ANUARIUL - Muzeul Universitatii

Oo
nu este, numai sa vroesci sa scii), de sigur ca nu sciu
nici in cotro sa apuce si de cine sa se ^ie.
Cat timp nu va veni in mijlocul lor unul de
incredere in sine, care sa cunoasca si geologiea localita^ii
si sorgintea apelor, si cat timp comuna nu sa
va hotari, ai da mina libera si a face ceia ce acela
va cere, fara sa mai asculte de vorbele lui X si de
soptele lui Y si mai ales de scrierile celor de la jurnale,
atita timp, chestiunea apei nu sa va resolvi,
apa nu vom avea in lasi.
Vroi|i D-lor, o conferenfa—ca sa zic asa—asupra
structure! geologice a localita^ii si sorgintea isvoarelor
de prin prejurimi, va sunt la disposi^ie. Nu
are decat sa mi sa ceara si ma supun.
Sa luam un alt exemplu. De asta data din chimie.
Care Bacalaureat nu a studiat sp. ex.: acidul
sulfuric^ dar care stie, ca este un product din cele
mai industriale ? Ca dupa catimea de acid sulfuric ce
consuma o |;ara, sa poate calcula valoarea industrial^
al acelei ^ari ? Exista in majoritatea tratatelor de
chimie ? vi s'au spus ? sa spun prin lycee ? ca daca
sa prepara in o |;ara acid sulfuric, sa poate provoca
desvoltarea a unui numar colosal de alte industrii si
anume care si ca daca nu ai acel acid, nici cele alte
nu pot fi create ?
Adeca la ce ne folosesce none, buimacindu-ne capul,
cu invafarea pe dearostul, ca acidul sulfuric poate
forma dou6 feluri de seruri, ca daca al amestecam cu
apii, volumul amestecului este in totdeauna mai mic
decit volumul ambelor corpuri isolate, etc., etc., cand
I pentru
fie-care din aceste, nu ni se arata partea practica,
foloasele ce putem dobandi cunoscand acele proprieta^i
si punendu-le in aplica^iune ?
Pe de oparte—necontenit aratand partea practica
a proprieta|;ii studiate — sa va atrage mai
mult aten^iunea elevului, va pricepe si va |;inea minte
cu mai multa usurin^a, acele proprieta^i, pe de alta
parte, procedandu-se astfel, sa va destepta in elevi,
din cele di'ntai clase lyceale, gustul pentru sciinp',
vazand, ce camp larg le asigura viitorul, pentru a se
da la o munca onesta, in schimbul unui profit real.
Nu este nevoie a discuta faptul acesta. Vorbi^i cu
elevii, intrebatii si ve|i vedea ca va spun curat:
fidar ce sd fac cu chimia." Oare nu este un Western,
sa spue ce sa faca cu chimia, cand milioanele, ce
spun, miliardele sa invartesc, de la paniint la usinele
chimice si de la usine la pamint ?
f^i-ar fi prea mult de spus, daca as Ina cu de
amanuntul fie-care corp chimie ce stiuliem in chimie
si sa va arat partea lui practica, fie imediata, fie in
legatura cu alfi corpi, pentru a dobjndi un anumit
product industrial. Dar asa ar trebui pvedata chimia.
A insista mai mult asupra acestor par^i, decit,
asupra unui namol de proprieta^i, care intru numai
pe o ureche si ies pe cea alta, buimacind din cale
afara pe to^i cei ce invaf in mod serios. §i daca
m'as raporta numai la Phosphor, eata o substan^a de o
asa importanta industriala, care sa si studiaza cu
greutate si asupra caruia nu sa atrage aten^iunea tineritulni,
nefiind destul a spune ca phosphorul ser-