Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902

— 18 —
pusilor carbonulul au fost aranjati in seril omoloage
dupa proprietatile lor caracteristice.
O mare parte dintr'aceste corpurl se gasesc
in natura printre substantele organice, iar altele
sunt produse nol. Metoada sintezel in Chimia organica
a produs artificial multe din substantele organice,
asa sunt alcoolul, garanta, indigoul, esentele
mirositoare intrebuintate in parfumerie etc.
Intre studiul FiziceT care se ocupa numai de
molecula substantel si Chimia care cauta modul
cum sa combina atomii, a luat nastere stiinta recenta
Fizico-chimia care se ocupa cu proprietatile
fizice ale Htomulul, cum sunt proprietatile disolufiunelor,
electrolitele, presiunea osmotica etc.
Mecanica rizica si mecanica de constructiune
sau masinismul, impinse de curentul fizicel n'au ramas
mal pe jos.
Marea ingrijire si preciziune in fabricarea diferitelor
parti mobile ; intrebuinfarea aliagelor, suprimarea
frecarilor prin intrebuintarea bilelor, utilisarea
mal buna a fortel de expansiune a aburului
in masinele cu dubla si tripla expansiune, au
produs masini si sisteme foarte puternice, dar tot
asa precise si de curate ca niste cronometre de
buzunar.
In Astronomie pe fie-care zi sa descoper planete
si stele nol; dar progresele Ascronomiel fizice sunt
si mal importante, caci ne-au dat mijlocul sa cunoastem
prin analiza spectroscopica, compozitia
astrelor si iuteala lor de deplasare.
Din observatiunele meteorologice incep sa se
arate legile precize ale fenomenelor, de carl se
ocupa aceasta stiinta.
— 19 -
Zodiile si ,,babele" timpurilor trecutetrebuiau
sa dispara inaintea metoadelor stiintifice; studiarea
elementelor meteorologice a unei locab'tati pe
un numar suficient de anl ne poate da cunostinte
foaite utile asupra unei stan mijlocil din acel punt.
Daca cercetam acum stiintelede istorie naturala,
dintre care o parte se folosesc in Snvestigatiunele
lor atit de experience cit si de observatiunl,
iar altele numai de observatiunl, insa toatc
in comun se folosesc de metoda inductiva, gasim
o frumoasa recolta de fapte si idel noi.
Studiul Geologiel si al Paleontologiei, cit de
important si de atragator ne apare el In explicatiunea
dinamica a globului, lasind de o parte cataclismele
pe care sa baza explicatiunea configu-
Jiunel pamintului. Din resturile de fosile putem cunoaste
natura si caracterizarea terenurilor, apari-
Jiunea si disparifiunea speciilor animale si chiar
modul de via^a posibil si in ce condi^iunl.
Aceste cunostinte impreuna cu studiul Morfologiel,
ne dau mijlocul sa putem induce modul de
propasire a viefe'i pe pamint. Daca consideramdupa
Darwin ca spefele intermediare au putut sa lipseasca
din cauza selectiunel nalurale datorita luptel
pentru traiu, ajungem la teoria evolutiunei, una
din cele mal frumoase achizitiuni din filozofia nature!.
Fiziologia paseste cu pasl repezi catra o stiinta
experimentala, gonind din vocabularul sSu termenul
magic de fluid vital, prin ajutorul caruiase
explica totul, dupa cum alta data era flogisticul in Chimie,caloricul
si alte fluide in Fizica. Cunostinta mal de
aproape a fenomenelor fizice si chimice au indru-