ANUARIUL - Muzeul Universitatii

ANUARIUL
Anuln Scolariu 1896-97
14003507
Per i od i ce
I A SI
TIPOGRAFIA NATIONALA
1! STRADA AI..EXANDRI 11.
1898.

18 -
regulatu Universita^ei i se va libera o cartd de student it
dupa modelulu anexatu la acestu regulamentu.
Carole de studentu se libereaza la inceputulu fie
oarui anu scolaru de la decanatele respective si sunt
valabile numai pentru acelu anu scolariu.
Carta noua nu se libereaza de cat dupa prezentarea
celei veclii, care se anuleaza.
Art. 11. Studen^i! sunt datori sa prezinte carta
la ori ce cerere a unui profesoru s'au a secretarilor
Universitari.
La cazu de trebuinja se va putea interzice intrarea
la unu cursu ori-carei persoane, care nu ar
posede carta de studentu alii facilitate! respective.
Art. 12. Daca s'ar dovedi ca un student a imprumutatu
carta sa altei persoane, care e sau nu studentu,
carta acea va fi anulata prin publica^ii in Aula
Universitatei si in ziare, iar studentului i se va libera
o alta carta, si i se va putea aplica una din
pedepsele disciplinare prevfidute la art. 19 al acestui
regulamentu.
Ori ce persoana care s'ar dovedi ca s'a servit
fara dreptu de o carta de studentu va fi pasibila de
penalitatile dictate de lege.
Art. 13. Cand un stdentu si-a perdutu carta,
va face cunoscutu aceasta Decanatului Facultafei respcctive,
care va anula carta perduta ca si in art
pivredentu si va libera studentului alta.
Arf. 14. Fie care profesoru va controls frequeni.iir.i
n-giilata it cursului sen din partea studen^ilor.
Accsi.fi controlu este obligatoriu pentru conferinti
,si lucniri praclirc.
1 Q
_L

— 20 —
c) Perderea dreptului de a se prezenta la o sesiune
de examene sau la doua consecutive.
d) Excluderea pentru tot-dea-una din Universitate.
e) Excluderea pentru tot-dea-una din ambele
Universitati.
Decanulu poate aplica pe cea de sub litera a.
Rectorul pe cele de sub a si b. Consiliulu Decanilor
presidatu de Rectoru pe ori care.
Pedeapsa de excludere pentru tot-dea-una de la
o Universitate sail de la araandoua se pronun^a cu
dreptulu de recursu la Ministeru.
Art. 20. Cand pedeapsa excluderei din ambele
Universitati s'a pronun^atu contra unui studentu, Rectorulu
face cunoscutu aceasta disposi^ie si ceilalte Universitati.
Art. 21. Acjimnea disciplinara a Universitatei
este independenta de ac^iunea altor autorita^i competente,
conform legelor existente.
Art. 22. In cazu de trebuinta pentru a evita
sail potoli turburari, Rectorul impreuna cu Decanii
poate pronunja suspensiunea unui cursu.
Daca termenulu de suspensiune este mai mare de
15 zile, aceasta masura va trebui s& aiba aprobarea
Ministeriului.
Aprobarea se va cere si in cazu, cand acelasu
cursu va ft fostu suspendatu de mai multe ori in acelasu
ami scolarii, asa ca suma zilelor de suspendare sa treaca
pcsic II /ilc.
.!/•/. ,?.'>. Acestu regulamentu se va pune in lu-
— 21 —
crare la inceputulu anului scolaru, care va urma dupa
promulgare.
DisposHiile transitorii relative la examenele studentilor
inscrisi inainte de aceasta data se vor lua
de Conwliile faculta^ilor.
Semna^i
T. Maiorescu, N. Cntianu, C. Dimitrescu
Ar. Densu^eanu.

0 atentiune asupra educatiunei in scoli
si
Asupra direcjiunei ce trebue sa se dec, studiului §tiintelor
Fisico-uaturale.
Exista o traditiune in Universitatile noastre, la
inceputul fie-carui an scolar, dupa ce mai intai ne
indreptam privirile inspre viitor si prin o manifestatie
smerita, ce numim rugaciune, dorim ca acel viitor
sa ne fie de folos—in specie, sa trecem bine examinele
si sa fim sanatosi,—ca uiml din Profesorii a
diferitelor faculty, sa tie o cum sa zicem ?
o prelegere, o conferinta ? o disertajie ? nu, mai bine
o consfatuire.
§i de sigur ca o consfatuire si nu o lecpiune ; aceasta
din urma cerend un subiect cu desavarsire
restrins—ca sa poata fi spus in timpul de un ceas—
si daca \\\ in sama, ca trebue sa fie si de un folos,
cum in totdeauna ai sa te gasesti in fata cu necunoscute,
acea lectfune na poate fi o lectiune.
IV cand, daca e vorba de o singura cuvintare, de
(i ronvorbire intre Profesori si studen^ii Universitatii,
— 23
lucrul sa simplifica si mi se pare ca, obiceiul de care
va vorbiam, isi are resonul sen.
§i sa nu se creada, ca nu vor fi subiecte noua,
mai in fie-care an, pentru aseminea convorbiri. Interesele
scoalei si mai presus, interesele societapi7
sunt numeroase si totul depinde—pe langa numeroasele
imprejurari ale mediului in care ne aflam — de
educa^iunea indiviztlor acelei societati.
In asemenea condifiuni, cite chestiuni importante,
nu cer lamuriri repezi si care nu pot veni decit?
de la acei, in minile carora educatiunea este incredin^ata.
3i am zis, m minele carora este incredtnfatd educatiunea
copiilor, educatiunea viitorilor cetateni, zicerer
care spune atUa, in cat oamenii de stat, cetatenii
iubitori de binele comunu, Prefesorii in genere, ar
trebui sa se gindeasca la dinsa, cu mai multa chibzuinta.
In adever d-lor, totul depinde de la educatiunea
ce sa da tineritului.
Fara nici o discutie, noi Romanii, suntem o rasa
inteligenta. Cu toate acestea—sa nu ne fie rusine sa
o spunem —nu suntem inca ceia ce ar trebui sa fim.
Nu e destul a fi inteligent, nu e destulu a fi invcifat,
trebue sa mai fii si om de caracter, om de inimdf
oin cu purtdri bane si aceste calitati, sa dobindesc
numai prin educa^iune.
A gindi bine si exprima usor acele gindiri, sunt
in adevar calita|i individuale, sunt daruri de a le naturei,
si ele supuse educatiunei ; insa, pentru societate,
nu e destul a avea in sinul ei, un numer mai mult
sau mai putin intins de aseminea indivizi, ai trebue^

- 24 •
pentru binele ei, pentru binele comun, sa aiba si indivizi
de inima, de caracter si cu purtari bune. Aceste
calitati sa transmit si ele. 0 bunatate a unui
Individ, acapareaza si pe altii. Nu e nevoie de exemple.
Un om bun, poate face si pe un altul bun. bine
inhales, totul relativ, daca 1'au luat de timpuriu. Si'n
unele casuri, cliiar presupunend ca naravuri rele, au
cuprinsu pe cine-va, tot, prin bunatate, prin acte laudabile,
po^i ajunge a-'l desnaravi, al face folositor
societa^ei. Aceasta este educa^iunea.
Domnilor, in purtarea unei persoane, gasesti ceia
ce gindeste ; purtarea 4, ne arata starea lui de edttcafiune.
Poate sa fie inteligent, poate sa stie si
multa carte—vede^i fac o distinctlune — totusi purtarea
acelei persoane, fie ca insulta prin gazete, prin
intruniri, prin localuri publice, fie ca'n functiunea ce
ocupa, murdareste prin vorbe, prin acte, tot ce-i sa
nazare, ca nu e in concordan^a cu gindirele sale, inr'un
cuvint purtarea lui nu este in armonie cu acele
daruri ce poseda si cu instruc^ia ce a dobindit si deci
nu poate ti de folos societatei. Nu e destul a fi inteligent,
ci trebue si ai si edticafiitne, numai ea, putend
a inclruma persoanele, pe caile bune si demne.
Aceste sunt adevferuri ce nu au nevoie nici de
exemple, nici de demonstratiuni si de aceia ve spuneam,
ca to^i ?i in special noi Profesorii, ar trebui
st\ ne gindim, pe linga o desvoltare a inve^aminlului,
s;\ dam o mai incordata aten^iune, tuturor acirlor
prin care putem indruma tineritul—viitorii ce-
— 25 —
tdfeni—inspre dobindirea de caractere si a face dintrinsii
oameni de inima, Romani adevctrati.
Cred dara, ca v'a^i convins, ca nu ne lipsesc
subiecte, pentru asemenea consfatuiri, de si natural,
Profesorul va trebui sa arate, partea slaba a educa-
^iunei ce sa practica si in atare condi^iuni, i?i va
atrage nemul^amiri din partea celora—cum sa zicem—
cu buba pe nas. Sunt de parere, a nu ne da intr'o
parte. Datoriea ne irnpune a arata reul mule
este si a cauta indreptarea, chit ca cei ne-mul^ami^i
sa strige si sa se dedee la actele ce educaf.innea lor
le va dicta. Pe noi sa nu ne inspaimante acele acte.
$i daca astazi am curajul a spune; ca tineritul
nostru merge pe o cale rea si da alarma, ca
trebue sa ne gindim la educafiunea lor, ce din nefericire
sa paraseste si'n scoli si'n casele parin^ilor, o
fac, cu consciin|a curata; caci asa imi dicteaza si
sarcina de profesor si sarcina de cetacean Roman.
Aceasta este parerea mea. Asa s'a practicat insa
pina 'n present ? Gel pufin, pe cat imi aduc aminte,
mai in totdeauna s'au ales unu subiectu din domeniul
specialitafei profesorului insarcinat cu prelegerea
si s'a ^inut o lec^iune.
Anul acesta a venit rindul Faculta^ii de sciin^,i
si onorabilii mei colegi, m'au insarcinat, pe mine,
un Naturalist, a indeplini acea sarcina.
Va astepta^i dara, la o lec^iune de Sciintele
Naturale.
Ce v'ar folosi o aseminea lecfiune ? caci ori si
ce subiect as alege, chiar si din acele a§a numite

- 26 -
speculative si care de regula. sa aleg in asemenea imprejurari,
este cu neputin^a sa nu cuprinda fapte necunoscute
moltora din auditor! ?
Eu nu sunt de parere, nu gasesc cu cale a te
tolosi de fapte, suspend o teorie, o parere oare-care.
fara ca acele fapte sa tie cunoscute si celora ce te
ascult. Alt-fel ar urma, ca auditorial sa te creada,
liind ca le spui D-ta, sau un autor oare-care strain.
§i sa luam exemple:
0 chestiune—si cu drept cuvint—ce pasioneaza
foarte mult pe publicul roman in specie, este Darwinismul,
cu toate consecintele acelei teorii.
^i flind vorba de o teorie, sa poate aventura—
cine este iubitor de asemenea speculatiuni—la conclusiuni
din cele mai extravagante si daca sunt manuite
si cu maestrie, poate sa si incinte, ba chiar sa si
convinga pe auditor.
Nu intra in obiceiul meu aseminea speculatinni.
Lamarkismul, Darwinismul si cele alte teorii ce s'a
mai ivit, cuprind si fapte mnlte positive, razamate
pe observa^iuni morphologice, biologice positive. Nu
este permis unui naturalist sincer, sa traficheze cu
acele fapte, prin urmare sa treaca dincolo, de ceia
ce scihrfa positiva recunoasce.
Ori aseminea ne-incalecari, nu incalzesc publicul
si atuncea, pentru admitor, nu este de vina faptul m
discutiiine, ci expitnatorul, conferenfiarttl.
Dar chiar presupunem ca am sta marginal nuin.11
in (lotiicniul pur sciintific si ca profesorul are
si (lai'iil de a munui chiar gindirile.abstracts, cu des-
tula maestrie, asa ca publicul sa se gasasca miscat -
vazend oare-cum sub culori vii, cele ce aude—inca
un aseminea subiect nu poate ft tratat in o simpla
lec^iune si cu atit mai virtos, in o aseminea
imprejurare.
§i nu poate, caci acele observation! de care va
vorbiam, ele trebue sa fie cunoscute, ca conclusiele sa
se priceapa. Necunoscindu-sa trebuesc lamurite. Din
aceasta dilema nu sa poate esi.
Si tiind ca am amintit de Darwinism chestiune
atit de frumoasa, atit de profunda, care au dat
atita avint biologiei, sa-mi fie permis a spune, ca adesa
s'a vorbit despre dinsa, clar departe de a sa fi
aratat publicului, acele frumuset.! de care va vorbiam.
Sa luam un alt subiect, iarasi care pasioneaza
publicul romin. E vorba de intelirjentd si daca aceasta
facilitate e speciala—in gradul superlativ—
jiumai asa nnmitului sex tare—(urit ar trebui sa
spunem, daca pe eel-alt il numim frumos)—sau si
sexul frumos—care'l reclamd cu atita reclamd, o
poseda in acelas grad, daca nu cumva, intru cit-va
mai superior.
D'apoi Domnilor, aceasta nu este o chestiune,
care poate fi resolvita asa, cu una en doua. Pentru
dinsa—pe linga o mul|ime de alte cunoscinfi ce sa
cer din domeniul biologiei—trebue timp, ca sa-i stabilesti
mai intai caracterele, cu care ai sa te slujasti
la cintdrit, ca sa zic asa, si apoi sa treci la acele masuraturi
si sa vezi cine e, sau cine nu e, mai inteligent.
Asa numai a culege parerea cutarui sau a cuta-

- 28 ~-
rui si a o mai imbrobodi, fie cu exemple alese pentru
ocasiune, fie cu deducfiuni earasi de ocaziune si de a
colo a exclama cu snmetie, ba ca e asa, ba ca e altfel,
aceasta nu se chiama, nici discutie si nici pro-
cedare sciin^ifica.
Dar unde mai pune|i ca acest cuvint de inteligent,
este in gura fie-carui si daruit cu o usurinta—
in unele imprejurari—si cu o sgircenie—in alte imprejurari—ce
te inspaimanta. Numai cite-va minute
ai stat la o visita si imediat ce ai parasit casa, esti
si taxat, de sau m-inteligent.
§i daca tinem sama ca inteligen^a este un dar
de a mfdlege ii^or existenfa unui lucru si ca daca sunt
grade, sa datoresce tocmai starei individului, unii mai
usor putend fi impresiona^i de lucrvl sau de cansele
care'l pot pune in eviden^a, pe cind al^ii cu mai
mare greutate, de sigur ca si aprecierele persoanelor,
asupra inteligen^ii semenilor s6i, vor pluti intre limite
foarte indepartate. Aprecierele atirn $i ele de starea
inteligentd a individului msu?i.
§i acest dar, de cine mai depinde ? Unde sa petrec
toate actele prin care noi luam cunoscin|,a de
existen^a lucrurilor, sau prevedem acea existen^a ?
Experien^ele ne dovidesc ca 'n Encephal, aceasta masa
nervoasa de texturft complicata, mult mai complicate
decit mijloacele noastre isto-chimice, ne invoesc a
urmari si a gasi.
Daca este asa, ce? cintarind encephalurile, vom
c:i|>Ata date positive asupra gradului de inteligenj,a ?
Si s;i nu sa uite, ct\ majovitatea celor ce vorbesc pro si
- 29
contra inteligen^ei indivizilor, vin cu aseminea cintarituri.
^ti^i ce resulta — de positiv — pentru sciinta,
din aseminea procedeuri si apreciari, ca e destul o
marfa sa traga greu la cintar, fara sa mai cercetezi
si calitatea ei !
Domnilor, nu volumul, nu greutatea encephalului
— isolate luat — sunt factor! in apreciarea gradului
de inteligenfa a Raselor si a indivizilor. Bichat nu
avea de cit jumatate de encephal, cea alta era atroiiata
si cu toate acestea, este intemeitorul Anatomiei.
§i apoi, a face aseminea masuraturi, trebue sa astep^i
ca indivizii sa moara. Ori dupa moarte, adesa sa
recunosc inteligen^ele, capacitatile multora, ce in
cursulii viet-ii lor, nu au avut de cit decep^iuni, si
mai in totdeauna — cliiar sa pretinde - sa-i dai asemenea
calificative, de si cit a trait, nimica nu te indrepta^i,
la asa ceva. Noua ne trebue — dupa cum
vede^i — alte criterie pentru a stabili inteligen^ele si
sa mai cere, din partea celor insarcinafi cu aseminea
aprecieri, ca ei sa ideplineasca pina la o limita inaintata,
acea cerin^a si apoi sa mai fie si imparfiali,
fara idei preconcepute, idei ce due la resultate fatale,
la resultate cu totul opuse. Si unde sunt acei earn
eni ?
In definitiv, eata un al doilea exemplu ce dovidesce—
-ca eel pu^in pentru Naturalisti si chiar pentru
filosofi — nu este aceasta ceremonie, ocasiune de a
desvolta in mod mul^amitor, asemenea chestiuni.
Ei bine, ce putem alege, ce am ales chiar pentru
consfatuirea de astazi ?

- 30 -
Am ales o chestiune didactica, scoaterea la iveala
a unui reu ce bintue actuala societate romana
si prin cate-va exemple, a cauta sa atrag luarea aniinte
a tuturora, cu speran^a de a va indemna inspre
o indrumare mai buna.
In adever Domnilor, cu modul nostru de a ne
instrui— e vorba de inva|amintu dara —unde avem
sa ajungem ?
Si sa poate sa nu ne pun em o aseminea intrebare
? Oare nu din scoala—gradat gradat, cu cit
inaintam in inva^atura—incepem a ne alege ocupatiunele
din viitor ? $i ce ne alegem ? Profesoratul,
Magistratura, func^ionarismul si chiar Inginerii, tot
o func^iune aleg. Cu to^ii tindem la bugetul Statului
sau a Comunelor. Odinioara mai erau tending spre agricultura.
Astazi cu to^ii fugim si cu dreptu cuvint.
Asa ne instruim, in cat ne magulim cu ideia de o leafa
fixa—cit sa poate mai grasa, bine-inhales, si de aceia
fugim cu to|ii la Bucuresti—si apoi, ne mai gandim
si la batrinete, ca sa avem o pensioara, pe linga cite-va
altecascavaluri—dupa cum sa spune—cind partidul
sau partidele vin la put ere.
Spuneti va rog, daca nu este asa. Ori si ce
functionaras, care nici prin cultura, nici prin inteligen^a,
nici prin caractere, nici, nici, nici prin vre-o
alta calitate mai deosebita, an ajuns a avea la o comuna
vre-o functiune salariata si ce spun ? un valav,
un dascal, nu au alt gind pentru copii lor, fete
sau hat'ti -si mai ales fete, decit ai vedea profesori.
Sli^i, a ti |»rotVsor, parca ar fl asa ceva de ordinar,
— 31 —
de despref-uit, incat este destul sa existi, ca sa pretinzi!
§i uitati-ve la ce hal am ajuns. Pentru un loc
—mai ale3 de profesoara—cite 20—30 de concurente.
De sigur, una reuseste si cele alte 19 sau 29, pling,
sa pling; jurnalele scriu, pai'in^ii sa burzuluesc si cer
creari de noi scoli si natural te intrebi, D-zeule-, unde
avem sa ajungem.
§i cind sfatuesti pe acesti onorabili Parin^i, ca
ar fi bine a mai indrepta copii lor si'n spre meserii,
spre ex : a fl Croitorl si Croitorife, meserie de care avem
atita nevoie i^i aprinzi pae in cap. Cum ? fata d-sale,
croitorita ? §i cite alte exclama^ii. Ca vrai sa inadusi
inteligen^ele! Ca invatatura este peiitru to|i!
etc. etc.
§i am luat acest exempliv, putend alege cite
altele.
A cu-i este vina ? absolut numai a modului nostru
de a indrepta inva^amintul. Cind in scoala s'ar
arata, ca tot atit de cinstit si de onoriflc este, a fi
un bun meserias, ca si un bun advocat si ca po|;i ca
meserias, ajunge la onorurile cele mai mari ce si-a
creat societatea actuala, fara a rosi, de sigur ca nu
s'ar mai vedea nici acea ndvald la functiuni si nici
acele pretentiuni din partea parin^ilor, care nu ved
de cit prin prisma stricatd, ce se afla in scoalile noastre
actuale.
§i ca'n adevar aceasta este causa, nu avem decit
sa urmarim; modul cum sa preda la noi sciin^ele
fisico-chimice si Naturale, basa industrielor.
Dar sa va spune imediat; ca nici in Liceile clasice

- 32 -
din strainatate, nu sa predau aceste scnn^i decit in
mod pur sciintific, fara a sa arata, la fie-care corp
studiat, la fie-care fenomen analisat si parole practice,
foloasele ce omenirea poate trage din acele cu-
noscinfi.
ga mi sa dee voe, sa afirm contrarul. In Franca,
ve-|i vedea studenfii ce intru in Facilitate, sectia
naturala, cunoscend numele si chiar traiul a mii de
animale, ceia ce la noi—pot spune—ca absolut nici o
data nu s'au intimplat. Cei ce sa inscriu in strainatate,
la Sciin^ele fisico-chimice, sciu, eel pu^in cum trebue
de procedat cind e vorba de o manipula^iune, sciu
cum sa o urneasca din loc, pe cind la noi, trebue sa-i
ara^i—in Universitate zic—cum sa fie in mina pina
si o prubeta.
§i nu e vina lor. E vina profesorilor si daca
vom proceda tot asa inainte, atuncea chiar si acestia, ce
acuma ies de prin bancile Universitare, vor preda aceste
sciin£i, tot dupa tipicul vechi — daca nu si mai
incarcat. Cred D-lor, ca cu cit vor pune mai multe
formule pe tabela, cu cit vor intra in mai multe detalii
descriind spre ex. : Karioclrineza, ca vor destepta
gustul pentru aceste sciinfi si ca acei elevi, odata
ajunsi in societate, vor sci sa se foloseasca de cunoscin^ele
ce au capatat in Lycee.
Sa insal amarnic si probele le avem zilnic. Uncle
sunt acei mul^i student!—studente da, si sa explica
usor, vazind care este in lasi scoala de fete ce furnisaxa
acei contigent- -unde sunt zic acei studen^i, care
sa vie sA, stiulieze Naturalele ? Numai si numai ace-
— 33
ia, care vroesc a fi profesori si care gasesc ca sunt locuri
la scoala Normala, numai aceia vin. $i vin in mod silit,
fara nici o tragere de inima si fara nici o pregatire. §i de
aceia nici nu putem reusi aleinsufla frumuseta si importanfa
acestor sciin^i. D-lor nu ved decat scopul material
si propriu al lor, acei de a esi licenfiafi si de a ocupa
•o catedra. A avea in videre, rddi'carea nivelului cultural
in ^ara romaneasca, a cauta—tocmai folosinduse
de resultatele acestor sciin^i — a rddica caracterul
tineritului, intr'un cuvint, a le arata si alte cai, de cit
acele ale func^ionarismului, pentru asigurarea unui
bun trai, aceste sunt litere moarte.
§i dupa cum spuneam, ca sa desvol^i bunele calita^i
in cine-va, trebue sa le posezi d-ta instruitorul.
Ca cine-va sa se molipsasca, trebue ca D-ta sa fii atins
si calitatile transmitendu-se—mai ales prin educa^iune—de
la un individ la altul.
^>i chiar daca in strainatate, aceste sciin^i s'ar
preda numai din punct de vedere pur sciinfific—de
si sa fac manipnla^iuni, experiente,—totusi, noi nu
ar trebui sa'i urmarim numai pe acea cale, caci la
dansii este un alt factor insemnat, ce la noi nu exista.
Ved la fie-care pas, colecfiuni, -musee, usine, aplicafiunea
directa a resultatelor sciin|;elor.
E destul a sta la vitrina unei magazii cu producte
chimice, ca sa inve^e mai mult, decat ar asculta
100 de lec$iuni la scoala. Vede in natura forma
cristalina, chiar cum a cristalisat din solutiune
— daca din soiutiune esa acea sare—ai vede coloritnl,
le compara si'n mod intuitiv, le invata.
3

— 34
Acelas lucru pentru Naturalist. Stind la vitrina
unei magazii cu animale, vede ba o Insecta, ba un
Arahnid, ba un Crustacea, ba o Anemona, in tine t'el
de fel de viitafi. Le observa, citesce numele ce-i s'a
dat si nu le mai uita. Sa due prin muzee, sa due
prin aquarii, prin gradini zoologice si ved de aproape
animale vii, chiar de acele ce nu traesc prin Europa,
si astazi citeva si mane alta ceva si cunoscintele
lor sa maresc.
Si daca ar li numai atita. Ai desvolta gustul
pentru a cunoasce mai de aproape acele fiin^i si daca
are in busunar citeva parale, este impins a cmnpara
ceva. Pasul intai e greu, apoi merge de la sine
si astazi a inceput a'si face o colec{mne, cumparind
si mane sa duce sa-si o mareasca, cautand singur.
Unde avem de acestia la noi ? Aratati-mi un
elev de prin lycee (excep^ie unul la mie), dar studenfi
de Universitate, viitori Naturalisti, ca au facut
colecjiuni de animale ?
Si au sa fie Naturalisti ? Aceasta o pretind
D-lor; insa sa amagesc pe dinsii. Intuifia intelectuala
este buna pentru Filosoh'e pentru studiul Istoriei, dar
pentru Naturale, pentru Fisica si Chimie, nu. Sa cere
pentru aceste sciin^i si Intuifia sensibild. Cand aceasta
din urma este bine gravata in noi, numai atuncea
intui^ia intelectuala isi are rolul s6u si poate
aduce foloase.
Sa luam si de asta data exemple.
Vede^i cum sa preda geologia si'n clasele inferioaro
si'n cele superioare din Lycee. Care de care
— 35 —
mai cu cap. Unii insirind la Hod—(si ce caractere
li sa dau prin manualele respective !) si care de care
sa intrec, prin a insira mai multe. Acesta e scopul
Geologiei ? Da naucesti numai elevii si-i faci sa fuga
de Sc. Naturale, ca de ciuma. Al^ii gasesc cu cale,
a da caracterele animalelor fosile, ba ca aveaii atitia
din^i si coada atitea vertebre, de aceia. coada era
mai lunga sau mai scurta si cite si cite alte nasdravanii.
Diir, pentru D-zeu, la ce are sa-i serveasca acelui
tinar; cand va ajunge in viea{;a practica, toate
acele detaliuri ? Si apoi, nu cunoasce el, si nici nu
are vreme a cunoasce animalele ce traesc astazi, si
inca al mai silesti sa mai inve^e organisarea flintilor
disparate ?
Ei bine D-lor, daca este o sciin^a care aduce
multe si multe foloase omenirei, este Geologiea, numai
sa scii sa alegi, ce trebue sa invete un elev, ra
sa aiba si sciinfa, sa aiba si gust s8-o inve^e si sa
scie si sa protite de dinsa.
Si cine poate scrie. cine poate preda aceasta
sciin|a asa cum sa cere, decat acel ce au sondat
scoar|;a pamantului. Ori la noi, totul sa inva^a din
carti; totul sa capata prin intuitie intelectuala si nimic
prin intuitie sensuala. De aceia vezi scriindu-sa
ca daca vrai sa gasasti un teren mai vechi, trebue
sa sapi mai adinc --nimic mai absurd si cu toate acestea
sa afla scris prin Geologiele noastre—si cind
e vorba de fosile, de aceia vezi trantit la liste, de'ti
pui minele in cap. Cit colo sa vede ca autorul, au

deschis un tratat de geologie francez sau german si
ce i-a cazut sub deget, a tot pus.
Aceasta D-lor nu sa chiama nici geologie si nici
sciinja.
Sa luam un fapt concret. E vorba de apa de bdut1
chestiune la ordinea zilei, nu numai pentru lasi, dar
si pentru Bucuresti si cate alte orase din Jara.
Cine scriu D-lor asupra acestei chestiuni si cine
pun in practica ?
Adevarat ca la noi, ca la nimenea.
Dar care jurnalist, nu scrie la noi asupra apei.
To^i 'si dau parerile lor, tofi sunt competent!. Si
cum avem sa ajungem la vre-un resultat, cand sunt
atitea moase ?
Si cei insarcina^i sa pue in practica, si ei nu
sciu incotro sa o dee : primo, din cauza ca fie-care
are preten^iunea de a sci ceva, relativ la apa, secundo,
neavend incredere nici in transii si nici in cei-alfi.
Atuncea alerg la asa zisi somitdpi. Sa mi sa
dee voe sa spun, ca po{i sa fii imbracat in nisce salvari,
destul sa ai un nume terminat cu 'n berg sau cu'n
deau, ca sa fii somitate. Streinii numai sunt capabili
de toate si pentru toate. Rominii, nisce nimernici.
Natural, fle-care judeca dupa sine, dupa valoarea
lui si cum asa suntem crescu^i, meat nu avem
incredere in noi insine, desigur ca nu avem incredere
si nici in ai nostri.
Ei bine, alerg la somitati. Diurne si transporturi
grase. Halagii si reclame prin jurnale. Resul-
tatele le vedeti, nule. Si multa vreme au sa
fie nule.
Oare, acuina doi ani, nu s'au facut sondaje pe
valea Ticaului, cu credin|:a, ca are sa ^isneasca apa,
are sa fie un put artesian ? Si s'a cheltuit bani.
Streinul au incasat bani si noi Romanii, pe de oparte
ne-am facut de ris si pe de alta, am inai asvarlit pe
garla, inca o suma de bani.
Dar oare era permis sa se faca aseminea cheltueli ?
Permis pentru ai nostri, caci dupa cum v'am
spus—tot.i sunt competent. Asa de competenti, ca au
pus pina si'n programul scolilor primare, sa se explice
fmtdnele ariesiene. Nu sciu cei batrani, cei mari,
cei care fac sondaje, ce vra sa zica o asemenea fintana,
si sa pretinde sa o explice invatatorii si institutorii
si sa o in^eleaga un copil de 9 ani!
Nu era ertat D-lor, a s6 face aseminea cheltueli,
chiar in cazul cind nu s'ar fi stiut structura geologica
a localitatii, daca s'ar fi sciut in ce conditiuni
anumite sa poate avea o asemenea apa |,isnitoare.
Ei bine acelas lucru si cu cele alte somita^i, ce
au venit si ce vor mai veni, ca sa ne spue .cuvintul
lor asupra aflarei apei in jurul lasului. Nici unul
nu cunoasce adevarata structura geologica a localita^ii
si nici nu o au de tinde sa o cunoasca, caci si
ceia ce s'a scris, este gresit. Gum voi^i dara, sa va
spuna ceva positiv, daca nu are datele cuvenite. §i
cum si cei din capul Comunei, habar nu au de unde
vine apa eu zic habar, D-lor suspn ca da, caci nu
degeaba sunt Romini, rasa capabila a sci si ceia ce

Oo
nu este, numai sa vroesci sa scii), de sigur ca nu sciu
nici in cotro sa apuce si de cine sa se ^ie.
Cat timp nu va veni in mijlocul lor unul de
incredere in sine, care sa cunoasca si geologiea localita^ii
si sorgintea apelor, si cat timp comuna nu sa
va hotari, ai da mina libera si a face ceia ce acela
va cere, fara sa mai asculte de vorbele lui X si de
soptele lui Y si mai ales de scrierile celor de la jurnale,
atita timp, chestiunea apei nu sa va resolvi,
apa nu vom avea in lasi.
Vroi|i D-lor, o conferenfa—ca sa zic asa—asupra
structure! geologice a localita^ii si sorgintea isvoarelor
de prin prejurimi, va sunt la disposi^ie. Nu
are decat sa mi sa ceara si ma supun.
Sa luam un alt exemplu. De asta data din chimie.
Care Bacalaureat nu a studiat sp. ex.: acidul
sulfuric^ dar care stie, ca este un product din cele
mai industriale ? Ca dupa catimea de acid sulfuric ce
consuma o |;ara, sa poate calcula valoarea industrial^
al acelei ^ari ? Exista in majoritatea tratatelor de
chimie ? vi s'au spus ? sa spun prin lycee ? ca daca
sa prepara in o |;ara acid sulfuric, sa poate provoca
desvoltarea a unui numar colosal de alte industrii si
anume care si ca daca nu ai acel acid, nici cele alte
nu pot fi create ?
Adeca la ce ne folosesce none, buimacindu-ne capul,
cu invafarea pe dearostul, ca acidul sulfuric poate
forma dou6 feluri de seruri, ca daca al amestecam cu
apii, volumul amestecului este in totdeauna mai mic
decit volumul ambelor corpuri isolate, etc., etc., cand
I pentru
fie-care din aceste, nu ni se arata partea practica,
foloasele ce putem dobandi cunoscand acele proprieta^i
si punendu-le in aplica^iune ?
Pe de oparte—necontenit aratand partea practica
a proprieta|;ii studiate — sa va atrage mai
mult aten^iunea elevului, va pricepe si va |;inea minte
cu mai multa usurin^a, acele proprieta^i, pe de alta
parte, procedandu-se astfel, sa va destepta in elevi,
din cele di'ntai clase lyceale, gustul pentru sciinp',
vazand, ce camp larg le asigura viitorul, pentru a se
da la o munca onesta, in schimbul unui profit real.
Nu este nevoie a discuta faptul acesta. Vorbi^i cu
elevii, intrebatii si ve|i vedea ca va spun curat:
fidar ce sd fac cu chimia." Oare nu este un Western,
sa spue ce sa faca cu chimia, cand milioanele, ce
spun, miliardele sa invartesc, de la paniint la usinele
chimice si de la usine la pamint ?
f^i-ar fi prea mult de spus, daca as Ina cu de
amanuntul fie-care corp chimie ce stiuliem in chimie
si sa va arat partea lui practica, fie imediata, fie in
legatura cu alfi corpi, pentru a dobjndi un anumit
product industrial. Dar asa ar trebui pvedata chimia.
A insista mai mult asupra acestor par^i, decit,
asupra unui namol de proprieta^i, care intru numai
pe o ureche si ies pe cea alta, buimacind din cale
afara pe to^i cei ce invaf in mod serios. §i daca
m'as raporta numai la Phosphor, eata o substan^a de o
asa importanta industriala, care sa si studiaza cu
greutate si asupra caruia nu sa atrage aten^iunea tineritulni,
nefiind destul a spune ca phosphorul ser-

veste la fabricarea chibriturilor. S. i slava Domnului.
sunt ciolane in tai'a Romaneasca. Insistatus'au asupra
perderei colosale anuala, din causa aruncarei acestor
ciolane ?
Dar o Boca, ca Gypsnl, cat ar trebui sa fie de
bine lamurita de Profesori, ca sa atraga luarea aminte
a tineritului, ca pot gasi avutii in exploatarea
ei. Si slava Domnului avem si Gyps in tara noasstra.
Judetul Neamtului cuprinde bancuri groase,
numai nu sunt cunoscute.
Si cu acest Gyps, eata inca o chestiune sciin|ifica
de lamurit. Avem Gyps ca mineral si tot sub numele
de Gyps, intalegem o Rood. Si in loc de a incarca
Minevalogiele, a incarca st-udiul Mineralogiei,
pina si'n cursurile lyceale inferioare, cu un namol
de nume de genuri si specii—care nu folosesc absolut
la nimica—ar trebui sa se sileasca elevii a rajiona
si a patrunde, ceia ce in adevar numim un Mineral si
ce o Boca si a nti-i sili sa studieze—chiar cu detalii
daca vroiti—decit numai acele geognostice si acele
prefioase si a lasa de oparte teancul debitat cu atita
darnicie prin tratatele respective.
Nu sa face sciin^a Domnilor, cu procedeul obicinuit
si venind la exemplul luat, sa va amintesc, foloasele
de care va vorbiam, ca sa pot dobandi din
exploatarea gypsului si din prefacerea lui in ipsos.
Mai intai in construc^iuni. Cine au avut ocaziunea
a veclea case modeste de locuin|;e de prin strainatate—nu
mai vorbesc de Palaturi sau Musee—au
adiiiirat, eel pu^in, frumuseta decora^iunelor pla-
__ 41 __
foandelor, daca nu cuniva mai aveau si scarile si antretul
cu aseminea decora|,iimi. Ceva simpln, dar incintator.
Privirea sa indulceste si o sensa^ie de placere
te cuprinde. Si astazi oleaca si mane o leaca.
si'n sufletul D-tale sa desteapta gustul pentru frumos.
Unde avem noi asa ceva ? Dar in casele celor
mai boga|;i—excepfcie in Bucuresti si inca din cele mai
de curand zidite—nu gasesti de cit boiturele cele
mai hpsite de ori ce fel de frumuseta. Si natural,
decorul, nu poate fi placut, cand il imitezi prin
un amestec de culori si cand eel ce al imiteaza, nu
are absolut nici o idee de manuitnl boelelor.
Si asa e de adevarat, incat pana si in noua
noastra Universitate, unde ipsosul—prodiidul Gypsului,
—s'a intrebuinj;at pe o scara asa de intinsa vedem
pare^ii nianji^i cu aseminea dungi si benze boite si
din aspectul placut ce aveau, au ajuns cu desavarsire
respingatori. Consecin^a^ este a obiceiului de a boi
pare^ii si a lipsei de ori ce educa^iune in ceia ce privesce
estheticul in construc^iuni. De lasau pare^ii
asa albi, culoarea placuta a ipsosului de buna calitate
si bine lucrat, aspectul galeilelor, a salilor, era
de o mie de ori, mai atragator.
Un singur architect sa inceapa a introduce ipsosul,
in decorarea caselor si este cu neputinta, ca gustul
se nu sa destepte in public si consecinta va fi, pe
deoparte, inlocuirea acelor minjaturi—zise tapeturi—
de pe paretii odailoi 1 , cu reliefuri, panouri, intr'un cuvant,
cu decoruri artistice, pede alta parte, sa vor gasi
oameni cari sa vor deda la lucrul ipsosului si altii
care vor exploata gypsul.

— 42 —
Si va pot cita o intrebuintare a ipsosului, acuma
de curind, care an contribuit foarte mult la infrumusetarea
orasului Bucuresti cu ocasiea venirei M. S.
Imparatul Austriei. La esirea din pia^a garei, s'a
radicat in cite-va zile; done pyramide—fantesie—dar
marefe, care dadeau pie^ei un aspect incantator, ceia
ce nu 1'ar fl dat veciiiul nostru obicei, de a radica pyramide
in scariduri si a le acoperi cu verdeata. Tot
astfel—in cate-va zile — in o pia^a, s'a radicat o fintana
monumental^. Putea sa tie mai frumoasa, dar
era frumoasa. Cu ipsos po{i imita marmurele cele mai
tine si la un moment dat, po£i decora ce vroesti si cu
repeziciune si cu arta.
Dar in scolile ce zidim, intrebuin|area ipsosului
in tencuirea salelor cite foloase nu ar aduce. Mai
intai untie punefl lumina alba curata ce arunca. Apoi
sa pot spala pare^ii cu buretele si 'n casuri de epidemii,
se pot desinfecta salile cu cea mai mare usurinta,
cliiar si'n tie care /i, numai sa ai servitori.
Pe acei pare^i, se pot desena —de buni desenatori—hai^ile
trebuitoare, care nu sa mai sterg.
Sa va arat o alta intrebuin^are a ipsosului si
inca poate; una din cele mai insemnate.
Ce poate ii mai instructiv de cat Museele. Avem
asa ceva noi lesenii ? Veti spune cu to^ii, rf«,
avem „Cabinetitl de Sc. Naturale" si nPinacoteca u .
Multa lunie le viziteaza ? Aci nu sa va putea
respunde ca da. §i cu drept cuvint. Mai intai avem
o educatiune asa, ca suntem indiferen^i pentru doliandirea
de aseminea avu^ii si ceva si mai regreta-
bil, suntem indiferenp, pentru tot ce este al nostru
si cu admiratiune numai pentru ce este peste hotare.
Cum dara Museele noastre, asa cum sunt ele, vor
li vizitate si cum sa vor inavu^i. Pinacoteca cu 1000
de lei harazi^i de guvernul trecut pe anul 95—96,
pe cand 20,000 sa daduse celei din Bucuresti (vede^i
Bugetul Minist. Inst. pe 96—97 p. 254), de sigur ca
nu poate face mare progres. Unde sunt acele persoane
lilantropice, care sa faca dona^iuni de aseminea
natura ?
Dar cabinetul de Sc. Naturale, face ceva acliisi{iuni
? sa ocupa cu o clasare mai metodica a celor
ce au ? A trebuit sa lupt cu inversunare, pina ce am
isbutit a smulge de la cei ce conduc museul—acuma
10 ani—o suma de 3000 lei si sal inzastrez cu noua
colectiuni, asezand acea parte astfel cum trebuia sa
iie. De atuncea, absolut nimica. Domnilor din societate,
le trebuesce capital in numaratoare si nu in efecte.
Ce sa faci ? Asa este educa|;ia noastra. Dar
in line asa cum este, serveste cabinetul, la instruc^iunea
elevilor? Merg profesorii cu elevii lor sa le arate,
macar Rocele si diferitele grupuri de animale ? Nu
Domnilor si nu sa vor duce; pina ce nu li sa vor pune
in regulament. Numai cand sta scris la carte — dupa
cum se spune—numai atuncea sa indeplineste acele
fapte, ce ar trebui sa lie facute, fai'a nici o silire.
Da sa venim la Ipsos. Nu sa pot imbogati Museele,
cu ori ce obiect de arta sau cu ori-ce animal,
caci nu sunt atitea exemplare. Asa sp. ex. avem
vestitul odor, numit riClosca de aar.^ Nu sa

poate ori ce Museu, sa o posede, caci numai un exemplar
este. Totusi sa pot avea imitatiuni si nu
am sa descriu acum, in ce chip sa imitez pina si statuele
cele mai de valoare, cele mai artistice, slujindu-sa de
ipsos. Ei bine, avem noi in Museul nostru o aseminea
imitate a Closcei de aur ? Nu si poftim in Museul
de la Nuremberg si veti gasi asa ceva, cu inscriptia
,,Daruit de Majestatea Sa Regele Carol I".
Eata D-lor un exempln lovitor, de indiferen^a
de care va vorbeam, de dispret-ul ce pun em pentru
tot ce este arta, consecin|;a involuntara a educa|iunei
noastre.
Si sa se clesvolte la noi gustul pentru artile
frumoase!
Este o absurditate a sa crede, ca numai fiind
inscris in Programe TGultura artelor frumoase" si ca
sa vor numi Profesori respectivi prin Lycee si Clymnasii,
care vor indeplini sarcinele puse, venind la oarele
regiementare, ca sa vor desvolta vre-odata la noi
aceste arte, ca publicul va prinde gust pentru dinsele !
Trebue D-lor, sa vada, sa simteasca, sa auda.
Auzi D-ta in strainatate copii din scolile primare,
fredonand pe ulife, buca|i din opere sau operete, caci
Duminicele, Serbatorile si Joile au Musici ce le
cint prin gradinele din Cartierele respective. SJ
nu mai departe la noi spre ex. : la T. Neamtului,
unde in cursul verei, Musica cinta de 2 ori pe zi,
vedem copii prinzand buca^ile ce sa repet zilnic si
cintandu-le in urma, in timpul cind sa joe.
Si cbiar principiele de esthetica musicala, ne spun,
- 45 -
ca nu atita prin inva^area metodica a unor regule
empirice, sa desvolta armonia in spiritul nostru, cit
prin ascultarea si mai ales executarea de fel de fel
de exerd|,ii particulare sau de asamblu, cand sa cauta
a se da acelor bucati cea mai mare corectitudine, dulcea|a,
eleganf.a, vietate, usurin|;a in execu^iune.
Si atata este de adevarat, incit nu avem de cit
sa ascultam o bucata cintata de o banda de lautari
de la noi si aceiasi bucata, sa o cinte o banda din
Transilvania. Ce deosabire! Armenia la acesti din
urma, are o nuairfa, ce nu o intilnesti absolut la ai
nostri si tocmai din causa ca acestia execnt numai
dupa regule empirice, pe cind cei de intai, ii mai adaog
si inima lor.
Si acelas lucru pentru sculptura, pictura. Francejii
cite nu au facut pentru a o^ali necontenit in
cetatan dorinta de a-si vedea revenita Alsacia si
Lorena, perduta cu atita durere. Pe una din pietele
Parisului au radicat un colos de Leu ce-si
are privirea indreptata inspre acele provincii rapite,
si total e sculptat in granit luat din Vosgi, spunend
Francejilor, prin acea statue, ca precum granitul este
etern, asa sa lie si rivna lor si precum Leul este un
animal maestos si puternic, asa sa tie si tot francezul.
§i acea statue, este asa de mare, incit vrute
ne-vrute, trebue sa te opresti cind treci pe linga
dinsa si te sim^esci miscat, afara doara sa fii fara suflet
ca sa zic ast-iel.
Avem la noi asa ceva ? Avem noi expus pe uli't-ele
lasului o statue, avem in scolile noastre, in Bi-

lioteca, in Universitate, in n.n Museu, un tablou, in care
sa lie represintat cu culori vii, suferin^ele fra^ilor nostri
din Transilvania ? Ea sa avem asa ceva si este
cu neputinta ca sa nu tresalte inima in ori si ce bun
Roman, cand va da cu ochii de acea statue, sau de
acel tablou si se nu sa ofaleasca in trinsul si dorinta
de a sa pune pe lucru, pentru a contribui la alinarea
acelor suferinp si speran^a de a vedea cit mai
in curind roada uiuncei sale.
Asa numai prin lain enta tie, nu sa face nimica.
Si daca nu avem mijloace ca sa facem statin in
Marmora, in Bronz, eel pu£in sa le facem in Ipsos.
Avem si noi Romanii, oameni ilustri, fie prin
scrierile lor, fie prin faptele lor. De ce nu le avem
busturile lor—in Ipsos. nu in marmura—expuse prin
salile scoalelor noastre? On ce curiositate ar fi
observate de copii, de elevi, de studenji si cate bune
inspira^iuni nu s'ar destepta in sufletul lor!
As putea inmutyi la inflnit—casa zicasa—exemplele
luate din diferitele ramuri ale Sc. fisico-chimice-naturale,
prin care sa va dovidesc, atit foloasele imediate
cit si rolul eel mare ce 1'ar jnca in desvoltarea
sentimentelor bune, in formarea caracterelor a tineritului
nostrn, viitorii ceta^eni romini.
In definitiv, total sa reduce la educapiune si aratand
ralele de care sufere societatea noastra, trebue
sa ne gandim, ca nu e destul a decreta legi si programe
de invetamant, ci trebue sa si stabiliin norme
de o educatiune mai solida, fie ea dirijata in sinul
faniilici, fie -mai cu sama—in launtrul scoalelor.
Si dupa cum spuneam la inceputul acestei consfatuiri,
noua profesorilor de ori-ce grad ne incumba
sarcina de a ne ocupa de aseminea cestiuni si de a
le da solujiunile cuvenite.
Prin urmare ni sa impune—ma ocup de noi lesenii—a
ne constitui imediat in societate, unde de
drept intra ori si ce profesor si odata pe luna, fara
absolut nici o convocare, sa fim datori a ne intruni
si a discuta—fara nici cea mai mica pasiune politica,
deci fara patima—ori ce chestiune relativ la educa|iea
in genere a tineritului roman. Fie-care va contribui
cu cit va vroi, pentru sus^inerea cheltuelelor ce in
mod silit, sa vor ivi si ar trebui, intr'un timp cit sa
poate mai apropiat, sa ne zidiin un local anumit, care
sa fie templid corpidui didactic din lasf, din care vor
esi—sunt incredin^at—resuitate mai mult decit multamitoare.
Sa va destepta fra^ia intre membrii corpului
didactic^ ce din nefericire lipsaste. Sa vor redestepta
sentimentele si umanitare si de nafionalitate,
ce earasi din nenorocire s'aii tocit amarnic in elementul
Romin. In fine, vom reusi ca peste ci{iva
ani, sa vedem rasarind o generate tanara de Romani,
cu acele sentimente nobile cu care s'a mandrit
genera^ia trecuta si de care noi suntem lipsiti astazi.
Vom esi din letargia ce ne cuprinde si despre care;
ca dovada, am amintit atatea exeinple.
Cuvintul—pentru aducerea la indeplinire a desideratelor
ce am avut onoarea a va expune—este al
D-voastre D-lor inva^atori de ori ce grad si sunt

— 48 —
incredin^at ca prea iubitul nostru Rector, va fi eel
intai care va face pasul cavenit, pentru a ne inmanunchia
intr'un grnp onest, barbatesc, *) de oameni
de caracter si national! mai presus cle toate.
DR. LEON C. COSROVICI.
22 Septemlne 1896.
*) Nn vreau sa spun, ca numai barbatii sa fie in grup.
CONSILIOLU SPECIALU MVERSITARU*).
Rectoru
Nicolae Culianu. Licenfiatu in Stiinfele Matematice
de la Facultatea de Stiinp din Paris. Membru
corespondentu al Academiel Bomine. Profesoru de
Astronomie si Geodesic. Alesu a cincea oara Rectoru
si contirmatii in 22 lanuarie 1897 pentru o nona perioada
de 4 ani.
Decanu alu Faculta^ei de Dreptii
Gheorghie A. Urechia. Doctoru in dreptii de la
Facultatea de Dreptii din Turin. Profesoru de dreptulu
Constitutionalu si Administrativu. Alesu a saptea
oara Decanu si confirmatu in 13 Decembre 189&
pentru o noua perioada de trei am.
Decanu alfl Facilitate! de Litere
loan Caragiani. Licenfiatu in Litere de la Facultatea
de Litere din Atena. Membru al Academic!
Alesu a cincea oara Decanu si confirmatii in 5 lulie
1895 pentru o noua perioada de 3 ani.
Decanu alu Facilitate! de §tiinti
Constantin Climescu. Licenfiatu in §tiin^i de la
Facultatea de ^tiin^i din Paris; fostii elevu al Scoalei
*) Legea din 1864 asupra instructiunei art. 302. Corpulu Unirci-ftila^ei
este represintatu prin .Decannfacultafilortmpreuna cu Rectorul&
ca Consiliu specialu; prin toUprofesorii facultfyilor, ca Consiliu generalvL
sail universftaru.

- 50 -
Normale Superioare din Paris. Profesoru de Geometria
Analitica si Trigonometria sferica. Alesii a sasea oara
Decan al Facilitate! de §tiinti si confirmatu in 19
lulie 1896 pentru o noua perioada de trei am.
Decanu alu Facilitate! de Medicina
Dr. Ludwig Btiss. Profesoru de Pathologia chirurgicala,
proteze si aparate de fracturi. Alesu a doua
oara Decanu in 17 Dechembrie 1895 si confirmatu
in aceasta calitate pe o perioada de trei am, in 9
lanuarie 1896 prin adresa Ministerial^ No. 132.
CORPULU D1DACTICU UNIVERSITARO
FACULTATEA DE DREPTU
1) Gheorghie A. Urechia. Doctoru in Dreptu
de la Turin, profesoru definitivu la catedra de Dreptu
Constitutional!! si Administrative Numitu la 21 Octombrie
1867.
2) loan T. Burada. Doctoru in Dreptu de la
Bruxelles, profesoru suplinitoru la catedra de Dreptu
Roman. Numitu in lanuarie. 1892.
3) Stefan Longinescu. Doctoru in Dreptu de
la Berlin, profesoru provizoru de Dreptu Romanu,
numitu la 1 Aprilie 1896.
4) Stefan C. $endrea. Doctoru in Dreptu de
la Parisu, profesoru definitivu de Dreptu civilu, numitu
la 9 Octombrie 1867.
5) Dimitrie Alexandrescu. Licentiatu in Dreptu
de la Paris, profesoru provisoru de Dreptu civilu,
immitu la 15 Noembrie 1894.
— 51 —
6) Matei B. Cantacuzino. Licen|;iatu in Dreptu
de la Paris, profesoru suplinitoru de Dreptu civilu,
numitu la Mai 1896.
7) loan Tanoviceanu. Doctoru in Dreptu de la
Paris, profesoru definitivu de Dreptulu si procedura penala
si procedura civila, numitu la 11 Octombrie 1889.
8). Tom a Stelian. Doctor in drept. Profesor definitivu
la catedra de dreptu comerciale si procedura
comerciala. Permutatu dupa a sa cerere la catedra
similara a Facultafei de drept din Buciiresti pe (lioa
de 1 Aprilie 1897, prin adresa No. 642 seria B. din
24 lanuarie 1897.
9) Vasile Dimitriu. Licenfiatu in Dreptu de
la Facultatea juridica din lasi, profesoru suplinitoru
de Dreptu comercialu, numitu la 1 Mai 1897.
10) Petru Th. Missir. Doctoru in Dreptu de la
Berlin, profesoru definitivu de Dreptu international!!;
numitu la 10 Deceinbrie 1883.
11) lorgu Radu. Doctoru in Dreptu de la Gand,
insarcinatu cu facerea unul cursu de Economic politica.
Numitu in 13 Mart 1896.
12) Gheorghe Bogdan. Doctoru in Medicina de
la Paris, profesoru definitivu de Medicina legala, numitu
in 1895.
FACULTATEA DE LITERE
1) loan Caragiani. Profesoru definitivu de limba
si literatura Elina. Numitu in Aprilie 1865.
2) Aron Densu$ianu. Profesoru definitivu de
liniba si literatura latina. Numitu in 25 Octombre
iss:;. Licentiatu in Dreptu.

— 52 —
3) Teohari Antonescu. Profesoru provizoru la
catedra de Archeologie si Antichitati numitu in urma
concursului din 1896. Licentiatu in Litere.
4) loan Gdvdnescul. Profesoru definitivu de Psichologie;
Pedagogic si Estetica. Numitu la 1 Septembrie
1886. Doctoru in Filosofle de la Universitatea
din Berlin.
5) Constantin Leonardescu. Profesoru definitivu
de istoria filosofiel antice si Morala. Numitu in 30
Aprilie 1873. Doctoru in Litere si Licentiatu in
Dreptu. Fostu elevii al institutiunei Ecole des Hautes
Etudes din Paris.
6) Petru P. Negulescu. Profesoru provizoru de
Logica si Istoria nlosofiel moderne. Numitu la 1 lanuarie
1896. Licentiatu in Litere.
7) Alexandru Philippidi. Profesoru de Filologia
romina. Numitu la 1 Octombre 1893. Licentiatu
in Litere. Profesoru provizoru in urma concursului din
15 Tunie 1896.
8) Petru Rd$canu. Profesor definitiv de istoria
universala antica si Stiintele auxiliare : epigrafia
si geografia. Licentiatu in Litere. Fost elev al Scoalei
de studii inalte din Paris.
9) $tefan Vargolici. Profesoru deflnitivu de limba
si literatura franceza. Numitu in 11 Septembre 1876.
Fost elev al Scoalel Normale Superioare din Paris.
10) Andrei Vizanti. Profesoru de limba si literatura
romina. Numitu in 4 Octombre 1869.
11) Alexandru D. Xenopol. Doctoru in filosotic
si in Dreptu. Profesoru definitivu la Catedra de
— 53 —
Istoria Rominilor. Profesoru Suplinitoru la Catedra
de istoria Critica; Medie, Moderna si contemporana.
Numita in 22 August 1883.
FACULTATEA DE $TIINTI
1) Climescu Constantin. Licentiatu in §tiin|;i.
Fostu elevu al §coalei Norm'ale Superioare din Paris.
Profesoru definitivu la Catedra de Geometria Analitica
si Trigonometria Sferica. Numitu in 22 Septembre
1871.
2) Culianu Nicolae. Profesoru definitivu la Catedra
de Astronomic si Geodezie. Numitu 5 lunie 1863.
3) Leon Cosmovici. Doctoru in Stiintile Naturale.
Profesoru definitivu la Catedra de Zoologie si Fisiologia
generala si Comparata. Numitu in 23 Decembrie
1883.
4) Aurelian Mdnescu. Licentiatu in Stiintele
Matematici. Profesoru definitivu la Catedra de Calcululu
diferentialu si integralu. Numitu in 20 Martie 1890.
5) Anastasie Obregea. Doctoru in Stiintile Fizice
de la Facultatea din Ziirich, Chimistu technicu. Diplomatu
al Scoalei Poly-Technice din Ziirich. Profesoru
definitivu la Catedra de Gliimia organica. Numitu
21 Februare 1892.
6) Victor Costin. Profesoru provisoriu la Catedra
de Geometria descriptiva si perspectiva. Numitu
in 15 Noembre 1894. Ingineriu de la Scoala Centrala
din Paris.
7) Ballet loan. Licentiatu in Stintele Matematici.
Profesoru definitivu la Catedra de Algebra supe-

— 54 —
rioara si Teoria Functiunelor. Numitu in 27 Noembre
1892.
8) Petru Poni. Licenjiatu in ^tiin^ele Fizice de
de la Facultatea de Stiin{,i din Paris. Profesoru definitivu
la Catedra de Chimie Minerala. Numitu in 23
Septembre 1866. Membra al Academiel romane. Fostu
Ministru al Instruc^iunei.
9) loan G. Stravolca. Doctoru in ^tiin^i Fisice
si Matematice. Profesoru definitivu la Catedra de Fisica
Generala. Numitu in 20 Decembre 1879.
10) Tzoni Milpiade. Licen{iatu in ^tiiii^ele Matematice.
Ingineriu din Scoala de Poduri din Paris.
Profesoru definitivu la Catedra de Mecanica ra^ionala
si aplicata. Numitu in 23 Octombre 1869.
11) Paul Bujor. Doctoru in ^tiin^ele Naturale,
de la Universitatea din Geneva ; profesoru provizoriu
la Catedra de Morphologic. Numitu 1 Octombre 1896.
12) Bupureanu Vasile. Profesoru suplinitoru de
Mineralogie si Petrografie. Numitu in 10 Octombre
1891. Doctoru in ^tiinje Fizice de la Facultatea de
Stiin|;i din Paris.
13) Popovici Alexandru. Profesoru suplinitoru la
Catedra de Botanica. Numitu la 1 Noembre 1895.
Doctoru in ^tiinjele Naturale de la Universitatea
din Bonn.
14) P. N. Cidianu. Licen^iat in Sciin^ile matimatice
de la Facnltatea de Sciin^i din Paris. Conferen^iaru
de matimatici elementare si aplica|;iuni de
Geometric Analitica si Algebra superioara.
15) I). Hurmuzescu. Doctoru in sciin^ile Fisice
din Paris. Confereirfciaru de calculu diferentialu si
intregialu si Fisica matimatimatica.
FACULTATEA DE MEDICINA
1) Dr. Arestide Peride. Profesoru definitive la
Catedra de Anatomie descriptiva. Numitu in 19 Martie
1885.
2) Dr. Vasile Negel. Profesoru definitivu de Anatomia
Pathologica. Numitu in 20 Septembre 1888.
3) Dr. Gonstantin Botez. Profesoru definitivu la
Catedra de Pathologia Chirurgicala. Numitu 7 Decembre
1885.
4) Dr. Leon Sculy. Profesoru definitivu la Catedra
de Clinica Chirurgicala si Ophtalmologica numitu
in 22 lulie 1886.
5) Dr. Gabriel Socor. Profesoru definitivu la Catedra
de Physiologie. Numitu in 7 Decembre 1886.
6) Dr. Emanuel Biegler. Profesoru definitivu la
Catedra de Chimia Medicala si Pharmacologia. Numitu
in 16 Noembre 1886.
7) Dr. L. Suss. Profesoru definitivu la Catedra
de Clinica Medicala dermathologica si Syphilitica. Numitu
26 Februare 1887.
8) Dr. Gonstantin Thiron. Profesoru definitivu
la Catedra de Pathologia Generala si Therapia. Numitu
in 5 lunie 1891.
9) Dr. Miha.il Cernea. Profesoru definitivu la Catedra
de Pathologia Interna. Numitu 16 Febr. 1891.
10) Dr. Gheorghe Bogdan. Profesoru definitivu la
Catedra de Medicina legala. Numitu in 20 Noemb. 1892.
11) Dr. Gheorghe Eojnifd. Profesoru definitivu

— 56 —
la Catedra de Hygiena. Numitu la 1 lanuarie 1893.
12) Dr. Zamfir Samflrescu. Profesoru definitivu
la Catedra de Anatomia Topografica si Medicina operatorie.
Numitu in 18 Februare 1893.
13) Dr. Emil Puscariu. Profesoru definitivu la
Catedra de Hystologie. Numitu la 16 lunie 1893.
14) Dr. Vasile Bejan. Profesoru provisoriu la Gate
dra de Clinica obstetricala. Numitu in 1 lunie 1895.
15) Dr. Leon Cosmovici. Profesoru suplinitoru
la Catedra de Zoologia Medicala. Numitu in 1 Aprilie
1893.
16) loan G. Stravoka. Profesoru suplinitoru la
Catedra de Fisica Medicala. Numitu in Aprilie
1893.
17) Alexandru Popovici. Profesoru suplinitoru la
Catedra de Botanica Medicala. Numitu in Noemb. 1895.
PHOGHAMELE
Facultaflor de dreptfl, de lilere, de stiinji si medicinS

PROGRAMA FACULTATEI DE DREPTU
pentru anulii Scolariu 1896—97.
CURSURILE PROFESORII PILELE SI ORELE
A n u I u I
Dreptulu romanu
Dreptulii penalu si procedura penala
Dreptulu naturale*
Dreptulu civilu (Persoanele si Bunurile).
Economia politica
A n u I u II
Procedura civila
Dreptulu international^ publicu
Dreptulu romanu
Dreptulu Constitutionals
Dreptulu civilu (Succesiunile si Donatiunile)
Medicina legala
A n u I u III
Dreptulu Internationalu privatu
Dreptulu Comercialu
Dreptulu administrativu
Dreptulu civilu (Obligatiunile)
D-lu loan Burada
„ loan Tanoviceanu
„ Petru Missir
„ Stefanu Sendrea
„ Giorgie Radu
D-lu loan Tanoviceanu
„ Petru Missir
„ Stefan Longinescu
„ Giorgie A. Urechia
„ DimitrieAlexandrescn
„ Dr. Giorgie Bogdan
D-lu Petru Missir
„ Vasile Demetriu
„ Giorgie A. Urechia
, Matei Cantacusinu
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 8—9 ore a. m.
Marble, Joile si Sambetele de la 8—9 ore a. m.
Lunile si Mercurile de la 9—10 ore a. m.
Marble, Joile si Sambetele de la 10—11 ore a. m.
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 10—11 ore a. m.
Martile, Joile si Sambetele de la 8—9 a. m.
Lunile si Mercurile de la 8—9 ore a. m.
Martile, Joile si Sambetele de la 9—10 ore a. m.
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 9—10 ore a. m
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 10—11 ore a. m
Martile, Joile si Sambetele de la 4 6 ore p. m.
Lunile si Mercurile de la 8—9 ore a. m.
Martile, Joile si Sambetele de la 8-9 ore a. m.
Lunile, Mercurile si Vinerile de la 9—10 ore a. m
Marble, Joile si Sambetele de la 9—10 ore a. m.
So voru trece trci csamiue de Dreptulu Civilu : esamenulu I-iu va cupriiulc l'( rsoiielc si Buinmlp, alu Il-lea Succcsliinilc .si Donathmile, si alu
II [-lea Obligatiunilc.
D-lii profesor Giorgio Urecliic va face cursnlu rte Dreptulu coiustitntionnlu si admhiittrativii la studontiT din amvu II si III intruniti in aceiasi
sala si aceiasi ora. Aiml acesta va face cursutu de Droptu Administrativu, urmaiidu a face nuulii viotnrii cursulu de dreptu constitutionale.
l>-lu profesor I'etru Missir va face cursulu de Dreptu Internationale publicu si privsitu la student!! anului II si III, mtriiniti in aceiasi sala si
aceiasi ora.
D-lu profesoru loan Tanoviecanu va face acestu anu eursulii de legislatiuue criminale la studontii anului I si II, urmandu a face auulu viitoriu
cursulu de procedura civila.
Ksameuilc voru insepe de la 1 Octombrie 1396, urmand a face anulii viitoriu cursulu de dreptulu constitutional.
Cursurile voru incepe la 14 Octombrie 1896 si vorfi urma in dilule si orelo aratate prin acesta programa.
Acesta programa s'afi votatu de consiliulu Facultatii Juridicc in sediuta de la ^5 Septembrie 1896.
Decanu: G. A. URECHIA.
CO

Istoria Romanilor
Istoria si Literatura Latina
Limba si Literatura Franceza
Istoria si Literatura Elina
Psichologia, Pedagogia si Estetica
Literatura Romans.
Filologia Romana
Etica si Istoria Filosofiei
Istoria Universala Critica
Istoria Filosoflei Moderne si Logica
Istoria Vechie cu sciin^ele auxiliare
Archeologia si antichita|ile.
Decanul Facultatii
I. CARAGIANI
OBIECTELE
Zoologia si Fisiologia animala
Morphologia auimala
Botanica
Mineralogia
Fisica
Chimia anorganica
Chimia organica
Geometria analitica
Calcululu Diferen|ialu
Geometria discriptiva
PROGRAMA FACULTATEI DE LITERE
pe anulu scolariu 1896—97.
A. D. Xenopol
A. Densusanu
St. Qr. Vergolici
I. Caragiani
I. Gavanescul
A. Vizanti
A. Philippide
C. Leonardescu
A. D. Xenopol
P. P. Negulescu
P. Rascanu
T. Antonescu
PR TATli DE S
pentru aiiulu scolariu 1896 — 97.
integralu
Mecanica Eafionala si aplicata
Astronomia §i Geodesia
Algebra super, si Teoria Func^iunilor
Geologia
Conferinp de matematici elementare
si aplica^iuni de Geometria Analitica
§i Algebra superioara.
Conf erin^i de calcululu dif erentialii si
integra]ii pentru studen|il de la Sec-
^iunea, Stiin^ilor flsice si conferin^i
de fisica matematica
Decanu Facilitate?
C. CLIMESCU
PRO FES OKI!
Dr. L. C. Cosmovict
Paul Bujor
A. Popovici
Jnsiircinatti cu suplinirf-a
V. G. Bu^ureanu
Itisarcinatu cu supliniroa
I. G. Stravolca
Petru Poni
Bnpliuit prin 1)1. A. Obregia
Anastase Obregia
C. Climescu
A. Mauescu
Victor Costin
Mil^iade Tzoni
N. Culiann
I. D. Rallet
* * * *
P. N. Culiauu
D. Hurmuzescu
Luni 9-10. Marti 10-11 a. m.
Mercuri 9—10, Vineri 9—11 a, m.
Luni si Vineri 2—3.
Maitl, Joi, Sambata, 2—3 p. m.
Mercuri si Sambata 10—11.
Luni, Mercuri si Vineri 3—4.
Lunia si Joia de la 10—11.
Marti, si Joi, 3—4
Luni si Vineri de la 4—5
Marti, Joi ?i Sambata de la 4—5.
I L E L E S I 0 E E L E
Luui sFMercuri oare 9'/a H
Lucrari practice in tote dilele
Mar^i §i Vineri oara 8'/2
Lucrari practice Mercuri lie la 1—5
Mar^i, Joi, §i Sambata oara l''a—2'/2
Lucrari practice Marti si Joi dt; la oara 2 jum.—5 p. in.
Luni §i Vineri oara 4—5 1 /.,
Ijilcrun practice Sambata de la 6ra 1 iuainte
Luni, Mercuri §i Vineri 1—2
Lucrari practice Marti si Joi de la 1 iuainte
Mar^i si Sambata de la 10—11'/a
Lucrari practice Liini wi Joi de la oara 1 jum.—5
Joi 10—11'I, a.' m. si Vineri 2—3'I2
Lucrari practice Mercuri eara Ijuin.—6'«i Vineri 2—3jiim—6
Luni, Mercuri oara 9'/2—11
Luni, Joi §i Vineri oara 10—11
Joi 1—2'/3 (anul I), 3 1 3—5 (anul II)
Lucrari ^ralice Joi 2 jmu.—'! jum. (anul 1 si II)
Mar^i, Mercuri si Sambata oara 10—11
Luni oara 8—9: Mar^i §i Vineri oara 3—4
Algebra Sem. I. Luni 8—9'/2 Joi 9—10'/2
Alg. §i Teoria Funct- Sem. II. aceleasi ore.
Mar^i, Joi si Sambata oara 8—9
OS
o

OBIECTELE
Anul I
A*auomui descriptiva
rvunllli
Idem
Chimia medicala
Physics medicala
Zoologia medicala
Botanica medicala
Anul II
Anatomia descriptiva
Physiologia
Histologia
Anul III
Anatomia pathologica
Pathologia externa
Pathologia interna
Medic, operatorie
Anat. topografica
Anul IV
Pharmacologia si
Therapeutica
Pathologia si Therapia
generala
Medicina legal;! si
toxicologia
Hygiena si Politia
sanitara
Obstetriea
Auul III, IV ?i V
Anul I
Anul II
Anul III
ZILELE
Luni, Merc., Vineri
Marti. Joi, Sambat
Mercuri, Vineri
Mercuri, Vineri
Marti
Luni
Luni, Merc., Vineri
Mar$I, Joi, Sambat.
Luni, Merc., Vineri
Lunl, Mercuri
Marfi, Joi, Samb.
Marti, Joi, Samb.
Marti, Joi
Marti, Vineri
Luni. Merc. Vineri
Marti, Joi, Samb.
Luni Merc. Vineri
Marti, Sambata
PROGRAMA FACULTATEI DE MBDICINA
pe anulii seolariu 1896—97
ORELE
10—11 a. m.
2—3 p. m.
8—9 a. m.
9—10 a. m.
10 3 4-12 a. m.
8'/2— 10a. m.
10—11 a. m.
4 — 5 p. m.
4 — 5. p. m.
3—4 p. m.
4 — 5 p. m.
3 — 4 p. m.
1— 2 3 J4 p. m.
2 — 3 p. m.
4 — 5 p. m.
4'',-5V4 p. m.
3—4 p. m.
fji/rGVip.m.
PROFESORII
Dr. A. Peride prof. def.
„ V. Imerwoll prosector
„ E. Riegler prof. def.
„ I. G. Stravolca pr. def
„ L. Cosmovici prof, def
„ Al. Popovici prof, supl
„ A. Peride prof. def.
„ G. Socor prof. def.
„ E. Puscariu prof. prov.
„ V. Negel prof. def.
„ C. Bottez prof. def.
„ M. Cerne prof. def.
„ Z. Samfirescu pr. def.
„ E. Riegler prof. def.
„ C. Thiron prof.'def.
„ G. Bogdan prof. def.
„ G. Rojnita prof. def.
„ V. Bejan prof. prov.
MATERIA CE SB VA PREDA
Miologia si splancnologia
Osteologia si arthrologia
Chimia medicala si biologica
Gravitatea, acustica, caldura, optica si electric.
Zoologia medicala
Botanica medicala
Miologia si splancnologia
Nutri^iunea
Histologia generala specials si embriologia
Boalele de ficat. Boalele sangelui a eiicophaluliii si aie
ineiiingelorii.
Notium de pathologic chirurgicala. Boftlele chirur^ieale alo
eapului si gatului.
Boalele eordului si arterielor.
Legaturl, amputatil, resectii si operatii speciale.
Antiseptieele. Moditieatoriile aparatulul digestiv. Aneste-
Ktiologia, procese inorbide, aemeioiogia, nosografia si the-
Goneralitati. Moartea subita, atentaturi la pudoare, asiicsii
inediciiia legala montala.
Ilig. gener. AHmcnte si banturi. Imbracamintea. ExercitiT
si repaos Hig. speciala : grupele antropologioe, ctniee, hyg.
infuiitila, scolara, industriala, militara si urbana. Apoi
lespre boliiavi si boale ; si in fine legislatia si politia sanitara.
Theoria obstetricala : embriogenia ; gra'viditatea'; parturitia,
si lehuzia physioiogica si pathologica.
C 1 n c e
Dl. Dr. L. Scully prof. def. va face Marti si Sambata de la 10 la 11 a. m lectium de Clinica Chirurgicala
si ophtalmologica. (§ef. de Clinica D. Dr. Negura).
„ „ L. Buss prof. def. va face Luni, Mercuri si Vineri de la 10 la 11 in Spitalul Sf. Spiridou
lectiuni de Clinica medicala, dermatologica si syphilitica. (Sef. de Clinica D. Dr. Stihi
„ „ V. Bejan prof. def. va face Joi de la 10 la 11 a. m. in Irist. Gregorian lecthm! de Clinica
obstetricala (S,ef de Clinica D. Dr. G. Antoneseu)
D-nii Ijefi de Clinica vor face contra-mzita la oarele 5—6 p. m.
L u c T a r i P r a c t i c e
Disee£itme Luni, Mercuri Vineri de 12-4 p. m. si Mar{i, Joi Sambata de la 8—12 a. m. la Institutul
Anatomic sub conducerea D-lui Prof. A. Peride si a D-lor : Proector V. Imerwoll, Preparator
St. Gr. Bejanariu.
Chimie Joi de la 4—5 p. m. in localul Laboratorului sub conducerea D-lui Prof K. Riegler, si a
D-lui Asistent Dr. Lebell.
Disectiune Luni, Mercuri Vineri de la 12—4 p. m. si Marti, Joi Sambata de la 8—11 a. m. la Inst.
Anatomic sub conducerea D-luI Prof. A. Peride si a D-lor : Prosector Dr. V. Imerwoll, Preparator
Dr. St. G-r. Bejanariu.
Phisiologia Mercuri, Vineri de la 8—10 a. m. in localul Facultatei sub conducerea D-lui Prof. G.
Socor si aD-lui Asistent D-rand D. Niculescu.
Histologia Marti, Sambata de la 1—2 jum. p. m. in localul Laboratorului sub conducerea D-lui Prof.
E. Puscariw si a D-lui Asistent D-rnd Moisiu.
Anatomia Pathologica Vineri de la 1—4 p. m. in localul Laboratorului sub conducerea D-lui Prof. V.
Negel si D-lui Preparator Dr. Al Pilescu.
Medicina operatorie Sambata de la 1—3 8 ,'4 p. m. la Inst. Anatomic sub conducerea D-lui Prof. Z.
Samjirescu si a D-lor: Asistent Dr. Solomovief, Preparator D-rul Herariu.
. . TT7 / Pharmacologia si Therapeutica Mar$i de la 1—2 p. m. in locul Laboratorului sub conducerea D-lui
Anui IV \ Prof. jy. niggle,, gj a D-lui Asistent Dr. Lebel
Anill III IV §i V Stagiu. in Spitale in fie-care zi de la 8—10 a. m. dupa repartitia facuta de Decanat.
Decan, Dr. L. Russ. Secretar, A 7 . Vicol.
oo

— 64 —
PROFESORII ONORIF1CP)
1) Neculai lonescu. Fostu profesoru de Istoria
Universald Criticd, Medie $i Modernd.
2) Stefan Emilian fostu profesoru de Geometria
descriptivd. Numitu in 5 Noembrie 1860. Absolventu
•premiatu alu Cursului de Architecturd de la Academia
ces. reg. din Viena, 31 lulie 1845. Nascutu in 8 /20
Augustu 1819, in comuna Bontzida, comitatul Doboca,
Transilvania. Pusu in retragere dupa unu serviciu de
32 de ani.
*) In virtutea legei din 1892 pentru modificarea art. 8 al leei
din 6 Martie 1883, profesprulti pusu la retragere pastreaza titlulii
te profesoru onorificu. Celu dinteift din corpulu profesoralu universitariu,
pus in retragere in urma proprei sale cereri, a fost Dl. Neculai
lonescu dupa unu profesoratu de 40 de ani in invat

- 66 —
55. Gheorghe Florescu 84.
56. Gh. Nica 85.
57. Gh. V. Tataru 86.
58. Gh. Teodorescu 87.
59. Grigore Arghir 88.
60. Gr. Gr. lamandi 89.
61. Gr. Vaideanu 90.
62. loan Apostol 91.
63. loan Leatris 92.
64. loan N. Popovici 93.
65. Laurentiu Florantin 94.
66. Mihail Carp 95.
67. Nicolae A. Calerghie 96.
68. Octav Velciu 97.
69. Pericles Popescu 98.
70. Titus Laptes 99.
71. Vasile Busila 100.
72. Virgil Stauceanu 101.
73. Victor Stamatopol 102.
ANUL III 103.
74. Alexandra Macarescu 104.
75. Alexandra Tiron 105.
76. Aristide Pantazi 106.
77. Benedict Ticamis 107.
78. Dimitriu Adam 108.
79. Dim. Belort 109.
80. Dim. Cihodariu 110.
81. Dim. Longinescu 111.
82. Eduard Kacovita 112.
83. Gheorghe Codrescu
Gh. C. loan
Gh. Spiridon
Gh. Vranceanu
Haim Sigler
loan Luca
I. N. Ornescu
1. G. Vasilcu
Mihel Haimovici.
Nicolaie Ursian.
N. Vasiliu
Panaite Bogdan
Panaite Botez .
Vasile Atanasiu
Vasile Constantinescu
Vasile Miclescu
Vasile Popescu
Constantin Bujoreanu
Dimitrie Mogor
Dim. Stoianovici
Gheorghe Stefanescu
lulius Kanner
Laurentiu Roiu
Mihail Varnav-Liteanu
Alexandra Giurcaueanu
loan Simionescu
loan Vaculeanu
Isac Poper
Vasile Cernatescu
loan Mihailescu
67 —
Facultatea de Litere
1. Semiramisa Dimitriu 33. Constantinescu Gab. audi.
2. Maria Carp 34. Stamboleanu Vasile „
3. Elena Anastasiu 35. Natalia Botezatu
4. Natalia Popescu 36. Aneta Savulescu
5. Cornelia Neculau 37. Fany Schwartz
6. Adriana Culianu 38. Virginia Stan
7. Elena Brandia 39. Calipso Dimitriu
8. Elena Manoilescu 40. Elena Negruzi
9. Elisa Haretu 41. Maria Livescu
10. Aglaia Belici 42. Ortansa Georgescu
11. Maria Popescu 43. Clemanta Pilescu
12. Agripina Bordeanu 44. Madelena Codrescu
13. Eugenia Simionescu 45. Lambrior Constantin
14. Ecaterina Vasiliu 46. Dobias Gheorghe
15. Emilia Calciu 47. Mighiu Constantin
16. Braileanti Mihai 48. Florescu Gheorghe
17. Hoisascu Alex. 49. Barzu Alex.
18. Swiecinski Gheorghi 50. Pascanu Eusebiu
19. Belissimus Flor 51. Belort Dimitrie
20. Leatris loan 52. lamandi Grigore
21. Cimpeanu M. Elizeu 53. Grigoriu loan
22. Codreanu Mihai 54. Volanschi Dimitrie
23. Eraclide Xenofon 55. Sava Ariton
24. Sachelarescu Const. 56. D-ra Henrieta Henfescu
25. lonescn N. Dimitrie 57. Ecaterina Ladico
26. Stoica Alex. 58. Maria Lazarescu
27. Pandele Gheorghe 59. Aspasia Saghinescu
28. Draganescu Gheorghe 60. Adela Virlanescu
29. Popovici Vasile 61. Natalia Zapan
30. Stefanovici Alex. 62. Maria Draganovici
31. Paras Stefan 63. Maria Coroi
32. Georgescu N. Gheorghe 64. Maria Belici

65. Elena Nanu
66. Clementa Climescu
67. Victoria Tereuzescn
68. Victoria Constantinescu
69. Adela Borcea
70. Mina Gheorghiu
71. Florica Botez
72. loan Gheorghe
73. Longhinescu Dimitrie
74. Vangheli Teodor
75. Constantinescu Vasile
76. Bogdan Panaite
77. Siegler H.
78. Voinescu Dimitrie
79. Spiridon Gheorghe
80. Menciu Cesar
81. Ursulescu Lascar
82. Dobrea Constantin
83. Lucia A. Septelici
1. Eugenia Crassu
2. Spiridon I. Gheorghe
3. Ecaterina Constantiniu
4. Pantazi Aristide
5. Voinescu Dimitrie
6. Ema Mavrodin
7. Sofia Tuduri
8. Irena Ursu
9. Agatia Neculau
10. Botez M. Grigorie
11. Climescu M. Constantin
12. Mandru Vasile
13. Petrovici loan
14. Costachescn Neculai
— 68
84. Eugenia Castanu
85. Stupkanu Constantiii
86. Stefanescu Constantin
87. Sibi losef
88. Rosu Grigore
89. Petrovanu Dimitrie
90. Alice Ghenovici
91. Elena Nedelschi
92. Natalia Dogaru
93. Eadovici Constantiii
94. Popovici X. loan
95. Botez Constantiii
96. Constantinov Emil
97. Pamfil Dimitrie
98. Radovici M. loan
99. Popescu loan
100. Budu Glieorghe
101. Nica Gheorghe
102. Lucia Sturdza
Facilitates de §tiinti
15. Busila Vasile
16. Gheorghiu Mina
17. Roman loan
18. Maria Gr. Gheorghiu
19. Arestia Curcumeli
20. Grigoriu loan
21. Zilberman Max
22. Cihodariu Aneta
23. Melania Vereanu
24. Eugenia Pamesu
25. Neculau I. Constantiii
26. Bazxeli I. Marian
27. Bobulescu Constantin
28. Botez Engeniu
I
I u
— 69 —
29. Calapod Leon
53. Margineanu Natalia
30. Protopopescu Natalia 54. Simionescu Eugenia
31. Lupu Maria
55. lonescu Safta
. 32. Antipa V. Dimitrie capit. 56. Iliovici Avram
33. Columb August sublocot, 57. Zapan Ecaterina
34. Vincler A. Emil ^L^ 58. Popescu loan
35. Poni Lucia
59. Poni Alexandra
- 36. Stamatin Mihai 60. Neculau Cornelia
37. Popescu Constantin 61. Codrescu Madelena
.— 38. Stavrat Elena
62. Ni^escu Richard
- 39. Cristea A. Dima 63. Calcantraur Ecaterina
r- 40. Patriciu Neculai 64. Arhiri C. loan
-. 41. Volanschi Dimitrie 65. Elizei Mizei Campean
- 42. Teodorescu Gheorghe 66. Serghi Vasile
43. Vallescu Gh. Gheorghe 67. Adamovici D. Neculai
- 44. Pallade Maria 68. David Idel
^ 45. Cadere M. Dimitrie 69. Macarov loan
. 46. Stefanescu Maria 70. Duzescu Gheorghe
47. Scripca loan
71. Popovici Constantin
. 48. Vasiliu Natalia 72. Menciu Lucre^ia
49. Braileanu Mihai 73. lonescu Mihai
50. Draghici Ecaterina 74. Varlanescu Justinian
51. Festila Maria
75. Bordeanu Agripina
52. Cernovodeanu Ema 76. Popescu Natalia
1. Axelrad Moritz
2. Blumenfeld Caiman
3. Condopol Dimitrie
4. David Idel
5. lenachescu Neculai
6. Eigher Simon
7. Fridman Leon
8. Heinrich Leon
9. Ladico Ecaterina
Facilitated de Medicina
10. Laptes Neculai
11. Ornstein David
12. Popovici Vasile
13. Pzepilinschi Albin
14. Zilberstein L. Isidor
15. Septilici Andries A. Hie
16. Swicinschy Gheorghe
17. Nimereanu H. loan
18. Tanasescn loan

— 70
19. Tautu loan
20. Ticamis Alexandra
21. Veissman Avrara
22. Landau Mayer
23. Constantinescu S. Const.
24. Festiia Maria
25. Popovici Cezar
26. Ananiescu C. Alexandra
27. Barber Max
28. Braileanu Constantin
29. Bobulescu Constantin
30. Carp Oisie
31. Fenster Moritz
32. Ghinsberg Mendel
33. Hoisie sin Avram
34. Lupescu Gheorghe
35. Polingher Leon
36. Sava D. Constantin
37. Waldstein Bercu
38. Wexler Solomon
39. Braescu Vasile
40. Braescu Elena
41. Stiubei Dimitrie
42. Gaigher lacob
43. Voinescu Gheorghe
44. Visoschy C. Eugen
45. Gafencu Mihail
46. Bacal Haim
47. Caufman Haim
48. Grossi Israil
49. Haimovici Michel
50. Leibovici Avram
51. Lendelhender Lupu
52. Lupu Neculai
53. Macarovici Aspasia
54. Naftulovici lancu
55. Orn§tein Bercu
56. Popovici Teodor
57. Ripeanu Dimitrie
58. Segal Bercu
59. Stenner B. Teofil
60. Tirer Nachman
61. Haim Vainer
62. Waissman Simon
63. Vranceanu Petru
64. Wexler Debora
65. Zaharia Osias
66. Draghici Gh. loan
67. Sava N. Gheorghe
68. Valeanu loan
69. Trancu Maria
70. Ghellerter Litman
71. Botez I. Gheorghe
72. Densusianu Elena
73. Chinezu Neculai
74. Bayer Max
75. Blasian Paul
76. Anastasescu Maria
77 Popescu loan
78. Tenenbaum Berman
79 Fridman Herscu
80. Hand losif
81. Gribonschy Vasile
82. Haim David
83. Lupescu Stefan
84. Spigler Moisa
85. lamandi Telemac
86. Savin Alexandra
87. Calugareann Dimitrie
88. Motoc Lucia
89. Auerbach Strul
90. Bellort Alexandru
91. Constantinescu Gh.
92. Dimitriu S. Vasile
93. Doca Victor
94. Donat August
95. Flinghenbaum Solomon
96. Fenster David
97. Gliikman I. Hersi
98. Goldemberg Roza
99. Granett Adolf
100. Heller Itie
— 71 —
101. Her^covitz Mendel
102. Iliescu Andrei
103. Moga loan
104. lonescu Neculai
105. Niculescu Dimitrie
106. Rabinovici Bernard
107. Schertzer lulius
108. Segal Albertina
109. Stamer Peritz
110. Stenerman Avram
111. Moisiu Gheorghe
112. Vasiliu Dimitrie

Licentiafii Facilitation de drept, litere §i §tiinfi din la$i.
din anulu 1896—97.
1. Nicolaie I. Albu
2. Const. Langa-Rascanu
3. G-heorghe L. Diraitriu
4. Grheorghe Codrescu
5. loan Vasiliu
6. loan Atanasiu
1. Maria Prodrom
2. Eleonora Stratilescu
3. Timus Dimitrie
4. Dragomir State
5. Dimitrescu Vasile
6. Mitescu Hie
1. Tisescu C. Neculai
2. Elena Cancicov
Facultatea de Dreptu.
7. Titu Popovici
8. Vasile Andriescu
9. Gheorghe Popovici
10. Vasile Podoleanu
11. Octav Lovinescu
12. Constantin Sterea
Facultatea de Litere.
7. Patrascanu Dimitrie
8. Densusianu Alexandra
9. Densusianu Elisa
10. Sava Neculai
11. Luca loan
12. Vasilcu loan
Facilitated, de §tiinti.
3. Badarau Teodor
4. Bogdan Petru
73 —
DOCTORII FACULTATIl DE MEDICINA DIN
din anulu 1896—87.
1. Gutzu loan
2. Bayer Caiman
3. Sfartz Herman
4. Weissman Lazar
5. Milian Mauriciu
6. M&gardici Cristofor
7. Fabini Eduard
8 Moisa Leiba
9. Eascanu losub Avram
10. Herariu Dimitrie
11. Spirt Ific
12. Tomitza Mardare
Numerulu Studenfiloru celor patru facultdfi m
anulu scalariu 1886—97.
Facultatea de drept .
Facultatea de litere .
Facultatea de stiinfi.
Facultatea de medicina
Licen^iap in drept
Licentiatl in litere
Licen^ia|;l in sciin^e .
112
102
76
112
12
12
Doctor! in medicina
12
TOTAL 442
4

Instituted Universitare Speciale
Scoa-la,
Pe anulu 1896—97.
Personalulu Administrativu
Directoru Aurelian Manescu. Licen^iatu in stiin-
^ele Matematici. Prof. Universitaru.
Subdirectoru Emil Brlul. Licent-iatu in Matematici.
Profesoru.
Secretaru §i Veghetorii de ordine. N. Pivmceriu. Licentiatu
in Matematici. Profesoru.
Paul Bujor.
Dr. L. Cosmovici.
Victor Costin.
Ar. Densuisiami.
C. Leonardescu.
A. Manescu.
A. Xaum.
A Obreja.
M. Tzoni.
§t Vargolici
A. D. Xenopol.
Personalulu Didacticu
Repetitoru de Geologie.
Conferentiarii pentru §tiinti Natnrale.
Repetitoru pentru Algebra Superioari
§i Geometria Analitica, a functionatu
pana in luna lunuarie 1897.
Profesoru suplinitoru de limba latina
si germana.
Conferentiaru pentru Filosofie, Pedagogic
§i Didactica.
Repetitoru pentru calcululu diferentialu,
integralu si teoria func^iuniloru.
Profes. suplinitoru de limba francezii.
Conferen|iaru pentru ^tin^ele Fizico-
Chimice.
Coferen(iaru pentru Matemateci.
Conferentiaru pentru limba Elina.
Conferentiaru pentru Istoria Universala
§i literature! romine
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16
17.
18.
19.
20.
21.
22.
•23
24.
25.
26.
27.
28.
29.
Elevii Scoalei Normale Superioare
pe anulu 1896—97.
Botez C. Sec^iunea istorica-literarS
Budu Gli. Idem
Constantinov Emil Idem
Dimitrescu V. Sectmnea Filosofica-Istorica
Dobrea C. Idem
Lovinescu Octav Idem
Pamfil D. Sec^iunea Literara-Istorica
Patrascanu D.
Petrovici Gh.
Petrovanu D.
Popescu I.
Popovici I.
Radovici M.
Rosiu Gr.
§tefanescu I.
Ursulescu Lascar
Aramescu Gh.
Badarau Th.
Constantinescu C.
Costachescu N.
Dima Cristea
lonescu M.
Patriciu N.
Popescu C.
Roman I.
Scripca I.
Stamatin M.
Vasiliu H.
Zaharia H.
Filosofica-Istorica
Literara-Istorica
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Filosofica-Istorica
^tiinjele Naturale
Idem
Idem
§tiintele-Matematici
§tiinfele-Fizice
§tin|ele-Matematici
§tiintele-Fizice
Stiintele-Fizice
Stiint ele-Matematici
Stiin^ele Naturale
Matematice
Matematice

Licentiatii Scoalei Normale Superioare
Pe analu 1896—97.
1. Dimitrescu V. Licenfiat in Istorie si Filosofie
2. Patrascanu I).
3. Luca I.
4. Vasilcu
5. Sava N.
6. Badarau Th.
7. Chiriceanu I.
Idem
in Litere
$tiintile Natnrale
Matematici
Instituted Facultatei de Sciinti
1. Cabinetulu de Fisica geiierala
Directoru. 1. G. Stravolca. Doctoru in §
fele fisice. Profesortl definitive de
Fisica generald.
Preparatorily!Conservatoru. Petru Bogdanu. Absolventu al
Facultatei de Stiinfi. Sec^iunea
sciiu^elor fisico-chimice.
Custode mecanicu 1. Smanfticu.
2. Laboratorul de chimia anorgauiea.
Directoru. P. Poni. Licentiatii in sciin^ele
fisico-chimice. Profesoru definitivu
de chimia anorganica. Senatoru
al volegiului universitaru.
Asistentu. P. Boydaml.
Preparatory §i Conservatoril. loan Gheorgltiu. Absolventu al
Scoalei tehnice.
Custode mecanicu. 1. Pupudopoltl.
3. Laboratorulu de chimia organiva.
Directoru. An. Obregea. Doctoru in Sciin^i
fisice, Profesoru definitivu la Catedra
de chimia orgttnicd.
Asistentu. loan Scobai. Licentiatii in Stiintele
fisico-chimice. Suplinitu
prin loan Petrovici absolventu
al Facilitate! de sciinti.
Preparatory,. Vasile Popescu. Licentiatii in Stiintele
fisico-chimice.
4. Laboratorulu de Auatomie, Zoologie §i Fisiologie
com para ta.
Directoru. Leon C. Cosmovici Doctoru in sciintele
naturale. Profesoru de fmitivu
la Catedra de Fisiologie generaid
si comparatd §i de Zoologie.

— 78 —
Asistentu. Mihai Tomida. Licenfiatu in sciintele
naturale.
Preparatoru A. Gorescu. Absolventu al Faculratei
de sciin|i din lasi.
5. Laboratorulu de Botaniea.
Directoru.
A. Popovici. Doctoru in sciinfele
naturale.
$ef de litcrdri
I. E. Constantineanu. Absolventu
al Facultafei de sciinti din lasi.
Preparatoni
M. Stamatin. Absolventu al Facultatei
de sciin^i din lasi.
6. Cabinetul
Directoru
Asistentu.
Preparatoru
de Mineralogie Geologic §i Petrografie.
V. C. Bufureanu. Doctoru in sciintele.
naturale.
Somules Semstos. Licentiatu in
sciinfele naturale.
Elena Carp. Absolventa a Facultafei
de sciinfi din lasi.
7. Laboratorul de Morfologie.
Directoru. Paul Bujor. Doctoru in sciinfele
naturale.
Asistentu. Constantin Chirica. Absolvent al
Facultatii de sciinte.
Preparutoru. D. Hnldei.
Directoru.
Institutele Facultatei de medicina
Prosectoru.
Ajutoru de Anatomie
Preparatorii si Custode.
Mecanicii.
1. Institutul de Anatomie.
Doctoru A. Peride. Profesoru
definitivu la catedra de Anatomie
descriptivd.
Doctoru V. Imerwol.
Doctoru St. Griqoriu
labhi Celeste.
Napoleon Celeste.
2. Laboratorulu de chimie inedicala, Farmacologie
Terapeutira.
Directoru
Asistentu
Preparatory
Doctoru Em. Rieglcr.
Doctoru I. Lebell.
Drd. G. I. Bates.
3. Laboratorulu de Histologie.
Directoru Doctoru E. Puscarin.
Asistentu Doctoru G. Moisiu.
Preparatoru 1. Popescu.
4. Laboratorulu de Fisiologie.
Directoru Doctoru G. Socoi:
Asistentu Drd. D. Niculescu.
5. Laboratorulu de Anatomie patologica.
Directoru Doctoru V. Negel.
Preparatoni Doctoru A. Pilescu.
6. Laboratoruhi de Patologie chirurgicala.
Directoru Doctoru C. Bottez.
Preparatoare Dr. Elisa C. Bottez.
1. Laboratorulfl de medicina operatoare §i anatomia
topografiea.
Directoru. Doctoru Z. Samiirescu.
Asistentu. Herman Solomovici doctorandu in
medicina.
Preparatoru. Dumitru Heraru.
Clinicele
1. Clinica medieala.
Profesoru. Doctoru Lud. Suss.
Asistentu. Doctorulu T. Stihi.
Preparatoru. Drd. Mardar Tomipa.

Profesoru
Asistenfi
Profesonl
Asistentu
- 80
2. Clinica chirurgicala oftalmologica.
Doctoru Leon Sculy
Doctoni N. Negurd, si Dr. N.
Apothecher (onoriflcu).
Cliniea obstetricala
Doctoru F. Bejan.
Doctoru G. Antonescu.
REGULAMENTELE
Facultatilor de dreptii, litere, sciinfi si
me di tin a din I a si.

REGULAMENTULO
Facilitate! Juridice dela Uiiivevsitatea din
CAP. I.
Obiectele ce se propnu in facultatea Juridica.
Art. 1. In facultatea de dreptii se vor face urmatoarele
cursuri:
1. Dreptulu naturalu (Filosofla Dreptului)
2. Dreptulu Roiuanu
3. Dreptulu penalu
4. Dreptulu privatu romanu
5. Dreptulu comercialu.
6. Dreptulu judiciaru(procedura civila si penala)
7. Dreptulu constitu^ionalu
8. Dreptulu administrativu
9. Economia politica si finan^ele
10. Dreptulu gin^ilor (international)
11. Medicina legala
CAP. II.
Dnrata, ordinea §i masura studielor.
Art. 2. Durata studiilor este de trei am.
Art. 3. Anulu scolaru incepe la 15 Septembrie
si se terraina la 1 lulie.
Art. 4. Ordinea si durata studiilor va fl precum
urmeaza :

ANULU I
Dreptulu naturalu (filosofia dreptu] ui)
Dreptulli romanu
Dreptulu penalu si procedura penala
Dreptulu civilu
Economia politica si Finanfele
ANULU II
Dreptulu romanu
Dreptulu civilu
Procedura civila
Dreptulu international!; publicu
Dreptulu constitutionals si Medicina legala
ANULU III
Dreptulu civilu
Dreptulu internationalu privatu
Dreptulu comercialu si Dreptulu administrativu.
Art. 5. Pina la constituirea unei catedre speciale
de Procedura civila, acestu cursu se va propune
de profesorulu de Dreptu si Procedura penala.
Art. 6. Programele generale si speciale ale cursuriior
se vor face in fie-care anu, conformu cu art.
237 legea instructiunei.
CAP. III.
Despre studenfi §i audienti.
Art. 7. In facultatea de dreptu se admit doue
specii de scolarl ; student! si audienti.
Art. 8. Nu vor fl primal ca student! regula^i
de cit acei ce vor produce, conformu art. 264 al legei
— 85 —
de Instructiune, certiflcatulu de terminarea cursurilor
liceale si de trecereaexamenului generalu de maturitate.
Art. 9. Vor fl inscrisi in anulii I de dreptu acel
cari, intrunindu conditiunile art. precedentu, vor presenta
Decanului documentele acompaniate de o cerere
si de plat a taxei de inscrip^iune anuala pentru aceasta
facilitate.
Art. 10. Inscriptiunile in anil succesivi se vor
face probindu-se trecerea de eel pupn al unui examenu
din anulu precedentu si depuindu taxa respectiva.
Art. 11. Taxa celor patru inscrip^iuni anuale
pentru student! se flxeaza conform art. 270 al legei
de instruc^iune.
Art. 12. Vor putea fi dispensati deplatadeinscriptiuni,
precum si de plata taxei de consemnare,
pentru examenele speciale, acei ce se vor distinge
prin studii si buna purtare; dupa decisia consiliulul
facultatei.
Art. 13. Tinerii cari vor dovedi absolvirea a 7
clase liceale si dreptul de a se prezinta la examenulu
generalu de bacalaureatii se vor primi si inscri ca audien^i;
ei nu vor avea insa dreptulu de a depune nici
un examenu pina nu vor dovedi trecerea examenului
de bacalaureatii.
Ei vor plati taxele anuale prescrise pentru stu-
denti.
Art. 14. Inscriptiunile se vor da de catra secretaru
dintr'un registru cu tulpina (a souches), atit
pentru student! cit si pentru audienti.
Epoca pentru luarea inscriptiunilor va fi de la

j
- 86 -
15 Septembrie pina la 15 Octombrie al fie-carui anu
scolaru.
Art. 15. Foaea de inscrip^iune (matricula) va fi
presentata pe fie-care trimestru profesorilor respectivl
cari vor nota frecventarea regulata.
CAP. III.
Despre exameue, grade academice §i comisiunile
examinatrice.
Art. 16. Examenele speciale se vor face dupa
ce se vor fi urmatu cursurile la cari se referesc si vor
fi facute mai inainte de a se presenta cine-va la examenele
de gradul I sau al II-lea.
Art. 17. Examenele speciale se vor face numai
asupra unui obiectu ; cursulu de dreptu civiiu se imparte
in 3 parfi, pentru fie-care parte fiindu unii examenu ;
iaru cursulu de Dreptu romanu se imparte in 2 par^i,
pentru fie-care parte fiindu iarasi cite unu examenu.
Art. 18, Examenele speciale se distribuesc in urmatorulu
modu:
LA FINEA ANULUI I.
1. Dreptulu naturalu (filosofia dreptului)
2. Dreptulu penalu
3. Procedura penala
4. Dreptulu civiiu (persoana si bunuri)
5. Dreptulu romanu
6. Economia politica si finanfele
LA FINEA ANULUI II.
1. Dreptulu romanu
2. Dreptulu civiiu (succesiuni si donajiunl)
I — 87 —
3. Dreptulu interna^ionalu publicu
4. Procedura civila
5. Dreptulu constitutionalu
6. Medicina legala
LA FINEA ANULUI III.
1. Dreptulu civiiu (obligatiunile)
2. Dreptulu internationalu privatu
3. Dreptulu comercialu
4. Dreptulu administrativu
Art. 19. Pentru aceste examene se stabilesc 4
sesiuni: de la 1—30 lunie, de la 15 Septembrie la
15 Octombrie, de la 15 Decembrie la 15 lanuar, de
la 1—15 Martie.
Art. 20. Inscrierile pentru aceste examene se vor
face prin peti^iune catre Decanu., pe linga care se va
alatura matricula si plata consemnarei prevaduta de
art. 270 al legei de Instruc^iune.
Art. 21. Scrutinulu la examenele speciale se va
face dupa o discu^iune, cind s'ar crede oportuna, intre
componen^i! comisiunei examinatrice ; fie-care membra
al comisiunei dispune de (Jece puncte sau voturi, ce
depune in urna.
Art. 22. Examenulii ce va ob^inea sease decimi
din totalul voturilor de cari dispune comisiunea, se
va considera de aprobatii sau promovat. Acelu ce va
ob^inea mai pu^iim, se va respinge.
Acelii ce va ob^inea celii pu|;inu noua zecimi din
voturile de cari pot dispune votan^ii, se va considera
de aprobatii cu unanimitatea legala a voturiloru. In
casulu de unanimitate absoluta a voturilor, comisiunea

— 88 —
va pune la votu declarafianea aprobarei cu lauda, care
se va decide cu unanimitatea votantilor, si care se va
men^iona in certiflcatele sau diplomele relative.
Art. 23. Cine abandoneaza far& ra^iune legitima
un examenu inceputu deja, si cine e respinsu la unit examenii,
nu se va ma! presenta in aceiasi sesiune.
Art. 24. Durata examenului nu va fl mai mica
de trei deci (30) minute.
Art. 25. Comisiunile pentru examenele speciale
se vor compune din trei membri. Vor face parte din
ele profesorulu sau profesorii obiectulul respectivu. Ele
se vor prezida de profesorulu eel mai vechiu ; in casii
cind Decanulu va face parte din comisiune, el o va
presida.
Art. 26. Examenulu de gradulu I sau de licen^a,
prevazutu de art. 271 al legei Instructional, consista
intr'o teza scrisa asupra unul obiectii din cele propuse
in aceasta facilitate, pe care candidatulu o va sus^inea
oralii, respundindu si la cestiunile ce i se voru pune
de jiiriulu examinatoru.
Art. 27. Obiectulu tesei se va trage la sor^i in
presenta Decanului, dupa cererea prealabila a candidatului.
Art. 28. Tesa, dupa ce se aproba de Decanii, se
tipareste si se depune in 20 exemplare la cancelaria
facultatei, celu putinucu doua saptamanl inainte de diua
fixata pentru sus^inerea ei.
Aceasta tesa se va comunica tuturor profesorilor
faculta^ei, cuosaptamina celu pu^inuinaintede esainenu.
Art. 29. La iinele tesei candidatulu va pune cite
- 89 -
o cestiune celii pu^inu din tie-care ranuira a stiin^el
dreptulul, cari, dupa ce vor fl aprobate de Decanu;
se sustine de catre candidatu.
Art. 30. Examenulu de gradulu II sail de doctoratu
prevadiitu de art. 271 al legei de Instriic^iune, se va
sus^inea trecindu urmatoarele dou6 examene :
Examenulu I va consista intr'unu examenu generalu
de toate obiectele propuse in aceasta facilitate.
Examenulu II va consta intr'o diserta|,iune scrisa
asupra unel materil de Dreptu, aleasa de candidatu si
aprobata de Decanii.
Se vor observa si pentru aceasta disertatiune cele
prevedute la art. 28 si 29.
Art. 31. Aceste examene de gradulu I si II se
vor trece inaintea unul juriu compusu din Decanii ca
presedinte si 4 profesori ai facilitate! numiti de Decanii
(art. 280 legea instructiunei).
Art. 32. Pentru aceste examene se stabilesc aceleasl
sesiun! ca i?i pentru examenele speciale.
Art. 33. Articolii 21, 22 si 23 din acestu regulamentu
se vor aplica si la aceste examene.
Art. 34. Durata examenelor de gradulu I sau II
nu va fi mai mica de una oara. si fie-care din cei
patru membri ai juriulul va putea intrebuinta 15
minute.
Art. 35, Resultatul fle-carui examen este anunt.atu
imediatu publiculvu. de catre presedintele comi-
siunei examinatrice.
Art. 36. Inscrierea pentru aceste examene se va
cere prin petititme de la Decanii.

- 90 —
Art. 37. Decanulu va stabili (lilele de examenu
pre un alba, care se va aflge in localulu Universitafei.
Cine nu se va presinta in ziua fixata, nu se va
ma! putea presenta in aceiasi sesiune.
Art. 38. Diplomele de licenfa si dedoctoratu voru
fi concepute in numele Domnitorului si purtindu sigiliulu
Universitatel, vor fl subsemnate de Rectoru si
de Decanulu facultafei.
Art. 39. Se vor libera simple atestate de absolvirea
carsurilor audienfilor ce vor fi urmatii totu anulu
si vor fi datu si examenele relative, fara a mal fi supusi
vre-unui examenu generalu.
Aceste atestate asemenea vor fi concepute in numele
Domnitorului si purtindu sigiliulu faculta^ei, vor fi
semnate de Decanii si de secretariatulu facultafei.
Art. 40. Examenulu prealabilu prescrisu de art.
"J73 al legei de instructions, pentru eel cu diplome streino,
consista intr'un examenu generalu scrisu si altulu
(iralu de materiele prevedute in legea de Tnstructiune.
La aceasta verificare vor fi supuse toate diploinrle
cistigate in strainatate dupa ce a intratu in vigoiire
legea Instrucfiunelpublice din 5 Septembrie 1864.
CAP. V.
Disposition! sperialc §i tran/itoril.
Art. 41. Acestu regulamentu va intra in lucrare
iinl.'ita dupa aprobarea ministeriultu.
Art. 42. Tinerii inscrisi pina acuma vor raminea
IIJIK; inscrisi fara a li se maJ cere sa fi trecutu examciicle
generale de studiile liceale.
- 91
Art. 43. Tinerii,, cari nu vor fi facutu studii liceale,
nu vor fi admisl la examenele de gradulu I
sau II.
Art. 44. Vor fi scuti^I de inscrierea si urmarea
la cursurile introduse din mm in vr'un anu studentii
si audien^il cari vor fi trecutu regulamente in anulu
urmatoru.

Ministerul Cultelor si Instructiunei publice,
CAROL I.
Prin gratia lui Dumnedeu si voii4a na|;ionala,
Rege al Romaniei,
La toft de fata si viitori sdndtate :
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de
Stat la departamentul cultelor si instrucfiunei publice
:
Vedend si aproband jurnalul consiliului Nostru
de niinistri No. 3 din 5 Octombre 1888,
Am decretat si decretam :
Art. I. Begulamentul alaturat al facilitate! de litere
si filosofle din lasi, elaborat de consiliul profesoral
al acelei faculta^i, se aproba conform aliniatului de
sub art. 288 din legea instrucfciunei publice.
Art. II si eel din urma. — Ministerul Nostru secretar
de Stat la departamentul cultelor si instruc^iunei
publice este insarcinat cu executarea acestui decret.
Dat in castelul Peles, la 30 Octombre 1888.
Ministerul cultelor si
instructiimei publice.
T. Maiorescti.
CAROL.
No. 3,058
REGULAMENTUL
i de fllosofie §i litere de la Universitatea
din
TITLUL I.
Divisiunea facultatei.
Art. 1. Facultatea de filosofie si litere din lasi se
divide in doua sec^iuni :
a) Sec^iunea fllosoflca istorica si,
b) Sectiunea istorica literara
Art. 2 Obiectele de studiu ce se vor preda, de ocam
data in facultate, sunt de doua feluri :
a) Comune amanduror sec^iunilor ;
b) Speciale fle-carei sec^iuni.
Art. 3. Obiectele de studiu comune celor doua sec-
sunt :
a) Istoria romanilov si literatura romana ;
b) Intrepretarea din autorii latini ;
c) Istoria critica universala;
d) Psicologia si pedagogia cu didactica.
Art. 4. Obiectele speciale pentru sec^ia filosoflca-is-
torica sunt urmatoarele :
a) Estetica;
b) Logica •,
c) Morala ;
d) Istoria filosofiei.

— 94 —
Art. 5. Obiectele specials pentru secjia istorica-literara
sunt urmatoarele :
a) Literatura elina si istoria ei ;
b) Literatura latina si istoria ei;
c) Epigrafia orientala si latina ;
d) Limba si literatura franceza cu privire la celelalte
literaturi neolatine.
TITLUL II
Durata §i ordinea studiilor.
Art. 6. Durata studielor va fi de 3 ani.
Art. 7. Studiele fie carui an scolar incep la 1
Octombre si se termina la finitul lui lunie.
Art. 8. Programa generala a studielor si impar{irea
ei pe zile si oare se va publica si afige in facilitate
in conformitate cu art. 287 din legea instructiunei
publice.
Art. 9. Ori ce student inscris in matricula facultafei
este liber de a'si alege secfiunea in care va
vrea sa se specialiseze. Aceasta alegere se va face
in termenul aratat la art. 48 si 49 din acest regulament.
Art. 10. Trecerea de la o sec^iune la alta nu va fi
permisa de cat pentru o singura data la inceputul
anului al doilea.
In acest cas studentul se va considera inscris in
priinul an al acelei sec^iuni.
I
OF,
tj IS
TITLUL III.
Despre grade §i examene.
Art. 11. Diploma de licen^a se dobandeste trecandu-se
examenele prescrise prin acest regulament.
Art. 12. Facnltatea de filosofie si litere confera
dona feluri de licence :
a) Licen^a in stiinj;ele filosofice si istorice ;
b) Licen^a in stiin^ele istorice si literare.
Art. 13. Licen^a de ori-ce fel se dobandeste trecandu-se
doua feluri de examene:
a) Examenele anuale pe materii;
b) Examenele generate pentru licen^a.
A. Examenele anuale pe materii.
Art. 14. La h'nitul fie-carui an scolar, studenfii vor
depune examene parfiale asupra materielor prevfizute
in acest regulament si anume :
a) Cei cari se prepara la licen{,a in sciin^ele filosofice
si istorice, vor da examen asupra materielor prevazute
in art. 3 si 4 de mai sus.
b) Cei care se pregatesc pentru licen^a in sciin^ele
istorice si literare, vor trece examen la materiele cuprinse
in art. 3 si 5.
Art. 15. Aceste examene vor consta din probe
scrise si orale.
Art. 16. Probele scrise se fac sub privigherea unuia
din membrii juriului examinator, in timp de doua
ore eel multu.

— 96 —
Art. 17. Candidatul mi poate sa se ajute de nici
un manuscript, nici de veri o carte imprimata afara
de lexicoane si nu pot conmnica uuii cu al^ii, sub pedeapsa
de a fi amanafi pentru alta sesiune.
Art. 18 Dupe probele scrise, juriul se pronunta
astipra admisibilitatei candidafilor la probele orale.
Art. 19. Depunerea cu succes a tuturor examenelor
anuale pentru 3 ani confera titlul de absolvent
al unei sec|,iuni din facilitate, precum si dreptul de a
se presinta la examenul general pentru una din cele
doua licence.
B. Examenul general de liccn^a.
Art. 20 Examenul general de licen^a va consista
din doua feluri de probe : scrise si orale, conf. regulelor
de mai jos.
/. Pentr11. lieenfa in scii/ttele filosofice si
istorice.
Art. 21. Probele scrise sunt:
a) 0 diserta^iune romana asupra unui obiect luat
din materiele speciale ale sectiunei, prevezute de art.
4 din acest regulament;
b) Expunerea analitica a operei a unui filosof vechiu
sau modern cu carecandidatul s'a ocupatu mai specialu ;
c) 0 lucrare asupra metodulul de a preda in scoalele
secundare una din materiele prevadute la art.
3 si 5 din acelea ce se propun in liceu.
— 97 —
Art. 22. Aceste probe se vor face in curs de 3 zile
maximum.
Pentru tie-care din aceste lucrarl se vor acorda
eel multu 5 ore.
Art. 23. Dupa probele scrise, juriul se pronun^a
asupra admisibilitatei candida{.ilor la probele orale.
Art. 24. Probele orale vor consta:
a) Din un examenu asupra ori-carei par|l din
tilosofii greci, latin! si modern!, cu care candidatulu
va declara in petite ca s'a ocupatu mai specialu ;
b) Din un examen asupra uneia din doctrinele
tilosofiei contimporane, relativu la unulu din studiele
prevazute la art. 3. al. d si la art. 4, al. rt, b. si c.
Art. 25. Probele orale |,inu eel multu doua oare
pentru tie-care candidat, dupa care juriulu se pronunta
asupra aclmisibilita^ei candida^ilor.
//. Pentru licenfa in sciintele istorico-literare.
Art. 26 Dispositiunile cuprinse in art. 21—25
de mai sus se aplica intocmal si pentru licen^a in
sciintele istorico-literare cu modiiicarile insa urmatoare :
a) Subiectul diserta^iunel despre care vorbesce
art. 21, al. a, va fi ales din materiele prevazute la
art. 5 ;
b) In locul lucrarilor despre care vorbesce alin.
b si c de sub acelasi articol (21) se va da:
1. 0 versiune din limba romana in cea elina :
2. 0 disertatiune sau o compunere latiria:
c) In locul probelor orale despre cari vorbesce

— 98
art. 24, se va examina candidatul asupra oare-carei
parti din autoril romani, latin! si greci. Cu ocasiunea
explicatiunilor, candidajii sunt datorl a raspunde la
toate chestiunile la cari autoril si textele explicate
pot sa dea loc.
Deosebit de aceasta, candidatul va fi examinat
mai in special si asupra uneia din materiele invaj;amantului
prevezut la art. 5, cu care va declara in
petifiunea sa ca s'a ocupat mai special.
Art. 27. Gradul pentru amandoue licen^ele se
deosebesce in chiptil urmator :
Studentul care, dupa obfinerea uneia din licence,
ar dori sa poseada si pe cealalta, va fi admis a trece
examenul generalu de liceiifa pentru sec^iunea in
care voesce a mai fi licentiat, daca va fi avut la examenulu
generalu al licen^ei deja dobandite majoritatea
de bile albe.
TITLLTL IV.
Despre seslnnea examenelor §i compnnerea
juriulni examinator.
Art. 28. Sesiunea examenelor anuale va fi de la
10—30 lunie inclusiv si de la 10-30 Oclomvrie
inclusiv.
Pentru cause bine-cuvantate, consiliul faculta^ei
l>uato acorda trecerea acestor examene de la 10—25
tanuarie.
Art. 29. Examenele generale de licen^a se vor
trece in on ce epoca a anului scolar.
— 99 —
Art. 30. Examenele se vor trece inaintea juriului
compusu din profesorii facultafei.
Art. 31. -Turiul pentru examenele anuale se compune
din trel profesori ; iar pentru examenulu generalu
de licen^a de eel pufin cinci profesori.
Art. 32. Profesorii examinatori se vor numi si
convoca de decanu, conformu art. 280 din legea instrucfiunei
publice.
Art. 33. Zilele de examenu vor fi anunciate prin
ingrijirea seci-etarului.
Art. 34. Candida^ii iriscrisi pentru a trece un
examen fiind mai mulfi, se pot impar^i, prin ingrijirea
secretarului, dupa examenele ce-si propun a trece,
in serii compuse eel mult din patru candida^i.
Art. 35. Programa examenelor anuale pe zile si
ore se va regula de catra consiliul facilitate! cu o zi
inainte de inceperea sesiunilor de examen.
Art. 36. Dupa terminarea examinarei fie-carei
serii, profesorii se pronuncia asupra admiterei sau respingerei
caudidatilor, mai inainte de a trece la examinarea
altei serii.
T1TLUL V.
Despre adiuisibilitatea la examen §i eliberarea
diplomelor.
Art. 37. Resultatul examenelor se exprima prin
bile: albe, rosii si negre, si se comunica imediat decanului
spre a se trece in matricula.
Art. 38. Candida^ii vor fi respinsi daca vor avea
la examenele anuale doua bile negre.

— 100
La examenele generale de licenfa pentru a fi
adniisl, vor trebui sa aiba eel putinu toate bilele rosii
: cu o bila neagra nu vor fl admisi, de cat numai
cand se va intampla sa aiba majoritatea de bile albe.
Art. 39. Candidatulu, care la examenul general
de licenta va obtine patru bile albe, fara nici una
neagra, va fi admis cum laude ; acela-care va obtine
unanimitatea de bile albe va fi admis : magna cum
laude.
In amandoua casurile se va face nien^iune de acest
resnltat in diploma ce se va elibera candidatului.
Art. 40. Nici un candidatu nu va fi admisu a
trece examenele, de cat in ordinea prescrisa prin acest
regulament.
Totusi acei cari vor dori sa dobandeasca de odata
gradul de licenta, fara sa fi fost inscrisl ca student!
ai acestei facultati, vor putea fi admisi, conform
art. 272 din legea instruc^iunei, sub condi^iele
urmatoare:
a) Sa presinte diploma de bacalaureat;
b) Sa plateasca toate inscripfiunile in conformitate
cu art. 270 din legea instructiunei pitblice :
c) Sa raspunda la toate materiele examenelor anuale
prescrise prin acest regulament ;
d) Sa treaca examenele generale de licenta.
lar acei cari vor fi urmat cursurile altei univej'sita^i,
li se vor tinea in sama examenele depuse
sau vor depune examenele cursurilor urmate.
Art. 41. Diplomele de licen^a concepute in nn-
— 101 —
mele M. S. Regelui si purtand sigilulu universita^ei,
vor fi subsemnate de ministrul instruc^iunei publice,
de rectorul universitatei si de decanul facilitate!.
Diploma va specifica gradul academie conferit in
sciin^ele pentru care se confera.
TITLUL VI.
Despre frecnentarea cursurilor §i inscrieri
la exaniene.
Art. 42. Ascultatorii cursurilor facilitate! sunt
de doua feluri:
Student! regulati si auditor!.
Art. 43 Student!! regulati sunt cei ce s'au inscris
in matricula facilitate!.
Art. 44. Auditor!! sunt acei cari; posedand or!
nu bacalaureatul, nu sunt inscrisi in raatricule, ci asista
la cursuri.
Art. 45. Numai student!! regulati pot fi primiti
a depune examenele prevazute si a participa la lucrarile
practice, la conferinte si escursiuni sciintifice.
Art. 46. Auditorilor se pot libera certificate de
frecuentare pentru cursurile la carl an ascultat.
Art. 47. Studentii regulati ai facilitate! se inscriu
in registrele facultatei in primele 15 zile ale
lui Octombre; la secretarul universitatei, cand vor
declara, prin o petitie scrisa si subscrisa de dansii,
pentru care din cele doua sectiuni ale facultatei se
destina.
Art. 48. Dupa 15 Octombre nu se mai pot face
inscrieri fara aprobarea motivata a decanului.

- 102 -
Art. 49. La inceputul fie-carui an scolar se vor
trimete la toti profesorii cataloage de studentii ce au
sa frecuenteze cursurile lor.
Art. 50. Inscriptia eliberata de secretar din un
registru cu matca (a souche), nu are valoare de cat
numai dupa ce va fi subscrisa la sfarsitul fie-carui
trimestru, de catre profesorii respectivi de materiele
pentra care se tree examenele anuale.
Art. 51. Pentru a trece un exaraen anual, se cere
trei inscriptii subscrise de profesorul respectiv
(art. 270 din legea instructiunei publice).
Art. 52. Epocele pentru luarile inscriptiunilor
sunt: de la 1—15 Octombre. de la 10—15 lanuarie
si de la 1—15 Aprilie a fie-carui an.
La alte epoce nu se vor putea elibera far a autorisarea
prealabila a consiliului facilitate! (art, 290
din legea instructiunei publice).
Art. 53. Subscrierea unei inscriptiuni de catra
profesorul respectiv, se va face iniediat dupa inchiderea
cursurilor, cu ocasiunea vacantelor celor mari,
precura si a celor de la Craciun si Fasti.
Art. 54. Niminea nu poate lua o noua inscriptiune
mai inainte de a presinta inscriptiunea precedents,
subscrisa de profesorul respectiv.
Art. 55. Pentru a putea fi admis la trecerea unui
examen, candidatul trebue sa se inscrie la secretarul
universitatei eel pu|in cu opt zile inainte de
ziua ce se va ficsa pentru examenele generale de licenta
(art. 270 din legea instructiunei publice).
Art. 56. Se va ^me in cancelaria universita^ei
— 103 —
un registru-matricula de numele studenfilor dupa randul
alfabetic, in care registru se va men^iona :
a) Locul nascerei, vrasta si religiunea ;
b) Locuinta studentului;
c) Numele, meseria si domiciliul tatalui sau a
tutorului :
d) Numele si pronumele studentului ;
e) Aratarea liceului sau a scoalei de unde vine
si a actelor pe temeiul carora s'a inscris ;
f) Sec^iunea la care s'a inscris ca student regulat;
si
fj) Examenele ce a trecut, notele dobandite la
fie care examen precum si numele profesorilor examinatori.
TITLUL VII
Dispozitii tranzitorii.
Art. 57. Regulamentnl de fata intra in vigoare
de la 1 Octombre 1888.
Art. 58. Student.it deja inscrisi inaintea acestui
I'egulament 'si vor regula situajiunea lor in modul
iirmator :
a) Studentii care tree in anul II sunt datori a
opta pentru una din sectiunile facultatei, si cu indatorire
de a trece toate examenele anului I de materiele
comune si speciale sec^iunei pentru care se destina,
la cas cand nu le-ar avea deja trecute in con-
I'onnitate cu regulamentulu vecliiu;
It) Studentii absolventi ai facultatei, cari la in-

- 104 -
trarea in vigoare a acestui regulament vor dori a
trece examenele dupa regulamentul vechiu, vor fi
scuti^i de a mai trece teza de licenfa : iar acei care
vor fl trecut examenul general de licenfa nu se vor
prociama licenfiafi de cat in urma sus^inerei tezei,
conformu regulamentului vechiu;
c) Studentii cari tree in anul al Ill-lea si cei
mai vechi de cat acestia, au facultatea de a trece
examenele, sau dupa regulamentul de fata, sau dupa
eel vechiu.
REGULAMENTtJ
I'ENTKU
FACULTATEA DE $TI!NTI DIN IASI
TITLUL I.
Obiecte de studiu
Art. 1. Obiectele de studiu in Facultatea de stiinti
sint urmatoarele :
Algebra superioara; G-eometria analitica; Geometria
descriptive si aplica^iuni; Calcululfl difern^ialu si
integral; Teoria func^iunilor; Mecanica ra^ionala si
aplicata; Astronomia ; Geodesia ; Fizica : Chimia organica
; Mineralogia si Petrografia; G-eologia si Paleontologia;
Zoologia, Morfologia, Embriologia si Fiziologia
animala: Anatomia, Fiziologia vegetala si
Botanica speciala.
Aceste obiecte de studiu se cuprind in catedrele azi
existente la aceasta Facilitate.
Art. 2. Asupra acestor materii se fac cursuri publice,
lucrari practice, conferin|,i si excursiuni :
a). Cursurile Facultatei de stun^i incep la 1 Octombre
a fie-carui an si se inchid in cursul lunei
lunie.

- 106 -
Numarul oarelor si zilele de prelegere pentru flecare
curs se fixaza la inceputul fie-canvi an scolar
de Consiliulu facilitate!, cand fie-care profesoru va inainta
Decannlui programa analitica a cursului sen. Fiecare
profesoru este dator a face eel pufin trei oare
de lecfiuni pe septamana.
b). Lucrarile se fac in laboratoriile si cabinetele Facultatei
sub conducerea profesorilor respective
c) Conferintile se fac de profesori asupra materiilor
pe care le predau, in scopul de a inlesni studenfilor
pregatirea examenelor. Ele se vor tine in zilele hotarite
la tie-care data de profesorulu respectivu. Se vor
mai pute face conferenfi si de catra conferentiarii
special! in scop de a complecta studiile Facilitate!.
d] Excursiunile stiintifice se fac sub conducerea
profesorilor respectivi in limita mijloacelor ce li se
vor acorda pentru transportulu lor si al studen^ilor,
cu scopulu de a complecta invatamintulu practicu.
TITLUL II.
Grade si examene
Art. 3. Facultatea de stiin^i confera trei licence si
anume :
a) Licen^a in stiintele matiraatice :
b) „ „ „ fizice:
c) „ ,, „ naturale.
Art. 4. Pentru obtinerea fie-carei din cele trei licente,
studen^il sint obligafi sa treaca : A) examene
part-iale pe materii; B) examene generate de li
107
A) Examenele par$iale.
Art. 5. Examenele partiale se tree, pentru fie-care
licenta, precum urmeaza :
a). Pentru licenfa in sciinfele matematice : Examenele
Anului I. Algebra superioara : Geometria analitica ;
Geometria descriptiva fara aplicatiuni.
Anuhii II. Calcululu diferentialusiintegralii: Statica
si Giriematica cu aplicatiele lor si Dinamica punctului
materialu, Aplicatiuni de Geometria descriptiva ; Electricitatea
sau Optica.
Anului III. Dinamica sistemelor si Hidraulica cu aplicatiile
lor ; Astronomia si Geodesia ; Teoria functiunilor
; Optica sau Electricitatea.
b} Pentru licenfa m $tiinfele fizice :
Examenele anului I. Algebra superioara ; Geometria
analitica ; Cliimia anorganica.
Anul II. Statica ; Cinematica si Dinamica punctului
materialii; Fisica si anume: Electricitatea si Caldura
sau Optica si Acustica ; Ghimia organica (partea I)
Anul III. Fisica, si anume : Optica si Acustica sau
Electricitatea si Caldura; Cristalogrotia si Mineralogia,
Chimia organica (partea II).
c) Pentru licenpa in sciinfele naturale:
Examenele Anului I. Chimia anorganica; Botanica,
si anume: Celula si anatomia vegetala, sau Fisiologia
vegetala si cryptogramele avasculare, sau fanerogamele
si cryptogamele vasculare ; Morfologia si Embriologia,
sau Zoologia, sail Fisiologia; Fis!ca : Electricitatea
sau Optica.

108 — — 109 —
Anul 11. Mineralogia : Botanica, si anume : Celula
si Anatomia vegetdla, sau Fisiologia vegetala si cryptogam
ele a vascular e, sau fanerogramele si cryptogaraele
vasculare ; Morfologia si Embriologia. sau Zoologia
si Fisiologia ; Fisica : Optica sau Electricitatea.
Am/l III Geologia ; Botanica, si anume : Celula si
Anatomia vegetala, sau Fisiologia vegetala si cryptogamele
avascalare; sau fanerogamele si cryptogam ele
vasculare, Zoologia, sau Fisiologia, sau Morfologia si
Embriologia; Ohimia organica.
Art. 6. Examenele par|iale sint orale, hisa studentii
de la sec^iunea stiintilor matematice vor face si cite
0 proba scrisa asupra fie-carel din materiile examenului,
pentru care li se va da 3 oare.
Art. 7. Sesiunile acestor examene sint : de la 15
— 30 lunie, de la 15 Septembrie pana la 15 Octomvrie
si de la 8—20 lanuarie.
Art. 8. Examenele par^iale se tree inaintea unei
comisiuni de trei profesorl, in care fac parte de dreptu
profesorii obiectelor asupra carora se ^in examenele.
Art. 9. In easu de absen|;a a unuia din membri,
Decanulu poate numi unu altulu dintre profesorii aceleiasi
sec0unl.
Art. 10. Comisiunea func^ioneaza numai in complectulu
membrilor sei.
Dupa examinare in a'ceeasi sedinfa, comisiunea apreciaza
respunsurile candidafilor, notandu-le de la
1 — 20, si pronun^a admiterea sau amanarea, limita
inferioara flind 12. Pentru studen^ii de la secfiunea
de matematici, indata dupa examenulu oralu, se va
face media probelor scrise si orale.
i
B) Examenele generate de licenfd.
Art. 11. Examenele generale de licen^a se compun
din probe scrise, practice si orale si se fac in modulu
urmatorii:
a). Pentru licenfa in $timfele matematice :
Proba scrisa consista in doua composi^iuni, si anume :
Una din Calcululu diferentialu si integralu, si alta din
Mecantca rap'onala.
Proba practica consista din o aplicatiune a Mecanicei
sau din unu calculu astroromicu, dupa sorfi.
Proba orala consista din examinarea asupra urmatoarelor
materii: Calcululu diferentialu si integralu,
Mecanica rationala, Teoria functiunilor ; Astronomia si
Geodesia.
b). Pentru licenfa in $tiinfile fisice :
Proba scrisa consista din doua compositiuni; si anume
: Una din Fisica si alta din Chimia anorganica
sau organica, dupa sord.
Proba practica consista din o experien^ade Fisica,
doua lucrari de chimie, si anume : una din Chimia
anorganica si alta din Chimia organica, si din determinarea
a 5 minerale, sau o proba de Cristaiografle.
Proba orala consista in examinarea din: Fisica,
Chimie anorganica, Chimie organica, Mineralogie si
Cristaiografle.
c). Pentru licenfa in $tiintile naturale:
Proba scrisa consista din o compositiune din Zoologie
sail Fisiologie dupa sorti, si dintr'o compositiune
din Botanica.

— 110 -
Proba practica cuprinde trei lucrari :
1) 0 preparafciune anatomies sau o experienfa de
Fisiologie, dupa sorti; 2) Din o prepara|iune de
Anatomia vegetala si determinarea a 10 plante ; 3)
Determinarea a 10 roce si a 10 fosile dintre cele
mai caracteristice.
Proba orala consists din examinarea asupra urmStoarelor
materii : Botanica, Zoologie, Morfologie, Fisiologie,
Geologie si Paleontolcgie.
Art. 12. Pentru fie-care compositiune in scrisu, se
acorda maximum 4 oare, iar pentru fie-care din probele
practice maximum 6 oare, in care timpii candidatii
vor fi sub privigherea alternative a membrilor
juriului.
Examenele orale sint publice. Examinarea pentru
fie-care materie nu va putea trece maximum peste o
jtimState oara.
Art. 13. Sesiunile examenelor generale de licen^a
sint : de la 15-— 30 lunie, de la 15 Septemvrie la
15 Octombre, si de la 8 la 20 lanuarie.
Afara de acestea, Consiliul Facultatei va mai pute
acorcla o noua sesinne in cursul anului, dupa chibzuinfa
sa.
Art. 14. Juriul examinatoru se compune din pat.ru
profesoii si Decanulu facultatei, care va fi presedintele
juriului.
Art. 15. Dupa terminarea probelor practice, juriul
se intruneste pentru a cerceta lucrarile scrise si practice
ale candidatilor, noteaza lucrarile ca la exdnienele
parfiale, si decide daca candidatulu este admisibilu
— Ill —
sau nu la proba orala, pentru care incheie cite un
procesu-verbalu.
Art. 16 Indata dupa terminarea probelor orale;
juriulu noteaza, ca mai sus, respunsurile candida^ilor
si liotataieste admiterea sau amanaiea candidatulul.
Art. 17. Sint admisi la examenulu generalii deliceirj;a
numai acel studen^l cari au trecutu toate examenele
par^iale respective prevazute pentru fie-care
fel de licen^a.
Art. 18. Candidatulu respinsu la unu examenu de
licen^a nu se mai poate prezenta de cit in una din sesiunele
urmatoare.
Art. 19. Pentru ob^inerea unel a doua licence, aspirantulu
este dispensatu de examele par^iale asupra
materiilor din care a fostu examinatu la examenele
parfiale prevadute pentru licen|a a carei diploma o
poseda. Examenele par^iale pentru obtinerea celei de
a doua diploma se pot depune si in o singura data,
si in casulu acesta juriul se compune din ati^i profesori
cite materii sint de examinatu.
Art. 20. Inscrierile, atit pentru examenele par^iale
cit si pentru examenele generale de licen^a, se vor
face in anume registre ale facultatei cu eel pu^in 5
dile pentru examenele par^iale si 8 dile pentru examenele
generale, inainte de finea unei sesiuni
Art. 21. Diploma de licenta, data in numele Majesta^ei
Sale Regelui, va purta sigiliul Facultatei si
semnaturile Ministrului Instructiunei publice, a Rectorului
universitatei si a Decanulul facultatei.
La eliberarec diplomei, titularul va subsemna si el
in presen^a Decanului.

112 —
Art. 22. Pana la eliberarea diplomei se va putea
da, la necesitate justificata, unu certificate provisoriu
subscrisu de Decanulu Facilitate] si de secretarulu Universitatel.
Acestu certificate se va inapoia la primirea
diplomei, se va anula de secretarulu Universitate! si
se va anexa la dosarulu Facilitate!.
TITLUL III.
Inscrierea si datoriile studentilor
Art. 23. Nu pot ii admisl ca student:! ai Facultafe!
de cit bacalaureajii.
Art. 24. Inscrierile studentilor in Facilitate se fac
in cursulii lune! Octoinvrie la secretarulu Universitatei,
cand vor declara, printr'o petitiune scrisa si subscrisa
de dinsil, pentru care dintre cele trei licence se destina.
Dupa 1 Noembre nu se mai pot face inscrieri fara
aprobarea Consiliului Facilitate).
Art. 25. Pentru lucrarile practice, studen^i! se vor
inscri in registre speciale la directiunea laboratoriilor
respective ; vor semna de presenta lor la tie-care sedinta
practica in anume registru, iar elevii scoalei normale
superioare vor ma! semna de presenta lor la lucrari
practice si cursur! in registrele speciale inaintate Facilitate!
si laboratoriilor de direcfiunea scoalei.
Art. 26 Vor ti primal la examenele par^iale si
generate numal studentiii inscrisi a! Facilitate!, iar la
lucrarile practice, conferenji si excusiun!
113
fice, vor pute participa si alte persoane, cu autorisarea
profesorulul respectivu.
Art. 27. Se va \ms in cancelaria Facilitate! o matricula
generala de numele studentilor dupa randulu
alfabeticu, in care se va mentiona:
a) Numele si pronumele studentului;
b) Loculu nasterel, vrasta si religiunea ;
c) Locuinta studentului ;
d) Numele, proi'esiunea si domiciliulu tatalu! sa-
a tutorelui;
e) Liceulu sau scoala de uride vine, precum si acu
tele pe temeiulu carora s'a inscrisu ;
f) Sectumea la caie s'a inscrisu ca studentu ;
g) Examenele ce a trecutu, calitatea notelor do ban-
dite la fle-care examenu.
Art. 28. Fie-care studentu inscrisu, primeste de la
secretariate, la inceputulu fie-carui ane de studiu, o
carta de studentu, purtandu semnatura Rectorulul si a
Decanului, valabila numai pentru acelu anu.
Ea va ii personala si va servi studentului pentru a
justifica calitatea sa de studentu si beneficia de dispositiunile
existente in leg! si regulamente relative la
studenfl.
Art. 29. Fie-care studentu, dupa inscriere, este tinutu
a se presenta in persoana inaintea Rectorului si
Decanului facultatel.
Art. 30. StudenpII sint datorl a urma toate cursurile
prev6dute in programa pentru licenta la care se
destina. El sint asemenea obligatl a urma regulate
lucrarile practice, conferintile si exciirsiunile.

— 114 —
Art. 31. Frecventarea cursurilor, lucrarilor practice,
conferen^ilor si excursiunilor este obligatorie pentru
admiterea la examenele parfiale si generale.
Art. 32. Facultatea va pute acorda, din fonduvile
din care va dispune, and numeru de burse studentilor
Facilitate! cari vor fl trecutu cele mai bnne exaraene,
sau se vor fl distinsu la lucrarile practice din laboboratorii.
TITLUL IV.
Datoriile profesorilor
Art. 33. Profesorii sint datori a tine regnlatu cursurile
eel pu^in trei ore pe septemana, si a preda materiile
in conformitate cu programa stabilita confornm
art. 2.
Art. 34. Constatarea regtilaritat>ei |inerel cursurilor
conform programei de zile si oare, se face prin subscriere
in registrele de presen^a, sigilate cu sigilulu
Facultafei si parafate. Ele vor ft visate de Rectorulu
Universitatei si de Decenulu Facultafei.
Art. 35. Cand din causa de boala sau din alte
motive legitime profesorulu nu poate veni la cursu, va
instiinta despre aceasta pe secretarulu Universita^ei.
Art. 36. Cand din causa de necesitaji stiintifice sau
din alte motive admise prealabilu de Consilulu Faculta^ei,
sau din causa de boala indelungata, unu profesoru
este silitu a absenta timpii mai indelungatu, el este
datoru a indica pe suplinitorulu seu Decanului, care
va instiinfa despre aceasta pe Ministerulu Instruc^iunei
publice.
115
Suplinirea care va trece peste 10 zile nu se poate
face decit in urma aprobarei Ministrulul Instructiunei
publice.
Art. 37. Suplinitorii se pot lua dintre profesorii aceleiasl
secfiunl a Facilitate! sau dintre persoane cunoscute
prin studiile si lucrarile lor in aceiasi materie.
Disposifini transitorii
Art. 38. Posi^iunea studen^ilor, cari au trecutu examene
par^iale inainte de intrarea in vigoare a acestiil
regulamentu, va ft regulata de Consiliulu Facilitate!.
Art. 39. Toate regnlamentele si dispositmnile anterioare
regulamentukii de fata sint si raman abrogate.
Art. 40. Miuistrulii Nostril secretaru de Stat la departamentul
Cultelor si Instrnctiunei publice, este insarcinatu
cu executarea acestui decretu.
Dat m Bucure^ti la 21 levruarie 1894.
CAROL
Ministru Cultelor si
Instructiunel yublice
Take loucsou

Mimsteral Cnltelor §i Instractinnei PoMice-
CAROL I :
Prin gratia lui Dumnedeu si Voin^a Na^ionala,
Rege al Romaniei.
La toft de fafd pi viitori, sdndtate :
Asupra raportului Nostril secretaru de Statu la departamentulu
Cultelor si Iiistrucfiunei pnblice sub
No. 99.
Yedendu si aprobandu jurnalulu Consiliulul Nostru
de Ministri cu No. 9 din 20 Decembre 1896,
Am decretatu si decretamu:
REGULAMENTULO
d.e
CAPITOLUL I.
Art. 1. Inscrierea pentru invStamentnlu medicalu
se face la secretariatnlu faculta^el de medicina, la
inceputulu fie-carul anu scolarii, de la 1 — 15 Octombre.
Nu se poate acorda nici o dispensa de inscriere
peste 15 Noembre.
Art. 2. Pentru a fi inscrisu studentu la facultatea
de medicina si a putea obfine prima inscrip^iune pentru
graduiu universitaru de doctorii in medicina, studentulu
este obligatu a depune la secretariatulli facultat;el
urmatoarele acte :
— 117 —
1) Diploma de bacalaureatu clasicu de la una din
universitatile romane, sau diploma de bacalaureatu real;
2) Actul de nescere ;
3) Certificatul de revaccina^iune;
4) Adresa paiin^ilor ;
5) Domiciliul studentului.
Art. 3. Persoanele cari poseda diploma de bacalaureatu
din strainatate sau testimoniulu de maturitate,
pot ob^ine inscrierea ca studenf.! la faculta^ile
de medicina, daca acele diplome sau testimonil au fost
prealabilu declarate echivalente cu diplomele romane
de bacalaureatu.
Art. 4. Pentru fie-care student se formeazii unu
dosaru in parte in care se depun si se inscriu actele
de mai sus (art. 2).
Acest dosar mai confine :
1) Un formular tiparit, in care se inscrie numele
si pronumele studentnlui, inscrip^iuni, examene si toate
actele de scolaritate ale studentului ;
2) Foaie de inscrip^iuni;
3) Foile de frecuentarea cursurilor celor 5 am
de studii;
4) Foile de disec|iuni;
5) Foile de stagiu in spital; :
6) Procesele-verbale ale examenelor de fine de
an, de doctoratii si tesa; ; • _-. ;
7) Foile de lucrarl practice; ;
8) 0 foie disciplinara ;
9) Petitium si tot ce se raporta la scolaritate.
Aceste acte vor ft visate de facultate.

- 118 -
CAPITOLUL II
Inscripthmi
Art. 5. Studentulu la intrarea sa in Facilitate primesce
o foaie de frecuentarea cursurilor pe anal scolar
si o foaie de frecuentare a cursului de anatomic.
Pe verso al foael de frecuentare se va tipari disposi-
Jiunile din regulamentu privitoare la scolaritate si
examene.
Art. 6. 0 inscripfiune represinta frecuentarea
cursurilor pe un trimestru si sunt patru inscriptiun!
pe fie-care an scolaru.
Art. 7. Inscriptiunile se obfin prin presentarea
foilor de frecuentare semnate de profesorulu respectiv,
la secretariatulu facilitate!, la tinele fie-caml trimestru.
Pentru luarea inscriptiunilor se afla in cancelaria
facilitate* un registru deschisu de la 1 —15 Octombrie,
1—15 lanuarie, 1—15 Aprilie si 1—15 lunie.
Aflpte speciale la secretariatulu faculta^el vor determina
epocele prescrise pentru luarea inscrip^iunilor.
Art. 8. Inseriptiunile obtinute la facilitate straine
validate prin examene anuale, inso^ite de justificarea
diplomei de bacalaureatu sail testimoniu de maturitate
declarate echivalente cu diploma romana de bacalaureatu
(art. 3) sunt corespundetoare cu acelea ale faculta^elor
de medicina romane.
Cand insa candidatulu se presinta cu inscrip^il
fara examene, va fi supusu la toate examenele prevfidute
de acestu regulamentu, pe care nu le va fi trecutu
la universitatea de unde a ob^inutu inscrip|iuni]e.
119 •
Oertificatele si inscrip^iile de la faculta^ile straine
trebue sa tie traduse in limba romana si legalisate
de ministerulu afacerilor straine.
Art. 9. Inscriptiunea intaia se ob^ine la intrarea
in facilitate. A cincea dupa trecerea examenulul de
anulu antaiu, a noua dupe trecerea examenulul de finele
anului al doilea, a trei-spre-decea dupa trecerea examenului
de tinele anului at treilea, a septe-spre-decea
dupa trecerea examenului de finele anuhii al patrnlea.
OAPITOLUL III
Studiilc
Art. 10. Durata studiilor medicale este de cinci
ani. Programa cursurilor cuprinde toate sciin^ele invetamentului
medicalu si lucrarile practice ce compoarta,
anume : tisica inedicala, cliimia medicala, anatomia
descriptiva, anatomia topografica, anatomia patologica,
tisiologia umana, istologia, patologia geneiala,
patologia interna, patologia externa, medicina operatorie,
farmacologia, terapeutica, igiena, bacteriologia,
medicina legala, psihiatna, teoria si clinica obstetricala,
clinica medicala, clinica chirurgicala, teoria si clinica
oftalmologica, clinica infantila; clinica dermatologica
si sifilitica.
Art. 11. Materiile cursurilor si lucrarile practice
sunt repartisate in cei cinci ani de studiu si constitue
programa generala a inve^amantului medicalu in
inodulii urmatoru :

120 -
Anul 1
Fisica medicala ;
Chimia medicala ;
Botanica medicala :
Zoologia medicala ;
Anatomia descriptiva (osteologia, artrologia si
miologia).
Partea practica :
Lucrari practice de fisica, chimie, botanies si
zoologie in laboratoriile respective.
Disecfie.
Anul II
Fisiologia umana;
Anatomia descriptiva ;
Anatomia topografica ;
Istologia normala;
Partea practica ;
Disec^il : anatomie descriptiva si topografica ;
Lucrarl practice in laboratorii de fisiologie si istologie
normala.
Anul III
Patologia interna ;
Anatomia patologica ;
Farmacologia ;
Medicina operatoare ;
Partea practica :
Lucrarl practice de anatomie patologica si de
medicina operatoarie;
Clinica medicala;
Clinica sifilitica si dermatologica.
121
Anul IV
Patologia generala ;
Bacteriologia ;
Patologia externa;
Obstetrica ;
Oftalmologia;
Partea clinica :
Clinica medicala ;
Clinica chirurgicala ;
Clinica obstetricala ;
Clinica oftalmologica ;
Lucrarl practice de bacteriologie ;
Manipulatiuni obstetricale.
Anul V
Igiena ;
Medicina legala ;
Terapeutica:
Clinica obstetricala ;
Partea clinica :
Clinica medicala :
Clinica chirurgicala ;
Psihiatria si clinica mentala ;
Clinica infantila.
Lucrarl practice de medicina legala.
Programa generala a cnrsurilor si orariulu se
formeaza de consiliulu profesoralu alii faculta^ei la finele
fie-carul semestru pentru semestrulu urmatoru, si
cuprinde distribuirea cursurilor si a lucrarilor practice
pe am si semestre, precum si orariulu.

Programa fixata de consiliulu profesoralu se aproba
de ministeruhl instrucfiunei publice.
Art. 12. Anulu scolanl incepe la 1 Octombrie si
sfirseste la 1 lulie. Semestrulu de vara incepe la 1
Martie.
Art. 13. CincI spre-dece zile de la incepntulu anului
si cinci-spre-dece dile de la stirsitulu lui, suntu
consacrate examenelor de fine de anil sail altor examene
rfimase in intardiere.
Cursurile incep la Li Octombrie si se termina la
15 lunie.
Cursurile nu sunt intrerupte de fit in dilele de
sfirbatori recunoscute prin decretul No. 1.807 din 8
lunie 1888. Vacanfcele de Craciun incep la 23 Decembrie
inclusivu pana la 8 lanuarie inclusivu.
Vacanfele de Pasci incep in Dumineca Floriilor
si se termina dupa Duminica Tomei.
Art. 14. Fie-care profesoru va primi de la decanatu
cataloagele studeri^ilor regulatil inscrisi, pentru
fie-care anil scolaru, celu nial tardiu pana la
1 Noemvre
Art. 15. Toate cursurile si lucj'arile practice prevedute
in programa faculta^el sunt obligatorie pentru
students.
Studen^ii sunt datori a urma regulatu prelegerile
profesorilor, precum si lucrarile practice dupa programu
fara intrerupere si in ordinea cupririsa intr'insa.
Art. 16. Studentulu care a avutu mai multu de
sase absence, intr'unu trimestru,, la cursurl sau lucrarl
practic esaii la serviciulu de spitalu, fara scuza vala-
- 123 -
bila judecata de consiliulu profesoralu, nu va putea
ob^ine inscriptianea.
Art. 17. Lucrarile practice din anulu intaiu la
cliimie; lisica, botanica si zoologie, dureaza. tot anulu
scolaru.
Admisiunea la lucrarile practice de disecfii pentru
studen|il din anulu II se hotaraste de capulu lucrarilor
anatomice dupa unu examenu satisfacatoru asupra
osteologiel si a artrologiei.
Lucrarile practice de anatomic patologica si bac-
teriologie sunt anuale.
Lucrarile practice de istologie si fisiologie dureaza
unu semestru.
Exerci^iile de medicina operatorie si cele de medicina
legala, la morga, sunt semestriale.
Stagiulu de spitale este obligatoriii si fara intrerupere
in cursu de trei ani de studiu, cu incepere de
la a noua inscrip^iune.
Art. 18. Fie-care anu de stagiu de spitalu scadendu-se
trei luni de vacanje, este de uoue luni.
Numerulu dilelor de stagiu pe trimestru este
ast-fel calculatu:
Inteiulu trimestru, Octombre, Noembre si Decembre.
85 dile ;
Al doilea trimestru, lanuarie, Fevruarie, si Martie
75 dile.
Alu treilea trimestrn, Aprilie, Maiu, lunie, 83 dile;
Decanul faculta^ei va reglementa stagiulii de spitalii
hotarindu modulu de rotatiune a studentilor la
tie-care trimestru in diferite servicii.
Art. 19. In fie-care laboratoriu si clinica dependinte
de facultate si in care se urmeza lucrarl

— 124 -
practice de catre student!, se va infiinta un registru
pe anulu scolaru, cu formularu imprimatu, unde se va
inscrie numele studentului, presenta la acele lucrari,
durata lucrarilor dupa programu, lucrarile practice
sau observatiunile clinice cari s ; au facut si executatu
de studentu in cursulu anului, examenele la care a
fostu supusu si notele obtinute. Aceste note voru ii
transmise facilitate!, pe buletine speciale imprimate
subscrise de dir^ctorulu laboratoriului sail alu clinicei,
si se voru anexa la dosarulu studentului.
Studentii stagiari suntu datorl a face pe fie-care
trimestru celii putin doua observatiuni clinice cornplecte
bine redactate si aprobate de profesorulu de
clinica sail de capulii serviciulul.
Se va mentiona in foaia de stagiu despre aceste
observatiuni si aprecierea valorei lor.
Art. 20. Capii de lucrari practice din laboratoriile
facilitate! sunt obligatl a da studentilor toate
explicatiunile necesari! la acele lucrari, a face distribuirea
lucrarilor practice, a \inea conferee, a urmari
in de aproape lucrarile studen^ilor si in fine a
examina pe student! asupra lucrarilor ce au efectuatu.
Capii lucrarilor practice din laboratori! au ordinea
si disclina in sala. Studentii le datorescu ascultare
si supunere.
Art. 21. Unu registru de presen^a studentilor
stagiar! la serviciile de spitale unde suntu atasa^I se
va infiinta in fie-care serviciu.
Acestu registrii va fi pusu sub controlulu profesorulul
de clinica sau a medicului primaru si sub in-
125 -
grijirea directa a asistentilor din clinic! si a medi-
ciloru secundari.
Art. 22. La finele fie-caru! trimestru, profesorii
de clinica prin asistentii sei si medicil primar! prin
medici! secundari a! servicielor vor inainta decanatulul
buletine nominale imprimate, in care se va specifica
pentru fie-care studentu stagiarii, precum si
pentru interni! si externii acelui serviciu, dilele de
servicu in spitale efectuate de student! in cursulu trimestrului,
absentele si modulu cum 'si au implinitu
indatorirea.
Art. 23. Studentulu e datorii in cursulu studiilor
sale in anulu IV or! A 7 sa faca stagiu de celii putin
trei lun'i in clinica obstetricala si trei luni in una din
clinicele speciale (oftalmologica, infantila, mentala si
dermatologica).
Stagiulu de obstetrica va com port a si gar da in
sala de facer! dupa anume dispositii luate de profeorulu
de clinica obstetricala.
CAPITOLUL IV
Examenele
Art. 24. Sunt doua felur! de examene : de finele
anului scolaru si de doctoratu.
Art. 25. Toate examenele suntu publice.
Art. 26. Examenele de finele annlui se \\n de
la 15—30 lunie si de la 1—30 Octombre.
Sesiunea examenelor din lunie este obligatorie
pentru toti studentii. In sesiunea din Octombrie nu
se pot presenta de cat studentii respinsi la examenele

126 -
din lunie, saii acei carora consiliulu faculta^ei le, admite
motivarea absence! din sesiunea de la lunie.
Art. 27. Notele de apreciare se insemneaza prin
cifre exprimate pe o scara de la 1—10, cu semnificatiunea
urmatoare :
1 —5 reu, respins :
6 binisor, admis :
7 bine;
8 prea bine :
9 foarte bine :
10 piimit cu lauda.
Art. 28. Stndentulu sau candidatnlu care nu se
presinta la timpulu si loculii fixatu pentru examinare
e de dreptu amanatu pe trei luni, afara de cazul cand
presinta o justificare a absence! admisa de consiliu, si
atunci trebue sa adreseze G noua cerere decanului.
Art. 29. Decisiunile juriulnJ pentru examenele de
doctoratii si fine de ami sunt definitive si fara apelu.
Art. 30. Resultatulu dupa terniinarea examenului
se afiseaza la facilitate de secretaru.
Examene de flue de anu
Art. 31. Examenele de fine de anu sunt teoretice
si practice.
Examenele practice se fac in laboratoril de profesorulu
respectivu inaintea examenului oralu.
Examenele orale se fac asupra fie-carel materii
inaintea profesorilor respectivi aduna^I in comisiune.
Studen^il voru ii gvupa^i in serii de cate 10
celu multu.
— 127
Decanulu desemneza seriile, dilele, orele si localu
uncle are a se tinea examenele.
Art. 32. Studen^ii sunt datori a trece la finele
fle-carul anu scolaru unu examenu asupra materiel cursurilor
dupa cum se cuprinde in programulu pe acelu
an.
Art. 33. Sunt cinci examene de fine de an pentru
eel cinci ani de studiu si se fac numai la epocele
determinate la art. 26.
In ceea ce priveste anulu antaiu dupa luarea celei
de a patra inscrip^iuni, studentii vor trece in sesiunea
din lunie unu examenu generalu asupra fisicei,
chimiei, botanicei si zoologiei medicale.
Acest examenu este consideratu ca unu examen
de doctoratii si se face asupra intregei materii.
Seriile pentru acest examenu voru fi maximum
de 4 candida^i.
Art. 34. Studentii cari nu ail luatii inscriptiunile
pe trimestrulu al patrulea din anil respectivi pana la
15 lunie pot fi trecuti in cataloagele de examenu si
trebue sa justifice iutardierea.
Art. 35. Dupa terniinarea examenelor fie-carei
serii, comisiunea se intruneste, delibereaza si incheie
proces-verbalii de admiterea sau respingerea candidatilor.
Studentii respinsi in sesiunea de Octombre raman
repetenti ?i voru primi o alta foaie de frequentare pentru
anulu ce repeta, anulandu-li-se inscriptiunile anului
precedentu.

128
Examenu de doctoratu
Art. 36. Pentru obfinerea gradulnl de doctoru
in medicina, candida^ii sunt datori a trece sese examerie
de doctoratu si a sus^ine o teza, dupa care aspirantulu
este proclamatu doctoru in medicina.
Art. 37. Studentii au dreptu a se presenta la
examenele de doctoratu dupa ce aii luatu a 20-a inscriptiune
si au depusu cu succesu examenulu de finele
anului alu cincilea.
Art. 38. Examenele de doctoratu sunt teoretice
si practice.
Art. 39. Materiile examenului de doctoratu sunt
urmatoarele :
I-iul examenu
Anatomia descriptiva si topografica:
Istologia normala ;
Fisiologia umana ;
Formeaza partea teoretica a acestui examen.
Partea practica consista in o operate anatomica
facuta sub controlu in sala de disec^iuni, pentru care
se acorda candidatulul trei ore si in recunoascerea a
doua preparate de istologie normala, pentru care se
acorda candidatulul o jumatate de ora in fata juriulul.
Candidatulu rfispunde la fle-care din membri la
toate cestiunile carl se raporta la preparatinni.
Examenulu de partea practica este eliminatoriu
se face separat si precede exau:enulu teoreticu.
— 1-29 —
Al II-lea examenu
Patologia generala ;
Patologia interna;
Anatomia patologica •
Bacteriologia.
Proba practica: Candidatulu recunoaste si descrie
doua piese de anatomic patologica, macroscopica, orl
microscopica si pe cat se va putea face o autopsie,
pentru care'i se da timp de doua ore.
Al Ill-lea examenu
Patologia externa ;
Obstetrica ;
Oftalmologia :
Medicina operatoarie.
Proba practica : Done opera^iun! pe cadavru in
fa^a juriulul.
Al IV-lea examenu
Igiena;
Medicina legala ;
Terapeutica ;
Farmacologia.
Proba practica : Redactarea unui raportu medicolegalu
si o autopsie sail analisa chimica sau spectroscopica.
daca e posibilii.
Redactarea a doua formule in fa|a juriulul.
Recunoascerea de substance farmacologice.

— 130 -
Al V-lea examenu
Clinica medicala ;
Clinica dermatologica si sifilitica :
Clinica infantila ;
Clinica mentals.
Al V I-lea examenu
Clinica chirurgicala ;
Clinica obstetricala :
Clinica oftalmologica.
Pentru aceste done din urma examene se da candidatului
de examaminatu cete un bolnavu de fie-care
membru din juriu. Se acorda 15 minute pentru examinarea
unui bolnavu. Stndentulu scrie diagnosa si
tratamentulu acestul bolnavu.
Art. 40. Comisiunea examinatoare a fie-caml exanienu
de doetoratu se compune din trei profesorl definitivl
ori provisoril, carl vor fl pe cat se poate profesorl
de sciin^ele respective asupra carora se examineaza.
In casu de absen^a a unuia din profesorl se va
inlocui printr'unu profesoru de materie similara.
Art. 41. Fie care serie de examene se va compune
din doui Candida^!. Inscrierile candida^ilor peutru
examele de doctoratu se ft c la secretariatulu faculta^ei
in orele fixate pentru aceasta de decanatu. Ele
se fac separatu pentru tie-care din cele sese examene.
Cand candidatulu inscrisu pentru examenulu. de
doctoratu este singuni si nu se presinta un altulu in
tiinpu de cincl dile de la inscriere, seria examenulul
de doctoratu se poate compune si de un singur candidat.
_ 131 —
Art. 42. Pentru examenulu de doctoratu, juriulu
compus conform art. 40, va lucra in complect, presidat
de unul din membril care corapun juriul, eel mai
vechi in profesoratu, examinandu fie-care membru pe
rend cate 15 minute.
Dupa terminarea examenulul, juriulu ^ine imediatu
sedinta, delibereaza asupra capacitate! examinatului,
decide de admitere sau respingere, punandu note conformu
articolalui urmatoru, in fine, incheie proces-verbalu
asupra lucrarilor, pe care il inainteaza decanului
impreuna cu lucrarile scrise ale candidatului, de vor
exista.
Art. 43. Notele se dau de la 1—10. Semnificat;ia
lor este cea urmatoare :
1 — 4 : foarte reu, respins pe sase luni :
5 : reu, respins pe trei luni ;
6 — 10: candidatulu e admis, semnin'catia notelor
fiind aceeasi ca la examenulu de fine de ami.
Pentru admiterea candidatului trebue ca media generala
sa fie eel pu^in sase.
Art. 44. Pentru probele scrise se redacteaza de
juriu chiar in diua examenulul un numeru indoitu de
chestiuni de cat acela al candida^ilor.
Acestia trag la sorfl cate o chestiune si o lucreaza
in orele prescrise, fara a consulta car|,i ori note.
La asemenea probe unulii din membri juriului
trasu la sor|,i, sau un delegatu alu acestuia controleaza
pe candidati in timpulii lucrarei.
Dupa terminarea probe! scrise, manuscriptulu se
pune intr'unu plic sigilat si se inainteza presedintelui
juriului.
Pentru examinarea unui bolnavu se ac cida

— 132 —
didatului 15 minute si alte 15 pentru expnnerea resultatului.
Art. 45. Susjinerea tesel. Candidatulii sus^ine aceasta
proba asupra unul subiectu dupa alegerea sa
din raraurile nridicinel.
Aceasta lucrare este tiparita in un formatu dupa
modelulu adoptatu de facilitate.
Art. 46. Manuscriptulii tesei, inainte de a. se
imprima, trebue aprobatu de presedintele comisiunei
si se va inregistra la decanatulu facilitate! de medicina.
Art. 47. Oandidatulu este datoru a depune la secretariatulu
facilitate! 60 de exemplare din tesa imprimata
cu 15 dile inainte de sustinerea el.
Aceste exemplare se vor distribui tuturor profesoriloru
ambelor facultafi de medicina.
Art. 48. Jariulu pentru sustinerea tesel se compune
din patru profesor! numitl de decan si luati pe
cat se poate din ramurile car! fac obiectulu tese! si
unu presedinte alesu de candidatu.
Membrii juriulul interoaga succesivu pe candidatu
asupra ori-carei chestiunl din subiectulu tesei.
Art. 49. Dupa sus^inerea tesei de doctoru in medicina
cu succesu, decanulu facultatel de medicina comunica
rectorului si ministerulni cultelor si instructiunei
publice admiterea candidatilor la gradulu de doctoru
in medicina pentru formarea diplomei; comunica
de asemenea ministerului de interne, pentru admiterea
titularului la libera practica a medicine! in |ara.
133
CAPITOLUL V
Laboratoriile
Art. 50. Fie-care profesoru este de dreptu directorulu
laboratorului seu.
Art. 51. Fie-care directoru de laboratoru este obligatu
sa regulamenteze lucrarile din laboratoriulu s6u.
Acestu regulamentu se va supune spre aprobare
decanului.
Personalulu atasatu atat la laboratorii,, cat si la
clinici, este datoru sa aduca la indeplinii-e cele regulamentate
de directorulu laboratorului.
Art. 52. Asisten^ii de la laboratorii vor fi doctori
in medicina cu libera practica in t ai 'l, romanl
sau naturalisati.
Asistentii de clinica nu pot ft de cat doctor! in
medicina cu libera practica, romanl sau naturalisa^i.
Ei vor ft numiti prin concursu, conformu regulamentului
publicatu in Monitorul oficial din 21 Octombre
1894, cu No. 3.356 al decretului regal.
CAPITOLUL VI
Trecerea studcntilor dintr'o facilitate
in'tralta diu
Art. 53. Studentulu poate trece dintr'o facilitate de
medicina intr'alta, pastrand beneficiulu inscriptinne! ce
a luatu, precumu si acela alii examenelor ce a trecutu.
Art. 54. Pentru trecerea unui student de la o
facilitate de medicina intr'alta din tara, decanulu trans-

— 134
mite facilitate! uncle se facemutarea urmatoarele acte :
1) Actulu de nastere ;
2) Diploma de bacalaureatu :
3) Un eertiflcatfl de scolaritate, in care se mentioneaza
situafia scolara a studentnliu, adica inscriptiunl,
examene, note, respingeri la examene, stagiulu
de spitalu, lucrari practice, etc.
Art. 55. Acestu regulamentu se aplica odata cu
promulgarea lui, in ceea ce privesce modulu de a se
tine examenele de fine de anu.
Elevi! inscrisi in anulu scolaru 1896—97, vor
urma studiile conformu acestul regulamentu, eel inserts!
mal inainte vor urma dupa vechiulu regulamentu.
Art. 56. Orl-ce disposition! contrarii regulamentulu!
de fa^a suntu si raman desflintate.
Art. 57 si ultimulu. Ministrul Nostru secretaru
de Statu la departamentnlu cultelor si instrucfiunei
publice, este insarcinatu cu executarea dispositiuniloru
din acestu decretu.
Dat in Bucuresci, la 13 lanuarie 1897.
Ministerulii Cultelor si
Instructiunei publice,'
G. Mftrzescu.
CAROL
No. 89.
IlE&ULAIENTtI
PENTRU
Bacalaureattl in Litere
Sanctionat cu becntul No. 30141 din 19 Decembiie 1882. (Modificat la
art. 1 prin Decretal No. 1763 din 1891). *)
TITLUL I.
Sesiunele esniiienelor.
Art. 1. Faculta^ile de litere si stiin|,e proced pe
fie-care an. in dona sesiuni, la examenele de bacalaureat
in litere si stiinte.
Esamenele sunt publice si se fac in Bucuresti si
las! in localulu Universitafel.
Sesiunele se tin: prima la 27 lunie si a doua
la 15 Septemvrie.
Nici unu altii examenu in parte sau colectivu nu
poate avea loc in afara de epocele ma! sus liotarate.
*) Cele d'intei diplome de bacalaureatu eliberate la Universitatea
din lasi, iuainte de orgauisarea examenelor generale de licee,
printr'unu regulamentu specialu ca celu de fata, au fost acele conferite
in anulu 1864, dupa avisulu consiliului academicii, d-loru Stefan Vergvlici
Bi Constantin Climescu, in urma trecerei, cu deosebitu succesii,
a unui concursn pentru stipendii la studii in Strainatate.
Asemene diploma a tost cont'erita totu atunci si d-lui Andrei
Visanti, astadi profesoru la Facultatea de litere din lasi.
Celu anteiu ansa care a dobanditu diploma de Bacalaureatu, in
urma unui examenu specialu asupra invetamentului generalu din licee
finutu la Universitatea din lasi, este dl. A. D. Xenepolu, astadi profesorn
universitaru, fostu elevu al Institutului-Academicu.
D-sa in sesiunea din lunie a auului 1867, cea d'intai a esamenelor
de bacalaureatu de la Universitatea din lasi, a tostu uniculii si
antaiulii candidatu primitu en multa distinctiune.

136 -
TITLUL II.
Juriulu examinatorfi
Art. 2. Juriulu examinatorii se va compune din eel
pu^in sease profesori $i din Rectoru, care va. fial septelea.
Lista lor sa va forma de Reetorulu Universita^ei
eel pirjiin cu 15 zile inainte si se va comunica fie-caruia
din membri.
In casulii cand Juriulu nu se va putea complecta
cu profesori ai faeulta^elor de litere si stiin^e respective
sau cand dupa constituirea juriulul un inembru
pentru cas de boala sau for(;a majora nu va mai putea
lua parte la lucrari, presedintele va cinema in
juriu dintre profesorii celor-alte Faculta^I, sau dintre
profesorii liceali.
Reetorulu lipsindii va delega pe unulu din membrii
juriului spre a-i \ine loculii.
Art. 3. Profesorii, cari dirigii institute de inva-
Jamantu secundaru, precumti si cei ce daii lec^iuni de
studiile liceale in institutele private sau prepara de
bacalaureatu, nu pot sa faca parte din juriu.
TITLUL III.
Condifiunele de admisibilitate la examenu
Art. 4. Candidatulu, care a urmatu in scoalele
publice fle in tara, fie in strainatate nu va fi primitu
la examenulu generalu de cat numal daca va fi prezentatu
un certificatu, ca a facutu lieeulu complectu.
Art. 5 Candidatulu, care va fi urmatu studiile
137
a casa sau in institute private, va justifica mai intai
ca a depusu examenele regulate la finele celor din nrma
do! ani de studil la un liceu al Statului
Art. 6. Ori ce candidatii de bacalaureatu trebue
sa depuna in tennenulu hotaratu prin art. 8 din acestu
regulamentu la secretariatulii Universita^ei, unde
are inteii|iunea a trece examenulu, urmatoarele
docuraente :
a) Actulii de nastere, legalisatii in regula si const
atator, ca e in vrfista de 16 ani eel putin.
b) Actele prevezute in articolele precedente 4
si 5 cum si un certificatu de notele obtinute la finele
anului pentru fie-care elasa liceala, candidatii prepara^i
in particularii nnmai pentru clasa VI si VII. liberatii
de directorulu liceului, unde elevulii a urmatu
sau numal a depusu examene de aceste clase;
c) 0 cerere conformii modelulni A sau D aci anexatu,
scrisa intreaga de mana candidatului, semnata
cu numele si pronumele seii, si daca e minoru, visata
de tatalii sail epitropulu care autorisa cererea (Vezi
modelulii B).
Art. 7. Semnatura tatalui sail a tutorului candidatului
minoru trebue sa fie legalisata de primaria
locala.
Art. 8. Registrulu de inscriere este deschisu cu
15 zile inainte de inceperea sesiunii. El este inchisii
la 6 oare sara in ziua aratata inai sus ca termenulu
inscrierii legale.
Art. 9. Ori ce candidatii inscrisiiin modu regulatu
va trebui sa fie examinatii in sesiunea, pentru
care s'a inscristi

— 138 —
Art. 10. Rectorulu Universitatei, dupa ce a formatu
lista elevilor admisi la examenu si a constatatu
versarea taxelor prevezute sub titlulu IV, indica, priu
secretariulu cancelariei, candida|;ilor dioa in care are
sa treaca examenulu.
Art. 11. Fie-care candidatii, imediatuinainte de
a incepe examenulu, scrie si semneaza in prezen|a secretariului
intr'un registru specialu, visatu si parafatu
de Rectoru, o declarations conform modelulul litera D.
Secretarulu veritica identitatea semnaturei si a scrierii,
confruntandu-le cu ale cereril adresate Rectorulul.
Art. 12. Ori-ce candidatii, care fara scuza judecata
valabila de juriu, mi respunde la apelulu numelui
seu in ziua ce s'a fixatu; remene amanatu pentru
acea sesiune.
TITLUL IV.
Taxele pentru examene §i diploma.
Art. 13. Candidatulii admisu a trece examenulu
va versa in termenul prescrisu mai sus, la cancelaria
Universita^ei sumele urmatoare :
Examene . . . 40 le'
Diplome . . . 10 „
50 lei
Taxa pentru examene devine de dreptu juriului,
dupa deduca|iunea a 10 la suta, cai-e se cuvine secretarului
Universitatel, ear cea pentru spesele diplomeS,
se va varsa de secretaru la casa centrals, a Ministerulul
de linan|;e.
Juriuhi poate scuti de taxa pe jumatate sau in-
1 QQ
L O *J
treaga, pe elevii care vor prezenta acte de paupertate
in regula, liberate de primaria orasului de resedin^a
a parintilor. Cand candidatulu va fi amanatu
pentru sesiunea in care s'a inscris, i se va intoarce
suma consignata pentru spesele diplomei.
• TITLUL V.
Probek examennlui.
Art. 14. Examenulu de bacalaureatu in lit ere si
stiin^e se compune din dou6 probe, una scrisa si alta
orala.
Art. 15. Probele scrise cuprind :
a) 0 versiune din limba latina in romana, de
greutatea celor ce se predafl in cea de pe urma clasa
de liceii;
b) 0 composi^iune romana asupra unni subiectu
de literatura, de istorie sau filosotie;
c) 0 tema din romaneste in fran^uzeste ;
d) 0 intrebare scrisa asupra unui subiect de
matimatica, fisica sau stiinte naturale, din materiile
propuse in clasele superioare ale liceului.
Art. 16. Composi^iunea romana si vevsiunea latina
au loc in aceiasi zi la 3 ore de interval. Tema franceza
si compositlunea asupra stiin^elor au loc adouazi.
Art. 17. Subiectele si textele pentru proba scrisa
se alegii de Rectorii impreuna cu profesorulii materiei
respective.
Trei ore se acorda pentru composipunea in romaneste
si composi|;iunea asupra stiin|;elor, 2 ore

14.0 —
pentru versinnea latina, 1 ora jmnatate pentru tema
franceza.
Art. 18. Candida^! la proba scrisa sunt pusi
sub privigherea statornica a unuia din membrii juriului,
care semneaza fie-care din compozi^iuni. Candida|il
nn pot avea nici o comunica^iune in at'ara,
nici intre dinsii, sub pedapsa de exludere, si nu li
se lasa la disposi^'une alte car|i de cat lexicelatinororaane
sau latino-frahceze, si o tabla de logaritmi
pusa la disposifiunea ca-ndida^ilor de catra faculta|,i.
Art. 19. Se da candida^ilor, ca sa-si scrie compositiunea
lor. coli cu eticheta imprimata: examemdu
de bacalaitreatu, »i avendu pe ea si indica^iunea numelui
si pronumelui fie-carui candidatu, precura si sigilul
Rectoratului. Fie-care candidatu semneaza compozi^iunea
sa si o depune msus el in manele examinatortilui
privighiatoru.
Art. 20. Cele 4 compozitiuni, corigiate fie-care
de nnu membru alii juriului, sunt judecate de juriulu
intregii,, care decide, cari sunt candidatil admisi la
probele orale.
Aceasta proba are loc a doua di; abstrac|iune
facandu de duminici si zilele de serbatoare, cand examenulu
este suspendatu.
Art. 21. Proba orala incepe cu traducerea si explicarea
unui autoru rominu, francezu, latinu si grecu,
indicate de profesorii examinatori din lista autorilor
coprinsi in programa liceului, cursulil superioru, ori
unde i se va areta. respundendu si la intrebarile ce i
se vor pune asupra no^iunelor de literatura greaca,
latina, franceza, si romana.
141
Candidatulu poate sa arate prosatorulu si poetulu,
asupra caruia doreste sa fie examinat in specialu, remanandu
la t'acultatea juriului de ai face sau nu acestii
examenu specialu.
Dupa aceea se adreseaza candidatului cestiuni din
programa liceelor ;
a) Asupra filosofiei;
b) ., istoriei universale;
c) .. geograftei;
d) ,, matimaticelor;
e) „ stiin^elor fisice ;
f) „ stiintelor naturale.
Proba orala ^ine cinci cuarturi de ora, examenul
cuprinde atatea numere de note, cate sunt probele la
care se supune candidatulu.
Art. 22. Pentru diversile probe ale bacalaureatului
in litere si stiin^e, se va da uriuatorulu numeru de note.
Probe scrise: No. notelor
Versiunea latina 1
Composi^iunea romana 1
Tema francesa 1
Composi|iunea asupra stiin^elor . . . . 1
Probe orale:
Explica^iunea unui autoru grec . . . . 1
„ ,, „ latin . . . . 1
„ „ ,, francez . . . 1
„ „ ,, roman . . . 1
Intrebari asupra filosofiei 1
„ „ istoriei 1
„ „ geografiei . . . . . 1

- 142 -
Intrebari asupra sciin^elor matematice . 2
„ „ „ fisice . . . 2
,. „ „ naturale . . 2
Total 17
Art. 23. Deosebitele par^i ale examenului generalu
se insemneaza prin unulii din numerile: 10, 9,
8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, 0, nude 10 corespnnde cu o
cunostinja desevarsita a materiel, ear 0 cu o totala
nestiinja.
Amanarea candidatului se pronnnfa inaintea probei
orale, daca. media notelor ob^inute la lucrarile
scrise este mai mica decat G.
Art. 24. Candidatnlu va li primitu, cand, adunand
nota media de la proba scrisa cu nota media
de la proba orala si impar0nd-o prin 2, va da dreptii
rezultatu celu putinu nota G.
Art. 25. Toate materiile examenului sunt obligatoare.
Acela dar, care va avea mai pu^in de nota
3, la una din materiile programei va ti respins. Fie
la proba scrisa. fie la proba orala amanarea nu poate
fi pronun^ata de cat in \lrtutea unei deliberari a juriului.
Art. 26. Nota la proba orala trebue data imediat
dupa terminarea examenului, scrisa in litere §i
subscrisa de examinatorii ea nu se mai poate modifica
sub nici unu cuventu.
Art. 27. Indata dupa terminarea examenului
oralu, juriulu precede la formarea mediei generale a
noteloj 1 date, incheiandu-se proces-verbal, dupa care
— 143
apoi presedintele proclama indata admiterea sau respingerea
candidatului.
Art. 28. Candidatulu amanatu nu poate sa se
prezinte din nou in cursulu aceleasi sesiuni.
TITLUL VI
Polipia examenului.
Art. 29. Presedintele juriului, descoperindu vre-o
frauda sail abatere, trebue imediatu sa inchee un
prescript-verbalu, pe care-1 va inainta Ministerului cu
un raportti specialu si acesta va pronun^a dupa inprejurarl,
nu numai respingerea candidatului pentru
acea sesiune, dar cliiar ridicarea dreptului de a se
prezenta la examenu pentru una sau mai multe sesiuni
viitoare, sail si pentru totdeauna.
Art, 30. Presedintele juriului incheie unu prescriptii-verbalu
de tie-care sedin^a, subsemnatii de top
membrii juriului. Aceste prescripte-verbale. totalul notelor
si conclusiunea juriului insotite de un raportii asupra
intregulul examenelor si asupra for|ei relative a
probelor, se vor inainta de presedinte Ministerului spre
aprobare, impreuna cu compozifiile fie-carul candidat,
corectate si adnotate de membrii juriului. Presedintele
trimite lista de numele candida|;ilor respinsl impreuna
cu lucrarile si actele acestora.
Art. 31. Ministerulii, observandu prin consiliulti
permanentii lipsa de forma in privirea candida^ilor
sau vre-o nedreptate in darea notelor va putea respinge
concluzia juriului.

— 144 —
TITLUL VII
Liberarea diplomei.
Art. 32. Candidatli aclmisi vor primi diplomele
prin ingrijirea presedintelul juriulul, care vor trimete
de la Ministerd in numeruld cerutu pentru candidatii
admisi. Aceste diplome date in riumele M. S.
Regelui, vor purta sigilul Universita^ei. Ele vor fi.
visate de Ministruld instructiunel.
In diploma se va trece nota medie meritata de
candidatu.
Art. 83. Nici o diploma nu poate li remisa impetrantului,
decat dupa ce va subsenma si el, atat
intr'insa cat si in registrulu specialu constatatoru de
remiterea diplomei, sad intr'o recipisa, care trebue
anexata la acestd registrn.
TITLUL VIII
Disposifinni transitorii
Art. 34. Elevii, care dnpa regulamentulu din 11
Augusta 1881 au trecutu una din sectiunele bacalaureatului
vor fi scutip de a ltd examenu pentru acea
parte daca se vor presenta in sesiunea de lunie sad
Septemvrie 1883.
La din contra vor fi tinu^I sa treaca bacalaureatul
de toate materiile. conform regulamentului de fa^a.
Art. 35. Regulamentulu de fa^a va fi pnsu in lucrare
cu inceperea sesiunii de la 15 lunie 1883.
Art. 36. Regulamentulu din 11 August 1881
precum si ori-ce disposifiune anterioara, relativa la
bacalaureatd, suntd si remend desn'in^ate.
- 145 —
Formule diverse.
A. Modelu de cerere pentru admiterea la examenu
a candidafilor minori.
Subsemnatuld (numele si pronumele) nascutu in
(comuna, jude^ul) la (ziua, luna, anulu) presint d-lui
Rectord aid Universita^ei din . . . . conformd
regulamentului din 10 Decembrie 1882 si in virtutea
autorisaf,iunel aci alaturata a D-lui (tatald, mama,
unchiuld, fratele mai mare, tutoruld) cererea de a ft
admisd la examenuld de bacalaureatd.
Facutd in la . . . . 18
(Semnatura candidatului).
B. Modelu pentni autorisafiunea ce trebue sd dea
tatdlil familiei, tutorulu etc.
Subsemnatuld (numele si pronumele) domiciliatu
in comuna .... judetul .... declar ca
autoris pe (fluid, nepotulu, fratele, etc) dupa cererea
aci anexata, la examenuld de bacalaureatd de la Universitatea
din
Facutd in ... la . . . . 18 .
Semnatura tatalui, mumei, nnchiului, fratelui mai mare sau tutorulul
(aceasta semnatura trebue sa fie legalisata de Primaria locala).
C. Modelu de cerere pentru admiterea la examenu
a candidapilor majori.
Subsemnatuld (numele si pronumele) nascutu in comuna
. . . . judetulu . . . . la .. luna
. . anulu . . domiciliatu in comuna .
10

- 146 —
presint D-lui Rectorti alu Universitatei din . . .
conformu regulamentului din 10 Decembrie 1882, cererea
de a fi admisu la examenulu de bacalaureatu.
in basa actulm de nastere, pe care-1 alatur si care probeaza
ca sunt majoru, cererea fiindu scrisa si subscrisa
de mine.
Facutu in la ... 18 .
(Semnatura candidatului).
D. Modelil de formularu ce trebue transcrisu de
candidatultl majoru sau minoril in rtgistulu universitdfei
inaintea cxamenului.
Subsematulu (numele si pronumele) nascutu in
comuna iudetulu . . . . la ..
luna anulu . . declar ca ma presintu
in diua . . luna . . . . anulu . . in basa actelorceam
depusu D-lni Rectoru alu Universitatei din
la examenulu de bacalaureatu.
Facutu in la . . . . 18 .
(Semnatura candidatului).
PENTRU
examenulu de bacalaureatu al absolven^ilor
de Liceu Realfi *)
Art. 1. Regulamentulu de bacalaureatu in Litere
si Stiin|,I, decretatu la 10 Dechembre 1882; cu modificarea
primita prin decretulu regalu No. 1.763 din
se aplica si la examenele absolvenfiloru licenlui realu
din Braila, insa cu deosebirele mai josu notate :
Art. 5. Acestii articolu nu se aplica la absolven-
\ii liceelor reale.
La Art. 15. Probele scrise cuprindu :
a) 0 compositiune romana asupra until subiectu
de literatura romaneasca, de istorie sau flosofle ;
b) 0 tema din romaneste in fran^uzeste.
c) 0 chestiune scrisa asupra unui subiectu luatu
din Matematici din materiele propuse in cursitlu snperioru
alii liceului realu.
d) 0 chestiune scrisa asupra unui subiectu luatu
din Stiin|;ile Fizico-Naturale, din materiile propuse in
cursulu superioru alu liceiilui realu.
La Art. 16. Compozi^iunile de sub al. a si b ale
articolului precedents se fac in aceiasi zi la trel oare
de intervalu.
Compozi^iunile de sub al. c. si d. se dau a dona zi
*) llonitorulu oflcialu No. 84 din 16 lulie 1892.

148 -
La Art. 17. Subiectele si tezele pentru probele
scrise se alegu de Rectoru, impreuna cu profesorulu
materiel respective.
Trel oare se acorda pentru compozijiunea in romaneste
si compozifiunile asupra stiin^ilor mateinatice
si iizico-naturale; o oara si jumatate pentru tema
franceza.
La Art. 21. Proba orala incepe cu traducerea si
explicarea unui autoru rominii, francezu si germanu,
indicate de profesorii ezaminatori dupa programa studiiloru
din cursulu superioru alu liceului realu, ori
unde i se va arata, raspunzindu la intrebarile asupra
notiuniloru de literatura romina si franceza si asupra
in^elegerel si vorbirei limbei germane.
Dupa aceia se adresaza candidatului chestiuni
din programa liceului realu:
a) Asupra iilosofiei si dreptului administrative.
V) Asupra istoriel Universale cu insisten^a asupra
cestiunilor privitoare la cultura, iudustria si comerciulu
popoareloru;
c) Asupra geografiel insistindu-se asupra cestiunilor
privitoare la geogiafla economica, comerciala si
industriala a Romaniei 5
d) Asupra matematicilor si Gomptabilita^ei.
e) Asupra Stiintilor Fizico-Naturale.
Proba orala |,ine cinci cuarturi de oara ; examenulii
cuprinde atitea numere de note, cate sunt probele
la care se supune candidatulu.
I
r
— 149 —
La Art. 22. Pentru diversele probe ale bacalaureatului
realu se va da urmatorulu numaru de note;
Probe scrise Numerulu notelorii
Composi^iunea romina 1
Tema Franceza 1
Intrebarea asupra matematicilor . . . 1
,. „ ^tiin^ilor Fizico-Naturale. 1
Probe orale TVb. notelorii
Explica^ia unui autoru francezu . . . 1
rominu . . . . 1
Infelegerea si vorbirea limbei germane. . 1
Intrebari asupra filosofiel si drep. administrativu 2
Intrebari asupra istoriel
1
„ „ geografiel
1
„ „ matematicilor si
comptabilitat.ei
3
Intrebari asupra stiin^ilor fizico-chimice 2
Naturale 1
Totalu 17.
Art. 34 si 36 nu se aplica.
Art. II. Acestu regulamentu se pune in aplicare
cu inceperea sesiunel de bacalaureatu de la 27 lunie
1892.
Art. III. Ultim. Ministru Nostru Secretaru de
Statu la departamentulii cultelor si Instr. Publice insarcinatu
cu esecutarea acestui decretu.
Datu in Castelulu Pelesu, 9 lulie 1892.
(s). CAPtOL
Ministru Cultelor si Instruc^iunei Publice
(s.) C. Olamscu.

I
LEGIUIRI SPECIALE
PrMtoare la membrii corpului universitariu,

Legea asupra Instructiunei din 1864
Art. 365. Nurairea provisorie a pvofesorilor se
va face prin decisiune ministeriala.
Art. 366. Nwnirea provisorie a profesorilor de
Faculta4I se va face pe cursu de trei am.
Art. 367. Nimeni nu va pntea castiga o numire
provisorie de profesoni decit daca va justifica despre
absolvirea nnor studii identice sau analoage cu cele
ce sunt a se propurie in clasa vacanta, precum si a
tuturor studielor inferioare acelora.
Art. 368. Deosebitu de aceasta aspirantil la unit
locu vacantu de inva^atoriu in genere vor fi supnsl
la o incercare care va consiste :
a) Sau in proponimente pnblice de aceleasi materii,
facute celu pu|;inii in cursu de duoi ani, daca
nu va fi trecutu raal multu de trei ani de la incetarea
acelor proponimente ;
b) Sau in publica^iune de scrierl asupra acelor
materii ;
c) Sau in examenu, cand candida^ii mai pu^inii
la nuiuaru de cat locurile vacante, nu an nici unulu
din titlurile aratate in cele doua alineate precedente,

— 154 -
oil cand titlurile ce potu avea conformu aceloras! alineate,
nu sunt judecate de comisiunea competenta mdestulu
de nrntyainitoare ;
d) Sau in concursu in acelasucasii prevedutu prin
precedintele aliniate, daca candidatii sunt ma! numerosl
de cat locurile vacante.
Art. 369. Arbitril cari vor judeca titlurile si aptitudinea
candidatiloru vor fi
5) Pentru profesorii de Faciilta^i, decanulu si
patru profesori al Facilitate! acelei stiin^i, luati prin
sor|i, pentru Bucuresti de la Facultatea din lasi, si
pentru lasl de la cea din Bucuresti, duoi membri din
consiliulu de statii din sec^iunea corespunzetoare acelei
Faculta^I, duoi membri ales! dupa natura Facultatei
sau din Curtea de Casa^iune, sau din consiliulu
medicalu, sau din consiliulu teclinicu, iar in lipsa, delegap
din partea Ministrului.
Art. 375. Obiectele examenului sau a concursului
vor fi:
Pentru profesorii de Faculta|;i cunostin^i speciale
asupra ramului pentru care se destina ; deosebitii deaceasta
el vor fl datorl se justifice de absolvirea invataturilor
de liceu.
Art. 384. Profesorii titularl de facultati sunt
inamovibili.
Art. 385. Profesorii inamovibili nu vor putea
ti stramntat.1 fara a lor espresa voinfa de la unu locu
la altulu.
— 155
Art. 386. Ei nu vor fi revocatl de cat pentru
motiveie §i dupa formule determinate prin lege.
Art. 387. To^i membrii corpulul inva^amantului
publicu pe cat se afla in activitate de serviciu, ad
dreptulii de scuteala de serviciu militaru:
Dupa doi-spre-zece anl de serviciu remunerariulu
invatatorilor va fi indoitit de catu celii primitivn.
Art. 390. Lipsa de la clasa in cursii de o luna
fara congediii si fara scusa bine-cuvantata va face
sa se considere demisionariu inva|atorulu.
Art. 392. Instituted! si profesorii de gimnasii
si licee, in timpulu celoru doua de intaiu perioade ale
cursulu lor dupa ce vor fi primit immirea defmitiva,
nu vor putea se ocupe nici o alta functiune, nici sa
eserciteze vr'o profesiune alta de cat cea de invatatori
de raateria pentru care a fost numi^i.
Contravenitorulu se va socoti demisionariu.
Art. 393. Aceeasl indatorire este impusa, sub
aceeasl penalitate, prefesorilor superior! de Licee si
profesorilor de Facultafl, in timpulu celor dinteiu trei
perioade ale cursului lor, dupa numirea lor deflniiiva.

— 156 —
Legea din 6 Martie 1883, pentrn fixarea §i gradarea
remunerarilor membrilor corpului didacticu.
Art. 1. Alineatulu e). Remunerapunea primitiva
la numirea provizorie a profesorilor de Universitate,
se fixeaza la suma de 500 lei pe hind.
Art. 2. Alinieatulii al doilea. Gradatiunea face
parte din remunerariu si se va \ine in seama la pensiunl.
Suplinitorii vor ti retribui^I 30 la suta mai
pu^inu de cat profesorii. Anil de suplinire nu se \\nii
in sama la gradatie.
Art. 3. Dupa 5 ani de serviciu de la numirea
provizorie renmnerariele prevedute in art. 1 se sporescu
cu 15 la suta, dupa 1.0 am cu 30 la suta, dupa
15 an! cu 45 la suta, dupa 20 de ani cu 60 la suta,
asa in cat dupa ultimulu terminu de gradatiune, remunerarile
vor fi cu 60 la suta mai marl, de cat cifra
fie-careia prevezuta in art. 1 care va servi de
norma la calcnlarea grada^innel.
Art. 8. Profesorii cari au indeplinit 25 de ani
de serviciu in corpulu didacticu, potu fl pusi la pensiune,
dupa propunerea Ministrului Instruc^iunel publice,
luandu-se pentru aceasta avisulu atirmativu al Oonsiliului
facultatei respective, pentru profesorii universitari,
iar pentru profesorii secundari al unei comisiuni
de 5 delega^i de consiliulu nniversitaru din sinulu seu.
0 asemene trecere la pensiune nu se va propune de
ministeriu de cat in interesulu stiintei. Daca aceasta
trimitere la pensiune se va face inainte de virsta ceruta
de legea generala a pensiunilor, atunci pensiunea
se inscrie in budgetulu Ministerului instruc^iunei
publice pana ia ajungerea la acea varsta.
I
LEGEA
din 6 Mai 1892 pentru uiodificaren art. 8
din legea de In 6 Martie 1883.
Membrii corpului didacticu caii vor ti iraplinitu
versta de 70 ani pentru profesorii de la Universitate
si 65 ani pentru ceialalti, vor fi pusi in retragere din
oficiii de catra ministrulu instructiunei publice.
Totu ast-feliu vor putea ti pusi in retragere din
oticiii si membril corpului didacticu cari fara a ave
versta de 70 si 65 ani dupa distinc^iunile de mai susu,
vor ti indeplinitu trei-deci de ani de serviciu in corpulu
didacticu.
In acestu din urma casu, ministrulu instructiunei
publice, nu va putea pane in retragere de cat cu avisulu
conformu alu consilinlnl permanentu.
Profesorulu pusii in retragere pastreaza titlulu de
profesorii onorificu.

— 158 -
Constituent ii en.
Art. 73. Universita^ile din lasi si Bucuresti trimitu
lie-care cate unu membra la Senatu alesu de profesorii
Universita^ei respective.
Lcgea electorala.
Art. Y'i. Universitatile din Bucnresti si lasi trimitu
tie-care cate unii membru la Senatu alesu de
catra profesoril nniversitafei respective, fara ca ei sa
piarda prin aceasta dreptnlu de a vota in colegiuhi
din care face parte.
Art. 28. Profeso/'ii defin/tivi al invatamantului
superioru si secundaru, pot fi alesl depnta^i sau senatoil
a far a de :
1. Inspectorii general! ai Instrnc^iunei;
2. Revisorii scolari:
3. Directorii si profesorii diverselor stabilimente
de invetaniantu.
159
Budgetulu generalu alii Universitdfei din law.
(Estrastt din Budgetulu Ministerului Cultelor si Instructiunei
publics pe exercitiulft aBului 1896—97).
1. Facultatea de dreptu . . .
2. „ litere si tilosofie .
3. „ de stiin^i . . .
4. „ de medicina . .
5. Scoala Normal a superioara .
6. Cab. de fiziea al fac. de stih?ti
7. Laborat. de cliimie anorganicfl
8. „ „ „ organica .
9. „ „ zoologie, si fisiologia
comparata
10. Laboratorulu de botanica .
11. Oabinetulttde lucrari practice
12. Laboratorul de mortologie .
1)5. Instit. si museul de anatomie.
14. Laboratorulu de flsiologie. .
15. Laboratorulu de chimie, farmacologie
16. Laboratorulu de histologie .
17. Laboratorulu de anatomie
patologicft
IS. Laboratorulu de patologie
cliirurgicala
li). Personalulti adm. al Univfirs.
Total
Personalii Materialu Tot alii
78390
98910
107610
104700
36440
6360
12600
9480
8640
5160,
5040
4440
17580
6240
8280
6540;
6360
9420
23220,
555410
500
6000
25683
2500
6500
5500
3000
6100
1600
5300
12000
3000
4000
2000
1000
5000
8950
98633
78390
98910
108110
110700
62123
8860
19100
14980
11640
11260
6640
9740
29580
9240
12780
8540
7360
14420
32170
654043

— 159
Secretarial
tiecretarulu Universitdtei. D. VASILIU
Secretarul facultdfei de medicind. Dr. N. VICOL
I. Averescu
Sub-secretari :|
I /. Leatris
Insarcinatl celii d'intaiu cu Incrarile decanatului
facilitate! de litere, celii de alu doilea cu acele ale
facilitate! de dreptu.
ISTENDE&TA
Intendentii Intendentti al loealulut yacullatei
al Palatidid Unicersitatii, de medicmd
Eugenin Fratianu Vasile C. Dimitriu.
I
PROGRAMELE
detaliate ale cursurilor universitare *).
*) Legea asupra Instructiunei. Art. 287.
Consiliulu fie-carei Facultati formeaza programa generala a stndielor
si impartirea pe dile si oare, delibereaza asupra programei detaliate
ce tie-care profesoiii va fi datoru a face asupra cursului seu..
Programa generala si programele detaliate se vor presenta pe fiecare
arm mai inainte de inceperea cursurilor, la examenulu consiliului
permanentu.
Ele fiindil aprobate de Ministeru, decanuluFacultatelle vapublica.
si afige in Facilitate.
11

Facultatea de DreptO
Pxx.OGrJclA.MA.
Cursuhii de Legisla^iune penala.
Dreptulii penalu
Prolegomene
Definitiune. Introduc^iune tilosofica. Fundainentulu
dreptului de a pedepsi.
Rolulu dreptului penalu in stiin^ele sociale ; metoda
sa. ^coala italiana sau §coala pozitivista penala.
Deterrainismulu in stiin^a penala ; consecin^ele admiteril
acestel doctrine in stim{a penala.
lutroduc^iunea istorica ; vechmlu dreptu penalu
francezu si vechiulii dreptu penalu romiuu. Izvoarele
actualalui nostru codu penalu. Principalele coduri penale
moderne.
PAETEA I
Despre infractinni
CAPITOL UL I
Definijiunea infracfiunei; intinderea. legli penale.
Secfiunea I. Defini^iunea infrac^iunii: explicarea
el ; punctele ce le cuprinde.
Secfiunea II. Consecintele deflni^iunii. Intinderea
legil penale dupa timpii. § 1. Conflictele relative la

164 —
incriminatiune si pedeapsa; critica sistemului legiuitorulul.
§ 2. Conflictele relative la organiza^iune, competen^a,
procedura, execu^iune. § 8 Conflictele relative
la prescriptiune.
Secfiunea III. Intinderea legii penale dupa spavin.
§ 1. Infracjiunile eomise in Romania. Sistemele cari se
pot concepe : lege penala teritoriala, personala, mixta.
Sistemulu legii noastre. Prelungirea teritoriului; marea
teritoriala, vapoarele si corabiile, armata. Derogafiun!
de la teritorialitatea legii penale; inviolabilitatea
regala, inmnitatea parlamentara si exteritorialitatea.
§. 2. Infrac^iunile comise in ^ara straina. Sistemele
ce se pot concepe; sistemulu legii noastre precedatu
de istoriculu chestiunii. Legislapune comparata.
§ 3. Infrac^iunile comise in Revile necrestine. Sistemulu
capitula|iunilor, istoricnlu si explicarea lor. §. 4.Despre
extradi^iune ; utilitatea ei; condipunile de fondu si
de forma; efectele extradi^iunii; legisla^innea comparata.
CAPITOLUL II
Elcmentele infractiunii
Secjiunea I. Elementulu materialfl alii infractiunilor.
Actele externe : actele preparatoare si de execu^iune.
Tentativa, deh'nit-iunea, pedeapsa. Infracfiunile
neizbutite. Infrac^iunile imposibile.
Secfiunea II. Elementulu intenfionalu. Etatea.
Nebunia. Surdoinutismulu. Somnanbulismulu si Hipnotismulu.
Constringerea tizica si constringerea morala.
Gresala de dreptu si gresala de faptii. Ereditatea, mediulii
ambiantu.
— 165
Secjiunea III. Elementulu injustu al infrac^iunei.
Papte justificative. Legitima aparare, definipune, explica^iune,
condi^iuni. Ordinulu autoritatii legitime,
supunerea pasiva. Consim^imintulu par^ii lezate.Duelulu.
CAPITOLUL III
Clasiflcatiuiiile infrac|iunilor.
1. Sub raportulu gravitatii. Critica lul Rossi,
netemeinicia ei. Critica scoalei italiane. Interesulu distinc|,iunei
intre crime, delicte si contraven|,iunl.
2. Sub raportulu esecutarei lor materiale. a) Infractium
de ac^iune si de inac^iune. b) Instantanee si
continue sau succesive. Interesulu distinctiunei. c) Simple
si de obicei. Interesulu distinc|iunei. d) Flagrante
si neflagrante. Interesulu distincjiunei.
3. Sub raportnlu obiectului. a) Interesu publicu si
interesu particularu. b) Infracfiuni de dreptu comnnu,
politice si electorale. Interesulu distincfiunei.
4. Sub raportulu mobilului, Intentionate si neintentionate.
CAPITOLUL IV
Circumstan^ele agravante §i atenuante.
Distinctiunea intre elementele constitutive si circumstan^ele
atenuante sau agravante ; interesulu distincfiiunel.
Seciiunea 1. Circumstan|ele agi'avante: legale si
judiciare, Circumstan^ele agravante relative 1) la prepararea
infractiunei; 2) la executare. Citaf.ia lui Claudius
Saturninus 16 Dig. 48, titl. XIX De poenis;
3) la consecin^ele infrac^iunei.

166
Secfiunea II. Circumstance atenuante legale si
judiciare. Despre scuze. § 1. Scuzele absolutoril sau
peremptorii. Compararea cu faptele justificative si
cauzele de neculpabilitate. § 2. Scuzele atenuante
speciale si generale. Minoritatea. Provocatiunea. Cazurile
de provocare prevazute de codulu penalu roraanu.
CAPITOLUL V
Pluralitatea infractiunilor
Secfiunea I. Cumululu de infrac^itini : sistemele
cari se pot concepe in privinja pedepsirel cumulului.
Istoriculu chestiunei; dispozi^iunele codului penalu romanu.
Caracterul cumulului.
Secfiunea II. Cazulu prevazutu de art. 44. Distinctiunea
facuta de acestu articolu.
Seefiunea III. Recidiva. § 1. Definijiunea : motivele
agravaril pedepsei recidivistului. § 2. Istoriculu
chestiunei, la Romani, vechiulu dreptu francezu si
rominu. § 3. Condi^iunile recidivel. § 4. Efectele recidivel:
deosebirea intre pedeapsa cumulului si a recidivel
: casieriele judiciare, serviciulu antropometricu.
Cresterea recidivel in Europa.
CAPITOLUL VI
Pluralitatea itifractorilor
Complice in sensulu vulgaru si in sensulu stiin^ificu.
Complicitatea. § 1. Definitiunea ; distinc|;innea de
conexitate. Interesulu de a distinge complicele de
coautor. § 2. Istoricul complicitafei. § 3. Condi^iunile
complicitatel. § 4. Diferite cazurl de complicitate
: a) anterioara comiterei infracfiunei. Agenfii pro-
— 167
vocatori. Critica legiuitorului din 1874 relativ la art.
48. b) Complicitatea concomitanta cu comiterea in-
Fracpunel. c) Complicitate posterioara comiterei infracflunei.
Gazduitori, tainuitorl. § 5. Pedeapsa complicitatei
anterioare, concomitante si posterioare comiterei
infrac^iunei.
PARTEA II
Despre pedepse
CAPITOLUL I
Definifiune; rolnlu §i calita|ile pedepselor
Definitiunea pedepsei ; compararea el cu un medicamentu
socialu ; rolulu instructiunei si alu pedepsei.
Calitatile unei bune pedepse. 1) Dreapta, adeca
proportionata cu infrac^ia. Inconvenientulu pedepselor
prea aspre sau prea slabe. Inconvenientulu pedepselor
neproportionate. Istoriculu pedepsei la Indieni,
Evrei, Greci, Romani, Evulu media si la Romani. Esecutarea
lul Damiens. Beccaria si opera sa ,,Dei delitti
e delle pene". Capitolulu intitulatu „dolcezza delle
pene". Efectele ideilor propagate de Beccaria ; excesele
si consecin^ele lor. Reac|,iunea stiin^ifica. §coala
italiana. 2) Personala. Istoriculu chestiunei. 3) Egala
pentru to^I. Istoriculu chestiunei si mal alesu in dreptulu
romanescu. 4) Reparabila. 5) Moralizatoare. 6)
Publica. 1) Sa nu ofenseze bunele moravurl.
CAPITOLUL II .
Clasificarea pedepselor
Pedepsele criminale, corec|,ionale si de simplice
poli|ie. Pedepse de dreptu comuno, mixte si politice.

— 168 —
Interesulu distinctiunei. Pedepse perpetue si temporare.
Pedepse principale accesorii si complimentare.
Secfiunea I. Pedepsele criminale. a) Pedeapsa cu
inoarte ; argumentele aboli^ionistilor ; combaterea lor
si mai alesu a prejudi^iulul politicu. Inconvenientele suprimarei
pedepsei cu moarte intr'o legislate. Aigumentele
lui Beccaria in contra pedepsei cu moarte:
combaterea lor. b) Munca silnica. Pedepsele privative
de libertate. Pedepsele perpetue. Pedepsele temporare.
Diferitele sisteme penitenciare : inchisoarea in
cornunu, inchisoarea celulara stricta (sistemulu pensilvanian
sau flladelfian), sistemulu auburnianu, sistemulu
irlandezo, sistemulu celularu mitigatu. Istoria regimului
celulara. Liberarea condi^ionala si patronagiulu. Ineficacitatea
diferitelor sisteme penitenciare. Eecidiva. c) Recluziunea,
d) Deten^iunea, e) Degrada|iunea civica
Secfiunea II. Pedepse corec^ionale. a) Inchisoarea
corec|;ionala. b) Interdic^ia corec|ionala. c) Amenda:
deosebirea sa de despagubirele civile, clauza
penala si amendele fiscale.
Secfiunea III. Pedepse de simpla police, a) Inchisoarea
poli^ieneasca. b) Amenda poli^ieneasca.
Secfiunea IV. Eegule asupra executarel pedepsei.
Calcululu termenului osindei, publicitatea condemnarei,
dreptulu de a comunica cu familia. Detentiunea
preventiva. Inchiderea minorilor cari au lucratu fara
pricepere. Inchiderea nebunilor, vagabonzilor si prostituatelor.
Inchiderea pentru datorii.
— 169 —
CAPITOLUL III
Cauzele de mic§urare §i Ingreuiare a pedepselor.
Circumstan^ele atenuante legale. Scuze. Circumstan^ele
atenuante judecatore§ti. Efectele lor in materie
de crima, delictu, contraventiune. Efectele circumstan|;elor
atenuante asupja pedepselor accesorii si
complimentare. Circumstant'ele agravante. Concursulu
lor cu cele atenuante. Legea lui Berenger din 14/26
Martie 1893 asupra atenuarei si agravaril pedepselor.
CAPITOLUL IV
Cauzele de prevenire §i incetare a pedepselor
1. Prescript.iunea. Motivulu prescrip^innei penale.
Istorie si legisla^iune comparata. Dtirata prescriptiunei,
intreruperea si suspendarea. Efectele. Prescriptiunea
condemnatiunilor civile. 2. Gratia. Istoriculu si
filosoiia institutiunei. 3) Ainnistitia, 4) Eeabilitarea.
Istoriculu si iilosofia institutiunei. 5) Eevizuirea judecatilor.

Procedura penala
Defimtyunea Procedvirei penale
PAETEA I
Acfiuntle care nasc din infracfiune
CAPITOLUL I
procedure! penale. Cine le exercita si
in contra cui. Diferenfele intre acfiunea publica si
cea privata.
Secfiunea I. Ac^iunea publica. § 1. Cine o exercita.
Diferitele sisteme posibile. Origina Ministerulul
publicu. Unitatea si indivizibilitatea lui. § 2. Contra
cui se exercita.
Secfiunea II. Acfiunea privata.— § 1. Cui apar^ine
exerci^iulu el. § 2. Contra cui se da.
CAPITOLUL II
Exerci^iulu ac^iunilor.
Secfiunea I. Exercitiulu ac^iunei publice. Cazuri
in cari Ministerulu publicu e obligatu sa exercite ac-
^iunea publica. Cazuri in cari actiunea publica este
impedecata. Autorizarea prealabila, necesitatea unel
plingeri sau denun|.ari prealabile. Chestiuni prejudi-
ciale de judecata si de ac{;iune, Regula : le criminei
tient le civil en etat : Extraditiunea ; refugiarea in
straina.
CAPITOLUL III
Exercitarea ac^iunei private. Dreptulii de op|;iune.
Regula: electa una via non datur recursns
ad alteram. Exercitarea ac|,iunel civile inaintea
judecatorilor
lor penal!.
civill si exercitarea el inaintea ce-
CAPITOLUL IV
Stingerea ac|,iunilor.
Secfiunea I. Stingerea ac^iunel publice : 1) moartea
inculpatului. ; 2) amnistia ; 3) prescriptia actiunel:
intiriderea prescriptiel, timpulu cerutu,, intreruperea si
suspensiunea, efectele prescrip^iunel ac^iunel publice ;
4) autoritatea lucrulul jndecatu.
Secfiunea II. Stingerea ac^iunei civile. Prescrip-
^iunea ac^iunei private rezultindu dintr'o infrac|iune.
Istoriculu chestiunei. Intinderea prescriptiunei, efectele
el si prescrip^iunea dupa Stingerea actiunei publice.
PAETEA II
Exercitarea acfiunilor ce nasc din infracfiune
CAPITOLUL I
Instruotiunea penala.
Secfiunea I. Constatarea si descoperirea infrac-
|iunilor. Functionarii insarcinati cu cautarea si descoperirea
infractorilor. Competen|;a. Atribu^iunile politiei
judecatoresti: perchezi{.iuni, contiscari, proceseverbale
si efectele lor.

— 172 —
'Sectiunea II. Urmarirca si instructiunea. Cine
e insarcinatu cu urmarirea. Rolulu si atributiunile
Ministerului publicu si in specialu in cazu de flagrantu
delictu. Instructiunea propriu zisa. Organizatiunea.
Judecatorulu de Instruc^ie, competenta sa ratione
personae, loci, materiae. Procedura inaintea judecatorulul
de instrncfiune. Secretulu instructiunei. Mandatele
de infatisare, adticere, depunere si arestare.
Istoriculu si explicarea inchisorii preventive. Liberiatea
provizorie si cairfiunea. Ordonan^e de neurmarire
si trimetere. Atacarea ordonanjjelor. Opozi^iune. Camera
de punere sub acuzare : organizarea, competinta
si procedura. Deciziunile camerei de punere sub a-
•cuzare. Atacarea lor. Cari sunt cazurile, de cine se
pot ataca, cu ce condemn! si cari sunt efectele atacaril
lor. Critica art. 324 proc. pen.
CAPITOLUL II
Polijia audienfei; judecata infrac^iunilor comise
in audien^a. Publicitatea audience!. Condi^iunile de
validitate a hotaririlor. § 1. Judecata la tribunalel.e
de simplice police, a) Organizarea, b) Competen^a,
c) Procedura. § 2. Tribunalele corec^ionale. a) Organizarea,
b) Competing loci, personae, materiae,
c) Procedura. § 3. Curdle cu jurat!, a) Organizarea.
Timpulu ^inerel sesiunilor. Formarea listelor si
a comisiunei de judecata. b) Competing, loci, personae,
materiae. c) Procedura anterioara audientei.
Audien^a: formalismulu la jura^I. Procedura orala,
publica si continua. Indica^iunea legel penale la jurafi.
Punerea chestiunilor. Istoriculu. Chestiuni com-
- 173
plexe. Chestiunile ce se pot pune la jurat.!. Deliberarea
juriului. Yerdictulu aflrmativu sau negativu.
Procedura in contra contumacelui.
Apendice. Tribunalele militare. a) Orgrnizarea..
Pretorii. Consiliile de razbol si Cosiliulu de revisuire.
Consiliile de rezbel temporare. Alegerea judecatorilor.
b) Competen^a in timpu de pace; in timpu de rezbelii si
in timp de stare de asediu. Competent^ consiliilor de
revizie si a pretorilor. Curtea de casa^iune. Investirea
la tribunalele militare. c) Procedura.
CAPITOLUL III
Mijloacole de atacarc a hotaririlor penale.
Sectiunea I. Opozi|ia, termenulu, procedura, judecata.
Secf-iunea 11. Apelulu, termenu, procedura, judecata.
Efectulu apelului.
Secfiunea III. Kecursulu in casa^ie. a) Organizarea.
b) Competinta ratione personae, materiae,
loci. Cazurile in cari se poate face recursu. c) Procedura.
Cine poate face recursulu. Formele, efectulu,
judecarea recursulul.
Secfiunea IV. Revizuirea in mateiie penala. Diferenta
cu cea civila. Cazurile prevazute de lege.
Cazurile prevazute de lege.
Apendice. Cheltuelile de judecata. § 1. Nefiindu
parte civila. §. 2. Fiindu parte civila.
Autoritatea lucrului judecatu.
Secfiunea I. Penalu asupra penalulul. § 1. Lucrulu
judecatu de autoritatea de judecata.
tiecfiunea II. Autoritatea lucrului judecatu in

— 174 —
penalii asupra civilului. Discutiunea intre Merlin si
Toullier. § 1. Autoritatea lumilui judecatu de autoritatea
de instruc|iune asupra civilului. § 2. Autoritatea
lucruhu judecatu de autoritatea de judecata
penala asupra civilului.
Profesor, loan Tanoviceanu.
Cursulu de dreptli internationalu publicu,
/
Introducere
CAP. I
Principii generale
§ 1. Defini^iunea, importanta si utilitatea dreptului
international^.
§ 2, Natura si sanctiunea lul. Misiunea stiin^ei.
CAP. II
Desvoltarea relatiilor §i a dreptulul interna|ionalii
§ 3. Raporturile intre nafiuni in lumea antica.
§ 4. Cite-va institutii in antichitate pentru raportulu
cu strainii.
§ 5. Evulu de mijlocu—crestinismulu si invaziunea
germanica.
§ 6. Biserica in occidentu si feudalismulu.
§ 7. Cruciadele—comertulu maritimu -- leg! si
compila|;ii relative la acestu comer|u.
§ 8. Vexajiunile contra strainilor in epoca feudala.
Represalii — le droit d'aubaine — dreptulu de
naufragia.
§ 9. Secolulii al XV si XVI. I. Consolidarea
statelor si a puterei regale. Renasterea literara si
^itica, reforma religioasa—diploma^ia, echilibrulu

176 -
statelor. II. Rela^ii noua Internationale — scriitorii
epocei.
§ 10. Secolulu aln XVII si XVIII. I. Hugo Grotius
si pacea vestfalica. II. De la pacea vesfalica pina
la tratatulu de Utrechtu. III. De la tratatulu de
Utrechtu pina la rovoliHia franceza.
§ 11. Revolu^ia franceza. —Congresulu de Viena—Sfinta
alian|;a—Principinlu na^ionalitatilor si alii
intereselor economice in raporturile interna^ionale.
§ 12. Literatura dreptului interna^ionalu de la
Hugo Grotius.
CAP. III.
Isvoarcle §i confinutulti dreptului interna|ionalu
§ 15. Izvoarele dreptului internationalu.
§ 16. Ordinea materiel.
Cartea I
Persoande dreptului internafionalil
CAP. I
Statele subiecte de drepturi §i indatoriri.
§ 17. Numal statele pot ii subiectele drepturilor
si datorielor interna^ionaie.
§ 18. Aparitiunea statelor si recunoasterea lor.
§ 19. Suveranitatea statelor si formele el.
§ 20. Efectele scliimbarilor constitu^iilor interioare
ale statelor asupra rela^iilor interna^ionale.
§ 21. Disparitiunea statelor si succesiunea lor.
- 177
CAP. II.
Drepturilc fundameatale ale statelor.
§ 22. No^iuni generale.
§ 23. Dreptulii de conservare.
§ 24. Dreptulii de independent^.
§ 25. Dreptulii de a comercia.
§ 26. Dreptulii de respectu mutualu al dernnitatei
na^ionale. Prerogativele de rangu si titlu intre state.
CAP. Ill
Statele in raportulii lor eatra persoane.
§ 27. Drepturile fundamental ale omului in
raporturile intern a ^ionale.
§ 28. Raporturile juridice ale statelor fa$a cu
strainii.
§ 29. Exteritorialitatea.
§ 30. Calitatea na^ionala a persoanelor.
§ 31. Ilaporturile dintre state si na^ionalii lor
aflat-1 pe alte teritoril.
§ 32. Extradi^ia si dreptnlii de azilu.
CAP. IV.
Statele in raportulii lor e&tre bunuri.
§ 33. Domeniulu interna^ionalu
§ 34. Modurile cum se dobindeste si se instreineaza.
§ 35. Despre servitu^i.
§ 36. Mare liber a.
§ 37. Extensiunea suveranitatil teritoriale asupra
marilor pe linga tarmuri, portnri, etc.
$ 38. Na^ionalitatea bastimentelor.
12

178 —
§ 39. Dreptulu maritimu internationalu pentru
navigate pe marea libera.
§ 40. Dreptulu maritimu iriterna|,ionalu pentru naviga|;ia
in apelesnpuse domeniuln! restrinsu alustatelor.
§ 41. Exceptiuni de la regulele expuse in paragrafulu
precedentu.
§ 42. Naviga^ia in fluviile Internationale.
§ 43. Regimulu conventional!! pentru naviga-
^ia pe Dundre.
§ 44. Tractatulu de Berlin din 1878.
§ 45. Tractatulu de Londra din 10 Martie 1883.
Cartea II
Kaporturile dintre state m timptl de pace.
CAP. 1.
Persoanele ce rcpresiuta statele §i drepturilc lor.
§ 46. Sen! Statelor—ius representationis diminodse.
§ 47. Monarliii.
§ 48. Comei'tulu diplomatic!! si agen^ii sei.
§ 49. Trimisii diplomatic!.
§ 50. lerarhia diplomatics,.
§ 51. Inceputulusisfirsitulu misiune! diplomatice.
§ 52. Privilegil si prerogative.
§ 53. Alte imunitati —Precau^inni contra abuzului
lor.
§ 54. Agen^i, comisari si curieri.
§ 55. Negocia^il diplomatice—Congrese.
§ 56. Consul!—originea istorica.
§ 57. Oflciulu consularu.—Diferite categoril de
consul!.
§ 58. Atribu^iile consulilor.
— 179 —
§ 59. Atributii de asistenfa judiciara si administrativa,
si de jurisdic^ie voluntara.
§ 60. Imunitati si execufiuni.
CAP. II.
01)liga|iunile intei'iia|ionalc.
§ 61. Obliga^il din contracte — tractate.
§ 62. Conditiunile esen^iale ale tractatelor. Perfec^iunea
lor.
§ 63. Diviziunea tractatelor.
§ 64. Alianfele.
§ 65. Mijloace de asigurare a executiunei obli-
§ 66. Destiintarea tractatelor
§ 67. Fapte ilicite.
^ 68. Raspunderea din asemenea fapte.
CAP. III.
Contestafii inteniationale.
§ 69. ContestatiHe internationale si proveni-
enta lor.
§ 70. Mijloacele de a le inlatura.
§ 71. Mijloace de faptii. Retorsiunea, represaliele,
emborgo si blocada.
Cartea 111
Dreptulu internafionalu in timpu de rdzloi
CAP. I.
Afja numitulu dreptii alii riizboiulul intrc state
§ 72. Delinitie — raison de guerre.
$ 73. Par^i beligerante.
^ 74. Inceperea ostilita^ilor.

— 180 -
§ 75. Efectele deschiderei staril de razboi.
§ 76. Mijloacele razboiului.
§ 77. Dreptulu de ocnpa^iune a bunurilor inimiculul.
§ 78. Starea de razbol activa si pasiva.
§ 79. Postliminium si captivitatea.
§ 80. Pacea
CAP.
Dreptulu ucntralilor
§ 81. Defini^ia si caracterele neutralitatei.
§ 82. Comertulu neutralilor si restricfiunile lui.
§ 83. Oontrabanda.
§ 84. Blocada de razbol.
§ 85. Amesteculu bunurilor neutre cu bunuri
interzise pe mare.
§ 86. Restric^ii controversateacomer^uluineutru.
§ 87. Dreptulu de vizita.
§ 88. Dreptulu de convoi.
Profesoru Petru T. Missir.
Cufsu de Dreptu civilu
Jntroducerc
No|iunea dreptului in genere. No^iunea dreptului
civilu. Obiectu. Diviziune. Origina dreptului civilu rominu.
Vechiulu dreptu romanu. Illtroducerea legislatiunii
franceze. No^iuni asupra istoriei dreptului francezu.
Puterea legilor. 1) Promulgarea, publicarea, aplicarea
si abrogarea lor. 2) Conflictu intre legile
vechi. 3) Conflictu intre legile romine si legile straine.
4) Interpretarea legilor.
Cat-tea I.
Desprepersoane.
No|iuni generale. Persoane flzice, persoane juridice.
Starea si capacitatea juridica a persoanelor, No-
\h\rn generale.
CAPITOL I.
Bucurarea drepturilor civile. I) Influien^a na|;ionalitatil,
cum se cistiga calitatea de romin; b) cum
se perde calitatea de rominu si efectele perderil na^ionalitatiii-,
c) condi|iunea juridica a strainelor. II) Influenta
condemnatiunilor penale. Ill) Constatarea faptelor
si actelor privitoare la starea persoanelor. Ac-

— 182 —
tele starii civile : a) Acte de casatorie, d) acte de
incetare din viafa, e) acte privitoare la inilitari,
f) masur! de executare si de conservare, g) rectificarea
actelor de stare civila, h) forfa probanta. IV) Influien^a
domiciliulu! si absence! : a) domiciling b) absen-
\a : 1) prezum|tum de absen|;a, 2) declara{iuni de absenta,
3) efectele absence! declarate cu privire la bunurile
absentulu! : triraetere in posesiune provizorie
si in posesiune definitiva. 4) efectele cu privire la
drepturile eventuale ale absentulu!, 5) efectele cu privire
la casatorie, 6) efectele cu privire la copiii absentului.
V) Influenza virstei si a infirraitatilor :
a) minoritatea, tutela, administratiunea legala : 1) notiunl
generale, 2) consiliulu de fainilie, 3) deferirea
tutelei : a) tutela tatalui si a mumei, £) tutela testamentara,
•;) tutela ascendentilor, 2) tutela diferita de
consiliu de familie. 4) Tncapacitatl, escludere, destituire,
scuze. 5) Puterile tutorului. 6) Indatoririle
tutorulul. 7) Cum inceteaza tutela. b) Emancipare.
Cnratela : 1) Nojiuni generale, 2) cum se opereaza emanciparea,
3) capacitatea minorulul emancipatu,
•4) deferirea curatelei — puterile si indatoririle curatorulul,
iy) cazurile in cari minorulu emancipatu ramine
supusu la toate formalita^ile prescrise pentru minorulfl
neemancipatti^ 6) incetarea curatelei. c) Interdic^iune
: 1) cine o poate provoca, 2) Procedura, 3) Tutela;
4) efectele interdictiunei in privin^a actelor savirsite
de interdictu dar neinterdisa, 5) in privint,a
actelor sevirsite de o persoana smintita dar neinterdisa,
6) in privin^a actelor savirsite de o persoana
— 183 —
pusa intr'unu stabiliraentu de aliena^i. d) consiliulu
judiciaru.
CAPITOL II.
Di-epturlle de putere $i de familie. I Casatoria :
A) No^iuni—istoricu—definitiune ; B) calitatile cerute
si conditiunile pentru a contracta casatoria ; 0) Formalitatile
privitoare la celebrarea casatoriel ; D) Dovada
celebraril casatoriel; E) opozifiuni la casatorie ;
F) Cereri in militate a casatoriel, excep^iuni ce se
potu opnne, efectele nulitatei; G) Iinpedicari la casatorie
: 1) dirimante, 2) proibitorii; H) Drepturile si
indatoririle reciproce ale senior ; I) Autorizatiune maritala
; K) Disolvarea casatorie!; L) a dona casatorie.
II) Despar^irea—generalitati : A) Pentru cauza determinata
: 1) cauzele legale de desparjenie, 2) formalita|;i,
procedura, 3) masuri provizoril, 4) cauze de
respingere — fine de neprimire. B) Despar^enia prin
consim^imintu mutuahi. C) Efectele desparteniei. Ill)
Paternitate si tilia^iune : A) Filiatiunea copiilor legitim!
: 1) nofiuni generale, 2) dovada tilia^iunei legitime,
3) ac^iune in reclamatiune de statu si in contesta|;iune
de statu, 4) prezumtiuni legale de paternitate
si ac^iuni in tagada de paternitate si in contestatiune
de legitimitate. B) Copil natural! : 1) legitimarea
copiilor natural!, 2) recunoasterea copiilor natural! in
legea franceza si in legea romana, 3) cercetarea paternitatii
si a maternitatii, 4) drepturile si indatoririle
reciproce ale copiilor natural! si a parin^ilor lor.
C) Adoptianea : 1) deflni^iune—no^iune —-istorie — generalitati,
2) forme si condemn!, 3) efectele adop^iu-

— 184 —
nei. D) Obligatiunile parin^ilor fata cu copiil lor legitiml
sau legitimati in stare de minoritate. E) Puterea
parinteasca : 1) notiuni, istoricu, 2) drepturile puterii
parintesti, 3) in specialu de folosin^a legala a
parin|;ilor. F) Drepturile si indatoririle rezultindu din
inrudire si din alian^a legitima.
Cartea 11
Despre bunuri
Introducere, geueralitap.
CAPITOL I.
Distincfiunea bunurilor. I) Distinctiunea lucrurilor
considerate in ele insile : A) Lucruri mobile si
imobile : 1) imobile : a) prin natura, b) prin destinatie,
c) prin obiectulu la care se aplica; 2) imobile :
a) prin natura, b) prin determinarea legii. B) Lucruri
cari se consuma si cari nu se consuma prin uzu.
C) Lucruri divizibile si nedivizibile. D) Lucruri principale
si accesorii. II) Distinctiunea bunurilor in raportu
cu cei ce le poseda : A) Lucruri susceptibile de
proprietate. B) Lucruri cuprinse in domeniulu publicu
C) Lucruri cari sunt si cari nu sunt in comer^u.
CAPITOL II.
Posesiunea. I) No^iuni. II) Obiectele susceptibile
de posesiune sau quasi-posesiune. Ill) Cistigarea
si perderea posesiunei. IV) Viciile posesiunei. V)
Translatiunea—accesiune—contumatiune. VI) Efectele
posesiunei. VII) Acfiunile cari apara posesiunea.
• 185 —
CAPITOL III.
Drepturi reale. Introducere: drepturi reale si
personale. I) Propvietatea : A) No^iuni. B) Facultati
inerente proprietatii. C) Intinderea proprieta|,ii. D)
Restric^iunile si limitele exercitiului dreptului de proprietate
: 1) in interesulu publicix, 2) in interesulu
fondurilor vecine, 3) obligajiunile legale impuse proprietarilor
in interesulu lor reciprocii. E) Accesiunea :
1) Asupra celor produse de lucru, 2) asupra celor
unite si incorporate de lucru : a) relativu la iraobile,
b) relativu la mobile. F) Ac^iuni cari nascu din dreptulu
de proprietate; CI) Perderea, stingerea si revocarea
proprietatel. H) Diferite forme speciale ale
proprietatei. II) Servituti personale : A) Usufructii :
1) no^iuni si moduri de stabilire, 2) drepturile uzufructuarului,
3) obliga^iunile uzufructuarului : a) inainte
de a intra in folosin|a, b) in timpulu duratei folosinfei,
4) pozi^iunea uzufructuarului in ce priveste
-datoriile si sarcinile cari greveaza patrimoninlu constituitorulul,
5) drepturile si obliga^iunile noulul proprietaru
; 6) stingerea uzufructului, 7) quasi-uzufructulu.
B) usu si abita^iune. Ill) Servitu^i reale, serbiri.
Introducere : A) Servitu^ile ce se nascu din sisuai,ia
locului. B) Servituti stabilite de lege. 1) de
interesu publicu sau comunalu ; 2) de intevesu privatu :
a) zidulu si santulu comunu, b) distan^a lucrarei intermediare
pentru oare-cari constructiuni, c) vedere
in proprietatea vecinului, d) picatura stresinilor, e)
dreptulu de trecere. C) Servituti stabilite prin fapta
omului: 1) notiune si diviziune; 2) stabilirea servitu-

186 —
|ilor : a) prin titlu, b) prin prescrip^iune, c) prin destinatiunea
proprietarulul pentru care servitutea s'a
stabilitu ; 4) obliga^iunile si drepturile proprietarulnl
fondulul supusu; 5) diferite moduri de stingere a servitutilor.
IV) Privilegii si ipotece (vezi garan^il reale).
Car tea 111
Diferite moduri d ea doMndi proprietatea
I) Mocluri universale—succesorl universal!. No|iunea
universalita^ei sad a patrimoniului. Oaracterele
patrimonialn!. Patrimonialu obiectu de drepturl. Patrimoniulu
subiectu de obligafiuni. Transraiterea patrimoniului—activu—pasivu.
II) Moduri particulare—
succesori particular!.
CAPITOL I.
Succesiuni leyitime—sail ab intemtat. Istoricii—nopun!
generate—deschiderea snccesiunei. I) Calitafile
cerate pentru a succeda—Incapacitatea si nedemnitatea.
II) Ordine si succesiune : A) Succesiuni regulate :
1) Generalita{i ; 2) Reprezentatiunea ; 3) diferite clase
de mostenitorl: a) descendenti, b) tatulu, muma, frap
si suror! si descendenfii lor, c) ascendents alfii de cit
tata si mama, d) colateralii al^ii de cat fra^ii, surorile
si descendentii lor. B) Succesiuni neregulate : 1)
copii natural!; 2) sofnlu suprave^uitor si statulu ; 3)
vaduva saraca. Ill) Transmiterea mosteniri! : A)
Transmisiunea dreptului. B) Transmisiunea posesiunei—Sezina.—
C) Facnltatea de a primi sau de a
repudia succesiunea: 1) accepta^iunea pura si simpla ;
2) renuntarea la saccesiune ; 2) benefidulti de inven-
taru. D) Drepturile si obligatiunile mostenitorului :
1) Drepturile in genere—peti^iunea de ereditate in
specialu ; 2) obliga^iunile: a) principiulu, bj excep^iunile,
c) beneficiulu de inventaru—separa^iunea de patrimonii.
IV) Succesiunea vacanta. V) Dreptnrile si
obliga^iunile mostenitorilor can! sunt ma! mul^,i—Generalitap
: A) Impar^eala activului mostenirel : 1)
compunerea masei ; 2) raportulu : a) no^iune—Istoricii,
b) persoanele supuse raportului, c) persoanele cari
potu cere raportulu, d) liberalitati supuse raportulul,
e) dispensa de raportii, f) cum se face raportulu, g)
efectele raportulul ; 3) capacitatea ceruta pentru a
cere impar^eala si a sta la iinparteala ; 4) cind se
poate cere imparfeala; 5) cum se face impai'teala : a)
de buna-voe, b) judecatoreste; 6) efectele juridice ale
impar^elii ; 7) prin ce actiuni se poate ataca o impar|ala.
B) Diviziuni de dreptu a crean|;elor ereditare.
C) Datorii si sarcini. A 7 I) Reintoarcerea legala
in favoarea adoptatorului.
Dispozi^iunl intre vii si disposi^ium testamentare.
Introducere. Donatiunile si testameiitele in dreptulii
rominu, in codulu Calimach si in codul civilu.
No|iuni generale. Modurile de a dispune cu titlu
gratuitu admise de codulu civilu. Ce ie dona|;iunea. Ce
ie testamantnlo. Cau-ia dispozifiunilor intre vii si
testamentave. Condijitmile ilicite, imposibile si imorale
in dispozit-iunile ilicite, imposibile si imorale in disposi^iunile
intre vii s,i testamentare. Incapacitatile de
a dispune si de a primi cu titlu gratuitu. I) Incapaabsolute
A) de a dispune: 1) incapacitate na-

- 188
turala, lipsa de voin^a, alterarea vointel; 2) incapacitatea
juridica : a) interzisii, b) persoanele supuse unul
consiliu judiciaru, c) minoril, d) femeile maritate,
e) osindtyii la munca silnica si la recluziune f) falitii.
B) De a primi: 1) lipsa de personalitate, 2) copilulu
conceputu, 3) persoanele juridice. II) Incapacitati relative.
Ill) Sanctiunea incapacita^ilor. Liberalita^i degliizate
sub forma unul contractu onerosu, liberalitap
facute prin persoane interpuse, prezum^iune legala de
interpunere de persoane. IV) Momentulu cind trebuie
sa existe capacitatea de a primi cu titlu gratuitu: 1)
in donatiunile intre vii, 2) in dispozitiunile testamentare.
Indisponibilitate. Rezerva. Cotitatea disponibila.
Introducere. Dreptulu romanu, codul Calimacb, vechiul
dreptu francezu, codulu civilu. I) Ce este rezerva-; caracterulu
si natura iei. II) GUI se cuvine rezerva :
1) rezerva copiilor si descenden{ilor, 2) rezerva
parin^ilor. Ill) Cui se poate da cotitatea disponibila
; rezerva si raportu. IV) Reduc^iunea liberalitat^ilor.
A) Generalita|I. ce ieste reduc|innea : 1) calcululu
cotita^il disponibile : a) formarea masei, b) evaluarea
bunurilor, anexa : caziilu specialu prevazatu de
art. 844, c) deducerea datoriilor. 2) Inputa^iunea liberalita^ilor
facuta su-ccesibililor: a) cu dispensa de
raportu, anexa: cazulu prevezutu de an 845, b) fara
dispensa de raportu : a) cind succesibilnl gratificatu vine
la succesiune, B) cind nu vine. 3) Ordinea in care
se opereaza reduc^iunea libel'alita^ilor : a) dispozi^iunile
testamentare b) donatiunile intre vil. C) Efectele
reduc^iunil.
189 -
Donatiunile intre vii. I) Formele exterioare extrinsece.
A) Pormele solemne cerute la ori-ce dona-
: 1) acordulu de voin^a a ambelor parti ie conin
unulii si acelasi actu, 2) acceptaj;iunea donatarului
ie posterioara dona^iunii. B) Formalitatea speciala
in dona^iuni privitoare la obiecte mobile, c)
Excep^iunl la regula solemnitafll donaf^iunilor : 1) darul
manual, 2) donatiunile prin contractu de casatorie,
3) donatiunile indirecte, 4) donatinnile deghizate. D)
Reprezentatiunea legala a persoanelor incapabile de
a accepta o dona^iune. II Efectele dona^iunilor : A)
Efectulu ti-anslativu de proprietate : 1} intre parole
contractante, 2) fata cu cei de-al treilea: a) natura
si origina transcriptiunii, b) cari donatiuni trebuesc
transcrise, c) cine trebuie sa ceara transcriptiunea, e)
cari sunt tertii cari prin exceptiune nu pot invoca
lipsa de transcriptiune. B) Garantia de evictiune
in donatiunile intre vil. C) Obligatiunile donatorului:
in privin^a sarcinelor ce-i sunt impuse, 2}
in privinta datoriilor donatorului. Ill) Formele sau
conditiunile intrinsece ale donatiunilor. Irevocabilitatea.
A) Origina, notiunea si iimitele irevocabilitatii.
B) Gonsecintele irevocabilitatii : 1) in privinta unei
donatiuni supuse conditiunil potestative din partea donatorului,
2) in privinta datoriilor sau sarcinilor impuse
donatorului. 3) in privinta facultatii rezervate
donatorului de a dispune de lucruri cuprinse in donatiune;
4) in privinta donatiunilor de bunuri viitoare,
5) reintoarcerea conven^ionala. IV) Revocarea donatiunilor,
Geiieralitati: A) Pentru cauza de neindeplinirea
sarcinilor impuse donatarulul : 1) Fundamen-

— 190 —
lulu acestei cauze de revocare, 2) sarcini si condi^iuni;
deosebire, 3) caracterul revoca^iunii, 4) cine o poate
•cere, 5) efeetele iei. B) Pentru cauza de ingratitudine:
1) temeiul, 2) caztirile in cari se poate cere revocarea
: a) atentatu la via£a donatorului, b) delicte asupra
persoanei sau averii sale, c) refuzu nejustificatu
de a servi alimente ; 3) de catrs cine se poate cere,
contra cm si in ce termenu: 4) caracterul si efectele
revocarii pentru cauza de ingratitudine. C) Revocarea
pentru cauza de nastere de copii: 1) Fundamentulu
si origina, 2) cari dona^iuni suntii supuse acestei
cauze de revocare; 3) in ce cazuii si cum se produce
revocarea ; 4) efectele revocarii.
DispozifiunI testamentare. I) Caracterele sssntiale
ale testamentelor : A) Declaratiune de ultima voin{a.
B) Dispozi^iunea de total sau de parte din avutu
sau de unu obisctu determinatu. C) Actu solemnu, testamentu
verbalu, testamentu prin raartori. D) Expresiunea
directa a unei singure voin(;e; persoane necerte,
testamentulii conjuctivu. II) Interpretarea testamentelor
III) Formsle extrinsece. A) Testamentulii olografu : 1)
notiunea si origina ; 2) condi^ianile de existen^a: a)
scrisoarea, interven^iunea unei persoane straine la
scrierea unni testament olograf, b) data, c) semnatura;
3) for(;a probanta a testamentulul olografu. B) Testamentulii
autenticu : 1) forma : 2) forfa probanta. C)
Testamentulii misticu. D) Testamentele privilegiate. E)
Testamentele facute de Romini in ^ara straina. F)
Masnrl reglementare pentru conservarea si executarea
testamentelor. IV) Dispozifiuni ce pot fi
— 191 —
nute iutr'un testamentu. Generalitap: A) Legalu universalu.
B) Lagatu cu titlu universalu. C) Legatu
singularu. V) Efectele legatelor : A) Dreptulu asupra
lucrulu! legatu : 1) cand se deschide : a) cand
legatulu e puru si simplu, sau cu termenu, sau supusu
unei condifciunl rezolutorii, b) cand legatulu e supusu
unei conditiuni suspensive. B) Posesiunea legatului.
Predarea de buna-voe—punerea in posesiune judecatoreasca.
De la cine trebue sa se ceara posesiunea
: 1) cand legatulu e universalu ; a) cind sunt erezi
rezervatari, b) cand nu sr.nt erezi rezervatari;
2) cand legatulu e cu titlu universalu : 3) cand legatulu
e singularu. C) Plata datoriilor si sarcinilor succesiunii.
Economia generala a legii : 1) cum sunt {inuti
legatarii universal! si cu titlu universalu de datoriile
testatorului : a) cand au facutu inventaru, b) cand
n'au facutii inventaru, c) cind datoria ie asigurata prin
o ipoteca asupra unui bunucuprinsii in legat; 2) reparti^iunea
datoriilor intre mostenitori si legatarii univevsall
si cu titlu universalu ; 3) Situa^iunea legatarilor
singular! in privin^a datoriilor succasiunii, in specialu
cind imobilulii ce face obiectulu legatului ie grevat
de o sarcina, ipoteca sau uzufructu. D) Plata legatelor
singulars.- 1) cum sunt \inu\l erezii si succesorii
universal! de plata legatelor singulars; 2) cum se
repartizeaza intre ei plata acestor legate ; 3) ce actiuni
are lagatarulu singularu : a) ac|iunea personala,
b) ac^iunea reala, c) ac^iunea ipotecara; 4) interpretarea
si modulu de esecutare a legatelor singulars : a)
cind lucrulu e determinatu, b) cand nu e determinatu :

192 —
c) legatulu Incrului strain. VI) executorii testamentarl.
VII) Revocarea legatelor. Principiuhi. A) Revocarea
expresa; B) Revocarea tacita : 1) prin testamentu
posteriori!; 2) prin instrainarea lucruhu legatii
; 3) prin alte fapte ale testatorulul. C) Revocarea
judiciara : 1) pentru neindeplinirea sarcinelor ; 2) pentru
ingratitudine.—VIII) Caducitatea legatelor : A)
Cand e legatulu cacluc : 1) prin predecesulu legatarulul;
2) prin incapacitatea legatarului ; 3) ju'in neindeplinirea
conditiunil ; 4) prin neacceptarea legatului
; 5) prin perderea lucrulm legatu. B) Cui pron'ta
caducitatea : 1) regula generala ; 2) excep^iunl : a)
substitu^iunea vulgara, b) legatu conjunctivu (in dreptu
roman, cod Calimaeh, dreptulu francez, cod civil).
Substitutiuiri.
I) Nofiunea. Stibstitu^inni in dreptulu romaiuv, in
dreptulu romanu, in vechiulu dreptu francezu. II) Substitu^iuni
vulgare pennise. Ill) Substitu^ium tideicomisare
proibite : A) Nofiune. B) Caracterele el. Dispozi^ium
cari nu trebuesc confundate cu substitu|,innile :
1) doua liberalita^l avindu acelaju obiectu ; 2) Obligatiunea
juridica de a pastra si remite : 3) stabilirea unei
ordine de snccesiune. C) efectulii substi0unii tideicomisare
intr'o mostenire deschisa sub legea noua.
D) Efectul substitutiunei fldei-comisare intr'o mostenire
deschisa sub legea vechia.
Dona^iuni facute viitorilor so|i prin contractulu
de casatorie.
I) Derogafiuni de la principiile generate in priformel
iei exterioare.—II) Derogation! in pri-
— 193 —
vin|;a formel ei exterioare. II) Deroga^iuni in privirita
formelor intrensece: A) In specialu dona^iunea
de bunurl viitoare sail institu|iunea contractuala: 1)
caracterele ei; 2) efectele ei. B) donatiunea cumulativa
de bunuri prezente si viitoare.
Dona^iunl intre soti.
I) Forma exterioara. 11) Masun restrictive: A)
Origina si temeiulu. B) Irevocabilitate. C) Indisponibilitate.
Impar^eala de ascendentu.
I) No^iunea si origina. II) Prin dona^iuni intre
vii. Ill) Prin testamentu.
Obligatiunile.
Introducere. Obliga^iuni si indatoriri. Obliga^iuni
civile si naturale. Caracterele distinctive. Dreptulu
creditorului. Prestafiune. Economia generala. Isvoarele
codulu! civil.
CAPITOL I.
Cum se nasc obligatiunile. I) Contractu. Conven-
|,iune : A) No^ium generale. B) Clasincare. C) Elementele
constitutive. Generalitap : 1) Capacitatea juridica:
a) incapacita^i generale, minori, interzisi, femei
maritate, b) incapacita^i speciale, c) nulitap rezultindu,
din incapacitate; 2) consimtimintulu : a) consimtimintu
neexistentu : ») lipsa de vointa P) lipsa de acordu
de voin^e v) militate absoluta, b) consina^imintu viciatu :
«) eroare P) violenta v) dol B) nulitate relativa £ ) caracterulu
ac^iunii in militate; 3) obiectulu ; 4) cauza :
a) notiune ; cauza si motive, b) cauza falsa, c) cauza
ilicita sail imorala, d) candictio sine causa. D) Interis

194
pretarea conventiunilor. II) Quasi-contracte. No^iune.
Conditiuni de existen^a. A) G-estiunea de afacerl : 1)
no^iune: 2) obliga|ianile si ac^iunile ce se nascu din
gestiunea de afaceri; 3) deosebirile cu mandatu. B)
Plata nedebitulni 1) condijiunile de admisibilitate pentru
candictio indebiti; 2) efectele ei ; 3) caracterulu
ac^iunii ; 4) condictio indebiti si candictio sine causa.
Ill) Delicte si quasi-delicte. A) Notiunl generale. Faptu
ilicitu si daunatoru. B) Delictu civilu si delictu penalu.
C) Quasi-delictu. D) Culpa aquiliana si culpa contractnaia;
teoria vecliia, sistemulu codului civilu. E) Reparajiunea
prejudijipJui cauzatu prin delictu sau quasi-delictu.
F) Cazuri de responsabilitatea indirecta.
(Art. 1000, 1001 si 1002)
CAPITOL II.
Diferitele specii de obligafmni. I) Obligajiunl condi^ionale
: A) No^iunea condi^iunil si diferitele specii
de condemns. B) Condvjiunile imposibile, ilicite si imorale.
C) Efectele condi;iunii: 1) pendente canditione;
2) cind condi^iunea se indeplineste ; 3) in specialu
de efectele conditiunil: a) exprese, b) tacite. Pactu
comisoriu tacitu, expresii. II) Obliga^iuni cu termenu.
III) Obligatiuni conjunctive, alternative si facultative.
IV) Obliga^iuni solidare. Nofiune. A) Solidaritatea activa.
B) Solidaritatea pasiva : 1) caracterulu si elementele
constitutive; 2) nasterea solidarita^ii. Solidaritatea
imperfecta; 3) efectele solidarita^ei in raporturile dintre
creditoru si debitor!: 4) mijloacele ce se potu invoca
de codebitorulu urraaritu: 5) renun^area la solidailtate;
0) efectele solidarita^ei in raporturile code-
— 195 -
bitorilor intre dinsii. V) Fidejusiune. A) Notiune—
natura—caracterele constitutive. B) Cari obliga^iuni
sunt susceplibile de a fi cau{,ionale. C) Exceptiunile ce
se pot invoca la fidejusor. 1)) Caufiunea conveii|;ionala?
legala, judecatoreasca. E) Intinderea si efectele
tidejusiunel, raporturile dintre creditor si fidejusor :
1) beneticiulu de discutiuue ; 2) beneh'ciulu de diviziune.
F. Raporturile dintre fidejusor si debitorulu
principalii. G) Raporturile dintre fidejusori intre dinsii.
H) Cum se stinge fidejusiunea : 1) pe cale de
consecinta; 2) in modu principalu. I) Fidejusiunea si
Solidaritatea. VI) Obligatiuni divizibile si indivizibile:
Obligatiuni indivizibile : 1) cind obligafiunea e indivizibila:
a) vecliea doctrina, b) sisteraulu codului civilu
; 2) efectele indivizibilitatei. B) obliga^iuni divizibile.
C) Excep|;iuni la principiulu divizibilita^ei.
CAPITOL III.
Efectele obligafiunilor. I) Executarea obligatiunei
de a da, de a face. II) Efectele obliga^iunei de
a da : A) Efectu translativu de proprietate : 1) intre
par^i ; 2) fa^a cu tertii : a) cind e vorba de mobile
corporale, b) cand e vorba de mobile incorporate, c)
cand e vorba de imobile — transcriptiunea - vecliea
legislatiune romana, legislatiunea franceza, sistemulu
codului civilu si a codului de procedura civila. B)
Cbestiunea riziculilor. Ill) Daune interese: A) Cind
se datorescu: 1) cazulu fortuit, for^a majora : 2) culpa
contractual ; 3) punerea in intarziere. B) Cum
se evalueaza. C) Regulele speciale in obligatiunile ce
au de oibectn o suma de bani. D) Clauza penala.
K) Anatocism. IV) La cari persoane se intind efec-

196
tele obligatiunilor: A) Intre parti. B) stipulatiuni si
fagaduinti pentru altulu. C) Succesorii universal!. D)
Succesorii particular!. E) Creditoril: 1) situatiiunea
lor in privinta actelor savirsite de debitoru ; 2) de exercitiulu
drepturilor si actinnilor debitorului : a) cum
se pot exercita, b) cari se pot executa ; 3) de ac^iunea
revocatorie (pauliana) : a) temeiulu si condifiunile
exercitiului acestei actiuni, b) efectele ac^iunii.
CAPITOL IV
Despre diferitole moduri de stmgere a oUigapiunilor.
I) Plata : A) Plata in genere : 1) condemn!
de validitate : a) natura obliga^iunei, b) persoanele
cari pot plati, c) persoanele carora se poate plati, d)
despre obiectulu pla|il si despre moduli! cum trebue
facuta plata ; 2) efectele plate! si imputatiunea platilor.
B) Plata prin subroga^iune. C) Ofertele de
plata si consemnatiunea. D) Cesiunea bunurilor. II)
Novatiunea. Ill) Reiniterea datoriel. IV) Compensatiunea.
V) Confuziunea. VI) Cazuri in cari indeplinirea
obligatiunel este imposibila. VII) Nulitatea
si resciziunea : A) No^iuni generale. B) Actiunea in
resciziune. D) Consecintele nulitatei sau resciziunei.
E) Confirmarea, ratificarea, execu^iunea voluntara si
prescriptiunea.
CAPITOL V.
Teoria probelor. Generality!. I) Inscrisuri : A)
Titlu autenticu : 1) condi^iunl de existen^a ; 2) titlu autenticii
nevalabilu ca atare ; 3) for^a probanta a titlulul
autenticu : a) aparen^a actulul, b) constatarile
personals ale functionarului, c) sinceritatea declara-
— 197
tiunilor facute de par^i, d) diferitele enun^ari
nute in actu. B) Titlu sub semnatura privata : 1) conditiuni
de validitate, regula, exceptiuni : a) acte constatindu
conven|;iunl sinalagmatice, b) acte constatind
obligatiuni cari au de obiectu o suma de bam ; 2) for^a
probanta a actulul sub semnatura privata: a) sinceritatea
actulul, b) declara|;iunile con|inute in act, c) data actulul
fa^a cu terjii. C) Act secret, (contra inscris). D)
Actu recognitio. E) Confirrnatiune. P) Scrisori misive.
G) Eegistre, carp, hirtii domestice. H) Raboaje. I)
Copii de titluri autentice.
Proba testimoniala. Generality!. I) Intaiulii principiu
din art. 1291 al. 1 : 1) admisibilitatea probe!
testimoniale cu privire la natura faptului invocatu, faptu
simplu, faptu juridicu ; 2) cu privire la valoarea lucrului
: a) niotivulu legel, b) aplicatiuni, c) masuri
spre a se evita violafiunea principiului si spre a se
evita multiplicitatea proceselor de micavaloare. B) al
doilea principiu din art. ]191 al 2 -lea. C) Exceptiuni
la principiile din art. 1191 : 1) fapte comerciale, 2)
incepat de dovada scrisa. D) Imposibilitatea de a-si
fi procuratu sau de a fi pastratu un inscrisu. Ill)
Prezumtiun! cari nu sunt stabilite. IV) Juramintu supletoriu.
V) Presumtiuni legale. Generalitati : 1) marturisirea
partii : 2) Juramintu litis decizoriu : a) natura,
caracterulu si forma juramintulul. b) deferirea juramintulul,
c) referirea juramintulul, d) prestarea juramintului,
e) refuzulu de a jura; 3) autoritatea lucruliu
judecatu, generalitati : a) carl sunt judecatile cari
an aceasta autoritate, b) in ce consistalucrulu judecatu

— 198 —
intr'o hotarire, c) identitatea de obiectu si de cauza,
d) indentitatea cle parti, e) efectele lucrului judecatu.
CAPITOL VI
Pt'esci'ipfiunea. Introdncere istorica. Generalitafi.
Impar^irea materiel. I) Defini^innea. Caracterulu si
temeiulu juridicu alu prescrip|iunei. II) Regulele
comune prescriptiunel cistigatoare si celel liberatoare :
A) De catre cine si cind se poate opune prescrip|ia.
Efectele prescrip^iunei invocate si renunjarea la prescriptiune.
B) Lucruri supuse preserip£iiihei. 0) Punctu
de plecare si suspendare. D) Intrerupere. E) Calcululd
timpului cerutu spre a prescrie. JF) Dispozitiuni
tranzitorii. Ill) Prescripfiune cistigatoare. Generalitati
: A) Posesiunea ; no|iuni generale, insusirile posesiunei.
B) Precacitatea — interversiunea. C) Continuarea
si accesiunea posesiunei. D) Prescrip^iunea imobilelor
: 1) de 30 am. 2) de 10 — 20 ani • a) justa
causa, b) bnna credin^a, c) efectele prescriptiunei.
E) Preseripiitiriea mobilelor : 1) temeiulu istoricu, rationalu
si juridicd a regulel din art. 1909 ; 2) in ce
consta si cand se aplica aceasta regula, 3) posesiunea
trebue sa lie utila ; 4) posesorulu trebue sa fle de
buna oredin^a ; 5) cazulu cand lucrulu a esit din posesiunea
proprietarului prin perdere sau furtii. IV) Prescriptiunea
liberatoare : A) Oari drepturl si acfiuni
se stingu prin prescrip^ie : 1) proprietatea si ac^iunea
in revendicare ; 2) instance judiciare ; 3) rendita ;
•1) excep|.iunile. B) Prescrip|,iunea de 30 ani. C) Prescriptiunl
mai, scurte : 1) acfiunea civila rezultind dintr'unu
faptu penalii ; 2) acf,iunea in militate sau in
rosci/iune a nnei conventiuni ; 3) ac^iunile minorului
- 199 -
pentru fapte din tutela; 4) raspunderea arhitectilor
si antrepenorilor; 5) prescrip^iunea de 5 ani; 6)
prescriptiunea de unu anil si de sase luni.
Cartea IV
D if e rite contracte.
CAPITOL I
Contract/I de vemnre. I) Natura si efectele generale
ale vinzarei. II) Capacitatea partilor. Ill) Lucrurile
ce se potii vinde. IV T ) Obliga|iunile vinzatoruliu
: A) Predarea. B) Raspunderea de linistita posesiune
C) Raspunderea de vi|iile lucrului. V) 0bligatinnile
cumparatorului. VI) Facultatea de rascumparare.
VII) Licitafiunea. VIII) Stramutarea de
lucruri incorporate : A) Generalita|i. B) Stramutare de
crean^e. C) Stramutare de drepturl succesorale. D)
Stramutare de drepturl litigioase.
CAPITOL II
Contractiilu de schimb.
CAPITOL III
Contractiilu de locafittne. I) Generalita^i. II) Regule
comune la locatiuriea ediflciilor si a fondurilor
rurale: A) Condi^iuni de validitate a contractuluL
B) Natura dreptulul locatarului. C) Obliga^iunile locatarului.
D) Obliga^innile locatarului. E) Cum se destiinteaza
contractulu. Ill) Regule particulare la incbiriere.
IV) Regule particulare la arendare : A) Pe
bani. B) Pe fructe. V) Loca^iunea lucrarilor.
CAPITOL IV
(Contractulu de societute. I) Generalitati. II) Di-
\i'i-sc feluri de societafi. Ill) Obliga^iunile

__ 200 —
lor intre el. IV) Obligatiunile asocia^ilor catre tertii.
V) Cum inceteaza societatea.
CAPITOL V.
Mandatulu. I) Notiune. Coriditiuni de validitate;
diferite specii. II) Obliga^innile ce se nasc din mandatii.
Ill) Raporturile cu tertii. IV) Cum inceteaza
mandatulu.
CAPITOL VI.
Comodatulu.
CAPITOL VIII.
Imprumutulii. I) Natura si efectele imprumutulul.
II) Imprumutulu cu dobinda.
CAPITOL VIII.
Depositulu. I) Nofiuiii generale. II) Depozitulu
voluntaru. Ill) Depozitulu necesaru. IV) Sequestra ;
A) Conventional!!. B) Judecatorescu.
CAPITOL IX.
Contractele aleatorii. I) Jocii si prinsoare. II)
Rendita pe via{;a.
CAPITOL X.
Transacfiunea. I) No^iune, condemn! de validitate.
II) Efectele transac|iunel. Ill) Cauzele de
militate,
Cat'tea V
GaranfM reale. Istorie. No[iuni generale.
CAPITOL I.
Amanetidit. I) No^iunl. Condemn! esenfiale. II)
Condi^iunile de validitate fa|;a cu ter^ii. Ill) Drepturile
si obligatiunile ce se nascu din amanetu : 1)
privilegiu ; 2) dreptulu de reten^iune, teoria generala ;
— 201 —
3) dreptulu de a vinde; 4) obligatiunile creditorului.
IV) Anexa; antichresa.
CAPITOL II
Privilegii $i ipotece. I) Notiuni generale. Egalitate
intre creditor!, cauzele de preferin^a: A) Istoriculu
diferitelor regimuri ipotecare: 1) legisla^iunea
franceza ; 2) legislafiune belgiana; 3) legisla^iunea
romana. B) Caracterele distinctive ale privilegiilor si
ale ipotecelor. C) Lucrurl susceptibile de privilegii si
ipotece. D) Diviziunea pnvilegiilor si ipotecelor. 11)
Privilegii. No^ium generale : A) Privilegiulu tesauruliii.-
B) Privilegiulu asupra mobilelor si hnobilelor.
C) Asupra mobilelor: 1) generale: 2) asupra oarecaror
mobile. D) Concursu intre diferite privilegii.
E) Asupra imobilelor : 1) diferitele specii : a) in privin^a
vinzatorului, b) in privinfca copartasilor, c) in
privinta arhitecfilor, antreprinorilor si lucratorilor;
2) cum se conserva: 3) Separatiunea de patrimonii.
Ill) Ipoteci. Notiimi generale: A) Ipoteci legale 1)
a femeilor maritate ; 2) a minoriloi si interzisilor;
3) a statului, comunelor si a stabilimentelor publice.
B) Ipoteci judiciare. C) Ipoteci conven|;ionale. D) Rangulu
ipotecelor intre ele. IV) Inscripfiunea privilegiilor
si ipotecelor. Despre reinoirea inscrip^iunilor.
Despre publicitatea registrelor si despre responsabilitatea
func^ionarilor insarcina^i cu registrele. V) Stergerea
si reducfiunea inscrip^iunilor. VI) Efectele privilegiilor
si ipotecelor : A) In privinfa imobilulul grevatu.
B) In privin^a crean^ei asigurate prin privilegiu
sau ipoteca. C) In priviuja raporturilor dintre ere-

— 202 —
ditoru si debitoru. D) In privin^a tertulul detentoru a
imobilului grevatu. E) Transmisiunea privilegiilor si
ipotecelor. VII) Stingerea privilegiilor si ipotecelor.
VIII) Purga privilegiilor si ipotecelor.
Cartea VI
Coniraetulu de cdsdtorie
Introducere. Istoricii. Legisla^iune comparata. I)
Dispozitiuni generale : A) G-eneralitafi. B) Despre capacitatea
parfilor si despre persoanele cari trebue sa
participe la acestu contractu. C) Despre pnblicitatea
si forma contractului de casatorie. D) Cand poate
sa tie facutu ; cind si cum se poate moditica. E) Regimulu
matrhnonialu in lipsa de contractu. II) Reginiulu
dotalu : A) Generalitati, adoptarea regimului
dotalu, dota si paraferna. B) Constitutiunea dotei.
Cj Drepturile so^ilor asupra bunurilor dotale : 1) dreptui'ile
barbatului; 2) drepturile femeei. D) Dota
mobilara. E) Dota imobiliara. F) Drepturile creditorilor
temeiei maritate sub regimulu dotalu ; drepturile
creditorilor barbatului. G) Separa^iunea de bunurl
1) cine o poate cere; cind se poate cere, formele la
cari e supusa ; 2) drepturile creditorilor ; 3) efectele
separafinnil ; 4) restitivfiunea dotei: 5) averea parafernala;
6) societatea de achizi^uni.
Profesoru, Mateiu Cantacusin.
DREPMO CONSTITUTIONULO
PARTEA I
1.
1. Necesitatea unel legl regulatoare oamenilor
in societate si organisarii puterel sociale. 2. Constitujiunea
dupre Aristotele, Romagnosi, Peregrino Rossi.
;>. Oonceptulu si cuprinderea dreptului Constitu^ionalu.
4. Diversitatea coristitutiunilor. Elementulu istoricu
si rationalu in dreptulu constitu^ionahi. o. Fontanele
dreptului constitu|ionalu. 0. Legaturele sele
cu civilisafiunea. 7. Cu politica. 8. Cu adininistra-
^iunea publica. 9. Cu dreptulii administrativu. 10. Cu
Economia politica.
2.
1. Statulu nu este opera for(;ei pure. 2. Teoria
statulul nature!, dupa Gerolamo Vida, autorulu tratatului
despre demnitatea republicei din 1556, loan
Bonifaciu autorulu cartii despre republica albineloru
din 1627. 3. Originea societafii civile din Statulu
de natura prin conven^iune dupre Ugo Groliu (De jure
belli et pacis din 1625), Th. Hobbes (De cive
din 1642), Locke (Du gouvernement civil din
1680). 4. Statulu de natnra si Contractulu sociale
dupre Jean Jacques Rousseau in scrierile sele asii]tra
inegalita^ii oamenilor din 1754 si asupra
contractului socialu din 1761. 5. Originea sta-

- 204 -
teloru nu se poate pune in conventiuni, ci in natura
sociabile politica a omului. 6. Defini^iunea statulul
dupre Aristotele, Cicerone, G-rotiu, Spenzer, Schaeffle.
7. Ce este in adeveru statulu. 8 Statulu nu se poate
•confunda cu poporulu, cu societatea, nici cu natiunea.
3.
1. Importanjja cestiunii oflcielor si limitelor statului.
2. Sfera actiunil statulul in vechime : La Greci,
la Romani, la crestinii primitivi, la German!. 3. Dupa
Rogeru Bacone si vechii publicist! si economist!. 4.
Dupa Gulelm Humbold si Dupont White. 5. Dupa
mult! scriitori germani de astazi.
4.
1. Statulu este el numai unii institutu juridicu
^i politicu, sau doara este inca si unu organismu eticu
si economicu ? 2. Statulu este ordinatorulu rela^iunilor
juridice, dar tinele ori-carui statu nu poate
fl numai ordinea juridica, numai protec^iunea justitiel
si a siguranfei, ci si ingrijirea desvoltarii
morali, intelectuale si economice a societatel. 3. Normele,
condi^iunile si garan^iele pentru legitimitatea
ac^iunei statulul in afara de campulu strictamente juridicu.
4. Actiunea statulul nu are limite tixe, dar
se schimba dupa desvoltarea condi|;iunilor sociale.
5.
1. Distincjiunea saveranita^el de autoritate si
4e guvern. 2. Legitimitatea puteril suverane nu se
poate fonda numai pre utilitatea sociale. 3. Patriarchia
lul Filmer. 4. Teoria dreptului divinu. 5. Teoria
legitimismului. 6. Suveranitatea poporului nial
— 205 —
inainte de Rousseau. 7. Rousseau. 8. Obieciiuni. 9.
In ce sensu si in ce limite suveranitatea nu poate apar^ine
de cat na^iunei ? 10. Caracterele suveranitat;ii:
Ea nu este absoluta. 11. Ea este independents.
12. Suveranitatea este unica. 13. Statulu Suveranu
este indivisibile. 14. In ce sensu este responsabile
? 15. Cuprinderea suveranitatii: autonomia
externa, autonomia interna. 16. Dreptulu nu de dominiu
eminente, dar de proprietate, de imperiu politicii,
de guvernu. 17. Dreptulu de maestate si de coerci^iune.
18. Inalienabilitatea Suveranitapi.
6.
1. Divisiunea puterilor la Greci. Teoria lui Aristotele.
La Roman!. 2. In republicele italiane din
evulu mediu. Machiavelli 3. Locke. 4. Montesquieu.
5. Observatiuni. Balbo. 6. Esaminarea obiec|iunilor
in contra divisiunei puterilor statulu!. 7. Funcfiunile
organice ale corpului socialii, care merita numele
de puteri ale statului. 8. Nu sunt insa exercitate
de trei, dar de ma! multe organe distinse ale puterei
publice. 9. Puterea electorale. 10. Puterea
constituent^. 11. Divisiunea puterilor statului nu insemneaza
absoluta lor separa^iune, nici apartenen^a
exclusiva la organe unice.
7.
1. Importan^a forme! de guvernu. 2. Clasificatiunea
formelor de guvernu a lui Aristotele, Polil)iu,
Cicerone, Machiavelli. 3. Clasifica^iunea lui
Montesquieu. 4. Guvernele mixte ale celor vechi, duj>;i
Aristotele, dupa Polibiu, dupa Cicerone, dupa Ta-

- 206 —
cit, dupa Machiavelli. 5. Distincfiunea guvernelor
mixte de cele representative de astazi. 6. Obiec^iunile
celor moderni in contra guvernelor mixte. 7. Alte
clasificatium, a lui Bluntschli, Hello, Guisot, Rossi,
Mohl. 8. Clasificatiunea lui Balbo. 9. A lui Passy.
10. Guvernele statelor compuse: Republica romana.
Imperiulu britanicu. Statele feudali. 11. Uniunile
personal! si reali. 12. Confederatiunile de state si
statele federative.
PAETEA II
8.
1. Diversele moduri incercate pentru garantarea
liberta|ilor constitutionals. Exclusiunea armatelor
permanente. 2. Institu^iunea gardei nationals. 3.
Divisiunea, limitatiunea, si coordinafiunea pnterilor
publics. 4. Consacratiunea drepturilor publice, distinse
de cele civile si de cele politice. 5. Declaratiunea
drepturilor de la 1689 din Anglia, si de la
1774 din America. 0. Declarafiunea drepturilor oraului
si a cetajsanulul de la 1789 din Francia.
9.
1. Nu este cuventu, care sa ti fostu in^elesu in
mai multe feluri ca cuventulude libertate. 2. Libertatea
la eel vechi si in republicele italiane. 3. Libertatea
este religiunea timpurilor noastre. 4. Cuprinderea
libertatel sociale: independent na|;ionale.
r>. Participatiunea la Guvernu. 6. Libertafi individuals.
7. Libertatea nu poate fi domeniulu unei mapolitice.
8. Libertatea cere coordinajiunea
— 207 —
drepturiloru si a datorieloru toturora. 9. Corumperea
libertatil genereaza despotismulu.
10.
1. Disposifiunile constitufiunii noastre in privirea
egalita^ii civile. 2. Institu^iuni anticlie contrarie
egalitafel civile: castele. ?). Sclavia. 4. Servitutea.
5. Alte vechi megalit^i 6. Diiicultatea de
a aplica bine principiulu egalitafii. In ce consista ea
in adever ? 8. Aboli^iunea inegalitatilor civil! din
causa religiunii. 9. Diflcultate in aplicarea egalitajiii
ceta^enilor in privirea impositelor. 10. Inegalita^i legitime
inerente societatilor civile si politice umane.
11.
1. Definitiunea libertatii individuale. 2. Diversele
sele semnificate. 3. Periculele la care poate ii
expusa si obstacolele la recunoascerea sa. 4. Libertatea
individuals la cei vechi. 5. Garan^iele libertatii
individuale in Englitera. Magna Charta. Statutulu
Habeas Corpus. Dispositiunile diverseloru Constitutiuni
in garantarea liberta^ei individuale. 7. Disposi^iunile
Constitufiunilor romane in privirea ei. 8. Eroarea
censurelor lui Hello. 9. Limita^iunile libertatii
individuale. 10. Libertatea individuals eseii^iale
nu poate ft violata de voin^a par^ilor in contracts,
in voturile religioase, in arsstulu personalu in materia
civile si comerciale.
12.
1. Limita^iunile liberta^ii individuale pentru condi^iuni
domestice de etate minora si de matrimoniu.
2. Limita^iunile libertafii individuale pentru radium

208 —
de ordine si de progresu civilu. Registre de stare
civila, instructinne obligatorie, munca copiilor, construirea
stradelor. 3. Pentru servifiele datorite statului,
recrutarea militara, Juriulu. 4. Pentru sanatate
publica. 5. Pentru siguranjja publica. 6. Pentru
esigentele judiciare. 7. Dreptulu de a aresta si
de a define individii prevenip de vre-o infractiune.
8. Despre mandatulu de depunere. 9. Despre eliberarea
pre garantie din arestulu preventivu. 10. Libertatea
de comunicare a aresta^ilor preventive 11
Prelurigirea instructiunil si a judecatilor penale, si
prin urmare a detentiunei preventive. 12. Necesitatea
separa^iunil inchisoriloi 1 judiciare de acele penitenciare.
13. Dreptulu de resistenta la aresturi ilegali.
14. Continuatiune. 15. Jurispruden|a inglesa,
italiana, romana. 16. Libertatea de locomo|iune si
de emigra^iune.
13.
1. Disposifiunile Constitu^iunil in privirea inviolabilitat-ii
domiciliulul. 2. Important acestel garantii.
3. Definitiune. 4. Intindere. 5. Limitatium. 6.
Dreptulu de a orclona perchisi^iunile. 7. Visitele
nopturne. 8. Cautiune.
14.
1. Disposifiunile constitu^iunii relative la dreptulu
de a nu fi distrasi de la judecatorii legitimi.
2. importan|a acestii garantii. 3. Aceasta garan^ie
nu raclica dreptulu legislatorului de a modifica seu
reforma legea de organisare judecatoreasca. 4. Intinderea
acestei garan^ii. 5. Starea de asecliu. 6. Ju-
- 209 —
risprudentia straina. 7. Publicitatea impusa autoritatilor
judecatoresci : externa si interna.
15.
1. Disposifiunea Constitu^iunii relativu la confisca^iune.
2. Definitiune. 3. Demonstratiune. 4. Intinderea
acestii garanfii numai la confisca^iunea generale.
5. Confisca|iunea speciala.
1. Constitu|;iunea noastra in privirea pedepsei cu
moarte. 2. Importan^ia acestii garantii. 3. Pedeapsa
mortii este injusta. 4. Dreptulu apararii nu o justifies.
5. Pedeapsa mortii nu este nici necesara. 6. Nu
o justifica nici consensulu univei'salu alu popoareloru,
nici istoria. 7. Este contrai'iu principiului de indreptarea
culpabilului. 8. Existenta unoru scelerati inreutatiti
nu poate impedeca abolitiunea ei. 9. Nici imperfectiunea
sistemeloru noastre penali si ineticacitatea
pedepsei ce i s'ar substitui. 10. Admiterea pedepsei
de moarte in codicele penale militariu nu este concludente
pentru admiterea ei in codicele penale ordinariu.
17.
1. Dispositiunea constitutiunii relativu la inviolabilitatea
proprietatji. 2. Legitimitatea proprietatii private
in societatile politice. 3. Sanctiunile constitutionali
in aceasta privire. 4. Protectiunea legislativa si
limitele dreptului de proprietate in generalu. 5. Dreptulu
de expropriatiune pentru causa de utilitate publica.
6. Garantiele ereanteloru asnpra statului. 7. Conasupra
proprietatiloru corporatiuniloru re-
14

- 210 —
ligioase .si a persoaneloru morali. 8. Liraitele dreptulul
de proprietate in privirea salinelor, minelor, operelor
de inven^iune, de literatura, si de avte. 9. Alte
limitatiuni legali a dreptulu! de proprietate. 10. Dreptulii
de proprietate si impositulu.
18.
1. Disposi^iunile constitutiunii relative la libertatea
religioasa. 2. Ratiunile si consecin^iele liberta-
^il religioase. 3. Incompeten|;ia statnlul in materia de
religiunea si confiniele rational! ale ingeren^iel sele
in aceasta materie. 4. Libertatea de conscien-
|ia. 5. de Cultu. 6. de propaganda. 7. Declara^iunea
unel religiunl de statu nu este ea contraria liberta^ii
religioase, si cumu trebue interpretata aceasta
declara^iune. 8. Garari^iele positive si negative ale
constitutiunii noastre in favoarea liberta^ii religioase.
9. Raportulu ra|ionalu dintre suveranitatea sociala
si religiunea. 10. Sisteraa confusiunii sen immistiunil.
11. Sistema alian^iei. 12. Sistema separa^iunii. 13.
Sistema urinata in fara noastra romaneasca.
19.
1. Disposi^iunea constitu^iunil noastre relativu
la iiivetamentulu publicu. 2. Diflni|iunea si importanta
acestei liberta^i. 3. Limitele acestei libertat:!
si dreptulu statului de a exercita un controlu si
o putere asupra inve^amintulu! privatu, si de a provede
cti scolile sele si en invetatoril sei la instrucfiunea
publica. 4. Impartirea invStamantului in trei
ramuri, primariu, secundariu, si superioru. 5. Controlnlu
statnlul in iiive|amantnlu publicu si privatu.
— 211 —
6. Obliga^iunea invetamantului primariu. 7. Gratnitatea
invetamantulul.
20.
1. Dispositiunea constitu^iune! relativu la libertatea
de presa. 2. Libertatea ideiei si a manifestatiunilor
sele in genere. 3. Libertatea de cuvent si
limitele sele. 4. Marirea si puterea presei. 5. Modernitatea
libertatil sale. G. Libertatea presei in Inglitera.
7. In Francia. 8. In Italia. 9. In Belgia,
Germania si Svi^era. 10. Cestiuni constitu^ionale
asupra libertafi! de presa. 10. Obiectiuni in contra
libertatii sele. 11. Ratitini in favoarea sa. 12. Limitele
ei. 13. Preventiuni inadmisibile. Censura, autoi'isa^iune,
cautiiine, avertisraente, suspendare, suprimare.
14. Sechestre provisorie. 15. Sistema represiva.
16. Persoanele responsabile de clelictele coinise
prin mijloculu presei. 17. Institu^innea Gerentelui
responsabilii. 18. Juratii in delectele de presa.
21.
1. Dispositiunile constitutional! relative la drepturile
de intrunire si de asocia^iune. 2. Ce inseinneaza
intrunirea si asocia^innea si diferen^ele dintre
ele ? 3. Dreptulu de intrunire la ce excep^iune si in
ce condi|iuni este el recunoscutu, si interpretarea accstei
escepfiuni si acestor conditiuni. 4. Dreptulu
de asocia^iune este el in acelasi modu recunoscutu de
{•onstitn^iune ? 5. Dreptulu guvernului de a disolva
asociat-iunile. 6. Principiele cari trebue se inspii
cxe o lege asupra aisociafiun-ilor. 7. Recnnoasterea
dreptnlui do asociafiune implica ea si concesiimea perlila^ii
civile ?

— 212 —
22.
Disposi^iunile constitutional! in privirea dreptulul
de petrfiune. 2. Cestiunea daca dreptulu de petitiune
este un dreptu civilu sail politicu. 3. Importanja
dreptului politicu de pettyinne. 4. Vicisitudinile
dreptului de petifiune. 5. Condi^iunile cerute pentru
esercijiulu dreptulul de petitiune. 6. Cestiunea daca
administra^iunile corpurilor morale recunoscute in
£ara se pot considera ca antoritatl constituite, si exercita
peti^iunea in numele colectivu a corpurilor insisi.
PARTEA III
23.
1. Sofisma lui Rousseau asupra nature! si
illegitimitatii representa^innii. 2. Divisiunea lumei
vechl si a celei moderne asupra cestiunii electoratului.
3. Electoratulu la Ingiesi. 4. Vicisitudinile electoratului
in Francia. 5. Electoratulu in Italia, (i. Electoratulu
la cele alte na^iuni moderne. 7. Dispositiunile
lege! romane asupra electoratului. 8. Doctrina
care fnndeaza electoratnlii pe proprietatea fundiaria
si pe censulu curatu. 9. Ratiunile alegate de
sus^inatorii sufragiului universalu. 10. Diterenta substan|iale
dintre drepturile civile si drepturile politice.
24.
1. Litnitele admise universalminte la universalitatea
sufragiului: nationalitatea. 2. Etatea. 3. Cestiune
asupra votulu! femeelor. 4. Domiciliulu. 5. Nedemnitatea
morale. 6. Miliarii in aptivitate de servichi.
7. Subsidia^i! de caritatea pnblica. S. Inal-
— 213 --
fabetil. 9. Proletarii. 10. Vifiele sufragiului universalu.
11. Diversele frene incercate la universalitatea
sufragiului. Clasele solonice. 12. Alegerile indirecte.
13. Comitiele curiate, centuriate si tribute la
Roman!. 14. Representa^iunea pe state si pe clase. 15.
Sistema lu! Schmeiiing. 16. Sistema romana. 17.
Categoriele prusiane. 18. Vestries inglese si voturile
plurime diverse. 19. Consideratiun! asupra representa|;iunei
claselor si intereselor. 20. Conclusiune asupra
electoratului.
25.
1. Dispositiunile Constitufiune! romane in ordinea
eligibilitatil. 2. Esaraenulu conditiunilor de eligibilitate.
3. Despre credin^a politica. 4. Despre
juramintu. 5. Despre religiune. 6. Despre etate.
7. Despre domiciliu. 8. Despre censii. 9. Despre
gratuitate. 10. Incoinpatibilita^ile parlamantare. 11.
Legisla^iunea inglesa. 12. Legisla^iunea francesa. 13.
Legislatiunea Belgiei. 14. Legisla|;iunea italiana. 15.
Legislatiunile Olandei, Portugaliei, Brasiliel, Statelor
Unite si ^viferei. 16. Legisla^iunea (lennaniei. 17.
Legisla^iunea romana.
26.
1. Eligibilitatea ministrilor si a secretarilor general!
de ministerie. 2. Incompatibilitatea impiega^ilor
in genere. 3. Magistral!. 4. Eclesiasticii. 5. Militaril.
6. Profesoril. 7. Consiliele superior! de pe
langa diversele Ministere. 8. Cestiune asupra eligibilitatii
ajutorilor de primari si a membrilor comitetelor
permanente de jinuturi. 9. Incompatibilita^ile

— 214 —
oamenilor de afaceri. L eg-isla^iunea inglesa. 10 Legisla^iunea
italiana. 11. Legisla^iunea romana. 12.
Considera{iuni asupra incompatibilitafalor.
27.
1. Disposi|;iunile constitutiunil romaue relative
la procedimentulu electoral!!. 2. Divisiunea materiel.
8. Listele electorate. Legisla^iune comparata. 4. Legea
romana asupra listelor electorale. 5. Carole de
de alegatori. 6. Circonscriptiunile electorale: Tmportan£a
organistnelor electorale. Circonscriptiunile inglese
7. Criterie asupra reparti^iunei representantilor. 8.
Niimerulu representation!. 9. Colegie uninominali
si scrutinulu de lista. Legislative comparata. 10.
DiseufiunJle din Francia si din Italia asupra meritelor si
clefectelor fie-carui scrutinu. 11. Despre locurile de
votafiune. 12. Despre oficiele sail biurourile electorale.
28.
1. Proibi^iunea mandatnlui imperativii. 2. Votulu
publicu si votulu secretfl. 3. Legislatiune
comparata asupra mersulul vota^iunilor. Englitera,
Belgia. Grecia, Italia, etc. 4. Proclama^iunea representan^ilor
si balotagiele. 5. Intrigele electorale.
Importan^a cestiunei. 6. Intrigele in vechia Roma.
7. In Statele-Unite din America, si in Italia. 8.
Propunerea de a face votulu obligatoriu. 9. Sistema
represiva. Legislafiunea penale a Ingliterei, a Spaniei,
a Italiei. 10. Ordinamente preventive. Esclusiune.a
de la vota^iune a militarilor in activitate de serviciu,
si a corpurilor organisate militarmente, guvernative
si locali. 11. Ingerin^a guvernului asupra a-
- 215 -
legerilor in generals. 12. Ac^iunea permisa guvernului
in alegerl. 13. Ingerin^ele guvernative illicite.
14. Durata mandatulul electoralu. Rcinoir! integrale
si par^iale.
29.
1. Noutatea si importan|,a cestiunei de propor-
^ionalitatea representa^iunil. Erorile si esagera^iunile
in aceasta privire. 2. Imperfectiunea sistemelor presente,
a colcgielor uninominale si a scrutinelor de lista.
3. Alte inconveniente a sistemelor presente. 4. Necesitatea
si utilitatea ca majorita|ile si miriorita^ile
se fie representate proportionaliniate. 5. Respunsu
la cate-va obie^tiuni.
30.
1. Sistemele de representa^iune propor|,ionale:
Votulu imicu. 2. Votulu limitatu. 3. Votulu cumulativil.
4. Votulu limitatii este preferibile votului cumulativ.
5. Sistemulu listelor cone it rente. 6. Sistema
lui Hare seu a cotientului. 1. Meritele sele. 8. 0biec^iuni
de ordine generale. 9. Obiec^innl de ordine
tecnica. 10. Sistema cotientului este inadmisibile
in forma deseranata de Hare, seu a colegiului unicu.
11. Aplicabilitatea sa, modincata la colegiele provinciate
seu {inutale. 12. Conclusiuni asupra argnmentulul
de propor|,ionalitate in representa|iune.
31.
1. Toate popoarele libere, vechi si moderne, aii
avutu senate. 2. Obiecfiunile lui Sieyes, 3. Ra^iunile
vechiloru publicist! in favoarea senatelor. Cele
trei elemente ale societa^el si balan^a puterilor. 4.

- 216 —
Ratiunile celor modern!. 5. Vtyiulu Camerelor triple
sen multiple. 6. Despre diversa composi^iune a Senatelor.
Sistema inglesa a ereditatii Parilor. 7. Sistema
numirei regale. 8. Senate elective de corpulu
comunu. Storting alu Norvegiel. 9. Senatulu Belgiei.
10. Senatele elective pe dona grade, de corpurile
provinciale, Sistema cooptatiunei. 12. Senatorii de
dreptu pentru oflcil publice eminente. Senatulu Roman.
13. Senate micste de presenta^iune populara si
de numire regala. 14. Senate a elementelor conservatoare
ale Societa^il. 15. Alte amestecaturl. Senatulu
presents! republice francese. 16. Senatulu Spaniolii
presentu.
32.
Camera deputation Oompunerea ei. Atributiunile
legislative ale Parlamentulul. Prerogativa speciale
a Camere! in legile financiare si bugetare.
33.
Privilegiele deputa|ilor si senatorilor.
34.
Atribu|;iunile politice ale parlamentulul. Cari din
acestea le exerciteaza intrunindu-se in o singura
Camera.
35.
Procedimentulu parlamentariu : Publicitatea sedin^elor.
Constituirea Camerelor. Discu^iunea si decisiunea
Camerelor. Raporturile dintre cele done
camere.
36.
Regele ca representantu alu suveranitatii na^ionale.
Relatiunile cu strainatatea. Dreptulu de a incheia
tratate, dreptulii de a declara resbelu, si de a
pace. Ordinele cavaleresci.
O "* •>t.
face
Ac^iunea Regelui in puterea legislativa, si in
cea esecutiva. Initiiativa legilor, si sanc^iunea. Promulga^iunea
legil, regulamentulu; comanda militara,
numirea in func^ium, si instituirea judecatorilor.
38.
Puterea moderatrice a Regelui. Cam se eserciteaza
asupra Parlamentulul, si asupra representatiunilor
local!. Dreptulu de gratia si de amnistia.
39.
Conditiunile esercitiiulu! puterei Regesci. Inviolabilitatea
Regelui si respunderea rainisteriale. Daca
sunt acte scutite de aceasta respundere. Discu^iunea
maximei ca Regele domne$ce $1 nu yuverneazd.
40.
Ministrii. Fundamentulu respunderel ministeriale.
Sfera acestei respunderi. Cine poate da pre ministri
in judecata. Cine'! poate judeca. Pedepsele
ce se pot inflige ministrilor. Daca Regele poate gratia
pe ministrii condamna|I.
41.
Despre puterea judiciara.
42.
Despre revisuire si puterea constituenta.
Giorgie A. Urechia.
Doctor in drept J/ Profesoi- de Dreptul Constitutional!:.

PARTEA I.
1.
1. Dreptulu publicu internu si diversele sele
specil. 2 Genesea puterii sociale. 3 Distinctinnea puteril
constituente cle cea guvernativa. 4. Divisiunea puterilor.
2.
1. Despre unitafile locale ce se cnprindu in statii.
2. Despre condi^iunea intereselor colectivi ce se desvolteaza
in diversele grade ale societa^ei politice, si despre
raporturile rational! ce exista intre statu, comuna,
si frac^iunile teritoriale intermedia.
3,
1. Ra^iunile pentru cari puterea centrals. na(ionala
nu poate annla puterile locale, luand asupra sa
ingrijirea intereselor particulare ale acestora. 2 Avantagiele
centralitatil si ale discentralitatil.
4.
1. Despre discentralitate. 2 Ra^iunile care o deterrnineaza
si o circonscriu. 3 Cum se distinge intere-
- 219 -
sulCi generalu de interesulfi locale. 4 In ce consists
controlulu statului asupra trataril intereseloru locali.
5.
1. Analisa conceptulni de administra^iune publica.
2 Deflni^iunea ap^iunei administrative. 3 Esplicarea
caracterelor ce informeaza natura ap|;iunii administrative.
6.
1. Despre puterea discretionala si regulamentara
a administra|iunii publice. 2 Despre garan^iele administra^iunei
publice pentru tutela ceta|enilor si a
publicului.
7.
1. A circonscrie sfera dreptului administrativu,.
separandulu de celelalte studii cari potfi ave de obiectu
administra^iunea publica. 2 A arata impartirilesele,
si a da o idee despre desvoltarea tie-carei par^L—
3. Despre fontanele dreptului administrativu.
PARTEA II.
8.
1. Despre Guvernu. 2 Despre ierarcbia administrativa
si necesitatea el. 3. Principiele rational! ce trebue
sa reguleze impartirea administrativa a teritorulul.
Impar^irea teritoriale a Romaniei dupa legile noastre.
4. Combinat-iunea impar|iiril teritoriale cu ierarchia administrativa.
9.
1. Derlnitiunea autorita^il Regelui in monarchia
constitutionale. 2. Atributiunile Regelui din titululu de

220 —
representantu alu suveranitatil na^ionale. 3. Atribu^iunile
Regelu! din titululu de cap alu puterei esecutive.
4. Daca este intemeiata doctrina francesa, care
distinge actele de esen^ia si acele de natura monarchic!
constitu^ionale, si afrancheza pe cele de intaiu
de respunderea ministeriala. 5. Discu^iunea maximel
francese ,,le roi regne et m gouverne pas.
10.
1. Despre ministri. 2. Func^iunile ministrilor.
3. Despre conceptulu rationaluce presida la impartirea
ministerielor. 4. Impartirea ministerielor dupa legile si
regulamentele noastre. 5. Despre consiliulu de Ministri.
6. Despre cestiunile ce i se deferescu. 7. Despre ministri
fara portofoliu.
11.
I. Despre corpil consultativl de pe langa Ministri.
2. Despre consiliulu de statu. 3. Despre compunerea
lui. 4. Despre atribufiunile sele consultative.
Despre atribu^iunile sele jui'i'sdic^ionale.
12.
1. Despre Curtea de Contnri. 2. Despre compunerea
ei. 3. Despre func^iunile sele juridic^ionall.
4. Despre Punc^iunile sele administrative.
13.
1. Despre organismnlu administra|,iunii locale.
2. Cum poate fi representata autoritatea centrale in
administratiunea locale. 3. Despre corpii deliberanp in
adrainistrajiunea locale si despre compunerea lor.
14.
1. Despre alegatoril representatiunilor administrative
locali. 2. Despre presum^iunile de interesii si
____ 221 __
de capacitate. 3. Despre esclusiunl sau presum^iunile
negative. 4. Impar^irea alegatorilor pe colegie dupa legea
comunala din 1874. 4. Despre eligibilitate la adunarile
administrative locale.
15.
1. Despre formele si precautiunile alegeriloru
politice si administrative^ relative la listele electorale,
la convocarea alegatorilor, la opera^iunile electoral!,
la verificarile alegerilor.
16.
1. Despre permanent^ si reinoirea consilielor
districtuale si comunale. 2. Despre garanf,iele ce acompaniaza
func^iunile acestor consilie atatii pentru interesulu
generalu cat si pentru acelu localu.
1 .
1. Despre prefec^i! districtelor si atributiunile
lor. 2. Despre subprefecp.
18.
1. Despre primari. despre alegerea lor, si despre
atributiunile lor. 2. Despre ajutorii si delegati!
primarilor.
19.
1. Despre agen^i! administrativ! direcp si ausiliarl.
2 Despre impar^irea agen^ilor ausiliari in generali,
districtual! si comunali : in central! si teritoriali
; in intern! seii sedentari si in extern! seu ambulan^!.—3.
Despre biurocratia si despre discentralisarea
in organisajiiunea ministerielor insesi.
20.
1. Despre admisibilitate in functiunile publice

999
si durata acestora. 2. Datoriele si drepturile funcjionarilor
public!. 3. Despre responsabilitatea funcfionarilor
publicl.
21.
1. Despre pensiunl. 2 Daca pensiunea constitue
intr'adevaru unu dreptu pentru fancfionarulu publicu
in retragere ? 3. Despre conditinnile pentru admiterea
funcj;ionarilor public! la pensiunea de retragere.
4. Compararea legii actuale cu legile vech! din Moldova
si din Valachia. 5. Despre drepturile veduvei
si a copiilor funcpunarilor la pensiune. 6. Despre
perderea dreptui'ilor la pensiune.
PARTEA III.
22.
1. Ce se infelege sub numele de materii administrative.
2.Espunerea principalelor materii de administratiune
publica cu oare-cari considera^iuni generate
asupra fie-careia.
3. Despre policia judiciara si administrativa. 4.
Diversele specie ale policiei administrative.
23.
1. Despre administra^iunea sigurantei publice
seu despre policia in sensulu restrinsii. 2. Despre disposifiunile
de policia ce apartinu ma! propriamentela
tutela ordinei publice. 3. Despre disposifiunile de policie
ce privescu mai propriaraente la tutela privatilor.
24.
1. Despre policia de sanitate. 2. Basile sele ra-
Jionale. 3. Despre impartirea policiei sanitare in ge-
— 223 -
nerale si speciale, si acelei general! in centrale si locale.
4. Despre consilinlu medicalu superior. 5. Despre
consiliele de igiena si sanatate publica de prin districte,
si din orasele mai mar! din fara. 6. Despre
policia sanitara speciale a spitalelor, si a carantinelor.
7. Despre privighierea esercitiului medicine!, a
artei farmaceutice si a mositulul. 8. Despre priviglierea
industrielor insalubre; a stabilimentelor publice, a
locuin^elor si a alimentafiunii.
25.
1. Despre policia de asisten^a publica. 2. Formele
sele. 3. Basile sele rationale. 4. Despre operile pie.
26.
1. Despre for^a publica ca obiectu de admini-
.stvafiiune. 2. Principiele generate ce reguleaza aceasta
materie, si ma! specialmente de armata, despre modurile
de recrutare, si despre garanjiele datorite statului
militariu.
27.
1. Despre garda na^ionala. 2. Despre ceta^enii
inscrisl in garda civica si de ace! dispensaf,! sau esclusi
din garda. 3. Despre ordinea serviciului, si
deferirea gradelor in ea. Despre desflen^area ei.
28.
1. Despre distinc^iunea patrimoniului statulu! in
domeniulu nafionalu si publicu. 2. Despre domeniulti coroanei.
3. Despre administra^iunea domenielor statulu!.
I. Ce garan^i! acompaniaza defini^iunea si esecu^iunt^a
speselor publice, si in specia despre bugetulu
statului. r>. Ce garan^ii avem pentru aplica^iunea regulata
a veniturilor la spesile stabilite.

__ 224
29.
1. Basile rationale ale impositelor, formele ce
iea si garan^iele ce acomp.aniaza perceperea lor.
2. Distingerea impositelor directe si indirecte. 3. A
Impositelor directe in imposite cle reparti|iune si de
cotitate. 4. Impositulu fondiariu sen fonciariu.
30.
1. Impositulu asupra esercitiultii industrielor seu
taxa patentelor. 2. Impositulu asupra retribiv^iunilor
si salarielor.
31.
I. Impositulu de Licen^ia in bauturi spirtoase.
2. Impositulu cailor de comunicatiune. 3. Taxa de
transmiterea asupra proprieta^ilor asezamintelor publice
seu taxa asupra proprietatilor de mana moarta.
4. Zecimea pentru serviciulu de constatare si cle percepere.
5. Zecimea pentru camerele de comercift.
6. Constatarea si perceperea impositelor directe.
32.
1. Impositulu vamalu. 2. Impositulu asupra beuturilor
spirtoase. 3. Monopolulu Tutunului. 4. Alu
sarii. 5. Alu chibriturilor si alu cai'tilor de jocu.
6. Alu pulberil de focii.
33.
1. Taxele asupra cailor ferate si alu docurilor.
2. Taxele postale si telegrafice. 3. Taxele scolarie.
4. Taxele de timbru si inregistrare.
34.
1. Impositele comunale.
35.
1. Despre necesitatea si fundamentulu creditului publicu.
2. Despre scopulii si utilitatea bancelor publice.
36.
1. Desvoltarea principielor rationale ce determineaza
ac^iunea administrativa in instruc^iunea publica.
2. A circonscrie limita acestei actiunl si a resuma
datoriele statului in materia de instrac^iune publica.
3. A espune principiele ce informeaza legea
noastra de instruc|iune publica distingandii cele trei
ramurl de instrucplune si indicandu condi^iunile principals
ale invatamantului oflcialu si privatu din fiecare
ramu. 4. A examina agen^ii principal}, cari subordinele
Ministrului, dirigu administratiunea instructiunel
publice; si corpii consultativi sau deliberanti
ce intervinu in aceasta administratiune, si atribulor.
1. A espune principiele rationale ce determineaza
act-iunea administrativa in privirea industrielor
si a lucrarilor publice. 2. Alearata aplica^iunea
la industria estraptiva, la agricultura, la industria manufactrice,
si la comerciu, cu esemple apropiate.
38.
1. A espune in mod sumariu principiele administra^iunil
publice in materia de ape si de porturl.
2. A espune in scurt principiele de adiuinistra^iune
publica in materie de strade si despre legea drumuri-
Ipr. 3. A trata despre raporturile ce potu ave ope-
15

-- 226 —
rele publice CD interesele privatilor si specialmente
despre legea de expropiajiune pentru causa de utili-
tate publica.
Cieorgie A. Urechia
Doctor in dreptu si profesor de dreptulii
administrativ.
til Hi
ISTORIA DREPTULUI ROIAtf
1ntroducere
CAP. I.
§ 1. Despre Drept si Istoria Dreptului.
CAP. II.
§ 2. Istoria Dreptulm Roman si imparjirea ei.
CAP. III.
Isvoarele Istoriei Dreptulni Roman.
§ 3. Documente: a) Documente publice : legi, senatusconsulta
etc. b) Documente particulare : tablele
cerate din Transylvania, chitan^ele Pompeiane, testamente,
discursuri funebre, dona^iuni etc. c) Monezi
si medalii. § 4. Scriitori: a) Scriitorii nejuresconsultl.
b) Scriitorii jurisconsult!, c) Fr. 1 si Fr. 2. D.
de 0. J. I. 2. § 5. Literatura,
CARTEA I
Dreptul public §i isvoarele de Drept
PERIOADA I
DC la mtemeiearea Romei pind la legea celor Xfl fable.
Sec^iunea I.
]>reptul public
CAP. I.
§. 6. Obirsia Rome!, Tara, Poportil.

228 —
CAP. II.
§. 7. Organizarea sau Constitu^iea cea mai vechie,
Regalitatea.
CAP. III.
§ 8. Clientes.
CAP. IV.
§ 9. Plebs.
CAP. V.
§ 10. Keligiunea.
CAP. VI.
§ 11. Teritoriul si ager publicus.
CAP. VII.
§ 12. Administrarea justice!.
CAP. VIII.
§ 13. Constitutiunea 1m Servius Tullius.
CAP. IX.
§ 14. Comi^iele centuriate.
CAP. X.
§ 15. Intemeiarea Republicel. Tribuni. Decemviri.
CAP. XI.
§ 16. Finance. Impositele.
CAP. XII.
§ 17. Sistemul monetar.
Sectiunea II
Isvoarele fie drept
§ 18. Desvoltarea dreptulul. Mores maiorum
leges regise, ius Papirianum, commentarii regii, commentarii
magistratuum. § 19. Legea celor XII table :
istorie, continut, comentarii.
— 229 —
PERIOADA II.
De lalegea celor XII table, pmd la s/tr$itul Bepubticei.
Sectiunea I
I>reptul public
CAP. I
§. 20, Firea Statului Roman si a Republicei
Romane.
CAP. II.
Poporul $i Tara.
§ 21. Progresele Plebel. § 22. Contopirea celor
done starii (Patricienii si Plebeenil). § 23. Starea
persoanelor: Cetatenia, organizarea el juridica si
sociala. § 24. Starea persoanelor : Semi-ceta^em.
Latini. Soci. § 25. Teritoriul statului.
CAP. III.
Organizarea puterii statului.
§ 26. Adunarile poporului: a) Compile curiate.
b) Cornrfiile Centuriate. c) Comitiile Tribute.
§ 27. Senatul.
CAP. IV.
Funcfionarii si administrarea Statului.
§ 28. Firea funcfiunelor. § 29. Guvernul: Consulii
si Tribunil. § 30. Pretura si administrarea justitiei.
§ 31. Edilitatea si poli^ia. § 32. Censura
si finan^ele. § 33. Armata. § 34. Organizarea comunelor
(administrarea comunelor). § 35. Administrarea
provinciilor.

— 230 —
CAP. V.
§ 36. Religiunea, Calendarnl.
CAP. VI.
§ 37. Economia politica.
CAP. VII.
§ 38. Sistemul monetar.
CAp. VIII.
Cuceriri. Mdrirea si cdderea Bepublicei.
% 39. Dreptul de resboiu, erase incorporate,
municipes. §. 40. Tractate de alianja. Rasboiul social,
Dreptul de Cetaf,enie acordat Italienilor. §41. lus Italicum.
Cuceriri in afara de Italia. Caderea Republics!.
Secf/unea //.
Isvoarele cle Drept
CAP. I.
§ 42. Observation! generate, lus civile si ius
honorarium.
CAP. II.
Legislafiunea. Legea celor XII Table.
§ 43. Decretele poporulul: populiscita sau leges,
plebiscita. § 44. Decretele Senatulul: Senatus-consulta.
CAP. III.
Alte isvoare afard de legislafiune.
§ 45. Ius honorarium : edicta magistratuum.
§ 46. Jurisconsul^il: Auctoritas prudentum.§ 47. Jurisprudenfa
Tribunalelor. Moresmaiorum. Consuetudo.
Desuetudo.
— 231 —
PE RIO ADA A III-a
Impdrdfiea republicand de la Odavian August
pind la Diocletian.
Sectiunea I.
Dreptul Public
CAP. I.
§ 48. Privire generala. Trecera la starea monarchica.
Lex regia.
CAP. II.
§ 49. Starea persoanelor.
CAP. III.
§ 50. Iraparjirea Impara^iei.
CAP. IV.
Organisarea sau const it upiunea Impdrdfiei.
§ 51. Princeps si drepturile sale. Coregen^a.
§ 52. Senatul § 53 Adunarile poporulul. (Comitiae).
CAP. V.
Administrarea wipdrdf,iei.
§ 54. Vechii functionary § 55. Punct-ionarii
Imparatesti. § 56. Administrarea justitiel. §57. Armata.
§ 58. Finanjele. § 59. Administrarea Italiei
si a comunelor libere. § 60. Administrarea provinciilor.
CAP. VI.
§ 61. Religiunea.
CAP. VII.
§ 62. Economia politica.
CAP. VIII.
63. Sistemul monetar.

— 232 —
Sectiunea II.
Isvoarele «le drept
CAP. I.
§ 64. Observation generale, Clasicismul.
CAP. II.
Legislafiunea.
§ 65. Leges. § 66. Senatus consulta. § 67. Constitutiones
principum.
CAP. III.
ffliinfa juridica in afard de legislafiune.
§ 67 bis. Edictele inagistratilor. § 68. ^tim^a juridica.
Jurisconsultii si influenza lor. Auctoritas prudentum.
§ 69. Invatainintul juridic si scoalele de Drept.
Cassiani sau Sabiniani si Proculeani. § 70. Apogeul
si caderea jurispruden|ei. Gains, Papinian, Paul
Ulpian si alti jurisconsul^i. § 71. Formele Literature!
juridice. § 72. Documentele si firea lor.
CAP. IV.
§. 73. Apararea judecatoreasca. Oratores. Causidici.
Houorariile avocatilor.
CAP. V.
§ 74. Mores raaiorum. Consuetudo. Jurisprudenta
Tribunalelor.
PER10ADA IV
Impdrdfiea absolutd de la Diocletian pmd la Justinian.
Sectiunea I
I)re|itnl Public
CAP. I.
Privirea generala.
CAP. II.
§ 76. Starea persoanelor. Supusil.
CAP. III.
§ 77. Impar^irea Iinpara^iei.
CAP. IV.
Organizarea Impdrdfiei.
§ 78. Imparatul si sfatul seu. § 79. Senatul.
CAP. V.
Administrarea Impdrdfiei.
§ 80. Notitia Diguitatum utriusque imperil.
Functionarii vechi si noi. § 81. Armata. § 82. Finan^ele.
§ 83. Organisarea provinciala si municipala.
§ 84. Administrarea justice!.
CAP VI.
§ 85. Biserica.
CAP. VII.
§ 86. Econoinia Politica.
CAP. VIII.
§ 87. Sistemul monetar.
Sectiunea II
Isvoarele de Drept
CAP. I.
§ 88. Observatium generale. Post-Clasicismul.
Jurisprudent^ si produsele sale.
§ 89. Legislatiunea si formele ei.
CAP. III.
§ 90. Isvoarele de Drept anterioare marelor
colec^iunl. § 91. Colec^iunele juridice anterioare lui
Justinian.

— 234 —
CAP. IV.
§ 92. Legile Romane in statele gerruanice.
CAP. V.
Justinian si legislatinnea sa.
§ 93. Observatiunl preliminare. § 94. Primul
Codex si cele 35 Decisiones. § 95. Pandectae sail
Digesta. § 96. Institutiones. § 97. Noul Codex.
§ 98. Novellae. § 99. Invatamintui Juridic.
CAP. VI.
§ 99 bis. Documente juridice.
CARTEA II
Soarta Dreptului Roman dupa Justinian.
CAP. I.
In Orient.
§ 100. Epitome novellarum. Corpus anthenticum.
-'y; 7wv vsjj.(ov. Bait X'.y.i. IIps/iipsv -(!> vo;;.iuv 3. lui Harmenopol.
§ 101. Dreptul Roman in Rominia.
CAP. II.
In Occident.
§ 102. Dreptul lui Justinian pina la anul
1088. § 103. Glossatorii (Secolul XII). § 104.
Bartholistii sail Comentatoril (Post-Glossatoril). Secolele
XIII—XV. § 105. De la Secolulu XVI pana azi.
CAP. III.
§ 106. Manuscrisele operelor juridice ale lui Justinian.
Editiuni mai importante ale acestora. Corpus
iuris Civilis.
— 235 —
CARTEA III
Istoria Dreptului Penal ?i a Procedure! Penale
CAP. I.
§ 107. Despre crime in general.
CAP. II.
§ 108. Pedepsele.
CAP. III.
§ 109. Felurile crimelor.
CAP. IV.
§ 110. Organisarea tribunalelor penale.
CAP. V.
§ 111. Procedura Penala in general. §. 112.
Procedura inaintea Comitiilor. § 113. Qaestiones
perpetuae si procedura lor. § 114. Procedura inaintea
funcjionarilor. § 115. Multae. § 116. Procedura
inaintea imparatului.
CAP. VI.
§ 117. Contraacuzarea.
CARTEA IV
Istoria procedure! civile
CAP. I.
§ 118. Timpurile preistorice.
CAP. II.
§ 119. Organizarea judecatoreasca.
CAP. III.
§ 120. Timpul, locul si forma desbaterilor.

— 236 —
CAP. IV.
§ 121. Impricinafii: Reprezentan^ii si sfatuitorii
lor.
CAP. V.
Legis actiones.
§ 122. Observatiunl generale. Citarea par^ilor.
Agere in iure. § 123. Legis actio per sacramentum.
§ 124. Legis actio per raanus inectionern. § 125. Legis
actio per judicis postulationem. § 126. Legis actio
per condictionem. §. 127. Legis actio per pignoris capionem.
§ 128. Agere i iudicio. § 129. Exceptiones.
CAP. VI.
Procedura formulard.
§ 130. Transitia. § 131. Sponsiones. § 132.
Formula. Natura si parole ei: a) Parp principale :
Numireajudecatorulul, intentio, condemnatio, demon-
.stratio, adiudicatio b) Parti accesorii sail adiectiones :
taxatio, arbitrium, ex flde bona, praescriptiones, exceptiones.
§ 133. Diviziunea formulelor. § 134. Cnsururile
forinulei, Plus petitio. § 135. Procedura
in iure. § 136. Procedura in iudicio. § 137. Executarea
hotararel.
CAP. VIII.
Inovafiuni in perioada tmpdrafilor.
§ 138. Extraordinaria cognitio. § 139. Procedura
prin rescriptura. § 140. Procedura prin litis denuntiatio.
§ 141. Procedura prin libelus. Executor
(portarel? ).
Sfirsitulu Istoriei Dreptului Koman.
DBEPTUL PR1VAT ROMAN
CARTEA I
Partea generalfi
Titlnl 1
Desprc drepturl in general.
CAP. I.
§ I Definitiunea Dreptului. Drept in in^eles
obiectiv. Drept in in^eles subiectiv.
CAp. II.
Diviziunea drepturilor.
§ 2. Din punct de vedere al legei: lus civile
si ius gentium. lus naturale ? § 3. Din punctul de
vedere al subjectului : lura generalia, Jura singularia
(Privilegia si beneflcia legisj. § 4. Din punct
de vedere al objectulu!: Drepturl personale, Drepturi
patrimoniale sail de stapinire. § 5. Divisium din alte
puncte de vedere.
CAP. III.
§ 6. Exerci^iul drepturilor.
CAP. IV.
§ 7. Dobindirea si perderea drepturilor. Succesiunea
in dreptuvile altuia.

— 238 —
CAP. V.
Principiile de Drept.
§ 8. Principii de drept si raporturi juridice.
§ 9. De cite felurl sunt principiile de drept.
CAP. VI.
Isvoarele dreptulm.
§ 10. Consuetude. § 11. Leges, plebicista, Senatns
consulta, Constitutiones principum, anctoritas prudentum.
CAP. VII.
Interpretarea izwarelor de Drept.
§ 12. G-eneralitati. § 13. Interpretarea colec|iunei
liu Justinian. Corpus iuris civilis.
CAP. VIII.
Aplicared principiilor de drept.
§ 14. Persoanele supuse ordinei de drept. § 15.
Marginiri in timp ale aplicarei principiilor de drept.
§ 16. Marginiri in spa^iu. Colisiunea statutelor.
T1TLUL II
Despre persoane.
CAP. I.
§ 17. Generalitati.
CAP. II.
Persoane fizice.
§ 18. Personalitatea fizica. Inceputul si sfirsitnl
persoanel fizice. § 19. (Iradatiunele capacitate! juridice
a persoanelor fizice : a) Status, b) Existimatio.
c) Religia. § 20. Insusin omenestl importante din
— 239 -
punctul de vedere juridic: a) Sexulu. b) Vrista :
Iiiipuberes, Puberes, c) Sanatatea. d) Prodigalitatea.
e) Inrudirea: Inrudirea legitima si nelegitima. Inrudirea
Civila (agnatio) naturala (Cognatio) si spirituala.
Afinitas. f). Profesiunea. g) Domiciliul.
CAP. III.
Persoane Juridice.
§ 21. Definijla si idei generale. § 22. Corporatiories.
§ 23. Piae causae. § 24. Fiscus.
TITLUL III
Despre lucruri
CAP. I,
§ 25. Generalitaji.
CAP. II.
§ 26. Capacitatea juridica a lucrurilor: Resin
commercio si res extra commercium.
CAP. III.
Deosebiri ale lucrurilor din punct de vedere juridic.
§ 27. Mobile si imobile. § 28. Res mancipi si
nee mancipi. § 29. Divizibile si Indivizibile. § 30.
Fungibile si nefungibile. § 31. Res quae usu consummuntur
et res quae usu non consummuntur. § 32. Despre
bam. § 33. Res unitae, conexae, corpora ex distantibus.
§ 34. Lucruri principale si accesorii. Fructe.
Impensae.

— 240 —
TITLUL IV
Actclc juridice.
CAP. I.
§ 35. Generalitatl.
CAP. II.
Insu§irile cerute pentrn ca un actil juridic sd
fie valabil.
% 36. In ce priveste persoanele, care fac actul
juridic. Voin{a. § 37. In ce priveste obiectul
actului juridic. § 38. In ce priveste forma.
§ 39. Voin^a tacita. Protestatio si reserva. § 40. Raportul
dintre voinf-a si manifestarea voin^ei. § 41.
Absenta voin^ei: Vis absolute. Error § 42. Cusururile
voin^ei: a) Dolus. b) Metus (Vis compulsiva).
CAP. III.
Efectele actelor juridice.
§ 43. Generalitati. § 44. Modificari produse
prin accidentalia negotii: a) Condicio. b) dies, c) modus.
CAP. IV.
Interpretarea actelor juridice.
§ 45. Regule generale. § 46. Mobilul (Vor-
aussetzung).
§ 47.
CAP. V.
Representarea si ratihabitio.
CAP. VI.
§ 48. Nevalabilitatea actelor juridice.
CAP. VII.
• •'
§ 49. Actele illicite, Dolus, Culpa, Casus.
§ 50. Despre timp. Computatio civilis si naturalis.
Tempus utile si continuum. Timpul imemorial.
- 241 -
TITLUL V
Mijloacclc de valorificare a drcpdn-ilor.
Secfiunea I
Calea extrajudecatoreascii
§ 51. De la sine puterea. lus retentionis.
Sectiunea II.
Calea j ud.eca.to reascfi.
CAP. I.
Actio nes,
§ 52. Deflnifiune si generalitati. § 53. Diviziunea
acfiunelor. Actiones in personam, in rein,
raixtae, in rem scriptae, civiles si honorariae, strict!
iuris si bonae flilei ; arbitrariae ; directae si utiles; in
factum; vulgares si nenumite, praiudiciales, simplicia
si duplicia, pcEiiale3-I rei persecutorioe, populares, qausi
publicae. § 54. Efectele actinnei inteutate. Litis
Contestatio.
CAP. II.
§ 55. Actele piritului. Exceptiones.
CAP. III.
Stingerea ac(iunelo)' $1 a excepfiunelor.
§56. Sfcingerea dreptului. Hotarirea. Transactio.
§ 57. Moartea parfilor, Translatio activa, pasiva.
§ 58. Concursul mal multor ac|iuni. § 59. Prescrip-
Jiunea.
CAP. IV.
§ 60. Interven^iunea.
16

24:2
CAP. V.
Acte comune pdrfilor. Prola.
§ 61. Greneralitap. § 62. Mijloace de probare.
CAP. VI.
Actele judecdtorului.
§ 63. Hotararea. § 64. Cautiones si missio in
possessionem. § 65. Interdicta. § 66. In integrnni
restitutio.
CAP. VII.
§ 67. Poena temere litigantinm.
CARTEA II
Drepturi reale
TITLUL I
e n c r a 1 i t a \ \
CAP. I.
§ 68. Difinitiune. Feluri.
CAP. II.
§ 69. Cum se dobadesc drepturile reale.
CAP. III.
§ 70. Cum se pierd drepturile reale.
lor reale.
CAP. IV.
§ 71. Mijloacele de protectiune ale drepturi-
— 243 —
TITLUL II
P o s e s i u n e a
CAP. I.
Generalitafi.
§ 72. Denni^iunea. § 73. Condi^iunl cerute.
§ 74. Terainologia. Felurile posesiunei.
CAP. II.
§ 75. Dobindirea posesiunei.
CAP. III.
§ 76. Perderea posesiunei.
CAP. IV.
Bepresentarea in materia posesiunei.
§ 77. Dobindirea posesiunei prin reprezentant-i.
§ 78. Perderea posesiunei prin reprezentairfi.
CAP. V.
Protegiarea posesiunei.
§ 79. Interdictele posesorii. § 80. Interdicta
retinendae possessionis. § 81. Interdicta recuperandae
possessionis. § 82. Alte mijloace." Condictio possessionis.
CAP. VI.
§ 83. Juris—possessio sail quasi-possessio (Vezi
servitutes § 104).
TITLUL III
P r o p r i c t a t e a
CAP. I.
Generalitdfi.
§ 84. Definif-iunea. Dominium ex iure. Quiritium.
honiinium bonitarium. Nndum ins Quiritium. Propricl;itc;i
prctoriana.

— 244
CAP. II.
§ 65. Natura dreptulul de proprietate.
CAP. III.
§ 86. Modificari si marginin facute dreptului
de proprietate.
CAP. IV.
Dobindirea proprietdfei
§ 87. Generalita^i. § 88. Moduli de dobindire
ale dreptulul vechiu. A. Mancipatio. § 89. B. In
inre cessio. § 90. C. Sub coronaemtio. § 91. D. Bonorum
sectio. § 92. E. Lex. § 93. Modul de dobindire
ale dreptulul nou. A. Occupatio. §. 94. B. Speciflca^iunea.
§ 95. C. Accesiunea si reunirea de lucruii
apar|inind la proprietaii diferit-i. a) Reunirea
unui Incru principal cu unul accesor: Satio si implantatio.
Feraminatio, pictora, scriptura, textura adiunctio,
inedificatio. b) Reunirea de lucruri de acele
despre care nu se poate zice, ca unul il principal
si altul accesor: Commixtio c) Confusio d) alveus
flunis derelictus. Insula in flumine nata. Alluvio.
Avulsio § 96. D. Traditio. § 97. E. Dobindirea
fructelor de neproprietar. § 98. F. Adjudecatio.
§ 99. G. Usucapio si longi temporis praescriptio.
§ 100. H. Usucapio extraordinara. § 101. I. Diferite
alte moduli : Ager desertus. Commissa. etc.
CAP. V.
Mijloacele de protejare ale Proprietdfei.
§ 102. Reivindicatio. § 103. Actio Negatorio.
§ 104. Actio Publiciana.
§ 105.
— 245 —
CAP. VI.
Perderea Proprietafei.
TITLUL IV
Servitutes
§ 106.
CAP. I.
Generalitati, diflni^ie.
CAP. II.
Feluri.
Servitufi personate
§ 107. Natura si con^inutul lor. § 108. Usufructul.
§ 109. Quasi-Usufructul. § 110. Usus.
§ 111. Habitatio. § 112. Operae Servorum. Operae
animalium.
§ 113.
CAP. III.
Servitti.fi prediale.
Natura si continutnl lor. § 114. Servituti
urbane. § 115. Servitivfi rurale.
CAP. IV.
§ 116.
tufilor.
Quasi-possessio si quasi-traditio servi-
CAP. V.
§ 117. Dobindirea servitutilor.
CAP. VI.
Protejarea servituf.ilor.
§ 118. Actio confessoria. § 119. Actio negatoria
si actio prohibitoria. § 120. Ac^iunl posesorii.
CAP. VII.
$ 121. Perderea servitutilor.

— 246 —
TITLUL V
E m p h y t c u s i s
§ 122. No^iuni si introducere istorica. § 123.
Efectele produse de Emphyteusa. § 124. Mijloacele
de protejare. § 125. Crearea sistingerea Emphyteusei.
TITLUL VI
Superficies.
§ 126. Firea dreptului de superficie.
TITLUL VII
Pygnus §i hypotheca
CAP. I.
§ 127. Deiinitiune si introducere istorica.
CAP. II.
§ 128. Natura dreptului de pignus si hypotheca.
Contestatiunea de stata dreptului de pignus si hypotheca.
CAP. III.
§ 129. CondifiunI cerute pentru existenta dreptului
de pignus si hypotheca.
CAP. IV.
Crearea dreptului de pignus si hypotheca.
§ 130. Conventiuuea si disposi|iunea de ultima
vointa. § 131. Disposipuni legale. Hypothec! tacite.
§ 132. Autoritatea judecatoreasca. Pignus pretorium.
Pignus in causa indicati captum.
CAP. V.
Efectele dreptului de Pignus si hypotheca.
$ 133. G-eneralitati. § 134. Drepturile pro-
— 247 —
prietarului lucruhu. § 135. a) .Drepturile creditorului.
§ 136. b) Concurs de creditor!. § 137. c) Hypothec!
privilegiate. § 138. d) Drepturile creditorului
preferat. Succesio creditorului posterior in drepturile
creditorului preferat. § 139. e) Pignus pignori
datum.
CAP. VI.
Mijloacele de protecfie a dreptului de pignus s/ hypotheca.
§ 140. Actio hypothecaria. § 141. Actio hypothecaria
utilis sau actio hj^pothecaria Publiciana.
§ 142. Interdictum Salvianum. § 143. Actiunele
posesorii.
CAP. VII.
§ 144. Stingerea dreptului de pignus si hypotheca.
CARTE A III
Obligafiuni
Parted gen erala
TITLUL I
§ 145. Deflni^iunea si con^inutul obliga|mnelor.
TITLUL II
§ 146. Diviziunele obligatiunelor.
TITLUL III
Obiectul obligutiiinelor
CAP. I.
§ 147. Generalita^i.

— 248
CAP. II.
Felnrile obiectului.
§ 148. Obligationes certae si incertae. § 149. 0bligationes
speciei si generis. § 150. Obliga^iuni alternative.
§ 151. Obligafiuni facultative.
CAP. III.
Inlocuirea obiectului.
§ 152. Despagubiri. § 153. Dobinzi (usurae) :
Difinifiune. Istoric. Cauzele care daii nastere dobinzilor.
Marimea dobinzilor. Dobinzi oprite. Incetarea
dobinzilor. Interusurium.
TITLUL IV
Eficacitafea obligatiunelor.
§ 154. Obligatio civilis, obligatio naturalis, obligatio
inanis (inefficax), nuda pactio, nulla obligatio.
TITLUL V
Isvoarele obligatiunelor.
CAP. I.
§ 155. Generalitaj;!. Pollicitatio.
CAP. II.
C o n v e n { i u n i.
§ 156. Deflni^iune. Diviziuni. Contracte, pacta.
§ 157. Conditiuni cerute pentru existenja si validitatea
conven^iunelor, din punctul de vedere al partilor
contractante. § 158. Din punctul de videre al
obiectului. Res extra comraerciura. Res propria. Res
aliena. § 159. Consimtimintul. Oferta si acceptarea.
Consimtimintul absen^ilor. § 160. Oferta facuta unei
persoane determinabile. Pvemiul. Mezatul. §161.For-
— 249 —
ma consimtimintului. § 162. Cauza consim|imintului.
§ 163. Cusururile consimtimintului. § 164. Efectele
convenfiunelor fa{a de parfile contractante.
§ 165. Efectele conven|;iunelor fa|;a de . cei de al
treilea. § 166. Intarirea conven^iunelor prin stipulatio
poenae. § 167. Intarirea conventiunelor prin
arrha. § 168. Prin juramant, § 169. Prin Constit
utum.
CAP. III.
F a p t e i I i c i t e.
§ 170. Generalitati. § 171. Dolus, Culpa. Casus.
CAP. IV.
Isvorirea obligafiunelor din faptele celor de al treilea.
§ 172. Din Conven(;iuni: Actiones adiectitiae
qualitatis. § 173. Din fapte ilicite: Actiones noxales.
TITLUL VI
Strftmutarca obliga|itinelor.
CAP. I.
Strdmutarea Creanfelor. Cessw.
§ 174. Deflni^iune si generalitati. § 175. Cessiuni
necesare. § 176. Condi|lunele si efectele Cesiunei.
§ 177. Care ac^iuni se pot ceda. Restric^iuin.
Lex Anastasiana.
CAP. II.
§ 178. Stramutarea datoriilor.
TITLUL VII
Executarea san stingerea obligatiunelor.
CAP. I.
§ 179. Privire generala.

- 250 —
CAP. IT.
Solutia.
§ 180. Deiinitiune si condi^iunele cerate in ce
priveste persoanele, obiectul, timpul si locul executarel.
§ 181. Efectele produse de solutio. Pluralitate
de create. § 182. Dovada ca solutio a fost facuta.
§ 183. Modificari: a) Aminarea sau proroga^iunea
executiunei. Moratorium. § 184. b) Cessio boiiorum
§ 185. c) Nexi praedes, addicti. § 186. d) Praescriptio
sau venditio bonorum. § 187. e) Distractio
bonorum. Classificatoria. § 188. f) Actio Pauliana.
§ 189. g) Zadarnicia executarei. Mora. § 190. h)
Periculum et commodum.
CAP. III.
§ 191. Oferte de plata. Consemnarea.
CAP. IV.
§ 192. Compensarea.
CAP. V.
§ 193. Novatio. § 194. Remiterea datoriei.
CAP. VII.
§ 195. Confusio.
CAP. VIII.
§ 196. Transact.
CAP. IX.
§ 197. Praescriptiq si alte moduli de stingere
a obliga^iunilor.
TITLUL VIII
Pluralitatea dc indritnire §i indatorire.
CAP. I.
Pluralitatea de Subiecte.
§ 198. Privire generala. § 199. Obliga^iunea
coreala. § 200. Obliga^iunea solidara.
CAP. II.
Garanfia §i intercessio.
§ 201. No^ium si feluri. § 202. Fideiusio,
conditiunele pe care le care, efectele ei. §.203. Constitutum
debiti alieni si mandatum qualincatum.
§ 204. Intercessio a femeilor. Senatus consultum
Velleianum.
Partea specidlct
§ 205. Privire generala.
TITLUL I
Contracte
Sectiunea I
Contracte reale.
CAP. I.
§ 206. Observation! preliminare.
CAP. II.
Mu t u u in.
§ 207. Pen'nitiune, condi^iuni cerate, efecte.
§ 208. Varietal: Contractus mohatrae, paecunia
traiectitia, foenus uauticum.
CAP. III.
Commodatum
§ 209. Defininitium, condifiuni cerate, ac^iuni.
§ 210. Efectele commodatului.
CAP. IV.
Deposit u HI
§ 211. Definitiuni, condi^iuni, cerate, actiuni,.
efecte.

— 252 —
CAP. V.
P i g n u s.
§ 212. Detinitiuni, condemn! cerute, efecte.
JStelionat.
CAP. VI.
Contractele fdrd de nwne.
§ 213. Istorie. Pefinitiune. § 214. Permutatio,
contractus aestimatorius, praecarium.
Sectiunea II
Contracte verbale
CAP. I.
§ 215. Stipulatio.
CAP. II.
§ 216. Alte obligatiuni verbale.
Sectiunea 111
Contracte literare
§ 217. Litterarum obligatio.
Sectiunea IV
Contracte consensuale
§ 218. Generalitati.
CAP. I.
Emtio-venditio
§ 219. Definition!, condemn! cerute
§ 220. Efectele contractual de vinzare pentru cumparator.
§ 221. Pentm vinzator. § 222. Garan^ia
de evictiune. § 223 Garan^ia pentru cusururile lucru-
Jui vindut. § 224. Reziliarea vinzarei pentru leziune
de peste jumatate.
253
CAP. II.
Locatio-Conductio.
§ 225. Defini^iuni, condi^iuni cerute,
$ 226. Locatio conductio rerum. § 227. Locatio
conductio operarum. § 228. Locatio conductio operis.
CAP. III.
M a n d at u m
§ 229. Definitium si Conditium cerute. § 230.
Efecte. Ac^iunl. § 231. Sfirsirea mandatului.
CAP. IV.
Societas
§ 232. Defini|iuni si condition! cerute. § 233.
Efectele societa|ei. § 234. Sfirsirea Societa^e!. Liquidarea.
§ 235. Societas omnium bonorum.
CAP. V.
§ 236. Contractus emphyteuticarius.
TITLUL II
Pacta
CAP. I.
§ 237. Pacta adiecta.
CAP. II.
Pacta Pretoria.
§ 238. Observar! generale. § 239. Donatiunea,
Istorie, formele sale.
CAP. IV.
§ 240. Xuda Pacta. Apendice. § 241. Conveiit-iunl
aleatorii.
TITLUL III
Delicta
CAP. I.
4? 242. Generalitatl.

— 254 —
CAP. IT.
Fttrtum
§ 243. Istorie. § 244. Definifitme, condemn!
•cerute, ac|iuni.
CAP. III.
§ 245. Kapina.
CAP. IV.
$ 246. Damnumin iuria datum. Actio legis Aquiliae.
CAP. V.
§ 247. Iniuriae.
TITLUL IV
care nasc ex variis causartim figuris.
Sectiunea I
ObligatiuDi care nasc quasi ex coiitractu.
CAP. I.
tj 248. Generality!.
CAP. II.
§ 249. Negotiorum-gestio. Actio funeraria.
CAP. III.
Obligatiuni de a restitui lucrnrile primite sau de$inute
fara cauza, sau despre imboga^irea pe nedrept.
§ 250. Generality]. § 251. Condictio causa-data
causa non secuta sau condictio ob causara datorum.
§ 252. Condictio ob tnrpem causain. § 253. Condictio ob
iniustam causam si condictio ex iniusta causa. § 254.
Condictio indebiti. t? 255. Condictio sine causa.
CAP. IV.
§ 256. Comniunio incidens.
Sectiunea 11
§ 357. Obligatiuni care nasc quasi ex delicto.
,
111.
Diferite alte cause de obliga^iuni.
CAP. I.
§ 258. Obligatiuni de a da alimente.
CAP. II.
§ 259. Lex Rhodia de iactu.
CAP. III.
Obligafiuiii rezultind din raporturile de vecinatate.
§ 260. Generalitati. § 261. Damnum infectum.
§ 262. Operis novi nuntiatio. § 263. Interdictum
quod vi aut clam. § 264. Actio aquae puviae arcendae.
§ 265. Actio viae receptae sau reiectae. § 266. Interdictum
de arboribus cedendis. § 267. Interdictum
de glande legenda.
CAP. IV.
§ 268. Interdictele prohibitorii.
CAP. V.
§ 269. Actio ad exhibendum si interdictele exhibitorii
CAP. VI.
§ 270. Interdictele restitutoril.
CAP. VII.
§ 271. Diferite alte ac^iuni.
CARTEA IV
Drepturile de familie
272. Observa^iuni preliminare.

— 256 —
TfTLUL I
Cnsatoria
CAP. I.
§ 273. Definitiune. Istorie.
CAP. II.
Incheierea Casatoriei
% 274. Logodna. § 275. Condi0unele cerute
pentru incheierea casatoriei.
CAP. III.
Efectele casatoriei.
Sectiunea I.
Efectele casatoriei in ce prive§te i3ersoanele.
§ 276. In privinta senior. § 277. In privin^a
copiilor nascut,! din casatorie.
Sectiunea II
Efectele casatoriei in ce priveste bunurile
settlor.
§ 278. Dos. § 279. Parapherna. § 280. Donatio
antem nuptias, donatio propter nuptias, antipherna.
§ 281. Dona^iunile nitre soti.
CAP. IV.
§ 282. Conventinni, care modifica efectele legale
ale casatoriei.
CAP. V.
Desfctcerect casatoriei.
Sectiunea I
& 283 Modurile in care se desface casatoria.
o
Sectiunea II.
Efectele desfacerei casatoilei.
§ 284. In privinta so^ilor.
— 257 —
§ 285. In privin|;a copiilor nascup din casatorie.
§ 286. In privinta bunurilor so^ilor.
CAP. VI.
§ 287. Casatoria de a dona oara. Recasatoriele.
CAP. VII.
§ 288. Casatoria putativa.
CAP. VIII.
§ 289. Contuberninm, concubinatul, copil natural!.
TITLUL II
Patria potestas.
CAP. I
§ 290. Defini^iune si introducere istorica.
CAP. II.
DoMndirect puterei pdrinfesti.
§ 291. Prin generatiune. § 292. Prin adopfiune.
Adoptio si adrogatio. § 293. Prin legitimatio.
CAP. III.
Drepturile respective ale tatdlui si ale copiilor de sub
putere.
§ 294. Regule generale. § 295. Peculia.
CAP. IV.
§ 296. Incetarea puterei parintesti.
TITLUL III
Dominica Potestas Robiea.
CAP. I.
§ 297. Definijiune si introducere istorica.
CAP. II.
§ 298. Puterele con^inute in dominica potestas.
17

— 258 —
GAP. III.
§ 299. Cum se stabileste dominica potestas.
CAP. IV.
Cum se perde Dominica Potestas.
§ 300. Manumissio. § 301. Alte moduli de
perdere.
CAP. V.
§ 302. Desrobrfii. Patronatul, Statu liberi.
T1TLUL IV
Maiicipium
§ 303. Definitiune, natura, felurl, efecte.
TITLUL VI
Tutcla §i Curatela.
§ 304. Observa^iuni preliminare.
Sectiunea I
Tutela
CAP. I.
Tutela impuberilor.
§ 305. Definitiune, natura. § 306. Stabilirea
tutelei impuberilor. § 307. Incapabili de a fi tutori.
§ 308. Motive de scutire de tutela. § 309. Puterele
§i obligafiunele tutorului. § 310. Sfirsirea tutelei.
§ 311. Acfiunele relative la tutela. § 312. Protutor,
falsus tutor.
CAP. II.
Tutela femeilor.
§ 313. Crearea, efectele, sfirsirea.
— 259 —
Sectiunea II.
Curatela
CAP. I.
§ 314. Observafiuni generate.
CAP. II.
§ 315. Cnratela minorilor.
CAP. III.
Alte feluri de Curatela
§ 316. Curatela nebunilor. § 317. Curatela
prodigilor. § 318. Celelalte feluri de curatela.
CARTEA V
Successions mortis causa.
§ 319. No^iuni generate. Natura dreptulul de
mostenire.
TITLUL I
Hereditas.
CAP. I
Generalitdfi.
§ 320. Hereditas. Bonorura posessio. Usucapio
pro lierede. Hereditas iacens. § 321. Conditiunele
cerate, ca sa existe hereditas: Moartea unei persoane,
deferirea mostenirei_, (adica chemarea unui urmas), dobindirea
mo§tenirei.
CAP. II.
Hereditas al> intestato.
§ 322. Privire generala. § 323. Hereditas ab

— 260 —
intestate conform vechiul ius civile. § 324. Conform
dreptului pretorian. § 325. Conform legislate! imparatesti.
§ 326. Conform Novellel CXVIII a lui
Justinian. § 327. Drepturl de mostenire independente
de Novella CXYIII. Mostenirl neregulate ab
intestate.
CAP. III.
Hereditas testa mentana.
§ 328. Istorie. Testamentum calatis comitiis, in
prociritu, per aes et libram, pretorian, public. § 329.
Testamentum solemne sau alui Justinian. §330. Testamentele
excep^ionale sau privilegiate.
Sectiunea II
Capacitatea cle a lua parte la tin testament
§ 331. Testament! facti activa si passiva.
Sectiunea 111.
Coii^inutul testameritului
§ 332. Observari preliminare. §333. Substituire
de mostenitori. § 334. Iristituirea mai multor
mostenitori. Determinarea par^ilor. Heres ex re certa.
§ 335. Accidentalia testamenti : condicio, dies modus.
§ 336. Substitutio vulgaris. § 337. Substitutio pupilaris.
§ 338. Substitutio quasi-pupilaris § 339. Interpretarea
testamentelor.
Sectiunea IV
Invalidarea testamentelor
§ 340. Revocarea. § 341. Alte motive de invalidare.
— 261 —
Sectiunea y
§ 342: Proba si deschiderea testamentelor.
Sectiunea VI
§ 343. Testamenta simultanea.
CAP. IV.
344. Successio in bunurele unui desrobit.
CAP. V.
Succesio contra tabulas §i rezerva.
§ 345. Nofium si introducere istorica. § 346.
§ 346. Dreptul de preteritiune dupa ius civile si dupa
dreptul pretorian. § 347. Legitima portio. Rezerva.
Exheredatio bona mente. § 348. Qaerella inofficiosi
testamenti si imitafiunele ei. 349. Actio supletoria.
§ 350. Reformele novellei CXV.
CAP. VI.
Dobmdirea mo$tenirei.
§ 351. Dobindirea prin additio. Para additio.
Beneflcium abstinendi. § 352. Timpul pentru deliberare
si facerea inventariului. § 353. Repudiarea
mostenirei. § 354. Transmisiunea mostenirei. § 355.
Obiectul dobindirei. Ius accrescendi. § 356. Trimeterele
in posesiune provizorie relative la mostenire.
§ 357. Invalidarea dobindirei mostenirei. Indignitas.
CAP. VII.
Efectele dobindirei mostenirei. Raporturile juridice ale
mo$tenitorulni.
§ 358. Generality!. § 359. Benelicium inven-
Ijiiii. § 360. Beneficium separationis. § 361. Ra-
|Mii-tiiri jnridice intre mai mulp mostenitori. Impar^eala
mosteiiirei. Actio familiae herciscundae. § 362. Col-

- 262 —
lationes. § 363. Hereditatis petitio. Raporturile el
catre actiones singulares. § 364. Interdiction quorum
bonorum si Remedium ex lege ult. Cod. VI. 33. §
365. Instrainarea mostenirel. § 366. Bona vacantia.
Hereditas vacans.
TITLUL II
Legata et fideicommisa. Donationes mortis causa
si alte mortis causa capioiies.
CAP. I.
Legata. Fideicomissa singulana,
§ 367. Defini^ia. Istorie. Felurile de legate.
Fideicomissa. Contopirea legatelor si a Fideicommisselor.
§ 368. Persoanele care iau parte la un legat.
§ 369. Formele legatelor. Clausula codicilaris. § 370.
Confinutul unui legatum. § 371. Accidentalia legati.
§ 372. Invalidarea legatelor. Regula Catoniana. § 373.
Revocarea legatelor, § 374. Alte cauze de invalidare.
§ 375. Dobindirea legatelor. Quanclo dies
legatorum cedit si veniat. Repudiarea legatelor.
§ 376. Pluralitatea de legatari. lus accrescendi.
§ 377. Efectele dobindirei legatului in ce priveste pe
legatar. § 378. In ce priveste pe oneratus. Quarta
Falcidia. § 379. Diferite specil de legata. Observarl
generale. § 380. Legata relative la lucruri. § 381.
Legata relative la drepturl reale. § 382. Legata relative
la obligatiuni. § 383. Praelegatum.
CAP. II.
Fideicom issa un iversalia.
§ 384. Fideicomisum universall. Fideicommis-
— 263 —
saria hereditas. Definitii. Istorie. § 385. Crearea
si dobindirea. § 386. Efecte : obligajiunele fiduciarulul.
§ 387. Drepturile Fiducearulul. Quarta Trebelianica.
§ 388. Restiruirl forfate si imaginare. § 389.
Substitutio fldeicommissaria. Fideicomisum de familie.
CAP. III.
§ 390. Donationes mortis causa.
CAP. IV.
§ 391. Alte mortis causa capiones.
p.
Profesor.

Cursu de Economia Politica
Obiectulu Economic! Politice si definitiunea ei.—
Raportulu intre Dreptu, Geografie, Istorie, Politica si
Filosofla mal cu osebire Psichologia. Existenta legilor
naturale.—- Producfiunea, agenfil cu care producem
: Natura, Mnnca si Capitalul.—Despre avu^il. critica
difinijiilor ce sa dau asupra avu|,iilor. Determinarea
Valoarel. Yaloarea de intrebuin^are si de schimbu.
Despre metoadele intrebuinfate in cercetarea acleverurilor
economicc. Despre Natura. Munca, decite
feluri este, defmi^iunea, causele ce influenj,eaza asupra
produc^ivitatei munce!: Divisiunea ei, Justrfia,
Dreptulu de Succesiune, Sistemulu de remunerajle,
influenza guvernului si a formei lui, Libertatea muncei,
influenza instruc^iunei si educa^iiinei. Diferen^a
intre produsulu brut si net. Capital si detini|;ia lui.—
Gate feluri de capitaluri sunt: Gapitalu materialu si
inmaterialu; Capitalu circulantu si fix.— Masini, influen^a
lor asupra productiunei: Argumentele aduse
de adversarii masinelor si combaterea lor ; Cresc masinele
numerulu lucratorilor ? Crisele ce provoaca, introducerea
masinei, printre lucratorl. Mijloacele prin
care s'ar putea opri efectulu acestor crise in ce priveste
muncitorimea. Despre supraproduc^ie ; Teoria
debuseurilor de J. B. Say.
— 265 —
Clasificarea Industrielor : Industria Estractiva,
Agricola, Manufacturiala, Comerciala si Transport.
Colonil. Asocia^iunl. Interven^ia Statulul in ordinea
productiunei.
Eepartifia : Renta. Salariu si Interese. Care sunt
principiile in basa carora sa face distriba^ia avu^iilor
in societate. Renta, teoria lui Ricardo si Stuart Mill. Argumentele
celor ce neaga existen^a rente! suntintemeete?
Salarii, legea de fer Turgot si Ricardo. Sistemulu de
remunerate, Causele care fac diferenfele intre salare.
Fondulu Salariului. Causele ce urea or! scad salariu.
Soarta lucratorilor este ameliorate ? Sistemele propuse
pentru ameliorarea soartel muncitorilor. Socialismulu
de Catedra si Interven^ionismulu; Colectivismulu, Anarchismulii,
Nihilismulu, Grevele.—Teoria populate!.
Maltheus. Despre profit. Causele ce pot determina scaderea
profitelor. Despre interese. legitimitatea lor,
legile contra usurei. Influenza rarita^el sau a abondent-e!
Capitalurilor asupra intereselor.
Circulafiunea : Troc. Vindere Cumparare. Moneda.
Pre^ul. Diferen^a intre prej; si valoare. Legea ofertei
si a cererei. Burse. Func^iunea Monedei si valoarea
ei. Sistemulu monetar. Bimetalismu si monometalismu.
Legea lui Gersham si Newton. Credit, avantagiele
lui, instrumentele de credit. Instituf-iunele de
Credit. Banci: banca Romaniel, Frantei, Germaniei
si Rusiei, Emisiunea biletelor de banca. Creditulu
Agricol, Muntele de Pietate. Creditulu Urban.
Crise: comerciale si monetare, industrials si crisele de
bursa (Krachs). Libertatea Comerciala, importa^iune

— 266
si esportafiune. Sistemulu protectionist!!. Sistemulu
Fr. List. Tratatele de corner^.
Consomafiunea. Defini^ia, cate feluri de consomajiii
sunto, trebue incurajata consomaf,ia ? Luxulu.
Utilitatea luxului public, utilitatea consoma^iunei
publice.
Finatifa Impositu pe venitu : Impositu pe venitu
dupa semnele exterioare, (Franca, Belgia ?i Romania)
Imposit venitului in bloc (Prusia) Income-tax in Anglia.
Imposit asupra venitului averei imobiliare din
Italia.
Impositu proportional^ si progresivu. Irapositele
indirecte, deosebirea intre impositele directe si indirecte.
Asieta si inciden^a impositului. Monopoluri.
Monopolulu alcooolului in Svi^era. Propunerea de monopolulu
alcoolului facuta in Fran|a de Dl. E. Alglave.
Imprumuturi. Imprumuturi cu capitalu realu. Imprumutul
cu capitalu nominalu, inprumutu in perpetuitate.
Datoi^ia consolidata. Datoria flotanta. Coversiunea unel
datoril pe ce se basaza ? Renta si bonurl de
tesaur. Amortisarea datorielor, teoria D-rulni. Prince
in Anglia.
Profesoru IOKGU RADU.
FACULTATEA. DE LITERE
Cure de Etic8 psiclio-sociolo^ica,
I. Discurs preliminar. — Scoalele morale con
temporane.
II. Crisa actuala a morale!. - - Morala in dependent
a.
III. Noulu caracter alu morale! scien^ifice si
spiritul pesimistu al veaculu! nostru.
IV. Objectulu precis si metoada Etici! noi.
V. Planulii Eticii scien^iflce: psicho-sociologice.
VI. Despre purtare. Garacterulu moralitatii
purtarii omenestl.
VII. Legile producerii fenomenilor marale.
VIII. Determinismulu si idealismul in ordinea morala.
Objecliunile in contra determinismulai.
IX. Legea causalita^iifenomenilor moral!. —Doctrina
causalita^ii si a fatalita|ii.
X. Formele causalita^ii morale.
XL Mobilele externe a ac^iunilo]' noastre. Mobilele
fisice si sociale.
XII. Causalitatea sociala.
XIII. Legea complexita^el, sail a combinarilor
tutor causelor.
XIV. Legea adaptarii la medii.
XV. Legea mostenirii morale.

— 268 —
XVI. Legea evolu|iei morale.
XVII. Conduita primitiva a omului.
XVIII. Ce a devenit purtarea omului primitiv
in cele d'antei grupuri sociale ?
XIX. Purtarea omului m societdfile selbatice.
XX. Purtarea m soeietdpile barbare.
XXI. Purtarea, determinatd de sentimentulu religiosu.—
Morala religioasd.
XXII. Evolufia morale! religioase.
XXIII. Conduita determinatd de puterea ideilor.
XXIV. Evolufia morale! determinate de idei.
XXV. Conduita determinatd de lupta pentru train.—
Morala industriald, sau mercantild.
XXVI. Legea progresului moral. —Evolu^ia, revolutia
?i progresul.
XXVII. Deosebirea dintre legea evolut-ie! si aceia
a progresului.
XXVIII. Legea finalitatii morale.
XXIX. Caracterul precis al legil flnalitatei morale
si probele existence! sale.
XXX. Scopul suprcm al purtarii omene§ci,
XXXI. Individualismul si egoismul.
XXXII. Egoismul si altruismul.
XXXIII. Colectivismul si altruismul.
XXXIV. Adevaratul sistem de morala.
XXXV. Principiele morale.
XXXVI. Statul si morala.
XXX\ 7 II. Consciin^a morala individuals, si consciin^a
sociala,
XXXVIII. Despre justitie.
I
LIII.
morale.
LIV.
LV.
LVI.
— 269 —
XXXIX. Despre dreptnl positiv si morala.
XL. Despre libertate.-—Justi^ia contractuala.
XLI. Despre egalitate.—Justi^ia distributive.
XLII. Despre fraternitate.—• Justitia. reparativa.
XLIII. Idealul popoarelor in veacul nostru.
XLIV. Dcspre datorii.
XLV, Regulile purtarii omenesct.
XLVI. Igiena morala.
XLVII. Educatia morala.
XLVIII. Scopul educate! morale.
XLIX. Mijloacele educate! morale.
L. Suggestiunea morala.
LI. Desvoltarea consdintei morale.
LII. Factori! evolu^iei morale.
Factorii direcfi si indirect a! evolufiei
Prhicipielc moralil soc'ale.
niorala domcstica, sau in familie.
Principiile moralii in familie.
LVII. Morala civila. Principiile moralii civile.
LVIII. Despre dreptul de proprietate.
LIX. Evolutiele dreptului de proprietate.
LX. Morala publica. Plincipiele moralii publice.
LXI. Dreptul international si morala.
LXII. Militarismul si pacea universala.
Prof. Dr. C. LEONARDESCU.

PEDAGOGIE
(Curs comun)
PAETEA I
Prelegerea I.—Valoarea pedagogiei.
Prelegerea II.—Ce trebue sa stie educatorul spre
a fi pregatit pentru cariera sa.
Probkmele pedagogiei filozofice.—A) Chestiunea
despre puterea si limita educatiel. Educatia este a
tot puternica '? Cum susjine aceasta parere Spiritualismnl
si cum Empirismul. Si Empirismid si Spiritualism-id
au o notiune ingusta despre educate.—Ine-
Hcacitatea educafiei. Cum sus^ine aceasta parere Schopenhauer.
Prelegerea III.—Discu^ia teoriel lul Schopenhauer.
Schopenhauer vorbeste ma! mult de caractere formate
deja. Dovezi luate din teoria eredita^ii in favoarea
parerei lui Schopenhauer. 1) Gentile. Discu^ia acestel
probe. 2} Eevenirele atavice. (Exemple din Etnologie).
Cazul lul Pedrito. Discujla acestni caz. Pactorul timpulul
necesar pentru fixarea calita^ilor cistigate si transmiterea
lor prin ereditate. Postulated pedagogic. Omul nu
se naste cu un caracter gata format. Legea uzului si
a disuzidui. Instinctele animalelor mai puternice de
cat predispozi^iile omenestJ. Instinctul se schimbd.
Prelegerea IV. —Stratificafia caracterelor. Carac-
971
L, I -L
tend etnic. (Exemple). Sd schimbd caracterul national ?
Caracterul individual. Caracterul familial. Raportul de
acord si desacord intre ereditate si educate. Sugestia
in educate. Sugestia si instinctul.
Prelegerea V.—B) Problema idealului m educate.
Important si necesitatea determinant scopuliri. Scopul
educatiel dedus numai din considera^il fllozofice. Scopul
educate! influentat de conceptia generala despre
via^a. Conceptia medievala despre via^a, conceptia antica
despre via^a, conceptia moderna.
Prelegerea VI.—Scopurile inconstiente, scopurile
constiente. Eteronome si autonome. Intoarcerea la natura.
Dezvoltarea armonica.
Prelegerea VII.—Alt scop : a forma oameni pentru
timp si societate. Cum se cunoaste idealul, dupa care
trebue sa educam. Nein^elegerea intre filozofi din cauza
termenilor. — Scopul ori-cdrei societd/i, consermrea
$i fericirea ei. Aplicatiile variaza dupa timp si popor.
Progresul omenirei prin integrare si deferentiare. A
dezvolta via/a individuald si sociald.
PAETEA II
Prelegerea VIlL—Educafia fizicd,—Educa|,ia tizi
ca o parte din educajia morala. Cauza surmenajului.
Urmarile fiziologice ale surmenajului. Surmenajul
la noi si in alte \,an (precum Franca, Germania).
Anglia ca model. Experien^a lul Chadioich. Educa^ia fizica
in antichitate. Gimnasium. Gultul frumosiilui
fizic. Crestinismul. La modern!.
Prelegerea IX.— Scopul educafiei fizice. Higiena.
Exercitiile flzice. Diferitele sisteme la

modern!. Avantagiile sistemulu! englez. Pregatirea
maestrilor de gimnastica. Exercifiile militare. Lucrarile
manuale. Scoala D-rulul Reddie. In ce sta
superioritatea rasei Anglo-Saxone.
Prelegerea X.—Edncapia morala. Educafia morala
individuals, si sociala. Baza morale! sociale. Educafiia
morala prin scoala si familie, ca institute
sociala.
Prelegerea XI.—Foloasele jocului din punct de vedere
educativ. Influenza morala a muncii. Curajul.
Curajul fizic. Curajul moral. Cum se va desvolta
curajul moral ?
Prelegerea XII. — Cumpat.area. Placer He activitafei.
Avantagiile acestor placer!. Cele doua feluri de activita^i.
Prelegerea XIII.—Educafia morala. Ce este si
cum evolueaza sentimentul moral. Simpatia. Dezvoltarea
simpatiei. Mijloace de desvoltare a simpatiei.
Prelegerea XIV.—lubirea de fard. Cu ce se confunda.
Un mijloc gresit de a o dezvolta une-ori.
Istoria si literatura, ca mijloace pentru dezvoltarea
iubiri! de patrie. Inva^amentul civic. Exerci|iul
drepturilor si datoriilor ceta^enesti (virtufile
civice).—Stimulentul Vointei. Mijloacele generale de
influenfare. Hedonismul pedagogic. Stimulentele hedonice.
Lauda.
Prelegerea XV.—Emulatia. Neajunsurile emnlu-
^iei. Precaufiile de luat. Compararea cu sine msu$i.
Prelegerea XVI.—Pedepse. Necesitatea de a alege
pedepse. Ce trebue sd se pedepsascd ? Diferitele fe-
— 273 —
luri de pedepse. Pedepsele voluntare 1) fizice 2) psihice.
Prelegerea XVII.—Pedepsele naturale. Observa^!
asupra sistemulu! pedepselor naturale. Regule in darea
pedepselor.
Prelegerea XVIII.—Mijloace de a. stabili ordinea
si disciplina. Localul. Programa. Profesorul.
Prelegerea XIX.—Educafia esteticd in scoli. Sim-
^ul estetic general si talentul artistic. Necesitatea si
importan^a culture! estetice. Mijloacele. Pornirile innascute
pentru diferitele arte.
Prelegerea XX.—Edncatfa religioasa. De ce conflict
intre religie si stiinta ? Secolul XVIII fa^a cu
religia; atitudinea sec. XIX fa^a de religie. Origina
religiilor. Factorii psichologic! care an dat nastere
religiilor.
Prelegerea XXI.—Cum si de ce s'a nascut cultul
extern. Animalele au religie ? Factorii activi ce alcatuesc
constiin^a religioasa. Evolutia constiintel religiozita|ii.
Elementul moral, sociologic al religiilor.
Religia morala.
PABTEA III
Prelegerea XXII.—Didactica generald.— Cum sus|ine
scoala intelectualista importan|a el.— 1) Scopul tnvdtdtmntului.
Prelegerea XXIII.—Criteriul ori-carei cunostin^i
demne de a ti comunicata estras din rolul si func^iunea
intelectului. Principii si regnle generale pentru
comunicarea cunostintelor. Utilitatea cunoasteril regulelor
didactice. Ce va sa zica a comunica cunostinta.
Prelegerea XXIV.—Cunostin^a comunicata joaca
18

— 274 —
rol de excitable fa£a de organul intelectual apercepator.
Determmarea acestni raport. Regale didactice
extrase din natura acestni raport. Ca sa tie
inedodic, invafamintul trebue sa fie : 1) Clar. Cind e
invatamintul clar ?. Exemple.
Prelegerea XXV.—2) Sa se exercite facultatile
mintale prin activitate spontand. Exemple. Rezultatul
educativ al acestel procedarl.
Prelegerea XXVI.—3) Invatamintul sa fie inter esant.
Interesul teoretic si practic. Interesul practic
sau material in diferite string.
Prelegerea XXVII. — Chestiunile relative la programa.
Ce trebue sa se inve^e.
Prelegerea XXVIII. - Studiile ce sa predau
in cursul secundar. Despar|irea acestor stndii in
grupe. Diferite alte gruparl dupa timpurl si |ari.
Cauzele ce fac sa varieze cuprinsul programelor.
Prelegerea XXIX.— Valoarea relativa a olnectelov
de studiu. Erarhia valorilor din punct de vedere
al interesului social. Calitatile generale ale studiilor
noologice si cosmologice.
Prelegerea XXX.—Concentrarea sail organisarea
sudiilor. Diferitele accepfiuni ale termenului concentrare
in invatamint. Diferite ordine de studii pnse ca
centra. Realismul. Clasicismul. Humanismul.
Prelegerea XXXII.—Corelafia studiilor. Deosebirea
dintre concentrare si corelafie. Corelatia la inva-
^amintul primar comparata cu cea dela invatamintul
secundar. Motivele cautarei de relate intre obiecte.
Motivele psichologice. Motivul etic. Exemple de co-
rela^ii intre obiecte. Problema treptelor culturale. Cum
aplica Ziller ideia treptelor cnlturale, intr'un plan
de studii scolare.
Preler/erea XXXIII.—Problema succesiunii oliiectelor
de studiu. Punctul de vedere logic in stabilirea
succesiunel obiectelor de studiu. Punctul de vedere
psichologic.
Fazele vristei si didactica respective.
PAETEA IV.
Prelegerea XXXIV.—Did'actica speciald.--Metoda
in predarea limbei romane. Deosebirea de scop si
dec! de metoda in studierea limbelor streine si limbei
materne. Importan^a cultivarii limbei materne.
Importanta limbei materne ca obiect de studiu in
scoala. Mijloacele si proceclarile didactice in predarea
ei. Prima faza. Asocia^ia dintre vorba si lucrurl.
Prelegerea XXXV.—In Gimnaziu (curs inferior).
Metoda obisnuita. Metoda de intrebuin|;at, Lectura.
Exerci^ii de compozitii. Esercitii de vorbire. Sinonimele.
Recitarile.
Prelegerea XXXVI.—G-ramatica. In liceu. (curs
superior).

PSIHOLOGIA ESPERIMENTALA
(Cursul pentru anul preparator).
PAETEA I
CAP. I
1. Importanta studiului Psihologiel ca baza pentru
studiile literare.
2. Ce fel de Psihologia ? Esperimentala spre deosebire
de metaiizica.
3. Psihologia esperimentala e tot una ca cea
Iiziologica ? Cum se esplica identiiicarea sau confundarea
lor de catra unil ?. De ce nu e Intemeiata aceasta
identiflcare ? a) Psihologia iisiologica nu cuprinde
intreg domeniul fenomenelor psichice. b) Esperimentul
se poate aplica si la celelalte domenii psihologice.
4. Metodul esperimental cerut de chiar natura
fenomenelor psihice.
5. Observa^ia mai mult in Psihologia etnologica,
sociala.
CAP. II.
1. Cunoasterea omuiui prin diferite mijloace. a)
Cranioscopia. b) Grafologia. c). Metoda hipnotica.
2. Psihologia copilului. Importan|;a ei practica si
teoretica. Ontogenia si filogenia psihologica. Incercarile
si rezultatele stiintilice in Psihologia infantila.
— 277 —
Dificulta$ile. Esemplu: desvoltarea sim^ului culorilor
la copil.
Experienfa asupra omuiui matur : a) relativa la
simtul olfactic, b) tactil, c) vizual, d) la motilitate.
f) puterea de munca ; g) pentru determinarea tipului
intelectual. (vizual, anditiv, motor) ; h) p. determinarea
felulu! si gradulul dememorie, i) p. determinarea
imaginafiei: j) p. rrasurarea atentiei, k) p. timpul de
reacfiune.
CAP. III.
1. Sugestia si masurarea el.
CAP. IV.
1. EmofionaMitatea, Diferite tipnri emo^ionale.
Sentimentul estetic si moral studiat esperimental.
2. Cradul energiei voluntare.
CAP. V.
1. Grafologia esperimentala. 2) Varietatea personalitatii,
stabilita si studiata esperimental. Cazul
lui Ludovic V... Mijloace materiale si psichologie (sugestia)
pentru schimbarea personalita^ii.
P A E T E A II
in.fan.tilg
CAP. I.
1. Diferitele ramuri principale ale Psichologiel.
Psihologia subjectiva §i objectiva. Psihologia evolutionista.
2. Studiul esperimental al copilului. a) metoda
apelativa, b) a recunoastern, c) dinamogenica
(Baldwin). 3. Datele elementare si func^iunele sufle-

278 --
test!. 4) Necesitatea teoriei prealabile si ipotezi! in
esperiment. Ex.: esplicarea dextralitdlii.
CAP. II.
1. Caracteristica generala si familiara a nature!
copilului. Copilul caracterisat prin o facilitate predoininata
: memoria ; observa|;ia ; curiositatea ; fantasia
; activitatea ; sngestionabilitatea. 2. Schit,a generala
de desvoltarea sufletulu! copilului.
CAP. III.
Afcctivitatca. 1 Frica. De ce se sperie copiiul ?
2. Simpatia si natura morala a copilului. a) minciuna.
b) egoismul. d) Cruzimea.
CAP. IV.
Activitatea.—Sugestia. Ce va sa zica ? Diferite
feluri : ideomotoare, sensoriomotoare, fizica.
CAP. V.
Imitafia.—Miscarile de espresiune, principiul lor.
a) zimbetul si risnl, b) sarutarea, c) espresia atenfiel.
CAP. VI.
Vointa. 1) Semnul esterior al Voin^ei 2) Act
de voin^a : ce este; de cite feluri. 3) Inhibitia. 4) Acte
spontane, reflexe, instinctive. 5. Voinfa propriu zisa.
Mecanismul acteler ideo-motoare. 6. Epoca deliberdrii.
CAP. VII.
luteligen^n. 1) Receptivitatea si retentivitatea.
2) Fantazia si ra^ionaraentul. 3) Memoria.
CAP. VIII.
Fantazia. 1) Personiflcarea. 2) Audi^ia colorata.
3) Jocurile. 4) Esplicajia nature!. 5) Imareproductive.
6) Imagina^ia creatoare.
279
CAP. IX.
Operatiile intelectuale p. cunoasterea adevarului.
1. Necesitatea de a uniflca datele esperien^ei intr'un
tot armonic. 2. Opera^iile intelectuale elementare si
fundamentale. 3. Cum se stabilesc adeveratele deosebirl
si asemanari : frequenta si interesul. 4. liolul
cuvintului in intelect.
CAP. X.
IMrebdrile copitlor. Diferitele categoril: relative
la fapte, origine, scop, permanen^a legilor naturel.
CAP. XI.
Filosqfia copiilor : 1) materialismul lor. 2) Ce
cred despre tiinte. 3) Desprestare de inainte de via^a si
dupa moarte 4) Cum is! inrhipuesre raportul dintre
sntlet si corp ? 5) Ideia despre personalitatea proprie ?
CAP. XII.
Diferite proceddri p. studiarea copilului : 1) Observajia
sporadica ocasionala in familie. 2) Observa-
^ia sistematica prin scoli normale. 3) Observatii si
esperimente minu^ioase asupra unul singur copil. 4)
Statistica.
Lucrari practice $i confei'inte
La cursul de Pedagogic s'a cetit si comentat I'Emile
de J. J. Rousseau, in ore deosebite de curs si destinate
in special lucrarilor practice.
S'a tratat in scris subiecte de conferinte si anume
: Educafia estetlcd. Edticalia l r oiii/,ei. Cea
d'intai chestiune a fost expusa si oral si urmata de
disease.

— 280 —
La cursul de Psichologie experimentald £inut cu
anul preparator, orele destinate lucrarilor practice au
fost ocupate :
1) Cu esperien^e psihologice spre a stabili diferen^ele
individuale privitoare la asocia^ia de idei,
gradul de imaginatie si memorie, tipurile intelectuale.
etc.
2) Rezumate si estracte din scriitorii romani si
streini facute de studen^l, intru cit se raportau la
psichologia infantila.
Autoril studiafi din acest punct de vedere au
fost: Creangd, Vldhnfd, Co$bnc, Emmescu, Tolstoi
(Amintiri din copilarie), Paul Magurerite (Ame d'enfant),
etc.
3) Relatari orale sau scrise cu privire la un
chestionar psichologic comunicat de ma! inainte tuturor
auzitorilor.
Prof. Dr. J. GAVANE8CUL.
COFSH! de istee
I) Principiile fundaraentale ale istoriel, Partea I:
1. Coexistent si Succesiune.
2. Oaracterul stiin^ific al istoriel.
3. Pareri gresite asupra nature! istoriel.
4. Factorii statornici a! istoriel.
(Partea a II se va face in 1898—99).
II) Istoria moderna de la 1452 —1789, dupa
principiile desvoltate in cursul de principii fundamentele.
Studiarea principalelor serii istorice din cari
se alcatueste istoria moderna. Stabilirea faptelor (indicarea
celor nesigure) si inlantuirea lor cauzata cu
escluderea pe cat se poate a apre^uirei si judeca^el
asupra evenimentelor.
II) Istoria Rominilor de la Fanario^i pana in
zilele noastre in acelas spirit ca si Istoria moderna.
Prof. A. D, XENOPOL.

Filologia roraina
1. Pisiologiea sunetelor.
2. Originele Umbel romine : a) Monumentele
istorice despre Romini si limba romineasca inaiiite de
seculul XVI. b) Limba latina populara.
S'au interpretat : Corpus inscriptionum latinarum
tomurile I si III; Apendix Probi : Corpus glossariorum
latinorum; Glosele de la Kassel si de la Reichenau;
Schucliardt, Vokalismus des Vulgarlateins.
Prof. A.
•
Cursulu de limba francesa
1. Istoria limbei si a literature! franceze de la
originile ei pana la sfirsitul secolulul al 16-lea inclusiv.
2. Desvoltarea literaturilor Neolatine pana la
sfarsitul secolulul al 16-lea inclusiv.
3. Autorii cei marl al secolulul al 16-lea francezl.
4. Romantismul in Franta inaintea revolutiei.
5. Romantismul in Inglitera, Germania si in
Franca dupa revolutiune.
6. Romantismul in Franca dupa 1815.
7. Romantismul pana la al 2-lea imperin in Franca.
Prof. A. NAUM.

Cursu de istoria lileraiurel Eline,
1. Tragedia si comedia greaca.
2. Tradncere din Tucididi.
3. Versiuni din limba romana in cea Elina.
Prof. 1. Caret ffiani.
l)
2)
3)
4)
a)
b)
Cufsu de limba Latina
Dialectele vechl italice.
Limba latina vulgara.
Sudil critico-estetice asupra Eneidei.
Interpretatu :
Propertiu : Elegii.
Cicero ^In Verrem (de Signis)^.
Prof. Ar. Densusiann.
i
FACULTATEA DE $TIINTI.
Curs de 6-eometrie Analitica
Geometria plaua
Diverse sisteme de coordonate.
Proec^iuni. Relajiunea intre segmentele formate de
n puncte asedate in linie dreapta.
Transformarea de coordonate dreptliniare sipolare.
Clasificatiunea curbelor.
Principiulomogeneitafilsi construc^iuneaformulelor.
«• * *
Linia dreapta. Diverse forme de ecvafii a liniei
drepte. Diverse teoreme si problems privitoare la lima
dreapta.
Unghiuri si distance. Pnncte si drepte imaginare.
Sisteme de drepte.
Raport anarmonic. Proporfiune armonica. Pol si
polara in privirea unei sisteme de 2 drepte.
Linia dreapta in coordonate polare.

— 286 -
Ecva^ia circumference! de cere. Centra, rads,
tangenta. Probleme asupra tangentel.
Polara umu punct in privirea unei circnmierenf&.
Sistenie de doa cercuri. Axa radicals.. Tangente comune
la doa circuraferente. Trei cercuri, cere ortomic.
Ecvafia cireomferen^el de cere in coordonate polare.
•#
•>.- *
Construcfiunea si discu^iunea complects a ecvatiei
de gradul al doilea cu doa variabile.
Diverse forme a-le ecvatiei de gradul al doilea.
Discriminant
Tangente la curbele de gradul al doilea.
Centra, diametrio si axe. Re'ducfiunea ecvatiei
de gradul al doilea.
Stndinl elipsei, iperbole! si parabolel cu ajutorul
ecvajiilor lor reduse. Tangente, normale. Diametri conjuga|;i.
Fonnulele lui Cliasles Teoremele lui Apolonius.
Foculari si directoare. Doa inetoade pentru determinatiunea
focularilor si directoarelor la curbele
de gradul al doilea. Aplicafiuni la elipsa, iperbola si
parabola asupra ecvatiilor lor reduse. Diverse proprietati
focale. Originea in focular.
Ecva^ia curbelor de gradul al doilea, in coordonate
polare, polul n'ind unul din foculari.
Sec^iuni plane in conul circular drept; metoada
geometries si metoada algebrica. Asedarea unei conice
pe con.
Poll si polare la secfiunile conice.
Determinatiunea sec^iunilor conice. Condifiuni
simple, multiple si simultanee. Puncte si secante co-
— 287 —
mune la doa conici. Ecva£ii trenerale de conici carl
satisfac unor anumite condi^inni. Conici circumscrise
unei patrulater, unui triunghiu.
Homografle. Divisiunl homograflce de baze diferite
si de aceiasi baza. Fascicule homografice cu
virfurl diferite si cu aceiasi virf. Puncte si fascicule
in evolu^iune. Aplica^iuni la secfiunile conice. Diverse
teoreme; proprietap corelative.
*
•X- *
Teoria generala a curbelor plane. Coordonate
dreptliniare. Tangente, normale, subtangente, sub
normale. Concavitate si convexitate. Puncte de inflexiune.
Puncte multiple.
Curbe invalitoare; curbe invalite.
Teoria centrilor si a diametrilor.
Teoria asimptotelor. Asimptote paralele cu axele.
Asimplote neparalele cu axele.
Construc^iunea radScinilor unei ecva^il cu o necunoscuta
prin intersec^iuni de cnrbe.
Coordonate polare. Tangenta, normals, sub tangenta,
sub-normals, concavitate si convexitate. Asimptote.
Oeometria in * pal in
Diverse sisteme de coordonate.
Semniticatiunea ecva^iilor cu una, doa si trei variabile.
Relatiuni intre unghiurile unei drepte cu axele
de coordonate. Distan|;a intre doa puncte.
Transformatiunea coordonatelor. Fonnulele lui
Euler.

— 288 —
Planul. Diverse forme a ecvatiei planului.
Linia dreapta. Intersecfiuni de drepte. Unghiul
a doa (frepte, a doa planuri. Distanfa unui punct la
un plan, la o dreapta. Cea mai scurta distan^a Jntre
dona drepte.
Generatiunea snprafetelor. Ecvatiile generale a
suprafefelor cilindrice, conice, conoide si de revolutiune.
Tangent! la o curba. Plan tangent la o suprafa^a.
Suprafetele de gradul al doilea. Centra. Planuri
diametral}. Diametri. Plannri principal!. Axe.
Reducfiunea ecvatiei de gradul al doilea.
Elipsoidul. Iperboloidil. Paraboloidil. Generatricele
dreptliniare a iperboloidului si paraboloidului.
Ptof. C,
Gurs de Algebra superioara
Sirurl si Serii convergente. l)erivate. Maxima si
Minima. Teoria generala a equa^iilor. Kezolvirea
numerica a equafiilor.
Teoria fuiic^iiiiielor
Func|iuni uniforme si neuniforme. Proprietajile
lor generale. Singularitati. Teoria elementara a functiunelor
duplu periodice. Diferite notafiuni.
Oeouietrie
I Elemente. Suprafe^e cilindrice, conice de revoln^ie.
Planul tangent si intersecfil.
II Perspective conica si cavaliera. Teoria generala
a suprat'e^elor strimbe. Aplicat-ii la conoidl si
Helicoidi.
Prof. /. Ralleti.
19

Curs de Calcul diferential si integral,
Amil l-ifi ftf nl 11-lea.
Corespondenta intre totalitatea punctelor unei
drepte indefinite si acea a numerilor reale. Variabila
reala.
Teoria sistemelor de puncte (ensembles). Sisteme
perfecte. Sisteme marginite. Sisteme dintr'o singura
bucata. Sisteme masurabile.
Functiuni. Functiunl marginite. Functiunl integrabile.
Integrale simple. Functiunl continue. Functiunl
uniform continue. Functiunl inverse.
Derivate si diferentiale ale functiunilor de o singura
variabila. Formula cresterilor finite. Aplicatii.
Functiunl definite de o integrals! definita: proprietati.
Integrale indefinite.
Derivate partiale de intaiul ordin. Diferentiale
totale. Teorema functiunilor compuse.
Functiunl implicite. Definita preciza a unei functiuni
implicite de o singura variabila; derivata unei
asemenea functiuni. Functiunl implicite de un numer
oare-care de variabile independente: derivate partiale.
— 291
Conditii pentru ca un sistem de functii sa fie distincte.
Determinant functional.
Derivate si diferentiale de ordin superior. Teorema
relativa la intervertirea ordinel derivarilor.
Schimbarea de variabile. Schimbarea variabilelor
independente. Scbimbarea simultanea a variabilelor
independente si a functiunilor. Substitutil ortogonale.
Functiuni isotrope.
A supra discu^ie! restnlui din formula lui Maclaurin.
Aplicatie la functiunea (1+x).
Functiunl definite de seril. Serii unifonne convergente;
derivarea si integrarea lor. Serii de puteri:
interval de convergenta. Teorema asnpra identitatei
a doua serii. Rezolvirea ecuatiilor prin serii.
Maxima si minima ale functiunilor de-o singura
variabile. Maxima si minima ale functiunelor de mai
nmlte variabile. Maxima si minima relative.
Annl Ill-lea
Serii multiple. Transformarea unei serii multiple
intr'o serie lineara si reciproc. Serii multiple absolut
convergente.
Serii de puteri a mai multor variabile. Teorema
asupra identitatei a doua asemenea serii.
Disvoltarea in serie a radadnilor infinit de mici
ale ecuatiei S(u, z)=0. Convergenta disvoltarei. Discompunerea
in factor! a lui S(u, z).
Aftlicufielc geometrice ale calcul/ti diferenfial.
I'nnctc simple si multiple ale unei curbe plane. Tan-

— 292 —
gente. Cicle; ordinul unui ciclu. Forma unui ciclu
real. Reprezentarea parametrica a une! cui'be plane.
Suprafete. Puncte simple ; plan tangente. Puncte
multiple; con tangente. Reprezentarea parametrica
a unei suprafete.
Curbe strimbe. Puncte simple si multiple. Tangente.
Reprezentarea parametrica a unei curbe strimbe.
Curbe strimbe considerate ca intersectii de doue suprafete.
Teoria contactulul. Curbe si suprafete osculatrice.
Invalitoarea unei familii de suprafete depinzind
de unui san de doi paramotri variabili.
Invalitoarea unei familii de curbe strimbe ; conditiele
existentei lor. Suprafete disfasurabile.
Curbe plane. Tangenta. Cosinusorile directoare ale
tangentel. Normala. Cere oscillator. Curbura. Formulele
lui Fren«t. Disfasurate si disfasnratoare.
Curbe strimbe. Tangenta ; cosinusuri directoare.
Plan normal; suprafata polara. Plan osculator. Sfera
osculatrice. Cere osculator. Normala principals. Corbura
si sucirea curbelor strimbe. Formulele lui Frenet;
aplicatil. Disfasuratele curbelor strimbe. Helice.
Sttprafefe. Suprafete riglate. Teorema lui Chasles.
Curbura snprafetelor. Teoremele lui Meusnier si
Enter. Linii de corbura. Diferite forme ate ecuatiilor
lor. Teorema lui Joachimstal. Sisteme triple
ortogonale. Teorema lui Dupin. Linii asimptotice.
Ecuatii diferinpiale. Generalitati- Reducerea unui
sistem de ecuatii diferentiale ordinare la forma
canonica. Ordinul unui sistem.
Existenta integralelor. Forma integralelor. Integrala
generala; integrate prime. Puncte critice ale
functiunilor integrate. Cazul ecuatiilor liniare.
Studiul, in jurul unui pnnct critic, al integrale-
lor ecuatiei: ^==F (x, y), inversa functiunei F (x, y)
fiind kolomorfa.
Existenta integralelor unui sistem de ecuatii diferentiale
cu derivate partiale.
Ecuatii diferentiale ordinare de intaiul ordin.
Reducerea la o ecuafie diferentiala liniara cu derivate
pai^iale de intaiul ordin.
Procedeuri de integrate. Ecuatil cu variabile
separate. Ecuatii omogene. Ecuatii liniare. Ecuatia
lui Bernouilli. Ecuatia lui Riccati.
Teoria factorului integrant; aplicatil.
Ecuatia D-lul Darboux. Ecuatia lui Jacobi. E-
cuatii nerezolvite in privirea lui '«„• Ecuatia lui Lagrange
si a lui Clairaut.
Solutil singulars ale ecuatiilor diferentiale de ordinul
intaiu.
Aplicatii geometrice. Problema trajectoriilor. Linii
de curbura ale unui elipsoid.
Sisteme de ecuatil diferentiale de intaiul ordin.
Teoria ultimulul multiplicator ; aplicatil.
Ecuatil de un ordin oare-care, Diverse cazuri
de reducere.
Ecuatil lineare de un ordin oare-care.
Ecuatii omogene. Sistein fundamental de integrate.
Forma integralei generate. Cate-va analogil
ale ccnatiilor liniare omogene cu ecuatiele algebrice.

__ 294 —
Metoda D-lui Fuchs pentru determinarea unu! sistem
fundamental.
Ecuatii liniare ne-omogene. Forma integralel
generale.
Ecuatii liniare cu coelicienti constant!. Ecuatii
omogene. Metode D-lul Vaschy. Ecuatii cu membrul
al doilea de forma Pe rx , P fund un polinom in x.
Integrarea prin integrals definite. Ecua^ia lui
Laplace.
Sisteme de ecua^ii liniare. Sisteme de ecuafii liniare
cu coeficienti constant!.
Ecuatii diferentiale cu derivate partiale. Ecuatii
liniare de ordinul intaiu. Aplicatii. Ecuatii de ordinul
intaiu oare-care. Integrals, complecta; integrala
generala; integrala singulars. Interpretare
geometrica.
Ecua^ii cu diferen^iale totale.
Determinarea unei integrals complects a unei ecua(ii
cu derivate partiale de ordinul intaiu.
'Calciilul variafulor. Variatiele unei functiuni.
Variafiele unei integrale definite ; transformarea lor.
Maxima si minima ale unei integrale definite.
Oonditiele pentru ca varia^ia integralel sa tie nula.
Determinarea functiunilor necunoscute. Cazul cand
functiunile sint legate prin ecuatii date.
Aplicapii. Curbe brachistochrone. Linil de lungime
minima intre doa puncte Linii geodezice.
Prof. A. Mdnescu.
Curs conferentiar
/. Conferinte asupra Calculului infinitesimal.
1 Calculul radicalilor, aranjarl, permntari.
2 Derivata unei functiuni, oars care.
3 Derivate si Diferentiale.
4 Reprezentarea geomstrica a diferentialei.
5 Diferen^iala ariei unei cnrbe.
6 Desvoltarea functiunilor in serii.
7 Diferitele valorl adevarate ale functiunilor ( ^. ^-.
8 Despre maxima si minima.
9 Teoremul lui Fermat si alte aplicatiunl.
10 Aplicatiuni geometries la maxima si minima.
11 Maxima si Minima functiunilor de mal multe
variabile.
12 Tangents si sub tangents, normals si sub normals.
13 Despre curbura si raza de curbura.
14 Puncte de inflexiune, puncte singularii, etc.
15 Aplicatiuni la curbele usuale.
16 Despre integrale: definita si nedefinita.
17 Limite de integrates.
18 Diferite procedeuri de integratiune.
19 Integratiunea diferentialelor binoame etc.

20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
— 296 — 297 —
Integrarea prin desvoltare in serie.
Calculul integralelor definite. Aplicafiuni.
Aria curbelor plane usuale.
Calculul volumului terminat prin suprafe^e .de revolutiune.
Diferen^iarea sub sernnul ./'. Determinarea catorva
integrale diflnite.
Calculul integralelor lui Fresnel.
De unde rezulta integralele lui Fresnel.
Asupra ecnafinnilor diferenfiale.
Emafiunele omogene, teoria multiplicatorilor,
Despre diferen^ialele totale.
Ecuatiunea lui Clairaut.
Problemul liniilor ortogonale, aplicatiunea la potenjialul
electric si magnetic.
Ecuatiuni diferenjiale de al doilea ordin.
Aplica^iuni la fiinc|iuni caracteristice (caldura) si
la descarcarile electrice oscilatorii.
Integrarea prin serii.
Ecua^iuni simultanate.
Ecua^innea diferenfiala de al doilea ordin cu derivate
parfiale.
2. Fizica Matematica.
1 Caldura ca cantitate si ca calitate.
2 Actiunea caldurei asupra corpurilor. Termometria,
pirometria: acfinnea mecanica asupra corpurilor
desvolta caldura.
3 Termometria bazata pe dilatatiune, condi^iunele
termometriel de precisinne.
4 Dilata^iunea solidelor, licidilor si gazelor.
5 Coeflcienfi de dilatafiune.
6 Calorimetrie.
7 Lichefactiunea gazelor.
8 Continuitatea intre cele trei stari ftzice.
9 Rela^iunele dintre diferi^I coeflcien^i intrebuin^a^i
in termodinaniica.
10 Determinarile experiiuentale ale lui -tr
11 Echivalentul mecanic al caloriei
12 Despre energia interna a unui sistem.
13 Legea lui Joule la gaze.
14 Aplicatiunea conservarei energiei la fenomenele
chimice.
15 Fenomenele mecanice si electrice.
16 Teoria mecanica a caldurei.
17 Teoria constitute! corpurilor.
18 Proprieta^ile sistemelor conservative.
19 Temperatura unui gaz.
20 Despre functiuni caracteristice: despre linil interne
si Hnii adiabatice.
21 Postulatul lui Carnot. Principiul lui Clausius.
22 Despre temperature absoluta.
23 Transforma^iunea reversibila.
24 Teoremul lui Gibbs. Potentialul termodinamic.
25 ApHcafiunea termodinamicei la schimbarea flzica
a corpurilor.
26 Explicarea lichefacfiunei, punctul critic.
27 Aplicatiunea principiilor termodinamicei la fenomenele
electrice.
Prof. Dr. Hurmusescn.

CURSUL DE FISIOLOG1E
Fisiologia fesutului nervos §i dintre centrele ncrvoase
fisiologia Maduvci spinarei.
I. TESUTUL NERVOS.
1°. Difinifiuni
Ce este inervafiunea-nevrilitatea.
2°. Proprietdpile tesutului.
a. Proprietatile chimice.
b. Proprietatile fisice.
Densitatea.
Cohesiunea.
Elasticitatea
Proprietatea elect>• tea
1°. Existen^a unu-i curent electric in
2°. Cum se aratanoue, curentul electric nervos
3°. Originea puterei electro-motrice a nervilor
«) theoria chimica
,3) theoria electro-moleculara.
4°. Varia^iunea negativa.
Elementul hi! Lipmann.
5°. Electro-tonus.
— 299 —
3°. Fisioloyia tesutului.
A. Fisiologia capetelor nervilor.
B. Fisiologia cordoanolor nervoase.
a. Recuhoasterea specialita^ii nervilor.
1°. Taerea
2°. Excitare
3". Degenerare ,
4°. Otravire. ' ' ;; '
b. Cum func^ioneaza nervul.
1°. Nervul este un simplu fir conducator ?
2°. Un nerv de sim^ire nu poate fi ?i
motor? Sim^irea recurenta.
c. Fluidul nervos
d. Excitabilitatea nervilor.
1°. Circula^iunea
2°. Frigul
3°. Aerul pe rani j Imprejurdrile
4". Ranirea nervilor
[2. Kxcitanfii
1°. Mecahici
2°. Chimici
: ; 3". Fisici
Tetdnositrile
5. Influenza paralisitoare a unui
curent electric
E. Alternative voltiane
'C. Excitat'ie impdard
1°. Activitatea celor doi poli
2". Excita^iutlea nervilor.

— 300 —
C. Fisiologia centrelor nervoase.
1. MADUVA 8PINAREI
a. Madnva ca organ excitabil. .
y. Substanfa cenusie
$. Substanfa alba.
1°. Coloanele posterioare
2°. Coloanele antero-laterale.
b. Maduva ca organ de transmisiune.
a. Ducerea impresielor sensitive
1°. Cari parti le due ?
2°. Ce drum an in substanfa cenusie ?
Hyperetheriele si Aoestheriele.
3°. Toate feliurile de sensa^iuni au acelas
drum in launtrul maduvei ?
(3. Dueerea iritafiunelor tnotorie.
1°. Cari parti le due.
2°. Se incrucisez sau nu in maduvS..
c. Maduva ca centra nervos.
«. Ca organ al reflexelor.
1°. Este ea un organ al reflexelor?
2°. Caracterele miscarilor reflexe.
3°. Mecanismul miscarilor reflexe.
4°. Centrele reflexe intra-medulare.
5°. Drumtirile miscarilor reflexe in substanta
cenusie.
6". Maduva simteste ?
Gradid de putere excito-motrice a Maduvei
1°. Sunt casurl care o pot mari ?
2°. Sunt casuri care o pot micsura ?
— 301 —
Ca organ supraveghietor a funcpiunelor vegetative.
1°. In actul respirafiunei.
2°. Asupra circnla|iunei.
a) Asupra inimei.
b) Asupra vaselor sanguine.
3°. Asupra nutrijiiunei.
(4°. Asupra irisului.)
CURSUL DE ZOOLOGIE
Arthropodele in general. Organisarea, taxionomia bioi«gi:i
§i phyldgeinia Cmstaccilor.
I. ARTHROPODELE.
1°. Deflnitiuni. Istoricul.
2°. Caracterele generale.
a) Conform at/a corpului.
2). Inelele.
H). Tegumentul
Exoschelat
Apod em e
!
Regiunele corpului.
b) Organisorea internd
a). Systemul muscular
p). Aparatul inervator.
Y). Aparatul digestiv.
o). Aparatul respirator.

302 —
s). Aparatul circulator.
'C). Orgaiml renal.
Y;). Aparatul reproducator.
c) Desrolturea embryoloyicd si filogenia
3) Prin sexe.
ft] Parthenogenesa.
1". Oulele.
"2°. Segmentat-ia
3°. Foile blastodermice.
4°. (iastrula
5°. Formele larvare.
0°. Filogenia.
d) Taxioiiomia $i biologia.
II. CRUSTACEII
In acelas mod cum s'a aratat ca sa va produce
la studiul incrangaturei din care face parte ?i clasa
Crustaceilor.
Prof. Dr. Leon C. Cozmorici.
CUES DE MOHFOLOG1E
1 Generalitati asupra progresulvu Biologiei animale.
2 Introducere la stadiul Morfologiei animale.
3 Morfologia (anatomic si dezvoltare) Celulel animale.
4 Elementele sexuale (oul si spermatozoidul).
5 Fenomenele de maturatie ale oulnt si fecunda^ia lui.
6 Segmentatia oului.
7 Formarea foitelor germinative.
b Dezvoltarea mezodermului.
9 Teoria Celomului.
10 Fibra muscnlara (histologie)
11 Tendoane, Aponevroze, Synoviale.
12 Considera^ii generale asupra Morfologiei muschilor.
13 Anatomia comparata a sistemului muscular.
14 Desvoltarea systemulm muscular.
15 Considera^ii generale asupra Morfologiei Tegumentelor.
16 Epiderm, derm (anatomie comparata si dezvoltare).
17 Productiunele epidermului (peri, pene, ungliii, copite
etc.
18 Celula si libra nervoasa (histologia)
19 Consideratii generale asupra morfologiei sistemului
nervos.
20 Anatomia madnvei spinarei la om
21 Anatomia crierului la om.
22 Anatomia nervilor cranieni si spinali la om.

— 304 —
i3 Anatomia comparata a sistemului nervos.
24 idem a nervilorcranienl si spinali.
25 idem a nervului Simpatic.
26 Dezvoltarea sistemului nervos.
27 Considera|ii generale asupra morfologiei organelor
de simturi.
28 Morfologia(anat. comp. si dezvolt.)organelor tactile.
29 Idem a organuliii olfactiv.
30 Idem a orgauului visual.
31 Idem a organului auditiv
32 Histologia aparatului circulator (inima,artere,vine)
33 Considerafii generale asupra morfologiei aparatului
circulator.
34 Anatomia comparata a aparatnlui circulator la
pesti si amfibieni.
35 Idem Idem la Reptile, paserl.
36 Idem Idem la Mamifere
37 Studiul singelui.
38 Dezvoltarea singelui si a vaselor sanguine.
39 Dezvoltarea aparatului circulator (Inima si vasele).
40 Considera^ii generale asupra formelor embrionare.
41 Anex. embrion. (invelisuri fetale) la Pesti, amfibieni
42 Idem Idem la Reptile, Paseri.
43 Idem Idem la Mamifere.
44 Considerapi generale asupra Morfologiei, aparatului
genito-urinar.
45 Anatomia comparata a aparatului urinar.
46 Idem a aparatului genital.
47 Dezvoltarea aparatului genito-urinar.
Prof. H. Bnjor
CURSUL DE BOTANICA.
i.
Celula §i anatoinia vegft;ilft.
-Celula 1) Morphologia celulei, a) Confintttul viu :
Cytoplasma, nucleu, corpi centrali, chromatophori, tonoplaste,
cili, pseudocili, placa oculara, placa irisanta,
elalioplaste, corpi uleiosi. granula lul Altmann ; b)
Confinntul mort: aleurona, grannie de myrosina si de
emulsina, cristaloizi proteici, graun^e de amil si corpii
inruditi, materii grase, uleuri etherice, resine, cristale
de oxalat de calciu, sulfat de calciu. Sue celular si
materiele disolvite in el. Membrana celulei. 2) Phijsioloyia
celulei. Teoria umflarei si a osmosei; celule
artificiale ; proprieta^ile fisice ale cytoplasmei si ale
membranei. Mecanica celulei.
feseturi. Impar^irea lor dupa func^iune. Menstem.
Sistema mcdlitoare: epiderma, pluta, rhytidoma. Sistema
feseturelor inecanice: elemente mecanice morphologia
si proprieta^ile lor. Principii mecanice de constructiune.
Disposifiunea ^eseturelor mecanice in diverse
organe pentru a da soliditate contra indoirei,
trac^iunei, presiunei si ruperei. Sistema jeseturelor absorbante
in raport en materiele ce absorb. Sistema f,eseturdor
conducatoare pentru apa cu materii minerale
20

- 306 -
disolvite si pentru materii plastice. Organe elementare:
vase, parenchim conductor, celule canbiforme, tuburi
ciuruite cu celule anexe, tuburi laticifere. Structura
fasciculelor conducatoare, diverse tipuri de fascicule.
Dispositiunea si mersul fasciculelor vasculare
in tulpina, radacina si frunze. Sistema asimildtoare.
Sistema feseturelvr ce tin in rezervd materii plastice
si apd.
Sistema feseturelor aerifere. Spa^ii aerifere ; comunicarea
loc cu exteriorul stomate, lenticele, pneumatode.
Sistema feseturelor de secre.'iune si rezervorii excretorii;
Organe secretorii: Hydathode, glande digestive,
nectare, glande secretatoare de ulea, resina, mucilagiu
si guma, canale secretoare. Reservorl, excretoril.
Cresterea in grosime, secundara, in tulpina, radacina
si frunza.
II
Physiologiea vegetala generala §i Cryplogamcle
celulare.
Physiologia, 1. Condifiunele exterioare de viafd
pentru plantd: caldura, lamina, electricitatea, gravitatea,
apa, oxigenul, anhidrida carbonica, materiele
nutritive, contactul cu corpi strain! solizi, influenta
altor fiin^e vii (symbiosa).
Physiologia physicd structura moleculara a corpilor
organiza^i. Miscarile corpilor protoplasmatici. Miscarea
apei in planta ; secretiune de apa. Transpira-
|inne. Miscarea gazelor in planta. Cresterea. Formarea
organelor. Tensiunea feseturelor. Miscarile di-
— 307 —
verselor pai'ti de planta: miscari mecanice, miscarl
autonome, miscari de irita^iune (geotropism, heliotropism,
hydrotropism, termotropism, galvanotropism,
plante sensitive, agaf.etoare, volubile).
3) Physiologia chimicd. Compozi^iunea chimica a
plantei. Respiratiune. Fermenta^iuni. Nutritiune in
general. Ob^inerea carbunelui : nutritiune cu anhidrida
carbonica, nutritiune cu compusi organic!.
Obfinerea azotului : nutri|iunea cu acid azotic, cu amoniac,
cu compusi azota^l organic!, cu azot liber.
Ob|.inere hidrogenului si a oxigenulul. Ob^inerea celor-lalte
substante gasite in cenusa plantei arse. Substan^e
vegetale, nasterea si importanta lor pentru plata.
Cryptogamele celnlare. 1. Thalloplnjte: Myxomycete,
Scbizophyte, Diatomee, Peridinee, Conjugate,
Chlorophycee, Pholophycee, Rbodopliycee, Characee.
Eumycete: Phycomycete (Chytridiacee, Oomycete, Zygomycete);
Mycomy-cete (Ustilaginee, Bazidiomj r cete.
Ascomycete, LycheniX
2. Muscinee a) Hepatice : Orel. Marchantiaceelor,
Ord. Anthocerotaceelor. Ord. Jungermanniaceelor. b)
Muscbi: Ord. Bryincelor, Ord. Phascaceelor, Ord. Andreaeaceelor,
Ord. Sphagnaceelor.
Ill
Ptcridophytele §i Phanerogamele.
Pteridophytele. Clasa Filicineelor, clasa Equisetineelor,
clasa L} r copodineelor, morphologia si impartirea
claselor in ordine, familii. citarea plantelor representate
in flora terei noastre si a plantelor utile. Pteridophyte
fosile, morfologia si clasinca^ia lor.

- 308 —
Phanerograme. Inrudirea acestui despartamint cu
precedentul, caractere generate si impar^itoare. A.
Clasa Gymnospermelor Morphologie, biologia si impar-
^irea ordinelor : Cycadee, Conifere si Gnetacee. Oitarea
plantelor representate in flora ^erel noastre si
a plantelor iitile. Gymnospernie fosile, morfologie si
clasificafiunea lor.
B. Clasa Angiospermelor. Morphologia aparatului
vegetativ si reproductor. Fructifica^iune si urmarele
ei: frnct, semanta, embryon. Germinatiune.
Impartire, 1. Sub clasa Monocotyledonatdor. Caractere
generate impar|.ire. Morphologia, biologia si impar-
^irea familielor (aranjarea familielor dupa ,,Natiirliche
pflanzenfamilien"): Oitarea la fiecare farailie a plantelor
representate in flora terei noastre si a plantelor utile.
2. Sub clasa Dicotyledonatelor a) Arc.hicMamida.cee. Morphologie,
biologia si impar^irea familielor cu insisten^a
asupra familielor reprezentate in flora terel noastre.
Citarea la fiecare familie a plantelor reprezentate
in flora ^erel noastre si a plantelor utile. (Aranjarea
familielor dupa ,,Natiirliche pflanzenfamelien").
b) Sympntale Morphologia, biologia si inipar-
\\rea celor mai importante familii, cu insisten^a asupra
familielor din flora terei noastre. Citarea plantelor
representate in flora Jerei noastre si a plantelor
utile.
Notd Cursul tacandu-se in trei ani, s'a impar|it acest
resumat in trei p&i'ti, cate o parte pentru fiecare an, prin
cifrele romane I, II si III.
Prof Dr. Popovici.
tama de
Partea teoreticjl
Cristalografia. Generalitatl. Masura unghiurilor,
Gonioinetre. Diverse sisteme cristalografice ; sistemele
cristalografice franceze. No^iunl de simetrie. Teoria
descresterelor. Principiele sistemel cristalografice a
lui Bravais.
Sistema cristalograficd a lui Levy. Nota^iune nomenclatura.
Forme holoedrice si hemiedrice. Forme
compuse. Studiul detailat al celor 7 sisteme cristaline.
Formele primitive si diversele modiflcatil pe unghiuri,
ai much!; formele secundare.
Sistema cristalograficd a lui Nauman. Parainetri.
Principiele relative la nota^iune. Studiul detailat
al diverselor forme a celor 7 sisteme cristaline,
aratindu-se modul lor de formare plecand de la axe ;
nota^ia lor. Eela^iuni en nota^iunele dupa Levj^. Hemiforme,.
tetartoforme.
Sistema cristalograficd a lui Miller. Indici, zone.
Relation! intre indicil fe^elor si a axelor de zona.
Condit,iunl ca o fata sa faca parte din zona formata
de 2 fe^e. Ecvaefia zonelor. Condi^ium ca o fa^a sa
faca parte din 2 zone. Project-iunea formelor crista-

- 310 -
line. Projectiune stereografica. Teoreme fundamentale.
Projectiunea diverselor elemente a cristalelor.
Studiul detailat al forme)or diverselor sisteme cristaline
j projectiunea polilor fe^elor. Notatiunea in indici.
Transformarea notaf-iunilor. Caz general, cazurl
speciale.
Calcide cristalografice.
Mineralogia descripitivd. Clasiflcare. Elemente. Metaloizi
si met ale native. Oompusil carbonulul. Compu$i
binari. Fluorun, Clorurl, Bromura, loduri, Oxide,
clasificarea lor. Oxide metaloidice si metalice,
anhidre si hidratate. Formule de constitute. Sulfnri.
Considera|ii asupra constitute! lor. Sulfur! metaloidice
si metalice. Formule de constitute. Seleniuri.
Teluriuri. Arseniuri. Antiinoniuri. Sdniri metalice.
Sulfoserl. Sulfo-arseniti-antimonrJ;i etc. Considera^iuni
asupra constitu^iel lor. Sulfa^I, clasiflcare, formule
de constitute. Selenia^I, Telura^i, Borap formule de
constitute. Carbonari, clasiflcare, formule de constitut-ie.
Silica^l, considera^iuni asupra constitute! lor.
Clasiftcare. Ortotelicati, metasilica^I : neutri, acizl si
bazici. Silica^I cu apa de cristalizare. Silica^! mixti.
Formule de constitute. Azotati, Fostafi : Constitu^ia
si Clasiticarea lor. Arsenia^i, Antimoniati, Vanada^l,
Tantola^i. Nioba|l. Molibdap.
rctrografte. Obiectul ei. Roc!, clasificarea lor.
Rod eruptive metamorfice; Stratificate. Mineralele ce
compun rocele, studiul proprieta^ilor lor optice in lumina
polarizata paralela sail convergenta. Mijloacele
— 311
de a le pute recunoaste si diferen|ia. Caracterele deduse
din observatii microscopice. Structura zonara,
incluziuni, microlite etc. Roa : eruptive, clasificare: Bod
granitoide: Granit, Sinit, Diorit, etc. Constitu^ia lor,
varietati; Gisimente, rela^iuni geologice. Rod trahitoide
: Pori'ir, trahit, Quidazitu, nielaflr, Bazalt etc.
Constitute, varietati, gisimente, relat-iuni geologice.
Rod metamorfice Gneis, Scisturi etc. Rod hedimentare,
Calcar, Argile etc.
Partea practical.
Analiza ininerafelor la suftaiu. Instrumente, Constitutia
flacarei. Foe de oxidare, foe de reducere.
lieactivi, uzul lor. Reactiuni caracteristice prin care
se pot recunoaste diverse minerals. Goniometrie, Masura
cu Goniometrul de reflexie a unghiurilor cristalelor.
Aplicatii la calcule cristalograflce.
Studiul practic al formelor cristaline m paralel CM
studiul teoretic. Aplicatiuni la made.
Studiul practic in muzeu al mineralelor in paralel
cu studiul teoretic. Determinarea lor mai ales dupa
caracterele esterioare : forma; culoare, stralucire etc.
Preparafiuni microscopice pentru studiul rocilor.
Instrumente de preparatie si de observatie. Microscope
polarizatoare. Studiul in paralel: macrascopie
si microscopic al principalelor roc!; mijloacele de recurioastere
a elementelor si determinarea rocelor numai
dupa observa^ia microscopica.
Profesoi'j V. C. Bufureanu.

A. Cliimie gonerala.
Legile numerice ale combina^iunilor chiraice.
Ipotesa atomilor: Dalton, Avagadro, Ampere.
Gazuri. Proprietafi generale.
Teoria cinetica a gazurilor.
Caldure specifice. Rela^iune intre caldurele specifice
sub presinne si sub volura constant.
Licide. Continuitate intre starea gazoasa si licida.
Temperatura si presiune critica.
Disolu|iune. Dialisa.
Disolupuni diluate. Presiune osmotica. Teoria lui
Van 'T Hoff.
Tensiunea vaporilor disolotinnilor diluate; aplicare
la determinarea ponderilor maleculare.
Congelatiunea disolu|;iunilor diluate; cryoscopie :
Raoult.
Solide. ProprietatI generale.
Isomorfism.
Valen|,a elementelor.
Volume moleculare.
Legea periodicita|;ii elementelor.
Termochimie : Metode experimentale. Legi generale.
• O 1 O
Electro chimie. Teoria ionilor.
Photo chimie.
Meeanica chimicd. Acjiunea masselor: Guldberg si Waage.
Vite^a reac^iunilor.
H. Mutaloide.
Hidrogen.
Chlor; Brom: lod: fluor. Combina|iunl cu hidrogenul.
Osigen. Ozona. Apa. Biosid de hidrogen.
Combina^iunile clilorului; bromulul si iodulul cu
oxigenul.
Sulfure. Combina|;iuni cu hidrogenul ^i cu ceilal|;i
metaloidi monovalen^i.
Combina^iunile sulfurelul cu oxigenul.
Seleniu si telur. Combina|iuni cu metaloidi monovalen^i
si cu oxigenul.
Azot.
Argon.
Aer atmosferic.
Amoniac. Hidrox3 r lamina. Acid azothidric.
Combina|iunile azotului cu clorul, bromul si iodul.
Combina^iunile azotului cu oxigenul. Apa regala.
Phosphor.
Combinatiunile phosphorului cu metaloidii monovalen^i.
Combinatiunile phosphorulu! cu oxigenul.
Arsenic. Combina^iuni cu metaloidii monovalen^i.
Corabina^iuni cu oxigenul si cu sulfurele.
Stibiu. Combina^iuni cu metaloidii moiiovalenp,

Combinafium cu oxigenul si cu sulfurele. Combinatiuni
salixe.
Bismut. OombinatiunI cu metaloidii monovalentl.
Combinatiuni cu oxigenul si cu sulfurele. Combinatiuni
saline.
Vanadiu. Principale combinatiuni.
Niobiu. Tantal. Principale combinatiuni.
Bor. Combinatiuni cu metaloidii monovalentl.
Acid boric.
Siliciu. Combinatiuni cu metaloidii monovalen^i.
Acid silicic.
Carbune. Carbuni naturali si artificial!. Combustibili.
Conbina^inni cu metaloidii monovalentl: generalitati.
Combinatiuni cu osigenul.
C\ Metiilc.
Potassiu. Combinatiuni halogene. Osidi. Sulfure.
Carbonari. Sulfati. Sulli^i. Chlorat. Azotat. Nitrificatiune.
Sodiu. Combinatiuni halogene. Osidi. Sulfure.
Solfati. Hiposulfati. Carbonari. Phosphati. Borati.
Lithiu. Caesiu. Rubidiu. Principale combinatiuni.
Sari amoniacale.
Argint. Metalurgie, Combinatiuni halogene. 0xidi.
Sulfura. Sari: Azotat; sulfat.
Calciu. Combinatiuni halogene. Oxid. Tencuele.
Sulfure. Sari: hipochlorit ; carbonat; sulfat; phosphati.
Bariu. Strontiu. Principale combinatiuni.
Beriliu. Principale combinatiuni.
Magnesiu. Combinatiuni halogene. Osid. Principale
Sari.
'
- 315 -
Zinc. Metalurgie. Combinatiuni halogene. Osid.
Sulfura. Principale sari.
Cadmiu. Principale combinatiuni.
Cupru. Metalurgie. Combinatiuni halogene. Osidi.
Sulfure. Sari.
Mercur. Combinatiuni mercuroase. Combinatiuni
mercurice.
Mangan. Combinatiuni halogene. Oside. Mangana^l,
manganifi. Sulfure. Sari.
Chrom. Combinatiuni halogene. Oxid. Chromati.
Sari.
Fer. Metalurgie. Combinatiuni halogene Oxidi.
Sulfure. Sari.
Cobalt. Nickel. Principale combinatiuni.
Aluminiu. Combinatiuni halogene. Oxid. Sulfat
Alun.
Galiu. Tndiu.
Pamenturi rari: seriele ceriuluisi yttriului. Thoriu.
Staniu. Metalurgie. Combinatiuni halogenice.
Oxidi. Sulfure.
/irconiu. Titan. Principale combinatiuni.
Plumb. Metalurgie. Combinatiuni halogenice,
Osidi. Sulfura. Sari.
Germaniu.
Platina. Metalurgie. Combinatiuni.
Metalele care insotesc platina : paladin; iridiu ;
rutheniu: asmiu ; rhodiu.
Aur. Metalurgie. Combinatiuni.
Thaliu.
[Iran. Molybden. Tungsten.
Profesor P. Poni.

Cursul de Chimie organica Seria cyclica.
i.
ii.
in.
IV.
V.
VI.
A.
Consideratiun! generale asupra combinatiunelor
cyclice. Conbinaf,ium iso-(carbo) si
heterocycltce.
Derivatii benzenici. Caracterizare generala.
Isomeria derivator benzenici.
Constitutiunea benzenului :
a) Identitatea atomilor de hydrogen si existenta
in raport cu ori care din ei a cate
dona parechi de atomi symetrici.
b) Formulele lui Kelade Ladenburg. Clans.
c) Lucrarile lui A. v. Baeyer. Formula
centrica.
d) Proprietati physicesi constitutiuiiea derivatilor
benzenici.
Determinarea pozitiunii substituentilor in isomerele
biderivate (ortho, raeta, para), triderivate
etc.
Reactiuni de trecere de la conbinatiuni acyclice
la deriva^i benzenici si invers.
— 317
i, special®.
I. Clasiflcavea derivatilor benzenici.
tiuni mononucleare.
Combina-
II. Seria hydrocarburelor benzenice.
III. Hydrocarbure cu catene laterale nesaturate.
IV. Gudronul de huila.
V. Derivatl halogenati ai hydrocarburelor benzenice.
VI. Derivafi nJodoso u
si combina{,iuni de
VII.
Jodonium.
a) Acizi sulfonici, b) Acizi sulflnici, c) Acizi
thiosulfonici, d) Sulfone.
VIII. a) Derivati nitric! (Nitrobenzene), b) Deriva^i
nitrohalogenati.
IX. Derivati nitrosici (Nitrosobenzene).
X. Derivati ai Hydroxylamiriei.
XL Amine cyclice (aromatice).
1. a). Monoamine propriu zis benzenice:
Anilina si homologii ei.
b). Amine cyclo-acyclice.
c). Derivati acizi ai aminelor. Anilide ale
acizilor minerali si organic!. Anilide ale acizilor
cyanic, cyanhydric si carbonic.
d). Derivati aldehydici ai aminelor [Bazele
lui Schiff],
nucleu :
Producte de substitntiune in
e). Dirivati halogenati, f), sulforici,
tric! ai aminelor.
g) ni-
2. Polyamine. Caracterizarea isomerelor diamine.

— 818 -
XII. Combination! diazoice, isodiazoice. Consideration!
asupra constitntiunii lor.
XIII. Combinatiunl diazoaminice.
XIV. 1) Combination! .,Azoxy''.
2) Combinatiuni azoice.
Products de substitutiune : Derivati oxysi
aminoazoici. G-rupa colorantilor azoici.
Consideratiuni generale asupra colorantilor
organic! artificial!.
3) Combinatiunl liydrazoice.
XV. a) Hydrazine aroniatice.
b) Hydrazone, Osazone, Hydrazide.
XVI. Coinbinatiuni de Formazyl. Diazoimide.
XVII. Derivati bydroxylati ai hydrocarburelor benzenice
:
1). prin substitutiune in nucleu ; Phenole in
genere.
a) Phenole monoatomice. Derivate ale acestora
: Phenole halogenate. Nitroso,
Nitrophenole, Aminophenole si Acizi phenolsulfonici.
b) Phenole polyatomice.
c) Phenole cu catene laterals nesaturate.
2). prin substitutiune in catena laterala :
Alcohole aromatice.
3). prin substitutiune in nucleu si in catena :
Phenole alcoholics.
XVIII. 1. a) Chinone. Ortho si Parachinone. Chinhy
drone.
b) Producte de substitutiune ale chinonilor:
— 319 —
Chinone halogenate. Anilido—si Oxychinone.
c) Derivati de chinonimid si diimid:
Chinonoxime, Chinonanile.
Coloranti chinonimidici: Indophenole si
Indamine.
2). Polychinone.
XIX. a). Aldehyde.
b). Producte de substitutiune:
Aldehyde halogenate. Nitroaldehyde [Sinteza
Indigoului . Aminoaldehyde.
c). Aldehyde cu catene laterale'nesaturate.
XX. Cetone : a) propriu zis cyclice.
b) cyclo-acyclice.
Stereoisomeria Aldo—si Cetoximelor.
XIX. 1). Aldehyde si Cetone hydroxylate.
a) Aldehyde phenolice (oxyaldehyde).
b) Cetone phenolice (oxycetone).
2). Thioaldehyde si Thiocetone. Stereochimie.
XXII. Derivat! carboxylici ai hydrocarburelor
benzenice.
Acizi aromatici.
Acizi phenolici si alcoholici.
Profesor. Dr. Anast. Obregia.

OPT1CA
Studiul analitic al unei mi^cdri dbratorii.
Optica geometricd.
Reflesiune. Refracfiune. Prisma. Refrac^iune
prin suprafe^e plane.
Lentile. Refrac^iune prin suprafe^e sferice,
Dispersiune. Instrumente optice.
Optica nsicd.
Interference. Reflesiune si refrac|,iune.
Difrac^iune.
Polarisajjiune prin reflesiune si prin refrac^iune.
Dubla refrac^iune.
Polarisa^iune chromatica.
Polarisatiune rotatorie si sacharimetrie.
Pt-ofesor. I. G. Stravolca.
iefi
1. Introduce. Sisteme de coordonate ceresci
si formule generale pentrn transforraarea lor. "2 Demonstratiune
analitica a legilor miscarei diurne. 3.
Depending aspectului miscarei diurne de posi^iunea
geografiea a locului de observat,iune. 4. Causa mi$cdrei
diurne sau miscarea de rotafiune a globului terestru.
Devia^iunea orientala a corpuvilor in caderea
lor de la o mare inal|ime. Pendululu lui Foucault.
5. Refracfiunea atmosfericd. Calculul refrac|iunei
in casulu observa^iunilor aproape de zenitu. Formula
lui Laplace, pentru distance zenitale cuprinse intre
0° si 74°. Efectulu refrac^iunei asupra form el discului
Soarelui si al Lunei si asupra coordinatelor ecuatoriale
in generalu. 6. Paralaxe. Determinarea paralaxei
orizontale a unei astre. Rela^iunea intre diametrulii
aparentu si paralaxa orizontala. Formula lui
Delainbre pentru desvelirea in serie a paralaxei de
inal|ime. Paralaxa in unghiu orariu si declina^iune
in casulu forme! sferice a Pamantului.
Instruments astronomice. 1. Pendula astronomica.
8. Ochiana meridiana ; doue diferite modurl de instalare
a acestui instrumentu de observa^iune. Calcululu
diferitelor corec|,iuni relative la devia|iunea o-
21

__ 322
chianei de la condifiunile cernte. 9. Cerculu muralu.
Calcululu corectiunilor relative la observa^iunile facute
cu acestii iiistrumentu. 10. Ecuatorialulu ; ecualorialu
portativu. Usulu acestui instrumental, pentru determinarea
diferen|ei intre coordinated ecuatoriale ale
ditoe astre. Determinarea valoarei ungliiulare a unei
rota^iuni a surubului micrometricu.
Studiulii Soarclui. 11. Observarea cu ochiulu
golu: observarea cu ajutorulu instrunjentelor. 12. Miifcarea
circulard ai>arentd. 13. Determinarea planulul
eciipticei. Constela^iuni zodiacale. 14. Determinarea
epocelor celor patru anotimpun. 15. Coordinate
ediptice. 16. Formule pentru trecerea de la
eoordinatele ecuatoriale la cele ecliptice si vice-versa.
17. Precesiunea ecuinop^ilor. Nuta|iunea. 18. Miscarea
elijittcd a/tarentd. Determinarea diametrulni aparentii
si a repegiunei ungliiulare. Construcjiiunea orbitei
solare aparente in planulu eciipticei. Principiulii
arielor. 19. Veriticarea elipticitatei orbitel solare.
20. Causa miscarei aparente a Soarelui, sau
miscarea anuala a Pamentulul. 21. Deducerea positiunilor
Pamentului in miscarea sa reala din observatiunea
positiunilor Soarelui in miscarea sa anuala
aparenta. 21. Teoria (jenerald a anomalidor. Anomalie
media, anomalie adeverata, anomalie escentrica.
Ilelatiuni intre aceste diferite anomalii. 22. Desveliri
diverse. 23. Aplica^iunea anomalielor la miscarea
aparenta a Soarelui. Ecuu/iunea centrului. Maximumulu
seu. 24. Forma elipsel solare. Situatiunea sa
in planulu eciipticei., marimea semi-axei mail. 25. Me-
— 323 —
sura timpului. Deliiiitiunea dilei medii. 26. Ecuatiunea
timpului. 27. Anularea ecua^iunei timpului de
patru ori in cursulu anului. 28. Anulu tropicii, anulu
sideralu, anulu anomelisticu. 29. Relatiuni intre
diua siderata si diua media; intre diua media si
diua adeverata. 30. llelatium intre mesurile aceluiasu
interval^ de timpii raportatu la diua siderata,
diua medie sad diua adeverata. 31. A gasi oara de
timpu sideralu corespundetoare la o oara de timpu
mediu datii si vice-versa. A gasi oara de timpu adeveratu
corespundetoare la o oara de timpu mediu
si vice-versa. A gasi oara de timpu adeveratu corespundetoare
la o oara de timpu sideralu. 32. Calcululii
posi^iune! Soarelui pe orbita sa pentru o epoca
viitoare data.
Studiulu Lunoi. 33. Observarea cu ocliiulu golu.
34. Despre paralaxa Lunei tinand sama de forma
elipsoidala a Pamentului. 35. Corec^iunea riguroasa
a paralaxei in distan^a zenitala. 36. Determinarea
paralaxei orizontale a Lunei. 37. Calcululii paralaxei
in longitudine si latitudine. 38. Observarea Lunei cu
ajutorulu instrumentelor. Determinarea coordinatelor
sale ecuatoriale. 39. Positiunea liniei nodurilor. Inclina^iunea
orbitei lunare asupra eciipticei. Varia^iunea
inclina|;iunei acestei orbite asupra ecuatorulul
cerescu. 40. Diametrulu aparentii al Lunei: Corec|;iunea
acestui diametru de efectulu paralaxei. Desvoltarea
diametrului aparentu oblicu dupa poten^ile paralaxei
de inal^ime. 41. Determinarea repegiunei ungliiulare
a Lunei in orbita sa. Forma acestei orbite.

— 324 —
Longitudinea perigeului lunariu. 42. Revolu0une
tropica; revolu^iune siderala; revolutiune sinodica.
43. Variafiunea elementelor miscarel eliptice lunare ;
44. Calcululu positiunei Lunei pentru o epoca data.
45. Inecualita^ile periodice principale ale miscarel Lunei
: Evecfiunea, varia^iunea, Ecua|,iunea anuala. 46.
Explicafiunea faselor. Calcululu epocelor in care se producu.
47. Rotajiiunea Lunei. Librajiunea in longitudine,
Libra|iunea in latitndine,Libra(ianeamdiurnasau paralactica.
48. Inaltfmea muntilor lunei. 49. Calcululu eelipselor
de Luna si de soare. 50. Studiulil mifcdrei planetelor.
Detenninarea longitudinal heliocentrice a nodurilor
unei planete. Detenninarea inclinatiune! planului unel
orbite planetare asupra eclipticei. 51. Detenninarea
positiunei unei planete in planulu miscarel sale.
52. Determinarea elementelor miscarel eliptice a unei
planete. Calcnlulu coordinatelor heliocentrice.
Deducerea coordinatelor geocentrice a miscarel unei
planete din coordinated sale heliocentrice. 53. Aberafiunea
luminei. Calcululu abera^innei in longitudine
si in latitudine. Elipsa miscarel aparute a stelelor
datorite abera^innei.
Geodesic. 1. Introducere. 2. Efectulu erorilor
comise in mfisurarea unghiurilor asupra marimei laturilor
unei triunghiula^iuni. 3. Efectulu erorei unei laturl
sau base a triunghiula^iunel asupra celorlalte
laturi. 4. Semnale geodesice. Heliotropulu lu! Gauss.
Condtyiunile de esaminatu la instalarea unui semnalu.
5. Masuratoarea basei. 6. Corect-iunea temperature!,
Reducerea la orizonulu uneia din estremita^ile basei,
I
1
- 325 —
Reducerea la nivelulu mediii alu mare!. Reducerea unei
base frante la o basa drepliniara. 7. Teoreina lui
Leijendrc. 8. Mesura unghiurilor. Cerculu repetitoriu.
Teodolitulu. 9. Metoada repetitiunei. Metoada reitera^iunei.
10. Reducerea la orizonu. Corecfiunea excentricitatel
lunetei inferioare in mesura unghiurilor
cu cerculu repetitoriu. Reducerea la centrulu sta^iunei.
Reducerea la verfulu semnalelor. 11. Corec^iunea
escesului sfericu. 12. Aplica^iuni la esemple numerice.
13. Calcululu triunghiurilor. Triunghiuri provisoril
; triunghiuri definitive. 14. Formule relative
la elipsoidulu de revolu^iune. 15. Teorema. Normala
mare intr'unu punctu al elipsei generatoare este rada
de curbura, in acestu punctu, al unei sec^iuni normale
a clipsoidului, facuta perpendiculariu la meridianu.
16. Calcululu coordinalelor geogratice ale verfurilor
triunghiulatiunei si al azimuturilor diferitelor sale laturi.
17. Calcululu diferintelor de nivelu ale sta|iunelor
geodesice. Determinarea altitudinei unui punctn
sau a inal^imel sale deasupra nivelului mediu al inarei.
18. Nivelmentu barometricil. Formula lui Laplace.
Formula lui Babinet. 19. Figura Pamintului.
Calcululu lui Hityghens. 20. Deducerea elementelor
sferoidului pamentescu din mesuratoarea arcurilor de
meridianu.
Determinarea posifiunilor ffeograflce priii observafiuni
astronomice.
21. Recapitularea formulelor relative la conversiunea
timpului. 22. Determinarea oarei, prin observa^iuni
meridiene; prin observatiunea inalfimei u-

— 326 —
nei astre deasupra orizonului. 23. Determinarea oarei
sau starel unei penclule sau unui chronometru, in
privirea timpului esactu dupa care este regulativ, prin
raetoada inftlfimelor corespundetoare. Calcululu Ecuaf.iuni
indlfimelor corespundetoare. Corec^iunea unghiului
orariu de efectulu erorei in distan^a zenitala sau
in latitudine geografica. 24. Determinarea latitudinei
pi'in observafluni meridiene. 25. Usulu Sextantelui
in detenninarea latitudinei unui punctu pe marea.
26. Determinarea latitudinei prin observation! circummeridiene.
27. Determinarea latitudinei prin observa^iuni
in primulu verticalu ; prin observatiunl azimutale
relative la o circumpolara. 28. Determinarea
azimutuliu unui semnalu geodesicii. 29. Determinarea
kmgitudinei. Metoada Chronometrelor. Metoada semnalelor
instantanee. Metoada distan^elor lunare. Cdrti
you Hdrfi yeogmfice. 30. Constructiunea unui planisferu
in proec'tiunea ortograflca, in proec|iune stereografica
sau perspectiva. 31. Construcfiunea unui planisferu
in proecfiune omalograficd. 32. Constructiunea
hai'tilor particulare prin metoada desvelire! conice ordinare.
33. Desvelii'ea lui Flainsteed. Desvelirea franceza.
Prof. N. GULIANU.
FACULTATEA DE MEDICINA
Cliiiica uiedicala.
Lncrarile Laboratorului clinicei medicale : Examine
microseopif'e, baeteriologice §i spectroscopice, analyse
de urina, dozaren zahanilui a nreei si a al/ntminei
din urind: analiza suculiti gastric, luarea pnlsidui
cu sphignoyrct/, mdsurarea tenziunei arteriale, mdsurarea
capacitdtei respiratorice, inrefjistrdri, etc.. larin-
goscopie, etc.
Profesor si Director, Dr. RUSS.

IABORATORIUI DE FIS10LOGIE.
Funcfiuriile vegetative
LUCRARILE PRACTICE.
20 Noetnbre 1896. S'a demonstrat sub microscop
granulele de amil la cartofa. S'a demonstrat ca
amilul este insolubil in apa, ca e compus din eritrogranulosa,
granulosa si celulosa, si cum aceste principii
se comporta cu solu^ia de iod metalic in apa.
S'a aratat apoi cum s6 capata cleiul de amil prin ferbere
si trecerea amilulul in presen^a unui acid (acidul
azotic) in amil solubil, eritrodextrina, achrodextrina
si glicosa.
Noembrie 22. Probele lui Trommer si a lui Bottger
pentru cercetarea glicosei. Trommer : glicosa-f-
KOH-j-snlfatul de cupru, da la ferbere un precipitat
galban-oxyhidratul de cupru: mai la urma, daca precipitatul
se ferbe mai mult, devine ro?—oxydul de
cupru. Bottger: glicosa-|-KOH-[-magist, bismuth, prin
ferbere amestecul s6 inegreste depunendu-se la fundul
eprubete! bismutul metalic. Contra-proba cu o sare
de plumb spre a se vedea daca u'a fost cumva sulfura
de bismuth.
— 329 —
Intervertirea zacharului de sfecla prin acidul
chlorhidric si repetarea probelor de mai sus cu levulosa
si glicosa.
Decembn'e 4. S'a demonstrat cu ajutoriul polarimetrului
dextrosa si levulosa, precum si determinarea
ei cantitativa cu ajutorul acestui aparat. S'a
demonstrat sub microscop perispermul si endospermul
la grauntele de popusoiu, granulele de amil la popusoiu
si graii.
Decembre 11. Propieta^ile chimice ale substantelor
albuminoide : 1) proba cu acidul nitric : 2) proba
cu acidul chlorhidric. 3) proba Biuret, 4) cu acidul
sulfuric si zachar, 5) cu acidul acetic si ferocianura
de potasiu si 6) proba cu alcool.
Decembrie 13. 7) Proba cu reactivul lui Millon,
precipitat ros caramidiu s'a manifestat dupa incaldire ;
8) proba cu solute 5°/0 phenol ne da un precipitat,
pe care'l capatam de asemenea cu 9) acidul phenic ;
10) acidul tannic, 11) solu^iune concentrata de iod;
12) cu asaprol precipitatul devine mai pronun^at daca
i se adaoga un acid, 13) Albuminatul de potasiu a lui
Lieberkiihn este solubil, proprietatile lui nu sa precipita
de cat nnmai cu acidi, asaprolul nu are nici o
influenza afara numai daca i sa adaoga un acid
oare-care.
Decembrie 20. Reacjiunile substan^elor albuminoide
la gluten. Demonstrarea cu ajutorul polarimetrului
presen^a substan^elor albuminoide intr'un licid
oare-care.
1897 lanuarie 10. Laptele de vaca este o emul-

— 330 —
siune in care sunt suspendate globule de grasime (unt)
inconjurate de membrana haptogena. Demonstrafiunl
cu ajutorul microscopului. Apa din lapte confine in
disolivfie caseina-albumina de natriu precipitabila prin
acidi si fermentul chiag. Precipitatul se disolva indata
ce sa neutralisada vehicolul in care sa alia suspendat.
Apa din lapte mai confine in disolu^ie sarurl mai
cu sema fosfate si lactosa. S'au preparat acestea din
iiltrat. Dernonstrarea galactometrului. S'a aratat ca
acest aparat nu poate se indice deslusiri de cit numai
daca laptele este ecremat sau amestecat cu apa. S'a
demonstrat ca un lapte amestecat cu 50°/() apa si faina
de grau poate sa arate gradele nonnale de la galactometru
si ca frauda sa poate decela nmnal pe calea
chimica, reacfiunea cu solufia de iod, si, prin cercetarea
microscopical demonstrarea granulelor de arail.
lannarie 15. S'a preparat lactosa din zacharul
de lapte supunendu-se la evaporate pana la o consisten^a
sirupoasa si apoi s'a pvecipitat lactosa prin
tratarea cu alcool absolut. S'a filtrat, precipitatul a
fost disolvit cu apa si in urma filtratul sa tratat cu
alcool lasindu-se ca sa se recristaliaede lactosa.
lanuarie 22. Projectiuni relativ la structura din-
\\\o\- cu preparate microscopice.
Licidul bucal. Este filant fiindca confine mucina,
are o reactiune alcalina sau neutra in starea normala.
S'a precipitat mucina cu acid acetic. Sa demonstrat
present-a rhodonatulul de potasiu cu perclorura de fer,
dand o coloare rosie ca sangele. S'a facut diagnos-
— 331 —
ticul deferential intre-acetatul de sodiii si potasiu si
rhodonatul de potasiu. Coloarea acetatelor cu perclorura
de fer este permanenta, acea a rhodonatului
de potassiu dispare dupe un timp oare-care. S'a acidulat
saliva cu acid fosforic si in urma s'a tratat cu
apa de var. S'a produs fosfatul de calciu precipitandu-se
si atragend dupa el ptyalina. Precipetatul
s'a tratat cu apa destilata si s'a iiltrat din nou; in
filtrat a trecut ptyalina solubita in apa, din care apoi
s'a precipitat prin alcool absolut.
lanuarie 24. S'a amestecat solatia de ptyalina
G"II U 'O J si s'a dovedit prin solutia de iod cat de repede
se transforma in glicosa; probele glicosei bazate pe
proprieta^ile ei reductoare. La temperatura de 35"c.
aceasta transformare e mai repede, daca insa sa ridica
temperatura solu^iei de ptyalina dincolo de 45°c,
ac^iunea el dispare. S'a demonstrat ca proprieta^ele
lactosel in ceia ce concerne reducfiunea sunt identice
cu acele ale glicosel; si reactiunele sau facut cu lactosa
preparata in laboratoriii.
lanuarie 21. Proprietatile grasimelor intrebuin-
^ate in alimentatiunea noastra: 1) pateaza hartia si
o fac transparenta; curate liind, aii o reactiune neutra
care insa deviue acida, cand sunt rancede: aii
proprietate oi'ganoleptica, au o pondere specilica mai
mica de cat a apei. 2) S'a demonstrat ca sint insolubile
in apa, alcool rece ; solubile insa in ether, alcool
ferbinte, sulfnra de carbune, benzol. 3) Grasimele
disolva fosforul, sulfurele ; 4) cu acidul sulfuric
concentrat capata o coloare rosie inchisa; 5) cu po-

— 332 —
tassin, sodiu si plumb sa format sarurile acidilor grasi
si annme : oleatul, palmitatul si stearatul de potassiu
si sodiu (sopunuri) solubile in apa si emplastrele (sarurile
de plumb a numi^ilor acidi) nesolubile. 6) S'a
pus in eviden^a glycerina si s'a demonstrat acroleina.
7) S'a aruncat intr'un vas cu apa mici fragraente de
camfora, care au incepnt a s

— 334 —
bine stroma si nucleu. S'a demonstrat hematinometrul
lui Fleischl.
Martie 21. Numerarea globulelor de sange en
ajutoriul aparatului lui Toma-Zeiss. Prepararea cristalelor
de chlorhemina (Teichman).
Martie 25. Demonstrarea fibrelor musculare striate
la gandacul de apa; la broasca, muschiul gastrocnemian
si muscliiu cordului.
Apr Hie 30. Inregistrarea batailor inimei cu ajutornl
cardiografnlui Marey, la epurasul de casa.
Mai 7. Inregistrarea contrac^iunei auricolelor si
ventriculnlui la inima de la broasca. Experience lui
Staniiius in privin^a centrelor intrinseci ai inimei.
Acfiunea inhibitrice a nervulni pneumogastric demonstrata
la inima broasteT. S'a demonstrat ca aceasta
ac|,iune este datorita spinalulm. Incetarea contractiunelor
cardiace si tixarea in posi^innea de diastola piin
excitarea cu un cnrent electric a stomacbulul §i a intestinelor.
Escitarea nervului sciatic la broasea n'a
provocat oprirea cordului in diastola. Uciderea inimei
cu nmscarina. La inceput contrac^iunile cardiace
stint accelerate si curand inceteaza cu total.
Mai 23. S'a demonstrat cum sa contract! laba
galvanoscopica de la broasea daca se aplica pe inima
canelui. Aceiasi laba galvanoscopica s'a pus in contact
cu inima unui epuras de casa, caruia i s'a deschis
cusca toracica si s'a intrefinut via^a prin respira^ia
artificiala. S'a observat contractiuni inmusclui
label sincronice eu sistola si numai o singura contractiune
la fie-eare sistola.
— 335 —
S'a demonstrat eircula^iunea capilara in laba de
broasea. S'a demonstrat de asemenea fenomenul diapedesei
in timpul inflama^iunei.
Mai 28. Experien|a cu dispositivul lui Frangois-
Frank pentru inscrip|iunea simultana a miscarilor in
ventricole si auricole la un cane de talie mica, caruia
i s'a fa cut tracheotomia si s'a intretinut via|;a
prin respirafia artificiala in tot, timpul cat au fost aplicate
cele patru tobe direct pe inima. fiind cusca toracica
deschisa.
Afara de aceste lucrari cu scop pur didactic, se
fac cercetari care la timp se dau publicita|;ei.
Profesor, Dr. G. SOCOB.

CURS DE HYGIENA
Ilif/iena gcneraiCi
DESPRE IMBRACAMINTE.
Scopul imbrdcdmintei; rolul imbracamintei in diversele
circumstance : temperatura, umezeala, acrarea
si electricitatea.
Despre materiile textile • caractere phisice si microscopice,
vapsirea stofeler, accidente.
Despre forma si addptarea imbracamintei; diversele
piese care servesc la imbracaminte dupe profesiune
si sees.
Despre incdlfdminte si alte piese protectore manelor
si piciorelor.
Despre difetite piese de protec^iune de provenien^a
metalica.
Despre vestmintele nocturne si patul de dormit.
Despre vestminte din punctul de videre al transmisiunei
germenelor morbizi, ingrijiri hygienice.
Despre diversele systeme de desinfectare agen^i
chimici, agen^i physici (caldura umeda si saca).
DESPRE BAl SI INGRIJIRi DE CURA-
TENIA CORPULUI.
Istoricul bailor in antichitate.
Baile la diferite grade de temperatura, bai de
etuva saca si vapori, consecinte sanitare si diverse
accidente.
Ingrijiri speciale concernand diversele regiuni ale
corpului.
DESPRE ALIMENTE.
Denni^iunea dupe mai mul^i autori.
Alimentul studiat din punctul de videre phisiologic.
Despre cantitatea de principii alimentare necesare
a repara pierderile ce incearca economia omeneasca
in timp de 24 ore, dupe sees, varsta, starea
de repaus si de Incru.
Despre experientele phisiologice in cea ce priveste
constitutiunea regimului alimentar, alegerea si
combina|,iunea substan|;elor alimentare in regim.
Despre rapiditatea alimentelor.
Despre substan^ele alimentare in particular.
Substantele alimentare in particular de provenien^a
animala. Carnurile in general, composi^ia chimica
a carnei. Caractei'ele carnei sanatose, examenul
animalului iiind inca in via^fi, expertisa carnei taiete.
Valoarea alimentara a carnei dupe calita^i si categorii.
Despre carnea dubioasa, nesanatoasa, virulenta si
carne infectata de parazi^i transmisibili omului.
Despre carnurile escep|,ionale : viscere, parencliine,
singe, oase si cartelage.

— 338 —
Despre carnea de lues : vanat patrupede si pasari,
pesce, molusce si crustaeee.
Despre cazurile de otraviri observate in urma
ingestmnei pestelor si moluscelor.
Despre carnnrile usitate in unele circumstance :
(carne zisa de hasard) carne de cal, de cane, de mata,
de carnasiere, reptile etc.
Despre Lapte.
Kolul phisiologic al laptelni. Caracterele phyisice,
clinice si microscopice ale laptelui. Composifia laptelui
la diversele specie de animale.
Despre falsificarile si expertisa laptelui.
Despre diversele preparate derivate din lapte :
smantana, branza, zer, cnmis, unt. Falsificarea si expertisa
untulni.
Despre Oue.
Coinpositia ouelor, valorea lor nutritiva, mijloce
de a distinge onele prospete de cele vechi.
Despre grasimi animale.
Falsificari s,i expertise.
Alimente extrase din regnul vegetal.
Cereale, legume lierbacee, grane leguminose, tubercule
si fructe.
Caracterele physice ale diverselor cereale, compositia
chimica.
Fainele, expertisa si falsiticarea fainelor, cercetari
chimice si microscopice.
— 339 —
Despre pane si mamaliga, composi^ia chimica expertise.
Despre bauturi alimentare.
Ceai, cafe, cacao; ciocolata. Efectele phisiologice,
falsificari, expertise.
Despre bolele provenite in unele circumstance din
alimentatia cu vegetale, pelagra si ergotismu, ear din
lipsa de vegetale prospete scorbutu.
Despre grasimile vegetale comestibile. Falsiticari,
amestecuri, expertise.
Despre condimente. Kolul condimentului, diverse
specie de condimente. Falsificari, expertise.
Despre diversele preparatii alimentare : bucataria
si ustensilele de bucatarie.
Conserve alimentare si preparate portative.
Scopul conservelor si a preparatelor alimentare
portative. Diversele moduri de conservare ale alimentelor
de provenienta animala si vegetala. Otraviri
metalice in conserve, provenite atat din coloratiunea
artiticiala cat si din cutiile metalice in care sunt inchise
precum si din diferitele invelisuri.
Despre bombone si alte preparate de conflserie.
ColoraCiunea bornbonelor cu culori permise si ne permise,
accidente.
Despre alimentaCiunea escesiva si insuficienta, resultatul
final accidente si bole.
DESPRE BEUTURI.
Rolul pliisiologic al beuturilor in general.
Apa de bent, provenienCa, cercetari physice, com-

— 340 -
posi^ia chimica, analisa cantitativa si calitativa "a
substan^elor in suspensiune si disolu^iune in apa.
Cercetari microscopice.
Incercari de corectare a apelor impotabile.
Despre apele de masa gazose, naturale si artificiale.
Alcool §i beuturi alcoolice.
Actiunea. phisiologica a alcoolului. Valorea alimentara
a alcoolului.
Despre liquoruri propriu zise.
Puterea toxica a alcoolului.
Falsificarea si expertisa rachiurilor si liquorilor.
Usajul si abusul cu alcool, consecin^e sanitare ;
accidente.
Profilaxia.
Despre Vin.
Fabricarea, coinposi^ia vinului, dosarea substant^alor
con^inute in vin. Bolele vinurilor si corectivele
intrebuintate in scop bun.
Falsiflcari diverse, culori artificiale, accidente,
expertisa.
Despre Bere.
Fabrica^iunea, composi^ia, dosarea substan|,elor
confinute in bere. Altera^iune spontanee a berei, corective.
Falsiflcarea bei'ei prin intrebuinfarea de alta subde
cat maltul de orz si altor substan^a cate
odata toxice, care inlocuiesc hemeiul.
— 341 —
DESPRE EXERCISE SI REPAUS.
Phenomenele eleraentare ale miscarilor. Phenomene
locale si generale. Influenza sanitara a exercitiului
moderat. Despre diverse moduli de exerci^ii.
Despre gimnastica metodica.
Despre somn.
Hygiena
Antr apologia, Origina omului. Omul pre-istoric.
Rasele fosile din occidentul Europe!.
Disvoltarea civilisa^iei.
Despre rasele existente actualminte pe suprafa^a
globului.
Grupa etnicd Etnologia la Roman!, rasa fundamentals
: aptitudinea etnica a poporului roman.
Demogra phia si statistica demographica.
Grupa in tan til ft
Hygiena copilariei, studiul diverselor grupuri :
Noul ndscut ; hygiena noului nascut prima copilarie,
diversele moduri de alaptare, hygiena prime! copilarii.
Copii asista^i.
Leaganele turnante.
Gresele.
A dona copildrie, ingrijiri de hygiena generala
si speciala. Gradina Froebeliana.
Profesor, Dr. Rojnitz.

CURSUL DE HISTOLOGIE
In trhnestrul I-iu
Introducere, definit,iunea si istoricul histologiei,
Celula in repaus (morfologia celulei) si in miscare
(biologia celulei); organisafiunea cdulelor in fesuturi,
cu considerafiuni asupra diviziumi travaliului $i a di-
/ererifiarei lor; {esutele simple si anume, limfa, sdngele,
•fesutele conjunctivah, cartilaginos,— oso.s,— epiielial,—
muscular si nervos.
In triniestrul Il-le.
Desvoltarea diferiielor fesuturi din ovul (Embrio
si Histogenia); anatomia microscopicd a diferitelor sisteme
si organe, precum si desvoltarea lor in embrion
(organogenia). Lucrari practice, de trei ori pe septemdnd
cute 2 oare.
Profesor Dr. G. PU^CARIU.
Cursul de anatomie Patologica
Boalele de ficat. Boalele sangelui, a encephalulul
si ale meningelor.
Profesoi; Dr. V. Negel.
Cursul de Anatomie Descriptiva
Osteologiea si Avtrologiea, Myologiea si splancnologiea.
Conference cu elevii anului I-iu si al II-lea.
Lucrari practice de disec^ie.
Profesor, Dr. Peride.

Cursul de Patologie si Terapeutica generala,
Principii $i definifium. Cormderatii generale. Importanfa
Patologiei $i Terapiei generale : relatiile
lor en celelalte ramuri ale medicinei.
Partea I Etiologia.
a) Gauze intrinsece. Ereditatea, constitu^ia, temperamentul,
diateze, predispositil, idiosincrazie, receptivitate,
si imunitate, obicinuinta morbida. Etatea,
sexul, oboseala fisica si intelectuala.
b) Gauze extrmsece. Caldura, frigul, himina, electricitatea,
sunetul, presiunea, atmosfera, solul.
Como^iunea, compresiunea, trauinatismele, aerul,
apa, alimentele.
Agen^ii caustic!, otravuri, vaccinuvi.
Animalele parasite: insecte, acarieni, vernii intestinal
i, protozoan.
Vegetalele parasite : Ciuperci infectioase.
Bacterii infectioase §i boalele ce produc.
c). Gauze patologice.
Parlea II Processcle morbitle.
a) De ordin circulator; hiperemie, mflaniajle,
emoragie, hidropizie, anemic locala, tromboza si embolie.
— 345 —
b) De ordin nutritiv : mortifica^ia, atrofla, degenerescenta,
concre|iunl, tulburari de pigmentare. Procese
de regenerate, hipertrofil, tumor!.
Partea III Semiologla.
Tulburari in func4iunile aparatulul circulatoru,
cordul, artere, capilare si vene. Tulburari in functiunile
aparatului de respira^ie, digestiv, ale ficatului,
pancreasului, rinichilor pelei. de reproduc^iune a barbatului
si a femeei. Tulburari in func^iile de inervatiune.
Sindromele : Febra si Collapsus algid.
Partea IV Nossografle.
Istoria si Filosofia medicinei. Boala si afec^ia.
Classificarea boalelor, evolutia lor. Teorii §i doctrine
in medicina. Convalescenta boalelor. Moartea.
Partea V Arta medicala.
Diagnostic. Pronostic, Profllaxie si Terapeutica
generala. Clasiflcarea medicamentelor si a medica^iunelor;
indicatiuni terapeutice, causele, lesionale ?i sirnptomatice.
Profesor, Dr. THIRON.

Cursul de ledicina-Legala,
Generalitdpi. Secretul profesional, Eesponsabilitatea
medicald, Atentdrile la bunele moraviiri, Intoxicapiele
•yi rdniri $i loviri.
Explicatiuni asupra diferitelor articole din codul
Civil si Codul Penal care se raporta la cestiunele de
mai sus.
Profesor, Dr. G. BOGDAN.
Gllirurgia Operatoare
Introduce.—Ce in^elegem prin chirurgie.—Importanta
ei in trecut si acum.—-Cum se facea si era considerata
in cea mai departata antichitate si cum treptat
a ajuns ca astazi sa nu ramina nici un organ si
nici o regiune neexplorata de chirurgi.
CAP. I.
Despre incisiuni. Despre citrsdturi, aratinduse
practic diferitele cursaturi cu indicarea diferitelor aplicatiunl.
CAP. II.
Despre legdturi de arterii m yenere.— Ce se numesc
arterii si vene.—Cind si cum s'a facut legatura
vaselor in trecut si cum se fac acum.—Diferen^a anatomica
intre arterii, vene si nervi in stare proaspata
si neproaspata, prin vedere si pipaire.
Legatura arteriilor m parte a fiecdreia in diverse
regiunl.
CAP. III.
Despre amputafii m genere.—Ce se numeste amputa^ie.
—Cum se impart.—Cum se faceau in vechime
si cum acuma.—Ce se numeste metod si ce procedeu.—Prin
cite metoade se efectuiaza acum am-
.— -Ce este o amputate osteoplasticd. Amputa-

348
in parte in diverse regiuni, executate cu diferite
metoade si procedee.
CAP. IV.
Resecfiile m genere. — Ce se numeste o resec^ie si
care este scopul si rezultatal acestor opera Jinni, fata
de amputa^iile, cu deosebire de cele clasice.
Resecjil in parte, facute in diferite regiuni.
CAP. V.
*) Operafii speciale. — Laringo-traseotomiile. Anatomia
topograflca a regiunei abdominale si impartirea
ei din punct de vedere chirurgical. — Talia ipogastrica
si motivele anatomo-chirurgicale spre a o preferi
taliei perineale.
Profesor, Dr. Z. Samflrcscu Ajutoare extfaordinare pentru studeoti fara mijloace,
*) In serviciulu d-lui Doctoru Bottez la Spitalulii St. Spiridon,
dl. Doctor P. Bottezatii a faeutu pentru Studentii facultiitei de medicina
unu cars liber de chirurgie, tratandu intr'unu numeru de 52
lecfiuni o importanta serie de chestiuni de chirurgie.

•
In afara de scoala normala superioara unde in
specialu tinerii bacalaureafi cari se destina la cariera
profesorala a inva$amentului secundariu si superioru,
gasescu cele mai bune condemn!, pentru ca fara nici
o preocupare de nevoile dilei, sa se dedeie la iiiva^atura,
cu toata ardoarea de care poate fl capabila tinara
lor versta, studen^ii nniversitari nevoesi mai
potu gasi unu sprijinu temeinicu pentru aplicarea lor
la studii, in ajutoarele ce li se of era de frumoasele institutiuni
culturale Fondafiunea Universiiara
CAROL I si Academia Romanci, ale caror
dispositiuni privitoare la incuragiarea tinerimei i'omane
la studii snperioare, sunt cnprinse in actele ce
.urmeaza.

FONDATIUIA 1IVERSITARA CAROL I

Scrisoarea Maiestajei Sale Carol I din 3 Maiu
1891 catra Pre§ediutele cousiliului de
Mini$tri Lascar Catargiu.
Bucuresti 3 Maiu 1891
Scumpulu Meii Presedinte alii Consiliului
Peste cateva zile Romania va serba a doua zed
si cincea aniversara a Domniei Noastre.
Providen^a a vroitu aceasta : din ziua cand amu
indreptatu, primii Nostri pasi in aceasta frumoasa Tara,
Ea a revarsatu cu imbelsngare bine cuvantarile sale asupra
f'aptelor Noastre. Cu ajutorulu ei amu pututu strabate
aceasta lunga trecere de vreme, inconjuratu flindu,
din partea scumpului nostril poporu; cu incredere si o
iubire care ail fostu resplata cea mai dulce a silin|ilor
Noastre spre propasirea si fericirea lui.
Urmandu pilda bunilor Dorani din trecutu si spre
amintirea faptelor inplinite in acestu patraru de veacu,
vroimu a intiinta nnu asazamentii spre binele tinerimei
Universitare de la toate Faculta^ile din t^ra,
alu caruia scopu va ft de a procura studentilor unii locii
de intrunire, inzestratii cu o Biblioteca totu-dea-nna
deschisa, unde vorii putea satisface iubirea loru de
stiidiu ; de a veni in ajutorulu acelora dintre dansii
cari intreprindu lucrari speciale sub direcfiunea profesorilor
loru, sau pentru tiparirea tezelor, cum
si de a da subventiuni acelora care, din lipsa de
mijloace, aru fi sili^i sa intrerupa studiile lorii, in
dauna culturei generate a Terei.

356 — — 357 —
Spre indeplinirea acestui scopu, facemu danie de
pe aciimu, Ministerului Cnltelor si Instructiunei Publice,
o Casa ce se va cladi cu cheltueala Noastra,
dupa planurile aci anexate, pe unu locti asezatu in
fa^a Palatului Nostril.
Punemii totu o data la disposi^innea aceluiasu Ministeru
suma de 200,000 lei in renta romaria cinci
la suta.
Pentru ca acestu asazamantu sa poata lua desvoltarea
dorita si sa se intinda catu mai multu efectele
sale bine facatoare, dorimu ca elu sa tie recunoscutu
ca persoana morala, si Ve rugamu Domnnle
Presedinte alii Consiliului, ca impreuna cu Colegii Domniei
Voastre, sa aducefi in sesiunea actiiala a Corpnrilor
legiuitoare unu projectu de lege in acestu sensu-
Asezamantulu va purta numele de
Fondatiunea Universitara ,,CAROL I"
Cat pentru amanuntele administrafiunei Sale si
statutele dupa care se va conduce, acestea se voru
fixa mai la urma.
Doiint-a Noastra; a Reginei si a Princepelui Mostenitoru
este ca aceasta fonda|iune sa contribue a intari
fra^ia printre tinerimea Universitara si a hrani
sini^imentulu patrioticu care inalta sufletulu ei.
Alegendu Noi insi-Ne loculu viitoarei cladiri,
amu vroitu ca ea sa se radice aproape de resedin^a
Noastra, adica subii ochii si subu ocrotirea Noastra,
fiindu ca viderau in tanara generate speranfa Patriei
-
si untilu din sprijinile cele mai temeinice a le Tronului
si Dinastiei Noastre.
Prin increderea ca aceasta a Noastra dorinf;a se
va implini, ve rogu Scumpul meu Presedinte alti Consiliului,
sa primi|i incredintarea sentimentelor Noastre
de inalta stima.
Bucuresti 3 Main 1891
CAROL

Bucuresti 12 Inlie.
Ministernlfi Gultelor $i Instnicpiunei piMice.
CAROL
Prin gratia lui Dnmnezeu si voin|a nationala,,
Rege alu Romaniei.—
La to^i de fa(a si viitori sanatate :
Corpurile legiuitoarea au adoptatii si Noi
Sanc^ionamu ce urmeaza:
LEGE
Art. I. ,,Fundatiunea Universitara CAROL I
se recunoaste ca institu^iune de Statu.
Art. II. Ea va ii perpetua sub depending si
administrarea ministrului Cultelor si Instruc^iunei Publice,
conformu actului de fundatiune (epistola din 3
Maiu 1891, a M. S. Regelui catra presedintele Consiliului
Ministrilor).
Art. III. Ministrulu Cultelor si Instruc|;iunei
publice va reprezinta institufiunea, ca persoana morala,
in toate actele juridice care voru privi-o, precumu
dona^iuni, legaturi, procese si altele dupa legile
in flin^a.
Art IV. Unu regulamentu de administra|;iiine
va determina amanuntele organizarei exterioare a funi,
careia subu nicl unu cuvintu, nu i se va pu-
<
— 359 —
tea sehimba menirea, conformii cu intent-iunea Inaltului
Fundatorii.
Aceasta lege s'a votatu de adunavea deputajilor
in sedin^a de la 27 lunie 1891 si s'a adoptatii cu
unanimitate de 69 votnri.
s. Presedinte, Colonel G. Rosnovanu
s. Secretaru C. G. Vernescu
Aceasta lege s'a votatu de Senatii in sedin^a de
la 1 lulie 1891 si s'a adoptatii cu majoritate de 36
voturi contra 2.
s. Presedinte C. Boerescu
s. Secretaru Pef.ru Millo
Proniulganm aceasta lege si ordonamti ca ea sa
ne investita cu sigilulu Statului si publicata prin Monitorulii
oflcialu.
Datu in Castelulu Pelesu, la 9 lulie 1891.
s. CAROL
Ministru Cultelor si instructinnei
publice
.«. G. Dem. Tendorescu
No. 2.26i
Ministru de Justitie adinterim
«. G. Vfsrnescu

REGULAMENTULtl
pentru
Administrarea Fundatiunei Ulliversitare ..CAROL I"
Scopulu $i Oryanisarea
Art. 1. Fnnda^innca Universitara CAROL I
infiintata in amintirea serbarei de 25 ani de domnie
prin scrisoarea M. S. Regelui, de la 3 Haiti 1891
catra presedintele Oonsiliulni de Ministri si recunoscuta
ca persoana juridica prin legea de la 9 lulie
1891 are de scopu :
a) Infiintarea si intre^inerea unei biblioteci cu
salile ei de lectura, de care sa se foloseasca studentii
de la toate Facultatile Universitare din Tar a :
I)} Ajutorarea studentilor cari sub conducerea unui
profesorti Universitaru, intreprindu lucrari speciale,
precum si tiparirea tezelor de licenta sail doctoratu,
recomandate de facnlta^ile respective;
c] Acordarea de subven^iuni la studen^ii meritosi
lipsiti de mijloace.
Art. 2. Sedinlu Fnnda^iunei este in Bucuresti
in casele daruite si inzestrate de H. S. Regele, unde
se afla si bibliotoca.
Art. 3. Administrarea Fundatiunei este incredin|ata
unni directorti, numitu pe trei ani, prin decretii
regalu, dupa propunerea Ministrnlui Instruc^iu-
\
— 361 —
nei Publice si asistatu de und Comitetu de trei membri
compusii din :
Rectorulti Universitatei din Bucuresti,
Rectorulu Universitatei din lasi
0 persoana desemnata de Augustulu fundatoru.
Insercinarea membrilor Comitetului este onoriflca.
Comitetulu poate delibei-a cu doi membri: El va
li presidatu de celu mai in vrasta.
Directorulu face parte din Comitetu.
In cazu de paritate de voturi, votulii presedintelui
este preponderant^.
In cazu candu nu s'ar putea complecta Comitetulu,
Directorulu Fundatiunei va indeplini atribu^iunele
Comitetului.
Directorulu poate delega, sub a sa respundere
pentru toata durata mandatului seu, sau pentru unu
timpu anumitu, exercitarea uneia sau mai multov atribu|iuni
a le sale unui membru aid Comitetului sail
bibliotecarului.
Bibliotecarulu funda^iunei va indeplini si func^iunea
de secretarial al Comitetului.
Art. 4. Incasarea veniturilor, efectuarea platilor,
conformu bndgetului, inchierea Contractelor de chirii
sau altele, depunerea capitalurilor la Casa de depuneri
si Consemna^iuni, ridicarea cupoanelor se va
face de directoru. Acesta va face pentru 9 Maiu al
fle-carui anu, cu aprobarea Comitetului si in numele lui,
o dare de sama asupra starei Fundatiunei, care sa va
publica in Monitorulu oficialu.

— 362 —
Pirectorulu face Comitetului propuneri pentrti alcatuirea
budgetului si in genere pentru totu ce priveste
mersulu fundatiunei.
Art. 5. Comitetulu alcatueste budgetulu anualu
alu Fundatiunei, numeste personalulu in marginele budgetului,
face regulamentulu interioru al bibliotecei,
hotareste ajutoarele si subven^iunele de acordatu, si
aproba lista carrier de cumparatu pe tie-care aim.
Comitetulu 'si da avisulu asupra actiunilor ce
s'aru intenta de catre sail in contra Fundatiunei.
Elu are in generalii, datoria de a veghia ca Fundatiunea
sa indeplineasca scopurile aratate in scrisoarea
M. S. Regelui si ca regulamentele sa lie pazite.
Art. 6. Ministrulu Instruct!unei Publice, cu avisulu
Comitetului, va primi legatele si donatinnele ce
s'av face fundatiunei. Aceste legate si donafiuni potfl
fi primite si cu destinatie numai pentru unulu din scopurile
fundatiunei.
.Ministrul Instructiunei Publice represinta Fundatiunea
in justice. Apararea se va face de advoca^ii statului.
Art. 7. Inchirierea averei nemiscatoare a Fundafiunei
se va face de Comitetu prin alcatuiri de
buna voie sau licita^ie.
BTBLIOTECA
Art. 8. Biblioteca va ti deschisa, afara de timpulu
de la 1 lulie pana la 1 Septembre, in toate zilele de
lucru celu putinii 8 oare pe zi, din car« neaparatu 3
oare sara.
— 363
Art. 9. Lucrarile privitoare la biblioteca sa facu
de unu bibliotecaru asistatu de celu putinu duoi custozi.
Bibliotecarulii va trebui sa aiba gradulu de Licen^iatu
sau Doctor.
Custozil se voru numi de preferin^a dintre studen^ii
veri unei Faculta^i din tara.
Art. 10. Bibliotecarulu este in deosebi datoriu :
a] Sa ingrijasca sub a sa respundere, de buna
pastrare a car^ilor si de ordinea in salile de lectura
;
b] Sa intocmeasca si tina in curentu (Jataloagele
obisnuite in bibliotece publice si la cazii de trebuint;a
sa tipareasca succesivu Catalogulu alfabeticu
generalu ; sa \ina, asemenea in regula inventariulii tuturor
objectelor bibliotecei.
c] Sa propuna Comitetului la timpu lista car^ilor
de cumparatu pe tie care ami si a revistelor de
abonatu, avendu intru aceasta in videre mai ales trebuin^ele
studen^ilor Universitari ; sa comande carfile
si sa faca abonamentele aprobate de Comitetu ;
Sa pastreze conrespondenta si chitan|;ele relative ;
sa inrijasca de legarea cai^ilor :
d] Sa tie prezentu la biblioteca celu pu^inu 5
oare pe zi de lucru : din care ~2 in sala de cetitu si
sa reguleze prezen^a Custodilor ;
e] Sa ^ina in regula prescriptele verbale si toata
corespondenfa Comitetului ;
/) Sa prezinte la 23 Aprilie, Comitetului, unu
raportu anualu asupra starei si progresului bibliotecei.

— 364 —
care sa faca parte din darea de sama prevezuta la
art. 4 de mai sus.
Art. 11. Bibliotecarulu va locui in edificiulu bibliotecei.
Ajutoare, Subttenfiuni
Art. 12. Pentru ajutarea studen|ilor, asa cum
e prevazutu la art. 1 lit. b) Comitetulu va fixa pe
fie care anil o suma, din care jumatate va fi destinata
Universita^ei din Bucuresti si jumatate Universita|ei
din lasi, incunostiin^indu de aceasta pana la 15
Fevruarie pe Rectorii celor dona Universita^i, cu invitare
ca dupa decisiunea Consiliului specialu al ITni-
A r ersita£ei, si in liraitele sumei aratate disponibile, sa
faca Comitetului, pana la 20 Martie, propuneri asupra
intrebuin^arei ei.
Art. 13. Pentru subvenfionarea studen^ilor, asa
precumu e prevazuta la art. I lit. c Comitetulu va
fixa pe fie care anu o suma si va pazi aceeasi regula
ca art. 12 de mai susu.
Art. 14. Intrn amintirea infiin|arei BFunda|l
nei Universitave CAROL I" Comitetulu va \ine inspre
ziua serbarei na^ionale de 10 Maiu alu fie carui
anu, in sala cea mare a bibliotecei, subu presedinta
Ministrului Cultelor si al Instructiunei Publice, o sedin^a
solemna, in care se va citi raportulu anualu
prevezutu la art. 5 si se voru distribui ajutoarele
prevazute la art. 12 si 13.
Raportulu anualu se va inainta M. S. Regelui
— 365 -
BUDGETULU.
Art. 15. Anulu budgetaru alu ,,Fundatiunei"
incepe la 1 Aprilie.
Art. 16. Intre 15 si 30 lanuarie a le fie carui
ami, Comitetulu va alcatui projectulu de budgetu, care
se va supune, prin Ministerulii Cultelor si Instrucjiunei
Publice, aprobarei M. S. Regelui.
Art. 17. In budgetulu cheltuelilor se vor inscrie
obligatoriu:
«) Intre^inerea si repararea caselor si a mobilierului,
incalzitulu si luminatulu ;
b) Lefurile personalulni si cheltuelile de cancelarie
;
c) Asigurarea caselor, mobilierului si colecjiunilor.
Restulu veniturilor se va destina la scopurile aratate
in art. I, dandu-se preferin^a dupa ordinea in
care sunt enumerate acolo.
Ori ce aloca^iune cari n'a tost cheltuita in intregulu
ei pana la sfarsitulu anului budgetarn 31 ]\Iartie,
se va trece la capitalu.

.
ACADEMIA ROMANA

RegLilamentiilii Eondului Adamaclii
VOTATU IN SEDINTA DIN 7 APRILIE 1894.
Venitulu anualii alii fondului Adamaclii se va intrebuinfa
in modulii uniiatorii :
Art. 1. 15 °/0 diu venitulu anualii totalu voru
constitui fondulu Academiei, conformu statutelor, si
voi'ii servi si pentru cheltu«lile de administrare a
raosiilor, aclvoca^i, caletorii, inspec^iuni, etc.
Art. 2. 0 sum a de 10,000 lei pe tie-care ami se
va consacra pentru premiare de scrieri morale.
Sunia de mai sus va servi pentru formarea a dou6
premii amiale, de cate 5,000 lei rie-care, putendu insa
sa tie fractionate, si, in casii cand Academia ar gasi
de cuviinfa, putandu-se acorda si numai parte din ele.
Carole si lucrarile premiate voru putea li, sau
lucrate aniime asupra unor subiecte propuse de Academie,
sail fara subiectu determinatu. Ele voru putea
fi sail imprimate sau maniiscripte.
Daca, din ori ce causa, parte sail totulii suinei de
10,000 lei nu s'ar putea acorda ca premiii, partea neintrebuintata
se va capitalisa pentru marirea fondului
Adamaclii.
24

Art. 3. 0 suma de 5.000 lei pe tie-care anu se
va consacra pentru cheltuelile grijilor religioase pentru
sufletulu reposatului si pentru mibracaminte si carji
la copii din scoala Adamachi din lasi.
Art. 4. 0 suma de 1.000 lei pe tie care arm se
va reserva pentru clieltueli diverse si neprevazute.
Art. 5. Suma remasa disponibila dupa scaderea
celorii de la art. 1, 2, 3 si 4 se va imparti in modulu
urmatoru:
8 °/0 pe rle-care anu, ca fondu de imprimare pentru
lucrari premiate sail altele ;
12 V-2°/o P e ne - care anu se vorii capitalisa pentru
marirea fondului:
79 V->% se voru intrebuin^a in acordare de stipendii,
in condi|iunile espuse in articolele urmatoare :
Art. 6. 24 din cei 79 l /2 °/o de la al - d art -
5 se
voru afecta in dare de burse de cate 100 lei pe luna
la suden^ii Universitatei din lasi, de preferinfa celor
din Facultatea de sciin^e.
Aceste burse se voru da priu concursu, "trecutu
inaintea unui juriu, formatii de Academic dintre profesorii
Universita^ei din lasi, sub presedinta unui mem-
bru alu Academiei.
Numai Studen^ii lipsi^i de mijloace voru avea
dreptulu a se presinta la aceste concursuri.
Bursierii nu voru mai putea avea alte ocupa^iuni,
precum func|;iiine sau Iec4iuni private, sub pedeapsa
perderei bursei. Ei voru trebui sa treaca regulatu toate
esamenele si sa faca toate lucrarile cerute de regulamentele
Universitatei, la epocele regulamentare.
- 871
Bursele se voru acorda pentru tirapulu legalu, ce
mai remane studentului pana la terminarea studiilor
universitare; in ori ce casu, durata lor nu va ti mai
mare de 5 1 /., ani pentru Facultatea de Medicina si
pe 3 1 /, ani pentru cele-1-alte. Ele voru putea insa fi
retrase inainte de espirarea acestui terraenu de la aciea,
cari nu voru dovedi aplica^iune.
Art. 7. UV2 din cei 79Vo°/0 de la al. 4. art. 5 voru
servi pentru acordare de burse in strainatate la licen^ia^i
in sciinfe, esi^i din Universitatea de la lasi.
Bursele se voru da prin concursu la licen£ia|ii
lipsiti de mijloace.
Concursul se va tinea la Universitatea din lasi
inaintea unui juriu formatii ca si celu de la art. 6.
Bursele voru fl de 3.000 lei pe ami, plusu cheltuelile
de scoala si cele de drumu la ducere si la terminarea
studiilor.
Durata si scopulu fie-carei burse se voru fixa de
Academie. In ori ce casu, durata loiii nu va trece
peste 4 ani.
Art. 8. 14 1 /, din cei 79'/.//„ de la al. 4 art, 5
vorii servi pentru trimeterea in strainatate de ingineri
absolventi cu diploma ^coalei de Poduri si $osele din
Bucuresci, pentru a se perfec^iona intr'o specialitate,
pe care Academia o va n'xa la tie-care data. Penti'u
aceasta, cei trimisi vorii trebui sa urmeza cursuri in
anumite scoli, sau sa urmareasca lucrari in cursii de

— 372 —
esecutiune, sail sa lucreza in usine, sail sa visiteza
lucrari efectuate.
Aceste burse se voru da de catre unii juriu, forniatu
de Academie din directorulu Scoalei de Poduri
si Sosele, din unu membru alii Consiliului technicu
superioru si din unu membru aid Academiei, care va
presida.
Durata, scopulu si modulu acordarei bursei se voru
hotari de Academic pentru fle-care bursa in parte;
asemenea si cifra alocatiunei. In ori ce casu, durata
maxima a bursei nu va putea trece peste 3 ani.
Art. 9. 14'/2 din cei 79 1 /2 0/ 0 de la al. 4 art, 5
voru servi pentru a se da burse la tineri, care poseda
celii putinii diploma de bacalaureatu din teara, pentru
a merge in strainatate ca sa studieze in vre o
scoala de inginerie aplicata la Industrie, sau de scringe
aplicate, sau de architecture.
Burseie voru ft de eate 3,600 lei pe ami, plus
cheltuelile scoalei si cele de drumu la ducere si la
terminarea studiilor.
Jumatate din ele se voru da la Universitatea din
Bucuresci si jumatate la cea din lasi.
Juriulu se va compune de catre Academie din
profesori ai Universitatei respective, sub Presedin^a
unui membru alii Academiei.
Durata si scopnlu fie-carei burse in parte se voru
hotari de Academie.
Durata nu va trece in nici unu casu peste 4 ani.
— 373 -
Art. 10. 12 din cei 79'///„ de la al. 4 art, 5
voru servi pentru a se da burse la tineri, care sa
poseada celu pu^inu diploma de bacalaureatu din ^eara,
pentru a-si face studiile in §coala de Poduri si §osele
din Bucuresci.
Bnrsele voru fi de cate 1.200 lei pe aim, plus
cheltuelile de drumu.
Ele se voru da, pentru anulu preparatoru alu
scoalei, prin concursulu trecutu inaintea unui juriu compusii
din directorulu si unu profesoru alu scoalei, sub
presedin{;a unui mombru alu Academiei; iar pentru
cei-lal£i ani, dapa clasificatiunea ob^inuta la esamenele
de admitere in scoala si la esamenele de fine
de aim.
In ori ce casu, bursele nu se voru putea conferi
decat la tineri lipsiti de mijloace.
Art. 11. Pentru fle-care din categoriile de burse
dela art. 6, 7, 8, 9 si 10 se voru admite sa concureza
si tineri din ori care parte a terilor locuite de
Bomani in afara de hotarele regatului.
In ori ce casu, bursierii voru ti lua^i esclusivu
dintre tineri romani, fii de paring romani.
Art. 12. To^i bursierii prev6du^i la art. 6, 7, 8,
9 si 10 voru trebui sa trimita regulatu Academiei dovedile
legale ce li se voru cere de Academic, cum ca
se conformeaza pe deplinu obligatiunilor ce au contractaii,
pe totu timpulu catu dureaza bursa. In casu
contraru, bursa se va putea retrage de Academie chiar

— 374 —
inainte de espirarea terminului, pentru care a fostu
acordata.
Art. 13. Bursierii, nici intr'unu casu, nu voru.
putea sa aiba si o alta bursa, sub pedeapsa de perderea
bursei Adamachi.
Art. 14. Toate economiile; ce aru result a eventualii
dela fie-care din cifrele prevedute mai susu, se
voru capitalisa la linele fie-carui anu budgetarii pentru
marirea fondului.
Art. 15. Pana la regularea definitive, a succesiunei,
se va vota in fie-care anii budgetulii transitoriu
alu fondului, potrivitu cu resursele si cu trebuin^ele
presente.
Art. 16. Se va institui o Comisiune, compusa din
Secretarulii generalu si din doi membri, insarcinata
cu aplicarea disposifiunilor acestui regularaentu.
• ACADEMIA ROMANA
PUBLIC A JIUNE
Pcnti-u 1896—97
Bursa, Adamachi pentru studinlii mineralogiet
petroyrafiei.
i al
Gonformu regulamentului de administratiune a
fondului Adamachi, Academia Romana publica conditiunile
pentru ocuparea unei burse pentru mergerea
in strainatate a unui liceritiatu in sciin^e, esit din Universitatea
din lasi, ca sa-si completeze studiile.
1. Bursa se da pentru Universitatea din Lipsca.
Bursierulu va ti datoru a se specialisa in studiulii
mineralogiei si petrogratiei. Pentru aceasta va trebui
sa treaca doctoi'atulu in nlosofie, specialitatea mineralogiei
si petrograflei.
El va trebui sa treaca regulatu toate esamenele
si sa faca toate Incrarile cerute de regulamentele Universitatii
unde va urma, la epocele regulamentare. In
fle-care vara va trebui sa faca escursiuni mineralogice.
In fie care anu, la 15 (27) Noembre, va trebui

— 376 —
sa inainteza Academiei mm memoriu privitoru la lucrarile
si excursiunile sale.
3. Bursa va fi de 3.000 lei pe ami, plus cheltuelile
de scoala, acele de drumu la ducere si la intoarcere
dupa terminarea studiilor si o indemnisare de
transports pe timpulu excursiunilor mineralogice.
3. Numai tinerii lipsi^i de inijloace voru avea
dreptulu a se presenta la concursu pentru ocuparea
acestei burse.
4. Bursa se va acorda pe terminu de trei ani,
incepatori de la 1 Octombre 1896. Ea va putea fi
insa retrasa inainte de expirarea acestui terminu,
daca bursierulu nu va dovedi aplicatiune.
5. Se voru admite sa concureza si tineri din oricare
parte a ^erilor locuite de Romani in afara de
hotarele regatului, avend licen^a de la Universitatea
din lasi.
In ori-ce casu, bursiei'ulu va trebui sa fie Romanu,
fiu de paring romani.
6. Bursierulu va trebui sa triniita regulatu Academiei
dovedile legale ce i se voru cere de Academic,
cum ca se conformeaza pe deplinu obligapnnilor ce
a contractatu, pe totii timputu catu dureaza bursa. In
casu contrariu, bursa se va putea retrage de Academie
chiaru inainte de expirarea terminului pentru care
a fostu acordata.
7. Bursierulu nici intr'un casu nu va putea sa
aiba si o alta bursa, sub pedeapsa de perderea bursei
Adamachi.
t
8. Pentru acordarea bursei se va tinea concursu
la Universitatea din lasi in diua de 15 Septembre
1896 si in dilele urmatoare, inaintra unui juriu care
se va constitui la timpu.
9. Candida|;ii voru adresa, pana in seara dilei
de 14 Septembre 1896, d-lui C. Climescu, decanu al
Faculta^ii de sciin^e din lasi, cererile lor inso^ite de
urmatoare]e acte : diploma de bacalaureatu, diploma
de licen^a in sciinfe naturale liberata de Universitatea
din lasi, un certificate constatandu ca candidatulu
e Roman, fiu de parinti romani, un certificate de
paupertate si un certificate de buna purtare liberate
de decanulu Faculta^ii de sciin^e din lasi.
10. Concursulu se va face asupra materielor cuprinse
in programa de licen^a in sciinfele naturale si
asupra limbii germane. El va consta din o proba scrisa,
din o proba orala si din una practica.
11. Candida^ii membri ai familiei Adamachi vore
fi preferi^i la note egale. Ei vore fi dispensa^i de certificatuie
de paupertate.
1896 Aprilie 14.
No. 7.830.

1896—97.
BURSIERII
Fondatiunei Oniversitare CAROL 1
1) D-ra Ortensa Palade
2) Constantin A. Lambrior
3) Eliseiu Campeann
1896—97.
BURSIERII
Academiei Romane Fondulu Adamachi
i)
2)
3)
4)
5)
1)
2)
3)
4)
5)
Dimitrie M. Caclere
D-ra Cancicov Elena
Eduard Cristovici
Popovici I. Cerchez
loan Petrovici
i'&Gslt&tei, de MedleisB
D-ra Marta Trancu
D-ra Aspasia Macarovici
D-ra Lucretia Mofoc
D-ra Maria Anastasescu
Lupu Neculai
Tautu I. loan
f
BIBLIOTECA CENTRALA
DIN IASI

Din numerulu institu|iunilor culturale, dependente
de Universitatea din lasi, face parte si Biblioteca Centvala
din lasi, asezata in insusii palatulu acestei universitati.
Inceputurile ei dateaza de pe timpulii foastei
Academiei Mihailene. Dotatiunea sa, menita cu deosebire,
pentrn folosin^a studen^ilor universitari, sporeste
din anil in anu, prin dona|ioni, prin deposite
dupa legea preset din 1885, iar mai cu sama prin
ingrijirea Ministvului Instrnct-iunei publice si al cultelor,
care inscrie, pentru acestu scopu, alocatiuni speciale
in budgetnlfi seu din iie-care anu.
Pentru anulu 1896 — 1897 aceasta alocatiune a
fostu de 7000 lei. La finea annlui 1897 zestrea acestei
biblioteci se compunea din 28,481 opere cu 58,188
volume, plus 26,455 brosuri.
Administratiunea acestei institu^iuni se face in conformitate
cu alaturatulu regulamentu din anulu 1864.

Alexandra loan J
Cu mila lui Duinnezeu si voin^a nafionala; Domnu
Principal elor-Unite-Romane.
La tofi de fa|,a si viitori sanatate :
Asupra raportului ministrului nostru secretaru de
statu la departamentulu justi^iei, cultelor si instructiunei
pnblice, sub No. 50937 ;
Avendii in vedere jurnalulu incheiatu de consiliulu
nostru de ministri, in sedinfa din 19 Octombre curentu :
Am decretatu si decretamu :
Art. 1. Regnlamentulu pentru bibliotecele din
Romania, se sanc^ioneaza intocmai.
Art. 2. §i celii din urnia. Ministrnlu nostru secretar
de statu la departamentulu justice!, cultelor si
instrnctiunei publice, este insardnatu cu executarea acestui
decretu.
Datii in Bucuresti la 23 Octombrie 1864
Ministru secretaru de statii la departamentulu
jnstitiei, cultelor si instructiunei
publice.
y. Crefnlescn
ALEXANDRU IOAN
No. 1450

RE&ULAIEFrtJ
Pentnt Bibliotecele Publice
CAPITOLUL I.
Despre biblinteci
Art. 1. Sunt trei categorii de biblioteci si anume :
a) Biblioteci didactice speciale
b) Biblioteci comunale
c) Biblioteci publice centrale.
A.
Biblioteci didactice speciale.
Art. 2. Pe langa tie-care scoala secondara si primara
va li cate o mica colecfiune de car^i didactice
pentru trebnin^a scolarilor sarmani, cari n'au mijloace
de a'si procura cai^ile de scoala.
Art. 3. Bibliotecele didactice speciale stau sub
priviglierea si respunderea Directorului sail Institutorelui
superioru al scoalei.
Art. 4. Pentru inavut-irea bibliotecelor didactiee,
Ministerulu Justice!, Oultelor si Iiistruc^itinei Publice
prevede unii anume paragrafu de bani in buclgetulu
anualu alii bibliotecelor.
4
*} »x (j '.J ">
B.
Biblioteci Comunale.
Art. 5. Vorii ti invitate consiliile comunale Urbane
si treptatu si cele rurale, de a inninja mici biblioteci
publice poporane.
Art. 6. Pe langa aoeste biblioteci comunale se
voru aduna toate objectele antice ce s'aru afla in judefu,
precum medalii, monede, sigilii vechi, oseminte
antedeluviene, astfeliu ca cu incetulu sa sa poata forma
mici musee de curiositafi si anticita|i.
Art 7. Ministerulu Justifiei, Culteloru si Instructiunei
Publice va veni in ajutorulu biblioteceloru Comunale
din (ialati, Braila, Craiova, Berladu, Botosani,
Ploesti, Buzeu, Ismail, si Ramnicul-Valcei, prin
subven^iuni prevezute anuale prin budgetulu scoaleloru
la Cap. Biblioteceloru.
Art 8. Bibliotecele Comunale stau sub privigherea
si controlulu Ministerului Justitiei, Culteloru si
Instruc^iunei Publice, si prin delega^iune, sub privigherea
Revisorului scolasticu.
Art. 9. Cumpararile de car^i pentru bibliotecele
comunale se facu de a dreptulu de comnne, dar numai
dupa ce catalogulu cai'tiloru de cumparatu s'a aprobatu
de Ministerulu Jnstijiei, Culteloru si Instructiunei
Pnblice, sau de delegatulu sen, Bibliotecarulu
Bibliotecei Centrale.
C.
Art. 10. Sunt in Eomania de o camdata doue
25

— 386 —
biblioteci centrale si auume : Una la Bucuresti si alta
la lasi.
Bibliotecele centrale cuprind tot.ii i'elulii de car|i
si in toate limbele. Aseminea bar^i, litografii, gravure,
inanuscripte autografe, sigilii, medalii si monede antice.
Art. 11. Bibliotecele Centrale primescu depositele
de carti si ziare etc, etc, datorite de autori si editori,
dupa legea Presei.
Art. 12. Bibliotecele centrale impartu pe la bibliotecele
didactice, si comunale carfile etc, din care
pastreaza mai multu de done exemplare.
Art. 13. Bibliotecele centrale se inaviitescu annalu:
«) Cu darnri de la particular];
b] Cu carj;i, etc, cnmparate pe conta Budgetului
statului ;
c] Cu operile depuse de editor! si autori dupa
legea Presei;
d] Cu preschimbare de opere din care au mai
multe exemplare pe opere nuoi de pe la alte biblioteci
din tara sau afara din |;ara.
CAPITOLUL II.
IJespre personalulu Bibliotecelorft
Art. 14. Fie care biblioteca comunala sau centrala
are, dupa importanfa ei:
«) Unu Bibliotecaru.
4) Unu Sub Bibliotecaru.
c) Custode.
d) Servitori.
Numai personalulu biblioteceloru centrale se plateste
de catre Ministerulu Justi^iei, Cnlteloru si Instructiunei
Publice.
Art. 15. Pe langa fle care biblioteca centrala se
institue un comitetu specialu compnsu din :
a) Eectorele Universitafei
b) Decanii Faculta^iloru
c) Revisorele scolasticu
d) Bibliotecarulu ca secretaru.
CAPITOLUL III.
Desprc atrlbute
Art. 16. Atribntele Bibliotecariloi'u snntu :
«) Pastrarea pe respunderea loru a toate car^ile
si zestrea bibliotecei;
b) Formarea si ^inerea Oataloageloru si Inventareloru
bibliotecei.
c) Inscrierea in inventare si cataloage a carfiloru
si objecteloru ce se primesc in biblioteca :
d) Corespondent cu Ministerulu si cu autorii,
editorii si redactorii din {ara pentru totu ce se atinge
de biblioteca.
e) Corespondenfa de preschimbare de carfi, etc.
cu bibliotecele din ^ara si afara din ^ara.
Pentru preschimbare se cere totusi aprobarea prealabila
a Comitetului bibliotecei.
/) Privigherea asupra irapiegatiloru sub-alterni
ai bibliotecei.

— 388 —

— 390 —
Art. 23. Pentru lie care sectiune va fi un catalogu
si inventaru specialu, formate dupa regulile moderne
de inoranduire a bibliotecelorii si Museeloru.
Art. 24. Veri ce inventaru sau catalogu alii unei
biblioteci publice se va face in doue exemplare, din
care unulu va sta la Ministerul Justi^iei, Culteloru si
Instruc^iunei Publice.
Aft. 25. Sporurile de carfi etc, de pe la bibliotecele
centrale se voru publica pe fie care ami in anuarulu
Ministerulu Justi^ei, Cultelor si Instruc^innei
Publice.
Art. 26. Copii sau exemplare separate de catalogulu
bibliotecei se voru trimite pe la principalele
biblioteci din Enropa, pentru a putea a se negocia
schimburile de car^i.
Art. 27. Pentru veri ce carte sau object ce se
inscrie in cataloage sau inventariu, se va insemna in
dreptulu lui originile si istoriculu intrarei acelei car^i
sau objectu.
Aseinenea observari se voru face si pentru cartile
preschimbate sau esite din biblioteca pentru vre
o alta biblioteca.
Observarile de aseminea natura se facu de a
pururea in aceiasi termini si in ambele Cataloage
sau inventarii.
Art. 28. De catre comitetulu specialii alu bibliotecei
se |,ine registruhi de auru alu bibliotecei. In acestu
registru se inscriu to^i acei care doneaza bibliotecei
unu fondu de car^i sau objecte precioase, antice
etc. de o valoare minimum de (dece) galbeni.
— 391 -
Art. 29. In sala de lectura a bibliotecei se va
expune un tablou de to^i donatorii bibliotecei, dupa
registruhi de aurii.
Art. 30. Danuitorii de carfi si objecte de valoare
mai mare de catu '200 galbeni, voru li considerafi
si inscrisi in lista fnndatoriloru bibliotecei.
Art. 31. Pentru danuirile de car^i si objecte de
valoare mai mica de catu zece galbeni, se exprima
mnltumire inscris de la comitetulu bibliotecei si se incrie
numele danuitorului in anuarulii Ministerului
Justi^iei., culteloru si Instruc^iunei Publice.
CAPITOLIIL V.
Despre sala de leditrd bi de lectori
Aft. 32. Pe langa fie care biblioteca centrala va
ti cate una sau mai multe saloane de lectura.
Art. 3.9. Veri cine este primitu in sala de lectura
la oarele otarate mai josu.
Aft. 34. Este opvita intrarea in sala :
«) Pentru individii care o data an tostii prinsi
indosindii car^i sau objecte de a le bibliotecei.
/j) Pentru indivizii in stare de necuratrenie vazuta
si ast-f'eliu ca sa incomodeze pre cei-lalfi lectori.
c) Pentru individii in stare de esaltare si be|ie.
Aft. 35. Intrarea in salele manuscriseloru si stampeloru
este permisa numai cu speciala invoire a comitetului
Bibliotecei.
Art. 36. Intrarea in salele de Numismatica si
raritati, este tolerata numai Dnminicele si serbatori-

— 392
le, in zilele cle timpu neploiosu de la oavele 11—3
dupa ameaza-zi.
Art. 37. Oarele de lucru voru fi:
a) In lunele de la Octombre la Martie, diminea^a
10 oare—3 oare, sara de la 7 oare—10 oare.
b] In lunele de la Martie la Octombre, diminea|a
9 oare—2 oare, sara de la 6 oare—9 oare.
Art. 38. In zilele de serbatori, si Duminici biblioteca
este deschisa numai in oarele de sara.
Art. 39. Done luni pe arm, Inlie si August si
cate zece zile la Craciun si Pasti, biblioteca va fi inchisa
publicului, urmandu in acelu timpu a se face
despulberarea si revizuirea generala.—
Art. 40. La intrarea in sala de lectura, se voru
incredin^a spre pastrare, servitorelui, carele va sta
pentru aceasta la usa : Bastoanele, mantalele, cortelurile,
galosii si toate cartile personale.
Art. 41. Individulti care ar voi a infra in biblioteca
cu car^i ale sale, va cere mai antaiu autorisarea
sub-bibliotecarului care, in invoirea inscrisu ce
va da, va arata ce aniline car^i are cu sine lectorele,
si la esire nu va ti liberu a avea pe langa sine alte
car^i de catu acele care au fostu autorisatu de a le
avea la intrare.
Art. 42. Dupa ce cine-va a intratu in sala de
lectura, scrie in tacere pe o foita de liartie ce capata
de la custodele de la usa, titlulu car^ei ce voeste
a ceti, indicandu bine autorele si edi^iunea. Aseminea
foi^a o depune la biuroulu sub-bibliotecarului, care da
de 'ndata ordine custodelui de a aduce opera certita.
— 393 —
Dupa cetire, fie care aduce pe biuroulu sub-bibliotecarului
cartile si repriraeste foita indarfitu.
La esirea din sala de lectura, custodele de la
usa cere de la fie care lectore foi|a mai sus aratata,
cu timbrulu bibliotecei de reprimirea "Car^iloru.
Art. 43. Nu se dan de o data unui lectore mai
multu de catu patru volumuri.
Art. 44. Nu este permisu de a se preumbla prin
sala de lectura, de a face vuetu, de a vorbi sau ceti
cu voce tare. In salele de lectura trebue sa domneasca
deapurure cea mai perfecta liniste. Gontraven|;iunele
la aceasta, sa pedepsescu cu imediata espulsiune.
Art. 45. Este oprita fumarea si mancarea in
sala de lectura sub pedeapsa de espulsiune.
Art 46. Este opritu de a face semne prin car-
^ile ce se dau de lectura, de a se indoi filele, ori a le
murdari in veri ce modu. Contraventiunele se pedepsescu
cu implinirea costului intregulni opii daunatu si
la recidiva cu ne mai primirea in sala de lectura.
Art. 47. Cu o jumatate oara inaintea inchiderei
salei de lectura, sub-bibliotecarulu va da semnalu prin
clopo^elu, ca sa aiba lectorii timpulu de a readuce car-
^ile la biurou.
Art. 48. Dupa sunarea clopo^elului pentru inchiderea
salei de lectura, niminea nu mai poate reraanea
in sala, avindu sub-bibliotecarulu a se ocupa
cu reasezarea imediata pe la loculu loru a cartiloru
deplasate in favoarea lectoriloru.

— 394 ~-
Art. 49. Nici o carte si nici un objectu alu bibliotecei,
sub nici tin cuventu nu se va da afara din
sala de lectura, fara de speciala autorizare a comitetulni
bibliotecei.
Art. 50. Nu poate da comitetulu aseminea autorisare
de catii pentru done volumuri de o data si
numai in favoarea :
«) .Donatoriloru bibliotecei trecuti in cartea de
auru,
b) In favoarea profesoriloru public!,
c] In favoarea acelora ce'si voru depune mai de
'nainte pre^ulu operei inprumutate.
NB. Sub nici un cuventu carfiie imprumutate nu
voru sta afara peste o luria de zile.
Art. 51. In salele de lectura si la intrarea loru
se va expune tiparitu intregii Capitulu al V-lea din
acestii Eegulamentu, spre cunostinja lectoriloru si
conformarea intocmai cu cele prescrise.
($.) A, Crefulescii.
Personalulu Aclministrativu
AL
BIBLIOTECEI CENT RALE DIN I A SI
pp. annlu 1896—97.
Bibleotecariil:
Sub-Biblioiecarm
Citstocli :
I. Carajani, Decanii alu
Faculta^ei de litere.
P. (larcineanu, licen^iatu
in litere.
I. Gheorgbiade
L. Savescu.

Pag. 236
240
241
11
242
213
244
n
B
250
251
258
260
263
rindul 9
„ 12
',', 15
„ 16
B 24
„ 19
29
B 11
„ 12
B 21
„ 29
„ 20 5
13
n -*•"
B 8
6
E R A T A.
in loc de inectionem sa
i
n
„
„
„
,,
„
„
„
„
„
„
,,
*
absolute
praidiciales
qausi
pasiva
dobadesc
inre
coronaemtio
modul
feraminatio
pictora
flunis
negatorio
n
„
§ 194
care
„ Cap. Ill
r fidei comisum
d verpifatea Al. T. tiza Ia$l
Biblioteoa do Gcologie-iieografia
Cota veche
Pret-a
citeasca imectioiiem
in
„ absoluta
„ praeindiciales
quasi
„ passiva
„ dobindesc
inre
„ corona emtio
„ inoduri
„ femiminutio
„ pictura
„ rluiuinis
negatoria
B
ii
Cap. VI § 194
cere
Titlnl V JIanus
Oap.IIISectiu. I
rideicommissum.