ANUARIUL - Muzeul Universitatii

lioteca, in Universitate, in n.n Museu, un tablou, in care
sa lie represintat cu culori vii, suferin^ele fra^ilor nostri
din Transilvania ? Ea sa avem asa ceva si este
cu neputinta ca sa nu tresalte inima in ori si ce bun
Roman, cand va da cu ochii de acea statue, sau de
acel tablou si se nu sa ofaleasca in trinsul si dorinta
de a sa pune pe lucru, pentru a contribui la alinarea
acelor suferinp si speran^a de a vedea cit mai
in curind roada uiuncei sale.
Asa numai prin lain enta tie, nu sa face nimica.
Si daca nu avem mijloace ca sa facem statin in
Marmora, in Bronz, eel pu£in sa le facem in Ipsos.
Avem si noi Romanii, oameni ilustri, fie prin
scrierile lor, fie prin faptele lor. De ce nu le avem
busturile lor—in Ipsos. nu in marmura—expuse prin
salile scoalelor noastre? On ce curiositate ar fi
observate de copii, de elevi, de studenji si cate bune
inspira^iuni nu s'ar destepta in sufletul lor!
As putea inmutyi la inflnit—casa zicasa—exemplele
luate din diferitele ramuri ale Sc. fisico-chimice-naturale,
prin care sa va dovidesc, atit foloasele imediate
cit si rolul eel mare ce 1'ar jnca in desvoltarea
sentimentelor bune, in formarea caracterelor a tineritului
nostrn, viitorii ceta^eni romini.
In definitiv, total sa reduce la educapiune si aratand
ralele de care sufere societatea noastra, trebue
sa ne gandim, ca nu e destul a decreta legi si programe
de invetamant, ci trebue sa si stabiliin norme
de o educatiune mai solida, fie ea dirijata in sinul
faniilici, fie -mai cu sama—in launtrul scoalelor.
Si dupa cum spuneam la inceputul acestei consfatuiri,
noua profesorilor de ori-ce grad ne incumba
sarcina de a ne ocupa de aseminea cestiuni si de a
le da solujiunile cuvenite.
Prin urmare ni sa impune—ma ocup de noi lesenii—a
ne constitui imediat in societate, unde de
drept intra ori si ce profesor si odata pe luna, fara
absolut nici o convocare, sa fim datori a ne intruni
si a discuta—fara nici cea mai mica pasiune politica,
deci fara patima—ori ce chestiune relativ la educa|iea
in genere a tineritului roman. Fie-care va contribui
cu cit va vroi, pentru sus^inerea cheltuelelor ce in
mod silit, sa vor ivi si ar trebui, intr'un timp cit sa
poate mai apropiat, sa ne zidiin un local anumit, care
sa fie templid corpidui didactic din lasf, din care vor
esi—sunt incredin^at—resuitate mai mult decit multamitoare.
Sa va destepta fra^ia intre membrii corpului
didactic^ ce din nefericire lipsaste. Sa vor redestepta
sentimentele si umanitare si de nafionalitate,
ce earasi din nenorocire s'aii tocit amarnic in elementul
Romin. In fine, vom reusi ca peste ci{iva
ani, sa vedem rasarind o generate tanara de Romani,
cu acele sentimente nobile cu care s'a mandrit
genera^ia trecuta si de care noi suntem lipsiti astazi.
Vom esi din letargia ce ne cuprinde si despre care;
ca dovada, am amintit atatea exeinple.
Cuvintul—pentru aducerea la indeplinire a desideratelor
ce am avut onoarea a va expune—este al
D-voastre D-lor inva^atori de ori ce grad si sunt