Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902

ANUARUL
lIVIRSITiTII JIN IA§I
PE
Anul Scolar 1901-902
RSCTOiJ C.
IU003523
period ice
I A N I
#,
.1: \i I A i>\CIA" I'. ll.rKSCU «fc D. GROSSU
1908

I.
WWtoteca de Ceo'.og'e-Geo^ralis
CKLOMICJL
In ziua de 7 Octombre igoi s'a oficiat serviciul
religios, prin sfinfirea apet; dupa care d-l profesor
Dr. D. Hurmuzescu a finut o cuvinlare intihtlnld
^Desvoltarea stiintelor $i progresul social".
• i o, lomUi ioi Se comunica de Onor. Minister cd
i/ ni'i D-riCi. Demetriade, A. Te-
li;iri yi V. Si on, sint nutnift agre-
. n tilhi (/ I ('•. Uadu este abilitat ca doceni
/i

•• >l :••!•<
34 Aprilie 1903.
37 Aprilie 19O3.
2, 3, 4 lunie 19O3.
•T !••
9 Inlie 19O3.
D-l profesor I. G. Stravolca este
confirmat camem bru in Senatul Universitdtei,
din parlea Facultdtei de stimil,
pe un nou period de doi am.
Elevii de la Liceul „ Unirea" din Focsani,
sub conducerea Directorului lor,
au vizitat palatul Universitdtei.
Institutorii si invatdloril din judeful
Brdila, insotiti de Revizorul scalar de
acolo, de Rezizorul scalar din lai-si
si o parte din Institutorii din lasl,
au vizitat, condust de d-l Rector, Palatul
Universitdtei, Biblioteca, Aula> Muzeul
de Botanicd, Amfiteatrul de Fizica,
unde d-l profesor D. Hurmuzescu
le-a improvizat experienta razelor X;
laboratorul de Chimie minerald si Muzeul
de Zoologie.
Are loc primul Congres Stiintific din
Romania, in palatul Universitdtei. In
ziua de 2 lunie s'a fdcut primirea oficiald
a membrilor Congresulifi. In
zilele de 3 si 4 s'au tinut sedinte pe
secfiunl.
/> / I., ilc l.oc/y, profesor de Geov
/,i I'nii'i'i-sitdfca d'ii Budapesta,
I'* ' ill S / 11 \ prof, dgregat la
i/

Cuvintarea d-lui Dr. Hurmuzescu despre
MDesvoltarea stiin|elor si progresul social'
Me simt dator sa muljumesc colegilor mel de
la Facultatea de stiinte, pentru deosebita onoare
ce mi-au facut, delegindu-mfi ca sa iau cuvantul
astazi inaintea d-stra, cu ocasiunea deschiderel
cursurilor noulul an universitar. Obiceiul acestor
solemnitaj:! de inaugurare se gaseste si la alte institu|iuni,
dar nicaerl o ast-fel de diserta|iune nu
poate fi mal la locul sau decat in slnul Universitatei,
acest focar si regulator al aclivitatel intelectuale
a unei najiunl.
Este bine ca odata pe an sa ne putem comunica
resultatul cercetarilorsi preocupatiunelor noastre.
Aceasta necesitate este cu mult mal imperios
sim^ita la nol, unde mediul stiintific este foarte restrlns
si miscarea ideilor foarte mica.
Acestor cerinte ale spiritulul omenesc a raspuns
lormarea atitor societatl, carl sub nume de nAcailcinii"
etc., consacra si propaga dupa ce le-au dis-

— 8 -
cutat, rezultatele cistigate de gmdirea filosofilor si
savan|ilor.
Printre diferitele manifestatiunl ale muncel intelectuale,
secolul trecut s'a distins prin desvoltarea
cea mare data stiinfelor experimentale, datorita
mal cu seama unet bune organizarl a laboratoriilor
de studii sj cercetarl.
Cer voe dar atenfiunel d-stra bine-voitoare sa
vorbesc despre aceasta chestiune si despre progresul
social care a rezultat.
Toate cunostintile noastre asupra lumel Incunjuratoare
le capatam prin sim|urile ce posedam.
Aceste simturl sunt In numar de cinci, auzul, vazul,
gustul, mirosul si pipaiiul. Lord Kelvin considera
un al saselea simf, acel al temperature!, deosebit
de pipait. Acesta din urma ne-ar da numai
sensatiunea gradulul de asprime al unul corp. De
aseminea el sa intreaba daca n'ar trebui sa admitem
si un sim| special al fenomenelor magnetice.
Este de mirat chiar cum simtul propriu al ,,temperaturei"
Sntarzie sa-si ia locul definitiv alaturl de
cele-1'alte simturl cacl este cu totul deosebit de
pipail. Intr'adevar In pipairea ori-carul obiect avem
doua sensatiunl cu totul deosebite : una este, daca
obiectul este tare sau moale, aspru sau neted si,
alta, daca e mal cald sau mal rece. Aceste sensa-
Jiuni n'au de comun de clt ca sunt percepute de
acelas organ exterior. Toate cele-1'alte fenomene
care nu impresioneaza nicl unul din organele noastre
sensitive, ne ramln necunoscute pana in ziua
ca~nd ne sunt revelate prin legatura lor cu alte fenomene
ce pot impresiona de-a dreptul unul din
simturile noastre. Asa s'a Intimplat cu descoperirea
fenomenelor magnetice, si acum fn urma cu
radiatiunele invizibele ca razele Roentgen, Becquerel,
Curie etc.
In ori-ce fenomen deosebim mal Intai conditiunele
si modul cum se produce si apol cautam
mal departe explicatiunea cauzel care i-a dat nastere
—aceasta din urma constitue teoria acelui fenomen.
Clt timp nu s'au deosebit aceste doua ordine
de cunostinfa, neputandu-se determir.a importan|a
si cadrul fie-careia, stiinta a ramas aproape
pe loc, nabusita de speculafiunele zadarnice ale
metafizicel scolastice. Cand insa metoda experimentala
§i-a luat locul de capetenie, cand atat verificarile
experimentale ale diferitelor fenomene, cat
si deductiunele lor s'au sistematizat in mod rational,
stiinta a intrat in faza actuala de progres. Studiul
experimental ne-a dat un mare capital de fapte,
exprimate in legf; iar Intrunirea acestor legi prin
;ijutonil difcrilelor ipoteze, ne-a imbogatit mintea
cu frumoasele teorii seducatoare datorite marilor
genii creatore ale omenirei.
Faptele experimentale sunt baza cunostintelor
noastre, adica adevarurile relative ce le putem dobandi
despre lumea exterioara, cacl alt mijloc mal
bun nu avem, si tocmal nesocotin^a acestui adevfir
de catra metafizicienl, a intarziat atit de mult desvoltarea
stiintelor. Numai ajutatl de experience si
de unele ipoteze, putem da o explicatiune de legatura
iji cauzalitate intre diferitele fenomene, adica
teoria unul fenomen, sau a unui grup de fenomene.
Cand insa avem niste rela|iuni de condi-

— 10 —
tiune ce se pot traduce prin ecuatiunl, teoremele
matematice ne spun ca daca ecuatiunele admit o
solu|iune, putem admite o infinitate de solutiuni.
Tradusa in limbagiul ordinar, aceasta insemneazaca
pentru on ce grup de fenomene putem gasi o
infinitate de explica^iuni, decl se pot Inchipui o infinitate
de teoril. De fapt insa numarul teoriilor sa
reduce, din cauza ca mintea noastra nu poate inchipui
de cat combinatiunl de mecanisme cunoscute
mal dinainte. Teoriile sunt dar creatiunl ale
imaginatiunel omenesti, ele sunt partea personala
a geniulul creator, de aceia tree la posteritate sub
numele celui care le-a injghebat. Ast-fel avem:
teoria lul Fresnel la explicafia fenomenelor luminoase,
teoria lul Maxwell la fenomenele electrice,
a lut Clausius la constitutia materiel, etc.
Pentru a face ma! bine inteleasa deosebirea
intre faptele de experienti si explicatiunea lor, sa
ilustram cu exemple ceea ce am spus pana acum,
Prin aceote exemple vom vedea si metoda intrebuinfata
in Fizica pentru intocmirea legilor, la care
sunt supuse diferitele fenomene cum si explicatiunea
acestora. La prima vedere s'ar parea ca descoperirea
legilor naturel nu ar cere nici o munca
personala, ci ar fi datorite numal intimplarei; de
altmintrelea resturl ataviste de superstitiune ne predispun
sa dam lesne crezamint fabuloaselor legende
create aproape pentru fie-care descoperire mal
mare.
In realitate insa lucrurile se petrec cam astfel.
Experimentatorul in laboratorul seu cauta, prin
studiarea fenomenelor cunoscute, legaturl noi intre
1
_ 11 _
ele sau verificatiuni mal intinse ; gasirea unul rezultat
nou este datorit unei munci continue in care
savantul trebue sa stie sa inlature valul intunecos 1
in umbrele caruia se ascund adevarurl noi.
Intamplarea este oare cum creata de omul de
stiinta prin modul cum isl dirijeaza cercetarile.
Ca"nd Insa Intamplarea este fortuita, geniul stie
sa deduca ceia-ce este inca necunoscut si deductiunele
ce se pot trage pentru a gasi locul adevarat
al acestul nou fenomen §i legatura lul cu
cele-lalte cunostinj:!.
Dar sa luam ca exemplu fenomenele luminoase
si diferitele teoril care le explicau. Inainte de Fresnel
(1815) se cunosteau mare parte din fenomenele
luminoase date prin legi ; reflecjiunea, refrac{iunear
dispersiunea etc.; explicarea lor greoaie si izolata
era bazata pe teoria corpusculara susjinuta de
marea autoritate a numelul lul Newton.
Dupa aceasta teorie impresiunea luminoasa se
datoreste unor corpusculi infinit de mid, carl pleaca
de la corpul luminos §i isbesc retina ochiulul
nostru.
In acest timp Augustin Fresnel, inginer Jntr'un
oras din provincie In Franca, ocupandu-se cu difracjiunea
luminel, ajunge la niste rezultate pe care
nu le mai poate explica prin teoria emisiunel. Absorbit
de cautarea adevarulul, isl neglijeaza slujba
de inginer, urmareste mal departe investigafiunele
sale, intra In relatiunl cu Arago si face o calatorie
la Paris unde cu ajutorul unor experiente mal
delicate de polarizafiune a luminel, arata neajunsurile
si chiar neputin{a explicatiunei tuturor feno-

- 12
menelor luminoase prin teoria existenta. El propune
o alta teorie, bazata pe ondulatiunele unul
mediu ipotetic, asa numit eter. Cand Fresnel a
propus teoria ondulatiunelor dupa care lumina s'ar
propaga prin vibratiuni transversale, Arago, marele
savant si academician, care pana atuncl ll protejase
contra academicianilor newtonienl ca Biot,
Poisson si alfil, ll paraseste nevroind sa adopteze
o idee asa de stranie. Conceptiunea lui Fresnel sa
parea asa de curioasa in cat chiar spiritele cele
mal largi nu vroiau sa o admita. Moartea nemiloasa
stinse prea de vreme inteligenfa geniala a
lui Fresnel; teoria lui insa fu adoptata de toti fizicianil,
si a servit sa explice si alte multe fenomene
gasite mai tarziu.
In timpurile din urma aceasta teorie a fost
generalizata de catra Maxwell la explicafiunea propagatiunel
In unde a fenomenelor electrice.
In interval, a mai primit oare-care modificari;
principiul fundamental insa a ramas acelasi. C^nd
s'ar dovedi ca ipoteza vibratiunelor eterulul nu convine
tuturor experientelor, aceasta teorie ar trebui
Inlocuita In Intregime printr'o concepfiune a vreunul
alt genial fizician. Rezultatele experimentale
vor ramanea uceleasi: iar legile vor tinde catre o
mai mare preciziune. O alta teorie care seduce
spiritul si la care s'au incercat multi savanfl de
elita, este teoria constituJiuneT materiel si corolariul
seu, marimea probabila a moleculel si divizibilitatea
materiel.
Aceste din urma doua probleme intereseaza
In primul grad filosofia naturel; metafizica le-a spe-
13
culat atat de mult si inutil, fara sa fi dat vre-o solutiune
convingatoare. §i cum ar fi putut sa gaseasca
vre-o solutiune fara ajutorul experientei?
Experiente directe nu se pot institui pentru ca sa
putem afla la ce distanta si in ce raport se gasesc
intre ele aceste ultime particele ale materiel,
Nu stim nimic precis asupra modulul ade
rat al legaturel intre ele a acestor molecule ; s
numal ipoteze pe care nu le putem verifica d^
dreptul, le acceptam insa Intru cat nu contrazi
nicl unul din rezultatele experimentale actuale. Sunt
Insa experience indirecte care ne dau marimea probabila
a acestor molecule. Ast-fel Lord Kelvin baz^ndu-se
pe experienfele de atracjiune a electricitajel
si pe fenomenele de descompunere a luminel,
a ajuns sa determine ordinul de marime al acestor
ultime particele ale materiel.
Lippmann deducfind din fenomenele electrocapilare
a ajuns la acelasi rezultat; alti savanji cari
s'au ocupat de aceasta problema au gasit valorl
apropiate; ast-fel dara dimensiunele moleculare ar
fi asa de mid In cat ^'looo dintr'un milimetru cubic,
s'ar cuprinde peste I.ooo.ooo.ooo.ooo.ooo, de
aceste particele.
De aici deducem ca diviziunea materiel care
In imaginatiune sa poate intinde la infinit, sa gaseste
limitata la aceasta dirnensiune a moleculel sub
care, de vom trece, corpul isl va pierde proprietatile
lui specifice. Din exemplele alese s'a putut
vedea deosebirea intre modul de producliune a unul
fenomen fizic si intre explicatiunea posibila de
cauzalitate a acestul fenomen, ceia ce numim

- 14 --
leoria lul. Pentru ca sa ajunga la o explicable
posibila, experimentatorul reuneste in legi diferitele
conditiuni de manifestare ale unul fenomen, iar legile
le contopeste cu ajutorul ipotezelor asupra di-
•feritelor mecanisme intime posibile. Pentru conceptiunea
unel teoril noi, trebueste o cunostinta aprofundata
a fenomenelor, o putinta de generalizare
si imaginatiune creatrice. Faptele experimentale trebuesc.
sa serveasca In tot-dea-una ca calauza si sa
nu se lese imaginatiunel un sbor desordonat, cAt
,de ager ar fi el, caci in acest caz speculatiunile
deduse ne sunt indiferente, fiind aplicate la o lume
pe care nu o cunoastem si despre care nu putem
avea nicl un fel de verificare.
Sa vedem acum vre-o cate-va din cele mal
importante achizi^iunl ale stiintelor experimentale.
Acum o suta de anl, afara de geometrie nicl
una din stiinfele actuale nu era formata; din Fizica
bunaoara, se cunosteau rezultatele experien-
{elor genialilor: Galileu, Newton, Huyghens, Gilibert,
Coulomb, dar oare-cum izolate. Metoadele experimentale
nu dau avintul si increderea lor de cat
.mal tarziu, in prima jumalate a secolului al nouaspre-zecilea.
Volta si Galvani descoper curentul electric
foarte slab la inceput, Orsted (1821) descopere
electro-magnetismul a carui utilizare ne-a dat
m.al tlrziu telegraful, telefonul. Faraday (1843) descopere
inductiunea electro-magnetica. Aceste din
urma eyperiente atat de interesante sint prezentate
de insust autorul, Inaintea ,,British Association"
,cu ur}matoarea fraza: nu stiu daca aceste expe-
.rienfe vor pute sa aiba vre-o-data o Intrebuinfare
- 15 -
practica"; si tocmal pe aceste fenomene se bazeaza
astazl modul de a obfine curentil puternic! electricl,
sau masinele generatrice. O descoperirede
cea mal mare importanjia^ cea mal importanta dupii
Lord Kelvin, este principiul echivalentel Intre un
lucru mecanic si cantitatea de caldura produsa.
Aceasta insemnata descoperire, generalizata sub
forma de principiul conservarel energiel, a mdrumat
Fizica pe calea cea mal sigura a propasirei el.
Grafie acestui principiu. stim asta-zi intr'un mod
netagaduit ca energia totala dintr'un sistem izolat
este neschimbata, ca diferitele :soiuri de energil :
mecanica, electrica, chimica etc. se pot transforma
una intr'alta atunci cand exista o energie libera ;
iar cSnd aceasta din urma este nula, nicl un lucru
mecanic -nu se mal poate efectua, sistemul este in
echilibru absolut. Explicafiunea mecanica a tuturor
fenomenelor fizice si chimice se bazeaza pe acest
principiu. Partea Fizicel in care s'a produs mal mult
in acest secol, este electncitatea dinamica (sau curenfiT
electrici). Ast-fel, aceasta stiinta moderna isi
mareste campul seu intr'un mod ne mal pomenit:
se descopar acumulatoril electrici, aparate in care
se acumuleaza electncitatea intocmai cum strangem
apa intr'un rezervoriu, gata sa fie intrebuintata
numal cat si c£nd voim. Aplicafiunile
din ce in ce mal numeroase a curentilor electricl
provoaca construirea mal avantajoasa a
masinelor, produce o mal mare patrundere a
magnetismulul si incercan spre o explicare mal
simpla a acestul fenomen. Masinele electrogene puternice
ni dau posibilitatea sa obtinem temperaturl

- 16 -
foarte inalte cu ajutorul arculul voltaic intre doT
electrozl de carbune. Aceasta cea mal inalta ternperatura
este limitata prin ferberea carbunelul (3000°).
Prin acest mijloc se poate obtine diamantul artificial
si se topesc corpurile cele mat refractare ca
silicia, etc. Studiul proprietatilor gazurilor, a compresiunel
si a destinderel lor succesive, ni dau mijlocul
sa atingem temperatura de lichefactiune a
aerulul atmosferic §i sa scoborim scara termometrica
la 240° sub zero. In masina de lichifiat aerul
avem mal multe pompe care lucreaza miscate de
un motor cu aburl; ast-fel dara intr'un ast-fel de
sistem caldura produce frig intens.
Cum orl-ce experienja in Fizica se reduce la
ni§te masurl de efectuat, cu cat acestea sint mat
precis facute cu atat mai repede ne due la leg! maT
adevarate. De aceea, in determinatiunele actuale
se cauta cea mal mare preciziune posibila si in
multe experiente aceasta posibilitate a ajuns la rezultate
uimitoare, cum esfe de pilda masurarea unei
lungiml prin metoda interferentel luminel.
Gratie preciziunel intrebuin^ate in masurarea
densitatel gazurilor, a putut Ramsay descoperi existenta
Argonulul (un nou element) alaturl de Azot
in aerul atmosferic.
In ultima decenie descoperirile Fisicel sint asa
de numeroase si de stralucitoare in cat apar multimel
sub forma de minuni misterioase si diabolice.
Razele X patrund toate corpurile opace ochiulul
nostru si cu ajutorul explorajiunei radioscopice, permit
anatomistulul si chirurguluT studiarea interiorulul
unul individ in viata. Raze de acest soiu le
gasim nu numal in descarcarile electrice in tuburile
Crooks, dar mal sunt produse de unele substance,
• cum este Uraniul metalic si compusil luT.
Cu ajutorul acestor radiatiuni invizibile se descoperira
doua corpurl noi : Radiu si Actiniu.
Aceste corpurt inchise in tuburi de sticlaproduc
radiatiuni, care ca si razele X strabat corpurile
opace si pot impresiona placile fotografice intr'un
mod indefinit fara sa piarda aceasta proprietate
chiar dupa un numar de am, tinute in intuneric
si fara nicl o cheltuiala aparenta de energie.
In sfirsit undele electrice, care se propaga
in spatiu cu aceeasl iutiala ca si lumina, si aplicatiunea
lor la telegrafia fara fir, este cea din
urma minune a Fizicel. Inaltimea uimitoare la
care s'a suit aceasta !stiinfa n'a putut fi banuita
macar, dupa cum in momentul de fata nu putem
prevede regiunele ce va strabate si unde seva opri.
In stiintele chimice cani[)ul cunostintelor s'a
marit prin descoperirea unor corpuri noi; intrebuintarea
agenfilor lizici mal puternicl a dat nastere
la reactiuni mal sigure si la preparatiunl mai pure.
Cu ajutorul electroziel prin curentl puternicl asupra
substantelor la temperaturl inalte s'a putut obfine
Aluminiu mult mai curat si mai eftin, cu 4 lei
kilogramul in loc de 200 costul dat prin reactiunea
lul Deville.
Studiul sistematic al caldurilor de reactiune, a
combinatiunelor, a compusilor si mai cu seama a compusilor
carbonulul a facut din Chimie o stiinta ra-
{ionala. Numarul foarte mare si nomenclatura com-

— 18 —
pusilor carbonulul au fost aranjati in seril omoloage
dupa proprietatile lor caracteristice.
O mare parte dintr'aceste corpurl se gasesc
in natura printre substantele organice, iar altele
sunt produse nol. Metoada sintezel in Chimia organica
a produs artificial multe din substantele organice,
asa sunt alcoolul, garanta, indigoul, esentele
mirositoare intrebuintate in parfumerie etc.
Intre studiul FiziceT care se ocupa numai de
molecula substantel si Chimia care cauta modul
cum sa combina atomii, a luat nastere stiinta recenta
Fizico-chimia care se ocupa cu proprietatile
fizice ale Htomulul, cum sunt proprietatile disolufiunelor,
electrolitele, presiunea osmotica etc.
Mecanica rizica si mecanica de constructiune
sau masinismul, impinse de curentul fizicel n'au ramas
mal pe jos.
Marea ingrijire si preciziune in fabricarea diferitelor
parti mobile ; intrebuinfarea aliagelor, suprimarea
frecarilor prin intrebuintarea bilelor, utilisarea
mal buna a fortel de expansiune a aburului
in masinele cu dubla si tripla expansiune, au
produs masini si sisteme foarte puternice, dar tot
asa precise si de curate ca niste cronometre de
buzunar.
In Astronomie pe fie-care zi sa descoper planete
si stele nol; dar progresele Ascronomiel fizice sunt
si mal importante, caci ne-au dat mijlocul sa cunoastem
prin analiza spectroscopica, compozitia
astrelor si iuteala lor de deplasare.
Din observatiunele meteorologice incep sa se
arate legile precize ale fenomenelor, de carl se
ocupa aceasta stiinta.
— 19 -
Zodiile si ,,babele" timpurilor trecutetrebuiau
sa dispara inaintea metoadelor stiintifice; studiarea
elementelor meteorologice a unei locab'tati pe
un numar suficient de anl ne poate da cunostinte
foaite utile asupra unei stan mijlocil din acel punt.
Daca cercetam acum stiintelede istorie naturala,
dintre care o parte se folosesc in Snvestigatiunele
lor atit de experience cit si de observatiunl,
iar altele numai de observatiunl, insa toatc
in comun se folosesc de metoda inductiva, gasim
o frumoasa recolta de fapte si idel noi.
Studiul Geologiel si al Paleontologiei, cit de
important si de atragator ne apare el In explicatiunea
dinamica a globului, lasind de o parte cataclismele
pe care sa baza explicatiunea configu-
Jiunel pamintului. Din resturile de fosile putem cunoaste
natura si caracterizarea terenurilor, apari-
Jiunea si disparifiunea speciilor animale si chiar
modul de via^a posibil si in ce condi^iunl.
Aceste cunostinte impreuna cu studiul Morfologiel,
ne dau mijlocul sa putem induce modul de
propasire a viefe'i pe pamint. Daca consideramdupa
Darwin ca spefele intermediare au putut sa lipseasca
din cauza selectiunel nalurale datorita luptel
pentru traiu, ajungem la teoria evolutiunei, una
din cele mal frumoase achizitiuni din filozofia nature!.
Fiziologia paseste cu pasl repezi catra o stiinta
experimentala, gonind din vocabularul sSu termenul
magic de fluid vital, prin ajutorul caruiase
explica totul, dupa cum alta data era flogisticul in Chimie,caloricul
si alte fluide in Fizica. Cunostinta mal de
aproape a fenomenelor fizice si chimice au indru-

— 20 -
mat studiul fiziologiel, si daca complexitatea fenomenelor
sa opune la gasirea unor solutiunl imediate
exprimate in legl simple la diferitele probleme,
cu care se ocupa aceasta stiinta, vina nu este a
metoadelor stiintifice ci a prea nerabdatorilor speculatorl
a rezultatelor stiintifice.
Bacteorologia ne descopere luml necunoscute
de vietuitoare infinit de micl, dar vrajmase foarte
teuace a vietel noastre. Pasteur plecind de la prima
lul experienta asupra tarlratelor, a dotat omenirea
cu cea mai folositoare dintre stiinfi.
Ast-fel o experienta de Chimie cu ajutorulpolarizatiunei
rotatoare conduse la descoperirea unel
stiintl atit de importanta pentru combaterea mortalitatilor
prea timpurii a oamenilor.
Metoadele stiintifice au fost intrebuintate cu
mult succes si in alte directiunl de studiu unde
au adus o invederata imbunatatire. Din nenorocire
in multe din aceste, cum sunt studiile istorice, sociale,
economice, politice etc, chestiunele sunt cu
mult prea complicate pentru ca legile lor sa aiba
caracterul de preciziune a legilor fizice.
Asa un fapt istoric depinde de o data de o multime
de cauze pe care experimentatorul nu le poatc
nicl cirmui, nicl suprima.
Influenfa introducerel metoadelor stiintifice si
In alte grupurl ale cunostintelor noastre, a avut
ca efect imediat tendinta catra o sistematizare mai
rationala a rezultatelor si o Intrebuintare malpreciza
a defim'tiunelbr. S'a cautat de asemeneao intrebuinfare
mai potrivita n cuvintelor, astfel ca termenil
sa aiba o insemnare proprie.
Acestor metoacle se datoreste marea bogritie
- 21 -
de idei a ultimulul secol. Gratie lor cunostintele
noastre sunt mult mai complecte si mai variate.
Daca nu am ajuns la cunostinta absoluta a lucrurilor,
vina nu poate fi de cat acelor vulgarizatorl
ignoranfT care n'au cunoscut stiinta si au fagaduit
mai mult de cit este cu putinfa sa ne dea ea.
Astazi inca avem multe fenomene a c;iror
cauza imediata nu se poate explica, si in general
nu posedam de cit adevarurl relative, dar aceste:
adevarurl, stiinta singura e in stare sa ni le dea.
Desvoltarel necontenite a spiritulul stiin|ific
suntem recunoscaton" de a ne fi scapat de erezurile
si superstifiunele timpurilor intunecoase. Entusiasmul
stirnit de frumoasele isbinde asupra ignorantei,
aimpins insascoala materialista la prevestiri
si deducjiuni cu multmal indrasnete de cit putea sa
se realizeze. In stiinta, prezicerile pentru viitor
n'au ce cauta ; ultimele marl descoperirl din Fizica,
ca racliatiunele Roentgen, aplicatiunea undelor
ek'ctricc, etc. nc-au aratal in ce mod surprinzator
de neasteptat au aparut, fn domeniul experimental,
aceste noi fenomene.
Prezicerile in stiinta pot avea locnumai atuncl
cind se cunoaste legea fenomenulul, cum sunt s.
ex. eclipsele in Astronomie; dar cind fenomenul
nu e complect cunoscut, nu se poate precede nimic.
Mai putin inca sa pot prezice descoperirile
not si modul cumse vor putea face ele.
Ce se poate prezice de pilda In chestiunea directiunei
baloanelor ? Determinarile meteorologice,
asupra directiunel si iufelei vintulul, ne arata ci
acestea varieaza cu inaltimea regiunel considerate

— 22 -
de-asupra solulul. Ultimele determination! asupra
iulclel vantulul ne dau pentru observatorul de
la Montsouri o iuteala mijlocie de 4 metri pe secunda.
In virful turnulul Eiffel aceasta mijlocie
este de 8 metri pe secunda si cu cat ne suim
cu atit iu{eala vintului devine mal mare.
Ca sa fie posibila cirmuirea vre-unul sistem
de plutire aeriana Intre aceste irialtiml trebue ca
sistemul aviator sa fie impins de un motor cu iu-
Jealadecel pu^in 12 metri pe secunda, ca sa poata
Invinge vflnturile contraril sa aiba un sistem de compensare
repede,pentru ca sa nu fie scos din aceste
inaljimi prin variatiunea temperaturel Intre diferitele
straturl si zone atmosferice ce strabate. lata
dara condijiunele in care se va putea realiza locomotiunea
aeriana.
In afara de aceste date stiinfifice orl ce incercare
de reusita devine accidentals si izolata.
Cum se va realisa insa motorul puternic care sub
o masa mica ne va da maximul de energie ?
La ce fenomene se va recurge pentru a imagazina
aceasta mare cantitate de energie? Nimic nu
se poate prevede de pe acum, cimpul este deschis
pentru cercetatorl.
Nimeni n'a putut sa prevada inainte de faimoasa
experienta a lui Roentgen existenta razelor
X. Avem dreptul sa presupunem ca mal sunt si alte
multefenomene inca necunoscutenoua.dar nu putem
face absolut nicl o prezicere asupra modulul cum
se vor presenta ,cunostin|ei noastre sau care va fi
calea lor de manifestatiune.
Vor veni de sigur spirite mat bine pregatite
si mal patrunzatoare care vor putea sa desvalea-
23
sea alte noi lucruri pe linga cele stiute astazl, intinzlnd
astfel tot mal mult hotarele cunoscutulul.
Afara de acest cistig pur moral al intinderel, sistematizarei
si aprofundarel cunostintelor noastre, mal
avem de inregistrat Inbunatatirea traiulul nostru social
datorit aplicatiunei si utilizarei descoperirelor stiintifice
la viata noastra materiala. Desvoltarei stiin-
Jelor a urmat marea desvoltare industriaia la care
asistam asta-zi. Aplicatiunea puterei de expansiune
a aburului ne-a dat mijlocul de locomotiune repede
pe drumurile de fer. Tot acestel aplicatiuni se datoreste
desvoltarea cea mare a masinismulul extraordinar
de puternic si unei mccanice admirabile
de preciziune, gratie carora numai s'au putut esecuta
lucrarl gigantice ca tunelurile St. Gothard, Alberg,sub
Tamisa,minele argentifere de la Colorado etc.
Si inca puterea aburului ramlne asta-zi !n urma
utilizarei energiei electrice, acolo unde se pot utiliza
cu succcs energiile naturale, cum sunt caderile
de apa.
Energia electrica sub forma de curent electric
provenit din energia mecanica a unei caderl
deapasa poate transporta prin fire si transforma la
locul de trebuinta in energie luminoasa, chimica,
mecanica etc: ast-fel ca dupa diferitele transformari
prin mijlocul electricitatel, cu energiea culeasa
prin caderea unei ape curgatoare la o distanta
departata putem sa ne luminam, sa ne incalzim,
sau sa obfinem lucrul mecanic intr'un atelier
sau o transformare chimica intr'o fabrica de
producte chimice etc. Ast-fel la reriumitele cataracte
Niagara sunt gata instalate pana acum vreo
zece uzine electrice, care dau in intrebuin|area in-

- 24 — — 25 —
dustriala o putinta de vre-o 20,000 cal-vaporl. Una
(lintrc uzine transmite energia electrica la o distanta
de 35 de kilometri, in orasul Buffalo,
unde este utilizata la luminatul stradelor, la
tractiunea tramvaiurilor si altele. nergia Edobandita
in aceasta uzina prin caderea apel, ar putea
fi data numal printr'o masina ca vapori, care ar
arde 800 de tone de carbunl pe zi.
Aceste caden de apa constituesc o adevarata
bogatie daca sunt capate si utilizate, mal cu seama
in tarile unde nu exista un combustibil eftin
pentru incalzitul masinelor cu aburi.
Cind lipsesc ambele aceste sorgin|i de energie
—cele mai eftine, pentru moment, —nasterea unei
industrii locale e cu neputinfa. Actualmente sa
Intrebuinteaza cu succes ca combustibil industrial rezidiul
de petrol, lucru care ne intereseaza pe noi
in deosebl.
O alta chestiune importanta pentru o $ara a "
gricola este incercarea ce se face de a intrebuin^a
alcoolul denaturat la miscarea motoarelor cu explozie.
Ast-fel din cultura sfeclelor si a cerealelor
s'ar putea produce alcoolul, care ar servi la miscarea
masinelor in industrie.
Schimbul de producte s'a marit tot mal mult,
pentru ca relatiunele dintre oamenl s'au inmulfit
§i s'au intins gratie posibilitatel de a comunica asa
de usor si repede prin ajutorul telegrafuluT, telefonului
si acum in urma poate prin utilisarea unul
mod mal minunat, telegrafia fara sirma sau telegrafia
prin mijlocul undelor electrice:
Aceste servicil sociale ne {in in curent cu tot
ce se petrece in lume, simtim si traim oare-cum
in comun prin schimbul acesta continuu de stirl
indepartate.
Mijloacele acestea de locomotiune') si de comunicare
2 ) ni separ insa deja prea lente §i dorimsuccesul
complect al tractiunel electrice cu o iuteala
de peste 150 kilometri pe ceas, a locomotiunei aeriene
si a telegrafulul fara sirma.
Din studiul Chimiel omul si-a apropiat pentru
usagiul sau metoadele de analiza cari ii dau cunostinte
asupra diferitelor substante mai mult sau
mal putin vatamatoare din alimente si din bauturl.
Serviciile aduse de birourile de analiza sunt
foarte marl, pentru ca au pus o stavila intoxicarel
populafiune! noastre, mai cu seama a taranimei,
prin otravurile introduse in bauturile spirtoase. Acestea
ar fi numal aplicatiunea Chimiel la pazirea
sanatatel noastre; dar afara de aceste mijloace
oare-cum defensive, aplicatiunelc Chimiei sunt foarte
multiple si de toate zilele. Sinteze chimice ne-au
dat posibilitatea formatiunel unor substante plecind
de la elementele lor. Ast-fel s'a obtinut sintetic alcoolul,
zaharul, corpurl ternare adica ce contin
carbon^ hidrogen si oxigen. Cind aceste metoade
vor esi din laborator suficient pregatite, si cind
se va putea obtine si piinea sintetic, economia politica
actualabazata pe proprietatea teriena va primi
o lovitura de moarte si va trebui sa-si schimbe
1) Iuteala mijloeie, & trenunlor repez 1 , ce s'a atins p&na acum,
este de 80 kilometri pe ceas in Anglia'^i Franta.
2) AstazI se poate vorbi ']e a dreptul prin telefon de la Londra
la Roma §i vice versa, la o distanta de peste 1800 kilometri.

— 26 —
bazele el. Pana sa ajungeni insa la acest mare progres
al sintezei va trece de sigur inca mult timp.
Aceste metoade prin diferitele lor aplicatiuni au dat
nastere la industril marl unde se intrebuinteaza capitalurl
de milioane §i mil de lucratorl, ca fabricele
de zahar, de hlrtie, de produse chimice ale
petroleulul si a derivatelor luT, etc.
In Germania unde laboratoarele de chimie au
fost instalate si prevazute cu toate cele trebuincioase,
aplicatiunele Chimiel au dat nastere la industril
mar! care aduc bogafia |arel, ca numeroasele
uzine de producte chimice si culori cu care
se vapsesc atit de admirabil diferite stole si cu o
cheltuiala mult mai mica de cit inainte.
Aplicatiunele analizelor chimice la terenun
impreuna cu ineteorologia sunt de eel mai mare
interes pentru industria agricola, cea mai importanta
pentru noi. Prin Intrebuintarea potrivita a
ingrasamintelor, prin studiul si cercetarea analitica
a substantelor continute in fie-care teren, pentru
a sti care samanaturlconvin mai bine, prin observadunele
si determinarile meteorologice, care ne
dau indicatiunl asupra variadunel temperaturel si
a cantitafel de apa ce cade intr'o localitate, agricultura
devine din ce in ce mai mult o sdinta.
In unele tari mai pudn agricole ca a noastra,
cum sunt unele parti ale Franfcei de pilda, universitadle
regionale poseda cite o catedra, unde sa
trateaza despre agricultura si stiintele ajutatoare,
ca cele despre care vorbiram mai sus.
Asa spre ex. stiinta meteorologiel nu se mai
margineste numal in a inregistra temperatura, pre-
27 —
siunea, cantitatea de apa si a face mediile, ea
merge astazl mai departe si cauta anume ce concluzi!
decurg din compararea si studiarea fenomenelor
inregistrate. Ca sa nu luam de cit un exemplu,
nu este destul ca sa stim cantitatea totala de
apa ce cade intr'o localitate, masurata prin pluviometru
trebue'sa mai stim si care sunt epocile de
preferinfa, variatiunea temperaturel, apropierea de
munte sau de padure etc. De asemenea pentru
studiul variatiunei temperaturel intr'o localitate,.
mai mult ne intereseaza temperaturile extreme,
adica maximele si minimele de cit media lor, care
de multe orl poate sa ne dea o idee gresjta asupra
temperaturel generale. Continuind sa ara~
tarn diferitele aplicatiuni stiintifice la ameliorarea
vietel omulul, gasim de asemene ca foarte interesante
cunostintele si mijloacele puse in serviciul'
omulul prin descoperirile bacteorologice. Grade
accstor cunostintc atit dc folositoare, prin mijloacele
dr (Ic/inlcctare, do izolare si mai cu seama
ac^iunca de imunizare bazata pe seroterapier
omenirea a vazut disparind sau rarindu-se, intr'un*
chip notabil, marile flageluri care decimau lumea
deznrganizind, desfiintind orase si ^arl intregl.
Ne-ar ripi prea mult timp ca sa aratam sirul'
foarte lung a tuturor ajutoarelor indispensabile astazt
vie^el si pe care omul le-a luat de la aplicatiunele
stiintifice; putinele exemple citate ne-au aratat
insa In deajuns cat de mare este progresul omenirei
datorit desvoltarei cunostinfelor noastre stiindfice.
Toate aceste marl minuni cunoscute noua
numal in intervalul acestul secol, si unele chiar de
abia de vr'o doua decenii, ne miram inca fiind ca.

- 28 -
am asistat la nasterea lor ; dupa o generate Insa,
vor pftrea cu totul naturale si nu vor mai starni
nicl o curiositate.
Dupa cum am vazut, aceasta influenta a progresulul
stiinfelor sa manifesteaza in doua sensuri:
intaiii in mod moral marind numarul cunostintelor
noastre si precizind exactitatea si diferitele relatiuni
intre ele ; al doilea in mod material prin imbunatatirea
conditiunelor noastre de traiu.
Ajuns catra finele disertafiunei mele, sa cautam
a trage cite-va concluziunl pentru incheierea el.
Vazirid ca mersul societatel este condus de
desvoltarea stiintelor si de marea propasire industriala,
spiritele mai patrunzatoare au consiliat or-
.ganizarea unul invatamant superior care sa conrespunda
la acest scop. Printre diferitele state, Anglia
si Statele-LJnite ale Americel prin inifiativa privata,
Germania prin grija guvernelor sale, sunt cele
d'intiiu care au raspuns acestel cerinfe moderne inzastrindu-sl
bogat laboratoarele lor. Cheltniala facuta
odata sagaseste astazl suficient rasplatita prin inaltarea
stiintifka si prin marea desvoltare industrial
esite din aceste laboratoare.
Astazl Germania are intiietatea in industria
electrica si in fabrica^iunea productelor chimice.
Franfa vazind frumoasele rezultate obtinute in
aceste tail prin organizarea invafamantulul practic,
a infiinfat si ea mai multe institute de stiinfe (Lille,
Nancy) a discentralizat invatamantul superior ereind
mai multe universitafl autonome pentru ca s;i
se poata naste o emula|iune intre eel cari se ocupa
cu cercetarile stiinfifice, a fundat si organi-
/at pcste tot laboratoare de experienfe si lucrarl
- 29 --
practice, a infiintat la diferitele universitatl regionale
cursurideagricultura,de electricitate industrialar
de chimie tecnologica, de mecanica aplicata si altele.
Pana ma! acum vr'o catl-va anl scoalele franceze
straluciau printr'o mare desvoltare teoretica,
ba chiar cate odata pacatuiau prin aceasta. Acum
insa se cauta si o indrumare practica a studiilor.
Nol ca Jara mai mica si sosita mai de curand la
via|;a Europel occidentale, ar trebui sa ne folosim
de experier.ta statelor mai vechl.
Intregulul nostru invatamant ar trebui sa'l damo
organizare cu mult mai practica, mai cu seama
ca la nol priceperea, indeminarea la lucrurile manuale
si practice sunt considerate ca degradatoare
si neinteresante. Invatamantul nostru universitar organizat
in vederea indoitulul scop teoretic si practic,.
ar da roadele cele mai frumoase si cele mai folositoare.
1 )rsvoltaiva intelectuala nu este incompatibila
cu dibacia in lucrurile practice, ci din contra sunt
doua calita|l care se complecteaza. Pentru ca saajungem
la acest indoit rezultat ne-ar fi necesare
mijloace banestl mai man de cat cele ce posedam
astazl; momentul inca nu este oportun ca sa avem
sporirl de credite budgetare. In asteptarea
generosulul donator rornan care urmand exemplul 1
vre-unul miliardar american sa ne inzestreze universitatea
noastra cu fondurl bogate, putem sa inparfim
cursul ast-fel ca pe langa chestiunele teoretice
generale, sa tratam un numar de chestium
susceptibile de o aplica|iune practica imediata la
nol in tara. Spre ex. pe langa lec|iunele de botanica
gcnerala sa se faca un numar de lectii asu-

30 -
l»ra plantclor care intereseaza industria agricola; la
fi/ica generalacite-va lectiunl asupra meteorologiei;
la electricitate despre electricitatea industrials; la
chimie un numar de lecfil asupra chimiei agricole
si asupra chimiei tecnologice si asa mal departe.
Prin alegerea acestor chestiuni mal apropiate
de trebuintele esentiale ale tare? noastre
nu insemneaza ca am nationalizat stiinta dar ne-am
ingrijit intru cat-va de soarta tarei noastre ca buni
patriotl, cacl dupa cuvantul marelul Pasteur : La
science n'a pas de patrie, mais I'homme de science
en a line.
Dr. Hurmuzescu.
PROGRAMELE UNIVERSITATEI
DIN IA§I

P R 0 G R A M A
a Universitdfel din la§{, pe sile, oare §i obiecte pe anul §colar 1901—1902.
CURSURILE
ANUL I
Drept romaii
Drept civil
Drept constitutional
Drept penal si proe. pen,
Econoinie politica
ANUL II
Drept roman
)rept civil
^rocedura civila
)rept administrator
PSOFESORII ZILELE SI OARELE
S. G. Longlneseu
D. Alexandreseu
C. Stere
M. Su^u
A. C. Cuza
I. Th, Burada
M. B. Cantaeuzino
M. Su^u
C. Stere
Drept international public si privat I Th. P. MisiP
A.NUL III
Filosofia dreptulul
Drept civil
Drept comercial
Medicina legala
- :-
Lunt. Marti, Mercurl, Jol, Vinerl si Sambfita de la 8—9 a. m.
• Marti, Jol si Vinerl de la 9—11 a. m.
Lunl si Mercurl de la 4—5 p. m.
Lunl si Sambata de la 9—10)4 a. in.
Marti, Jol si Sambata de la 4—6 p. m.
Lunl, Marti. Mercurl, Jol, Vinerl si Sambata de la 8—9 a. ra.
Lunl, Mercurl, Vinerl, si Samfoiita de la 9—1034 a. m.
Marti si Jol de la 9—1034 a. m.
Jol si Sambata de la 4—534 p. m,
Marti si Vinerl de la 4—534 p. m.
Lunl, si Mercurt de la 8—9M a, m.
Lunl Mercurl, Vinerl si Sambata de la 9M-H a. m.
Marti. JoT, Vinerl si Sambata de la 8—34 a. m.
Marti. Jol si Sambata de la 4—6 p. m.
Se vor trece trel examene de Drepl Grfl.Jt Persoanule si bunurile; II). Succesiunile, donatiunile 5! teoria
oblisatlimilor si III). Contracttle si preseriptiunea.
Aceaka progi-ama s'a votat de CoosiHral Facaltatel Juridice in sedmta de la 20 Septembre 1
Decanul Faeultatel Jupidice
S. G. L.OXGISESCI
cc

PROGRAMA
i de Litere §i Filosoiie
De la Universilatea din last, pe zile, oare si obiecte, peutru anul scolar 1901
elaborala de Consiliul Facilitate!.
OBIECTE
Limba si Jiteratura Latins.
„ I „ Elina.
Psichologia.
Logica.
Areheologia si antichitatile.
OBIECTE
Istoria filosofiei eontempor. si Logica
Istoria filosoflei vechi, Etica si Sociologia.
Esletka, Pedagogia si Psichologla.
OBIECTE
Archeologia.
Istoria veche.
Istoria medie fi moderns,
(storia Romanilor.
Latina.
Elina.
OBIECTE
OBIECTE
Limba romina.
Limba si literatura france/.a.
Deuan, I. CARAGIANI
Anul preparator
PROFESORl
Al. Fhilippide
I. Caragiani
I. Gavaneseul
P. P. Neguleseu
Theohari Antoneseu
Specialitatea filosofiei
PROFESORl
P. P. Negulescu
C. Leonardeseu
I. Gavaneseul
. ii JaMMlM Istoriij
PROFESORl
~ - - .- ».-.:; r.escu
P. RAscanu
A. D Xenopol
A. D. Xenopol
:Uai*:i filolofifi
dasid'
PROFESORl
Al. Philippide
I. Caragjani
Specialit

OBIECTELE
Zoologia si Fisiologia animals
Morptiologia animala
Botanica
Mineralogia
Fizica moleculara, Acustica si Optica
Caldura si Electricitatea
Chiirii* Minerala
Chimia Organica
Gei inetria Aualitica.
Calculul Difercntial si Integral.
Geometria Descriptive.
Mecanica rationala
Astronomia, Geodesia, Calcul inftnitesimal
pi-ntrn studentil sectiunel sciintelor
fisico-chiinice si ConferintI.
Algebra superioara si Teoria i'unctiunilor.
Lectiuul de Algebra superioara si Kleuiente
do mecanu-a pentru studentil
Sectiunel Stiintelor Fi/ico-cbimice.
Geologic si Paleontologie
PROGRAMA
FA.CUL.TA.fEI DE
pe zile, oare si obiecte, pe anul scolar 1901 -1902.
Decan, N. < uliiiiiii
PROFESORII
DP. L. Cosmoviel
Paul BUJOP
Alex. Popoviel
Vasile Bu^ureanu
loan G. Stravolea
D. Hurmuzeseu
P. Poni
An. Obr-egea
C. Climescu
A. Manescu
V. Costin
A. Manescu. supl.
N. Culianu
I. D. Rallet
P. N. Culianu
I. Simionescu
ZILELE SI OARELE
Luni si Mercuri oara 934—11. Lucrflri practice: Marti
1—0. ConferintI; Luni 1—2.
Vinerl 9,H —11. Lucrarl practice; Vinerl 1—0.
Joi 8}i —10 a. m. Sambata 4^—6. Lucrarl practice: Jol,
Vinerl si Satnbafa 1—4K.
Marti 8—9 Joi 8—9^ si Simbata *MO. Lucrarl practice:
Luni 8-12 si Sambata 8-12.
Marti, Mercuri si Vinerl 1—2. Lucrarl practice: Marti
2—4, Joi 1-4.
Luni si Mercurl 4—5^. Lucrarl practice si manip: Luni,
Mercurl, Joi Viuerl fin 2 seril) 9—12.
Luni si Mercurl 2—3J4. Lucrarl practice: Marti si Joi
1—6.
Marti, Joi si Simbata 10— i\V2. Lucrarl practice: Mercuri
si Vinerl l%—6.
Luni si Mercuri 9—10k< grupul I. Mart/I 9—10H grupul
II. si 2—3M gf- I Exercitil.
Marti, Mercurl si Sambata $% — i\y.
Joi 10—11;^ anul II. Joi 8X—10 anul 1. Epurl Joi 1—4.
Luni, Joi si Vinerl 8—10.
Luni, Marti Mercurl, Vinerl si Sambata 0—20M Joi 3—4
Semestrul'l. Algebra anul I. Marti, Joi §i Simbata4=5%
Sera. II, Teoria frncliunilor an. Ill aceleasl oare.
Mart,!, Joi si Vinerl 9—II.
Luni 8—9^ Mercuri 8-9>.. Vjneri 8—9 Lucrarl practice:
Simbaia 2—4
00

Lucrarile Senatului Universitar
gedinfa din 29 Octomvrie 1901.
Senatul 1 mppeuna cu colegiul profesoral al Faeulta^ii de litere.
1. Se insarcineaza cu cercetarea lucnli ilor candidatilor
la cateclra de Moria literaturel routine de la Facullatea
de litere din BucureslI, D-ni( prufesorl : Philippine
T. Antonescu si A. Naum.
2. Se insarcineaza cu cercetarea lucrarilnr d-lorcandidalT
la catedra de liniba $i literatura lalina de la Fa"
cultatea de litere din lasT, D-nil profesori: Philippide, Caragiani
si T. Anlonescu.
§edinfa din 3 Noembrie 1901
Senatul Impreuna cu eolegiul profesoral al Faeulta^el de Medicina
Se recomanda in unanimitate, pe baza lucrarilor originale
si de mare valoare stiin^ifica, Dl. Dr. I. Cantacuzino
ca profesor de Medicina experimenlala, la Facultatea
de Medicina din Bucurestl.
Sedinfa din 12 Noembre 1901
SENATUL
La ordinea zilel, societa^ile studen^estl. S'a decis a se
lua masurl, ca aceste societatjf s3 intre in legalitale con-

- 42 —
form art. 23. 24 si urmatoarele din Regulainentul de ordine
si disciplina al studentilor Universitatel.
§edin$a din 20 Noembre 1901
Senatul Impreuna eu eolegiul profesoral al Faeultatil de litere.
La ordinea zilei, disculiunea asupra raportulul comisiunel
insarciuata cu cercetarea lucrarilor candidatilor la
catedra de limba si literatura latina de la Facultatea de
litere din lasl,
Conclusiunele raportulul comisiunel conchid, la nerecomandarea
vre-unul candidat ca profesor sau agregat, ci
sa se publice concurs de agregatl
Sedinfa de la 20 Noembre 1901
Senatul Impreuna. eu eolegiul profesoral al FacultatH de litere.
Se ia in discutiune raportul comisiunel insarcinata cu
cercetarea lucrarilor candidatilor la catedra de Istoria li -
teraturei romine de la Facullatea de lilere din Bucurestl.
Se decide a se recomanda dintre candidatT, ca profesor
pe Dl. 1. Biann cu 6 voturl din 9, iar cu 3 voturi
din 9 ca agregat.
gedinfa din 3 Decembrie 1901
Senatul impreuna eu eolegiul profesoral al Faculta^!! de §UintL
Sa ia hi discutiune raportul comisiunel insarcinata
cu cercetarea lucrarilor candidatilor la catedra de mecanica
ra^ionala si aplicata de la Facultatea de stiintl din
last. Unportul conchide a se recomanda ca profesor pe Dl.
An. Davidotflu. Consiliul admite aceasta cu 12 voturi si o
alilini'i •(-.
,
- 43 -
Sedinfa din 3 Decembre 1901
S E W A T T I,
Se primeste un plic sigilat, in care este continut testamentul
d-lul profesor D. Alexandrescu. Se ia act de aceasta
si sa insarcineaza pe dl. Rector cu pastrarea lul.
§edin$a din 10 Decembre 1901
Senatul impreuu& eu eolegiul profesoral al Facilitate! de ^tiin^I.
Se recomanda cu unanimitatea voturilor la catedra
de Calcul diferenfial §i integral de la Facultatea de stiintl
din Bacurestl pe Dl. Aurel Mdnescu, profesor la catedra
idenlica de la Facultatea de stiinti a Universitatil
din lasf.
din 17 Decembre 1901
Senatul ImpreunH eu eolegiul profesoral al Faeulta^el de litere.
Se alege o comisiune compusa din d-nil 1. Caragiani,
C. Leonardescu §i Al. Philippide caii sa cerceteze lucrarile
D-lor N. Locusleanu, D. Evolceanu, 1. N. Dianu, M.
JR. Callolann §i D. Constantinescu, candidatl la catedra de
limba §i literatura latina de la Universitatea din Bucurestl.
Qedinfa din 14 lanuar 1902
S E W A T U I,
1) Se primeste donatia D-lul G. lone^cu de peste 100
volume, cart! romanestl si sa insarcineaza pe dl. Rector
cu facerea formalitatilor necesare.
2) Se prelungeste pe luna Februar bursa studentului
Kn. Poditaru, bursa de la Fundatia Universitara «Carol !.»•

_. 44 _
3) Se liolarasle a se cere avisul consiliului Facullatil
de medieina, asupra cererel M memoriilor prezenlale
de doua grupe de asociatinriT ale studentilor In medieina.
din 11 Februar 1902
SENA T U I -
1) Se ia act de comunicarea D-lul Dr. Boydan Decanul
Facultati! de medieina cu privire la eele doua asoeiatil
ale sludentilor in medieina.
2) Se admite ca Dl. Gh. Eadu abilitat ca Decent sa
iina un curs de Finante la Faeultatea de drept.
3) Sa acorda studentiilul Gh, Sacrieriu bursa Fondatiunel
Universitare «Carol I-iu» de la Fucultatea de stiintl
foasla a studenluluT En. Poclitaru, care a trecut examenul
de licenla.
4) Se admite cererea pentru recunoasterea ca asociatiune
studenteasca a societatif *Zorlle»,
gedinfa din 11 Februar
Senatul Impreuna cu eolegiul Profesoral al Faeulta^ll de litere.
Se ia in discutiune raportul comisiunel insarcinata
cu cercetarea lucrarilor candidatilor la catedra de limba
§» literatura latind de la P'acultatea de lilere si filosofie
din Bucurestl. Se recomanda prin 5 voturi contra 4 ca agregat
pe d-1 D. Evolceanu.
Sedinfa din 29 Aprilie 1902
Srnalul lecmioaste prin unanimitate de voturi, Soci-
,Soli(larilaU»a> ca asocia^ie studen^asca, cu modi-
45 —
ficarea propusa de d-1 Rector: «un student perzindu-sl calitatea
sa de student nu mal poate tigura ca membru activ".
gedinja din 29 Mal 1902
S E JT A T U L,
La ordinea zilel: 1) mal multe cererl pentru 2 burseale
FondatiunelCarol I; 2) cererea d-lul Sterian, de a tine
curs de arhitectura cu studentil Facilitate! de stiintl in
una din salele Universita^el; 3) cererl de tiparire de tez«
din fondul Fondatiel Carol I. 4) alte chestiunl.
Se hotaraste, ca bursele sa se acorde in alta sedinta.
Se admite cererea d-lul Sterian. Se acorda cate 100 let
din fondul Fondatiunel Carol 1, petitionarilor in cazul cind
tezele sint raeritoriT. Se decide a se interveni la Parchetul
local de a se pune la disposi^ia senalulul copie de pe
ordonanla .lud. Instr. in afaceiea lamandi-Poenaru.
din 8 lunie 1902
Senatul impreuna eu eolegiul profesoral al Faeultatii de medieina.
Se alege o comisiune compusft din d-nil D-rl Sculy,.
Botez si Samftrescu care sa cerceteze lucrarile candidatilor
la catedra a IH-a de cliuicfl chirurgicala de la Facult.
de medieina din Bucurestf.
gedinfa din 19 lunie 1902
SE IV AT Ft
1) Se acorda doua burse ale Fundatiunel Univsrsitare
Carol I, studentilor: M. Jacota si Lucia Manoilescu.
2) Se cile«te ordonanta Judecatorului de Instructie In
fheslia lamandi-Poenaru si de oare-ce se constata ca stu-

46
dcnlul lamandi nu a comis nimie contra onoarel si demuilaiel
sale de student, se decide a nu se lua nici o
disciplinara contra lul.
§edin}a din 23 Septembre 1902.
S E W A T U I,
1) Se decide ca solemnitatea deschiderilor cursurilor
universitare sa se facS in ziua de 3 Oct. la oara 2 p. m.
2) Se decide ca aula universitatel sa nu se acorde
persoanelor streine de universitate de cat numal in urma
unel cererl asupra carel se va consulta Senatul.
COIJGCIUI, UNIVE11SITAR
&edin}a din 19 Mai 1902
Se aleg domnii profesorl Dr. Bogdan si St. Longinescu
pentru a redacta un memoriu si al preseuta onor.
Minister prin care =a se ceara suspendarea concursulu!
pentru medicil primarl de oras, tinut la Bucurestl fiiid in
contrazicere eu legea sanitara.
COLEGICL UN1VEHSITAU
Sedinfa din 20 Mai 1902.
Se da celire memoriulul facut de d. prof. Dr. Bogdan
si Longinesiu, se pune la vut si se apruba in unnnimitalea
tnembrilor present!.
Instituted de experience §i studil practice
a-le inva^amintulul Universitar
DIN
Laboratorul de flziea moleeulara, aeustiea §1 optiea.
Director. /. G. Stravolca.
Asistenl. P. Bogdan.
Laboratorul de gravitate ealdura §i eleetrieitate
Director. Dr. Hurmuzescu.
Asistent. Racinskl.
(luslodi! niccanic, care I'ace serviciu si la laboratorti
. Gasian
Laboratorul de chlmie
Director. /'. Poni
Sef de lucrari. Cost&chescu N.
Conservator si preparalor. Netter Oh.
Custode. /. Papadopol
Laboratorul de ehimie organiea
Director. Dr. A. Obregia
Asistent 1. Scobal
Preparalor. I. Pelrovicl
Laboratorul de zoologie si flziologie eomparata
Director. Dr. L. Cosmovid
Asistent. A. Gorescu
Preparalor. En. Podetaru

— 48 —
Laborntorul de botanieS.
Director. A. Popovicl
Asislent si desinator. 1. Costanlineanu.
Preparator. M. Stttmatin.
Laboratorul de lueparl practice pentpu eursurile de
mineralogie petrografle §1 geologic.
Director. V. C. BujureanH.
Asistent. I. Constantineanu.
Preparator. D. C&dere.
Laboratorul de mopfologle
Director. P. Bujor.
Asistenl. Chirica C.
J'reparator C. N. lonescu.
Institutul ;i muzeul de anatomie
Director. Dr. A. Feride.
Prosector Dr. V. Imervol.
Asistent si Preparator Dr. 1. T&nasescn.
Laboratorul de Anatomie topogpaftea
Director. Dr. E. Juvara.
Preparator. Dr. I. Negmzsi.
Labopatorul de flziologie umanS,
Director. Dr. G. Socor.
Asistent. C. BrAileanu.
Labopatorul de chimie medieala.
Director. Dr. E. Riegler.
Asistent. Dr. I. Lebell.
Preparator. D-ra Olimpia Ciudin-
- 49 —
Laboratopul de histologle
Director Dr. E. Pu§cariu.
Asistent si preparator. Dr. 1. Popescu.
Labopatorul de anatomie patologiea-
Di rector. Dr. V. Negel.
Prt-parator. 7. Nimereanu
Labopatorul de patologie chipurgieala.
IHrcctor. Dr. C. Bollez.
l'n li.iralor. D-na Dr. E. Balaceanu
l.uborntorul de medieina operatoape
I ..... lor. Dr. /.. S
Ailxl« "I '' ''.
i niM.i ntnriil dn putoloRle gencrala
/., . //,,,„„
n,

- 50
Clinicile facilitate! de medicina
I. Clinica ehirurgieala
Director Dr. L. Sculy.
Asistent I Dr. N. Negurd.
Asistent II Dr. N. Apoteker.
II. Clinica medieala
Director Dr. L. Buss, senior.
Asistent Dr. A. Bal&ceanu.
HI. Clinica Obstetrical^
Director Dr. V. I. Bejan.
Asistent D-na Dr. M. Trancu.
IV. Clinica ophtalmologlea
Director Dr. O. Socor.
V. Cliniea infantila
Director Dr. M. Manicatide.
Asistent. D-ra Dr. A. MacarovicL
VI. Clinica Dermato-Sifllitiea
Director. Dr. G. Demetriade.
Asislent. Dr. B. T. Stenner.
CORPUL PROFESORAL AL DNIVERSITAp
I. Facultatea de Drept
I). Dimitrie Alexandrescu. Licentiat in drept din Paflii
IVoftisor do dropl civil. Numit in Noembrie 1894. DeiiiMoiinl.
I''(»sl priMMiror KOIIIMMI la Inalta Curte de Casatie
A) jimll^ln. Hi'inlngrnl in 2S Nocmhrio 1900.
Jl /, 7', Itiiniiln linrlnr 111 Drcpl. din Hruxelles. Prim
I Imii l.i mili'ii J. Em. Antonescu. Dr. in drept de la Universitatea
din lierlin, profesor de Drept civil. Numit definitiv la 29
lanuarie 1901.

6). V. Dimitriu. Licentiat in Drept de la Universilati>a
din lasi. Profesor de Drept comercial. Nutnit suplinitor
in Maf 1897. Numit definitiv la 14 Februarie 1901.
7). St. Longinescu. Doctor in Drept din Berlin. Profesor
de dreptul roman. Numit in 1 April 1896.
8). P. Missir. Dr. In drept de la Universitatea din
Berlin. Profesor de drept international. Numit la 10 Decemvrie
1883.
Miipliiiiior! :
3) Alf. Juvara, Dr. iu drept de la Universitatea din-
Paris, a suplinit tntregul an pe D-l P. Missir la catedra
de drept international.
4). Constantin Stere. Licentiat in drept de la Universitatea
din lasi. Protesor suplinitor la catedra de drept
administrate si drept constitutional. Numit la 14 Martie-
1901, la catedra ramasa vacanta prin moartea D-IuI G..
A. Urechia.
5). Mihai Su{u. Licential in drept din Paris. Consilier
la Curlea de Apel din lasi. Profesor suplinitor la catedra
de procedura civila, drept penal si procedura penala.
Gh. Radu. Dr. in drept de la Uuiversitatea din Gand.
Numit docent la catedra de Finance cu Adresa Minist. No.
1886 din 20 Februar 1902.
53 -
11. Facullatea de Litere
1). Theohari Antonsscu. Licentjat in litere si filosofie
de la Universitatea din Bucuresll. Diplomat al scolel des
Hautes Etudes din Paris. Profesor de archeologie si antichitati.
Numit la 1 Octombrie 1896.
2). 1. Caragiani. Licentiat in litere de la Universtatea
din Athena. Membru al Academiei romane. Profesor de
limba si literatura elina. Numit la 1 April 1865.
3). 7. Gavanescul. Dr. in filosofie de la Uuiversitatea
din Berlin. Profesor de Estetica, Pedagogic si Psichologie.
Numit la 1 lanuarie 1896.
4). C. Leonardescu. Licentiat in litere de la Universitatea
din BucurestI si din Paris. Doctor in filosofie si litere
de la Universitatea din Bruxelles. Licentiat in drept
de la Universilatea din Paris. Fost elev al scoalef des
Hautes-Etudes din Paris. Profesor de Istoria filosofiel antice
si de Morala. Numit la 30 Aprilie 1873.
5). P. P. Negulescu. Licentiat in litere de la Universitatea
din BucurestI. Profesor de logica si istoria filosofiel
moderne. Numit la 1 lanuarie 1896.
6). Al. Philippide. Licentiat Sa litere de la Universitatea
din lasi. Dr. iu filosofie (filologie) de la Universitatea
de Bonn. Profesor de filologie romana. Numit la 1 Oclomvrie
1893.
7). P. Ra§flanu, Licentiat in litere de la Unviersitatea
din lasi. Fost elev al scoalel des Hautes-Etudes din
Paris. Profesor de Istoria Universala antk-a si stiintele auxiliare.
Numit in 1889.
8). A. Naum. Membru al Academiei romane. Profesor
de Istoria literaturel franceze. Numit suplinitor la 2 Oct.
1897. Numit defmitiv la 15 Februar 1900.
9). A. D. Xenopol. Dr. in filosofie (istorie) si drept de
la Universitatea din Berlin. Membru al Academiei romane,

- 54 -
al societa^el istorice (cerclo St. Simon) din Paris. Membru
corespondent al Institutulul (academia stiintelor morale §i
politice) din Paris. Presedinte al societat^el Stiintifice si literare
din last. Profesor de Istoria romanilor. Numit in 22'
August 1883.
Supliiiitori :
1). Th. Antonescu. Profesor, a suplinit pe dl. P. Rftscanu
pe timpul cat va fi Inspector general.
4). Xenophon C. Gkeorghiu. Doctor in litere de tla
Universitatea din Bruxelles §i licentiat in drept din Paris.
Profesor de limba si literatura lalina. f
4). A. D. Xenopol. Profesor. Suplinitor la catedra de
Istoria medie, moderna si contimporana.
III. Facultatea de
1). P. Bujor. Dr. in sliintl naturale de la Universitatea
din Geneva. Profesor de morfologia zoologies. Numit
la 1 Octombrie 1896.
2). V. C. Bulureanu. Dr. in sliintele fisice de la Universilatea
din Paris. Profesor de mineralogie si petrografie.
Numit la 15 Noembre 1899.
3). C. Climescu, Licenjjat in stiintele matematice si
fisice de la Universitatea din Paris. Fost elev al scoalel
Normale Superioare din Paris. Membru corespondent al
Academiel romane. Profesor de Geometric analitica. Numit
la 22 Sept. 1871.
4). Victor Costin. Inginer de la scoala centrals din'
Paris. Profesor de Geometric descriptriva. Numit la 15 No.
emvrie 1894.
5). N. Culianu. Licentiat in MatematicI de la Universilalca
din Paris. Membru corespondent al Academiel roniAnc.
IVolVsor de Astronomie si Geodezie. Numit la 5luiiic
ISM.
30 —
6). L. CosmovicL Dr. in stiintele naturale de la Univ.
din ParK Doetorand in medicina, idem. Membru ordinar
al Soe. Imperiale de stiint! naturale din Moscova, 1892.
Membru corespondent al Academiel romane, 1893. Prof,
de Zoologie si fiziologie. Numit in 22 Octombrie 1883.
7). Dragoiuir Hurmusescu. Dr. in sliintele fizice de la
Facultatea de StiintI din Paris. Profesor de fizica (caldura
si electricitate). Nu.nit in 1900.
8). Aurelian Manescu. Licentjat in MalematicI de la
Univ. din Paris. Profesor de Calculul diferential si integral.
Numit la 1 April 1900.
9). An. Obregia. Dr. in stiintele fizice de la Univ. din
Zurich. Diplomat al scoalel politeclmice din Zurich. Prof,
de Chimie organica. Numit in 21 Fevr. 1892.
10). P. Poni. Licentiat in sliintile fisice de la Univ.
din Paris. Membru al Academiel romane. Fost ministru al
instructiunel. Profesor de chimia minerala. Numit in 1878.
11). 1. D. Ralet. Licentiat in matematici de la Univ.
din Paris. Profesor de Algebra superioara si Teoria functiunilor.
Numit la 27 Noembre 1892.
12). /. G. Stravolca. Licentiat in scintile fizice si matematice
din Bucurestl. Dr. in Stiintile matematice si fizice
din Liege. Profesor de Fizica rnoleculara, Acustica si Oplica.
Numit la 20 Decembrie 1879-
A. Popovici. Licentiat in Sciin^ele naturale de la Universit-.lea
din Bucurestl si Dr. in stiintile naturale de la
Univ. din Bonn. Numit agregat defmitiv pe ziua de 1 Oc-
(ombie 1900.
2). 1. Simionescu. Dr. in stiintile naturale de la facnltatea
din Viena. Numit agregal dcfinitiv cu adresa No.
527 din 14 lanuar 1902.

56 -
Suplinitori:
1). D-l Paul Bvjor a inlocuit pe d-nul Leon Cosmovicl,
la cursul de Zoologie si Fiziologie in tot cursul anulul.
2). Aur Mdnescu. A suplinit catedra vacant^ de Mecanica
ratjonala si aplicata.
t'oiilerentiari «le uiateiuatici. A r . Culiann si
P. N. Culianu
IV. Facultatea de Medicina
1). Dr. V. Bejan. Dr. in medicina de la Univ. din Bucurestl.
Prof, de clinica obstetricala. Numit in 1896.
2). Dr. Oh. Bogdan. Dr. in Medieina de la Univ. din
Paris. Medic legist al parchelulul din lasl. Profesor de medieina
legala. Numit in 20 Noembrie 1892.
3). Dr. C. Botez. Dr. in medieina de la Univ. din Paris.
Laureat al faoultatei din Paris. Chirurg primar la spilalul
Sf. Spiridon. Profesor de patologie chirurgicala. Numit
la 7 Dec. 1885.
4). Dr. V. Neyel. Dr. in medieina de la Univ. din Paris.
Medic primar la Sf. Spiridon. Prof, de Anatomie patologica.
Numit la 29 Sept. 1888.J
5). Dr. A. Peride. Dr. in medieina de la Univ. din
Paris. Prof, de Anatomie. Numit la 19 Martie 1885.
6). Dr. Emil Puqcariu. Dr. in Medicina de la Univ.
din Viena.Prof, de hystologie si director al laboratorului
respectiv. Numit la 16 lunie 1893.
7). Dr. Emanuel Riegler. Dr. in medieina de la Univ.
din Viena. Prof, de Chimie medicala, farmacologie si terapeutiea.
Numit la 16 Noembrie 1886.
8). Dr. Ludovic Buss. Dr. in medieina de la Univ.
din Viena. Medic primar al Spitalulul Sf. Spiridon. Profesor
•Ir clinica medicals. Numit la 26 Februar 1887.
\
57 —
9). Dr. Leon Scuty. Dr. in medieina de la Univ. din
Paris. Chirurg primar al Spitalulul Sf. Spiridon. Profesor de
clinica chirurgicala. Numit la 22 IuIie-1886.
10). Dr. G. Socor. Dr. in medieina de la Univ. din
Viena. Medic primar al spitalulul Sf. Spiridon. Profesor de
tiziologie. Numit la 7 Dec. 1886.
11). Dr. N. Leon. Dr. in sliin|ele naturale de la Universitatea
din lena. Profesor de islorie naturala-medicala.
Numit la 1 Noembrie 1899.'
12). Dr. (). Thiron. Dr. in medieina de la Univ. din
Paris. Medic major in activitate. Profesor de patologie si
terapie generala. Numit la 5 lunie 1891.
13). Dr. Z. Samfirescu. Dr. in medieina de la Universitatea
din Turin. Fost intern. Profesor de [medicina operatoare.
Numit la 18 Februar 1893.
14). /. G. Stravolca. Profesor de Fizica Medicala. Dr.
in Stiintile matematice si fizice din Liege, Profesor de Fizica
moleculara. Acustica si Optica. Numit la 20 Decembrie
1879.
Agrcga^i:
1). E. Juvara. Dr. in Medieina din Paris. Agregat defmitiv
de Anatomie topografica. Numit la 1 Noembre 1889.
2). M. Manicatide. Dr. in Medicina de la Univ. din
Paris. Agregat deh'niliv de clinica infantila. Numit la Septembrie
1900.
3). 7. Sion. Dr. in Medecina. Agregat definitiv la catedra
de Hygiena 20 Octomvrie 1901.
4). A. Teohari. Dr. in Medeeina. Agregat definitiv la
catedra de Patologie medicala. 20 Octombrie 1901.
5). G. Demetriade. Dr. iu Medecira. Agregat definitiv
la catedra de cliniea Dermato-sifilitica. 20 Octomvrie 1901.

Siipliiiitori :
- 58 -
1). Dr. G. Socor, profesor suplinitor la clioica oftalmologica.
2). Dr. M. Gavrilescu, profesor suplinitor de farmafologie,
materie medicala si arta de a formula.
3). Dr. V. Bo§culet, prof, suplinitor de bacteriologie.
4). Dr. A. Braescu, prof, suplinitor de psihiatrie si
tlinica mentala.
5). E. Riegler, profesor suplinitor de Terapeutica.
1
SENATUL UNIVEKSITAfEI
DIN IASI
cursul anulul §colar 1901 — 902 s'a compus dii):
Dl. C. Climescu rector
« 5. Longinescu decanul Facilitate! de Drept.
« 1. Caragiani decanul Facultatel de Litere.
« N. Oulianu « « §tiin£f.
« Dr. G. Bogdan « « « Medicina.
« Petre Missir delegatul Facultatel de Drept.
« C. Leonardescu « « « Litere.
« 1. G. Stravolca « « Jptiintl.
« Dr. C. Botes « « « Medicina,

LUCRAEILE §TIINTIFICE
tl,i: D-Ior PKOESORI
In cursul anulul 1901—902

Cuvintarea D-luI C. Climescu reetorul Universitatel, rostita In
ziua de 2 lunie 1902 la desehiderea eongresulul §tiintlfle,
care a avut loe, in Palatul aeestel Universita^el.
Domnilor,
Da^i-ml voie, sa felicitez mal inlaiu pe promotoril acestul
Cong.-es, pentru ca au sim^it, ca a sosit timpul, sa
avem si nol aseminea intrunirl. Societatile pur stiin^ifice
inmultiudu-se, era natural ca membrif lor, sa se Sntilneasca
din cind in cind,—dupa cum aceasta se face in toate larile—fie
pentru stabilirea unei fralernita^I personale, fie
pentru comunicarl cu subiecte stiintifice.
Lumea stiintifii:& interesindu-se de progresul stiinteJ,
fn orl-ce parte a globulul, este in curent si cu cele ce se
petrec la nol. Sa ramina stiut si ca un fel de angajament
din parlea dvs, ca aceste Congrese locale atragind participarea
la oong/ese internationale, fie in alte ^arl fie la
not, cind vet! fi invitatl sa luatl parte ca Societa^I de sliinti,
urmeaza sa raspundetl cu prisosin^a la chemare.
Dati-ml voe apol, sa ne felicitam no! acestia din lasl,
ca all bine-voit ca eel intaiu congres al societatilor de
stiin^I, sa aiba loc aci. Aceasta va ramine scris in analele
Universitatel noastre. Acest act de deferen^a calre Universitatea
noastra, pe linga recuno-isterea el din partea dvs.
ca focar de lumina, va mat avea do rezultat incelarea cu
totul a oil ce ideie de stirbire, de orl-ce natura. Esle intelept
si patriolic ca la frunlarie sa fie, ca o sentinels
neadormita, un cenlru cultural cit de desvoltat.
In bogita dvs. programa este un punct care dovede-
§te, odata mat mult, ca stiinta inobileaza senlimentele,

— 64 —
cacl sentiment nobil este acela, care nu va face, sa nu uitatf
pe acel cari an fost cindva pe aici si fccum nu mai
sunt intre nol, intrebuintind o parte djn pretiosul dvs. timp
pentru vizitarea locasurilor eterne. Onoare dvs. c& va aducetl
aminte de Mihail Cogalniceanu, care in 1860 Octombrie
26 a deschis aceasta Universitate. Onoare ca mi uita^t
pe Popp, Micle, Emiliau si altil, cari au venit aci de
pesle muntl, sa inspire guslul stiintei la o pleiada de tinerl
de pe vremurl, prin lec^iunile lor, fie la Liceu, fie la
Universitate. Printre acel tinerl, a fost si iubitul nostru
a'liic si coleg, Miltiadi Toni, pe care dvs. nu-1 uitat.T, fiindca
era sclavul datorie! sale. El a cSzut luptind. Intr'un asemenea
Congres, nu se putea, sa nu fie vorba de Grigorie
Cobalceseu. lata unul care a ilustrat aceasla Universitate.
CoMlcescu s'a taiat singur brazdele in ogorul sliintelor
experimentale. N'a lucrat in laboratoare str&ine, d
s'a creat sirigur laboratorul sail. Avea toate calitatile unul
invatat : inteligenta, pasiunea la lueru si modestia in
socielate.
Onorind memoria aeestor barbat', no onorati si \n:
nol, foslil lor colegT sau elevl, va onoratl p?] dvs. insi.va.
Eu, chmnilor, un modest merubru din corpul profesoral
al acestet Universitali, va nniltiimesc de locul de onoare
ce all binc-voil a d i Rectorulnl el si in numele tuluror
colegilor, va urez ca lucrarilo domniilor-voaslre sa
fie tncoronate de succesal dorit de toll.
Facilitated Juridica
DIM, ALEXANDRESCU
Profesor de drept civil
Piiblioa^iiini.—Explicarea teoretica si practicS a
Dreptulul civil romin, tomul VII (parlea a 2-a).—Autoritatea
lucrului jndecat in materie civila, represiva si administrativa
(explic. art. 1201 din Codul civil).
Pe liuga acest velum de 350 pagine, a mai publicat
in Curierul judiciar, in Dreptul si in alte reviste o suma
de articole, monografii, dan' de sama, adnotatiunl, etc. asupra
diferitelor chestiunl de drept ce s-au ivit in cursul
anulul, atit in tara cit si in strainatate. Din aceste lucrarl
vom meciona cele mai principale:
1). Dreptul de a dobindi imobile rurale.—Ce se intelepe
prin cuvintul Eominl intrebuintat de art. 7, §. 5
din Constitutiune.—Femeea rominca casfttorita cu un strain
(adnotafie la dtoisia No. 38 901 a Cur[el de Casafie, secill-unite).
2). Problema persoaneior morale. —Necesitatea unel
legi pentru infiin^area sau recunoasterea lor.—Imposibilitatea
absoluta de a se inlocui asemene lege pifin un act
al puterel executive (adnotafie la decisia Our}el din Turin
din 21 Decemdrie 1898).
3). Persoane morale.—Formarea lo-r sub Codul Calimach
(adnolal'ie 1% hoi. Tribunalul la§tr s. I din 1 Dvcemltrie
1901)'
4). Martorl.—Inceput de proba scma, -- Donatiuni.—

- 6G —
Confirmarea donaliunilor (adnotafie la decisia Curfei de
apel la§i s. 1 No. 107 \ 901).
5). Divor|.—Cerere reconventionala facuta de cel-alalt
sot.—Cind se poate face.—Couexare (adnotajie la sentinfa
Trib. Putna, din 18 Oct. 1901).
6). Dota miscatoare este ea alienabila in legislatia
noaslra ? (adnotafie la cartea de judecata a Jud. ocol. Sirlad
No. 1414 \ 901).
7). Mandat. — Localiune de servicil. — Exercitjul unel
profesiunl liberale—Advocat—Gratituitate si plata (adnota-
\ie, la sentinfa Trib. Neam$u No. 403 \ 901).
8). Bibliografie.—Persoanele morale.—Dare de seama
asupra operei marquisulul de Vareilles-Sommiere. •—Respuns
acelora carl au birfit pe socoteala mea in chestiunea
persoanelor morale.
9). Separalia de patrimonii prevSduta de art. 1743 din
€od civ. este ea un adevarat privilegiu in sensul juridic
al c.uvintulul ? (adnotafie la decisia Cur}ei de apel Craiova,
s. II No. 38 I 901).
10). Bibliografie.—Femeeabiurocrata, pro 1 «oara, soldat,
medic, advocat, magistral, deputat, etc. —i a e de seama
asupra operei lui Charles Turgeon.
11). Competinta tribunalelor romlne de a judeca litigiile
dintre strainl.—Legea care determina capacitatea strainilor
de a veni la o succesiune deschisa in Rominia.—
Persoanele in drept a confectiona actele st.lrei civile in
Austria.—Dovedirea fllia(,iunei nalurale (adnotafie la sentinta
Trib. Dorohoiu No. 221 901).
12). Daca barbatul poate, in timpul casatorie!, sa con-
Srme un act anulabil facut de femee, fara interventiunea
lu!, si daca asemenea confirmare valideaza aclul in privinta
t'emeei (adnota}ie la decisia Cur^il de Gas. din Roma
din 21 Martie 1900).
13). Despre juridictiunea consular^ in Rominia (adnota£ie
la decisia Cur[el de apel Bucure§tl s. 1).
— 67 —
14). Efectele prescriptiunei in materie cambiala (adnotatie
la cartea de judecata a Judecdtoriei ocol. Slatina).
15). Care este caraclerul juridic al imunitatei penale
stabilite de art. 307 din Cod. penal ?—Daca tainuitoril carl
^oopereaza la sustractiunea comisa de o ruda sau afin in
gradul prevgdut de art. 307 din Cod. penal sunt aparatl
de penalitate (adnotafie la sentinfa Trib. la§l, s. 1 No.
1098 | 901).
16). Dacfl conditia ilicita dintr'un testament anuleax.a
insasi dispositia, sau se considera mimai ca nescrisa (adnotable
la sentin}a Trib. Boto^anl, No. 462 | 901).
17). Cine exereita puterea parinteasca asupra copiilor
naturall, legalmente recunoscutl? (adnota£ie la sentinfa
Trib. civil din Chambery din 8 Decembrie 1900).
18). Ce se inlelege prin ordinea publica si bunele moravurl,
cuvinte care nu sunt definite nicl de lege nicl de
doctrina (adnotafie la cartea de jud. a jad. ocol II Ia§i).
19). Conditiunileimposibile ilicite sau imorale care ar
figura intr'o donatie (adnota}ie la decisia Curfel de casalie,
s. 11 No. 56 \ 902).
20). Cul apartin ramasitele pamintestl ale omului si
cine poate $& dispue de ele ? (adnotafie la decisiunea Cur-
$el de apel din Irani (Italia) din 7 lunie 1901).
2!). Dreptul instan|elor de fond de a acorda despagubirT.
or! de cite orl se dovedesle ca, printr'un sequestru
nedrept si vexator, s'a deteriorat averea sequestrata (adnotable
la decisia Cur^el de casafie s. II. No. 130 901)-
22). Dovedirea simulatieT de catra tertiile persoane, se
poale face prin martorl §i presumptiunl, independent de
ori-ce inoeput de proba scrisa (adnotafie la decisia Curfei
de apel din Gala}!, s. 11, No. 181 | 901).
23). Legal.—Liberarea unul legal particular.—Cum si
de cine trebue sa se faca ?—Autentificarea teslamentulul
in cas de boala a testatorulul.—Formele si modul auten-

— 68 —
tificarel (adnotatie la sentinfa tribunalului l

— 70 -
45). Daca paminturile date clacasilor, conform legel
rurale pot fi urmarite de creditorii lor (adnotafie la jurnalul
Trib. Muscel No. 4020 \ 902),
46). Efectele girului pus pe o cambie dupa scadenta
el (adnota{ie la cartea jud. ocolutut 1 Ploe§ti, din 1 /time
1902).
47). Casatorie.—Nulitatea el prin savirsirea in tainS
sau clandestinitate, cit si prin necompetinta ofieerulul starel
civile (adnota}ie la sent. Trib. Boto§ani din 6 Octombrie
1901).
48). 0 ocbire retrospectiva asupra pedepselor, si in
special asnpra executarel pedepse! cu moarte in diferite
timpurT si in diferite tarl.
49). Chestiunea validitatel sau nevaliditateT actelor facute
de mostenitorul apareiit (adnotafie la decisia Cas., s.
1. No. 110 | 902).
50). Principiile de la adoptiune «cum ca adopfiunea
fiind un contract, nu produce efecte de cM intre parfile contractanie»
sunt aplicabile descendentilor adoptatulul? (adnotalie
la sent. trib. Dolj s. I No. 320 | 99 §i la decisiile
C. apel Craiova No. 2395 \ 901 §i 1043 \ 902.
51). Cbestiunea de a se sti daca un act Snvestit LU
formele legale cuprinde, sau nu, o adevaruta dispositie testamentara
obligalorie, atirna de termenil intrebuintatl de
testator intru manifestarea vointel sale (adnotajie la sentinfa
trib. Suceava No. 208 \ 902.
52). VasileLupu si opera, sa legislativa.—Discurs rostit
cu ocasiunea deschiderel anulul scolar 1902—1903, la
Universitatea din lasl, in diua de 3 Octombrie 1902.
53). Sanc^iunea neaparata a atingerel reservel. — Actiunea
in reducliune. — Esceptiunile ce sufera principiul
reduc^iunel (adnotafie la sentinfa trib. Covurlul, s. 11 din
23 Februarie 1902).
54). Seductiunea si conditiunile existentel el in diferite
— 71 —
legislatiunl (adnotal/ie la sentin^a Mb. llfov s. 1. No. 59 \
901, apel 11 BMC. 129 \ 901 §i Gas. II, 212 \ 902).
55). Convenlil matrinioriiale.—Conditiunile ce trebue
sa indeplineasca pentru a fi valabile.—In lipsa unel conventiuni
matrimoniale, care este regimul sub care sotii s'au
casatorit? (adnotafrie la sentin^a tribunalului Mehedinfi s.
1. No. 86 | 902).
56). Daca obligatia care are de obiect rasplatirea inlesnirel
unel casatoril este iiicita, si prin urmare, daca o
asemenea obligatie poate da loc la o actiune in justitie ?
(adnotafie la sentinja trib. civil din NiveHes (Belgia) din
11 Februarie 1902).
57). Dupft care lege, un strain, domiciliat in Rominia,
trebue el, la cas de contestatie inaintea tribuualelor romine,
sa'sl dovedeasca filiatiunea sa legilima ? Dupa legea
romina sau dupa legea sa nationala ? (adnotafa la
sentinla Trib. llfov, s. 111. No. 709 \ $02).
58). Daca simplul fapt al nepresentarei in instan^l a
sotului ultragiat, in materie de ndiilter, conslitue din partea
sa o desistare, care sa atraga stingerea actinnel publice
(adnotafie la senlin^a Trib. llfov. s. Ill No. 709 \ 902)
59). Daca, in legislatiunea noastra, darurile manuale
suut valabile.—Dacft asemenea darurl snnt supuse la taxa
de inregistrare prevfidula de legea timbrului (adnotafie la
sentinta Trib. Roman No. 377 \ 902).
60). Teoriamandatului reslrins sau a representaliunel
imperfecte, in materie de lucru judecat.—Inadmisibilitatea
unel asemenea teoriL
61). Teoria contradictorulul legitim in materie de
cbeslil de stat.—Inadmisibilitatea une! asemenea teoril.
62). Coproprietaril sau comunistil nu pot exercita actiunea
posesorie unil contra altora; el pot insft sa exercite
actiunea in complingere contra tertiilor turburatorl,
t'ara a avea nevoe de concursul celoi'-laltt coproprietarl

72 -
(adnotalie la carfile de judecatu No. 62 | 902 a Jud. ocol.
Podgoria (Mused) §i No. 465 \ 902 a Jud. ocol. Dorolioiu}.
63). Creditor!! chirografari sunt el representatl de debitorul
lor in procesele care au de obiect un privilegiu
sau o ipoteca asupra bunurilor sale ? (adnotafie la decisia
Curtei de apel Em. s. II No. 14 \ 901J.
64). Despre autoritatea sau influenta, in materie penala,
a lucrulul judecat in civil si vice-versa,
65). Daca simulatiunea unui act, poate fi stabilita intre
pSrti prin martorl sau presumptiuni, atunci cind nu
exista lin inceput de proba scrisS, sau nu este o frauds la
lege (adnota^ie la decisia Cur}el de casafie din Francia
din 31 lanuarie 1901 §i la sentin}a Tribunalulul Suceava
No. 3961 902).
66). Veniturile fondulul dotal, sunt ele, ca si insusl
fondul, la adapost de urmarirea creditorilor, catra carefemeea
s'ar fi obligat in timpul casatoriel ? (adnotafie la
sentinfa Tribunalulul Ias.1 s. H No. 209 \ 902 §i Trib Notariat
llfov, No. 11 \ 902).
67). Daca proba cu martori se poate admite, pentru
dovedirea existentel unul act, atunci cind acel act este
lipsit de orl-ce valoare juridica, si care sunt efectele legalisarel
do autorilAtile administrative a unul act semcat prin
punere de deget (adnota}ie la carlea de julecata a jud.
ocol. Simila — Tutova, din 30 Octombrie 1902).
68). Diferite documente vecbT privitoare la Moldova.
69). Autentificarea actelor.— Instrumentarea facuta in
afara de pretorul tribunalulul pentru parlea care nu sufera
de o boala legalmente constatata. (Adnotatie asupra unel
decisel a Curfei din las.1).
70). Drepturi reale. — Daca se pot infiinta prin conventiunea
partilor. — Superficie.— Inexistenta aceslui drept in
legea romina cu caracter de realitate. (Observa^ti critice
unel decisii a Curtei din
— 73 —
71). Privilegiu] proprielarulul asupra mobilelor aflate pe
mosia arendata.—Explicarea |art. 1730 din Codul civil.
72). Dobindi.—Interpretarea art. 1785 din Codul civil.
(Observa^il critice asupra unel decisiuni a Cur£el din Ia$i).
73). Divort.—Statut personal.—So^I austriacl de religie
calolica.—Inadmisibilitatea divortulul.—Art. Ill si 115
Codul austriac.-- Respingerea divortulul din oficiu (Observa}il
asupra unel sentinfe a trib. din la§i).
74). Cite-va cuvinte asupra vechei maxime ,,Electa una
via non datur recursus ad alteram, sau excludilur altera"
(Controversy).
75). Hotarire judecatoreasca rfimasa definitiva.—Daca
poate fi atacata pe cale de ac^iune principals (Observa}il
asupra unel decisii a Curfel din la§i).
76). 0 chestiune asupra art. 711 din Codul civil.-
Combinarea acestui text cu art. 1201 din acelas Cod.
77). Lovirl sau raniri causate de un fiu parintelu! s6u.
—Competenta judecat. de ocol.—Impacarea partilor. Art.
238, 243 C. pen. si 71, 76 L. judecat de ocoale. (Observa}il
critice asupra unel decisii a Cur{el dinla§i}.
78). 0 chestiune asupra art. 1828 C. civ. - Creditorul
care are o ipoteca sau un privilegiu asupra unul imobil al
debitorulul seu, poate el sa urmareasca averea mobita a
acestui debitor, inainte de a realisa creanta sa ipotecara P
79). Deliberarea consiliulul de familie, care retuzade a
lasa tutela mamelce voeste a trece in a doua casatorie, este
ea susceptibila de recurs inaintea Tribunalelor? (Observatil
critice asupra unel decisiuni a Cartel de Casafie din Franca).
80). Daca monastirile ma! sunt, sau nu, persoane juridice,
in urma secularisarel edictata de legea din 1863.
(Observafil critice asupra unel decisii a Curtei de casa}ie,
pronunjatain secjiunl unite).
81). Responsabililatea mancel (doiceij in privinta boa-

74 —
lei ce ar comunica copilulul ce alapteaza. (Observatil asvpra
unel decisiuni a Cutset din Lyon).
82). Puterea probatorie a actelor sau extractelor de pe
actele starel civile. (Observatil criiice asupra unel sentinte
a trib. din Mehedin$i).
S3). Ac^iunea de in rein verso.—Admiterea el in dreptul
actual. (Observatil asupra unel sentinte a trib. Vla§ca).
84). Dreptul de a se astulta martorl la Curie fntr'un
proces de divert. (Observatil critice asupra unel decisil a
Curfel de casafie).
85). Observatil economice asupra unel circularl a Minis!.
JustilicI in privinta inaiienabilitatei paminturilor ru-
I'ale.
86). Daca usufructul legal al parintelul poate fi urmf.rit
de creditor]! parinteluf, si in ce proportie. (Observatil
critice asupra unel carfi de judecata a jud. Ocol. II din
Galatl).
87). Nalura conhaduluJ de locatiune,—Daca el coni'era
chiriasului un drept real sau personal in contra proprietarulul.
(Observatil critice asupra unel cartl de judecata
a judec. ocol 11 din Ploe$tl).
88). Natura prescriptiel. (Observatil critice asupra unel
decisiuni a Trib. Imperiulul german.}
89). Natura amanetulul. (Observatil asupra unel decisil
a curtel de Casa^ie).
90). Teoria cause!.—Causa falsa, sau simulata. Critica
teoriel causel (Observant asupra unel decisil a curtel
din Bucure§ti.
91). Casurile in care feraeea maritata e presupusft a
avea mandat tacit de la barbatul s6u. (Obserratil asupra
unel decisil a Curtel din Bucure§tl).
92). Transcriera ordonnntelor de adjudecare (Observal'il
fiHupra uuel decisel a Curtel din Craiova).
- 75 —
93). Aplicarea art. 1785 din C. c. la ipotecile legale
(monografie).
94). Efectul condi^iilor ilicite cuprinse intr'un testament
(Observatil asupra unel decisil a Cur^ei din Galati).
95). Recursul in casatie in materie de divort. (Critica
unei decisiunt Curtei dinla§i).
96). Efectele adoptiunel in privinta sotilor divorta^I.
(Observafil asupra unel sentinte a trib. Prahova).
97). Daca pla^ele prin anticipate acistiurilor imobilulul
ipotecat sunt, sau nu, oposabile creditorulul ipotecar,
(Observatil critice asupra decisiunel Curtel dinBucure§tl in
afacerea Vacarescu-Algiu).
98). Daca femeea care se casatoreste cu un Heimatlos
isl perde, sau nu, nationalitatea sa de origina. Studiu de
drept international privat.
99). Daca refusal de a-sl boteza copii constitue un
motiv de divort. (Observatil critice asupra unel sentintea
trib. din Paris).
100). Revocarea unul testament si retractarea revocarel.
(Observatil asupra unei decisiuni a Curtei de apel din
Venetia).
101). Despre incapacita|ile marlorilor in materie pe
nala. (Observatil asupra, unei decisiuni a Curtei din Luxemburg).
102). Dreptul femel de a fi advocat. Pledare la Curtea
din Bucurestl, si Conferinta tinuta la Universitatea din las!.
103). Dreptul international in materie de tutela.
servatil asupra unei decizii a Curtei din la§i §i a unei sentinte
a trib. din Caracas. (Venezuela).
104). Daca biserica eatolica din Romania este, sau nu,
persoaua morals. (Observatil critice asupra unei cartil de
judecata a jud. ocol. 11 Bucure§ti).

- 76 -
105). Efectele apelulut a minima a Minist. public—Daca
el profita condamnatulul.
106). Public-area si adnotarea a diferite documente
vechl privitoare la istoria juridica a Moldovel.
107). Dacft persoana care cere divortul, poate sad nu
sft'st isgoneasca barbatul din domiciliul conjugal. (Observa\H
critict asupra unel sentinfe a trib. la§i), etc. etc.
A. C. CUZA
Profesor de Economie potitioS si Finante
Nationalizarea Meseriilor.- Ia§i 1902

S. G. LONGHTESCU
Programa Cursulul de Drept Roman
DllEPTUL PRIVAT ROMAF)
CARTEA III.
OBLIGATIONES
TITLUL I.
PARTEA GENERALA
SECTIUNEA I. . ' .
§. 181 Generalitall
A. Definitiune: I. Obligatio ieste o legatura juridica
iutre doua persoane anume determinate in virtutea careia
una din acele persoaoe e indatorata de a face ceva in favoarea
ceJeilalte, care e indrituila de a cere de la cea
dintaiu, ca sa faca acel ceva. — II. Crilica defmitiunei
dale de Justinian in pr. I. de obligationibus III, 13. — III.
Elements.
R. Terminologie : I. Creditor. Reus credendi. Reus stipulandi.
—II Debitor. Reus debendi. Reus promittendi.—Ill
Obligatio : 1) Creanta. 2) Datoria, 3). Instrumentum debiti.
4). Rem obligare Cf. §. 163.—IV. Obligatio. Nexus sail nexum.
Adslringere. Constringere. Contrahere.—Solvere. Solutio.
Facere satis. Satisfactio.
C. Obligatio considerala caindatorire : Robire partiala
a datorniculul.
D. Obligalio considarata ca indrituire: I. Subject: 1).
1). VezT Anuarul Univcrsitatet din lasT pe anul 1901 — 1902
si iinn.

- 80 -
Persoane fizice. Robil ? 2) Persoane juridice. — II. Obiect :
Prestatiunea de facut de calra datornic. 2). Deosebirea obliga^iunelor
de toate celelalte drepturl.
E. Obligatio et ius sunt correlata ? Cf. §§. 12 si 13.
SECTIUNEA II.
§. 182 Felurile obliga^itmelor
A. Din punctul de vedere al obiectulul prestatiunei :
I. 1). Obligationes dandi. 2). Obligationes faciendi: a). ObligatiunI
pozitive. b). ObligatiunI negative. 3). Obligationes
praestandi. 4). Obligationes restituendi.—II. 1). Obligationes
speciei. 2) Obligationes generis—IV. I) ObligatiunI cu prestatiune
divizibila. 2). ObligatiunI cu cu prestatiune indivizibila.,
B. Din punclul de vedere al protectiuuel legale sau.
al eflcacitatel: I. Obligationes civiles.—II. Naturales obligationes.—III.
Obligaliones inanes sau inefficaces.—IV. Nulla
obligatio.--V. Nuda pactio sau pacta.
C. Din punctul de vedere al cauzel sau al izvorului :
1. 1). Obligatiun), care izvorasc. din fapta datorniculul : a).
ObligatiunI rezultind din acte juridice, si auume din conventiunl.
Obligationes ex contractu. b). Obligatiunf rezultind
din fapte nepermise. Obligationes ex deliclo. »:). ObligatiunT,
care izvorasc din alte izvoare : a). Obligationes
quasi ex contracln. |j). Obligationes quasi ex delicto. 7).
Obligationes ex variis causarum figuris 2). ObligatiunI,
care izvorasc din imprejurarl independente de vointa datorniculul.-
II; ObligatiunI, care izvorasc din fapta omulul, fie
licita sau nelicila — s,i obligatiunl, care izvorase din lege ?—
III. ObligatiunI mediate si ohligatiunl imediate ?
D. Din punctul de vedere al subiectulul: I. Obligatjunl
simple.—II. ObligatiunI coreale.
E. Din punclul de vedere al scopulul: I. Obligatiuul
principale II. ObligaliunI accesoril.
F. Din punctul de vedere al procedurel civile romane :
I. Obligatione-i slricti iuris.—II. Obligationes bonae ficlei.
G. Din punctul de vedere al obirsiel istorice: I. 0bligationes
civiles.—II. Obligationes honoraria? : 1). Oblige
tiunT prelorier.e. 2). ObligatiunI ediliciene.
- 81 -
SECTIUNEA III.
OBIECTUL OBLIGATIUNELOR
CAPITOLUL I.
§. 183. Generalitafi
A. Fapta datoroiculuT, adeca prestatiunea de facut de
catra. datornic, constituie obiectul obliga^iunel: I. Fr. 3 pr.
D. de 0. el. A. 44,7 : 1). Dare. A da : a). Rem dare. Corpus
dare. Usumfructum dare. Iter dare. — b). Retrodare.
Reddere. A da inapol.—2). Facere. A face. -Non facere—
3). Praestare ? 4). Restituere ? A inapoia.—II. Dalio a unul
lucru ? 1). Obiectul obligatiunel nu-I lucrul, ci datio a
acelul lucru de calra datornic. 2). Raport direct nu intre
creditor si lucru, ci intre persoana creditorulul si aceea a
datorniculul. 3). O stapinire a creditorulul asupra lucrului
se stabileste numal ca urmare a obligatiunel si numal prin
mijlocirea datorniculul.- III. Confuziunea produsft de vor
birea obicinuiltl.
B. Insusirele prestatiunei . I. Prestatiunea sft fie posibilit
fiziceste : 1). Imposibilitate fizica obiectivft : a). Imposibilitate
absoluta : Inipossibiliiun nulla obligatio. Ultra
posse nemo obligatur. b). Imposibilitate relativa : Nu exista
obligaliune. 2). Imposibilitate subiectiva. Exista obligaliune.
Despagubirl. Cind nu se daloresc despagubirl ? 3)
Greutatea obiciauita de a face prestatiuuea nu-i imposibilitate.
Exista obligatiune. 4). Imposibilitate partiala. 5). Incelarea
imposibilitatei ? II. Prestatiunea sa fie conforma
dreptulul obiecliv 1). Daca presta^unea e c.ontrara legilor
nu exists obligatiune. 2). Quid daca prestatiunea ineeteaza
de a mal fi contrara legilor ? III. Prestatiunea sa fie permisa
de morals. Daca prestatiunea e contra bonos mores
nu exista obligaliune: 1). Nedeterminare obiediva. Id
quod debitor voluerit. Nu exista obligatiune. 2). Necunostinta
sau nedeterminare subiectiva. 3). Determinarea in
praeterilum collata. 4). Determinare in futurum collata.
Determinare ad aibitrium boni viri. Quid daca acel arbiter
o

- 82 -
moare sail nu vrea sa determine? 5). Detenninabilitate. 6).
Determinarea fftcuta de una din parti ad arbilrium boni
viri ? - V Preslalianea sa prezinte un interes patrimonial
medial pentru creditor. 1) Interes: a). Inleres propriu al
credilorului : Obligaliunele izvorind din slipulaliones. b). Binele
si fericireaaltora: Obligationes bonae fidei. Mandatum aliena
gratia. 2) Interesul sa aiba valoare patrimoniala : a)
Valoare baneasca : Ea enim in obligatione consistere, quae
pecunia lui praestarique possunt. b). Lucrurl, pe care si le
poate procura cine-va cu bant. 3). Interes patrimonial mediat.
Fr. 6 § 1 D. de servis exportandis 18,7. 4). Datoril
morale? Datorit de polileta, etc. ? — 5). Inlerese legilime?
CAPITOLUL II.
Felurile obieetulul prestatiunei
$ 184. Obligationes certae §i incertae
A. Obligationes certae: I. Obiectul prestatiunei,—fie
fungibil, fie nef'ungibil—ie determinat individualmenle. II. 0bii-clul
preslatiunel ie un cerium : I). Datio a unel canlitati de
lucrurl fungibile anume determinate. 2) Datio a unel res
cerla.
B. Obligationes incertae : Obiectul prestatiunei ie determinabil.
C. Importanta deosebirei : I. Stipulationes certae sunt
ocrotite printr'o condidio cerli. II. Slipulationes incertae
sunt ocrolite printr'o condictio inceiii.
#. 185. Obligationes speciei §i generis
A. Obligalio speciei : I. Species insamna nu soiu, specie,
ci un individ anume determinat, uu lucru anume individual'zat.
II. Toate Obligationes speciei sunt obligaliones
certae. Reciproca nu ie adevarala.
B. Obligalio generis : I. Genus insamna soiu, fel. -
II. Toate Obligationes incertae sunt obligationes generis.
D--U' si unele obligationes certae—unele obligatiiini de a da
tin cuium—sunl obligaliones generis. III. Genus trebuie sa
— 83 -
fie genus proximum. Sfera acestuia poate fi maJ mult sail
mal pulin reslrinsa.—IV. Obligaliones generis sunt: 1) 0bligationes
dandi: a). Darea unel cantitatl de lucrurl fungibile.
b). Darea unut lucru nefungibil. 2). Obligationes faciencii.
Fr. 54 § 1. D. de V. 0. 45, l.-V. Dreptul de alegere—ius
variandi—cind obieclul prestatiunei ie un luciu
nefungibil: 1). Invoiala partilor poate da dreptul de alegere
sau creditorului sau dalorniculuT, sau unul al treilea.
2). In celelalte cazuri datomicul aie dreplul de alegere.
Partile pot prin invoiala lor, sa restringS dreptul de alegere
al dalorniculul.
C. Importanta deosebirei: I. Obligatio ? peciei: 1). Nu
poale fi vorba de alegere. In obligatione si in solulione ie
acelas obiect. 2). Datornicul ie limit de custodia din momenlul
rasterel obligatiuneT : a). Respundei-ea de peirea totala,
de micsorarea si de vatamarea lucnilul provenila din
culpa datorniculul. b). Ntrespunderea datornicalul de peirea—fie
fizica, fie juridica,—si de stricaciunele provenite
din casus. Casus a nullo praestatur: a). Imposibilium nulla
obligalio. Periculum creditoris est. Species peril ei cui debetur.
Debitor speciei interilu rei liberatur. J3): Casum senlit
dominus? Res peril domino V Calitatile de credilor side
proprietar sunt reunite in aceeasl persoana. Quid in celelalle
cazuri ? 7). Datornicul trebuie sa dovideascS casus.

- 84 -
D. Daca obiectul prestatiunel ie sau o parte dintr'o
cantitate oare-care, sau un lucru dintre mal multe lucrurl
determinate, fie prin locul unde se gasesc, fie prin aceea
ca fac parte dintr'o mostenire fie prin alte semne analoage,
aluncl n'avein de a face cu o obligalio generis, ci
cu o obligatio speciei particular^.
§. 186. Obliga^iunl simple §i dbliga^iuni alternative.
A. Obligatio simplex tinde la presiaiiunea unu! singur
lucru, fia species, fie genus.
B. Obligatio alternativa sau disiuncliva ie o obligatio
intermediary inire obligalio speciei si obligatio generis.
Plurts res sunt in obligatione, sed una tantum in solulione.
I. Obligatio specierum, care ie incerta, pe cind obligalio
speciei ie certa. II. Obligatio generum, care ie incerta.
III. ObligaHunea in care un lucru ie o species, iar
altul ie un genus. Obligalio tnixla ?
C. Obiigalio taeullaliva sau ius allernalivnm. I. Fa.
cultas alternativa a datornicului. 11. lacullas alternaliva a
credilorulul.
D.) Dreplul de alegere: I. In obligalio simplex aplicam
rtgulele de la obligalio speciei si obligatio generis.—
II In obligalio alterualiva : 1). Invoiala par^ilor—fie din moiiienlnl
naslerei obligaliunel, lie posterioarft—determina cine
are dreplul de alegere ius variandi: a). Ius variandi poate ft
acordat creditorulul. lei ie considerat ca un elemenl esentjal
al dreplulul accstuia. b). Ius variandi poale fi acordat unul
al treilea : Condicio in arbilriiun lertii collala. c). lus variandi
acordat prin invoiala poate iiexercitato singura data,
Slipulatio quern voluero. Abaterl prin invoell esprese: Sa,
se poata reveni asupra alegerel pina in momenlul executare
; . Stipulalio quern volam.—2). Imprejurilrele pot determina,
cul sa se cuvina ius variandi.—3). In celelaH. cazurl
ius variandi se cuvine dalornieulul si ie un element
esenlial al dreplulul lul; iel poale fi esercilal pina In momenlul
executarel obligaUunei. Abaterl: a). Daca dulorni-
— 85 —
cul prin o invoiala poslerioara renunht la ius variandi. b).
Daca credilorul accepta alegerea facuta de dalornic.—4).
Daca datornicul, sau credilorul, care au ius variandi, mor,
acesl drept trece la moslenitoril respeclivl. 5). Fr. 7(> pr.
D. de V. 0. 4^, 1, ea quae facli sunt non transeunl ad
dominum. 6). Daca eel al treilea, care are ius variandi,
moare, dreplul de alegere nu trece la moslenilorii sat. 7).
Daca dalornicul are alegerea si nu execula obligalia, crcd
lorul va reclama alternaliv, iar judecfllorul va condamna
allernativ. Si daca nicldnpa condamnare dalornicul nu ecsercila
ius variandi. alund credilorul ie in drept de a alege.
Deasemenea daca creditorul are alegerea si nu vi'ea
sa-sl exercitezc dreptul, aluncl daloruicul poale sa ofere unul
din lucrurl si sa se elibereze depunindu-1. Malilits non
esl indulgendum. 8). Quid daca dalornicul avind alegerea
presteaza credilorulul amindoua lucrurile de o data? 9).
Quid daca datornicul precedent presteazft cele doua lucrurl,
nu de o dalfl, ci pe rind ? 10). Quid daca dol debitorl presleaza
pe rind cele doua lucrurl in obligatione ?) Quid daca
dol debilorl presleaza de o dala, unul dind unul din lucrurl,
iar allul dind celalt lucru.
E. Quid daca din doua sau mat mulle lucrurl individualmenle
delerminale,—species- datorite alternaliv, unul,
sau amindoua, sau toale pier prin casus, sau prin fapla—
dolus, culpa, --fie a dalorniculul, fie a credilorulul?
Penlru simplicitale presupunem, ca numal doua lucrurl
de acestea sunt res dehitae: I Unul din acole lucrurl
piere: Obliga\iunea devine simplex, se concentreaza asupra
lucrului celalalt, care singur va fi si in obligalione si
in petilione §i in solulione. Insa : 1) Daca iu^ variandi se
cuvine dalorniculul: a) Peirea prin casus: Dalornieul se
poale libera plaiind aeslimatio lucrului peril. (Conlroversa)
Aestimalio insa ie numal in facullale solulionis, nu si in
obligalione. (Obligatiune facultaliva). Acest rezullat se produce
si in caz de peire fizica si in caz de peire juridica
(presta^iimea devine imposibila). b). 1'eirea prin i'apla
dolus, culpa —dalorniculul: Dalornicul nu se poate libera

86
platind aestimalio lucrulul peri,de tcit nudaca malaceasta '
ie egala cu aceea a lucrulul remas. c) Peirea prin fapta—
dolus, culpa—crcdilorulul: «). Datornicul se poale liber.i
platind aestimalio lucrulul perit. (Obligatiune facultativa)
P). Dar daca dalornicul nu vrea sa procedeze ast-fel, creditorul
trebuie sa-1 despagubeasca conform legel Aquilia
de paguba suterita, adica sa plateascft aestimatio lucrulul
perit, si—eventual—plus valuta lucrulul remas iu obligatione.
2). Daca ius variandi se cuvine creditorulut : a) Peirea
prin casus: Creditorul nu poale cere aestimatio lucrulul
perit. Casus il face sa pearda ius variandi. Acest rezullat
se produce si in caz de peire fizicS, si in caz de
peire juridica. b) Peirea prin fapta—dolus, ci'lpa—datorniculul:
Credilorul poate cere aestimatio lucrulul perit. c) Peirea
prin fapta—dolus, culpa—crediturulul. Contraversa .-
Fapta creditoruluT, ca si casus, il face sa pearda ius variandi.
Dar creditorul trebuie conform legei Aq.iilia saplaleasca
datorniculul aeslimatio lucrulut perit. II. Amindcua'
lucrurile, de care-i vorba, pier de o data : 1) Daca ius variandi
se cuvine datorniculul: a) Peirea prin casus : Datornicul
ie liberal b). Peirea prin fapla -- dolus, culpa, -
datorniculul: Dalornicul se poate libera platind aestimatio
unuia din lucrurile perile. c). Peirea prin fapta -- dolus,
culpa •— creditorulul: Dalornicul poate sa ceara despagubirl
complecle, potrivil legeT Aquilia, pentru amindoua lucrurile,
dar Irebuie sa sufere sa i se scada aeslimalio lucrulul
de mal putina 'valoare—rei vilioris.—2). Daca ius
variandi se cuvine creditorulul: a) Peirea prin casus : Daloruicul
ie liberal, b). Peirea prin fapta—dolus, culpa—dalorniculul
: Creditorul poale sa ceara aeslimalio unuia sau
a alluia din cele doua lucrurt perile. c) Peirea prin fapla
- dolus, culpa — creditorulul. a). Cieditorul are drepl la
aestimalio lucrulul de valoare mal mare. ,3). Datornicul
poate cere despagubirl, potrivit legel Aquilia, pentru amindouS
lucrurile, dar Irebuie sa sufere sa i se scada
aestimatio lucrulul de mal mare valoare. III. Amindoua
lucrurile, de care ie vorba pier pe rind : 1). Daca ius va-
- 87 -
riandi se cuvine clatornicuiul: a). Peirea prin casus :
Prin peirea unul lucru obligaliuuea se concenlreaza asupra
celuilalt. Periculum est debitoris. Perind si eel de al
doilea, dalornicul ie liberal. Periculum est creditoris. b).
Peirea prin lapta — dolus, culpa, — datorniculul : Credilorul
poale cere numal aeslimatio lucrulul, care a perit
pe urma. Dalornicul nu se poale libera platind aestimatio
lucrulul, care a pierit intaiii, de cil nurnal daca
aceasta ie egala cu aceea a celul de al doilea. c).
Gel dintaiu h'cru piere prin easus, iar eel de al doilea
prin fapta datorniculul: Creditorul poate cere numal aestimalio
lucrului, care a pierit pe urma. Datornicul se poale
libera platind aestimalio lucrulul, care a peril intaiu. d).
Cel dintaiu lutru piere prin fapta datorniculul, iar eel de
al doilea prin casus : Riguros, dalornicnl ar Irebui sa fie
liberal! Dar aci ie casus culpa delerminalus; de aceea
creditorul are o actio pentru despagubirl, spre a obtinea
aestimalio rei vilioris. a) In negolia stricti iuris : Actio doli.
Quid daca datornicul ie vinoval numal de culpa ? |3). In
negolia bonae fidei: Actio din contract, e). Peirea prin
fapta—dolus, culpa — creditorulul: Peirea celul dintaiu luciu
indritueste pe datornic sa ceara despagubirl, ca in cazul
I, 1. c. |3. Peirea celul de al doilea lucru libereaza pe
datornic si il da si o actio legis Aquiliae, cind paguba suferita
de iel ie mal mare de cit aestimalio lucrulul de al
doilea in momentul peirel. f). Cel diutaiu lucru piere prin
casus, iar eel de al doilea prin fapta—dolus, culpa—creditorulul:
a) Datornicul va fi liberal si va avea s.i actio legis
Aquiliae, cind paguba suferita de iel ie mal mare de
cit aestimatio lucrulul de al doilea in momenlul peirel.
|i). Daca lucrul care a pierit intain ie de o valoare mal
mica decit lucrul, care a pierit. pe urma, dalornicul poale cere
despagubirl complecte penlru acest lucru, insil va suferi
sa i se scada valoarea lucrulul celu! diutaiu. g). Cel dintaiu
lucru piere prin fapta—dolus, culpa—creditorulul, iar
eel de al doilea prin casus: Datornicul ie liberal si Sndrituit
sa ceara de la creditor repararea pagubel conform Ie-

— 88 -
get Aquilia, adica aestimatio lucrului inlaif, si- eventualplus
valuta lucrulul celul-l'all. (cf. I, 1, c, -?).— 2). Daca ius
variandi se cuviue creditorulul : a) Peirea prin casus : Acelas
rezultat ca mal sus : 111, 1. a.— b). Peirea prin faptadolus,
culpa — datorniculul: Creditorul poate cere aestimatio
unuia sau a altuia din cele doua lucrurl perite. (cf. II, 2. b).
— c). Gel Jntaiu lucru piere prin casus, iar eel de al doilea
prin fapla — dolus, culpa— datorniculul, sati vice-versa : Casus
face pe creditor sa pearda dreptul de alegere. Creditorul
poate cere numal aestimatio lucruluT, care a pierit
prin fapta datorniculul. d). Peirea prin fapta— dolus, culpa
—creditorulul : Datornicul ie liberal, dar poate cere despagubii'T
potrivit, legei Aquilia pentru lucrul de al doilea, daca
si pumai intru cit paguba sa intrece valoarea acestul lucru.
e). Gel dinlaiti lucru piere prin casus, iar eel de al
doilea prin fapta— dolus, culpa— creditorulul : Datornicul ie
liberal, si poate avea o actio legis Aquilae, daca paguba
suferita de iel intrece aestimatio lucrului in momentul in
care a pierit din pricina creditorulul. Dar fiindca credilorul
are alegerea, rezultatul nu va tnal fi asa de favorabil,
ca la III, 1. f. a). — f). Gel dintaiu lucru piere prin fapla —
dolus, culpa — creditorulul. iar eel de al doilea prin casus:
Datornicul ie liberal si poate cere despagubirl potrivit legel
Aquilia penlru lucrul eel dintaiu. cf. Ill, 1, g. Rezultatul
nu va mal fi asa de favorabil pentru datornic.
F. Deosebirea dinlreobligaliunea alternaliva siiusalternalivum
in ce privesle porieulum. I. Quid, daca lucrul in
obligalione dintr'o obligatiune facullalivA piere prin casus?
II. Quid, daca lucrul in facullale solulionis piere prin casus?
§ 187. OUiga^iwil cu presla^iune divizibila §i
cu prestafiune indivizibila.
A. Definiliunea: I. ObligatiunI cu prestaljune divizibila:
1) Divizibilitale nalurala. 2) Divizibililale eonvenlionala.
3) Divizibililale impusa de inlenliunea pArlilor, de
scopul urmarit si mal ales de interesul creditorulul. II. 0-
bligaliunl cu prestatiunca indivizibila: 1) Indivizibililale
naturala. 2) Indivizibilitale convenlionala. 3) Indivizibilitale
impusa de inlenliunea p.lr^ilor.
B. Terminologia : Expresiunele obligatiun! divizibile
si obligat^iunl indivizibile sunt neexacte fat^a cu regula, ca
obligaliunele se devid ipso in re inlre mal mulll coinleresall.
C. Clasificare bazala pe deosebirea obligatiunelor in
obligaliones dandi, obligationes faciendi si obligaliones
mixtae (el dandi el faciendi). I. Obligaliones dandi: 1) Datio
a unul lacru corporal: a) Lucrul ie species, fie mi^calor,
lie nemiscalor: Obligaliunea ie cu prestatjunea divizibila.
Dare pro parte se pulea face: a) Prin mancipatio. p) Prin
injure cessio. Y) Pfin Iradilio.—Dardivizibilitalea ie byperlogicA
! b) Lucrul ie un individ dinlr'un genus, sail unul
din doua orl mat mulle lucrurl fagAduile alternativ: Obliga^iunea
ie cu preslatiunea indivizibila: Indivizibililalea ie
dinlre acelea de sub. A. II, 3, supra ; de aceia poale inceta
cu voia creditoru'ul. Abaterl: Obligationes generis,
care an de obiecl darea unel canlitall de lucrurl fungibile,
sunt cu prestatjunea divizibila. 2) Dalio a unul lucru incorporal
: a) Lucrul ie o servilule prediala sau un us us
Obligatjunea ie cu preslaliunea indivizibila. b) Lucrul ie un
ususfructus, quasi ususfrudus, empliyleusis, superficies,
pignus si hypotheca. Obligaliunea ie cu preslaliunea div'zibils.
c) Lucrul ie o babitatio. Varialiune. II. Obligationes
faciendi si non faciendi. 1. Rpgula: Sunl obligaliunl cu
preslatiunea indivizibila: a) Obligaliunea de a face un
opus, b) Obligaliones exbibendi. c) Obligaliones Iradendi,
care nu implica o dalio. Fr. 72. D. 45. 1 «...t'undum tradi».
d) Obligationes restiluendi. e) Obligaliunl de a nu face
ceva: Fr. 2. § 5 D. 45, 1. 2) Abalerl: Sunt obligatiunl cu
prestaliunea divizibila: a) Obligaliones exhibendi,tradendi,
resliluendi, care au de obiect prestatiunea unei canliiati
de lucrurl fungibile. b) Obligaliunele de a face o munca
(ungibi)a. c) Unele slipulaliones preloriene faciendi, care
Unlesc la obtinerea de despagubirl in caz de neexecutare.

— 90 —
precedence, c) Unele stipulationes non faciendi, care pot
fi neexecutate partjal—Slipulalio amplius non agi. Din contra
stipulatio per te non lieri quominus ire agere liceat.
3) Fr. 72 pr. V is Celsura tamen. D. 45, 1. ? Ill Obligaliorics
mixtae (et dandi et faciendi): 1) Sunt obligatiunl cu
prestaliune indivizibila. 2) Devin obligatiunl cu prestatiune
divizibila, daca dupa ce facere s'a implinit, remine o ob!igatio
dandi, de acele care sunt cu prestatiune divizibila.
D. Abaterl de la clasificarea precedents: I. Remiterea—iartarea—une!
obligalio ieste o obligatio faciendi, dar
nu-I in totdeauna cu prestatiunea indivizibila, ciiecuprestatiunea
divizibila, cind si obligatiunea de care ie vorba
ie cu prestatiunea divizibila. II. Obligatiunea depositarulu!
de a inapoia o suma de ban?, allatoare in sacculo signator
ie cu prestaliunea divizibila. Hi. Obligatiunea de a face
cessio unel aclio a unel creante cu prestatiunea divizibila
ie deasemenea o obligatio cu prestatiunea divizibila. IV.
Parlile pot sa se invoiasca, ca o obligalio cu prestatiune
divizibila sa fie apreciata si judecata dupa regulele ob'igaliunelor
cu prestatiune indivizibila. V. Se poate, ca obligatio
aparent sa aiba de obiect o incerta quantitas, dar
in realitale sa aiba de obiect o facere, adeua o prestatiune
indivizibila. VI. Adaogarea unel stipulatio poenae face ca
o obligatio cu prestatiune divizibila, sa devie cu preslatiune
indivizibila? Cf. infra §. 203.
E. Importanla deosebirel: Deosebirea in obligatiunl
en prestatiune divizibila si obligatiunl cu prestatiune indivizibila
ie imporlanta in ce priveste modul cum pot fi
fagaduite, reclamate sail executate obligatiunele.—I. In obligatiunele
cu prestatiune divizibila: 1) In ce priveste fagaduiala
: Fagadueala unei obligatiunl cu presfatiune divizibila
se poate face pro parte. 2) In ce priveste reclamarea
(cererea in judecata) : a) Un singur creditor si un singur
datornic : Creditorul nu poate reclama pro parte. b).
Pluralitale saude creditorl, satide dalornicl, sau si de unil si
de altil: Regula ie, ca obligatiunele se'mpart de drept intre
. cointeresatl. Ast-fel: a) Mai multl creditorl si un singur da-
- 91 —
tornic : Fie-care creditor nu poate reclama de cit partea sa.
jj). Mai multi datornicl si un singur creditor : Fie-care datornic
poate flreclamat numalpentru partea sa.-c) Mai multl creditorl
si mal multl datornicl: Fie-care creditor poate reclama
partea, care i se cuvine din partea datorita de fie-care datornio
si fie-care datornic poate fi reclamat pentru partea, care-1
priveste fata de fie-care creditor. 3) In ce priveste executarea
: a) Un singur creditor si un singur datornic:
Datornicul nu poate sili pe creditor sa primeasca o solutio
partiahl d invers. Dar partile pot prin invoeala, sa se
abata de la aceasla regula. b) Pluralitate sau de creditor)
sau de datornicl, sau si de unif si de alt.il : Rpgula ie, ca
obligatiunele se 'mpart de drept intre cointeresatl. Astfel:
a). Mai mnltl creditorl si un singur datornic: Datornicul
se poale libera pro parte. p). Mai multl dalornicl si
un singur creditor : Fie-care datornic se poate libera pro
parte. 7). Mai multl creditorl si mal multl datornicl. Fiecare
datornic se poate libera pro parte, adica poate sili pe
fie-care creditor sa primeasca partea ce i se cuvine din partea,
care-1 priveste pe iel, datornicul.—II, In obligatiunele cu
prestatiune indivizibila: 1) In ce priveste fagadueala : Nu
se poate fagadui pro parte o obligatiune cu prestatjune indivizibila.
2) In ce priveste leclamarea : a) Un singur
creditor si un singur dalornic : Nu se poate reclama proparle.
b) In naz de pluralitate sail de creditorl, sau de datornicl,
sau si de creditor! si de datornicl, regula, ca obligaliunele
se impart intre cointeresatl, ie in conflict cu imposibilitatfa
de a imparti o prestatiune indivizibila. In adevar
creditorul mal mullor datornicl, daca ar reclama de
la unul din acestia solutio pro parte, ar cere ceva imposibil;
iar daca ar reclama tot, plus petit. Conflidul se poate
rczolvi in doua chipurl: Sau lotl creditoril sa reclame de
o data pe totl datornicil. Sau fie-care creditor sa reclame
singur in soliduni si fie-care datornic sa fie reclamat separat
in solidum. Acest din urrna sistem a biruit. Ast-fel:
'i} Mal multl datornicl ?\ un singur creditor : Acesta poate
reclama in solidum pe fie-care datornic. Divi iratres au>

- 92
permis piritulul sa cer.ra un termen pentru a pune iu cazzl.
si pe ceilalt! datornicl. Abaterl: In malerie de garantie de
evicliune. In obligaliones generis si obligationes alternativae.
P) Mai mulll creditor! si rn singur datornic: Fie-care
creditor ie indriluit de a reclama singur pi-estatiunea indivizibila
in inlregime. Fr. 2 § 2 D. 45, I. Abaterl : In
aclio redhibitoria. In obligaliones generis. In obligaliones
allernalivae. In caz de lipsfl de interes penlru unul .
sau mal multl creditorl. 7). Mai multl creditori simaTmulU
datornicl : cf. a si p precedente. 3). In ce priveste executarea
: a) Un singur creditor si un singur datornic. Solutio
pro parte nu poate fi impusa creditorulul. Abaters conventionala
ie posibila ; dar solutio pro parle nu va libera
partial pe datornic. b) In caz de pluralitate sau de creditor!,
sau de datornicl, sail si de creditor! &i de datornic!,
principinl, ca obligatiunele se'mpart de drept intre cointeresall,
ie in conflict cu imposibilitatea de a imparti prestatiunea,
dec! executarea ie imposibila. Regulele pentru
rezolvirca conflictulu! sunt: a) Ma! multl creditor! si un
singur datornic: Datornicul facind prestatiunea intreaga unul
creditor, va fi iiberat de acesta; dar va raminea legal
fata de ceilaltl, atara numai, daca a execulat de buna eredinta,
sau daca a cerut si obtinut garantie de la acel creditor,
care a primit execularea. p) Mai mult! datornicl si
un singur creditor: Prestatiunea trebuie sa se faca intreaga,
cbiar daca reclamatia iera pro parte, (ca in caz de
obligaliones generis si obligaliones allernalivae). Prima
ipoleza : Toll datornici! de acord fac impreuntl prestatiunea.
A doua ipoteza : Dalornici! nu-s de acord : Daca plu-
•ralitalea daleaza de la origina obligatiuneT, se poate ca
sa exile garanlii reciproce ; daca nu exisla, aluncl datornicul
reclamat poate cere punerea hi cauza a celorlaltt
dalornici; iar datornicul, care a executal, poate eventual
recurge contra celorlaltl. Daca pluralitatea a supravenit:
Reclamarea se face inainte de impar^eala mostenirel: Dalornicul
poale cere punerea in cauza a celorlalli datornicl,
si dac& acestia n'au venit, iar pidlul a execulat, atuncl
- 93
acesla poale provoca imparleala si aci sa-sl valoriflce loate
pretentiunele. Reclamarea se face dupa imparteala mostcnirei
si moslenitori! iu procesul de imparteala si-au dat garanti!
reciproce: Piritul poate cere cu folos punerea in cauza a celorlaltl
codatornicl. Dar daca nu si-au dat garantil reciproce
punerea in cauza poale sa nu h'e folosiloare. Iu orl-ce caz
datornicul comoslenilor, care a execulat prestaliunea intreaga,
are recurs contra comostenitorilor sel. Recursul se
exercita prin actio familiae erciscuudae, actio communi dividundo,
actio pro socio, aclio mandati, aclio negoliorum
geslorum.
III. In caz de neexecutare a obligatiunelor loale regulele
relative la reclamare §i executare inceleaza de a se
aplica, de oare-ce preslatiunea obligaliunet ie inlocuila
prin despagubir!, care conslind totdeauna in o suma de
ban!, adeca in darea une! sume de lucurl tungibile, consliluesc
o obligalio dandi cu preslatiune divizibila : 1) Creditorul
MU poale reclama de cit quota parte, care i se cuvine,
si nu poate cere executarea de cit in ce priveste acea
quota parte. 2). Daca datornicul se of era de la inceput ca
aestimalione facia, sa contribue pentru partea sa la cbeltuelele,
pe care prestaliunea indivizibila Ie va necesila,
judecatorul poate sa declare acea oferti de salisfacatoare
si sa libereze pe datornic.
CAP1TOLUL III.
Prestatiunl speeiale, eare pot forma cbieetul obliga^iunelor
,^. 188. Presta[iuni, care \,in lociil oliictulul obliga^lunei.
Despagubiri.
A. Paguba—damnum. I. Definitiune: Rei familiaris
iactura, adeca valamarea bunurilor patrimoniule. De aceea
la HomanI vatamarea bunuriior nepatrimoniale—viata, sanalalea,
cinstea, liberlatea^ elc.- nu constilue prin iea insfls!
paguba II. Elemente : Perderile patrimoniale pot fi numite

_ 94 —
.pagube, numai daca s'au intimplat, fara sa ne fi asteptat la
iele, potrivit mersululobicinuit al lucrurilor, fie ca nu ne asteptam
de loc, fie ca nu neasteptam inca. III. Continut: Deosebirea
dintre patrimoniti, cum iera inainte de o intimplare
valamatoare si cums'a schimbat in nrma reactiunel acesleia.
—IV. Felurl: 1) Pagube pozitive si pagube negative: a) Pagube
pozitive—damnum ernergens—constau in micsorarea
patrimoniulul prin perderea unul element, facind deja parle
din acesta. b). Pagube negative—lucrum cessans—conslaii
in micsorarea patrimoniulul prin lipsirea de un cistig asteptat
cu sigurantxl. 2). Pagube directe si pagube indirecte:
s) Pagube directe sau imediate sunt acele pagube, care
decurg neaparat din intimplarea pagubitoare. b) Pagube
indirecle sau mediate sunt acelea, care decurg din Snlimplarea
valamatoare, dar prin mijlocirea allor imprejurarl
accidentale.
B. Despflgubirl: I. Defini^iune: Despagubire se numeste
repararea pagubel pricinuita de o pesoand in urma
unuT dolus sau culpa, care ii sunt imputabile.—II. Termi
nologie: 1) Id quod interest=Va!oarea concreta. 2). Quanti
mea interest. 3). Quiquid interest. 4). Quanli ea res est=
Rei aeslimatio, vcrum rei pretinm, vera aeslimatio=Valoarea
abstracts. 5). Utilitas. 6). Omnis ulilitas creditoris
vel acloris. —III. Felurl : 1). Obligatiunea eveutuala de despagubiri:
Despagubirele nu sunt obiectul obligatiunei, ci
devin pe urma obiect al obligatiunei: a). Despagubin principale.
b). Despagubirl aceesoril. 2). Obligatiune primara do
• despagnbirl: Accstea formeaza obieclul obligatiunei.—IV.
Eltmente : Obligatiunea de despagubire ia uastere cind ecsista
un nexus causal intre paguba pricinuita si fapta sevirsita
de cine-va. Causae eftkientes se pot determina bine
nurnai a posteriori. V. Intinderea despagubirilor. Despagubirea
consta in interesul, pe care-1 are stdpinul palrimoniultil
vatamat, pentru ca intimplarea pagubitoare sa nu
fi avut loc—quiqnid eum interest damnum factum non
csse. Trebuie sa se tie sama si de damnum circa rem=
V ilo;;re.T. obiectiva, abstracta, si de damnum extra rem =
Valoarea concreta; dar nu trebuie sa deosebim paguba directa,
de paguba indirecla. VI. Incetarea obligatiunei de
despagubire: 1). Cind o causa extrinsecus allata ar fi produg
acelas rezultat ca si intimplarea, care avusese loc mal
inainte. Acsa causa extrinsecus allata poate fi: a) 0 intimplare.
Non iiquet! b). Propria negligent^, purtare, etc. a aceluia
care a suferit paguba. Quod quis ex culpa sua dam=
num sentit non videtur damnum sentire. 2). Cind paguba
are o obirsie imorala. Fr. 76 § 1 D. 47, 2.—VII Modul de
despagubire: 1). Restabilirea siarel de lucrurl, cum ar fi
fost fara pricinuirea pagubel. 2) Preteluirea baneasca a valorel
despagubirelor, de catra judecator, care are cea mal
mare latitudine de apreeiare : a). Quid in stricta iudicia?
b). Quid in bonae fidei iudicia'? c). Quid in ce priveste valoarea
abstracla, valoarea concreta si valoarea de afectiune?
d). Dacft un fapt produce si paguba si folos; trebue
sa se faca compensatio damni et lucri ? e) Se acorda commodum
commodi ? f). Quid in ce priveste Juxul prea mare?
g). Quid daca ie vorba de un casus certi —c. unica C.
7. 47— ? b). Despagubirele pentru intarzierea predarel u
nor lucrurl fungibile sunt determinate de lege : Dobinzile.
i) Refuzul de rea credinta a datorniculul dea inapoia sail
de a infatosa un lucru, sau neexecularea obligatiunei din
dolus, culpa lata sau contumacia datorniculul si iusiurandum
in litem cum laxalione. 3). Determinarea inlinderel
materiale si pre{eluirea valorel pagubelor prin .iusiurandum
Zenonianum, cind faptul pagubitor a fost savirsit cu
violenta. 4). Preteluirea de calra partr a pagubelor evenluale
relative la neexecutarea obligatiunelor izvorind din
couvent.iuni: s). Rei vera aestimatio. b). Toale pagubele.

— 96 -
vinovata nicT de dolus, nid de eulpa— intimplator trage folos
din acelas fapt, care pagubeste pe alta persoana. Con*
dernnatio in quantum locupletior factus est. Ct. §§. 75, 87,
115—119, 126, 207, 229, 296-30?, 306, etc.
$. Prestafiuni, care se adaogd la obiectul obligai:
DoMnzi. Usurae. — Scont. Interusurium.
A. Dobinzi : 1. Definitiunea dobinzilor : Ecbivalentul
valorel de intrebuintare a unel cantitatl de lucrurf fungibile.--If.
Terminologia : Foenus, Usurae.— III. Masura : 1)
DupS procentele capitalulul. 2) Pentru o diviziune a timpu'ul
(cf. §. 68). La RomanI dobinda se socotea pe luna si
se platea la inceputul lunel. De aci : a) Tristeo Kalendae si
b) Kalendarium.— IV. Citimea dobinzilor: 1) Potrivit tmpartirel
asulul : Quadrantes, trienles, quincunces, semisses,
besses, eentessimae, binae, trinae, quaternae usurae, adeea
3, 4, 5, 6, 8, 12, 24, 36, 48°/o pe an. 2). Libertatea
convenliunelor in ce priveste citimea dobinzilor: a) Nemarginila.
b). Marginila prin : a) Legea celor XII table si
o lege din 398 a U. c. a tribunilor M. Duilius si L. Maeniui
fixeaza maximum la unciarium (bonus (10°/o pe an ?).
£) 0 lege din 408 reduce maximum la semiunciarium toenus.
•(). Lex Genucia desfiinteaza imprumutul eu dobinda? 3).
Dobinda la dobinda. Anatocismus. 4). Pe vremea lul Cicero
dobinda varia de la 8— 12°;o pe an, 24°/o si cbiar 48°'o pe
an. Pe vvemea lul" August 4°/o. Pe vremea lul Nero 12°/o
pe an ie camata. Pe vremea lut Traian 5°/o, ba cliiar numal
2'/2 °/°- Dar de pe la sfirsitul Republicei maximum ie
centemaiae usurae=legitimae usurae. Arcadiu si Honoriu
au redus pentru senator! dobinda la stmisses.Sub Justinian
aceasla dobindft de 6°/o ie maximum general.— V Elementc-le:
1) Sors. Caput. Qui 1 dacfi clispare acest element?
Obligatiunea de a plati dobinzt ie obligatiune accesorie.
Dar dobinzele ajunse la scaden^ sunt obligatiunt independenle.
2). Obiectul obligatitinel principale sa fie prestaliunea
unel cantilatt de lucrurl fungibile. 3) Homogeneitate
intre daloria principals si dobiuzT. Invicem usurarum. Quid
in cazul contrar?—VI Izvoarele dobinzilor: 1). Actelejuridice:
a) Testamentul: Dobinzi lestamentare. b). Conventiunele;
Dobinzi conventionale: a). Negotia stricti iuris : La inceput
se cere conventusne separata. Stipulatio si actio ex stipulatu.
Usurae quae in obligatione consistunt. Din timpul
impara^ilor insa pactum si condictio ex lege. ,3). Negotia
bonae fidei: Paclum adiectum. Usurae quae officio iudicis
praestantur. N'au actio proprie. 2) Lex. Dobinzi legale.
Usurae quae offido iudicis praestantur. N'au actio'
proprie. lele sunt datorite : a) In caz de intarziere -mora.
Usurae ex mora==Dobinzi moralori! sau de intirziere. Abateri:
Fiscul, donatorul fata de donatar si condemnatul Id
o amenda catra fisc. b). Datornicil h'sculul, minorilor si datornicil
de legata lasate la piae causae, chiar fSra sa fie in morac).
Administratorul afacerilor altuia. Tovarasul, depositarul,
creditorul amanetar? Mandatarul, negotiorum gestor, tutorul,
curatorul si adfninistratorul public ? d), Cumparatorul. e). Acel
condamnat sa plateasca o s'uma de ban! aducatoare de
dobinzi. —3) Usucapio ? Fr. 6 D. de usuris 22, 1.--VII. Deosebirea
dintre usurae quae in obligatione consislunt si usurae
quae officio iudicis praestantur.—VIII. Citimea dobinzilor
: 1) Dobinzi cat'3 constau in bani : a). Dobinzi legale
: a). Semisses usurae. $). Oneratus cu un legatum:.
3°/o. Y). Obligatiunile dotale: 4°/o. o). Negotiorum gestor,
tutorul, curatorul, adminislratorul public si VI, 2, e : 12%.
Z). Mandatarul: 6°/o. s). Acel care repara o constrnctiune
comuna: 12°/o b). Dobinzi conventionale: a). Semisses usurae.
p). Rusticii : trientes. 7). Negustoril si industriasil:
besses. 5). Pecunia traiectitia: 12%.—2). Dobinzi care
constau in alte lucrurl fungibile, afara de ban!: 12%.—3).
Limilarl: a). Dobinzi ultra allerum tantum? b). Anatocismus
: a) Anatocismus eoniunctus. r f). Anatocismus separatus.—IX.
Quid daca partile se abat de la maximum fixat
sau de la limilarile leg.'.le? 1) Drepturile datorniculul: a),
Condictio indebiti, sau b). S^aderea din capital. 2). Pedepsele
creditorulul camatar: a) Infamia. b) Quadruplum. —X.
7

- 98 -
Incetarea dobinzilor: 1). Stingerea datorie'I principale : a)
Solutio. b). Otertele reale urmate de consemnare. c) Olertele
reale neurmate de consemnare sting ori-ce fel de dobinzl
sau numa! pe aeele moratori! ? 2). Invoiala partilor :
a). Expres. b). Tacit. 3). Praescriptio de trel zel de anl opusa
obligatiunel principale. Regula ie contrara principiilor
pentru usurae quae in obligatione consistunt.. 4). Acel
condamnat sa plateascS o suma de bani aducatoare de
dobinzl irilauntru a patru lunl de la condamnare. 5). Dobinzele
au egalat capitalul.
B. Scont. I. Definitiunea. II. Terminologia. Interusurium,
repraesentatio, commodum temporis medii. commodum
repraesentalionis. III. Calcularea sconlulul: 1). Metoda
Karpzov. Neexactitatea teoreticA. 2). Metoda Hoffmann. 3).
Metoda Leibnilz. IV. Aplicarea : 1) Foarte rar. Motivele.—
2). In Dreptul Roman : a). Restituirea zestrei. b). Determitiarea
valorel actuale a unui capital de plata mal tirziu
(Quarta Falcidia, etc).
C). Deosebirea dobinzilor de renta si dividende: I).
Deosebirea de renta. It. Deosebirea de dividende.
D). Dobinzele se numesc fructe civile. Cf. §. 38 B.
SECT1UNEA IV.
Efleaeitatea obliga^iunelor.
§. 190. Obligatio civilis. Naturalis obligatio,
Obligatio inanis. NiiHa obligatio.
A. Obligatio civilis: I. Obligatio inzestrata/u actio.—II.
Obiigatio si actio identificate. III. Felurl : Obligatiunl ale lul
ius civile, dar intemeiate si pe ins gentium. 2). Obligatiunl ale
lul ius gentium ridicate la rangul de obligationes civiles
si 3) Obligatiunl ale lul ius civile, dar neintemeiate si pe
ius gentium.
B. Naluralis obligalio sati nuda pactiu, obligatio nat;;ralis
lautum, vinculum aequitatis : I. Obligatio neinzestratS
cu actio. II. Izvorul Controversa : 1). Un izvor co-
~ 99 -
mun : a) Ius gentium: «) Fr. 84 §. 1 D. de R. J. 50, i;.
$)• Starea streinilor in Dreptul Roman, b). Dreplul natural
echitatea, conceptiunea naturals. 2). Izvoare deosebite: a).
Creditulsi reputatiunea mercantila, morala si convenientele.
b). Dispozitiunele dreptulul obiectiv pozitiv.—III. Efectele
De si naturalis obligatio ie caracterizata printr'un element
negativ—lipsa pe actio—totusi poate produce diferile efecte
; decl ie un element al patrimoniulul: 1). Poate fi
folositoare nu pe cale de ofensiva, ci de defensivft: a).
Prestatiunea fficuta nu-I o donatio, ci o solutio b). Solutio
facuta din error nu se poate cere inapoi. Condictio indebili
ie paralizata de exceptio doli. a). Datornicul solutum
repeti non potest. |3). Creditorul are retenlio soluti. lala
si un element pozitiv in naturalis obligatio. c). Ius retentionis?
Exceptio doli. d). Compensatio? Exceptio doli. 2) Dar
naturalis obligatio nu da numal o exceptio, ci poate fifolositoaare
si ca baza pentru un drept al lul ius civile : a) Recunoasterea
prin constitutum. novatio, etc. Naturalis obligatio ie
pusa pe aceeas treapta cu o obligatio civilis. b). Garantarea prin
garantii personale, sau garantil reale.—IV. Cauzele, care
fac, ca o obligatio s& fie numal naturalis : 1). In ce priveste
persoanele: Calitatea personala a uneiu din parti: n)
Robul poate fi creditor naturaliter al stapmulul sAu si datornic
naturaliter al or! cui. b). Paterfamilias si al sel tiliifamilias,
precum si filiifamilias supusi aceleasi patria potestas,
nu pot incheea de cit o naturalis obligatio. Lex damfiata
«frater a fratre»^. Fr. 38 D. decondictione indebiti 12,
45. c). Pupilul fara autorizarea tutorulul sau, poate s& se
oblige eel putin naturaliter? Controversa. 0 naturalis obligalio
exista numal'mtr'atita, intru cit persoane capabile de
;i >:e obliga pot pe temeiul actulul facut de pupil si de
buna voie sau sa faca o prestatiune oare care, sau sa fa-
^Aduiasca ceva. In ce privesle modul in care obligatiunea
a luat nastere: a). Conventiunea lipsita de causa civilis. b).
I In fapt unilateral neprevazut de ius civile, c) Paguba prii
inuila de lucrul neinsufletit al altuia, obliga peacesta naturaliter
sa repare paguba. 3). Obiectul obligatiunef sail
mal de graba natura partieulara a unor fapte obligatoare :

- 100 —
a). Exceptiones in odium creditoris, si exceptiones in favorem
debitoris : a). Exceptiones in odium creditoris, de
pilda exceptio SC. Maeedoniani opusa in cazul in care se
reclama un mutuum de banl fAcut de un filiusfamilias. 3),
Mostenitorul, care plateste legata, tara a tace reductiunea
necesara spre a complecta quarta Falcidia, etc. b). Res
mala iudicata. Promisiunea de plata, plata si garantarea in
cunostinta de cauza sunt valabile. Compensatio? Plata din
error? c) Praescriptio temporalis. Dar obligatiunl prescrise
nu se rot compensa cu creante, care s'au nascut dupa ce
praescriptio s'a implinit. d). Litis contestatio ? e). Perimarea?—4).
Indatorirele impuse de morala, pietate—officium —
convenience, pot fi considerate ca naturales obligationes ?
Controversa: a). Sunt naturales obligationes, caci prestatiunea
facuta nu mai poate fi ceruta inapol: a). Constituirea
unel dos de soeru ginerulul, sau de sotie sotulul, in
credinta gresita, ca ar fi fost obligatl la aceasta. 3). Prestarea
de operae facuta spontaneu dc desrobitu], care nu
fagaduise acele operae. 7). Procurarea de alimente fara necesitate
juridicS 8). Plata unui legatum sau a unul fideic.ommissum
neregulate. facuta ex conscientia de mostenitor,
precum si plata de legata facuta fara a se retinea
quarta Falcidia sau quarta Trebelliana. z}. Donatiunea facuta
acelui, care ne a scapat viata. b). Nu sunt naturales obligationes^
caci in cazurile precedents Snainte de a se face
presta^iunea n'a existat nici o obligat'une. lar prestatiunea
facuta nu se poate cere inapol fiindca dreptul obiectiv a
voit sft nu se poata ceara inapol o liberalitate facuta spon
taneu. 5). Incheere: Naturalis obligatio uneorl se nasteprin
inaltarea raporturilor juridice existente intre dou.l persoane,
iar alte ori se nasle prin scoborirea acelor raporturl.
C. Obligatio inanis sau inefficax: 0 obligatio civilisale
careia efecte sunt nimicite atit de tare printr'o exceptio
perpetua, in cit nu ramine nici macar elementul natural
; decl datornicul care plateste din error, poate cere
iaapot ca indebitum, ceea ce a platit.
D. Tpso iure nulla obligatio. I. Obligatio nulla est
- 101
nu inseamna eft exista o obligatiune nula, ci, nu exista
nici o obligatio.—II. Neexistenta poate proveni : 1) Din lipsa
unuia din elementele cerute, pentru ca obligatio sa ia nastere.
2) Din dispozitiunea expresa a legel. Obligaliones reprobatae.-
III. Deosebirea diutre obligatio inanis fi ipso iure
nulla obligatio : 1). Din punctul de vedere al originel : Obligatio
inanis presupune existenta unel obligatio civilis, pe
cind in caz de ipso iure nulla obligatio n'a existat si nu
exista nici o obligatio. 2) Din punctul de vedere al efectelor
: Obligatio inanis poate sa pruducS etecte, daca datornicul
nu opune exceptio perpetua, pe cind in caz de
ipso iure nulla obligatio nu ne putem astepta nici o data,
ca sa se produca un efect oare care.
SECTIUNEA V.
Isvoarele obligatiunelor
SUBSECTIUNEA I.
§. 191. Generalitati.— Votiim. Pollicitatio
A. Fapta proprie a uneT persoane poate sa dee nas-
Icre unel obligatiunl: I. Acea fapta ie ofapta permisa, un
act juridic, adeca o manifestare de vointa indreplata spre
rrcarea unel obligatiunl : 1). Actul juridic unilateral nn
I'oule fi izvorul unel obligatiunl. In contra acestel parerl
MI invoaca votum si pollicitatio. Dar : a) Votum si pollirihilio
sunt institutiunl ale dreptulul public, decl nu pot
M hotaritoare pentru dreptul privat : a). Votum ie fagaduinhi
conditionala a unui prinos facuta unuia sau mai mullur
/.el. Executarea se faeea sau de fagaduitor prin dedi-
«.ilio, ori consecratio, sau pe cale administrates. J3). Polli-
'•ihilio ie fagaduinta facuta unel comune. lea da nastere
iiiici obligatio numal daca a fost un inceput de executare,
•mil daca are o iusta causa. Executarea se facea pe cale
iidiiiiiiistraliva. Daca pollicitans saraceste inainte de a sfirsi
|HTslal.iiinua fagaduita, poate sa se libereze de obligatiune

— 102 —
dind '/s din averea sa. Daca pollicitans moare si mostenirea
sa nu ajunge pentru sfirsirea prestatiunei, mostenitoril
pot sa se libereze dind din mostenire '/i daca sunt deseendenljt,
sau '/ 5 daca sunt altfel de mostenitorl. b). Logica
se 'mpotriveste, ca un act juridic unilateral sa dea
nastere unel obligatjunl: Fagaduinta unilaterala de a face
ceva se reduce la «voiu voi sa fac ceva, cind voiu voi». 2)
Actul juridic bilateral—Conventiunea—poate da nastere unel
obligaj,iunl.—II. Acea fapta ie o fapta nepermisa, un
delictum.
B. Fapta din afara, independente de vointa une! persoane,
pot sa dee nastere unel obligatiunl in sarcina acelel
persoane: Raporturi de inrudire, raporturl sociale, imbogatirea
pe nedrept, etc.
C. Clasificarea romana a izvoarelor obligatiunelor ; I.
Obligatiunele i/vorasc : 1). Ex contractu. 2). Ex delicto. 3)
Ex variis causarum figuris : a) Quasi ex contractu. b) Quasi
ex delicto. c) Proprio quodam iure ex variis causarum figuris.—II.
Critica aceste! clasificari: 1). Nelogica. 2). Dar
praclica.
SUBSECTIUNEA II.
Conven^iunl. Invoell
CAP. I.
$. 192. Generalitafi. Definifiune. Felurl.
A. Definitiune: I. Conventio est duorum vel plurium
in idem placitum consensus, adeca invoiala ieste acordul
manifestat al vointkelor a doua .sau mal multe persoane asupra
unul lucru oare care. Conventiunea ieste consiratimint.—II.
Conventiunea ieste acordul manifestat al vointe-
!or a doua sau ma! multe persoane cu scop de a crea o
legatnra juridicS intre acestea. Astfel de conventiunl se
intalnesc in domeniul drepturilor patrimoniale, in domeniul
drepturilor de familie, in domeniul dreptulu! public, etc.
— 103 —
Pilde : 1). Traditio ? 2). Adoptiunea, casatoria. 3). Tralatele
Internationale. III. Conventiunea ieste acordul manifestat
al vointelor a doua sau mal multe persoane pentru a crea
o obligatjiune (o indrituire si o indatorire de obligatiune)
intre iele.
B. Terminologia : Conventio, pactum. Conventjiune, tocineala,
invoialft. Dar invoiala mat Insamna si transactio.
C. Felurl : I. Din punctul de vedere al eficacitatei :
1). Contractus: Conventiunea care da na§tere unel obligatio
civilis, adeca unel obligatio inzestrate cu actio. Pentru
ca o convenliune sS produca acest rezultat, trebuie sa aiba
o causa civilis. Aceasta poate sa constee din : a). 0 prestatiune,
facuta de creditor, care obliga pe datornic sau la
o contra — prestatiuae, sau la o dare inapol, sau la o inapoiare.
Reciprocitate — ^waXXaYjAa. — Re eontrahiturobligatio : a). Mutuum,
J3). Commodatum. f) Depositum, 3). Pignus. s). Contraetele
fara de nume. b). 0 simpla forma : a). Sau verbala. Verbis
contrahilur obligatio : Stipulatio, etc. P). Sau in scris. Litteris
contrahitur obligatio : Litteralis obligatio, etc. c). Ceva viitor.
0 parle se obliga numal in schimbul obliga^iunel, pe
care o contracteaza fata de iea cealaHa parte. Reciprocitate
— avvaXXafna. — InsasI conven|iunea ie causa civilis. Solo
consensu contrahitur obligatio. a). Emptio-venditio. t3). Locatio-condnctio.
7). Societas. 8). Mandatum. E). Contractus
emphyteutecarius. 2). Pacta : Conventiunea care n'are causa
civilis si de aceea nu da nastere de cit unel naturalis obligatio.
Dar cu vremea unele pacta au tost inzestrate cu
actio : Pacta vestita. In opozitiune cu acestea celelalte se numesc
nuda pacta. Pacta vestita sunt : a). Pacta bonae fidei contractui
adiecta, care pot modilica naturalia negotii ale contracliihn,
daca sunt facute incontinent! cu acesta : Pactum de
rdrovendendo, etc. b). Pacta praetoria: Constitutum, (fie
ronstitutum debiti proprii, fie constitutum debiti alieni),
rlc. c). Pacta legitima : Pactum dotale. donatio. fagaduinte
dc dobmda pentru imprumulurl de bam, sau de grine allmentare.—
II. Din punctul de vedere al subiectelor : ConvcnUunl
synalngmatice si nesynalagmatice. Expresiunele
d" ( onvcnliune bilaternla si conventiune unilaterala sunt

__ 104 -
neexacte. 1). Conventiunl synalagmatice—ex utroque lalere—impun
obligatiuni reciproce aminduror contractanliioi
1 . Exista doua obiigatiuni distincte; de aeeea exista si
doua acliones. Ex. Vinzarea. Dar cele doua obligatiuni sunt
legate: a). Prin bona fides a relatiunelor sociale. b). Prin
reciprocitate'; Executarea uneia nu poate fi ceruta si nu trebuie
sa se faca, de cit daca executarea ceilaltesaii a fost facuta
sau e gata sa se faca ? Dar sunt ingaduite abateri conventionale
de la aceasta regula. 2). ConventiunI nesynalagmatice:
a) ConventiunI care impun o obligatiune unuia
din contractantl —ex uno^latere—dar pot da nastere eventual
si la obligatiune in sarcina celuilalt contractant. Aceste
se mal numesc. si conventiunl synalagmatice impevfecte
sau bilaterale inegale. De aceea gasim o actio directa
si o actio contraria. Ex. Mandatum, depositum, etc. b).
Conven^iuni, care impun o obligatiune numal unuia din
tontractantl—ex unolatere—i5i nu dau nastere si la o actio
contraria. Ex. Mutuum, stipulatio, litterarum obligatio.—III.
Din punctul de vedere al raporturilor dinlre subiccte si
obligatiune: 1). Conventiune gratuita: Donalio, etc. 2).
Conventiune oneroa«a : Vinzarea. Iinprumutulcu dobindfi.—
IV. Din punctul de vedere al scopulul: 1). Conventum!
principale. 2). ConventiunI accesoriT. -V. Din punctul de vedere
al procedure!: 1). ConventiunI stdeli iuris: Mutuum,
etc. 2). ConventiunI bonae fidei: Eintio-venditio, etc.- VI. 1).
Conventiune coniutativa. 2). Conventiune aleatorie.
CAP. II.
Elementele trebuitoare pentru existen^a §i validitatea
conven^iunelor
§. 193. In ce priuegte parfcile contractante.
Conventiunea fund un act juridic vom aplica ragulele
generate relative la capacitatea persoanelorde a face acte
juridice. Cf. §. 49.—1. Pentru pupilul infantiae maior cf. §.
22. B. I, 2. b. Negotium claudicans.—II. Pentru minor! cf.
- 105 -
§, 22. B. II. 1, a, Y. —III. Filiifamilias si robil an o capacitate
restrinsa de a se obliga.—IV. Feineile sui iuris: 1). Pe
cind exista tutela adgnatilor : a). Nu puteau sa se oblige
fara autorizai'ea tutoruluT. b). Puteau sa oblige pe altil
tata de iele fara acea autorizare. 2). Dupa disparilia tulelei
adgnatilor : a). De o potriva de capabile cu barbatil.
})}. Oar nu puleau intercedere: a). Pentru bmbalul lor de
la August si Claudiu. ft). Pentru nimeni de 11 S. C. Velleianuin.
§ 194. In ce prive§te obiectul conveii^iunelor
Obiectul conventiunel ie crearea unei obligatiuni. Convenljunea
nu poale avea de obiect de a crea o obligati-
.une de a face o prestatiune imposibila (fiziceste sau juridkeste),
imorala, nedeterminata sau lipsita de interes patrimonial
medial.—1. Conventiunea, care are de obiect obligatiunea
de a face prestatiunea unei res extra commercium,
ie neexistentii. Dar si in acest caz se pot produce uneori
oarecare efecte : 1). Vinzatorul unei res extra commercium
ie viuovat de dolus : Cumparatorul are actio emti—Fr. 62 § 1
D. de contrah. emtione 18, 1—iar nu actio doli. Dar nu
liind-ca dolui al iineia din parti ar face ca conventiunea sa
tie valabila, ci tiind-ca condanmarea in actio doli atragea
iafamia, s:'a prel'erat sa se acorde actio emti, care va tinde
uu la ajungerea scopulul sau principal, ci la ajungerwa scopulul
sau eventual—despftgubirl—si anume despagubirl negative.
Daca viuzfttorul invoaca exceptio neexistentel conventiunel,
cumparatorul va invoca replicatio doli. 2). Viu-
/.atorul unei res extra commercium ie vinovat de culpa in
coutrahendo: Cumparatorul are actio emti pentru despagubirl
negative si va respinge exceptio neexistentel conventiunel
prin replica «Ar fi trebuit sa stil, ca lucrul ie
extra commercium>. 3). Cumparatorul unei res extra commercium
stiea, ca res ie extra commercium. Nupoatecere
despagubirl». 4). Vinzatorul unei res extra commercium nu
6 vinovat nicl de dolus, nicl de culpa, iar cumparatorul

- 106 -
ie vinovat de dolus,—stiea ca res ie extra commercium,
Vinzalorul poate cere despagubirl de la cumparator. 5).
Cumparatorul unul om liber are actio emti in caz de evictio.
Fr. 70 D. de contrail, emtione 18, 1. Fr. 39 § 3.
D. de evictibnibus 21. 2. 6). Lucrurile a caror instreinate
ie oprita sunt asimilate cu res extra commercium.—II. Conventiunea,
care are de obiect obligatjunea de a face prestatiunea
unel res propria a creditorulul ie neexistenta—quod
meum est amplius meum fieri non potesh 1). Nu puteni
nicl slipi'la, nicl cumpara lucrul nostru propriu. 2). Obligatiunea^
de a face prestatiunea unel res propria poale
forma obiectul unel conventiunl conditionale. Aci ie o condicio
express si iesi o condicio tacita : Daca creditorul nu va
mai fi proprielarul lucruluf. 3). Putem si stipula si cumpara
posesiunea sau folosinta unul lucru, daca suntem lipsiti
de iele, cacl nu mai ie quod meum esL.., ci quod meum
nou est. Fr. 34 § 4 D. de contrah. emt. 18, 1. Fr. 28 D.
de A. vel 0. possessione 41, 2.

— 108 -
>nate.—-II. Propunerile fficule luturor sau maT multor persoane
pot fi numal indemnarl, ca aceslia sa faca oferte.
Cf. infra § 196 B. Ill, 1, b.—III. Oferta mi exisla pana ce
IHI ajunge la cunostinta lul obtains. Fr. \ §. 15 D. 44, 7.—
IV. Fixarea unul termen iulauntrul caruia se asleapta
. acr.eptarea.
C. Acceptarea: I. Vointa de a primi oferta, manifests
fa" de catre oblatus—fie verbal, fie in scris, fie prin fapte concludente—se
numeste acceptare. —If. Oblatusieindritu.it—
• dar iiu-l indatorat—saaccepteze oferta. Tacerea lul oblatus
nii-I o acceptare, ci un refuz al ofertel.—III. Acceptarea tre-
'buie sa corespunda ofertel din toate punctele de vedere,
si sa fie manifestata ast-fel in clt sa se poata imbina cu
oferta. 1). Quid daca partile n'au avut in vedere uceeasl
prestatiune? Contraziccrea dintre § 5 I. 3, 19. Cains, III.
102 si Fr. 1 §, 4. Fr. 83 § 3 D. 45, 1. Fr. 15 D. 46, 4
-Cf. Fr. 52 D. 19, 1. 2). Quid daca oferta ie purft si
simpla, iar acceptarea ie conditional, cu termen, sati modifica
intr'un fel oare-care oferta? Acceptarea devine oifei-ta
si trebuie acceptata de oferent devenit oblatus.—IV.
Aeceptarea trebuie sa ajunga la cunostinla oferentulul, pentrii
ca conventiunea sa se poata incheea. Fr. 1 § 15 D. 44, 7.
D. Incbeerea conventiunelor intre prezentJ: I. Oferta
trebuie sa fie adresata si sa ajunga la cunostinta oblatului,
iar acceptarea trebuie sa fie adresata si sa ajunga la cu-
• nostinta oterentulul.—II. Daca ol'erenlul vorbeste intr'o parte,
iar oblatus in cealalta parte, n'avem de a face cu o conventjune,
ci cu doua monoloage.
E. Incheerea conventiunslor intre absenli. Fr. 2 §• 2
D. 44, 7. I. Teoria declaratiunel : Conventiunea ie incbeeala,
cind oblatus face declaratiunea de acceptare. Ie de
ajuns coexisteota a dou9 vointe manifestate. Obiectiunl :
1) Teoria aceasta ie contrarA principiilor. Cf. supra B. Ill,
C. IV. D. II. 2). lea ie nepractira, cad nu .determina momentul
in care acceptarea ie perfecta: a). Ie de ajuns sa
se scrie scrisoarea de acceptare ? Quid daca a^easla ie
.rupta inainte de a fi iscalita? b). Fi-va de ajuns expedia-
— 109 —
rea scrisorei printr'un curier, sau pria posta ? Quid daca x
trimet un alt curier, care ajunge pe eel dintaiu si-I ia scrisoarea?
Quid daca cer inapol scrisoarea de la oficiul postal,
sau trimet o telegrama, prin care anulez scrisoarea ?
c). Quid daca scrisoarea de acceptare se perde ? d). Quid,
daca oblatus dupa ce a declarat, ca accepts oferta, dar
inainte ca acceptarea sa ajunga la oferent, scrie ca revine
asupra acceptarel, si aceasta scrisoare se perde ?—II. Teoria
informatiunel sau a recognitiunel: Conventiunea ie incheeata,
nu cind cele doua voinle coexista numal intr'un moment
dat, ci cind coexista cu tfect obligator, intr'acel moment
; cu alte cuvinte cind intre iele exista un raport de
cauzalitate, care Ie imprima un caractera obligator; cind
tie-care parte are constinta, ca se obliga, si ca obliga la
rindul sau pe cealalta; adeca cind acceptare ajunge la cunostinta
oferentulul. ObiecliunT: 1). Quid daca oferentulcunoscind
ca scrisoarea ie a lul oblatus, nu vrea s'o deschida
si s'o citeasca? 2). Quid] daca oferentul ie numal in
culpa—primind prea mulle scrisori, nu Ie poate deschide
pe toate in aceeasi zi, asa ca ia cunostinta de acceptare,
dupa ce trecuse termenul inlauntrul caruia iea trebuea sa
soseasca ? 3). Quid daca sosind simultaneu scrisoarea de
acceptare si telegrama de revocare, oferentul intentional
deschide scrisoarea intal ?—III. Teoria receptiunei : Couventiunea
ie incheiata nu cind acceptarea ajunge la cunostinta
oferentuluT, ci cind acceptarea ajunge la dispozitiunea oferentulut,
asa ca acesta are putinta de a lua cunostinta de
iea. Daca oferentul din dolus sau culpa nu ia aunostinta
de accepfare, conventiunea ie considerata ca incheeata.
IV. Teoria mixta (a declaratiunel si a receptiunei): Declaratia
de acceptare ie manifestarea acordulul vointelor.
Oblatus zicind, acceptez, manifests dorinta de a fi de acord
eu vointa oferentulu!. Acordul exista, chiar daca declaratia
de acceptare adresata oferentulul n'a ajuns la acesta,
cacl acea declaratiune ie complecta, de 'ndata ce
dhlatus acceptant, nu mal ie staptn pe mijlocul ales de iel
spi-c a comunica acceptarea. Dec! oferentul va fi obligat;.

- 110 ~
dar oblatus acceptant nu-I legal c ta vreme deciaratiunea
lul n'a ajuns la oferent, rSci deciaratiunea mea adresata
euiva, dar neajunsa la acesta, ie tot a mea si o pot revoca,
daca n'a ajuns la adresat. Se face deosebire intre
acceptarea adresata si acceptarea data oferentuluT : manifestarea
vointel—declaratia—ie complecta ; dar intru cit
darea declaraliunel ie necomplecta, aceasta poate fl revocata;
iar dupa ce declaratia a ajuns la oferent, apartlne
acestuia, chiar daca iel nu slie ce confine, decl nu mai
poate fi revocata.—Obiectiunf: 1). Aceasta teorie nu-I logica
: Se zice pe de o parte, ca declaratia de acceptarea ie
complecta si obliga pe oferent; iar pe alta parte. ca oblalus
o poate revnca si atunci nu mai ie obligat. Insa declaratia
de acceptare orl ie complecta pentru toti, orl nu-I
complecta; iea nu poate fi complecta numal pentru una
din parti. 2). lea ie contra naturel lucrurilor: Indritueste
pe oblatus, mai inainte ca iel sa fie obligat. 3). lea ie contrara
principiilor; cad acceptarea ar produce efecte inainte
de a ajunge la cunostinta oferentulul, pe cind oterta
nu produce efecle de cit, daca njunge la cunostinta lul
oblatus.—Cf. art. 38 din Cod. Comerc.—V. Conventiunea ie
.petfecta in general, cind acceptarea ajunge la dispozitiunea
ot'erenlulul; dar une-on poate fi perfecta si cind acceptarea
se face prinfapte concludente.—Perfectiunea autonoma.
F. Revocarea otertel si a acceptarel. I. Revocarea se
poate face cita vreme oferta n'a ajuns la oblatus, sau cita
vreme acceptarea n'a ajuns la ofereat.—II. Daca oferentul
a fixat uu termers inkluntrul caruia sa fie obligat, nu poate
revoca, oterta inauntrul acelul termen ; dar daca oferentul
a declarat numal, ca va astepta raspunsul lul oblatus in-
Jaunlrul unui termen, aceasta insamna, pa. raspunsul afir-
• mativ sosit mai tirziu, nu va mai fi considerat ca o accejitare,
iar nu ca a renuntat la revocare inauntru acelul
termin !—Ill Revocarea produce efecte din momenlul in
care a ajuns la cunostinta partel careia ie adresata.—IV.
Acel care revoaca ie limit sa despagubeasca pe celalalt de
orl-ce pagube eventuate.
- Ill -
G. Moartea oferentulul sail a lul oblatus. I. Moartea
ofereutulul: t). Daca oferentul moare inainte ca oferta sa
ajunga la oblatus, conventiunea nu se mai poate Incheea .
Mortui nulla voluntas. 2). Deasemenea daca oferentul moare
dupa ce oblatus a acceptat, dar inainte ca acceptarea
sa ajunga la iel. Dar daca oblatus acceptase, fara sa stie
de moartea oferentulul, si acceptarea il produce pagube,
mostenitoril oferentulul trebuie sa-1 despagubeasca.—II.
Moartea lul oblatus: 1). Daca oblatus moare Inainte de
aceptare, conventiunea uu se mai poate incheea. 2). Deasemenea
daca oblatus moare dupa acceptare, dar inainte
ca acceptarea sa fi ajuns la oferent.
H. Quid daca una din parti devine incapabila, de pilda
inebuneste, sail fund risipitoare, ie pusa sub interdictie
?
§. 196. b). Oferta fdcutd unei persoane determinabile
: Promissio popularis.—Mesatul
(audio, subhastatio) ?
A. Promissio popularis : I. Definitiune : Resplata fagaduita
series prin publicitate acelu ; a, care va face un opus
folositor determinat. —II. Existenta: ControversA. Netemeinicia
parerel lul Savigny sprijinita pe imprejurarea, ca
in izvoarele de drept nu se gaseste nicl o urma despre aceasta
institutiune.—III. Obieclul : Cele mai variate opera,
cu conditiune ca sa fie folositoare.—IV. Constructiunea juridica:
Controversa: 1). Fagaduinta unilaterala obligatoare
irevocabila—pollicitatio. Obiectiuni: Principiilegeneralesunt
contra (Cf. §. 191. A. I, 1, a si b). Irevocabilitatea face nepractica
aceasta constructiune. 2). Fagaduinta unilaterala obligatoare,
pe care acel care a facut'o o poate revoca, daca
si-a rezervat expres acest drept. Obiectiuni: Principiile generale
sunt contra. Rezerva expresa a revocabilitat^el face
iiepractica si aceasta constructiune. 3). Oferta adresata uneia
din persoanete in stare de a face opus-ul. Decl va fi
nevoie de acceptare. Cind se poate admite, ca o astfel de

— 112 —
oferta a fost acceptata ? Controversa: a). Cind ie un inceput
de executare. Dai* ce ieste inceput de executare? Prea
vag ! b). Cind opus ie executat complect contemplatione
promissionis popularis. Si dacg mal mult! executa : a).
Sau se procedeaza potrivit fagaduintel, daca s'a prevazut
acest caz, p). Sau se acorda resplata acelul ma!
diligent, daca executarea s'a facut'pe rind. 7). Sau daca executarea
s'a facut de o data orl se va imparti resplata,
orl se va va trage la sort!, s). Sau daca mal mulll au contribuit
la executare, resplata se va imparti proportional
cu participarsa fiecaruia. ObiectiunI: Nepractic cind opus
s'a executat, dar nu contemplatione promissionis popularis
! c). Cind opus ie executat, si cind a avut loc o
acceptare regulata, fie uno actu, fie separat, dar indiferent
in ce ordiae. Nepractic cind opus s'a executat de un incapabil
de a face o,;acceptare regulala. d). Cind opus ie executat.
Executarea ie o designare a lui oblatus; iar aducerea
lui opus la fagaduitor tine loc de acceptare. —V. Revocarea:
I). Cita vreme oferta n'a fostacceptata (cf. supra IV. 3, d), poate
ft revocata. 2). Revocarea se lace in acelas chip, ca si lagaduinta.
3). Oferentul ie respunzator de pagubele pririnuite
prin revocare, caci a facut pe altii sa i adajdueasca
de a incheea eventual o conventiune ; dar iel ie in drept
de a dovedi, ca si fara revocare, acel care a executat opus,
n'ar fi obtinul resplata.—VI. Deosubirea dintre promissio
popularis si reclama. Aceasta ie o oferta neserioasa.
Fagaduitorul doreste, nu numal ca nimeni sa nu incerce
de a executa opus, ci chiar daca ar incerca, sa nu izbuleasca.—VII.
Fagfiduinla care contine si o promissio popularis
si o reclama.
B. Mezatul : I. Definitiune .- Procedura, ca prin oferte
mal marl sau mal mid sa se ajunga la incheerea unel convetitiunl
cu acel care face propunerele cele mal avantagioase.
II. Existenta. Quid tiindca in izvoarele de drept nu
se gaseste nicl o urma despre acesta inslitutiune ? -III. Constructiunea
juridica: 1). Mezatul dejosin sus. Controversa;
a). Oterta adresata aceluia, care va da mal mult. Acel
— 113
care da mal mult, acoepta oferta, decl inchee conventiunea,
dar cu condicio asa numita rezolutorie, ca daca va
da altul si ma! mult, se va retrage. Daca nimeni nu da
mal mult conventiunea remine incheeata. iara sa fie nevoie
de a se mal pronunta adjudecarea si fara ca aceasta
sa poata fi refuzata.—ObiectiunI : a). Constructiunea ie contrara
principiilor: Acceptarea nu corespunde ofertei (Cf.
§. 195, C. Ill), decl ie o noua oferta. |5). Auctionator nu
poate refuza incheerea conventiunel, ci ie obligat, chiar
daca s'a dat foarte pntin peste suma cu care s'a inceput
mezatul. 7). Insolvabilul poate inlatura pe solvabill.
Sicane si traganirl! 2). Quid daca mal multe persoane
fac simultiineu propunerl mal avantagioase?.— b).
Indemnare, ca sa se faca oferte mai avantagioase de cit
suma de la care s'a inceput mezatul. Acel care face o oferta
ie obligat, pina ce altul face o oferta si rnal avantagioasa.
Conventiunea ie incheeata cind auclionator aceepta
oferta, care il convine. Ie nevoie de adjudecslre.
Daca mal multt ol'era aceleasi propunerl avantagioase
simultaneu, auctionator poate sa aleaga pe acel cu care
sa inehee conventiunea. -- 2). Mezatul de sus in jos :
Oferta, care ie acceptata, cind se da atit cit s'a cerut.—
3). Mezatul pentru un opus locatum : Oferta, care ie acceptata
de auctionator.
§. 197. c). Tractatus. Convenfiunl premergaioare :
Punctuatio. Pactum de contraliendo.
A. Tractatus. Quae de contractu tractata sunt. Tratative.
Punerl la cale, scrise scu verbale, pregatitoare pentru
incheerea unel conventiunl, carora, penlru ca conven-
Ijunea sa fie incheeata, li lipseste un element esential, fie
dintre esentialia negotii regulate de dreptul obiectiv poy.iliv,
fie dintre acelea regulate de vointa speciala a partilor
: I). Par|ile se invoesc numal asupra unora din essenlialia
negotii regulate de dreplul obiectiv pozitiv. De pilda
imi sa inchee o vinzare se invoesc nurnal asupra obiec-
8

- 114 -
tulul vinzarel, dar nu si asupra pretulul.—II). Partile se invoesc
in ce priveste essentialia negotii regulate de dreptul
obiecliv pozitiv—de pilda asupra obiectulul si pretulul
vinzarel, — dar fac o rezerva in ce priveste fixarea unui
punct oare care accesoriu —de pilda modul de plata a pretulul,—care
rezerva devine element esential. In acest caz
putem sa avem de a face cu o punctuatio. Cf. infra B. 1.
2.—111. Parhle se invoesc in ce priveste conlinutul material
al actului—de pilda asupra obiectulul si pretulul vinzarel,
si asupra modulul de plala al pretulul, etc.—dar adaoga,
ca actul trebuie sa fie redactat in scris—C. 17 C.
4. 21— ; redactarea in scris devine element e^enlial.—Redactarea
in scris a unel conventiunl verbale ieste o reproducere
a conventiunel ?
B. Conven^iun! premergatoare, care trebuesc sa fie dezvoltate
si complectate, pentru a seajunge la indieerea conventiunel
asa cum in definitiv aiivoit'o partile: I. Punctuatio
(zdelca): Punerl la cale in scris mal complecte de cit tractatus,
constind din intrunirea tuturor punctelor asupra carorapartile
au cazut de acord. 1). Punctuatio poate sa fie o conventiune
perfeda, cind contine toate essentialia negotii si cind partile
au voit sa fie legate de punctele fixate in scris, desi aveau
in vedere sa continue punerele la cale. Aceasla ie o
cestiune de fapt. Quid daca nu leau continual ? Naturalia
negotii vor fi regulate conform cu dreptul obiectiv pozitiv.
Accidentalia desi lipsesc, n'au nici o inriuire. 2). Punctuatio
poate insa sa serveasca uumal pro memoria, pentru
pregatirea conventiunel viiloare. Cf. supra A. II. Aceasta
punctuatio poate sa inlesneasca suslinerea cererel de despagubiri,
ciud una din parti impedeca incheerea conventiunel.—II.
Paclum de contrahendo. Pactum de ineundo contractu
: 1). Puncluatio, prin care partile declara, ca vor sa
incbee o conventiune. 2). Intrebuintare mal deasa pentru
pregatirea contractelor reale si a contractelor literale, si
mal rara pentru cele consensuale. 3). Valorificarea: a). Sau
prin imbracarea in forma stipulatiunel (fie numal din par-
— 115 —
tea lul promissor, fie si din partea acestuia si din aceea
a lul slipulator). b). Sau prin adaogarea ca pactum adiecturn,
daca contractul la care se adaoga iera bonae fidei.
§. 198. Convenftuni solemne (formate) §i conven-
$ium nesolemne (neformale sau amorfe).
A. Conventiunl solemne sau formale sunt acelea, care
pentru ca sa ia nastere si sa producaefecte obligAtoare civile,
trebuie sa fie incheeate observindu-se anumite formalitatl
: I. Conventiunl scrise. Dreptul obiectiv pozitiv, sau
partile, cer, ca convenliunea sft fie facutain scris: 1). Conventiunl
scrise ale dreptulul obiectiv pozitiv : a) Litteris
obligatis: «). Nu ie nevoie sa se arate in iea causa conventiunel.
p). Duvada se facea prin registrele private. — i).
Dispare in dreplul nou. it). Donatio mal mare de 500 solidi
(insinuatio). c. Intercessio femeelor. d). Transactiunea
relativa la obligatiunlalitnentare neexigibile. e). Contractus
empbyteutecai'ius: a). Daca ie relativ la bunurile unel bisericl.
fi). Daca partile voesc sa schimbe principiile juridice
stabilite de Zenon relativ la acest contract.—2). Partile
pot cere, ca conventiunea sa fie facuta in scris. De la Justinian
trebuie : a). Sa fie scrisa complecl pe curat- mundum--b).
Sa fie iscalita. Destinatorut inscrisulul poate sa
nu iscaleasca ?—II. Conventiuni verbale: 1). Dotis dictio.
2). Promissio iurata a desrobitului. 3). Stipulatio: a). Nu ie
nevoie sa se arate in iea causa conventiunel. b). Dovada :
a). Prin martoril, care fusesera fata. fi). Pe vremea lul Cicero
prin facerea unul inscris—caulio—III. Schimbarele suferite
de stipulatio. Pe vremea imparatilor, pentru ca stipulatio
sa ia naslere, se cere neaparat si facerea unel
caulio care sa se sfirseasca : ,,stipulatus est spopondit
. . ." De aluncl stipulatio devine act si verbal si
scris. 1). Existenta stipulatiunel rezultind dintr'o astlel
de cautio nu poate fi combatuta de cit nurnal cu o sin-
^iira dovada : Lipsa uneia din parti in ziua si din locul

-116 -
aratate prin cuatio. Cf. c. 14 §. 2 C. 8, 37 si Art. 349.
Cod. Comercial. 2). La inceputul acestel faze nu iesle nevoie,
ca sa se arAte cauza conventiunei in cautio, darmal
pe urma a fost nevoie de aceasta : a). Cautio discreta. b).
Caulio indiscreta.
B. ConventiunT nesolemne. le indiferent cum partile
isl niaiiifesta consimtimintul. Cf. § 51.
C. Prin cine se poate manifesta vointa de a incheea
o conventiune? I. Partile in persoana.—II. Prin trimesi (mijlocitorl).
care aduc manifestarea de vointa: 1). Verbal:
Scrisoare vie. Telelonul. 2). In seris : Scrisoare obisnuitA.
Telegraful. Telefonul ?—III. Quid daca trimesul transmite
gresit voinUi uneia din parti? 1). Conventiunea nu ia nastere.
2). Daca au rezultat pagube, cine-i obligat sa despagubeasca?
Acel care si-a ales trimesul, sau care ie vinovat
de culpa in conlrahendo in alegerea trimesulm. Responsabililatta
inceteaza: a). Daca n'a avut alegerea trimesului.
b). Daca alegerea acestuia a fost impusa o'ecealallti
parte. c). Daca trimesul cu intentiune a denaturat maniteslarea
noastra de vointa. d). Daca greseala ie datorila
unei imprej'jrar! neprevAzute.
D. Dovada conventiunelor: I. Depesa ie suficienta ?
Quid daca un rau voitor a dat o telegrama in numele
noslru ?—II. Pe ce si cu ce sa se scrie ?
§. 199. Conventiuni materiale (causale) si convetifiuni
abstracte (formale).
A. Conventiunl materiale : I. Definitiune : Conventiunele,
care potrivit dreptulul obiectiv pozitiv, nu pot fi valorificate,
de cit daca se va dovedi causa lor.—II. Felurile
de causa. Cf. §.' 50.—III. Apararea piritulul: Invocarea
lipsel de causa a conventiunei ; reclamautul trebuie sa dovideasca
causa acesteia.
B. Conventiuni abstracte (formale). I. Definitiune : Conventiunele,
care potrivit dreptulul obiectiv pozitiv, pot ft
valorificate, chiar dacA n'au nicl o causa, deajuns fiind, eft
- 117 -
ail fost incheeale inlr'o forma anuniilfl. Forma- tine loc de
causa. Aceasta se 'nlimplti in convi-ntiunl ' ne-ynalagmatice
(asa numile unilalerale). un—II Felurl: 1). Litteris obliV
gatio. 2). Slipulatio.—III. Quid dacfl reclamantul abuzeaza
de dreptul sau formal? 1). Fiind-ca reclamantul dovedind
conventiunea formala dovede.sle si causa ief, de aceea piritul
nu se poate a para invocind numaf lipsa de causa, ci
dovedind lipsa de causa prin exceptio doli. De pilda : a).
Ca stipulalio dfbili ie sine causa, b). CA in slipulatio ob
causam, causa non est secuta. 2). Piritul poate lua si ofensiva
dovedind deaseinenea lipsa de causA, de pildA :
Coiidicere stipulalionem.
C. Stipulatio remas'a conventiune abstracts, sau slipulator,
reclamant, trebuie sA dovideasca reali/area cauzei,
dacA piriti'l sustme contrarul ? Ie deajuns, ca reclamautul
sA infAtoseze o cautio discreta ? ControversA. c. 3 C. 4,
30.—Fr. 25 § 4 D. 22, 3.—r. 13 C. 4, 30.
D. Stipulatio poale fi si convent,iune materialA (causalA)
Stipulatio receplivA. Fr. 5 pr. D. 45, J.
E. De lege ferenda se poate discuta: Trebuie sA se
admitA, ca partile se poatA sA inchee convent^iunl obligatoril
abstracte, fArA a observa vre-o formalitate oare-care ?
Nepractic: Dovada grea. Orl-ce absttactie ie o operatic
grea. Creditorul ar abuza spre a acoperi conventiuni
nepermise.
CAP. Ill
§. 200. Lipsa §i viciurile consimfimintului.
A. Conventiunea constA din douA vointe congruente.
I led va trebui mal intAiu pentru n'ecare voint^A, ca voin^a
inlernA sA armonizeze cu mai ifestarea de vointA. Cf. § 52.
Si apol ca acele douA vointe sA armonizeze intre iele.—I.
l na din vointe poate sA lipseascA din pricinA cA sau vis
;ilisnliila sau error essenlialis fac ca sA nu existe armonie
inlro vointa iuternAsi vointa maoifestatA. Cf. §§54 si 55. Lip-

-118 -
sind una din vointe, nu exists consimtimint si dec! nicl
conventiune.- II Una din vointe poale sfl fie viciata din prieina
ca sau vis compulsiva, sau dolus fae, ca sa nu existe
armonie intre vointa interna si vointa manifestatd. Cf. §.
56 si 57. Una din vointe fiind viciata, si consim^imintul,
si decl si conventiunea vor fi violate.—III. Daca cele dona
vointe nu armonizeaza intre iele, desi pentru fiecare in
parte vointa interna arr.ionixe.iza cu vointa manitestata,
atund nu exista consensus c-i dissensus. Pentru dissensus
avem aceleas! regule ca si la actele juridice pentru vointa:
Nu exista conventiune, d;ica dis>ensus ie relativ la un element
esen^ial, principal: 1) Dissensus in negotio: 0 parte crede,
ca incbee o donalio, iar cealalta parte crede, cfl inchee un
nHiUiuiu. (Fr, 18 D. 12, 1.). 2) Dissensus in persona : 0 parte
vrea s& contracteze cu cealalta parte personal, pe clnd
aceasta vrea sa contracte/.c, ca reprezentant al altel persoane.
Fr. 32 D. 12, 1. 3) Dissensus in corpore: 0 parte
a avut in vedere un lucru, pe cind cealalta parte a avut
fn vedere all lucru. Fr. 9 pr. si§l D. 18, 1.4) Dissensus in
quantitate : 0 parts are in vedere o citime mal mare, iar
cealalta parte are in vedere o citime mat mica. Dar se
poate ca in acest caz sa existe conventiune pentru quantitas
minor. Fr. 52 D. 19. 2.
B. Quid daca o paite, tai-a culpa [din partea sa, s J a
inselat si crezind ca conventiunea ie perfecta, a luat oare
care dispozitiunl ? I. Partea vinovata de culpa i'i contrahendo
va fi respunzatoare de daune fata de cea nevinovataquanti
interest ilium deceptum non esse (daune negative). -- II.
Quid in cazurile in care nu-I culpa in contrahendo?
CAP. IV.
f Efeetele eonven^iunelor.
§. 201. Efectele conven^iunei faf,d de pdrfile,
care au incheat'o.
A. Conventiunea creaza o obligatiune intre partile,
care au incheat'o. Pacta sunt servanda. Quaeabinitio sunt
— 119 -
voluntatis, postea sunt necessitatis: I. Obligatiunea creata
poate fi : 1) Civilis, sau naturalis. 2) In sarcina uneia din
parti, sau in sarcina amindurora.—II Obligatiunele aceste fac
parte din patrimoniul partilor. Cele mai mtilte obligatium.
tree la moslenitoril partilor ; dar sunt unele care nu tree
de loc, sau tree numal la mostenitoril uneia din pflrtl. Critica
formulel «Stipulamur nobis heredibusque nostris: 1)
Prea strimta : a) Vorbeste numal de stipulatio, pe cind efectul
aratat ie adevarat pentru toate conventiunele. b)
Vorbeste numal de creditor, desi trebuiea sa vorbeasc-a
si de datornic. 2) Prea larga. Nu-I adevarala pentru toate
conventiunele.—III. Obligatiunea nascuta ie presupusA ca
vietuieste, pina ce seva dovedi stingerea —executarea iet.—
IV. Stingerea se face in regula generala prin mutuus dissensus,
contrarius consensus, contraria voluntas, quo iure
aliquid colligatum est, eodem iure dissolvi potest. Decl o
parte nu poate rezilia unilateral o conventiune synalagmatic-a,
care n'a fost executata de cealalta parte, Abaterl:
1) ConventiunI, care au o natura special;! : Mandatum. Societas.
Depositum pentru deponent. Precarium pentru preearium
dans. 2) Contracted iienumitn si condictio causa
data causa non secuta.—V. Cind se poate cere executarea
unel obligatiuni? 1) In convenliuueie nesynalagmatice. 2)
In conventiunele synalagmatice : a) Partile arata prin conventiune,
cine sa execute inlaid, b) Legea arala, cine sa ecsecute
intaiu. c) Quid in celelalte cazurl ? a) Exceptio non
adimpleti contraetus, care ie o excepfio doli, si care ca
orl ce exceptio trebuie dovedita, de acel 'care o invoaca,
dar cele ma! adesea or! dovada va rezulta implicit din reclamatiunea
aceluia, care cere executarea si rare on, cind
dovada nu va rezulta implicit, trebuie dovedita. Controversa.
P) Exceptio non rite adimpleti contractus, care deasemene?
ie o exceptio doti, si trebuie dovedita de acel,
care o invoaca, dar rare on dovada va rezulta implicit din
reclamatia adversarulul si ma! deseorl va trebui dovedita.

- 120 -
§. 202. Efectele convenfriunelor fata de eel de
al treilea.
A. Res inter alios acta aliis nee nocet nee prodest.—
I. Conventiunea, prin care se creaza o obligatiune in sarcina
unul a! treilea, nu produce efecte nici intre parti, nicl
fata de eel de al treilea. Pilde : Promissio pro tertio, etc.
1). N'avem de a face c'o astfel de conventiune: a). Daca
faclum alterius iesle in condicione, iar nu in obligatione.
b). Daca o parte se obliga : a). Se effectnrum, ca un al treilea
sa faca o preslatiune. p). A inlrebuinta summa diligentia,
ca un al treilea sa faca o preslatiune—se operam
daturuin. 2). Abaterl: Ue la Justinian obligatio ab herede
incipere potest. c. unica C. 4, 11. Dar controversA.—II Conventiunea
prin care se creaza. o obligatiune in favoarea unul
al treilea nu produce etecte nicl intre parti, nicl fata
de eel de [al treilea. Pilde: Stipulatio pro tertio, etc. 1).
N'avem de a face c'o astfel de conventiune: a). Dacaprestatiunea,
care trebue sa se faca in [lavoarea celul al treilea
ieste in condicione, iar nu in obligatiore. b). Daca creditorul
are iuteres: a). Din pricina uuel responsabilitatl
posibi'.e. [t). Din pricina, cA iel se obligate mal inainte, sa
faca aceeas prestatiune celul de al treilea. 2). Abaterl: a).
De la Justinian obligatio ab herede incipere protest, b) In
favorem dotis et nuptiarum, cind ie vorba de o dos constituita
descendentel de un ascendent al sAu. c). Cind ie
vorba de restituirea unel donatio.—111 Conventiunea prin
care se creazA o obligatJUue in sarcina si a uneT parti si a
unul al treilea, nu produce efecle fata de eel de al treilea,
dar poate produce efecte intre parti. Pilde: Promissio pro
se et t«rtio, etc. 1). Prestatiunea ie divizibila: a). Invoiala
suna: Ego aut Tertius. b). Invoiala suna : Ego et Tertius.
2). Prestatiunea ie indivizibila.—IV. Conventiunea prin
care se creaza o obligatiune in favoarea si a unel parti si a unul
al treilea, nu produce efecte fata decel de al treilea, dar poate
produce efecte inlre parti. Pilde: Stipulatio pro se et tertio, etc
1). Prestatiunea ie divizibila si invoiala sunA: Mihiet Tertio.
- 121 -
Controversa celor doua seolf. De la Justinian partea, care
a incheat Conventiunea are drept numal la jumatale diu
prestaliune. 2). Preslaliunea ie indivizibila: Controversa.
3). Invoiala sunA Mihi aut Tertio: a). Poale fi o conventiune
conditional:!: Mihi dare si Terlio non dederis. b).
Poate fi o adiectio sohilionis causa : a). In favoarea datorniculul.
£). In favoarea creditorului: Mihi aut Tertio, utrum
ego velim.—4). Abaterl: Inainte de Justinian se putea stipulare
pro se et heredibus suis? Fr. 38 § 14. D. 45, i.
B. Conventium, care aparent produc efecte fata de
eel de al treilea:—I. Cesium necesare si autiones utiles quasi
ex Jure cesso. Deposit. Mandat. Fr. 13 pr. D. 13, 7 etc.—
II. Paterfamilias si dobindirele sale prin filiifamilias si robii
sel. Unitate de persoana din punct de vedere patrimonial.
C. Conventiuuele incheeate de un nuntius produc efecte
fata de dominus. dar aeesta nu-I un al treilea.
CAP. V.
Intarirea eonven^iunelor.
§. 203. Stipulatio poenae.
A. Definitiunea: Stipulatio poenae ie fagAduinta unel
prestatiuni patrimoniale facutA pentru cazul cind un fapt
convenit iutre pArtl se va intimpla sau nu.
B. Terminologia. Stipulatio poenae. Mulcta poenitenliatis.
ClauzA peualA.
C. Felurl: Stipulatio poenae propriu zisA si stipulatio
poeuae impropriA: I. Stipulatio poenae propriu zisA:
I) Definitiunea: Acea relativA la un fapt eonvenit, care
fapt ; e o eonventiune anterioara incheiatA de pArt^I: Pamphilum
dare spondes ? Si non dederis centum dare spontlcs
? 2). Natura: Ie o conventiune si accesorie si conditionals.
Slipulatio quae non a condicione coepit. 3) Baza: Are de
lia/A o conventiune principalA, care trebuie sa dea nastere
obligatjunl, fie civilis sau naturalis, fie pura si simplA,

122 -
sail cu lermen sati cu eondicio. Nulitatea conventiunei prin*
cipale atrage nulitatea clauzel penale. 4). Seopul: a) Asigurarea
executSrel conventiunei principale. Important pentru
pacta, naturales obligationes. b). Eventual tine loc de
despagubirl. Important pentni obligationes civiles. 5) Obiectul
ie pecunia certa sau res certa. 6). Cllimea depinde
de invoiala partilor. Quid daca stipulatio poenae disimuleaza
conventium prohibite? 7) Cind trebuie sa se plateascS
poena ? a) Obligatiunea principala constS in non facere.
b) Obligatiunea principals consta in facere : a) Quid daca
ie pura si simpla ? Dar daca datornicul executa obligatiunea
principals inainte de a se proceda la litis contestatio
nu mal plateste poena. p) Quid daca obligatiunea principals
ie cu lermen? leste nevoe de interpellate ? Datornicul
poate scSpa (In poena execulind Obligatiunea principals
inainte de litis coritestalio ? c). Obligatiunea principals ie
cu prestatiune indivizibila: a) Mai multl datornicl de la
inceput. |3)Un singur datornic, care lasa mal multl mostenitorl.
d). Quid daca creditorul primeste- o executare tardiva
a obligatiunel principale? a) Renuntare la poena. $) DacS
poena e fagSduilS numal pentru intarzierea executSrel, remine
datorita. f) Poena remine datorita, dacS s'a convenit
astfel, cbiar pentru cazul primirel unei execulSrl tardive,
8). Ce poate cere creditorul, daca obligatiunea principals
nu-I executata ? a) Cumul conventional. Cf. si 7 d. ,3 si •;,
b) Mulcta poenitenlialis. c) Alternativitate conventional,
d). In indoialS creditorul poate cere alternativ. 9). DacS
creditorul a intentat intaiu actio ex stipulatu si poena ie
mal micS de cit despSgubirele, pe care Ie ar fi obtinut intenUnd
aetiunea obligatiunel principale, poate cere diferenta.
Reciproca nu-l adevarata. (Cf. supra I, 2). 10). Stipulatio
poenae nu produce efecte : a) DacS obligatiunea
principals ie stinsa. fie prin plats, fie allfel. Quid dacS ie
stinsS prin casus ? Responsabilitatn mat mare a datorniculul.
b) DacS creditorul impedeca executarea obligatiunel
principale. II). Stipulatio poenae nu face ca obligatiunea. la
care-i adSogata, sA devie cu prestatiune indivizibila, daca acea
— 123 —
obligatiune nu iera de mal inainte cu prestatiunea indivizibila.—II
Stipulatio poenae impropne : 1) Definitiune: Acearela-
HvS la un fapt convenit Jntre pSrtT, fapt care e alt ceva de cit
o conventiune anterioarS. Si Pamphilum non dederis centum
dare spondes ? 2). Natura : Conventiune principala ennditionala.
Stipulatio quae a condicione coepit. 3). Baza :
Exists prin iea insSsi. 4). Ie supusS regulelor generate ale
convenliunelor, dar ie valabilS chiar dacd e relativS la
fapte, care nu prezinta tin interes patrimonial. 5). Efectele:
a). Poena ie datoritS indata ce eondicio existit si datornicul
nu. poate fi liberal prin nicl un fapt exterior, b). Creditorul
ie in drept sa cearS numal poena; iel nu poate
cere, ca datornicul sa implineascS eondicio.
§ W4. Arrha.
A. Definitiunea : Tot ceea ce una din pSrtile, care au
incbeiat conventiunea, da celeilaite, ca semn al perfeclianei
si ca asigurare indirecta a executSrel conventiunei.—
B. Obiectui: I. Ban!.—II. Alte obieete de valoare:
Annuli, etc.
C. Natura : Ie o conventiune accesorie si anume un
contract real. Nu exisla pacluin arrhale.
D. Baza : 0 conventiune principala, fie civilis saQ naturalis,
fie pura si simpla. sau cu terrain, sau cu eondicio,
E. Cine da arrha?
F. Etectele : I. Conventiunea pdrlilor poate determina
etectele: 1) Arrha sS fie consideratS ca datS fin favoarea
datornicului. Arrha poenitentialis. 2) Sau in favoarea creditorulul.—If.
DreptuI obiecliv pozitiv: 1) Obligatiunea principals
a fo*l executata : Condictio ob rem finitam sau conilietio
sine causa. Aetiunea obligatiunel principale.—2) Obliga^iunea
principala a fost desh'intatS [de comun acord de
pArtl. -3) Obligatiunea principala n'a fost executata, tara
cu neexeeutarea sa provina din culpa uneia din parti.-
1) Obligatiunea principals nu-I executatS din culpa uneia
din pSrtl: a) Acea care a dat arvona ie in culpa.- Quid

124 -
-daca cealalla parte a cerut si a oblinut despagubirl pentru
neexecutare? b). Acea care a primit arvona ie in culpa.
Cealalla parte are sail actinnea contractual principal, sail
praescriptis verbisactio. c). Partea, care nu-i in culpa, are
drept sa aleaga sau arvona sau executarea obligatiunel
principale.
G. Neexactitatea deo?ebirel in arrba pacto perfecto
dato si arrba pacto imperfeclo dato.
H. Arrba confinnatoria si arrba poenitenlialis ?
I. De la Justinian incoace arrha are in totdeauna caracterul
uneT globirl ? Pr. I. 3, 23.
§ 205. Alle mijloace de intarire a conven^iunilor
A. Juraminlul : I Promissio iurata a desrobituluf fata
de patron relativa la dona sau munera si operae.—II De
la Alex. Sever minorul puber, care a intarit oconventlune
,prin juramint, nu mat poate cere in iritegrum restitutio.
B. Constitutum. Cf §§ 193 si 281.
SUBSECTiUNEA III
Fapte nepermise.
§ 206. Generalitafi,
Obligatjunele pot sa izvorasca si din fapte ilicite.
Cf. § 45.— I. Iniuria : 1) Calcarea unel probibitiunT, fie legale,
fie conventional, fie lestamentare, sail vdtamarea unui
drepf subiectiv recunoscut si ocrotit de dreptul obiectiv
pozitiv. 2) Acel care a savirsit fapta vatamfttoare sa nu
fi fost indrituit s'o savirsasca:—a) Indritnirea poate fi un
drept privat: Qui iure suo utitur neminem loedit. b) Sail
poate fi un drept public, c) Sau poate fi intemeiata pe dreptul
penal: Legitima aparare.—II Imputatio : Raport de cauzalitate
intre fapta savirsita si paguba produsa si responsabilitatea
autorulul faptel.—Ill Pagubasul sa nu fie vinovat
-de nimic; allfel: quod quis ex sua culpa damnum senlit,
- 125 -
non videtur damnum' sentire (Cf. § 189) ; adeca are loc ocompensare,
bine inteles numal intre nedreplat.1 de acelas
tel : culpa cu culpa, dolns cu dolus.—Cf. §§ 46 si 47.
SUBSECTIUNEA IV
Izvorlrea obliga^iur.elor din faptele eelor de al treilea.
CAP. I.
§ 207. Obligafiuni isvorind din convenfiunele
inclieiate de eel de al treilea.
Abaterl de la regula, ca nu putem fi obligatt de cit
prin conventiunele incheiats de nol insine : f. Filiusfaruilias
poate obliga pe paterfamilias fie pentru tot, fie pentru
mat putin. Asl-fel actio privitoare pe filiusfamilias a
fost intinsa si la paterfamilias, prin aceea ca patris persona
adicitur in condemnatio. De aci numele de actiones
adiectitiae qualitatis. Cf. infra § 273 bis—II. Deasemenea
s'a admis, ca si robul .«a poatA obliga in unele cazurl pe
al sau paterfamilias.—III In sfirsit in mod cu totul except/tonal
s'a admis, ca cine-va sa poata fi obligat prin conventiunele
incheiate cbiar de o persoani^ sui iuris. Cf. infra
«j 273 bis.
CAP. II
§ 208. OhUga{iunl izvorind din faptele ilicite
ale celor de al treilea.
Dac-a o paguba a fost priciriuita unel persoane fara vina
noastra, dar de un rob sau de un fihustamilias al nostru.
Komanif admit, ca suntem respunzatorl intru cit-va si dec!
(il)ligatl de a repara paguba. Deasemenea s'a admis acrlas
principiu si cind paguba a fost pricinuit^l de 'in animal
.-an de un hicru al nostru. Cf. infra § 30(> bis.

— 126 -
SEGTIUNEA VI.
STRAMUTAREA EXERC1T1ULUI OBLIGA-
TIUNILOR.
CAP. I.
Stramutarea exepei^iulul epeantelor.—Cessio.
§. 209. Generalitafi.
A. Obligatio tiind o legatura juridi^a intre douft persoane
anume determinate, debiloi* nu poate fi schimbat,
inlocuit, nicl de iel singur, nicl de creditor singur. Dease
raenea nic! creditor nu putea fi schimbat in acest mod.
Trebuea ca si creditorul si datornicul sajconsimta la stramutarea
obligaliunel—novatio, delegatio.—Bar acest mijloc
ie nepractic! Pentru ca creditorul sa se poata folosi de
valoarea de schimb a unei obligatiunl s'a procedat in modul
urmatov: I. Creditorul, care voia sa instreineze creanta,
insarcina pe acel, care voia s'o dobindeasca, sa intenteze
actio care servea pentru valorificarea creantel: Mandare
actionem. Mandatum actionis. Cedere actionem. Cedere
ai-lione. Cfisssio actionis. — Jusarcinatul - - procurator—intenta
actio, iar intenlio din formula iera redactata in numele
creditorulul. Bar prin litis contestatio procurator devenea
dominus litis si condemnatio cuprindea numal numele
sau. In sfirsit procurator execulind hotarirea pastra
pentru sine rezultalul executarel: procurator in rem suam.—
','11. Pentru ca procurator pina la litis contestatio sa nu fie
la discreliunea creditorulul, se facea denuntiatio, adeca datornicul
iera instiintat de ce.ssio. Benuntiatio nu cere observaiea
nicl unei iormalitatl.— III. Pentru ca mandatul dat
lul procurator si nu fie revocat, sau sa nu iuceteze prin
moarlea mandantulul, s'a dat lul procurator o utilis actio
suo nomine, care nu poate fi revocata, dar iel tot nu devine
-creditor.
B. Nalura: Cessio ie stramularea exercitiulul unul
- 127 -
drepl de obligatiune, iar nu o succesio singularis. lea se
baseaza pe teoria procuratiunel, iar nu pe aceea a succesiunel.
C. Terminologia : Cedent. Cesionar. Cessus.
§. 210. Cesiuni voluntare §i cesiunl necesare.
A. Cesiune voluntara ie aceea, care are loc cu voia
cedentuluJ.
B. Cesiune necesara ie aceea, care are loc far' de
voia cedentuluT. Necesitatea juridica, obligatiunea de a se
face cessio a unei actio, poate sa rezulle sau din dreptul
obiectiv poziliv, sau din conventiunea partilor, sau din vointa
unilaterala a unei parti.—II. In unele cazurl daca persoana
obligata de a face cessio ri'o face, sau daca alte
imprejurari fae cessio imposibila sau grea se considera
«essio, ca si cum ar fi fost facuta -cessio fictiva—si persoana
in drept de a cere facerea cesiunel, poate sa reclame
quasi ex Sure cesso printr'o actio utilis.—III. Acel
care face o plata pentru altul trebuie in momentul platel
sa obtie sau cessio actionis sau (agadueala, ca i se va face
cessio si in acest caz poate reclama ex Jure cesso. In adevar
plata stinge obligatio si decl si actio a aceste!a ; pe
cind plata Insotila de cessio ie considerata ficliv cao cumparare
a actiunel. Aceasta regula se a plica la codebitoril
coreali, la coddejusorl, la cotutorl si la tertiul posesor al
jinuT lucru (polecat, care plateste datoria ipotecara ; dar
a fost restrinsa numal la cofidejusorl.
$211. Elementelecerute pentru existenfa unei cessio.
A. Cessio ie un act abstract de realizare a stranm-
'tarel exercitiulul unei obligatiunT. I. Mai in totdeauna are

128
C. Obieclul cesiunei ie o actio, iar nu raportul juridic
insusf, care serva de baza actiunel. Chiar o actiune
reala, daca cuprinde o creanta, poate fi cedata.
D. NicI o formalitate. Dar eessio unel actiunl relative
la o donatio mat mare de 500 solid! trebuie sa fie
siipusa la insinuatio.
§. 212. Efectele cesiunei.
A. Cessio contine o alienatio,—care face ca actio, si
ded creanta, sa intre in patriraoniul eesionarului—si un
mandatum dat cesionarului de catra cedent. I. Mandatum
determina pozitiunea datorniculul—cessus—fata de celelalte
parti—II. Alienatio determina pozitiunea cedentulul si a
cesionarului iutre iel: 1). Actiones, pe care le ait acestia,
uuul contra altuia, nu-s actiones mandati, ci actiones rezullind
diu raportul, care constituie causa instreinarel. 2).
Alienatio modifica efectele mandatului: a). Cessio nil mal
poate fi revocata de cedent. b). Cessio trece la mostenitoril
partilor cu toate efectele sale.
B. Efectele cesiunei fata de cedent : I. Efecte legale :
1). Cedintul nu mat poale reclama contra datorniculul.—
2). Iel nu mat poate primi plata de la datornic. Altfel ie
obligat sa plateascu despagubiri cesionarului.—3). Iel nu
garanteaza nomen bonum—solvabilitatea datorniculuT. Abateri
: Responsabilitatea rezuHind uneor! din anume imprejurari.
—4). In cessiones facute donandi animo iel nu-I
tinut de nicl o garantie.—5). In cessiones voluntare si cu
tillu oneros iel garanteaza nomen verum=existenta creantel.
Abater!: Daca cedentul ie vinovat de dolus, poate fi
reclamat prin actio de dolo pentru despagubiri.—G). In
cessioues necesare responsabilitatea cedentulul in ce priveste
exislenta si infinderea obligatiunel de garantie variaza
dupa fapte.—7). Iel trebuie sa puna la dispozitiunea
cesionarului toate mijloacela de reclamare relative la obligatiunea,
de care ie vorba.—II. Efecte conventionale :
Partile pot sail expres sau implicit sa se abata de la regulele
de mal sus : 1). Cedentul se poate obliga, sa garanteze solvabilitatea.
Daca ie vorba de actio a unel creante exigibile,
se admite, ca iel a garantat numal solvabilitatea prezenta.
2). Prin invoiala partilor se poate, ca cedentul sa fie scutit
de on ce garantie 3). Etc.
C. Efectele cesiunei fata de debitor cessus : I, Cessio
fara denuntiatio nu schimba pozitiunea datorniculuT, chiar
daca acesta afla Intimplator de eessio : 1). Iel poate plaii
valabil cedentulul. 2). Daca ie reclamat de cedent, trebuie
sa plateasca. — II. Cessio cu denuntiatio — facuta fie de
cedent, fi3 de cesionar. fie de amindol acestia — schimba
siluatiunea datorniculul : 1). Iel nu mal poate plati cedentulul.
2). Trebuie sa respunda la actio a cesionarului, fiindca
acesta se prezinta ca mandatar al adevaratului creditor.
D. Efectele cesiunel fata de cesionar : Acesta ie mandatarul
cedentulul, de aceea situatiunea datorniculul nu
poate suferi nicl o schimbare, mal ales nici o schimbare
in rail: |I. Cesionarul poate valorifica creanta, dimpreuna
cu toate accesoriile iel, pe care cedentul le dobindise inainte
de notificarea cesiunei; dar iel nu se va putea folosi
de privilegiile, care sunt personal ale sale.— II. Iel trebuie
sa sufere acele exceptiones, care sunt intemeiate sau pe
fapte anterioare notificarel, sau pe dolus al cedentulul anterior
notificarel, sau pe un pact remisoriu personal consimtit
de cedent, deasemenea anterior notificarel si care
exceptiones in formula precedeaza condemnalio. — III. Iel
mal trebuie sa sufere si exceptiones personale sie, cacl
rezultatul final al cesiunei se 'ntoarce in folosul sau. — IV,
Daca cedentul a cedat actio a creantel sale la mal multl
cesionarl, acela dintre acestia va fi preferat, care va fi
tacut mal iutaiu denunliatio.
§. 213. Actiones, care se pot ceda. Restrictiuni.
Lex Anastasiana.
A. Orl ce aclio, care nu-I res liligiosa si care are de
de a valorifica o manit'eslare de drepturT patrimoniale
9

— 130 —
orl care, se poate ceda, cu eondi^iune ca manifestarea, de
care-i vorba, sa nu fie prin riatura sa inseparabila de ca-
Jitatea de titular al dreptulul, care serva de baza actiunel
: I. Dintre actiones intemeiate pe drepturl reale : 1).
Reivindicatio se poate ceda. 2). Actio hypothecaria deasenienea,
dar numal impreuna cu actio a creantel garantate.
II. Actiones relative la drepturile de obligatluni se pot
ceda, fie ca acestea izvorasc sau din conventiunl, sau din
delicte, sau din alte cauze, fie ca sunt sau civiies, saunaturales,
fie ca sunt sau pure si simple, sau cu termen, sau
•conditionaie, fie ca sunt sau synalagmatice, sau nesynalagimatice,
etc. 1). La obligatio naturalis neputlndu-se ceda
actio, care nu exista, se cedeaza celelalte mijloace de
valorificare. 2). Se sustine, ca nu se pot ceda drepturl, de
•care sunt alipite obligatiunl, ma! ales nu se pot ceda
creante nascule dintr'un contract synalagmatic. Dar nu se
poate o.eda nicl un tel de raport juridic obligator, nu uumal
acele synalagmatice. Totusi actiones, care sunt nascute
sau care se vor naste dintr'un astfel de raport, se pot
ceda. In adevar datornicul nefiind tinut sa execute, de cit
•daca primeste si iel in schimb presta^iunea, care i se cuvine,
doua lucrurl se pot intimpla : a). Sau aceasta presta^iune
poate fi facuta de orl cine, si dec! cesionarul facind'o,
datornicul trebuie sa execute si iel. b). Sau prestatiunea
nu poate fi facuta de cit de cedent in persoana :
a). Se poate ca cesionarul sa obtie acea prestatiune de la
cedent, atunci datornicul trebuie sa execute, p). Daca cesionarul
nu poate obtine acea prestatiune, reclamatia sa va
fi respinsa prin exceptio non adimpleti contractus, dupa
•cum ar fi fost respinsa si reclamatia cedentulul, daca acesta
n'ar fi facut prestatiunea, care-I incumba.—c). Alt
argument in favoarea acestel parerl ieste vinzarea unel
mosteniri Cf. infra IV.—III. Interdicta rec'iperandae possessionis
se pot ceda. •- IV Hereditatis petitio se poate
ceda. Ba, ma! mult : Mosteuitorul poate ceda chiar drcptul
s3u de mostenire si aceasta cessio atrage obligaliunoa
de a ceda actiones cuprinse in hereditas.—V. Legata si
- 131 —
fideicommissa constituesc (in persoana legatarulul sau a
fideicomisarulul) sau drepturl reale, sau drepturl de obligatiunl
; decl actiones relative la legata sau fideicommissa,
daca vor fi dintre cele enumerate pana acum, se pot ceda.
B. Actiones, care nu se pot ceda : I. Actiones, care
prin schimbarea persoanei isl schimba si continutul: 1).
Actiones meram vindictam spirantes. 2). Actiones relative
la obligatiunl ds a presta servicil nefungibile. 3). Actiones
relative la creantele de alimente. —II. Actiones, a caro 1 *
cessio ie oprita: 1). Prohibitiune legala : Actio litigiosa 2).
I'rohibitiune conventionala.—III. Actiones negatoria si con-
I'essoria in ce priveste partea lor principala si esentiala,
adeca sail conslatarea proprietatel libere, sau recunoasterea
dreplului de servitute, urmate de prohibitiunea de a nu mal
lulbura si de eventuala cautio ne amplius turbetur.—V.
Actiones pentru valorificarea drepturilor de emphyteusis
si superficies, sau pentru combaterea usurparilor de aceste
drepturl sunt supuse regule! precedente.—VI. Interdicta retinendae
possessionis sunt supuse regulei de sub III.—IV.
Actiones intemeiate pe drepturl personale. In dreptul vecliifi
dreptul de tutela se putea ceda.
C. Neexactitatea regulei: Ouae ad heredem sunt transmissibilia,
sunt etiam cessibilia.
D. Cessio unor actiones ie supusa la restrictiunl: I.
Crssio in potentiorem ie oprita de la Diocletian si Maxiniian.-
II. De la Justinian tutoril si curatoril nu pot deveni
cesionarl contra persoanelor supuse tutelei sau curatelel
I'ir. III. Filiusfamilias nu poate deveni cesionar contra lul
piilcrfamilias al sati.
E. Lex Anastasiana: I. Cesionarul nu poate cere de
la cessus de cit suma pe care a dat'o si iel cedentulul,
plii> dobinda aeestel sume, iar creanta se stinge pentru
diliTcnta intre valoarea nominala si valoarea cesiunef. Jus-
IIMIMII r< dispus si ca cesiunele gratuite simulate sa fie
imlr. -II. Lex Anastasina se aplica numal la cesiunele cu
lilln oneros. Pana la Justinian existau tret abaterl—cessio
Iflnila sail pentru plata unel datoril, sau pentru a se a-

- 132 —
junge la imparteala unel mostenirl sau pentru conservarea*
fie a unul drept, fie a posesiunel unul lucru—,care ati fost
desfiintate.—III. Lex Anastasiana nu se aplica la cesiunele
cu titlu gratuil nesimulate.—IV. Datornicul reclamat
poate inlatura coademnarea oferind reclamantulul pret,ul
cesitinei dimpreuna cu dobinzile.—V, Dovada sumel cucare
a fost cumparata actiunea creanteT. (Controversa):
Creditorul trebuie sa faca dovada ; ceea ce-i va ft usor,
prezentind sau titlul creantel sau actul decesiune, in cit cessus
va trebui sa dovideasca nesinceritatea actelor.
CAP. II.
§. 214. Stramutarea datoriilor.
In dreptul roman nu iera cu putiata, ca o dalorie
sa se stramute de la un datornic la alta persnana, fara
ca creditorul sa consimta la aceasta.—I. Cineva putea sft
ia asupra sa datoria altuia, numai intervenind ca defensor
in rem suam, in procesul intentat de creditor contra dalomicului;
cacl daca creditorul facea lilis contestatio cu.
acel qui liti se obtulit, iera considerat, ca a liberat pe datornic
printr'un pactum de non petendo tacit.—II. In caz
de instreinare a unul patrimoniu—de pilda hereditas—creantele
treceaii asupra dobinditorului, dar datoriile remineau
asupra instreinatorulul; de acea dobinditorul: 1). Se
obliga Ma de instreinator, sa ia asupra sa datoriile, ceea
ce indrituia pe acesta sa reclame prin praescriptis verbisactio.
2). Libera pe instreinatorul datornic fata de creditor
sau printr'o expromissio cu ajutorul unel novalio, sau prin,
defeiisio ia rein suam.
SECTIUNEA VII.
STINGEREA OBL1GATIUNILOR.
CAP. I.
§. 215. Geiieralita£i.
A. Efectul necesar al une! obligatiunl ieste exsecutarea
implinirea—iel; adecfl datornicul trebiiie &a< faca, sau. si\
-133 -
•nu faca, prestatiunea, ce s'a obligat de a tace, sail de a
•nu face. Obligatiunea produce acest efect numai o singura
data—si indata ce-1 produce, se stinge. Facerea prestatiunel
are de efect de a deslega—solvere—legatura dintre
parti. De acea vorba solutio arata implinirea obligatiunel ;
dar in inteles larg solutio imbratosaza si faptele, care
dest nu ronstituesc o implinire a obligatiunel, totusf sting
deasemenea obligatiunea.
B. Faptele, care sting obligatiunele se deosebesc: I.
Din punctul de vedere al caracterdor intrinsece: 1). Voluntare
: 2). Nevoluntare. —II. Din punctul de vedere al efectelor:
Unele lucreaza ispso iure, altele per exceptionem
(ope exceptionis): 1). Deosebireie dintre aceste doua felurJ :
a). In ce pnveste forma: Acele, care lucreaza per exceptionem,
trebuieau intercalate in formula, daca iera vorba
de o actio stricti iuris ; celelalte n'au trebuinta de aceasta
intercalare. b). Acele care lucreaza ipso iure libereaza pe
datornic complect; celelalte sail lasa sa subsiste o naturalis
obligatio (dimpreuna cu drepturele accesorii alipite
de iea), sau sting obligatinnea numai fata de unele persoane,
oil numai pentru un tirnp oare care. 2). Deosebi-
•rele s'ar baza—dupa alti autorJ—pe alt ceva: Acele care
lucreaza ipso iure, sting obligatiunele in virfutea lul ius
civile, jar acele care lucreaza per exceptionem sting obligatiunele
in virtutea lul ius honorarium.—III. Din punctul
de vedere istoric : 1). La inceput existau numai unele din
modurele, care sling obligatiunele ipso iure; celelalte sunt
mal recente. — 2). La inceput exista un paralelism intre
formalitatele de creare si de stingere a obligatiunelor izvoriud
din contracte : Stingerea cerea solemnitatt simetrie
opuse celor necesare pentru creare : — Cum se leaga, se desleaga.—Foloasele
acestei procedarl.—Abaterl: a). Obligaitjunele
contractuale se sting prin in ius deductio. b). Prin
novatio.—3). Obligatiunele neformale pot fi stinse in mod
neforiaa) — prin solutio.—4). Pe Ia sfirsitul republicel romane
si obligatiunele formale contractuale se pot stinge
prin solutio.— 5). Dreptul pretorian si eel imparatesc au

— 134 —
introdus pentru toate obligaliunele modur! de stingere
neformale: Pactura de non petendo, prescriptiunea exti^ctiva,
compensatio.
CAP. II.
Solutio.
I.
§. 216. Generalitafi.
A. Definitiune : Solutio ieste executarea—implinirea—
obligatiunel prin facerea presla^iunel, care formeaza obiectul
acesteia. Fr. 170 D. 50, 16.
B. Terminologie .- Sohitio ie echivalenta cu plata.—•
Dar in vorbirea obicinuita piata insamoa solutio a unel
datoril de bani.
C. Continul: Prestatiunea de facut poate consta : I.
In facere sau non facere.—II. In dare. Aci solutio apare
ca act bilateral: Datornicul da un bun economic, pe care
creditorul trebuie sS-1 primeasca.
II.
§. 217. Elementele cerute in ce prive§te persoanele,
care iau parte la o solutio, pentru ca
aceasta sa fie valabila.
A. Cine poate face solutio: I..In regula generala solutio
poate sa fie facuta: 1). De datornic. 2). De reprezentantil
acestuia. 3). De un al treile, chiar neinteresat: a).
Daca solutio acestuia constituie o iniuria pentru datornic,
acesta are actio iniuriarum contra lui. b). Daca
solutio nu constituie o iniuria, acel de al treilea are
contra datornieulul: a). Actio mandati contraria. J3). Actio
negotiorum gestorum contraria. •()• Actio de in rem verso.
— 135 -
Aceasta actio o are, chiar daca a plah't contra voiel datornieulul,
cad nu se poate susiine, ca a voit sa faca un
act de liberalitate. o). Actio, pe care i-o va ceda creditorul
platit.—II. In unele cazurt solutio nu poate sa fie facuta
de cit de datornic : 1). Munci nefugibile: 0 piclura,
etc. 2). Amenda, la care ie condemnat cine-va, cad scopul
amende! ie pedepsirea vinovatulul.—III. Acel care face solutio
trebuie sa aiba capacitatea necesara .pentru facerea
prestatiunel respective; asa pentru obligationes dandi trebuie
sa tie proprietar al lucrulul de dat si capabil de a
instreina.
B. Cul se poate face solutio : I. Solutio se poate face:
1). Sau creditorului. 2). Sau reprezentan|ilor acestuia: a).
Fie legall: Tutorl, curatorl, etc. b). Fie conventional!: Solutionis
causa adiectus, etc. a) Solutionis causa adiectus ie un
mandatar al creditoruluf (Cf. supra §. 202, A, IV, 3, a), iel
poate primi, dar nu poate cere solutio. j3). Daca iel ie ales, pentru
a inlesni pe datornic, acesta poate face solutio in minele
aceluia, chiar de va fi revocat unilateral de creditor.
Y). Daca iel ie ales pentru inlesnirea creditorului, acesta il
poate revoca or! cind, iar datornicul nu mai poate face solutio
in minelelul din momentul in care a aflat de revocare.—II. Persoana
care primeste solutiotrebuie sa fie capabila si de a primi
si de a instreina: Quid daca sau creditorul sau reprezentantii
sel devin incapabill ? 1) Daca solutionis causa adiectus
devine incapabil de a primi, chiar numal ca instrument,
datornicul—care stie despre acea incapacitate—perde
facultatea, pe care o avea, de a face solutio in minele aceluia.
2). Daca datornicul nu stie de incapacitatea creditorului,
saQ a reprezentantilor lui, poate face solutio in
ininele acestora.—III. Quid daca solutio n'a fost facuta
nicl creditorului, nicl reprezentautilor lui, ci altei persoane
de al treilea ? 1). Creditorul ratifica : Solutio devine valal)ila.
Datomieul ie liberal, dar nu nemediat, ci mediat. 2).
Datornicul dovidester ca solulio facuta de dinsul, poate fi
considerata ca negotiorum gestio folositoare pentru credilor:
Solutio ie valabila. Datornicul ie liberal tot medial.—

- 136
IV. Solutio trebuie sa se faca si sa se primeasca de parti
cu animus solvendi. Prestatiunea facuta cu alt cuget, nu
poate fi considerata ca solutio: Fr. 55 D. 46, 3. Fr. 65
§ 2. D. 12, 1.-
III.
§ 218. In ce prive§te obieclul.
A. Solutio are de obiect prestatiunea, care formeaza
obiectul obligatiunel: I. Creditorul nu poate fi silit de datornic
sa primeasca alta prestatiune, sau o prestatiuoe partiala
sau necomplecta.—II. Abate] 1: 1). Condemnalio in id
quod facere potest debitor sau beneficium competentiae:
a). Persoanele indrituite sa invoace acest beneficium : a).
Din pricina relatiunelor personale dinlre creditor si clatornic.
,3). Din pricina nature! obligatiunel. 7). Din pricina dispozitiunelor
pozitive de drept. b). Efectele: a) In dreptul
vechiu stingea obligaliunea. ,3) In dreptul nou restringe
dreptul de executare al obligatiunel. c) Nu poate fi invocat
: a) De garant. ,3). De moslenitoril persoanelor de sub
a. 7)- De/latornicul, care sau a facutsolutio fara sa-l invoace,
sau ie de rea credinta. S). In obligatiunele izvorind ex
deiicto.—2). In solulum datio necessaria de la Justinian.
B. Creditorul, daca vrea, poate sa se invoiasca cu daton
icul, ca sa primeasca alta prestatiune de cit cea dorita
: In solutum datio voluntaria. Constructiuuea juridica
a acesteia: I. Datio ob causam.—II. Vin/are.—ill. Creditorul
alege constructiunea, caro if va ii mal de folos.
C. Judecatorul poate sili pe creditor in unele cazurl
sa primeasca si o plata partiala.
D. Quid daca datornicul din dolus sau culpa ni- executa
obligatiunea in ce priveste obieclul iei? Despagubirf
atit pentru neexecutare complecta, cit si pentru executare
partiala.
E. Quid daca prestatiunea aparenc complecta, in rea.
- 137 -
litate ie necomplecta sau iluzorie ? Datornicul ie tiuut de
garautie, afara'de in donatiunl.
IV.
§ 219. In ce prive§te lociil.
A. Prin obligatiune se hotaraste locul pentru executarea
iei: I. Quid daca ie un singur Joe?.—II. Quid daca
sunt doua locurl alternativ aratate.— III. Quid daca sunt
doua locurl conjunctiv aratate ?
B. Prin obligatiune nu s'a hotarit nicl un loc pentru
executarea iei: I. Loco opportuno se poale cere executarea:
1). Natura prestatiunel determina locul. 2). Locul unde
.se gaseste lucrul. 3). Locul unde se gasea lucrul in momentul
conventiunel partilor. 4). Domiciliul datorniculuT.-
II. Loco inopportuno.
C. Felurile datoriilor din punctul de vedere al loculul
de executant;: I. Datorie portabila.—II. Datorie querabila.
—III. Datorie expediabila.
D. Ubi recte petitur? I. Actiones bonae fidei: 1). Forum
contractus. 2). Forum originis. 3). Forum domiciliului
real. 4). Forum domiciliului ales.—II. Actiones stricti iuns
cerlae: 1) Locul conveuit. 2). AcUo de eo quod certo loco
daii oportet, care se poale intenta inaintea orf-caruf judecator
competent, |inindu-se socoteala de diferenta rezullind
din schim.barea loculul.
V.
In ce prive§te timpul.
§ 220. Generalitdft.
A. Timpul, cind o obligatie trebuie executata, nu poate
lasat la voea datorniculuT.
B. Daca nicl un termen nu-I fixat pentru executare:
Obligatio ie presens si quod sine die debetur, statim

— 138 —
debetur. Statim=Cum modico spatio. —II. Trebuie interpellatio.
C. Daca s'a fixat un termen—scadenta—pentru executare,
intentjunea partilor poate fi felurita : I. Executarea
sa se faca exact la scadenta.—II. Executarea sa se faca eel
mat de ^reme la scadenta.—III. Executarea sa se faca eel
mat tarziu la scadenta.—IV. Executarea in regula general^
si in indoiala nu se poate cere mal inainte, dar se poate
face si mal inainte de scadeuta, cad diei addictio pro reo
est. Fr. 138 D. de V. 0. 45. 1. Presiatiunea ie exigibila
de abea a doua zi dupa scadenta—totus is dies arbitriO'
solventis debet.
D. Executarea nu se poate face tempore inopportuno.
§. 221. Intarsierea executdrel. Mora.
A. Neexecutarea unei obligatiunl la tinipul convenit
ie o intirziere a executArel: I Intirzierea egala en neexecutarea
complecta.—II Intarzierea neegala cu neexecutarea
complecta.
B. Felurile intarzieril: Intarzierea simpla si intarzierea
propriu zisa: I. Intarzierea simpla : Casus, etc. 1).
Definitiuiie. 2). Terminologie: Zabava. Mora inculpata (Fr.
9 § I'D. 22, 1). Mora obiectiva. 3). Efecte : a). Efecte legale
b). Efecte conventionale.—II Intarzierea propriu zisa:
1). Definitiune. 2). Terminologie: Mora. Mora culpata. Cessatio.
Frustratio. Mora subiectiva. Morosus. 3). leste culpa
un element esential pentru mora? Controversa. a). Kegativa:
Intarzierea execularel pricinueste o paguba. de a careia
reparare datornicul nu scapa dovedind numai ca nu-I
culpabil. Fr. 3 § 4 D. 18, i Fr. 137, § 4 D. 45. b). Afirmativa
: Fr. 3 § 4 D. cit. nu enumera elementele ce trebuie
sa se gaseasca in mora. Fr. 137 § 4 D. cit. ie strein
de cestiune. Romauii zie: Per eum stat quominus solveret
(impleat obligationem). Per eum slat quominus aeciperet.
4). Quid daca neexecutarea la timp provine din'
casus ?
- 139 -
C. Felurile intarzierel propriu zise: Mora solvendi si mora
accipiendi. I.Mora solvendi sau mora debitoris : Mora ex persona
si mora ex re: 1). Mora ex persona: Elementele necesare
pentru existenta sa : a). Un drepl de creanta exigibil,
care se poate reclama si caruia nu i se poate opune
nimic. b). 0 interpellaUo printr'un act oral sau in scris—
fie judecatoresc, fie extrajudecatoresc—facuta loco et ternpore
opportune sau datornicului sau reprezentantulul lul
anume imputernicit sa primeasca interpellaUo, de catra
creditor, sau de reprezeutantul sau—fie legal, fie conventional—si
aratind anume prestatiunea, care ie de facut.
c). Culpa datornicului, etc. 2). Mora ex re ie aceea cand
nu-I nevoie de interpellatio. Care sunt aceste cazuri ? Controversa:
a). Unit sustin, ca numal in urmatoarele cazuri:
a). Ctnd ie cu neputinla de facut interpellatio in urma unel
cauze provenind ex persona debitoris. ,3). Cind obligatiunea
datornicului rezulta sail dintr'o posesiune violenta
si de rea credinta, sau dintr'un turtum, on rapina, cacl
semper enim moram fur facere videlur. -{). Cind intarzierea
executarel face cit o neexecutare. b). Altil sustin, ca
exista mora ex re si in caznrile urmatoare: a). Cind obligatiunea
datornicului izvoraste din orl ce delict. Dar Fr.
8 § 1 D. 13, 1 nu se poate intinde. J3). Cind fiscus si minorii
sunt creditorl si cind piae causae n'au primit la ziua
fixata legata si fideicommissa, care li s'a lasat. Dar in aceste
cazuri intarzierea produce numal obligatiunea de a plati
dobinzi, care ie unul, dar nu singurul efect produs de
mora. 7). Cind o desrobire a fost ordonata prin fideicommissum
: Fr. 53 pr. D. 40, 5. Dar acest fragment nu se
rapoi-ta la mora. 8). Cind a lost fixat un terrnen pentru
executarea obligatiunel si a expirat. Dies interpellat pro
liomine—Dar: Regula ca mora rezulta in urma unei inpellatio,
adeca uon ex re, sed ex persona, ie exprimata ca
o regula generala in Fr. 32 D. 23, 1. Apol scadenta face
ca obligatio sa devie presens. Cf. § 220. B. II. Deasemenea
dies addictio pro reo est. Cf. §. 220. C. IV. Si orl ce

- 140 -
mora presupune o eulpa, iar datornicnl care nii plateste
la scadenia nu-I in culpa (Cf. Bonae fidei possessor, care
continua usucapio, chiar mala fides superveniens. §. 124,
D. Ill, 2. In sfirsit izvoarele noastre zicind, eft aliquando
moram in re esse, nicl odata nu dau ca pilda scadenta!
Iar Fr. 17 § 4 D. 22, 1 zice, ca dobinzele curg nu de la
scadenta, ci de la mora inainte, daca chiria nu-I platita.—
le adevarat, ca in dreptul lui lustinian se tinde le dies interpellat
pro homine, si ca in dreptul byzantin tending aceasta
a covirsit.—II. Mora accipiendi sau mora creditoris: 1).
Elementele necesare: a). 0 oferta efectiva desevirsita de
executare facuta creditorului loco et lempore opportune
de datornic: a). Efectiva, nu simpla verbala. [3). Facuta de
datornic. Quid daca reprezentantul datoruiculut o fate ?
Y). Facuta creditorului sau reprezentantilor lul legalT, sau
unuT reprezentant conventional avind tnandat general. 8).
Prestatiunea trebuie oferita intreaga. b). 0 neprimire culpabila
a prestatiunel oferite.—2). Uneori nu mal ie nevoie
.sa se ofcre prestatiunea: a). Creditorul declara expres ca
nu primeste executarea. b). Creditorul refuza de a concura
la un act preparator—cintarire, masurare, dare de sama,
lichidarea unel creante nelichide, etc. far de care prestatiunea
nu poate fi facuta. c). Creditorul ie absent, d). Creditorul
nu ia prestatiunea, pe care trebuea s'o ia pana la
un timp anumit—dies offert pro homine. Controversa. 3).
Creditorul, ca sa scape de mora, trebuie sa dovideasca motivele
de scuza: a) Eroare probabila de fapt asupra existentel.
citimel sau calitatel creantel, etc. b). Imposibilitate
obiectiva.
D. Efecte. Daca intirzierea ie pricinuita din vina uneia
din persoanele intre care exista o obligatio, persoana
vinovata trebuie sa repare on ce paguba, care a provenit
d ; n intarziere: I. Efecte produse de mora debitoris: Creditorul
are drept la id quod sua interest moram lactam non
esse: 1). In ce priveste obligationes bonae fidei: a). Datornicul
trebuie sa puna pe creditor in starea in care s'ar fi
aflat, daca executarea ar fi avut loc la termen : a). Quid
- 141 ~
daca valoarea prestatiunel a variat. J5). Exceptional ie tinut
chiar de valoarea cea mal mare de la mora si pina
la judecata. •;). Accesiunele: Fructe naturale. Fructe civile.
Usurae ex mora. S). Actiunile dobindite de datornic contra
unul al treilea.- -b). Mora are de efect perpetuare obligationern.
Post moram obligatiunea ie in rizico-pericolul
datorniculul. Quid daca datornioul dovideste, ca lucrul ar
i\ peril chiar daca ar fi tost la creditor? 2). In ce priveste
obligationes strict! iuris : Mora are de efect numal perpetuare
obligationem.—II. Efectsle produse de mora creditoris:
1). Datornicul nu mal ieste respunzator de cit de dolus
si culpa lata. 2). Periculum crediloris est si cind obiectul
prestatiunel fusese un individ dintr'un genus, si cind
pericutum fusese pus conventional in sarcina datorniculul.
3). Ofertele reale urmate de consemnare lac sa inceteze
curgerea dobinzilor conventionale. Quid dai-a ofertele reale
n'au fost urmate de consemnare? Controversa. 4). Creditorul
trebuie sa despagubeasca pe datornic de chelluelele
facute post moram cu obiectul prestntiuuel, spre a-1 conserva.
Quid in vechiul drept? Fr. 1 § 3 D. 18, 6.
E. Purgatio morae. Purgare moram. Emendatio morae.
Emendare moram: I. Pentru dalornic: 1). Ctnd face
solutio valabila, adica preslatiunea dimpreuna cu toate accesiunele,
sau oferte valabile. Creditorul trebuie sa le primeasca
; altfel cade iel in mora si posterior mora nocet.
2). Cind creditorul expres sau tacit renunta^ la efectels produse
de mora.—II. Penlru creditor: 1). Cind declara, ca ie
gata de a primi solutio, adeca presta^iunea in starea, in
care se gaseste post moram. 'Datornicul trebuie sa faca
prestatiunea, altfel cade iel in mora si posterior mora nocet.—Hi.
Purgatio morae face sa inceteze efectele intarzierel
pentru viitor. Quid pentru cele dintrecut?
F. Compensatio morae in caz de mora simultanea. Nu
poate exista mora simultanea, dec! nu se poate vorbi de
o compensatio morae.

— 142-
VI
§. 222. Efeclele produse de solutio.
Solutio si in solutum datio sting obligatiunea ipso
iure Cf. §. 216. Quid daca un creditor are mal multe cbligatiun!,
a caror prestatiune ie de aceias fel? I. Datornicul
ie in drept legem dicere rei suae ; 1) Creditorul prinieste
lex a debitore dicta. 2). Creditorul nu primeste
lex a debitore dicta. Controvert: a). Creditorul trebuie
sa se supuie vointel datorniculuT. b). In noua conventiune
solvendi animo partile trebuie sa aiba rolurl egale ; neexistind
consimtimint, solutio n'a luat nastere, decl datornicul
poate coudicere.—II. Datornicul nu arata obligatiunea,
pe care vrea s'o stinga : 1), Obligatiunele sunt neegal de
oneroase: Convertitur electio ad creditorem, dar incontinenti
si nu in pf.guba datorniculul; deei obligatio eare are
o causa durior se va stinge mat intaiu. 2). Obligatiunele
sunt egal de oneroase, dar necontimporane : Cea ma! veche
se va stinge intaiu. 3). Obligatiunele sunt egale din

— 144-
dale, lotus! iertu in drept de a le vinde si de a stramuta
—ca mandatarl al datorniculul—proprielalea aeelor bunurl
prin vinzare. b). Din pret creditoril se indeslulau pro rata.
c). Datornicul iera liberal numal pftna la concurenta
valorel bunurilor cedate, dar nu putea fi condamnat de
cil in id quod facere potest.—Quid daca situatiunea datorniculul
se 'mbunatatea mai tarziu '?
B. Quid daca datoruicul dupa cessio bonorum,—dar
inainte de vinzarea bunurilor—indestula pe creditorl ?
§ 226. Proroga$iunea executarel. Moratorium.
A. Moratorium legal: I. Dalornicul nenorocit, de buna
credin^a, dovedind, ca momentan numal nu poate plati datoriile,
obtinea de la imparat o prelungire a termenulul
de plata eel mult de cincl anl,—quinquenale spatium, induciae
quinquenales, quinquenii dilatio— dind fideiussio
donea, ca va plati dupa expirarea acelel prelungiri.—II.
Prin legi—tabulae novae—se putea acorda prelungin a
scadenlelor nu numal unel persoane, ci ma! multora.
B. Moratorium conventional: Toll creditoril de acord
pot acorda moratorium.
C. Moratorium fortat : Majorilatea in suma a creditorilor
ehirografarl si ipotecarl putea sa acorde datorniculul,
care ie gata de a face cessio bonorum, o prelungire
a scadenlel nu mat mare de cincl anl.
D. Praescriplio sail exceplio moratoria.
§ 227. Proscriptlo et venditio bonorum. Falimentul.
I. Definiliune: Procedura penlru a se vinde silit si
cu vurta bunurile datorniculul insolvabil- fie comerciant,
fie necomerciant—si a se indestula creditoril urmaritorf in
mod proportional cu crean^ele lor.
B. Terminologie: I. Decoctor.—II. Proscriptio et vendlio
bonorum.—III. Proscripliones. Libelli.—IV. Lex bono-
— 145 —
rum vendendorurn.—V. Magisler.—Curator bonorum. —VI.
Bonorum em tor.--VII. Aclio Rutiliana. Actio Servjana.
C. Origina: Procedura numita in dreplul public bonorum
sectio si introdusa de pretorul Rutilius in dreplul
privat.
D. Cazurele, in care se poale inlrebuinla aceasla
procedura : I. Fraudaliones causa lalitalio—sau fuga, sail
dosirta—dalorniculuf.—II. Neimplinirea hotarirelor condamnatoare
de calra iudicati si proiudicati (confessi in iure)
inlaunlrul termenulul cuvenit.—III. Lipsa de mostenitoil ai
dalorniculul mort.—IV. Cessio bonorum.
E. Procedura : I. Missio in possesionem rei servandae
causa: 1). Indriluitt : a). Sau unul, sail mai mulli, sau lotl
crediloril. b). Chiar creditorif condilionali. —2). Procedura :
Iera de ajuns o juslificare somara.—3). Electele: Custodia
si pignus praetorium. 4). Decoctor prin toats mijloac-ele—
chiar printr'o aclio iniuriarum—putea cere nulilalea aceslei
missio, preciim si repararea pagubelor decurgind din iea.—
II. Proscripliones, libelli, puse In parlele cele mat insemnale
ale orasulul inlauntrul unul termeu anumit, incepind
sa curga de la missio si anume : sail 15 zile—daca iera
vorba de bunurile unul mort—sau 30 zile—daca iera vorba
tie bunurile uuui viu.—III. Missio in possessioneir: venditionis
causa, dupa trecerea termenulul de mai sus: 1). Indrituitl
: a) Nu un singur creditor, ci sau ma! mulll, sau
toll. b). Numal acei, care aveau creante exigibile. 2). Procedura
: a). Causa cognita. b). Prietenil lul deeoclor Irebueau
intreball an defendat.—3). Efectele: Indrituirea de
a se pasi la vinzare.—IV. Inlauntrul unul seurt limp creditoril
trebuieati sa se holarasca, daca pasesc la vinzare, sau o
suspenda. 1). In cazul intaiu: a). Fixau de comun acord
lex bonorum vendendorum. b). Alegeau dintre iel un magister—sindic—care
sa faca vinzarea potrivit cu acea lex.
c). Faceau proscriptiones, libelli, care aduceau la cunostinla
publiculul acea lex. d). Daea Irecea un timp anumitt
(dupa unil sau 5 sau 10 zile, dupa altil sau 15, sail 30 zile),
farfl ca creditoril sa fie indestulatl, magister pasea la vin-
10

- 146 - — 147 —
zarea bunurilor in mod public. 2). In cazul al doilea creditoril
insarcinau cu administrarea bunurilor pe un curator,
care nu trebuie sa fie confundat cu curator bonis distrahendis
(Cf. §. 228) si care putea Ifi sau creditor, sau
strein. - V. 1). Vinzarea cu vurta se facea prin mezat -
praeconis vox praedicat. 2). Creditoril si cognati ai lui decoctor
ierau preferatl ca concurentT. 3). Concurentil trebueau
sa ofere creditorilor nu un pret anumit, ci atita la
suta din creantele acestora. 4). Adjudecatarul - bonorum
€mtor — capata possessio bonorum.
F. Eferiele: I. Situalia lui bonorum emtor iera: 1).
Trebuisa sa imparta quotele intre creditorl. 2). Succeda pe

— 148 — - 149 -
tract de vinzare. fara sA fi plAtit pretul,--puleail fi cerute
inapol de eel indrituili,—II. 1). Vinzarea cu deamanunlnl
se fScea prin mezat de curator distrahendorum bonorunu
2). Creditor!! si cognati al datornieulul ierau preferati ca
concuren^I. 3). AdjudecatariT dobindeau lucrurele cu titlu
particular, nu per universilarem, si grevate de iura in re.
ma! ales de ipotecele existente.
F. Efectele: I. Distribuirea p'-etulul : 1). Daca printre
creditoril urmfttorl ierau si creditorl ipotecarl, pretul lucrurilor
grevate de ipoteca servea pentru plata acestor creditori
dupft rangul lor. 2). Daca printre creditoril urmAritorl
suot si creditori privilegiatl—care au privilegia exigendi—fie
privilegia personae, fie privilegia causae, pretut
"era distribuit intr'o ordine, care pare a fi nrmatoaira : a).
Cbelluelele de inmormintare. b). Fiscul (pentru toale creantele
sale, afara de acelea care provin dintr'un delict), imparalul,
imparatita si orasele pentru toale creantele lor.
i 1 ). Sulia si logodnica (pentru inapoiarea lucrurilor date deiele
ca dos). d). CeilaltJ creditori privilegiatl, fara sa si
fie sama de vechimea datoriel (Fr. 32 D. 42, 5): PupiliK
minoril si alle persoane supuse curatelel, fata de tutoriK
protuloril si curator!! lor. Cheltuelelf! de reconstruire a line!
case a datorniculuT. Cheltuelele pentru cumpararea repararea
si echiparea unei corabi!. e). Creantele izvorind din
deposite de banl—lara dobinda—facute sau la argentarii,
sail la mensularii. 3). Restul din pret, remas dupa indestulaiva
creditoi'ilor privilegiall, se 'mparte pro rata intrtceilal^f.
credilorl, care, spre a fi deosebit! de acel ipotecari
si de acel privilegiall, sunt nuraiti chirographarl, fie ca au
un inseris doveditor nl creantel lor, fie ca n'au. 4). Keslul
din pret, remas si dupa indestularea creditorilor chirographarl:
a). Sau se depune in ciineliarcho sanctae ecclesiae
illius civitalis, in qua huiusmodi contractus celebranlnr.
dac.1 mal sunt creditor!, care n'ail participat la dislributieb).
Sau daca nu mal sunt astlel de ci-editorl, se da dalornicuiul.—IL
Distractiobouoriitn nii du loc la o successio per
universitatem: Decl persoana datorniculu! nu iera
nicl inlocuita, cicontinuade a avea capacilatea juridica. De
aceea : 1). lei iera liberal de daloriele sale numal p8na la
concurenta sumelor provenite din vinzare. 2). Creditoril
ierau indrituitl sa reclame rernasita creanlelor lor de la
tlatornic, afara numal daca acesta putea invoca beneficium
competentiae, ceea ce se intimpla, daca facuse cessio bonorum.
G. Separationes bonorum : In unele cazurl averea unul
datornic itisolvabil iera despartila in dona sail mal
multe partt —mese —avind fie-care bunurl si creditori deosebitl.
Astfel: I. Creditoril, care inlenteaza actio tribularia,
pot cere: 1). Ca fondul de coinert exploatat sau de filiustamilias
sau de rob sA fie deosebil de celelalle bur.url cuprinse
in peculiiim. 2). Mat mult de cit atita, ca diferilele
slabilimente comerciale cirmuite sau de filiusfamilias, sail
de rob sft fie lichidate separat. — II. Filinsfamilias poale
cere separarea de iialrimonit in ce priveste peculiiim profeclieium.
— III. Ciml ie vorba de bunurile unul datornic
inort: 1). Creditoril, legatarii si fideicomrnissaril aceluia,
precum si creditoril mostenitorulnl pot cere separarea de
jiatrinjonit. 2). Robul, necessaiius heres, deasemenea.
H. Corcorclalnl: Daca o persoana chematA la o inostenire,
nu vrea s'o acceptexe, de cit cu condit^iunea ca
toll creditor!! sa renuiite la o parte din creantele lor, si
daca majorilatea in suma a creditorilor primesc acea propunere
si pretorul o omoloagA, atunc! aceasta invoire—
concordat—poate fi opus rninoritatel creditorilor chirographarT,
precum si acelora care au privilegia exigendi, dar
nu si creditorilor ipotecari. — Creditorif, care n't.ti aderat
personal la concordat, pastreaza acliuuele lor intregl con-
Ira garantilor.
,^ 229. Actele frauduloase facute de datornic
in pagiiba creditorilor. —Actio Pauliana.
A. Alii datornicul insolvabil, cit si acel care se gA-
^i-^le in slare de distractio bonorum, paslreaza capacitatea

- 150 -
de a face acte juridice ; decl poate face acte in frauds
creditorilor, pentru ca pe de o parte acestia sa n'aiba de
unde sa se indestuleze, iar iel sa-s.1 asigure un viitor oarecare.
Astfel de acte pot fi anulate, daca se'ntrunesc elementele
urmatoare: I. Deminutio patrimonii prin alienare:
1). Stramutarea proprietatei. 2) Desrobirea robilor. 3). Constituirea
de iura io re, mal cu seama de ipoteci, fie chiar
pentru datoril preexistente. 4). Renuntarea la drepturl :
u). Fie prin acte pozitive : a). Renuntarea la drepturl reale:
Remiterea until araanet, etc. [3). Renuntarea la drepturl de
obligatiunl : Remiterea unei creante. b). Fie prin omisiuni:
a). Lasind ca un lucru sa fie dobindit prin usucapio, ca o
servitus sa fie stinsft sau prin praescriptio temporalis sau
prin neexercitiu, ca o creanta sa fie strinsa prin praescriptio
temporalis. etc. [3) Negligind sa opuna prnescriptio temporalis,
etc. 5). Crearea de obligatiuni, fie simple, fie ipotecare.—
Dar refuzarea de a dobiudi un cistig cu putinta
de realizat nu-i alienatio.— II. Animus fraudandi sau consilium
fraudandi, adeca deminutio patrimonii in fraudem
creditorum. Dovada aeestui element reesa sau din imprejurarl,
sau din cunostinta, pe care o avea datornicul de
starea sa incarcata. 1). Acest element lipseste: a). Cind se
plateste o creanta exigibila inainte de missio in bona, cacl
creditorul sibi enim vigilavit, iar ius civile vigilantibus
scriptum est. b). Chiar cind se plateste o creanta neexigibila.
Platitul trebue sa dee inapol numal interusurium.
2) Animus fraudandi exista cind avem de a face cu acte
juridice noue : a). Constituirea unei ipoteci in favoarea unui
creditor si in paguba celorlalti. Fr. 10 § 13 D. 42, 8.
b). In solutum datio. "Con!roversa.•—III. Eventus fraudationis
: Pagubirea in realitate a creditorilor prin actelc datornicului.—IV.
1). Daca actul ie cu titlu oneros se cere
ca acel care sau 1'a incheeat, sau a Iras tolos din iel, sa fie
conscius (particeps) fraudis.—2). Daca actul ie cu titlu lucrativ,
nu se mal cere conditiunea precedenta. 3). Quid
pentru subdobinclitorl ?
B. Mijloacele pentru anularea actelor facule in frau-
151
dem cre'ditorum: I. In caz de proscriplio et venditio bonorum:
Vindicatio utilis. Interdictum fraudatorium. 0 in
faclum actio.— II. In caz de distractio bonorum: 0 aclio
fraudatorie foarte general redaclata.—III. Una din aceste
actiunl, dar nu se stie care, se numea actio Pauliana. Daca
acest nume ar fi venit de la Paulus. ar fi trebuit sa zicem
actio Paulina. — IV. In compilatiunea lul Justinian aetiunele
fraudatorii sunt contopite intr'una singura, care se
obisuueste a se numi actio Pauliana.
C. Actio Pauliana: I. Reclamant: 1). Once creditor,
chiar conditional, al caruia drept dateaza inainte de missio
in bona si ale caruia interese au fost jignite intr'un mod
oarecare de actul atacat. 2). Curator bonorum distraheddorum.—II.
Pirit: 1). Acel care sau a indieiat actul fraudulos
sau a tras folos din iel. (Cf. A. IV \ si 2). 2) Datornicul
instreinator ajuns iarasl solvabil. 3). Subdobinditorii ? Fr.
9. D. 42, 8.-III. Scopul: 1). Reslabilirea lucrurilor in starea
anterioara savirsirel actului fraudulos: a). Piritul conscius
fraudis: a). Darea inapoj a lucrului, dimpreuna cu
fructus percepti si percipiendi. oprindu-se impensae necessariae.
[3). Desrobitii redevin robi. 7). Iura in re infiiutate
se desfiinteaza. 5). Restabilirea drepturilor, la care se
renuntase. s.). Desfiintarea obligatiunelor. b). Piritul bona
fide si titulo lucrativo, mostenitorul ace!uia care a incheeat
aclul, acel care a tras folos din actul fraudulos facut de
mandatarul sau, dar a fost bona fide : Condemnatio in id
quod ad eum pervenit sau quatenus locupletior factus est.
2). Daca restabilirea slarei anterioare nu poate sa se faca,
piritul paiiiceps fraudis poate fi condamnat si la quadruplum.—IV.
Caracterul actiunel : Actiune penala in personam:
1). Caracterul penal se manifesta : a). Eventuala condamnare
la quadruplum. b). Praescriptio prin trecerea unul
an util. Dar vreme de 30 am poate fi intentata numal
spre a se obtinea at:t cu clt piritul se gSseste imbogatit.
~2) Actio in personam. Controversa. Cf. §. 6. I. 4, 6.—Dar
nu exista o actio Pauliana in rem, ci numal in personam:
al Elementele cerute pentru a fi intentata: Totdeauna o

- 152 -
obligatiune a piritului: «). Rezullind sau din complicitatea
acestuia la actul fraudulos. p). Sau din defavoarea cu care
legea loveste pe acel, care se'mbot'ateste pe nedreptul in
paguba altuia. b). Directiunea: Se da nu numal contra posesorulul
lucrulul instreinat, sau contra aceluia qui dolo
desiit possidere, ci si contra aceluia care nu poseda, si
contra aceluia, care nee dolo desiit possidere — contra mostenitorulul
aceluia care a incheiat actul. c). Scopul: Creditoril
nicl non vindicant, nioi nu sustin, ca lucrul instreinat
ie al lor, ci eft lucrul a ramas in bunurile datornirulul.
CAP. III.
§ 230. Ofertele de platd §i consemnarea.
A. Solulio nu se poate lace, daca cieditorul : I. Ie
in mora (nu vrea sa primeasc.a solulio, etc.).—II. Ie nec-unoscut.
— III. Ie incapabil sa primeasca solutio.
B. Datornicul se putea libera: I. La inceput: Lepftdind
sau nimicind lucrul, care forma obiectul prestatiunel.—
II. Mai tarziu : 1). In caz de refuz al creditorulul:
Facind oferte reale si—daca creditorul slaruia in refuzul
sau--consemnind sau depunind obiectul prestatiunel cu invoirea
autorilateT competent^ .sau in aede sacra, sau in
horrea, sau la argentarii, mensularii. oil numularii. 2). In
celelalte cazurl (Cf. supra A. I, H fi III) depunind obieclul
prestatiunel cu invoirea autoritatei competente, nemai
avind nevoie sa nial faca oferte reale, care tie altmintrelea
nicl nu puteau sa fie facute in mod valabil.—III. Daca
depunerea nu iera cu putinla: Vinzind obiectul prestatiunel
pe socoteala crediforuluT si depunind pretul.—IV. Daca
lucrul nu putea sa fie prefacut in ban!: De pilda : Cart!
de vizita cu numele creditorulul, materil explosibile, etc.
Cf. supra B. I.
C. Efectele: I. Ofertele reale urmate de depunere :
1). Liberarea datorniculul si stingerea desevirsita a datoriel
dimpreunft cu toate accesoriile. 2). Stingerea are Ion
— 153 —
iipso iure sau ope exceplionis? Conlroversa. 3). Credilorul
iiiiiinte de Diocletian are nevoie.de cessio actionis. pe urma
are o ulilis actio, ca sft ceara lucrul de la depositai-. 4).
Se deosebesc de solutio fiind ua !c lipseste acceptarea cre-

- 154 -
2). Quid daca acea obligatiune ie illiquida?—V. Cele doua
obligatiuni trebuie sa fie reciproce: 1). Abaterl: a). Mostenitorul
poate opune in compensare creantele mostenituluib).
Datornicul reclamat de cesionar poate opune cesionarulul,
atit ceea ce i se datoreste de acesla, cit si ceea ce
i se datoreste de cedent. c). Garantul poate opune creditoriilul,
ceea ce acesta datoreste datorniculul principal, d).
Datornicul coreal poate opune in compensare ceea ce creditorul
datoreste codatorniculul coreal? (Cf. infra §. 238).—
2). Desi exista reciprocitatte compensarea n'are loc: a).
Cind se intenteaza actio depositi directa pentru inapoiarea
unul deposit, b). Cind se reclama inapoiarea unul lucru posedat
pe nedreptul de pirit—occupatio possessionis alieni
perperam facta. —c). Cind se reclama alimente. d). Cind intre
parti s'a incheeat un pactum de non compensando,
e). Cind ie vorba de unele creante ale h'sculul si ale comuneior.
E. Efecte: — I. De indata ce sunt reunite elementele
de nial sus cele doua obligatiuni sunt compensabile, adica
piritul daca vrea poate opune compensarea prin exceptio
compensationis. (Cf. supra C. II). Daca iel are mal multe
creante contra reclamantulul, poate sa aleaga pe aceea de
compensat; aceasta invedereaza, ca cele doua obligatiuni
compensabile staii independenle si neatinse una fata de
cealalta.—II. Din momentul in care exista doua obligatiunf,
compensabile se produc urmaloarele electe ipso
iure—tara voia datorniculul: 1). Dobinzile eventuate nu vor
mal curge de cit pentru diferenta dintre obligatiuni. 2).
Prin condictio indebili se poate cere inapol, ceea ce s'a platit,
in loc de a se opune in compensare. 3). Stipulatio poenae
nu-I datorita, daca in momentul implinirel conditiunef,
creditorul datorea o suma egala datorniculul.—III. Expliearea
efectelor de sub II: Intelesul cuvintelor ipso iure ie
controversat: Compensarea se produce ipso iure, adeca de
la sine, fara de stirea datornicilor, din momentul coexis^
tentel celor doua obligatiuni.- In contra acestel pArerl se
obiecteaza: a). Ie conlrara regulelor de creare si stingore
— 155 —
;ile obligatiunelor. b). Ie nepractica, cad are de urmare
nesiguranta daraverelor. c). Ie neadevarata, cacl creditorul
: a). Sau alege creanta de compensat. J3). Sau, daca
vrea, nu opune compensarea. plateste creanta, ce i se reclama,
si pe urma prin actiune reparata, cere plata creantel,
pe care n'a opus'o in compensare ; ceea ce nu s'ar
putea face, daca compensarea s'ar produce de plin drept,
cacl datqrnicul platind un indebitum in cunostinta de cauzS
a facut o libertate. Cf. si §. 238. —2). Compensarea opusa
produce efect retroactiv pina iu momentul, in care cele
doua obligatiuni au coexsitat. —ObiectiunI: Ipso iure nu insemneaza
aceasta.—3). Exislenta unel exceptio compensationis
opreste. ca o creanta sa-sl produca efecle.—ObiectiunI:
Pentru ce opreste? 4). Cele trel efecte (de sub E,
K) sunl abaterl facute anume de dreptul obiectiv poziliv.
T>). Compensatio opereaza potrivit principiilor de drept. 6).
Compensatio are loc potrivit principiilor de procedura. La
incepul compensarea opera ipso iure in bonae fidei indicia
si ope exceptionis in stricti iuris indicia. De la Justinian
iea opereaza in totdeauna ipso iure, adeca officio iudicis,
diiar de nu va fi invocata in momenlul in care se facea
litis contestatio.
F. Hotarirea. care respinge o compensare propusa,
produce urmatoarele efecle : —I. Daca respingerea se iiileineeaza
pe neintrunirea elementelor de sub D (creanta iera
neexigibila, illiquida, etc.), atunci creanta aceea poate fi.
valoriflcata mal tirziu.—II. Daca compensarea a tost respinsa
ca neintemeiata, exista res iudicata pentru viito; 1 .
G. Petilio mutua=Cererea reconventionala :—I. Piritul,
care opune o creanta in compensare, devine reclamnnt
la rindul sau, procedeaza vice mutua, si se poate ca-hotarirea
sa condamne pe reclamantul incepfttor.—II. Eleinente:
1). In iudicia duplicia piritul are de drept tacultjitea
de a cere si de a obtinea o condamnare areclamanluluT
incepator. 2). In celelalte iudicia: a). Magistratul in
vestit bu cererea incepatoruica, sa aiba cadere de a judeca
7! |ie c.ea de a doua. b). Aceasta sa fie facuta in iure. c).

— 150
Si sa existe ronexitate iotre cele douft cererl—III. Srhimbarl:
1). Cnnexitatea (II, c.) a perdut or! ce imporlauta.
2). Dijparind separarea procesiiiul in iu.s si iudicinm, dispare
si elemental de sub. II, 2, b.-3). De la Justinian:
a). Reclamanlul incepalornic nu mal poale opune incompetenta
judecaloruluf. b). Plritul inlauntni a 20 zile de la inregislrarea
ceierel incepatornice trebuie : a). Sa facA muiua
pelilio ; cacl alt-fel va aslepta sfirsitul proc.esulul si apol
va intenta acliune reparata. £3). Daca are motive, sa
recuze pe judecator si sa obtie alt judecator.
CAP. V.
§ 232. Novatto.
A. Definitiunea : Novalio est prioris debiti in aliam
obligationem transfusio atque translation
B. Novatio are loc cind se 'nlocuesle eel putin unul
din elemenlele esentjale ale obligatiunej: I. Alia cauza.—
II. Alia prestatiune.—III. Alte persoane : 1). Alt creditor.
Dar acest caz se deosebeste de (essio: a). Novatio cere
consimtimintul datorniculuT, pe cind cessio nu-1 cere. b).
Novatio slinge vechea obligatiune, pe cind cessio nu o
^stinge. 2). Alt datornic: Debitorem delegare creditor!. Delegatio.
Expromittere creditor!. 3). Alt creditor si alt
datornic.
C. Elemente.—I. 0 obligatio de 'nlocuit: 1). Civila.
2). Naturala. 3). Pura si simplfl. 4). Cu termen. 5). Conditionala
? 6). Mai multe obligatiunl reunite. 7). Nulla obligatio
est? Nu ! 8). Obligatio inanis sau inefficax? a). Partile
stiu, eft obligalio de 'nloc'uit ie inanis. b). Partile nu stiu aceasta:
a). Remin aceleasT. p). Nu remln aceleasl.—II. 0 conventiune
creind o obligatiune noua a6sfrada —litterarurn obligatio
sau stipulatio. 1). Quid daca conventiunea ie nevalabila
si nu poate da nastere unel noue obligalio ? Quid
daca conventiunea ie numal anulabila? Quid daca obligatio
cea nouS ie condicionalis ? 2). Conventiunea cea noua
-cere consimtjmintul partilor. Totust consimlimintul dulor-
- 157 -
niculul vechiu nu se cere, cind iel ie Inlocuit. Partile trel)uie
sa fie capabile de a se obliga si de a inslreina ; iele
pot lucra si prin reprezentanlT, dar mandatul de a primi
plata nu cuprinde puterea de a face novatio.—III. Animus
novandi: 1). Cind s'aii schimbat persoanele. 2). Cind s'a
sihimbat obiectul pi-estatiunel. 3). Quid cind s'au srhimbat
numal forma sau modalitatele obligatiunel primitive? Novatio
nu se presupune. Reforrna lul Justinian ?
D. Etecte. Novatio stinge obligatio ipso iure. Partile
pot intinde sau restrings aceste efecte: Efectele unel novatio
condicionalis ?
E. Deosebirea in novatio privativa si novatio cumulativa
n'are ratiune de a fi facuta.
CAP. VI.
§ 233. lerlarea datoriel.
A. Stingerea unel obligatium, far A ca crodiiornl sa
primeascA vre-o prestatiune, «e numeste remitere, iertare
a datoriel.
R. lertarea datoriel se face prin contrarias nctus:
I. In ce priveste obligatiunele izvorind din contracte consensuale
: 1). Daca nicl una din pflrtl n'a execulat obligatiunea
sa, ie de ajuns contrarius consensus, conlraria voluntas.
2). Daca o pnrte a executatobligatiunea sa, trebiu'e
mal inlaiu, ca lucrurile sa fie puse in starea denial inainfe
si apol sa se fa eft actus contrarius.—II. In ce priveste obligatiunele
izvorind din coutractul literal : Acceptilatio=Imaginaria
solutio. Aceasta acceptilatio stinge obligalio ip*o
iure?— III. In ce priveste obligatiunele izvorind din con-
Iractul verbal slipulatio: Acceplilatio=Imaginaria solutio.
Aceasta stinge obligatio ipso iure.—IV. In ce priveste obligatinnele
izvorind din contractele reale si dintr'un delict
nu ie cu putinta stingerea lor prin contrarius actus.—V.
Stipulatio Aquiliana a permis partilor sa transfurme in
nbligaliune verbala orl-ce raport obligator exislind intre-

• 158 -
iele. si decl sa-1 poata sttnge prin acceptilatio. Prin acceptilatio
se da orl-ce fel de chitanta!—VI. In cepriveste naturales
obligationes si actiunele penale rezullind din furt
si injuril contrarius actus consta in niidum pactum.—VII.
In ce priveste obligatiunele civile iertarea prin nudum
pactum nu le slingea, ci le paraliza ope exceptionis. 1).
Formele: Iertarea prin nudum pactum nu cere nicl o
forma : a). Verbal, b). In scris. c). Expres. d). Tacit: a).
Distrugerea inscrisulut. p). Inapoierea acestuia datornicului,
etc. 7). Pactum de non petendo sau pactum ne pelatur :
Pactum de non petendo in personam. Pactum de non
ipetendo in rem.
CAP. VII.
§ 234. Confusio.
A. De?.nitia: Reunirea in aceeas*. persoana a calitatilor
de creditor si datornic a aceieeasl obligatium.
B. Efecte: Obligatio se stinge ipso iure in proportiunea
in care confusio s'a intimplat.
C. Confusio poate proveni in urma unel successio, fie
universala, fie particulara.
D. Quid daca confusio inceteaza in urma unel intim-
,piarl ulterioare?
CAP. VIII.
§. 235. Transactio.
A. Definite : Curmarea unet afacorl indoelnice sail
•liligioase cu ajutorrl unei conventiuni, prin care o parte
-renunta la un drept al sau in schimbul unel renuntar! analoage,
sau a unel preslatiunl oare-care de facut de cea-
;lalta parte.
B. Terminologie: Transigere, Pacisei.Decidere.—Invoiala
C. Elemente: I. 0 afacere indoelnicft sau litigioasa.
- 159 —
data procesul s'a sfirsit defmitiv ?--!!. 0 jertfa de
(Ocut de (ie-care parte.—0 renuntare fara resplata pu-I o
liansactio ci o donatio. —III. Elementele unel conventiuni:
1). Partile s& fie capabile de a face o transactio. 2). Sa
poata dispune de ceea ce va forma obiectul transactiunel
,'!). Obiectul asupra cAreia se transige sa fie susceptibil de
Iransaclio. 4). Invoiala sa nu fie inriurita de error, vis,
sau dolus.
D. Efecte: I. Transactio face lege intre partt.—II.
l);ica Iransactio curma o afacere litigioasa, se poate a-
Kemana cu res iudicata sau

- 160-
unel fideiussio si unul coristitutum.
B. Res indicnta. I. Hotarirea condamnatoare inlocueste
obligatiunea de mat inainte prin acea continuta in
iudicatum.—II. Hotarirea achitatoare nimieeste obligatiunea
complect. —[Hi Quid daca hotarirea achitatoare ie nedreapta?
C. lusiurandum.
D. Dies si coridicio: I. Obligatio tempore aut condicione
finiri non potest—II. Dar se poate conveni, ca o obligatio
sa produca efecte sail numal pana la trecerea unuf
termen, sau numal pana la implinirea untl condicio.
E. Moartea persoanelor partase la obligatio. - I.
Moartea fireasca : 1). In general obligatiunea nu se stinge,
2). Dar obligatio avind de obiect prestatiunl continue bazate
pe eonsideratiunl individuate nu mal produce efecte.
— II. Moartea civila—rnagna capitis diminutio (maxima si
media capitis diminutio)—: Patrimoniul lul minutus trece
la alte persoane prin succesio per universitatem : dec! aeeleasl
efecte, ca si la moartea fireasca.—Efectele produse
de capitis diminutio minima in vechiul drept si in dreptut
lul Justinian.
G. Perderea creantei drept pedeapsa : I Primirea
uriel cessio oprita—II. Samavolnicia si Decretum divi Marci.—III.
Etc.
H. Stingerea obligatiunci priucipale atrage stingerea
obligatiunel accesorie.
I. Imposibilitatea executaret pricinuUa de casus. Ultra
posse nemo obligatur.
J. Lipsa interesulul din partea creditorulul. Fr. 3-2
D. 19. 2.
K. Fr. 50 D. 19, 1.
• •- 161 -
SECTIUNEA VIII.
Pluralitate de indrituirl §i Indatorirl.
CAP. I.
Pluralitate de subieete.
§. 237, Generalitafi.
A. Pluralitate de subieete datoritA: I. Mostenirel: 1).
(ireditorul murind, lasa mal multl mostenitorl. 2). Datornicul
murind, lasa mal mul^I mostenitorl. 3). Si creditorul
si datornicul murind lasa mal multl mostenitorl.—II. Conventiunei,
care a dat nastere obligatiunel si care a tost
incheeata intre mal multe persoane—fie numal creditor!,
lie numal datornici, fie si unil si altil—fara sa determine
dreplurele si indatorirele partilor.—III. In privinta acestul
t'el de pluralitatl se aplica regula lege! celor 12 table:
Nomina ipso iure divisa sunt. Alit partea, care se cuvine,
cit si acea, care priveste pe fiecare vor fi: 1). Sail proportionale
in cazul I, 1, % si 3.—2). Sau: a). Potrivit conventiunel.
b). lar daca aceasta nu contine nicl o indicaliune,
sau se iveste indoiala, acels parti vor fi egale.
B. Pluralitate de subieete datorita unul act juridic—
I'M! conventiune, fie dispozitiune de ultima vointa—din care
rrzulUi, cA fiecare creditor are dreptul de a cere prestatiun

— 162 —
§. 238. Obligaiiuni coreale.
A. Definitiune: Cf. supra §. 237. B.
B. Terminologie : I. Correi.—II. Correi credeudi. Correi
stipulandi.—III. Correi debendi. Correi promittcndi.
C. Origina : Stipulatio : Fr. 4 D. 45 2.—Pr. I. 3, 16.
D. Izvoare: I. Acte juridice bilaterale : 1). Stipulatio.
Cf. §. 255. H. V. 2). ConventiunI bonae fidei : Fr. 9 D. 45
2.—II. Acte jnridice unilateral: DispozitJunI de ultima
vointa.—III. Hotarirea judecatoreasca nu poate crea corealitatea,
cacl de regula hotarirele recunosc, iar nu creaza
drepturl. Insa o hotarire gresita poate crea si corealitatea.
IV. Corealitatea nu se presupune !
E. Felurl: I. Corealitate activa. — II. Corealitate pasiva.—HI.
Corealilate si activa si pasiva.
F. ModalitAtele legAlurel dintre parti pot fi felurite
atit pentru fiecare dintre correi debendi, cit si pentru fiecare
dinlre correi credendi : Un correus dsbendi se poate
obliga prezent (pur si simplu), iar altul viitor (sau cu termen.
sau cu condicio); unul sa implinea

— 164 -
L). Pe'rderea intimplatoare a lucrulul formind obiectul presfatiunel.'
i). Imposibilitatea de executare priciniiita de Casus.
Dar neexecutarea provenind din t'apta (dolus satti
culpa) unuia din dalorriicil 'coreall,nu libereaza pe niclun
datornic coreal—alterius factum alteri nocet. 3). Faptele,.
care privesc numal persoana unuia din dalorriiel si care
au de efect de al pune pe acesta la adapost de o reclamare,
sau de a-1 libera nu produc aceleasi£efecte2ca si solutio:
a). Capitis diminutio. b). In integrum restitutio. c)>.
Confusio. Quid daca sau codatornicil, sau cocreditoril sunt
b mchert tovarasl? d). lertarea datorirel (pactum de non<
petendo). Quid daca sau codalornicif, sau cocreditoril sunt
baneherl tovarasl? e) Liberatio legata.—II. Actele intrerupatoare
de praescriptio facute de uncocreditor coreal fata
de unul din codatormcif coreall intrerupe praescriptio in
favoarea ttituror cocreditorMor si fata de tot! datornici!.—
III. Daca until din datornicil coreall ie in mora, despflgubirele
dalorite, fiind ceva in afarA de prestatiunea primiitiv'A,
mi-1 privieso de cit pe dinsul.
I. Creditoriil coreal, care a priniit prestatiunea inrtreaga
trebuie sa dee socoteala cocreditorilor sei? Si datornicul
coreal, care a facut prestatiunea inireaga are vre un.
recurs contra codatornicilor sel ? Totulatirna nu de corea-litate,
ci de raporlurele existente intre partT; iar recursuli
eventual se va valorifiea: I. Sau priri actio pro socio, actio
mandali, actio c'ommuni dividundo, etc.—IV. Sau prin.
acliones. pe care credilorul: 1). A voii sa le cedeze datbrniculul.
2). A trebuit sa le cedeze datorniculul: Beneiiciuin
ce ieiidaruhl actionuin.
K. Duosebirele 'dintre oblig itiunele coreale si obligatiunele
cu prestatiune indivizibila :—I. In obligatiunele coreale
fiecare reus ie sau creditor sau datornic al prestatiunel
iutregt; iar in obligal.iunele cu prestatiune indivizibila fiecare
reus ie sau creditor sau datornic numal al pSrtel sale.^
In obligatiunele coreale S3himbarile suferite de prestatiune
nu Inriures:: asupra obligaliunel ; iar in obligatiunele cu
jirestatiiuie indivizibMfi, daca prestuliunea devine divizibilj?t
165
•si obHgatiunea se schimba in obligatiune en presiatiune
divizibila,—III. Obligatiunea cprealA se imparle intre mostenitoril
unul codalornic coreal ; iar obligatiunea cu pres^
tatiuns indivizibila remine cum ie, citavreme pre.statiunea
sa ie indivizibila.—IV 7 . lertarea daloriel acqrdate unul datornic
coreal ,uueorl stinge obligatiunea fa^a cu toll codalornicil
(Ct. supr H, I, 3, d, in fine); iar obligatiunea cu
prestatiunea indivizibila nu poate fi stinsa in parti.—V. Corealitatea
nu dfl drept la recurs prin iea insast (Cf. supra
I); iar obligatiunea eu prestatiune divizibila da drept in
loldeauna la recurs, caci presupune in totdeauna o coniunitate
de inlerese.—VI. Datornicul coreal reelamat nu poate
cere un ternien, penlru a pune in cauza pe ceilaltl codatornicl
coreall; iar in obliga^iunele cu prestatiune indivizihila
aceasta se poate face (Cf. §. 187, E, II, 2, b, a si 3, b, ?).
§. 239 Obligatiuni solidare
A. Definitiune: Cf. §. 237, C.
B. Terminologie : Obligatiune solidara. Obligatiune in
solidum.
C. Izvoare: —I. 1). Sau ex delicto. 2) Sau quasi ex
delicto. —II. Vatamarea unor obligatiunl izvorind sau ex
contractu sau quasi ex contractu.—III. PromisiunI separate
facute de persoane deosebite, dar relative la aceeas pre-
.slatiune.
D. Construirea juridica: Obligatiunele stau alaturl in
iiidd independent.
E. Efecte: I. Creditorul nu poate cere solutio—implinirea
prestatiunel—de cit o singura data—bona fides non
liatilur ut bis idem exigatur; iar implinirea prestatiunel
l.iculA de un datornic libereaza pe to^i datornicil solidary
c:li ( obligatiunea nu mal are obiect.—II. Orl ce faplA echivalcnta
cu o solutio, produce aceleast et'ecte : 1). In soluliim
datio, 2). Otertele de plata urmate de depunere. 3).
salio. 4). Acceptilatio.—III. Novatio, iertarea datoprin
pactum de non petendo, litis contestatio, jtiramin-

— 166 -
tul cu unul din datornicl nu stinge obligatiunea solidara,
IV. Intreruperea prescrip^iunel fat/i de un dalornic solidar
n'are efect fa^a de ceilaltl codatornicT solidarl.—V. Datornicul,
care a platit tot are recurs in contra celorlaltl ? 1).
Dacft nu iein dolus, are totdeauna recur?, cacl implinind §i
obligayunea altora, a lucrat ca negotiorum gestor. b)^
Daca ie in dolus (Cf. supra C, I, 1) nu are drept la recurs,
CAP. II.
Intereessio.—Gapan^ia personala.
§. 240. Generalitafi.
A. Definitiunea : Intercessio ie actul juridic prin care
cineva de buna voie si fara ca sa fie obligat ia asupra sa.
datoria altuia.
B. Terrainologie: Intercedere. Intercessio.
C. Elemente:—I. 0 intervenire, de buna voie si tara
sa fim obligatl, in favoarea altel persoane.—II. Luarea asupra
noastra a unel obligatiunl.—Nu-I intercessio: I). Daca
dam un lucru pentru alia persoanft. 2). Daca facem o plata
pentru alta persoana.—III. ObligaUunea, pe care ne-o luam,
nu trebuie sa fie a noastra, ci trebuie : 1). Sa fie a altel
persoane. 2). Sa ne fie impusa in urma unel conventiunl
incheeate: a). Sau cu creditorul persoanel pentru care intervflnim.
b). Sau cu cineva, care: a). Trebuie sa devie
creditor. P). Sau trebuea sa devie creditor.
D. Felurl.—I. Intercessio privativa: 1). Sau elibereaza
pe acel, pentru care intervenim : Novatio facuta pria expromittere
(Ct. supra §. 232, B, III, 2).-2) Sail impeded pe aeel,
pentru care intervenim, sa devie datornic.--II. Intercessio
cumulativa: Cind obligdtiunea, pe care o luam asupra noastrar
se adaoga la obligatiunea altuii, (lasind-o pe aceasla sft
subsiste) si constituie decl o obligatiune subsidiary si accesorie
a acesteia. 1). Garantia reala: Pignus si hypothec
(Cf. Cartea II, titlul VII, §§. 162 -180). 2). 'Ganantia per-
- 167 —
sonala=Cautionarea : Sponsio, fidepromissio, fideiu.*sio,
mandatum qualificatum, constitum debiti alieni.
§. 241. Sponsio, fidepromissio, fidehtssio
A. Istoric: I. Vindex, vas, praes. —II. Stipulatio: 1).
Correus promittendi; care Snsa se obliga nu in mod subsidiar
si accesor, ci de o potriva cu datornicul principal.
2). Adpromissio (Cf. §. 255, H, VI, 2, c): a). La inceput,
sponsio. b). Apol tidepromissio. c.) De pe la sfirsitul republicel
si fideiussio, care cu vremea inlatura pe cele doua
pre«'edente.
B. Sponsio si fidepromissio : I. Deosebirl: 1). Formula pen
iru sponsio : Idem dari spondes. Pentru fidepromissio: Idem
lidepromiltis. 2). Sponsio mal veche. Fidepromissio ma
noua. 3). Sponsio accesibila riuinal cetatenilor. Fidepromissio
accesibila si streinilor. 4). Terminologie: Sponsor. Fidepromissor.—II.
Asemanari: 1). Forma: Amindoua se faceau
prin stipulalio. 2). Elemente: a). Alipirea lor mi mal la obligatio
verbis contracta. b). Garantul sa se oblige la idem,
iar nu la mal mult. La mal putin se putea obliga.
:{). Efecte : a). Garantul ie tinut individual, adeca obliga-
(\a sa nu trece la mostenitorl. b). Putea fi reclamat prin
actio ex stipulatu, ca si datornicul principal, c). Daca facuse
solutio pentru acesta, putea sa-l reclame: a). Sau
prin actio mandati contraria. £). Sau prin actio depensi.
d). Daca mal mul^I sunt cogarantf al aceleeas datoril: a).
La iriceput fiecare iera tinut pentru lot. p). Lex Appuleia
creaza o societas intre cogarantl : Acel care platise peste
partea sa, putea ob^ine plusul de la ceilaltf. 7). 0 lex,—a
careia nume nu se cunoaste,—obliga pe viitorul garantat
sa declare public si de mal inainte pentru ce obiecl si citl
cogarantl primeste; altfel acestia inlauntrul a 30 zile pot
reclama, sa se cerceteze judecatoreste, daca declaratia aceea
a lost facutfl, si in caz negativ ierau liberatJ. dj. Lex
Furia dispune, ca cogaranUl din Italia sa fie obligatl numal
vreme de dol anl si ca obligatiunea sa se divida ipso

- 168 -
iure intre cogarantil existentlin momenlul exigibilital,el:
Benelicium divisionis. s). Epistola divi Hadriani (Cf. infra
C, VII, 4, a) a intins si la provincil bencficium divisionis
intre cogarantil solvabill in momenlul In care.se facea litis
contestatio. i). Lex Cornelia opri, ca aceeas persoana
sa poata garanta pentru acelas datornic, aceluias creditor,
inlauntrul aceluias an pentru mal mult de 20000 HS.—0bligatiunea
pentru excedent iera nula.
C. Fideiussio: I. Forma: Slipulatio.—11. Formula:
Idem fide tua'esse iubes?—III. Terminologie: Fideiussor.
—IV. Elemente: 1). Accesibila si cetatenilor si necetatenilor.
2). 0 obligatiune principals: a). Fie izvorita din
convenliune, din delict, etc. b). Fie verbala, fie altfel. c).
Fie civila, lie naturalis d). Fie prezenta, fie viitoare (sail cu
dies, sau cu condicio. In ultimul caz garantia se va naste
cind se va naste si obligatiunea principala. e). Quid daca
obligatiunea principala ie sau inefficax, iau neexistenta?
(Cf. §. 190). 3). Garatul sa se oblige la idem. lei nu se
poate obliga durius (re, tempore, loco, causa); dar se
poate obliga alit arctius (adaogind constituirea unel ipoteci),
cit si mal ales levins. 4). Consensul al creditorulul
si al garantuluT. Nu-I necesar, sa consimta si datorr.icul.—V.
Scopul : A asigura creditorulul solutio obligatiunei
principale : 1). Sau asigura solutio integrals a acesteia.
2). Sau numal a remasitel neexecutate de datornicul
principal: Fideiussio indemnitatis. 3). Sau fideiussio
succedanea: a). Fideiussor fideiussoris. b). Garantul ie garantat
de alta persoana, ca va oblinea inapol, ceea ce va
trebui sa plateasea pentru datornicul principal.—VI. Continut:
1). Obligatiunea garantulul euprinde obligatiunea
principala dimpreuna cu toate accesoriile ie!: Despagubiri
(stipulatio poenae), dobinzl de intirziare, etc. 2). Dar nu cuprinde
nicl dobinzele conventionale fagtlduite de datornic
dupa fideiussio si nicl dit'erite poenae neconventionale, care
pot atinge pe datornii;— VII. Efecte : 1). Obligatiunea garantului
trece la mostenitorii lul. 2). Drepturile creditorulul:
Are actio ex slipulalu contra garantulul: a). In dreptul
vechiu putea intenta aceasta actio, desi nu reclama^e
mal intaiu pe datornicul principal, b). De la Novella IV ;i
- 16U -
lui Justinian garantul se bucura de beneficium excussionis
sau ordinis : a). Daca n'a renunlat la iel. [3). Daca obligatiunea
principala nu-I numal naturalis. 7). Daca nu-I argentarius.
3). Drepturile garantulul; a). Daca garantia ieste
in interesul datorniculul principal: a). Garantul reclamat
poate si recu'rge la datornicul principal spre a.fi aparat,
si sa valorifice loate mijloacele de a para re, pe care Ie ar
fi putut invoca acela, afara de acelea inherente individualitatel
acesiuia si de acelea contra carora fidfeiussio a avut
tocmal de scop, sa garanteze pe creditor, p). Daca cu toate
acestea garantul trebuie sa plateasea tot sau parte, poate
cere, inainte de a plali. ca creditorul sa-I cedeze actiunele
sale relative la datoria garanlata. Beneficium cedendarum
actionum. -(). Garantul, care a platit pentru datornicul principal,
poale cere inapol de la acesta alit cit a plalit sau
prin aclio mandati coutraria, sau prin aclio negotiorum
gestorum, sau ca procuralpr in rem suam, daca a obtinut
cedarea actiunelor. b). DacS garantia ie in interesul garantulul,
acesta nu poate cere inapoi ceea ce a platit de la
datornicul principal, c). Deasemenea daca garantia s'a facut
donandi animo—4). Drepturile cogarantilor: a). Intre
cogaranll exista corealitate in privinta obligatiunel lor, dar
epistola divi Hadriani (relaliva la inceput numal penlru
fideiussio. Cf. supra B, II, 3, z) a admis beneficium divisionis:
a). Cogarantul poate renunta la acest beneficium. [3).
II pei'de, daca tagadueste pe nedreptul obligatiunea sa. •/•).
CogarantiT unu" tutor nu-1 pot invoca. b). Daca un cogarant
a platit totul : a). Poate eventual (daca intre cogaranll exista
raporturl de mandat, etc.) sa aiba recurs contra celorlaltl.
t3). De la lex Appuleia si de la epistola din Hadriani
poate cere cedarea actiunelor, dar ca cesionar va
suteri si beneficium divisionis, opus de acel dintre garanli
indrituitl la aceasta. - - VIII. Incetarea garan.
Mel: I. Solutio a obligaliunel principale stinge garan-
Ma. -- II. Litiscontestatio dintre creditor si datornicul
principal: 1). In dreptul vechiu stingea garanlia. 2). De la
Justinian creditorul pastreaza drepturile si aetinnele sale

- 170 -
contra tnturor, pina la plata complecta a creantel sale.—
Celelalte faple, care sling obliga^iuneft principal:! (compensatio,
novatio, acceptilatio, confusio, perderea lutlmplatoare
a obiec.tulut prestatiimel, etc.), sting si garan^ia. Dar garantul,
care prin tapta sa nimiceste obiectul prestatiunet
principale, libereazfl pe datornic, reminind expus sai>
la o actio de dolo, sau la o utilis actio ex slinulatu.—IV,
Daca datornicul principal s'a obligat expres sa descarce
pe garant InlSuntru unul termen determinat, acesta poate
recurge contra aceluia, dupa expirarea termenuluT, chlar
inainte de orl-ee reclamatie a creditoruh T, spre a fi liberal.—V.
Daca datornicul principal raicsoreaza sigurantele,
pe care le prezenta in momentul garantiel, garantul poate
reeurge contra aceluia spre a fi liberal de garantie.
$. 242. Constitutum debiti alieni. Mandatum
qualificatum.
A. Constitutum debili alieni: I. Definitiune: Fagaduinta
de a executa la o zi fixa o dalorie a alluia. (Cf. §.
192, C, I, 2, b).—II.Terminologie: ConsUtutum. Conslituere
=A fixa o zi de comun acord.—III. Aseman.lrl cu ficleiussio
: I). Icste o inlercessio cumulativa. 2). Cere preexistenta
uneT datoril principale. 3). Corealitatea inlre ma*
muHl, care s'ati indatoritprin constitutum. 4.) Coindatoriti 1
se bueura de: a). Beneficium divisionis. b). Beneficiuni excirssionis.
c). Beneficium cedendarum actionum.—IV. L)eosebirl
de fideiussio : 1). Forma: Printr'un simplu pacluiu.
(Cf. §. C, I, 2, b). Important^ acestel deosebirl apare relativ
la actiunea, care se cuvine creditorulul. 2). Elemente r
Prin con.stituturn o persoana se poate obliga nu mmnai la
idem, ci si la altceva ; dar nu si in duriorem causam. In
ultimul caz constitum nu-t uul, ci supus reductiunel. 3)
Efecte: Acel obligat prin constitutum nu poate invoca ex
ceptiones, pe care dalornicul principal le va fi dobindit,
dupa ce constitutum a fost lacut (praescriptio, etc.), ci nu-
— 171 —
inaT pe acelea intemeiate pe fapte, care aQ satisfacut pe
creditor.
B. Mandatum qualificatum: I. Definitiune: Insarcinarea,
pe care o dam aceluia, care va deveni creditor, ca
sa faca o presta^iune in favoarea unul al treilea, pentru
care intercessio a noastrft are loc.—II. Terminologie: Mandator=Mandant=Garant.—III.
Asemanarl cu fideiussio:
1). lesle o intercessio cumulativa. 2). MaT multl mandatores
sunt tinutl in solidum (nu coreal), dar se bucura de
aceleasi beneficia ca si fideiussores si cofideiussores. (Cf.
$. 241, C, VII, 2, 6, 3, a, p si 4, a.) 3). Obligatiunea lul
mandator iuceteaza, cind se stinge datoria garantata.—IV.
Deosebirf de fideiussio: 1). Forma: Mandatum. 2). Elemente
: Nu cere preexislenta unel obligatJunl principale,
ci din contra iel precedeaza o astfel de obligatJurie ; decl
obligatiunea lul mandator nu-I accesorie: a). Mandator {ie
linut in mod absolut. b). Nu poate invoca exceptiunl streine.
c). Plata facuta de iel nu libereaza pe datornic : a).
Iel poate cere cedarea actiunelor si dupa plata. p). Poate
rcclama si uliliter contra datorniculul. 3). Creditorul poate
reclama pe mandator prin actio mandati contraria.
§. 243. Lttercessio feminarum. Senatusconsultmn
Velleianum
A. Istorie: I. Octavian "August si Claudiu au dispus
ne fenimae pro viris suis inlercederent.—II. Mai tirziu, dar
tot sub Claudiu, prin S. C. VeHeianum (a. 46 p. Ch.) femeele
au fost oprite: 1). De a garanta pentru altil prin
lideiussio. 2). Si fie a lua parte la mutui dationes pro aliis.
—III. Jurisprudenta a aplicat S. C. Velleianum la toate
I'rlurile de intercessio ale femeilor.
B. Efectele S. C. Velleiauum : I Intercessio a femeel nu-I
nula, dar femeea are exceptio S. C.' Velleiani: 1). Femroa,
mostenitoril seT, precum si acel, care garantaserft—
flu real, fie personal—fagaduinta sa, pot invoca aceasta exo-plio.
2). Exceptia poate fi invocata si dupa condemnation-

— 172 —
3). Exceptio opusa nimicesle fagaduinla lemeel complect,
nelasind nicT macar o riaturalis obligatio. 4). Nu se poale
invoca cxceplio : a). Cind femeea nu sntsrea nici o pSgubire.
b). Cind intercessio se facuse in favoarea femeei. c).
Cind avuse de pbiect constituirea uiiel dos. d). Cind ereditorul
nu stieai ca actul de care-I vorba, ie o intercessio.
e). Cind creditorul iera minor, f). Cind femeea mostenise
pe aeela,.pentru care tacuse intercessio, g). Cind femeea
iera vinovaja de dol—malitia supplelsexum, 5). Femeea nu
poate renunta de mal Inainte la exceplio, ci numal ex
post—II. Dacft femeea executase fagaduinta sa, poate sa
ceaia inapoi ca indebltum, ceea ce dase.
C. De la Justinian: I, Ori-ce intercessio a unel femel
trebue, sub pedeapsa de militate absolute', sa fie tacuta prin
act public inainte a Irei martorl, dar femeea tot va putea
opune exceplio S. C 1 . Velleiani.—II. Daca femeea a fost
despagubi.ta de intercessio a sa, nu ma! poate opune exceptio,
cbiar daca n'ar fi facut un act public--lit. Femeea
nu poate invoca exceplio : 1). Cind e vorba de libertatea
unul rob. 2). Cind a reinoit garantia sa, dupa trecerea a
dol de la ajungerea sa la majorat. 3). Cind a renuntat la
exceptio, pentru a se Insarcina cu administrarea tutelel
copiilor sel.—IV. Mai tirziu Justinian a mal dispus, ca orlce
intercessio a unel feme! pentru barbatul iei, ie nula,
afara numal dacft se dovidea yavspw?—vadit—, ca iea a
tras vre-un folos oare-care.
D. Consecinte : I. In ce priveste intercessiones cumulative
aplicarea roguleloi 1 de mal sus, nu da lot la greutatl.—II.
In ce priveste intercessiones privative insfl, uroiarile
ierau foarte serit)ase : Pentru ca creditorul, —care
renuntase la o creanta, in schimbul aceleia a femeei—sa
nu ramina pagubas, i se da : 1). Actio restitutoriasaarescissoria,
daca intercessio a femeei stinsese o obligatiuno.
2). Actio instituloria (quia instituit magis quam restituil
obligationem), daca femeea prin a sa intercessio oprise pe
cineva se devie datornic.
TITLUL II.
PARTEA SPECIALA
SECTIUNEA I.
§ 244. Generalitciti.
Care ie sistemul eel mal -rational peatru studiarea
izvoarelor obligaUunelor ? Controversa in ce priveste conventiunele:
I. Din punct de vedere morfologic, sau al construe
tiunei: 1). Sau: a). Conventiunf consensuale; b). Reale,
e), Verbale. d). Si literale. 2). Sau: a). ConventiunI synalagmatice
(bilaterale ?). b), Nesynalagmatice. Cf. § 192, C..
II). — II. Din punct de vedere fiziologic, sau al fuhctionarel:-
I). Donatiunl. 2). ConventiunI de bine-faceri: a). Depositum.
b). Commodatum. c). Mandatum. d). Mutuum, care n'aduce
dobinzf. 3). ConventiunI de schimb : Vinzarea, ini-birierea,
etc. 4). ConventiunI aleatoril. 5). CbnventianI de transac-
Ijuni. 6): Cohventiuni de tovarasil. — III. Din punct de vedere
al obiectulul prestatiunei: 1). Prestarea de servicil:
Mandatum, depositum, locatio operarum. 2). Intrebuintarea
unui lucru : Comodatum, mutuum, locatio re rum. 3). Instreinarea
unul lucru: Vinzarea, schimbul.—IV. Romanil deosebesc
coutractus de pacta : 1). Contraclus sunt studiate
din punct de vedere morfologic si enumerate totdeauna in
ordinfi chronologiea : Re, verbis, litteris, consensu. 2). Pacta...
cl. § 192, C. I, 2, a, b si c).
SECTIUNEA H.
Contraete.
SUBSECTIUNEA I.
Contracte reale. Re eontrahitur obligatio.
CAP. I.
§ 245. Qeneralila{i,
A La inceput re eontrahitur obfigatio, cind datorninil
primise un lucru de la creditor si trebuea safl sa dea».
mapol, sau sa inapoieze eredilorulut acelas lucru.

- 174-
B. Pe urma re contrahitur obligalio si rind datorni-
•cul primise o prestatJune de la creditor si trebuea sa faca
in favoarea acestuia o alia prestatiune.
CAP. II.
Mutuum
§. 246. Definifiune. Elements. Efecte.
A. Definitiune: le un contract real stricti iuris, prin
care o parte da alteia o cantitate delucrurl fungibile, cu in
datorirea pentru aceasla din urma de a da inapoi (reddere
retrodare) tot atita de acelas genus si aceeas calitate.
B. Terminologie: Mutuum. Mutuum dans. Mutuum
accipiens.
C. Elemente: I. Dalio. Ex meo tuurn fit ? 1). Datio
poate fi : a). Direcla. b). Indirectil. 2). Promissio dationis
nu da nastere la iiuituum, ci la pactum de mutuando.—II.
'Lucrurl fungibile (Cf. §. 35).—HI. Cugetul pArtilor de a
incbeea un mutuum.
D. Efecte: I, Mutuum accipiens trebuie sa dea inapoi
tantumdem eiusdem generis et qualitatis : 1). Tantumdem :
a). PArtile se pot invoi sa dea mal putin inapoi. b). Dar
nu se pot invol sa dea mat mult: Quid pentru dobinzT ?
Ci. §. 189, A. VI, 1, b. «. pg. 141). 2). Eiusdem. Totusi
creditorul mi poate refuza aceeas cantitate de ban! in alte
'lelurl de monezi, avind curs legal.—II. Actiones: 1). Legis
actio per condictionem. 2). Condictio certi=Conciictio ex
mutuo=Actio mutui. 3). Actio contraria ?
E. Restrictiunl introduce de S. C. Macedonianum : I
Mutimm accipiens are exceptio S. C. 1 Macedoniani, daca se
gasesc reunite elementele: 1). Mutuum de banl: a). Nu mutuum
de alte lucrurl fungibile. b). Si nicl banl datt cu alt.
titlu de cit mutuum. 2). Mutuum accipiens in momentul
•fcnprumutuliil sa fie sub patria potestas, adeca filius familias
: Sau fiu, sau fica, sau orl ce alt scoboritor sub pu-
^terea parinteasca.—II. Exceptio S. C. 1 Macedoniani poate fi
— 175 —
opusA atit inainte, cit si dupa dare hotarirel : 1). De filiusfamilias,
chiar dupA ce a devenit sui iuris. 2). De paterfamilias
al acestuia.—3). De mostenitoril persoanelor de
sub 1). si 2).—4). De garantil: a). Care n'au garantat donandi
animo. b). Care n'au garantat contra excepliunel insasT.—III.
Efecte: 1). Respingerea reclamatiunel. DacA mutuum
dans ie minor, so ocroteste pe qu: certat de damno
vitando, contra acelu! qui certat de lucro captando. 2).
Dar !asa sA subsiste o naturalis obligatio. Cf. §. 190 B.—
iV. Exceptio S. C. 1 Macedoniani nu poate fi opusa: 1). De
filiusfamilias: a). DacA in mod viclean s'a dat de sui iuris.
b). DacA, dupA ce a devenit sui iuris, a recunoscut datoria,
fie expres, fie tacit, c).'Daca are sail peculium castrense,
sau peculiurn quasi castrense, nu poate opune exceptio pinA
la concuren^a acestor peculia. 2). Nicl de paterfamilias si
nicl de filiusfamilias : n). DacA paterfamilias : a). A consim-
(it—fie expres, lie tacit--la mutuum. j5). A ralificat mu-
(uum. b). DacA banil au fost fntrebuinta^I : a). In folosul
lul paterfamilias. [3). Pentru descarcarea acestuia. c). Daca
mutuum dans avea motive pulernice sA creada, cA mutuum
at-cipiens ie s;ii inris. d). DacA b;init au fost imprumutatl
sA plateascA o dalorie nesupusA dispozitiunelor S. C.' Macedoniani.
e). DacA filiusfamilias iera soldat in momentul
Imprumiitarei,
,^'. 247. Varieta^ : Contractus mohatrae. Pecunia
traiectitia.
A. Contractus mohatrae sau mobratae disimuleazA un
mutuum sub numele altul contract. Varietatea constA in
forma, nu in fond.
B. Pecunia traiectitia sau nautica: I. Ie un mutuum
m cnndicio, m mutuum accipiens sa fie obligat de a da
inapoi, numal daca cantitatea de lucrurl fungibile va a-
Miiigo la locul de destinatiune, aflator peste mare.—II. Decl
»«' deosebefte de mutuum prin aceea cA pericuium ie su-
(Mirlal de mutuum dans; de aceea acesta putea lua foenus

- no -
nautieum=usurae maritimae, care puteau fi fagaduite si
printr'un simplu pactum si a carer citime la inceput nemarginita—infinitas
usuras reeipere potest,—pe urtua (Justinian)
restrinsa la 12°io, de calculat dupa durata ealatoriel.
si mal pe urma putind fl sau de 12^ %, sau de 10%
§i o premie extraordinara, chiar daca durata ealatoriel ar
fi mal mica de un an.—III. Lex damnata: Periculuai pre-
tii : Fr. o D. 22. 2.
CAP. III.
Commodatum
§. 248. Definitiune. Elemente. Actiones.
A. Definitiune: le un contract real bonaa fidei, prin
care una din parti procura in mod gratuit un lucru spre
intrebuintare cellalte parti, care trebuie sa-1 inapoieze dupa
ce se va fi servit de iel.
B. Termiuologie: Conur.odatum. — Comodant. Como-
datar. C. Elemente: I. Predarea lucruHiI.—Fdgaduiuta de
commodare da nastere numai la pactum de commodando.
II. Orl ce lucru corporal; 1). Fie miscator, fie nemiscator.
2). Fie consumptibil, tie neconsumptibil. Dar: a). De regula
neconsumptibil prin intrebuintare. b). In mod exceptional si
consumptibil, daca ie cu puliriUl o intrebuintare i'ara consumare
: Ad pompam et ostentationem. Ut dicis gratia numerationis
loco intercedat. -III. Cugetul partilor : \), Ca
comodatarul saserveasca numai deiucru.De aceea : a). Comodatarul
niel nu devine proprietar al lucrulul, nicl nu
are possessio acestuia. b). Comodant poate fi si alta persoana
afard de proprietar. c). Se poate ca proprietarul sa
devie comodatarul propriuhu sSu lucru. 2). Ca comodatarul
sa inapoieze lucrul in natura. IV. GratuUatea.
- 177 -
D. Actiones: I. Actio commodali directa. — II. ludic
um contrarium si actio commodati contraria.
E. Asemanarea si deosebirea de prenarium : Cf. infra
§. 254, E.
§. 249. Efecte.
A. Pentru comodatar : I. Intrebuintarea lucrulul potrivit
saft naturel acestuia, sau invoelel partilor. AHfel:
Furtum usus.—II. Inapoiarea luci'iilul la timpul convenit
in starea in care a fost primit si cum omni causa. — 111.
Uesponsabililatea pentru omnis culpa. (Cf. §. 47, C. I. 2).—
IV. Mal multl comodalarl sunt tinutl fie-care in solidum
Cf. § 239, C).—V. lus retentionis pentru inapoiarea cheHnelelor
facute cu lucrul eomodat.
B. Pentru commodator (comodant):—I. Ingaduirea, ca
eomadatarul sa intrebuinteze lucrul. (Cf. supra A. I).—II.
Responsabilitatea de dolus si culpa lata.— III. Inapoiarea
cheltue lelor facute de comodatar cu lucrul eomodat.
CAP. IV
Depositum.
§. 250. Definitiune. Elemente. Actiones. Efecte.
A. Definitiune : Ie un contract real bonae fidei, prin
care uua din parti preda un lucru spre pastrare celeilalte
parti, care gratuit fie obliga sa-l pgstreze si sa 1 inapoieze.
B. Terminologie: I. Depositor==Dcponent.—H. Depositarius=l).
Qui depositum suscepit^Depozitar. 2). Depositor.
C. Elemente: I. Depunereaunuilucru.—Fagaduinta de
depunere di\ nastere numai unui pactum de deponendo.—
II. Lucruri miscatoare.—III. Cugetul partilor : 1). Ca depo-
/.ilarul sa paslreze lucrul pentru deponent. De acea : a).
Di'pozilarul are numai detentio a lucrulul. b). Deponent
|in;i|(i ti si alta persoana afara de proprietar, de pilda
12

- 178 -
UQ hot. c). Proprietarul poate deveni depozitarul propriu-
Jul sail lucru. 2). Ca depozitarul sa inapoieze deponeutulul
rem ipsam.—IV. Gratuitatea.
D. Actiones: I. Actio depositi directa.—II. Actio depositi
contraria.
E. Efecte: I. Pentru depozitar: 1). Sa pSstreze si sa
pazeasca lucrul depus clt dureaza contractul. 2). Sa nu
intrebuinteze acel lucru. Altfel: Furtum usus. 3). Inapoiarea
lucrulul in starea in care 1'a primit si cum omni causa
orl si cind i se va cere de deponent: a). Alta persoana
afara de deponent nu poate reclama lucrul ca deposilum.
b). Depozitarul nu poate opri lucrul: a). NicI in virtutea
unul ins retentionis. p). NicI daca ie indrituit sa opuna
compensatio. (Cf. §. 231. D, V. 2, a). 4). Responsabilitatea
de dolus si culpa lata (Cf. §. 46, B si §. 47. C. I, 1). 5).
Mai inultl depozitari sunt tinuli in solidum (Cf. §. 239, C.)
6). Infamia, daca ie condamnat in actio depositi directa.—II.
Pentru deponent : 1). Responsibilitatea pentru on ce paguba
suferita de depositar din pricina depozitulul: 2) Responsabilitatea
pentru clieltuele facute dedepozitar cu paza,
pastrarea si iuapoiarea lucruliu.
F. Depositum se aseamflna cu multe contracte, dar
se deosebeste deaseminea foarte mult de acestea. Astfel:
I. So deosebeste de commodatum, fn'ndca depozitarul nu
poate intrebuinta lucrul depus. Dar dinmomentul in care acela
va obtinea acest drept, contractul devine un commodatum.
-- II. Se deosebeste de contractele fara de nume,
h'indca depozitarul nu-I limit sa facS nicl o prestatiune in
favoarea deponentuluf. Dar din momentul In care depozitarul
va trebui sa faca o astfel de prestatiune, contractul
devine un contract fara de nume.—III. Se deosebe§te de
locatio operarum, fiindca depozitarul nu primeste salar
pentru serviciile sale. Dar din momentul In care acesta
primeste un salar, contractul devin o locatio operarum.—
IV. Se aseamanS cu mandatum, si anume poate fi considerat
ca mandatum custodiae ; dar se deosebeste: 1). Depositum
ia nastere re ; pe cind mandatum numal consensu.
— 179 —
2). Depozitarul ie respunzator numal de dolus si culpa ^
pe cind mandatarul ie respunzator de omnis culpa Cf. Fr.
I §§ 12 si 13 D. 16. 3.—V. Se deosebeste de muluum,
fiindca depozitarul nu poate consuma lucrul depus, chiar daca
ar fi fungibil »i consumptibil, si fiindcfl trebuie sa inapoieze
rem ipsam. Dar depositum se poate schiinba si in mufuum:
1). Daca deponentul de la sine da voie depozilarulul
sa consume banil depus), contractul devine mutuum
din momentul in care depozitarul va consuma banil, adeca
din momsntul in care isl va manifesta un cuget identic cu
acel exprimat deja de deponent. 2). Daca depozitarul cere
voie—fie de la inceput, fie mal tirziu—ca sa consume banil,
etc. contractul devine mutuum din momentul in care
deponentum il da acea voie. 3). Daca pSrtile convin expres
ca depositum de banl, sa fie de aci Jnainte un mutuum, depositum
va fi mutuum.—Quid daca o asemenea invoiala
are loc de la inceputul contractulul chiar? Cf. §. 251. B.
#. 251. Varietafi : Depositum miserabile. Depositum
neregulat. Sequestre.
A. Depositum miserabile : I. Definitiune : Ie deposilul
facut de nevoie din pricina unel nenorocirT.—II. Particularitate:
I se aplica lis infiliando crescit in duplum. Dar
nnd? Controversa: 1). Cind depozitarul tagaduieste deposilum
pe nedreptul. 2). Orl decile orl acesta lasS sa meargA
lucrurile pflna la condamnare.
B. Depositum neregulat : I. Definitiune : Ie depositum
nvind de obiect lucrurl miscaloare — sifungibilesi consumplibile
in acelas limp,—cu indrituirea depozitarulul de a Ie
miisiima si cu indatorirea acestuia ut tantumdem reddenl,cventual
si de a plati dobinzf.—II. Particularitate: De-
P

- 180-
posHum neregulat pot fi fagaduite printr'un simplu pactum,
pe cind la mutuum trebuie de regula o stipulatio (Cf. §.
246. D, I. 1, b). b). Exceptio non numeratae pecuniae, exceptio
S. C 1 . Macedoniani, exceptio compensationis, ius retentionis
nu se pot opune la depositum, dar se pot opune
la muluum. c). Actio deposit! atrage infamia asupra acelul
condamnat, pe cind condiclio ex mutuo nu produce acest
efect, d). Periculum transportulul ie suporiat de creditor
la depositum si de datornic la mutuum. e). Depositum
ie incheeat in interesul deponenlulul; pe cind mutuum ie
incheiat sau in interesul lul mutuum accipiens, sail in interesul
ambelor par IT, dacil se plateste o dobinda mare. t).
Initiativa tncheerel contractuluT la deposilum o ia creditorul,
la mutuum o ia datornicul. - • IV. Depunerea prestatiunet
in urma ofertelor reale neacceptate poate fi un deposihun
nengulal; dar poate fi si unul regulat.
C. Sequeslre : I. Definitiune: Ie depositum unul lucru—
fie miscafor, fie ma! ales nemiscator—pentru care se disputa
douA saii mat miilte persoane, cu indatorirea pentru
depozitar de a-1 pastra si Inapoia unet persoane sad anume
determinate, sau de determinat mat tirziti.—II. Terminologie:
!). Sequestre, seqnestratio, sequestrum. 2). Sequester:
M). Depozitarul. b). Lucrnl depus. 3), Actio deposit!
seqnestraria.—III. Felurt: 1). Voluntar. 2). Necesarsau
•judecfttoresp.—-IV. Depozitarul ie de regula un al treilea ;
dar poate fi si unul dintre interesatr.—V. Deosebiri de depositum
: 1). Sequestre poate fi facut nnmni de ma! multe
persoane av'nd interese deosebite. 2). Actio d. sequestraria
se cuvine numai aceluia sau acelora dintre deponent,!,
care s'uiit d< tenninatt. 3). Spqueslre se aplicS : a). Si la
•imobile b). Si la unele persoane : Fiv 3 §. 6. D. 43. 30.—
. 4). Sequestra da depozitarulut (sequester) possessio a Incriilu',
pe cind depositum nu produce acest efecL (Cf, $.
250, C. Ill,, 1, f).i5). .La. sequestre innpoiarea lucruhu de-
. pus ,nu route ,fi,cei-ula orl pind, ci numai dp.c.l certa con
dicip s',,Ti;;implinil.—VI. Depozitarul (sequester) pent,ni mo-
- 181 -
live grave .poate cere si obtine, sa fie descarcat de sequestre.—V.
Invoiala partilor poate face, ca sequestre sa
devie mandatum, locatio operarum, etc.
CAP. V.
Pignus.
§. 252. Defimmune. Elemente. Efecte.
Adiones.—SielUouatus
A. Definitiune : Ie un contract bonae fidei, prin care
o parte preda celeilalte un lucru, spre a-1 servi drept sigurant.a
pentru o creanta a iel.
B. Terminologie: 1. Acel care preda lucrul. Iel ie
numit debitor. Insa: 1). Se poate sa nu fie debitor. 2).
Mai de graba ar trebui numit creditor; caci ie indrituit a
cere inapol lucrul predat.—II. Acel care primeste lucrul
predat. Iel ie numit creditor. Insa: 1). Se poate sa nu fie
creditor: Jr. II §. 2. D. 13. 7. 2). Mai de graba ar trebui
numit debitor, cad de ipsa re restituenda tenetur.
C. Elemente : I. Predarea lu^rulul, fie de acel care-i
dator, fie de altfi persoana. - Pactum de pignore dando nu ,
dfi na^tere contractulul real pignus, ci eel mult unul drept
real de pignus si hypotbeca.—II. Cugetul partilor, ca lucrul
sa fie predat si sa fie primit, ca sa serveasca de pignus.
Partile pot avea acest cuget : 1). Atit cind exista

- 182 -
D. Efecte: I. In ce priveste pe acel care a primtt
lucrul: 1). Sa inapoieze lucrtl cum omni causa de indata
ce creauta sa a fosl sau platita, sau satisfacuta in alt
mod. Dar nu va da inapol de cit eventuala hyperoeha,
daca a vindul lucrul in virtutea dreptulul sau real. 2). Sa
pastreze lucrul. 3). Responsabililalea pentru ornnis culpa. 4).
Actio pignoraticia directa,—care ia nastere in mornentul,
in care se poate cere inapoiarea si care se prescrie prin
30 anl—servesle pentru a ajunge la implinirea obligatiunilor
precedente.—II. In ce priveste pe acel care a predat
lucrul: 1). Responsabilitatea pentru orl ce paguba, pe care
lucrul predat a pricinuit'o aeeluia, care 1'a primil 2). Pentru
impensae facute cu lucrul. 3). Peutru obligatiuuele pe
care acel care a primit lucrul si le a luat in privinta acestuia.
4). Pentru culpa si anume: a). Pentru culpa levis":
Daca ie datornic si daca contractul de pignus a fost facut
in interesul lul. b). Pentru culpa lata, daca a predat
lucrul pentru un altul. 5). Pentru prezenta calitatilor, pe
care trebuea sa le aiba 1'icrul, precunr. si pentru absenta
cusururilor, care pot fi o cauza de perdere, pentru a^el
care a primit lucrul. Daca lucrul nu-I proprietatea aceluia
care 1'a predat, sau daca ie grevat de alte pignora si hy-
, potheca'e, trebuie sa constituie al pignus serios si adevArat.
6). Actio pignoraticia contraria serveste pentru a ajunge
la implinirea acestor obligatiuni.—III. Quid daca acel
care a primit drept pignus un lucru,—care nu iera al
aceluia, care 1'a predat—a vindut de buna credinta acest
lueru? 1). Daca a garantat pe cumparator, are recurs contra
constituitorului de pignus. 2). Daca n'a garantat pe cumparator,
nu poate si nicl n'are nevoie de recurs, cad ie
tinut numai sa cedeze acestuia actiones, pe care le avea
contra constituitorului.
G. Pignerare un lucru, care sau nu ne mat apartme
sau ie dat in pignus si hypotheca altel persoane, constituesc
o fapta, care face parte din inselaciunele si abuzurele
de 'ncredere aratate cu numele de stellionatus (Cf, §.
170, A, II). Acel care a primit un astfel de Jucru in urma
- 183 -
unui contract de pignus poate: I. Sau sa intenteze acti
pignoraticia contraria (Cf. supra D, II, 5 si 6).—II. Sau sa
inceapa o urmarire criminalft pentru stellionatus : 1). Urmarirea
se facea prin cognitio (coercitio extraordinaria,
pxtra ordinem). 2). Pedeapsa iera arbitrara, dar putea fi
inlaturata prin despagubirea victimei. 3). Condamnarea a-
Iragea infamia.
CAP. VI.
Contraete far' de nume.
§. 253. Generaliia^l.
A. Istoric : I. Atit darea, cit si predarea unui lucru
j-acute de o parte si primite de cealalta parte cu cugetul
comun, ca aceasta din urma sft faca o prestat^iune oare
care in favoarea celel dintaiu, dau nastere la incepul num
a I la o naturalis obligatio, adeca la o obligatio, a careia
executare nu se poate reclama. Dar in caz de neexecutare
a prestatiunei tagaduite, pentru ca datornicul sa nu se
'mbogateasca pe nedreptul in paguba creditorulul: 1). S'a
dat acestuia condictio ob causam datorum(condictio causa
data causa non secuta), cu care putea cere inapoT de la
datornic lucrul dat. Acest drept se numeste ius poenitendi.
2). Daca neexecutaree din partea datorniculul avea
tin caracter fraudulos, pretorul a dat creditorulul chiar
actio de dole (care nu se acorda de regula de cit cu mare
greutate Ct. infra §. 318 in fine), spre a obtinea despagubirele
cuvenile. 3). Daca neexecutarea datornicalul nu reunea
toate elementele necesare pentru a se da actio de
dolo, dar totalitatea faptelor facea echitabila ajutorarea
creditorulul, i se da acestuia o in factum actio spre a obh'nea
despdgubirele cuvenite.—II. Odata ce lucrurele au ajuns
la acordarea de actiuni pentru despagubirl, in caz de
neexecutare a prestatiunei fagaduite, nu mal iera de cit
un pas de facut, pentru a se acorda o actio, ca sa se reclame
executarea acelel prestatiunl: 1). Se pare, ca Labeo

- 184 —
pent.ru prima oara a fost de parere, ca se poate apere
praescriptis verbid, adeca se poate da o in factum actio,
intr'un caz in care existenta obligatiunel iera vadita, desi
raporlnhn juridic nu se putea nici sa i se dee un nume vulgar,
nicisaise precizeze caracterul. 2). Caius, Proculus, Mela,
Celsus, Neratius au fost de parere de a se da in factum
praescriplis verbis actio in alte cazurl analoage. 3). Ariilo,
in wemea lul Traian, a stabilit principiul, ca on de cite oil
partile se invoesc, v-auna sa faca celeilalle datio a unut lucru,
pentru ca aceasta Jn schimbul lucrulul primit sa faca
o preslaliune in favoarea celel dintaiu,—do ut des, do ut
facias—o astfel deconventjune are causa civiiis—auvaXXaY[ta—
ieste un contract si decl se poate reclama executarea. 4).
In sfirsit principiul stabilit de Aristo a fost intins si la
alte oazurl de cit datio a unul lucru si astfel s'a ajuns la
regula generala :—III. Orl de cite oil partile se invoesc,
ca una sa faca celeilalte o prestatiune oarecare, pentru ca
aceasta in schimbul prestaliunel primite sa faca o alia
preslatiune iri favoarea celel dintaiu, —do ut des, do ut
facias, facio ut facias, fa do ut des—o astfel de conventiune
ieste un contract, adeca da nastere unei obligatio
civilis. a careia executare poate fi reclamata.
B. Terminologie : Nova negotia. Contracte inorninate.
Contracte nenumite. Contracte anonime, Contracte far'
de nume.
C. Elemente. Pentru ca un contract far' de nume sa
ia nastere se cere : I. Facerea uiu-I preslalium de o parte
celeilalte: Re contrahitur obligatio.—Fagaduinta de a face
o prestatiune—pactum de praestando—nu da nastere unul
contract far' de nume.—II. Cugetul comun, ca preslatiunea
sa fie facuta de o parte si primita de cealalla, pentru ca
aceasta sa faca in schimb o alta prestatiune in favoarea
celei dintaiu.
D. Efecte: Legatura obligatoare nu exists de cit in
folosul partel, care a executat; cea lalta parte nu poate invoca
contractul in favoarea sa, de cit cind si iea a executat.
E. Mijloace de ocrotire : I. Partea care a lacut pres-
- 185-
taliunea are: 1). In factnm praescriptis vei bis aclio : a). Natura
: 0 condictio incerli in care demonslralio iera inlocuita
cu o praescriptio, dimpricina ca intentio desi in ius
concepta, tolusl se 'ntemeea numal pe echitalea totalitatel
faptelor, decl ie o actio bonae fidei. b). Scopul: a).
Sau executarea. fS). Sau, in caz contrar, despagubirl. c).
Controversa : Se sustine de unil, ca iea a devenil un mijloc
general de valorificare a contractelorfar'de nume mimai
de la Justinian. 2). Condictio ob causam datorum (condictio
causa data causa non seouta): a). Scopul: a). Daea
un termen ie fixat pentru executarea contractului, creditorul
poate cere inapoiarea preslatiunel facule, numal daca
instiinteaza despre aceasta pe dalornic, inainte ca acesta
sa fi lacut sau acle de executare, sau eel putin acte pregatitoare
de executare. P). Daca n'a fost fixat termen de
executare si datornicul nu executa; creditorul poate cere
sau inapoiarea lucrulul, sau in caz contrar despagubirl potririt
regulelor din §. 298. b). Natura : Din pricina particularitatel
de sub D, a continual sa fie data cliiar dupa
sanctionarea civila a contractelor far' de nume ; decl ius
poenitendi a devenit un privilegiu. c). Particularitate : Datornicul
poate scapa de inapoiarea prestatiunel, etc. daca
dovedeste, ca neexecutarea nu i se poate imputa, de oare
ce a provenit dintr'un casus. Dar : a). Daca n'a fost fixat
niel un termin pentru execulare, trebuea sa dovideasca,
sail ca n'a atirnat de dinsul, ca sa execute inainle de casus,
sau ca iel si-a manifestat ctl putin intentiunea sigura
si serioasa de a executa. |3). Daca a fost fixat un termin
pentru executare si prestatiunea datorita a peril prin casus
inlauntrul aceslui termen, iel ie liberal ; cacl nu iera
limit sa faca prestatiunea inainte de ziua hotarita. - • II.
Partea, care a primil preslat.iunea, are in faclum praescriplis
verbis actio, cind acea prestaliune nu-I conforma
cu cugetui, care a hotaril incheerea conlractulul. Fr. 7 §•
2. D. 2. 14.

— 186 —
§. 254. Diferite felurl de contracte far' de nume,.
A. Contracted far' de nume sunt foarte numeroase :
I. Cu unele din iele ne am indeletnicit deja : 1). Arrha (Cf.
§. 204, C). 2). Transactio (Cf. §. 235).—II. Despre altele ne
vom indeletnici in alte locuri mai potrivite: 1), Pacta adiecta
(Cf. §. 280). 2). Donatio (Cf. §. 280). 3). Receptum
(Cf. §. 304), 4). Dos. (Cf. §. 325). 5). Etc.—III. Aci ne vom
indeletuici numal cu : Contractus suffragii, permutatio, contractus
aestimatorius si precarium.
B. Contractus suffragii: 0 monstruositate bizantina :
Codex, de suffragio 4, 3. Novella VIII, cap. 1. (Cf. Maynz,
Cours de droit romain, Vol. II, §. 244, nota 1).
C. Permutatio : I. Definitiune: Datio a uaui lucru de
catra o parte celeilatte, pentru ca aceasta la rindul sad
sa dee celei dintaiu alt lucru—do ut des.—II. Terminologie r
Permutalio—Schimb—Permulant.Copermutant—III. Elemente:
Cf. §. 253, C, II.—IV. Efecte : 1). Fiecare parte ie obligata
sa stramute proprietatea. 2). Datio a lucrulul stramuta
proprietatea, chiar daca cealatta parte nu executa
obligatiunea sa.—V. Mijloace de ocrolire: Partea, care a
primit un lucru neapartinind celeilalte, are: 1). Sau actio
praescriptis verbis pentru despagubirl. 2). Sau ius poenitendi,
ca sa ceara inapol lucrul dat.—VI. Asemanarl si
deosebirl de vinzare. Cf. §. 265.
D. Contractus aestimatorius: I. Definitiune: leste un
contract bonae h'dei prin care o parte preda un lucru celeilalte
partT, pentru ca acesta sau sa-1 vinda si sa-I procure
un prej, determinat, sau sa i-1 inapoieze, daca nu-1
va vinde. —II. Terminologie: Res aestimata. Actio de aestimato.
Aestimatoria praescriptis verbis actio.—HI. Elemecte:
Cf. §. 253, C. II.—IV. Efecte: 1). Predarea lucrulul
nu stramut& proprietatea, de cit numal cind acel, care
a primit lucrul : a). Sau a platit pretul. b). Sau a obtinut
credit. 2). Acel care a primit lucrultrebuie: a). Sausa plateasca
suma invoita, sau sa Inapoieze lucrul. b). Sa respunda de
omnts culpa. c). Sa respunda chiar de casus (aceasta ur-
— 187 —
mare rezulta din aestimatio), afara numal daca contractul
s J a 'ncheeat dupa cererea partel celeilalte.
E. Preearium : I. Definiliune: Acordarea folosintelsau a
unul lucru, sau aunul drept real oricare.—II. Terminologie :
Precarium rogans. Precarist.—Precarium dans.—III. Elemente
: Cf. §. 253. C. II.—IV. Efecte: 1). Precarium rogans are
possessio a lucruluT. 2). lei nu-I respunzator de cit de dolus
si culpa lala.—V. Mijloace de ocrotire: 1). Pentru precarium
dans: a). Icterdictum de precario. b). Praescriptis
verbis actio. c). Nu si ius poenitendi, cftcl ie de prisos
fata cu cele doua mijloice precedents. 2). Pentru precarium
rogans : N'are praescriptis verbis actio.—VI. Sfirsirea : 1).
Prin revocare. Revocarea ad nutum chiar daca.a fost acordat
pentru un timp determinat. 2). Prin moartea lul
precarium rogans.—VII. Deosebirl de commodatum: 1).
Commodatum se aplica numal la lucrurl corporale; pe
cind precarium se aplica si la drepturl reale si mai ales
la drepturl de servitute. 2). Commodatum nu acorda possessio,
pe cind precarium o acorda lul precarium ragans.
:{). Commodatum nu-I revocabil, daca a lost acordat pen-
Iru un timp delerminat si nicl nu se sfirsefte prin moarlea
comodatarulul, pe cind precarium Cf. supra VI, 1 §i
•2.—4). Comodatarul ic respunzator de omnis culpa ; pe
cind precarium rogans Cf. IV, 2.
SUBSECTIUNEA II.
Contracts vcrhale. Verbis eontrahitur obllgatio.
§. 255. Stipulatio.
A. Defiaitiune: Ie un contract abstract, constind din-
Ir'o intrebare verbala si un respuns tot verbal, care sa
armonizeze cu intrebarea.
B. Terminologie: I. In ce priveste pe creditor: 1). Ro-
^'atio sau interrogatio. 2). Stipulator. 3). Slipulatio. Etimologia
ie controversata: a). Stips=Nummus. b). Stipula. c).

- 188 -
Stipes, slipulus=Firmus=Proptea, intaritura.—II. In ce
priveste pe datornic: 1). Sposio sau responsio. 2). Prornissor.
3). Protnissio.
C. Origina. Controversa: I. Ie un nexum simplificat :
Schimbul prin mancipatio per aes et libram. Nexum real
tot prin mancipatio per aes et libram si nuncupatio. Schimbul
de vorbe, tara aes et libra. Decl dupa cum schimbul
ie o permutatio reals, stipulatio ie o permutatio verbala.—
II. Stipulatio ie o secularizare a unul juramint obligator
al dreplului vechiu : 1). ObiectiunI contra parerei precedente
: Nexum fiind un monolog, iai* stipulatio un dialog
si dialogul nefiiind simplificarba unul monolog, stipulatio
nu poate fi un nexum simplificat. 2). DovezT pentru parerea
aceasta : a). Juramintul—act re'igios—iera un mod
obligator de a contracta chiar si inainte de legea celor
XII table, b). Juramintul in vecbime se numea sponsio. Cf.
supra. B. II, 1. c). Dialogul dintre acel care face si acel
care primeste Juramintul a tost inlocuit inainte de introducerea
procedurel formulare prin intrebare si respuns.
D. Elemenle : I. La incepnt : 1). Interrogatio sau vogatio
verbala, fara s& se arate cauza : a). Cine putea sa
se serveasca de vorbele dari spondes ? a). Cetatenii romanl.
$). Peregrini—dupa parerea unora,—dar numai in
caz de razboiu. Cf. Caius, III §. 94.--b). Necelatenii se
serveau de expresiuni latine analoage cu dari spondes. Cf.
Caius. III. §. 92 si urm.—2) Responsio sau sponsio—fara sa
se arate cauza, — care sa se tmbineze cu intrebarea : a). Ce
fel de vorbe se putea inlrebuinta pentru respuns ? Cf.
supra 1). u si b. b). Kespunsul putea fi intovarasit sau de
alte exprasiunl, sau chiar de fraze intregt, care n'avead
de ataco cu obligatiunea : Fr. 65 D. 45, 1.—II. Mai tarziu:
O interrogatio si o responsio, ca si mai sus, dar : 1). Vorbele
intrebuintate putead fi si streine. 2). Intrebarea se
putea face intr'o limba si respunsul in alta limba, daca
partile sau inteleg limbele intrebuintate, sau au un talmaciu.
3). Respunsul putea sa fie dat cu alte vorbe, care sa
nu se imbineze cu intrebarea.—HI. Fiindca trebuea, sau
ca intrebarea si respunsul sa fie verbale, sau ca partile
- 189-
sa se oblige verbal, de aeeea : 1). Prezenta partilor contranctante
iera necesara. Abatere : Numai creditornl putea
sa fie inlocuit printr'o persoanft de sub puterea sa. °).
Surzil. mntii si surdo-mutil nu se pot obliga prin stipulalio.—IV.
Pentru ca in caz de contestatiun! sa se poata
stabili cele petrecute intre parti, se redacta in scris contjnutul
stipulatiunel cautio, instrumentum. (Cf. §. 198, A,
III). Prezentarea unui astiel de Jnscris facea s& se presupuna,
ca intrebarea si respunsul au avut loc.—V. In anul
472 p. Ch. Leon, a dispus, ca ie deajuns, ca parole sa se
oblige verbal si ca nu ie neaparata nevoie de forma de
intrebare si respuns. De atuncl pentru stipulatio ie deajuns
prezenta partilor si schimbul de vorbe.—VI. De la
Justinian (531 p. Ch.) cautio trebuie crezuta in ce priveste
continutul sau intreg. Daca in cautio se zice, ca partile
au fost prezente, aceasta nfirmare se poate combate numai
cu liquidis ac manifeslissimis probationibus, adeca sau
per scripturam sau eel putin per Lestes undique idoneoset
omni exceptione maiores c. 14 C. 8. 37 Cf. Art. 349 Cod.
Comercial. De atunc) stipulatio ie valabila, daca se prezinta
un inscris, prin care se spune, ca partile prezente
au facut o stipulatio. Dar snrzif, mutil si surdomutil nu
se pot obliga prin siipulalio nicl in aceasla epoca.
E. Stipulatio remas'a contract abstract, sau deveniTa
contract material? (Cf. §, 199, C). Controversa.
F. Stipulatio, ca forma generals de contract, poate incorpora
si conventiunl materiale. (Cf. §. 199, D).
G. Efecte : I. In ce priveste pe creditor : I). Crediforul
obtinea condamnarea datorniculul, fara sa aiba nevoie
sa dovideasca cauza contractulul: a). In cazu! de sub
D, I, II si III daca dovedea, ca partile au fost prezente,
ca s'a facut o intrebare si un respuns congruent, si ca atit
hitrebarfta, cit si respunsul au.- fost verbale. b); In cazul
de sub D, IV, daca dovedea prezeuta • partilorji dnpa
ce infatosa inscrisul. C). In cazul de sub D, V daca dovedea
prezenta partilor si sau schimbul deivorbe, sau-infajosa
un inscris, ca in cazul precedent, d). In cazul de sub

- 190 -
E, VI, daca infatosa un inscris care coustata prezenta partilor
si schimbul de vorbe 2). In cazul de sub E, admitindu-se
ca stipulatio ie un contract material, ie deajuns ca
creditorul sa Infatoseze o cautio discreta (Cf. §. 198, A,
III, 2), sau trebuie sa dovideasca realizarea cauzel ? Controversa
(Ct. §. 199, C). 3). In cazul de sub F creditorul
trebuie sa dovideasca realizarea cauzei.— II. In ce priveste
pe datornic: 1). Casus a nullo praestantur (Cf, §. 67. D).
Res periculo creditoris est (Cf. §. 185, C. I. 2, b). 2). Dclus
(Cf. 46, B). 3). Culpa (Cf. §. 47. C). 4). Garantia de evictiune
(Cf. 262): a). Datornicul nu-I tinut de aceasta garantie
in stipulatio facuta donandi animo. b). In celelalte
stipulationes : a). In caz de dare : Daca datio a lucrulul
nu stramuta proprietatea, actiunea contractual continua
de a exista, ca si cum nicT o prestatiune n'a fost facuta
si creditorul poate rcclama despagubirl, fara sa astepte,
ca evictio sa se intimple. J3). In caz de facere : Responsabilitatea
ie determinata dupa natura particulara a prestatiunel.
Daca nu se realiza cauza, pentru care se Incheease
o stipulatio, datornicul se putea apara: a). In cazul unel
stipulatio abstracte: a). Priatr'o condictio, dovedind, ca nu
s'a realizat cauza si obtjnind liberarea de obligatiunea luata.
$). Printr'o exceptio doli opusa actiunel creditorulul, dovedind
acelas lucru, ca in cazul precedent si obtinind respingerea
reclamaliel. b). In cazul de sub E, admitindu-se
ca stipulatio ie un contract material, invoctnd numal nerealizarea
cauzeT, de pilda opunind exceptio doli, exceptio non
numeratae pecuniae, etc. dar neavind nevoie sa dovideasca
mijloacele de aparare, cacl creditorul trebuie sa dovideasca
realizarea cauzel. Cf. supra I. 2.—c). In cazul de sub F deasemenea
ie deajuns sa invoace nerealizarea cauzel.
H. Intrebuintarea stipulatiunel: I. Pentru a crea obligaliunl—atit
certae, cit si incertae—de aci numele de stipulatiuni
creatoare : 1). Pentru ca din conventiunele, care impun
obligatiunl numal uneia din parti, sa ia nastereobligatiun!
civile. 2). Pentru o imbraca si conventiunele synalagmatice
in forma stipulatiunel: Fr. 71pr. D. 17, 2.-II. Pentru a in-
- 191 -
tarl sau direct, sau indirect obligatiunl deja existente Ex:
SUpulatio poenae (Cf. §. 203), etc. — III. Pentru a opera
novatio. - IV. Pentru a servi, ca mijloace de garanlie
in actele de procedura. In caz de garantie reciproce,
se intrebuinteaza expresiunele restipular; si restipulatio
pentru garantia data in urma.—V. Pentru a crea obligatiunele
coreale (Cf. §. 238 C si D). In acest caz se cere:
1). Dintr'o parte sa se faca sail intrebarea comuna, sau
toate intrebarele de o data, sau toate intrebarele pe rind
si de ceal.-tlta parte sft se faca sad respunsul comun, sau
toale respunsurele de o data, sau toate respunsurele pe
nnd. Astfel operaliunea se considera, ca un singur act
complect impuriind o singura prestatiune. 2). Dar desi nu
s'a procedat ast-fel, totusl daca reesa, ca partile au voit
sa creeze tot o obligatiuue coreala, aceasta va fi valabila
Pr. I. 3, 16.—VI. Pentru a face o conventiune accesorie
tot la o stipulatio : Adstipulatio. Adpromissio. De aci adstipulatores,
un fel de ajutaton al credilorulul si adpromissores
un fel de ajutatorl al datorniculul. Adstipulator stipula
in mod accesor de la acelas datornic, aceas prestatiune.
Adpromissor fagaduia in mod accesor aceluias creditor,
aceeas prestatiune: 1). Adstipulator se 'ntrebuinta :
a). Pentru a inlatura neajusurele regulel, ca nu se putea
pleda prin reprezentantl—procurators— in cazurele in care
creditorul iera sau absent, sau in caldtorie, sau neapl pentru
afacerl. etc. Dar creditorul putea da peste alt neajuns:
Ca adslipulator sa abuzeze de situat.iunea sa. b). Penlrn a
Jnlatura urmarile regulel, c& obligatio ex heredis persona
incipere non potest: Dupa moartea lul stipulator, execu-
(area se putea cere de adstipulator. c). Pentru a crea o
obligatiune coreala activa (Cf. §, 238, E. I). 2). Adpromissor
se 'ntrebuinta : a). Pentru acelas scop ca supra VI, 1.
a. Dupd moartea lui promissor, obligatiunea trebuea sa fie
••xecutata de adpromissor. b). Pentru a crea o obligatiune

— 192 — — 193 —
A. II, 2), inainte de Justinian s'a putut pleda prin proouratores,
de la Justinian s'a desfiintat regula obligatio ex
heredis persona incipere noil potest; de aceea adstipulatores
au disparut complect, iar adpromissores se mal gasesc
intrebuintati foarte rar.
J. Felurl: I. Stipulationes conventionales sau creatoare
: Quarum totidem genera sunt quot, poene dixerim,
rerum contrahendarum. II. Stipulationes necessariae: 1).
Practoriae et aediliciae : 2). ludiciales. 3). Communes (Ct.
§. 85, A, II, 4).
K. Stipulationes praeposterae : I. In dreptul vecbiu
ierau nevalabile.—II. De la Leon sunt, valabile, daca ail
de scop constituirea unel zestre.—III. De la Justinian sunt
totdeauna valabile, insa executarea nu se poale cere, de
cit dupa ce condicio se implineste.
L. Actiones: Condictio=Actio ex stipulatu. Dar se
deosebeste : I. Condictio certae pecuniae sau actio certae
creditae pecuniae, relativa la plata unel sume de bam.--
II. Condictiones triticariae relative la executarele constind
in altceva de cit ban!.
§. 256. Alte obligafiuni verbale.
A. Dotis diclio. Cf. §. 325.
B. lurata promissio. Cf. §. 352.
SUBSECTIUNEA III.
Qbligatjiunl literale. Litteris eontrahitur oblig-atio.
§. 257. Litter arum obligatio.
A. Litterarum obligatio a. dreptulul vechiu : I. Definitiune
: le un contract constind din serierea in cataslitul
creditoruliU, ca o surna de bani datorita dintr'un raporl
juriclic anterior a fost mal intfliu acceptum si apol expcnsiirii.
— II. Terminologie: 1). Catastifele: a). Adversaria^
Strazza, memorial, ciorna, tarfalog. Aci se treceau toate
operatiile in sirul prezentarel lor. b). Codex=Tabulae accepti
et expensi=Registrul de casa. Aci se facea transcriptio,
adeca toate operatiile din adversaria ierau trecute
in mod regulat : a). De o parte: Credit. Avere=Acceptum
ferebat. De aci Acceptilatio. p). De alta parte: Debit.
Dare--Expensiim ferebat. De aci expensilatio. 2). Nornina
arcaria. Aceste nu-s litterarum obligationes. 3). Nomen
transcripticium. Acesta-I litterarum obligatio.—III. Elemente:
1). Partile sa fie cetatenl romanl. 2). Transcriplio: a),
Constind in a trece in codex, ca acceptum, o sumft de
bani datorita dintr'un raport juridic anterior si apol ca
expensum aceea» sums. b). Transcriptio ie de douS felurl:
a). A persona in personam. p). A re in personam. Sabinianil
ierau de parere, ca si peregrini se puteau serri de
aceasta litterarum obligatio, care lua nastere prin transcriptio
a re in personam (Caius, III §§. 129, 130). 3). Consimtimintul
pftrtilor, adeca creditorul sa faca transcriptia
de ma! sus cu invoiraa datorniculul. 4). Nu iera nevoie:
a I. Ca datornicul sa fac-a o operatic in versa in codex al
sAu. Dar de regula se facea. b). Ca partile sa fie prezente
•">). Transcriptio, ca s'ar fi dat unel persoane o suina de
bani, far? ca in realitate sa se fi dat ceva, nu iera de ajuns
pentru crearea unel lilterarum obligalio.—IV. Efecte:
1). Creditorul obtlnea condamnarea datorniculul dovedind
nomen transcripticium, fara sa aiba nevoie sa dovideasca
§i cauza. 2). Datornicul se putea apara prin exceptio doli
in cazul de sub III. 5. 3). Litterarum obligatio opera
novatio ? V. Pe vremea lul Justinian iera disparula.
B. Chirographus si syngraphus:—I. Chirographus sail
rhirograium (chirograph! sau chirographa) emana de la dalornic
numal. —II. SyngraphussaO syngrapha (syngraphae) emana
de la amindoua partile.—III. Peregiinil se serveau de
areste inscrisun. —IV. Pe vremea luT Juslinian ierau dispflrute.
C. Litterarum obligatio a dreptulul nod : I. Definiliune
: O obligatiune abstracta, constind intr'o cautio re-
13

- 194-
laliva la nn mutuura sau de banT, sau de cereale si datlnd
de eel putin dot anl.—II. Terminologie: Cautiones.
Chirographs. Instrumenta.—III. Origina: 1). In contra unel
cautio, constatind mi mutuum, existau urmatoarele mijloace :
a). Exceptio non numeralae pecnniae: a). Care putea fi
invocata atil cind mutuum consta in bant, cit si cind
consta in cereale; atit de datornicul, care iscalise inscrisul,
cit si de garantiJ si creditoril lul; fie cind nu se primise
nimic, fie cind se primise mal putin ; dar nu contra
unuTargentarius. P) Efecte: Creditorul trebuea. sa dovideasca
sau ca pecuniam esse numeratam, sau ca a dat cerealele.
•[). Stiugere: Daca dupa facerea inscrisulul iscalitul sau a
recunoscut numerarea banilor, (platind o parte din suma ;
dar constituirea de pignus s.i hypotheca nu-I o recunoastere,
de cit numaT daca confine iea insasi o recunoastere
facuta in urma inscrisului), orl darea cerealelor, sau a
renuntxit la aceasta exceptio, si daca trecusera cincl anl,
—de le Justinian dol anl—de la darea inscrisului. b). Condictio
sine causa pentru a se obtinea inapoiarea inscrisulul,
daca nu se numarase banil. lea nu putea fi inlentata
de cit vreme de cincl n^I—de la Justinian dol anl—de la
darea inscrisului. c). Querela non numeratae pecuniae, protestare
serisa sau ih minele detinatorulul inscrisului, sau
inaintea autoritatel competente. a). lea putea fi intrebuintatS
in aceleasl cazurl ca si exceptio (Cf. supra III, 1, a,
a).—p). Efecte: Preintimpina perderea exceptiunel non numeratae
pecuniae. 7). Stingerea (V. supra III, 1, a, 7). 2).
De la Justinian datornicul,—care iscalise o cautio relativa
la un muluum sad de banl, sau de cereale, si care vreme
dedol anl sail nu intrebuintase nicl nnul din celetrel mijloace
precedente—nu mal iera pritnit sA se ape re invocind nesinceritatea
inscrisului, nicl chiar daca se oferea, sa faca
iel o astfel de dovada. Decl nu numal creditorul nu mal
avea nevoie sa dovideasca pecuniam esse r-umeratam, etc.
dar (aceasta Snsa ie controversat) nicl datornicul nu mal
putea face o astfel de dovadfl.—IV. Natura : Ie o obligatiune
abstracts, dar nu un contract, cacl il lipseste con-
- 195 -
simtimintul partilor,—V. Efecte : 1). Creditorul obtinea condamnarea
datorniculul prio simpla prezentare a iascrisulul.
2). Datornicul nu se putea apara de cit dovedind solutio.
(Cf. §, 223, B. Ill si IV).
SUBSECTIUNEA IV.
Contracts eonsensuale. Solo eonsensu eontrahitur obligatio.
CAP. I.
§.258. Generalita^t.
A. De pe la sfirsitul celul de al doilea rezboiu puinic
s'a admis, ca solus consensus poale da nastere uneJ
obligatio civilis si decl unul contractus, daca conventiunea
era sau emptio venditio, sau locatio coductio, sau mandadatuni,
sau societas. De la Zenon s'a primit in aceasta categorie
si contractus empbyteutecarius.
B. Contraclele eonsensuale sunt bonae fidei.
C. Inainte ca acele patru conventiunl sa fi fost primite
printre contractele romane, iele nu puteau fi valorificate,
de cit daca obligatiunea fiecarel parti iera Imbracata
in haina stipulatiunel. Trebueau doua slipulaliones.
Decl coexistau doua obligatiunl independente.
D. leste controversa, daca mandatum trebuie sa intre
in aceasta categorie si daca nu cumva trebuie sa introducem
aci si alte conventiunl, care implica prestatiunl
reciproce.
CAP. II.
Emptio venditio. Vlnzarea.
I.
§. 259. GeneralitalL
A. Definitii-ne : Ie un contract synalagmalic, prin
care o persoana se obliga de a preda alteia un lucru,

- 196 -
pentru ca aceasta sa-1 dobindeasca prin plata unu! pret
convenit.
B. Terminologie : I. Venditor.—II. Emptor. Emtor.—III.-
Res sau merx.—IV. Pretium.—V. Actio venditi.—VI. Actio
einti. C. Elements: I. Un obiect : Res. Merx : 1). Corporal i
a). Species. Emtio venditio per aversionem are de obiect
o species, b). Genus. 2). Incorporal: a). lura in re: a).
In ce priveste servitutele personale, numal exercitiul dreptulul
de ususfructus. P). Servitutele prediale numal dimpreuna
cu praedium dominans. 7). Emphyteusis. 8). Superficies,
s), Pignus si hypotheca numal dimpreuna cu creanta
asigurata. b). Exercitiul obligatiunelor prin cessio. c). Ins
possessionis. d). Militiae. e). Hereditas. Si de la Justinian'
si succesiunea unel persoane vif, daca aceasta consimte la
invuiala si staruieste In o astfel de vointa pina la moarte-
(Cf. §. 183, B. III). 3), Nu numal existent, ci si care va ecsista.
ParticularitatI in ce priveste vinzarele alealoril: a)..
Eir.tio spei. b). Emtio rei speratae. 4). Ban!, in calitate de
bucatl de un fel anumit. 5). Nu numal lucrul propriu al
vinzatorulul, ci sires aliena (Cf, §. 194, III); dar nu lucrul
propriu al cutnpardtorului (Cf. §. 194 II). -- II. Pretium.'
1). Sa constee in banl. Controversa celor doua scoll curmata
de Justinian, care cere ca pretium sa constee in bani
dar ingaduie, ca pe lingfi bant sa contie si un lucru (Cf.
Fr. 6 §. 1 U, 19, 1. Cod. Calimaeh, §, 1416 si Cod. Caragea,
Partea III. Cap, II. art. I). 2). Sa fie certain : a). Determinat.
b). Determinabil. (Cf. §. 183, B. IV). 3). Sa fie
verum=Serio3 si ncsimuhit. 4). Nu ie nevoie sa fie
neaparat iustum. Fr. 16. §. 4. D, 4, 4. - - III. Consensus
al partilor. Abaterl: In unele cazurl persoanele
pot fi silite sail se vinda, sau s& cumpere: 1).
Vinzare silita : a). Pentru cauza de utilitate publica: a)..
Atit nemiscaloare. ,3). Cit si miscatoare de prima necesitab'.
(Rechizitiunl). b). Pentru a ajunge la un mormint,.
proprietarul acestuia poate sili pe proprietarul loculul, pe
— 197 —
•care trebuie sa treaca, sa-I vinda dreptul de trecere. c).
Pentru vinzarea, precum si pentru desrobirea unul rob,
proprietarul acestuia poate fi silit in unele cazurl. Fr. 30
D. 40,12.—§. 41. 2,7. d). Pentru a dobindi rangul de prim
creditor ipotecar, sau un rang ma! superior aceluia pe ca-
•re-1 are, fie care creditor ipolecar are ius offerendae
pecuniae. 2). Cumparare silita: Acel care a Ingropat
un mort in pamintul altuia poate fl silit sau sa desgroape
tnortul, sau sa cumpere locul.—IV. Capacitatea par-
'tilor: Capacitatea juridita de a exercila dreplurele, adeca
•de a instraina si de o se obliga, cu alte vorbi; capacitatea
speciala de a face eintio venditio. N'au aceasta capacitate :
a). N'au capacitatea de a face comert: Personae nobiliores.
b). N'au capacilalea dea cumpara: a.). Tutoril, curaloril
si mandatarii in ce priveste bunurele persoanelor ale
cSror atacerl Ie administreaza. t3). Administratorul public
in ce priveste bunurele, pe care Ie administreaza. -;).
1 unctionaril civill si militarest! in ce priveste imobilele din
provincia in care functioneaza.—V. Forme: Nici o formalitate.
Abaterl: a). Partile s'au invoit,'(Cf. §. 48, C, I), ca vinzarea
sft se faca : a). Prin mancipatio. |3). Prin act scris. 7).
Etc.—b). Unele vinzarl trebuesc facute de autoritatea publica
prin auctiones si subhastationes : a). Pignora ex causa
•iudicati capta. [3). Bunurele datornicilor fisculul. 7). Bunurele
oraselor, bisericilor si asezamintelor de bine facere.
D. Quid daca lipseste sau res, sau pretium, sail consensus
?—I. Daca lipseste sail res, sau pretium, nu mal avem
de a face cu o vinzare, ci cu o donatio. — II. Daca
ilipseste consensus, nu exista nici macar o conventiune.
II.
§. 260. Efectele vtnsa-rei pentru cumpardtor.
A. ObligatiunI:-!. Plata pretulul.—II. Plata dobiny.ilor
pretulul din momenlul lolosirel de lucru.—III. Plata

- 198 —
tru Intretjnerea si pastrarea lucrulul.—IV. Suferirea lul periculutn
din momentul perfectionare! vinzarel, daca lucrut
cumparat ie o species, chiar eind nu i-a fost predat: 1),
Explicarea acestel regule. Controversa. (Cf. §. 185, C, I,
2, b.) 2). lea nu se aplica: a). Daca obiectul vlnzarel ie
un individ dintr'un genus (Cf. §. 185, C, II, 3). b). Daca
vinzarea ie: «). Pe gustate. J3). Daca lucrul il va placea
cumparatorulut. f). Daca obiectul vinzarel consta din lucruri
fungibile vindute pondere, nunaero, mensura.—V. Actio
venditi serva pentru a se obtinea implmirea obligatiui.elor
cumparatorului. Daca sunt ma! mult! cumparator!
iea—potrivit regulelor din §. 187—sau se poate divide in
proportie cu paitile interesatilor, sau nu se poate divide.
B. Dreptun: I. Dobinde^le commodum produs de lucrul
cumparat (Cf. §. 185, C, I, 3). —II. Dobindeste proprietatea
acestul lucru nu In virtutea vlnzarel numal, ci: 1).
Daca vinzatorul ie proprietarul lucruruluT, cind: a). Sau
s'a facut mancipatio. b). Sau, daca s'a facut numal traditio,
cind: a). S'au a platit pretul. p). Sau a obtinat credit.
Y). Sau a garantat pe vinzator, ca va fi platit. 2). Daca
vinzatorul nu-1 proprietarul lucrulul vindut si stramutat
prin traditio, cumparatorul bona fide poate dobindi proprietatea
lucrulul numal prin usucapio. Pina atuncl insa
dobindeste toate drepturile, pe care vinzatorul Ie avea asupra
lucrulul, si se bucura de toate toloasele posesiunei
de buna credinta. (Cf. §. 107 bis si §. 121, C, II).
III.
Efeetele vlnzarel pentru vinzator.
§. 261. In general.
A. ObligatiunI:—I. Daca invoiala a fost ca vinzarea
sa se faca cu mancipatio, trebue sa stramute proprietatea
lucrulul vindut.—II. Daca vinzarea se face fara mancipatio,
adeca solo consensu, trsbuie vacuam possessionem
- 199 -
Iradere, asa ca cumparatorul rein habere licere.—III. Alit
darea, cit si predarea lucrulul trcbuie s3o faca,asa cum a
fagaduit'o : 1). Daca cumparatorul a primit o citime rnal
mica, poate cere: a). Sau diferenta. b). Sail micsorarea
pretulul. 2). Daca s'a vindut o species (Cf. §. 259, C, I, 1,
a) a careia masura sail continut sunt indicate, respunde de
lipsa, dar n'are drept la nimic pentru prisos. 3), 0 moderare
echitabila in Fr. 13 § 14, D. 19, 1.—IV.Sa dee cumparatorului
accesoriile produse de lucru de la vinzare incoace.—V.
Sa dee aceluia titlurele si documentele relative
la lucrul vindut.—VI. Sa faca pe cumparator in sfare sa
exercite toate drepturele relative la lucru.—VII. Sa res-
(iiinda de evictio (Cf. §. 262).—Sa respunda de cusururile
'ucrulul viudut. (Cf. §. 263).—IX. Actio emti serveste pentru
a obtjnea implinirea tuturor obligat,iunelor precedente,
lea ie indivizibila; in cit daca sunt mat multl cumparalorl,
fiecare o poate intenla in solidum, cu conditiune sa
ofere pretul intreg.
B. Dreptun : I. Sa ceara implinirea tuturor obligatinnelor
cumparatorului Cf. §. 260, A.—If. Sa ceara desfiinhirea
vinzarel pentru laesio ultra dimidium. Cf. §. 264.
§. 262. Garanfia de evictio.
A). Definitiune:—I. Evictio ie sail deposedarea, sau
impedecarea cumparatorului de a avea posesiunea fie a in-
Iregulul lucru cumparat, fie a unel part.1 a lul, de catra un
;il treilea in virtutea unel hotarirl judecatorestl.—II. Garantia
de evictio ie responsabilitatta vluzatorului de acea
deposedare sau impedecare.
B. In caz de vinzare cu mancipatio: — !. Sa garanle/.e
cumparatorului dominium ex Jure Qiuritium.—II. Auctoritatem
praestare, daca un al treilea pretinde, ca ie proprietar
al lucrulul.—III. Sa plateasca valoarea indoita a
lucrulul, daca evictio avusese loc, fie ca intervenise in profie
ca nu intervenise. Cumparatorul obtinea aceasta
mancipii, iure auctoritatis.
C. In caz de vinzare solo consensu, fara mancipatio :

- 200 —
—I. Sa garanteze cumparatorulul rem habere licere. Istoric:
1). Stipulatio poenae=Stipulatio duplae (scilicet quantitatis
sati aestimationis), din care rezulta actio ex stipulatu
: a). La 'ncepul trebuea sa se 'nchee anume o astfel
de stipulatio. b). Mai tarziu din pricina desel intrebuintarl
ie eonsiderata ca naluralia negotii si se acorda actio emti
spre a obtinea Sncheerea unel stipulatio duplae, asa ca
cumparatorul prin actio ex stipulatu sa poata reclama despagubir!
in caz de evictio. 2). Actio emti spre a se obtinea
despagubirl in caz de evictio.—II. Elementele trebuitoare
pentru ca actio emti sa poata fi intentata in caz de
evictio: 1). Deposedarea sau impedecarea de a avea posesiunea
luerulut cnmparat si predat, fie intreg, fie partial.
2). Un viciu inherent dreptulul vinzatorulul sa fie cauza
evictiunel. 3). Aceasta cauza sa fie anterioara vinzarel, afaia
numai dac& ie sail dolus, sail culpa vinzatorulul. 4).
Se cere: a). Sau o hotarire judecatoreasca, care: a) Sa
condamne pe cumparator sa sufere deposedarea sau impedecarea
de a poseda lucrul. ,3). Sa-I respinga reclamatia
intentaia contra unut al treilea. b). Sau in mod excep^ional:
a) Cind cumparatorul a despagubit pe eel deal
treilea. ,3). Cind a dobindit proprietatea lucrulul cumparat
prin alt titlu de cit emtio venditio. 5). Cumparatorul sa
nu fie in culpa : a). Litem denunciare, auctorem laudare de
'ndata ce un al treilea intenta actio, sau opune exceptio,
ca lucrul ie al sau ; afara numai daca nu poate gasi pe
vinzator, sau daca n'a convenit cu acesta, ca sa fie sentit
de litis denunciatio. Vinzatorul instiintat trebuie auctoritatem
praestare, fib asistind pe cumparator in proces,
lie intervenind ca parte in instanta. b). Sa intrebuinteze
toate mijloaeele de drept, ce i se cuvin personal.—III. Elementele
trebuitoare pentru ca actio ex slipulatu sa poata
fi intentata in caz de evictio: 1). Incheerea unel stipulatio
duplae—relativa fie la evictio totala, fie la evictio parjiala
a lucrurilor, care nu-s de mica valoare—cu observarea
formalitatilor stipulatiunel. 2) Si: a). Sau deposedarea materiala
(Cf. supra II, 4, a, a si 8). b). Sau preintimpina-
- 201
rea deposedarei prin despagubirea celui de al treilea.
—IV. Drepturele cumparatorulul inj caz de evictio : 1).
Prin actio emti — fie ca vinzatorul intervenise, fie ca
nu intervenise se obtine despagubirJ: a). Valoarea,
pe care . o avea lucrul (di'eptul) evins in momentul
evictiunel si care nu poate trece peste valoarea
indoita a pretulul: a). Daca eviclio a atins o pars indivisa,
despSgubirele sunt egale cu quota parte corespunzatoare
din valoarea lucrulul Intreg. J3). Daca a atins o parte materiala,
formind un c.orp determinal, despagubirele sunt
egale cu valoarea acelei parti materiale. b). Valoarea fructelor
restituite. c). Valoarea impenselor, care nu i-au fost
itiapoiate. 2). Prin actio ex stipulatu se obtine deasemenea
despagubirl: Valoarea acestora se determind, luindu-se de
baza oxclusiv si riguros, de o parte pretul vinzarel, iar de
alta lucrul astfel cum iera in momentul incheerel contractuluf,
fara sa se Una sama de marirele primite de lucru
pina in momentul evictiunel.
D. Incetarea garantiel de evictio: I, Prin pactum de
non praestanda evictione.—II. Cind cumparatorul a stiut,
ca vinzatorul nii-I proprietar al lucruluT si totusl a cumparat
acest lucru.—III. Cind lucrul a pierit prin casus.—
IV. Cind obiectul vinzarel a fost: 1). Spes. 2). Res
sperata. 3). Universitas: a). Rerum. b). lurium: Hereditas,
peculium, etc.
§. 263. Garan^ia pentrii cusururile lucrulul vlndut.
A. Definitiune: Responsabilitatea de cusururile, care
fac lucrul vlndut sau improprifi pentru intrebuintarea la
care ie destinat, sau il micsoreaza valoarea.
B. Istoric: I. Garantia pentru dicta et promissa. Prin
actio emti, conform legel celor XII table, se obtinea valoarea
Indoita.—II. Garantia pentru ascunderea dolo a cusiinirilor
lucrulut. Tot prin actio emti, conform jurisprudent^!,
se obtinea tot valoarea indoita.—III. Garantia prin
slipulationes duplae. Aceeas dezvoHare ca supra §. 262,

— 202 —
C, I, 1, a, b, 2.—IV. Edilil curull au reglementat responsabilitalea
pentru cusururile lucruluT, crelnd actio redhibitoria
si aclio quanti minoris.
C. Elementele trebuitoare pentru ca aceste doua actiunl
sa poata fi intentate : I. Cusururile: 1). Sau sa faea
luerul impropriu pentru tnlrebuintarea la care-I destinaL
2). Sau sa-I micsoreze insemnat valoarea.—II. Cusururile
sa fi existat si inainte de incheerea vinzarel, si sa existe
si in momentul reclamatiunef.—III. Cumparatorul sa nu fi
cunoscut acele cusururl.—-IV. D.ica vinzatorul a afirmat
expres sau lipsa de orl-ce cusur, sau numal de unele cusururl
ariumile, ie respur;zator chiar daca cele trel elemente
precedente nu-s reunite.—V. Ie respunzator de dicta
et promissa.
D. Drepturele cumparatorulul: I. Actio emti : 1). Pentru
dicta et promissa. 2). Pentru cusururile asi-unse dolo.
3). Pentru a se 'ncheea o stipulatio duplae, care sa-1 garanteze
contra cusururilor prevazute de edictul edililor.—IL
Actio exstipulatu.—III. Actio redhibitoria: 1). In ce timp poate
fi intentata? Inlauntrul a sese lunl: a). Sau de la vinzare,
b). Sau daca cusurul apare mal tarziu, de la aceasta aparitie.
2).In cecazurl poate fi intentata?a). Chiar daca lucrul a
pierit priu casus—de aceea morluus redhibetur.—b). Chiar
dacft a tost atinsde evictio sau totala, sau partiala. 3). Scopul:
a). Reziliarea (desfacerea) contractulul si reasezarea lucrurilor
in starea de mal inainte: a). Dareu inapol a pretulul,
a dobinzilor, daca n'au fost compensate cu tructele, a cheltueleior
{acute cu lucrul si plala despagubirilor. ,3). Inapoiarea
lucruluT, dimpreuna cu accesoriile si t'ructele culcse
sail neglecti. b). DacA vinzatorul nu vrea sft rezilieze, ie
condamnat la duplum. 4). Aceasta actio nu se da pentru
simplaria venditio.—IV. Actio quanti minoris: 1). Cind
poate fi intentata? Inlauntru unul an: a). Sau de la vinzare.
b). Sau de la orl-ce aparitie a unul cusur. 2). In ce
cazurl ? Cf. supra III, 2.- 3). Scopul: Micsoi'area pretulul
proportionala cu cusururile.—V. Pe cale de exceptiune clea-
- 203-
semenea poate obtinea reziliarea vinzSref, sail micsorarea
pretulul.
E. Pluralitate de interesall: I. Sau mal multl cumparatorl,
sau mat multl mostenitorl de ai curnparatoruluT:
Trebuie sa se 'nleleaga, care actio vor s'o intenteze si apol
sa aleaga un singur mandatar.—II. Sau mal mul^I vinzatorl,
sau mal multl mostenitorl de ai vinzatorulul: Se
poate reclama: Sau contra tuturor de o data. Sau contra
lie-caruia.
F. Incetarea garantiel: I. Prin invoiala partilor.—II.,
Cind cumparatorul: 1). A cunoscut cusururile. 2). A putut
cunoaste cusururile, daca n'ar fi fost de o negligenta vfldita.—III.
Cf. supra §. 262, D, IV.
G. Aceasta garantie se mal gaseste numaf la schimb.
$. 264. Desfiinfarea mnzdrel pentru vatamare
de peste jumatate.
A. Desfiintarea vinzarel pentru vatamarea vinzatorului:
I. Origina : De la Diocletian §i Maximian vinzatorul
vfltamat cu mat mult de cit junultatea pretulul lucriilul,
lie miscator, fie nemiscator, poate cere desfiintarea viny.arel.—II.
Terminologie : Laesio ultra dimidiuni. Laesio
(tnormis.—III. Fundament: Sa nu se abuxtze de nevoia, in
care se poate gasi vinzalorul.—IV. Dreptul vinzatorulul :
I). Daca a executat vinzarea, are actio venditi, pentru a
cere desfiintarea iel: a). Aceasta actio ie personala : Nu
poate fi intentata de cit contra cumparatorulul, nu si con-
Ira subcumparatorilor. b). Tinde la desfiintarea vinzarel si
reasezarea lucrurilor in starea de mai inainte : a). Inapoiarea
Jucrulul, asa cum a fost vindut, liber de orl-ce sarcine,
nedeteriorat, dimpreun.1 cu accesiunele, dar uu si cu fructus
percepti. p). Darea inapol a pretulul, a impenselor nece-
.sariae, a impenselor utiles pirift la concurenta marirel valorel
lucruluf. 2). Daca n'a executat vinzarea poate sa-sj,
valorifice dreptul sau pe cale de exceptio opusa la actio
cinli. 3). Nu poate renunta mat dinainte de a cere des-

- 204 -
fiintarea vinzflrel pentru laesio enormis, de cit numai daca
vrea neindoelnic sa faca o liberalitate. 4). Nu poate cere
•desfiintarea: a). Daca lucrul piere prin casus. b). Daca
vinzarea ie aleatorie (Cf. §. 259, C, I, 3, a si b).—V. Drep.
turele cumparatorulul: Poate inlatura desfiintarea platind
:suplimentul de pret, (Gbligatiune facultativa. Cf. §. 186, C).
B. Desfiintarea vinzarel pentru vfltamarea cumparatorulul
nu ieste admisa : I. Nu se poate spune cind exisfa
laesio enormis pentru cumparator: 1). Cind a platitpretul
adevarat, plus jumatate din acesta ? 2). Cind a plalit de
doua on pretul adevarat? Dar aceasta nu mat ie laesio
ultre dimidinm, ci laesio ultra duplum! —II. Ie contrara
fundamentului (Cf. supra A. Ill)—III. Ie contrara izvoarelor.
C. Desfiintarea altor contracte pentru laesio enormis
-de-asemenea nu I admisa tot pentru motivele prece-
-dente. Cf. §. 235.
IV.
§. 265. Asemanarile si deosebirile dintre
vinzare §i schimb.
A. Asemanarl: I. Au acelas scop practic: Predarea
unul lucru peutru a obtinea un altul. De aceea inainte de
Justinian unii jurisconsult! nu admiteau, ca ar fi doua contracte
deosebite.—II. Responsabilitatea pentru cusururile
lucrulul. Fr. 19 § 5 D. 21, 1).
B. Deosebirl : I. Vinzarea ie perfects solo consensu ;
,pe cind schimbul re contrahitur.—II. In vinzare se preda
un lucru penlru un pret; pe cind in permutatio se da un
'lucru pentru alt lucru.—III. In vinzare predarea lucrulul
nu stramuta proprietatea de cit potrivit celor spuse in §
:260, B, II, 1; pe cind in permutatio darea lucrulul stramuta
proprietatea (Cf. §. 254, C, IV, 2).—IV. Vinzatorul
ie tinut uumaT ad tradendum si garanteaza cumparatorulul
rem habere licere; pe cind in permutatio fie-care parte ie
iinuta sa stramute proprietalea lucrulul. de aceea garantia
— 205 —
de evictio ie mal riguroasa, putindu-se reclama despagubirl
prin praescriptis verbis actio, de 'ndata ce s'a aflat ca.
lucrul primil nu-i proprietatea parte! adverse, fara sa stmal
asteple evictio (Cf. §. 255, G, II, 4, b. si § 262, C. II
si III). —V. In vinzare neexecutarea unel parti da drept
numai la despagubirl/ pe cind in permutatio partea, care
a executat, are alegerea de a cere: 1) Sau executarea de
la cealalta parte si in caz contrar despagubirl. 2). Sail desfiintarea
contractulul pe baza lui ius poenitendi, adeca darea
inapol a lucrulul. —VI. Vinzarea poate fi desfiintata pentru
laesio enormis, pe cind permutatio nu poate: 1). Cf.§. 264-
C. 2). Fiindca nicf una din parti nu poate fi considerate
mal degraba ca vinzator, de cit ca cumparator.
CAP. III.
Loeatio coductio. Inchirierea.
§. 266. Generalitafi.
A. Definitiune: Ie un contract sj 7 nalagmatic prin care
o parte se obliga pentru un prel^ de platit de cealalta
parte : I. Sau sau sa procure acesteia intrebuilltarea unul
lucru—II. Sail sa faca ceva pentru dinsa.
B. Terminologie: I. Locator.—II. Conductor.—III. Actio
locati.—IV. Actio eonducti.
C. Elemente: I. Res: 1). Intrebuintarea unul lucru.
2). Servicil, muncl.—II. Prelium: Merces. Pensio. Mamipre-
Lium : 1). Certum : a). Sau determinat. b). Sau determinabil.
2). Verum: Series si nesimulat. '6). Sa constee: a). Sau intr'o
suma de ban!, b). Sau—in mod exceptional— intr'o
cantitate de producte : a). Sau determinata o data pentru
totdeauna. b). Sau o quota parte din ceea ce va produce
lucriil. III. Consensus.
D. Felurl: I. Locatio conductio rerum. (Cf. supra A, I).—
II. Locatio conductio operarum. (Cf. supra A. II).—IIL
Locatio conductio operis.

- 206 -
§. 267. Lomtio conductio rerum.
A. Obiect si terminologie: I. Roblsprea munci.— II.
'Praedium urbanum. Daca aceasta e o easa delocuit, coductor
se numeste: Inquilinus, habitator, insularius, coenacularius,
horrearius.— III. Praedium rusticum. Conductor se
numeste: 1). Colonus. Arendas. 2). Colonus partiarius in cazul
din § 266, C, II, 3, b. -IV. Uniusinre.—V. Orl si care
alte lucrurl, care nu se consumaprinir)trebuint

— 208 -
actio conducti, ca locator sa-sl implineasca toate obligatiunile
sale (Cf. supra I, 1).
C. Sfirsirea: I. Peirea fortuita a lucrulul.— II. Renuntarea.
Daca inchirierea ie fara termen, fie care parte poate'
renunta cind vrea.—III. Locator poate cere desfiintarea ;
1). Daca conductor: a). Nu plateste chiria dol anl. b). Abuzeaza
de lucru: a). Intrebuintindu-1 alt-fel de cit cum s'a convenit.
(3). Neiutrebintindu-1 de loc. c). Strica, deterioreaza, etc.
lucrul. 2). Daca are nevoie de casa inchiriata pentru a locui
insusl. IV. Conductor poate cere desfiintarea: 1). Daca.
din culpa lul locator sufere: a). 0 iutirziere insemnata in
folosinla lucrulul. b). Sau o intrerupere insemnata de acea
folosinta. 2). Daca lucrul fara culpa lul locator a devenit
impropriu pentru Intrebuintarea destinata. 3). Daca ie expus
unul pericol personal de va continua cu intrebuintarea lucrulul.--
V. Sfirsirea termenulul contractulul. Dar ie posibila:
1). Sau o reconductio expresa. 2). Sau una tacita,
care ie supusa clauzelor contractulul anterior, afarade in
ce priveste durata. Aceasta ie: a). De un an pentru praedia
rustica. b). Fara termen, ded reziliabila dupa voe, pentru
celelalte lucruri—prout habitaverit, nisi in scriptis cerium
tempus conductionis comprehensum est.— VI. Daca conductor
inlauntrul duratei contractulul dobindeste sau proprietatea
lucrulul inchiriat, sau alt drept real, care cuprinde
intrebuintarea lucruluT. VII. Dobindirea proprietatel lucrulul
de catra un al treilea prin successio cu titlu particular,
afara numal daca prin actul de successio s'a prevazut, ca
sa se respecteze eontractul existent. Dar cltA vreme locator
1st va implini obligatiunea de sub B, I, 1, a, isl pastreaza
drepturile sale, iar conductor ie obligat fata de iel.
VIII. Perderea in mod legal din partea lul locator a intrebuintarel
lucrulul dat in chirie, afara numaT daca nu s'a
prevazut respectarea contractulul existent. Dar si in aeest
caz locator isl poate pastra drepturile sale in aceleasi imprejurarl
ca sub rmmarul precedent.— IX. Nu prin moartea
partilor!
- 209 —
§. 268. Locatio conductio operarum.
A. Obiect: Operae illiberales.—Quid pentru operae liberales
? Honorarium si cognitio.
B. Efecte: I. In ce priveste pe locator operarum :
1). Obligat.iunl: a). Sa fac-a mun.a in chipul si la timpul
invoile: a). Sail iel insusT, daca o astfel de intentiune a
partilor reesa fie dintr'o invoiala expresa, fie din imprejurarl.
p). Sau si prin alte persoane. b). Sa respunda de orl
ce culpa (Cf. § 47). c). Dar nu respunde de casus (Cf. § 67);
decl periculum ie suportat de conductor operarum (dominus),
iar locatar ie in drept sa caara pretul, chiar de nu
va mal fi cu pulinta, sa faca munca. 2). Dreplurl: Sa ceara
prin aclio locati, ca conductor sa-sl indeplineasca toate obligatiunile
sale (Cf. infra II, 1).—II. In ce priveste pe conductor
operarum: 1). Obligatiuni: a) Sa primeasca lucrarea
la limpul si la locul invoite. b). Sa plateasca prelium, chiar
daca nu intrebuint_eaza munca lul locator, c). In implinirea
obligatiunelor sale ie tinut de orl ce culpa. d). S? sufere
—ca creditor al muncilor inchiriate—periculum. 2). Drepturl:
Sa ceara prin actio conduct! ca locator sa-si implineasca
toate obligatiunele sale (Cf. supra B, I, 1).
C. Sfirsirea: I. Conductor poale congedia pe locator:
1). Daca acesta nu mal ie habilis. 2). Daca devine periculos.—II.
Locator poate rezilia eontractul: 1). Daca n'a fost
plat it. 2). Daca i se da de lucm peste puterele lul. —III. Sfirsirea
duralel. IV. Renuntarea fie-carel din parti orl si cind
daca nu-i fixata nicl o durata pentru contract.—V. Sfirsirea
muncel determinate, pentru care muncitorul a fost angajat.—VI.
Daca aceasta munca devine cu neputinta de facut.—VIII.
Moartea lucratorulul.
§. 269. Locatio conductio operis. Antrepriza.
A. Obiect: Ie o varietate mal insemnata din categoria
lo^atio conduclio operarum, avind de obiect inchirierea
14

— 210 —
de muncl pentru facerea unul opus (azoreAsa^a) anume determinat.
B. Terminologie: I. Conductor operarum ie locator
operis. — II. Locator operarum ie conductor operis—redemptor
operis: Antreprinor.— III. Daca conductor operis
concedeaza safl tot, sau o parte din lucrare—subantrepriza—devine
locator operis.
C. Efecte : 1. in ce priveste pe locator operis: 1). Obligatiuni:
a). Sa dee tot ceea ce-I necesar pentru opus. b).
Sa vada opus-ul gala si sa declare, daca ie de aprobat.
c) Sft-1 primeasca, daca-1 aproba. d). Sa plateasca pretium:
Merces. 2). Drepturl: Sa ceara prin actio ca conductor
operis sa-sl implineasca obligatiunele sale (Cf. infra II, 1).—
II. In ce priveste pe conductor operis: 1). Obligaliuni :
a). Sa faca opus-ul in i-hipul, la limpul si la locul invoite
(Cf. §. 268, B, I, 1, ;-i: a si ,3). b). Sa respunda de orl ce
culpa : atit de diligentia, cit si dfi peritia. Daca intrebuinteaza
ajutoare sa respunda de culpa in eligendo : Fr. 25
§ 7 D. 19, 2. 2). Drepturl: Sa ceara ca locator operis sa-si
implineasca obligatiunele sale (Cf. supra C. I, 1). —III. Particularitatl
in ce priveste suferirea lui periculum : 1). Locator
operis (domimis) sufere periculum, fiind

- 212 —
CAP. IV.
Mandatum.
§. 271. Generalitatl.
A. Definitiune: le un contract, prin care o persoana se obliga
fata de alta persoana, de a face in mod gratuit ceva. cu
care ie insarcinata de aceasta din urma.
B.Terminologie: I. Mandator=Mandant.—II. Mandatarius.—Ill
Actio mandati: 1). Directa. 2). Contraria.
C. Elemenle: I. Obiect: 0 facsre o.ire care: 1). Trebuie
sa fie (Ct. §, 183, B): a). Sau determinate sail determinabila.
b). Necontrara bunelor moravurl. 2). Poate fi: a).
Din punctnl de Tedere al continutului: a). Speciala : Man-
Jat special. J5). Totala. Pentru o totalitate de afacerl : Mandat
general: Procurator omnium bonorum. Procurator totorum
bonorum. b). Din punctul de vedere al persoanelor
interesate: a). Mandatum mea gratia, %). Mandatum tua
gratia. 7). Mandatum aliena gratia (Mandatum qualificatum
Cf. §. 242, B). 8). Mandatum mea et aliena gratia.—II. Cunsensus:
1). Incapacitate relativa: Femeile, oslenil, clericil
si intamil. 2) Felurl: a). Expres. b). Tacit.-- III. Gratuitatea.—Abater!
: 1). Pentru apararea in justitie s'a ingaduit
sa se fagaduiasca honorarium. 2). Pentru mijlocirea de vinzarl,
de cumpararl, etc. s'a ingaduit ca mijlocitoril—proxenetae—sa
primeasca proxeneticum. D. BO, 14.
D. Actione^: I. Adiomandatidirecta pentru mandant- II.
Actio mandati contraria pentru tnadatarius—III. Cognitio petitru
platade honoraria cuvenite Aparatorilorinaintea justitiel.
E. Delegatio. lussus.
§. 272. Efectele mandatulul.
A. In ce priveste partile, care au incheiat mandatul.
I. In ce priveste pe mandalarius: 1). Obligatiunl: a). Sa
faca—fie personal, fie printr'un substitut— in marginele insarcinarel
date, ceea ce s'a obligat a face: a). Daca in-
- 213 -
li'ece acele marginl, uu obliga pe mandant, dar ie respun-
/ator, fata de acesta, de urmarile faptelor sale. ,3). Cind se
.-•iM'veste de un substituit, remine personal respun/.ator fata
de mandant.—Pentru substituirea in mandatul dat spre a
conduce un proces cf. Fr. 4 § 5 D: 49, 1 si Fr. 8 §. 3 D.
17, 1. b). Rationes reddere si nihil ex mandate apud mandatarium
remanere debut: a). Traditio pentru lucrurile corporale.
?). Cessio actionis pentru drepturi. c). Datoreste do-
I»tnz5 la sumele primite (Cf. §. 189 A. VI. 2, a si c): a).
Daca ie in mora cu darea acastora catra mandant. [3). Daca
mi le-a dat cu dobinda. 7). Daca le a intrebuin^at pentru
uevoile sale. d). Respunde de omnis culpa, dar nu si de
casus, iti ce priveste implinirea obligatiunelor sale. e). Mai
multl mandatarl sunt tinutl in solidum. 2). Drepturi: Sa
ccara prin actio mandali contraria, ca mandantul sa-sT
iniplincasca obligaliunele sale (Cf. infra II. 1).—II. In ce
priveste pe maridant: 1). Obligatiunl eventuale: a). Sa dee
inapol mandatarulul toate cheltuelele, dimpreuna cu dobinzele
lor si sa-1 despagubeasca de toate pagubele pricinuitede implinirea
iDsarcinaref. b). Saliberezepe mandalar (daca acesta
cere) de loate obligatiunele, pe care si le a luat implinind insarcinarea.
c).Respucdede omnis culpa fata de mandatar. d). Mai
multlmandan^I sunt tinutl in solidum. 2). Drepturi: Sa ceara
prin actio mandanti directa, ca maudatarul sa-sl implineasca
obligatiunele sale (Cf. supra I, 1).—III. Condamnarea pen-
Iru dolus in actiunele mandatulul atrage infamia (Cf. §.
ill, B, 4. b).
B. In ce priveste pe eel de al treilea : In cazul unel
procuratio, adeca a unul mandat de a conduce un proces,
precum si In cazul uuul mandat de a administra sau afa-
CIM-I comerciale, sau afacerl de menaj, s'a dat celor de al
treilea o actiune directa contra mandantulul, tocmal in
inleresul actsluia, cacl mandatarul n'ar fi gasit creditul
Irebuitor pentru conducerea acelor afacerl, daca eel de al
Ireilea n'ar fi avut siguran^a, ca pot reclama pe mandant
4ilominus). Apol incetul cu incetul s'a stabilit regula : Ca
pentru a se cere implinirea conven^iunelor Jncheiate cu

- 214- — 215 —
mandatarul, atit eel de al treilea, cit si mandantul, pot
raclam direct unul contra altuia,—sail cu, sail fara intervenirea
mandatarulul;—ca mandatarul, care a lucrat potrivit
imputernieirel date, nu-I respunzator personal fa|a de
eel de al treilea, care cunoasteau contjnutul mandatulul;
si ca atit mandantul, cit si eel de al treilea pe de o parte
trebuie sa sufere toate exceptiunele, care-si au izvorul lor
in persoana mandatarulul, iar pe de alia parte pot invoca
toate actele facute de acesta in implinirea madatulul. (Cf.
§§. 65 si 207).—Aci ne vom indeletnicl numal cu actiones
adiecticiae qualitatis, care pot fi asezate in doua grupe :
De o parte actio exercitoria si actio institoria; iar de alta
parte actio quod inssu, actio de peculio cu derivata sa
actio tribuloria si actio de in rem verso, care ierau reunite
in edictum triplex, ceea ce ne invedereaza, ca ierau considerate
ca fiind in strinsa legatura, ca complectindu-se
una pe alta si decl ca formind o unitate : I. Actio exercitoria
: 1). Daca rnagister navis,—sau sui Juris, saii alieni iuris,—contracteaza
cu eel de al treilea in marginele trase de
de exercitor prin lex praepositionis, iar eel de al treilea
contracted cu magister navis au cugetul de a obliga pe
exercitor, atuncl eel de al treilea pot reclama sau contra
lul magister navis, servindu-se de actio izvorind din contractul
incheiat cu acesta, sau contra lul exercitor servinda-se
de o aetio numita exercitoria dupa numele lul exercitor.
2). Fiecare dintre mal muitl exercitores ie tinut in
mod solidar (Ct. §. 229). 3). Exercitor deabea mal tarziu
a obtinut extra ordinem o actio contra celor de al treilea
Fr. i §. 18 D. 14 14, 1).—II. Actio institoria: 1). Dacainstitor—adeca
cine-va, sau sui Juris, sau alieni iuris, insarcinat
de o persoana—dominus—cu administrarea unel intreprinderl
sau industriale, sau comerciale —contracteaza
cu eel de al treilea in marginele instructjunelor sale, aduse
prin praepositio la cunostinta tuturor, iar celde al treilea
au voit sa contracteze tocmal din pricina insarcinarel, pe
care o are institor, atunci: a). Aeestia pot reclama sau contra
lul institor servindu-se de actio izvorind din contractul
iucbeiat cu aeeasta, sau contra lul dominus ser-
vindu-se de o actio numita institoria, dupa numele lul institor,
si care decl ie mal noua de cit actio exercitoria. b).
Fiecare dintre mat multt domini ie tinut in mod solidar
(Cf. §. 239), c). Dominus poate reclama pe eel de al treilea
cu actio institoria numat in caz de mare nevoie. Fr.
1 si 2 D. 14. 3. —2). Daca institor cak-a instruetianele sale,
dominus tot va fi obligat fata de eel de al treilea de buna
credinla. Cf. Fr. 5 §. 10 D. eodem. —111. Actio quasi institoria.
Daca acel care contracteaza eu eel de al treilea in
numele lul dominus, nu-I institor, ci numal un imputernicit—procurator—al
acestuia, atuncl se da contra acestuia
o actio ad exemplum inslitoriae actiones, care se numeste
§i sau utilis inslitoria, sail quasi institoria actio.—IV. Actio
quod iussu se da celor de al treilea contra lul paterfamilias,
care sau a insSrcinat fie pe uu filiusfamilias al sau,
fie pe un rob al &&u, de a eoutracta cu aceia, sau a ratificat
un astlel de act.—Mal raultl patresfamilias, care au
dat iussus, sunt tinull in mod solidar (Cf. §. 239), - V.
Actio de peculio : 1). Contra lul paterfamilias,—care a dat
un peculium spre a fi administrat sau de un filius familias
al sau, sau de un rob al sati—se da actio de peculio
celor de al treilea, care au contractat cu acestl alieni iuris.
2). Paterfamilias ie tinut numal pana la valoarea, pe
care o are peculium !n momentul botftrirel, scazlnd eventual
chiar creantele sale contra acelor alieni iuris. - - VI.
Actio tributoria : 1). Contra lul paterfamilias,—care ingaduie
sau lul filiusfamilias al sau, sau robului sau, c.a sa
faca negof fie cu peculium intreg, fie numal c'o parte a
acestuia—se da actio Iributoria celor de al treilea, care
ait contractat cu acestl alieni iurius. 2). lea fata de actio
de peculio ie: a). Mal putin prielnica, cad nu imbralosaza
in totdeauna tot peculium. b). Mal prielnica, caci
paterfamilias nu mal scade creantele sale, ci concureaza
la o lalta cu ceilaltl creditor!.—VII. Actio de in rem verso
: Daca sau filiusfamilias, saii un rob au contractat
(-11 eel de al treilea, cu eugetul de a lucra in folosnl
lul paterfamilias al lor, si daca acesta a tras folo*

- 216 —
din acel act, atuncl cet de al treilea pot reclama pe paterfamilias
numal in quant:im locnpletior factus est prin
actio de in rem verso.—VIII. Actio dh in rem verso utilis:
1). Se da aceluia, care a procurat mijloace de existenta
unul filiusfamilias, fie prin hrana in natura, fie prin
avansuri de bam, contra lul paterfamilias, care era obligat
sa dee alimente si care astfel a economist cheltuelele,
pe care trebuia sa le faca in acest scop. 2). Se da chiar
si cind in rem versio ie datorita nu unul alieni iurius, ci
unei persoane sui iuris, libera persona, daca sunt reunite
elementele urmatoare : a). Dominus sa ti tras folos din contractul
incheiat de libera persona, fara sa mat inchee cu
aceasta un act deosebit, prin care sa dobindeasca acel folos.
b). De la inceput persoana sui iuris sa fi contractat
in interesul lul dominus. Dar nu se cere ca acel de al
ireilea sa fi cunoscut starea lucrurilor si sa fl contractat
in vederea lui dominus, caci fundamental adjunct nu-I
creditarea piritulu! de catra reclamant, ci ca acesta 1'a
imbogatit pe acela.—IX. Deosebirele dintre actiunele precedente.
§. 273. Stingerea mandatuluL
A. I. Consensus.—It. Vointa unei singure parti : 1).
Revocarea lacuta de mandant : Orl ce mandat,—afara de
acela prin care cineva devine procurator in rem suam—
poate ti revocat, tie exnres, tie tacit (prin numirea altui
mandatar). Consecinte: a). Ceea ce mandatarul face dupa
ce a aflat de revocare, nu obliga pe mandant. b). Revocarea
nu poate ti opusa celor de al treilea, care n'au aflat
despre iea. 2). Renuntarea din partea mandatarulul:
a). Dar nu se poate renunta nicl intr'un moment inoportun
§i nic! cu cugetul de a pagubi pe mandant. b). Daca
mandatarul are motive grave, renuntarea sa nu mai ie
supusa restricliunelor precedente.—III. Moartea mandantutut
fie fizica, fie juridica. Toll acel. care nu aflasera despre
acea moarte, nu pot suferl nicT o paguba decurgind
- 217 -
din actele juridice incheiate. Abaterl convenlionaleca mandatum
s& nu inceteze din aceasta cauza: 1). Exprese 2). Tacite:
Mandatum post mortem exequendum.—IV. Moartea mandatarulul,
fie fizica, fie juridica. Dar mostenitoril pot continua mandatul,
pentru a sfirsi afacerele Incepute.
CAP. V.
Soeietas.
§. 274. Defintfiune. Elemenie. telurl.
A. Definitiune: Ie un contract prin care sau doua,
sau ma! multe persoane se obliga reciproc de a pune In
comun mijloace sau de productiune, sau de dobindire spre
a se ajunge la un rezultat comun.
B. Terminologie : I. Societas=Tovarasie.—II. Socius==
Asociat=Tovaras.—III. Communicare=A pune ceva in comun.—IV.
Inslitor=Repre7.eutantul societat.eI.-V. Actio
pro socio.
C. Elements : I. Fiecare socius trebuie communicare
ceva. De aceea nu exista societas : 1). Daca acel ceva ie
egal cu »ero. 2). Socielas donalionis causa coire non potest.—II.
Animus societatis coutraheridae, adei-a ajungerea
unul rezultal comun prin opeiatil facute in interes ooinun:
1). Rezultatul consta: a). Sau in a realiza un cistig
banese. b). Sau in a realiza altceva apreciabil djn punct
de vedere economic. 2). Scopul sau rezultatul nu poate fi
nicl ilicit, nicl contrar bunelor moravurl. 3). Daca rezultatul
nu devine comun, ci un socius ie exclus de la cistig,
avem de a face cu o societas leonina, care ie lovita de
militate. —III. Consensus relativ la cele doua elemente precedente.
lei poate fi : 1). Sau expres, sau tacit. 2). Sau
pur si simplu, sau supus chiar implinirel uneT condicio.
D. Felurl: I. Societas totorum bonorum=Societas
omnium bonorum=Societas universorum bonorum=Socielas
universarum fortunarum.—II. Societas rei unius=Sociotas
negoliationis alicuius. - - III. Societas uuiversorum

- 218 - — 219 —
quae ex quaeslu veniunt: 1). Sau arata operatiunele, care
vor forma obiectul tovarSsiel. 2). Sau daca nu se face aceasta,
se presupune, ca s'a pus la un loc omnia quae ex
quaestu veniunt. Dar intr'o ast-fel de societas nu intra .a).
Bunurele, pe care tovarasil le avea in momentul incheerel
contractulul de societas. b). Datoriile de atuncl ale
fiecarul socius. c). Dobindirele cu titlu gratuit, de atunci
in coace.
E. Particularitatl: I. Societas omnium bonorum s'a
dezvoltat din consortium, adeca din starea de indiviziune
in care remfneau mostenitoril dupa deschiderea mostenirel,
in cit la inceput iera o tovarasie de familie. De aceea
in oil ce societas : i). Societas aliquid fraternitatis habet'
2). Beneh'cium competentiae de care se bucura socii. 3)'
Respunderea pentru culpa imblinzita prin diligentiam qualem
in suis relus adhibere solent. 4). Infamia care lovea
pe condamnatul pentru dolus in actio pro socio.—II. In
general n'are caracter de durabilitate.
§. 275. Efecte.
A. Efecle inlauntrul societalel, adeca intre socii: I-
Fiecare socius trebuie sa aduca, ceea ce s'a obligat de
communicare si sa garanteze, ceea ce a adus : 1). Communi.
care consta : a). In traditio pentru lucrurele corporate, b).
Sau in cesio. sau in delegatio pentru creante. c). In executarea
muncel fagaduite, etc. 2). Communicare se poate
face: a). Quoad sortem. b). Quoad usum. c). Quid in indoiala
?•— II. Fiecare socius poate administra afacerele comune
potrivit scopulu! tovarasiel, dar si se poate impotrivi
la aceasts : 1). Acel care a administrat—institor—ie
obligat sa dee socoteli si sa predee tot ce a primit pentru
societas. (Cf. §. 272, A, I, 1, b). 2). Societas are fata
de socius gerant obligaliunele mandantulul (Cf. §. 272, A.
II. 1. a si b).—III. Fiecare socius ie respunzator de omnis
culpa, dar poate invoca diligentiam qualem in suis rebus
adhibere solet. De casus nu-I respunzator. - - IV. Fiecare
socius datoreste dobinzl la sumele primite pentru societasr
in cazurele in care si mandatarul le datoreste. (Cf. §, 272
A. 1, c, a, 0 si -{].—V. Impartirea rezultatului comuu—fie
cistig, fie paguba: 1). Invoiala tovara§ilor poate face partile
sau egale, sau proportionale, sau chiar ca un socius
sa nu participe la paguba. 2). Jn lipsa de invoiala vom
avea partes aequae, partes aequales.—VI Hotarirele tovarasiel
se iau cu unaminitate, fiecare socius |avind veto.—
VII. Actio pro socio serveste in timpul tovarasiel pentruvalorificarea
drepturilor si indatorirelor precedente. lea
poate concura cu actiones izvorind din raporturele juridice
intervenite intre socii.
B. Efecte in afara de societas, adeca fata de cei de
al treilea: Societas nu exista in afara, ci numat intre socii.
Dar vorba societas ie intrebuintata ca breviloquenta in loc
do toll socii : I. Daca toll socii au contractat la o lalta cu
un al treilea, tott vor fi sau creditor!, sau datornicf, fie
pentru o portiune virila fiecare, fie pentru o portiune alta
determinate de vointa partilor, de imprejurflrl, etc. - - II.
Daca numa! unul sau unil din socii au contractat cu un
al treilea, raportul obligator va exista numaf intre acestia,.
afara numai daca nu se stabileste, ca lata de societas
exista niandatum, ratihabitio, negotiorum gestio, in rem
versio.— III. Mai multt bancherl tovarasl sunt obligatl in
mod coreal. (Cf. §. 238, H. I, 2, c, a, 3. c, d : D, IV si §^
272, B, I, 2, II. 1, b.
§, 276. Sfir§irea §i lichidarea
A. Sfirsirea : I. Potrivit vointel partilor: 1). Sfirsireaoperatiunel
in vederea careia societas s'a incheat. 2). Sfirsirea
duratei. 3). Vointa comuna in orl si ce moment. 4).
Renuntarea fie din partea unul socius, fie din partea mnf
multor socii. Dar renunt,area nu trebuie sa se faca intempestiv,
altfel socium liberal a se, non se a socio (socios a
se, uon se ab illis); afara numai daca renurrtatorul avea
motive legitime.—II. Fara vointa partilor : I). Moarlea fi-

- 220 —
zica a unuia din socii, afara numal daca partile nu s'au
invoil, ca societas sa contiuuie intre supravetuitori. On ee
altfel de continuare ie o noua socielas. 2). Moartea 'juridica
(civila) —capitis diminutio magna--3). Confiscarea bu
nurilor sau falimentul unul socius — aegestate socii. - - 4).
Orl ce eveniment, care Impedecarealizarea scopulul social.
B. Lichidarea: Ie—pe de o parte — constatarea si reali-
:zarea reziiltatului comun si—pe de alia parte—reparlizarea
—imparteala—aeestul rezultat Intre tovarasl. De aceea : I. Se
incaseaza creantele, se vinde marfa, se platesc datoriile sociale
si >e determina drepturele respective ale tovarasjlor.—II.
Se 'mparte masa comuna remasa : 1). Lucrurele corporate si
drepturele reale se 'mpart sau de buna voie, sau prin actio
communi dividundo. 2). Creanjele si datoriile n'au nevoie
sa fie impartite materialiceste.—III. Ceea ce s'a adus de
socii, face parte din iviasa de 'inpartit. sau fiecare socius
are dreptul de a preleva ceea ce a adus iel?
§. 217. Societas omnium bonorum.
Particularitatile acestul fel de societas stint: I. Socius
trebuie communicare toate bunurele sale prezente si
viitoare, afara numal de acele dobindite ex deliclo. - II.
-Societas trebuie sa achite toaledatoriile'aetuale si viitoare
ale tovarasilor si sa Ie procure tot ce Ie trebuie potrivit
pozitiunel lor sociale. Daca societas a tras folos dintr'un
delict savirsil de un socius, ie tinuta si de datoriile, care
incumba acelul socius din delictul acela.—III. Periculum
ie comun pentru toll socii.—IV. La dizolvarea lovarasiel
-averea sociala se 'mparte egal intre totl socii, fiecare lu-
Jnd o parte virila, afara de conventiune contrara.
§. 278. Deosebirele tovdrd§iei de corporatio §i
de locatio partiaria.
A. Deosebirele dintre societas si corporatio: I. Corporatio
cere reunirea a eel pu^in trel persoane, pentru ca
-sa poata lua nastere ; pe cind pentru societas ie de ajuns
- 221 -
reunirea a doua persoane. Insa in dreptul comercial modern
societa^ele comerciale, chiar cind sunt formate numal
de doua persoane, sunt persoane juridice ! —II. Corporatio
ieste o persoana, pe cind societas ieste o reunire
de mal multe persoane, care remin personalitatl deosebite.
De aci urmeaza: 1). In corporatio centrul organizarel ie
actor sau syndicus; pe cind institor n'are acest rol fata
de societas. (Cf. §. 26, C. II. 1, f). 2). Corporatio ie neatirnata
de individualitatea membrilor set; pe cind societas
inceteaza de regula de a mal fiinta, daca un socius
iesa in orl ce mod din iea, precum si daca o noua persoana
intra in iea. De aceea un membru al corporatiel nu
poate singur nici s'o desfiinteze, nici sa ceara imparteala
patrimoniulul iel, si nici sa ceara o parte din ace! palrimonil,
cind iesa din iea ; pe cind la societas fiecare socius
poate singur sa puna capat tovarasiel si sa ceara imparteala
patrimouiulul iel. 3). Corporatio, capersoana, ie titulara
a patrimoniulul dobindit; pe cind societas n'are
nici un patrimoniu, ci numal socii au sail dreptun', sau
indatorirl, adeca fiecare socius are partea sa determinata
(determinabila) atit In activa, cit si in passiva. 4). Corporatio,—iar
nu membril, care o compun—poate fi impiicinata,
lucriud prin actor sau syndicus ; pe cind societas
nu poate fi impricinata, ci numal socii, personal si in calitate
de socii pot fi Smpricinatl. Deaceea membril unel
corporatio —daca nu sunt nici reprezentanti al acesleia si nici
nu sunt interesatl imediat In proeesele iel —pot fi in acestea
sau judecatorl, sail marlorl, etc. 5). Corporatio nu-I obligata
de actor peste continutul aflator in area communis (Cf. §..
26, C, II, 1, a); pe cind la societas, chiar daca s'ar gasi
o area communis, totusl institor obliga pe fiecare socius
nelimitat; dar un nou socius nu-I respunzator de datoriile
vechl, de ctt daca si Ie a luat expres asupra sa, cacl inslitor
n'a avut mandat si de la iel spre a-1 reprezenta si
obliga. 6). Corporalio poate lua hotarirl sau potrivit staliitolor,
sail cu majoritate de voturl (Cf. §. 26, C. II, 1, b
si 2, b): pe cind societas nu poate lua nici o hotadre in

_ 222
•contra vointel unul singur socius chiar (Cf. 275, A, VI), afara
numal daca socii s'au supus de mal Inainte unei marginirl
a dreptulul lor individual.—III. Se sustine, ca scopul
corporatiunel ie ceva statornic, pe cind acel al tovarasiel
ie vremelnic. Bar se poate ca si contrarul sa se
intimple.
B. Beosebirele dintre sccietas si locatio partiaria (Cf.
§. 267 A, III. 2) : Besi rezultatul comun se 'mparte intre parti
in amlndoua cazurele, totusl locatio partiaria nu inceteaza,
daca uaa din parti se retrage singura din raportal juridic,
precum si daca moare.
CAP. VI.
§. 279. Contractus empty tenlecarius.
A. Befinitiune : Ie conventiunea prin care o parte se
obliga de a acorda celeilalte o emphyteusis.
B. Terminologie: I. Contractus emphyteutecarius. Locatiune
hereditara: Embatic. Besman. — II. Actio emphyteutecaria.
C. Natura: I. Pina la Zenon controversa: 1). Locatio.
2). Venditio. —II. Be la Zenon : Contract sui generis (Cf.
§. 156).
B. Elemente : I. Consensus.—II. NicI o alta formalitate.
Insa trebuie sa se faca un act inscris: 1). Cf. §.
198, A. I, l,e, «. 2j. Cf. §. 198. A, I,e, l.p.
E. Efecte: I. Periculum : 1). Perderea totala o sufere
proprietarul, care nu va mal putea cere pensio (canon).
2). Perderea partiala o sufere emphyteuta, care nu va putea
cere, ca pensio sa fie micsorata.—II. In ce priveste
celelalte cesliunl se aplica sau regulele vinzareT, sail ale
Inchirierel: 1). Regulele vinzSrei pentru: a). Punerea in
posesiune. b). Folosinta de lucru. c). Garantia de evictio.
2). Regulele luchirierel pentru: a). Modul de folosinta. b).
Plata renditel.
F. Actiones: Actiunele personale izvorind din acest
- 223 —
contract in lavoarea fiecarel parti n'au un nume deosebit
in dreptul roman, dar Romanistii modernl intrebuinteaza
pe acel de actio empbyteutecaria.
SECTIUNEA III.
Paeta.
SUBSECT1UNEA I.
Paeta vestita,
CAP. I.
§. 280. Paeta adiecta.
A. Befinitiune: Cf. §. 192, C. 1, 2, a.
B. Elemente : Cf. §. 192,loc. cit.- Quid: I.Bacapactum
nu-I facut incontinenti cu coutractus bonae fidei, la care-I
adaogat ?—II. Baca pactum ie adaogat la un contractus
stricti iuris? Controversa.
C. Natura: Ie parte integrants din contract, de oare
ce ie o condicio a consimtimlntului partilor.
B. Efecte: Modifica urmarile h'restl—naturalia negotii
—ale contractual, la care ie adaogat.
E. Actiones: Poate fi valorificat:—I. Sau prin actio
izvorind din contractul acela.—ll. Sau eventual prin praescriptis
verbis actic.
F. Felurl mal insemnate: I.—Pactum de retrovendendo:
1). Befinitiune: Pactum prin care vinzatorul isi rezerva
dreptul de a rescumpara lucrul vlndut, fie cu acelas
pret, fie cu un pret sati determinat, sau determinabil.
2). Efecte: a). Baca lucrul se gaseste la cumparator liber
de orl ce sarciua, vinzatorul isi poate exercita dreptul
.sail: «). S'au inlauntrut termenulul, care de regula se ficseaza
de parti. (5). Sail—in caz coutrar—inlauntru! a treizecl
de anl, de cind pactum s'a incheat. b). Baca lucrul
.sail nu se mal gaseste la cumparator, sau se gaseste in-

- 224 -
tar-cat de iura iure, vinzatorul poate sa-si exercite dreptul
sau riumal in personam, sau si in rem ? Controversa. 3).
Actiones : a). Sau actio vendiLi, sau eventual praescriptis
verbis actio. b). Reclamantul oferind pretul convenit obtine
sau lucrul inapol, sau despagubirl. c). Lucrul trebuie
sa fie inapoiat nedeteriorat prin cuipa piritulul.--!!. Pactum
de retroemendo: 1). Definitiune: Pactum prin care
cumparatorul isl rezerva dreptul de a sili pe vinzator,
sa-sl ia lucrul inapol fie cu acelas pret, fie cu un pret sau
determinat sau determinabil. 2). Efeete: Ct. supra I, 2.—
III. Pactum p v otimeseos : 1). Definitiune : Pactum prin care
partile, care au facut o vinzare, se invoesc, ca daca cumparatorul,
va vinde lucrul cumparat, vinzatorul,—care ar
oferi un pret tot asa de bun ca si altil, care ar voi sa
cumpere lucrul—sa fie preterat ca comparator. 2). Efeete:
Cf: supra I, 2.—IV. Lex comnussoria : 1). Definitiune : Pactum
prin care parole se invoesc, ca acea parte, care nu-sl
va indeplini obligatiuuele izvorind in sarcina sa dintr'un
contract oare care, sa pearda drepturele, care i se cuvin
in puterea aceluias contract. 2). Astfel de pactum nu se
poate adaoga la o ronventiune de pignus si hypotheca.
Mai des le adaogat la vinzare si in favoarea vinzatorulul.—
3). Efeete: a). Daca are earacterul de pact suspensiv, produce
etectele unel condicio asa numile suspensive. lar daca
are earacterul de pact rezolutoriu—eeea oe se presupune
in indoiala—vinzatorul poate sa ceara lucrul inapof de la
cumparatorul, care n'a platit pretul: a). Sau fara sa puna
pe acesta in intirziere, daca a lost un termen fixat, care
s'a seurs. J3). Sau punindu-1 mal intaiu !n intarziere pe
cumpftrator, daca n'a lost fixat nicl un termen. b). Lex
commissoria produce efeete numal in personam, sau si in
rem ? Controversa. c). Vin/atorul are alegerea de a cere
sau executarea contraclulul, sau desfiintarea lul; dar nu
poale reveni asupra alegere). d). Vinzatorul, care dupa expirarea
termeaulul primeste sau pretul intreg, satt aconturl,
ie considerat, ca a renuntat la lex commissoria. 4).
Actiones: a). Sau actio venditi, sau actio praescriplis
- 225 —
verbis. b). Se restabileste starea de lucrurl din momentu!
Incbeerel pactulul: a). Lucrul trebuie inapoiat asa cum a
lost primit, nedeteriorat prin culpa cumparatoruluT, liber

— 226 —
B. Felurl: Pactum hypothecae si Constitutum. le controversata
ccstiunea, daca un mal sunt si alte pacta, care
ar putea iutra in aceasta categoric.—1. Pactum hypothecae
: 1). Definitiune : Tocmeala prin care se creaza un drept
de ipoteca in favoarea unuT creditor. 2). Efecte : Da nastere

— 228 —
care serveste pentru valorificarea unul astfel de pactum r
se numeste coudictio ex lege.
B. Felarl : I. Pactum prin care se tagadueste dobinzl
penlru mutuum : 1). Sau de cereale. 2). Sau in care creditor
ie fie fiscus, fie unele orase. 3). Sau relativ la pecunia
traiectitia. (Cf. §. 189, A, VI, 1, h, a, J§. 247, B. II).-
II. Pactum relativ la o mostenire viitoare (nedeschisa inca),
cu conditiur.e, ca persoaua despre a careia mostenire ie
vorba sa fi consimtit la acel pact si sa fi staruit in a consimt.i
pana la moartea sa, devine pactum legitimun de la
Justinian.—III. Pactum dotale: Pactum, prin care s'a fagaduit
o dos, a devenit pactum legitimum de la Theodosiu
II incoace.—IV. Donatio. De la Justinian donatio se putea
face priutr'un pactum, Vezl §. 283.
II.
Donatio.
§. 283. Generalitd$i.
A. Definitiune: Ie un act de liberalitate, prin care opersoana
intelege sa se despoaie in favoarea altel persoane:
I. Sau de tot patrimoniul sau. II. Sail numal de o
parte a acestuia.
B. Terminologia : I. Donatio. Dar. Daruire. Danie.--II.
Donator. Daruitor. -III. Donalarius. Daruit.
C. Forme (Cf. inlra D. It): I. Dando: t). Pentru drepturele
reale prin : a). Mancipatio. b). In iure cessio. c).
Traditio. 2). Pentru obligatiunl prin : a). Cessio. b). Novatio:
a). Delegatio. $). Expromissio. -- II. Liberando prin:
1). Pactum ne petalur, care da numal o exceptio doli. 2).
Acceptilatio (Cf. §. 233. B. Ill si V.). —III. Promittendo
prin: 1). Stipulatio. 2). Simplul pactum, dar numal de la
Justinian.
D. Marginirl: I. Lex Cincia de donis et muneribus a
oprit donationes ultra mothim, fara sa fisanctionat aci-asla
_ 229
•oprire (Cf. §. 6, D. I, 4), ci dind numal diferite mijloace
pentru a face acele donationes neeficace: 1). In cazul C,
III. 1 donator poate : a). Sau sa se opuna, la executarea
ceruta cu actio ex stipulate, prin: a). Exceptio legis Ginciae.
J3). 0 infactum exceptio. b). Sau, daca a executat, sa
intenteze condictio indebiti (Cf. infra § 301). 2). In cazul: C,
II, 1 donator poate opune replicatio legis Cinciae. Dar in
cazul C, II, 2 nu mai poate opune nimic. 3). In cazul C,
I, 2, a, donatorul putea revoca cessio sau pina ce se facea
litis contestatio, sau pina ce solutio nu iera facuta. Deasemenea
in cazul C, I, 2, b, a si p d^natorul putea sau sft
desfiinteze novatio, cita vreme n'avusese loc plata, safl prin
condictio indebiti sa ceara inapol, ceea ce platise delegatarul.
4). In cazul C, I. 1, a, b si c: a). Donatorul poate
intenfa reivindicatio. b). Daca res mancipi fuse«;era dale
numal prin traditio, donatorul deasemenea poate intenta
reivindicatio si prin replicatio legis Cinciae poate respinge
exceptio rei venditae et traditae. c). Daca lucrurile m\$catoare
ar fi fost stramutate regulat, dar nu trecuse sese
lunl de la stramutare, donatorul putea intenta interdictum
utrubi. 5). Dispozitiunete acestel lex Cincia nu se aplicft:
a). Daca donatarul implinise usucapio. b). Daca
donatio nu fusese revocata pana la moartea donatorulul,
devenea perfecta din acest moment, c). Daca donataril
ierau persoane exceptae : Rude de aproape, afini (soil, etc),
pupili, etc. (Cf. Paulus, Sententiae, V, 1J, 4). d). De la Antoninus
Pius daca donatio ie intre parintj si copii. Vaticana
fragm. 314. — II. Insinuatio=Testificatio actorum, adeca
transcrierea daruirel in registrele publice, se facea: I).
La ineeput, pentru ca actul juridic sa aiba mai multa publicitate.
2). De la Constantlfi Chlorul orl ce donatio trebuie
sa fie trtinscrisa.—III. De la Constantin ori ce donatio
cere pentru perfectiunea sa : 1). Redactarea in sen's.
2). Traditio a obiectulul fata de martorl. 3). Insinuatio.—
IV. De la Justinian (Cf. supra C, III, 2) orl ce donatio
ina'f mare de 500 solidi trebuea transcrisa, sub pedeapsa
de militate pentru excedent. Cf. §. 284, E.

- 230 -
§. 284. Elements.
A. 0 liberalitate nullo iure cogente.
B. Despoiarea daruitorulul sau iodata, sau mal tarziu,
fie de tot, fie de o parte a patrimoniulul safl. De aceea
: I. Liberalitatl ca depositum, commodatum, etc. uu
sunt considerate ca donationes (Dar oare depositarul nu>
se despoaie de serviciile sale, comodantul de intrebuintaroa
lucrulul sau, etc ?!).— II. Despoiarea trebuie sa fie efectul
nu a unel simple omisiunl, ci a unul act pozitiv *,
A negligea sa ne tmbogatim, nu-I donare!— III. Plata unel
datoril inainte de termen, inapoiarea unul pignus, iertarea
unel obligatio inanis nu sunt donationes.
C. Animus donandi. Ce se 'njelege prin acesta ?
Controversa : 1. Parerea domiuanla cere cugetul daruitorulul,
de a imbogati pe daruit. Aclul trebuie sa contie ocausa
lucrative. - - II. Parerea cea mal iutemeiata cere
numal vointa hotaritoare a daruitorulul, de a arata o liberalitate
(darnicie),
D. Capacitatea de a putea face o donatio. Nu-I deajuns
capacitatea generala de alienare, ci se mal cere si o
capacitate specials (Cf. §. 18, A, I, 2), can? lipseste unor
persoane: I. Minoril nu pot darul imobilele lor. Dar dacS
dupa ce au ajuns la majoritate, Jasa sa treaca zece anl,
fara sa atace donatio, aceasta devine valabila.—II. Donationes
inter virum et uxorem sunt oprite (Cf. §. 238).
E. Insinuatio : I. Se cere insiauatio In cazul din §,
283, D, IV: 1). Determinarea vaiorel donatiunel: a). Nu
se tine sama de fructele lucrulul daruit. b). Se scade sarcine'e,
care apasa asupra acestuia. c). Prestatiunele regulate
(pensiuni, rente, etc), care formeazft un singur tot,
sunt socotite la un loc; in clt desl in parte ar fi - 550 solidi, trebuesc
transcrise. 2). Efectele lipsel de insinuatio: a). Donatio
ie nula pentru cit trece peste 500 solidi. b). Actul
nu poate servi de baza nici pentru usucapio In ce priveste
acest excedent.—II. Nu se cere insinuatio chiar pentru do-
- 231 -
naticnes >500 solidi, daca sunt facute: 1). a). Sail de
imparat, sau de imparatita. b). Sail imparatului sau im-
!>aratiteT. 2). Pentru rescumpararea prinsilor de rezboiu
3). Pentru sau repararea sau zidirea unel case. 4). Pentru
iertarea de dobinzl neesigibile. 5). Dotis causa si 6). Mortis
causa.
F. Donatio cele mal deseorl ie o conventiune, dar
uneon poate fi si numal un act unilateral: I. Daca ie
conventiune se mal cere consim^imintul par^ilor: Vointa
donatorulul nu-I de ajuns, mal trebuie si acceptarea donatarulul.
Cita vreme lipseste acceptarea, donatorul poate
revoca donatio (Cf. §. 195. B, C, F, G, I, 2). II.
Daca ie act unilateral (constituirea unel dos din partea
unul strein; plata si expromissio facuta de un al treilea
in favoarea dalorniculul, far' de stireu acestuia; impensae
facute donandi animo la proprietatea altuia, etc), ie deajuns
vointa donatorulul.
§. 285. Efecte.
y^ T ^W *-,
• - -- : ^v C
A. Donatio dando: Stramuta dreptul, care face »- '-A^°^
biectul sau, de la daruitor la daruit: I. Drepturl reale:; "'^^
I). Proprtetatea: a). Daruitul devine proprietar al lucrulul
daruit, daca si daruitorul iera proprietarul acelul lucru b).
Daca acesta nu iera proprietar, dfiruitul poate deveni proprietar
al acelul lucru numal prin usucapio pro herede.
2). lura in re : AceleasI efecte. 3). Obligationes : a). Daruitul
poate reclama implinirea obligatiunel: a). Sau ca procurator
in rem suair, in cazu! din §. 283, C, I, 2, a. b). Sau
ca creditor, In numele sau propriu iu cazul din§. 283, C, 1,2,b.
B. Donatio liberando : Libereaza pe daruit de datoria,
care face obieclul sail, si care-1 privea in cazurele din §.
283, C, II, 1 =i 2.
C. Donatio promittendo : I. Inainte de Justinian da
(laniitulul actio ex stipulatu in cazul din §.283, C. Ill, 1.—
II. De la Justinian il da condictio ex lege (35 §. ult. C.
du donationibus 39, 5) in cazul din §. 283, C, III, 2.

• - 232 -
D. Responsabilitalea daruiloruluT: I. leste respun/rtor:
1). De dolus. 2). De culpa lata.—II. Nu-i respunzator:
1). De culpa levis (cL §. 47, C, I, 1). 2). De cusururile lu«
crului: Fr. 61 D. 22, 1. 3). De evictio. Cestiuaea aceasta
ie coutroversata. Dar daca iel nicl nu s'a obligat expres
sa respunda de evictio, nicl nu s'a facut vinovat de dolus,
trebuie de admis, ca nu-I respunzator de evictio.
III. Datore§te dobinzl de la litis contestatio.— IV. Se bucura
de beneficium competentiae.
E. Revocabilitatea dftruirei: I. Regula: Ca orl ce act
obligator donalio nu poate rt revocata.—II. Abalerl: 1).
Donationes lacule de patron desrobitilor : a). La inceput
ierau revocabile in totdeauna. 6). Pe urma puteau fi revocate
numal: a). In caz de ingratitudine a desrobitulul. ,3).
Si naslere de copil patronulul dupa donatio. 2). De la Papinian
donationes i'acute de parintT copiilor Jor puteau fi
revocate pentru ingratitudinea daruitulul. 3). De la Justinian
ori ce donalio poate fi revocata pentru ingratitudinea
daruilulul. III. Dreptul de revocare ie personal daruitoru-
Jul. Abaterl: 1). Donalio fScuta In frauda drepturilor ereditorilor
poate fi revocata de aceslia (Cf. §. 229). 2). Donatio
inofficiosa (care vatama legitima porlio) poate fi revocata
de legitimarii.—IV. Ingratitudinea trebue sa fie si
iea un fapt personal al daruilulul si anume unul din urinatoarele:
1). Atentat contra vielel daruitorulul. 2). Injuril
grave conlra acestuia. 3) Pricinuirea de perdere a unel
parll insemnale din palriraoniul acesluia. 4). JVeimplinirea
sarcinelor luate, cind a primil donatio.—V. 0 actio in personam
(far' de nume) se da penlru a obtine revocarea si
decl restabilirea lucrurilor In slarea de mal inainte : t).
Safl inapoiarea lucrurui daruit dimpreuna cu fructeie de la
litis conleslatio. 2). Sau, daca inapoiarea nu-5 cu putinta
si nicl daruitul nu-I vinovat de nimic, condamnarea in
quantum locupletior factus esl.
§. 286. Varietal
A. Donatio omnium bonorum: 1. Definitiune : Ct. §.
283, A- I.—II. Object: Excedenlul activulul asupra p;i-ivu-
viilul daruitorulul. Ct. §. 29. A, II.—III. Efecte : Nu-I o
sueeesio per universitatem, ci numal o successio in singulas
res (Cf. §. 17, IV, 4 si 3), adeca in drepturele individualmeiite
determinate ale daruitorulul. Decl : 1) Daruitul
nu devine creditor al datornicilor daruilorulul ; si nu-I
poale reclama de cil ca cesionar al acesluia'. 2). Daruitul
nu devine nicl dalornic al creditorilor daruitorulul,—chiar
daca acesla i-ar fi impus plala daloriilor, ca o sarcina a
daruirel—(Cf. §. 202, A)—si nu poate ti reclamat de aceia;
dar daruitorul poate sau sa reclame implinirea sarcinel,
sad sa revoaoe donalio.—IV. Astfel de donatio poate fi revocata
in cazurele din §. 285, E. Ill, 1, 2.
B. Donaliones resplatitoare: I. Definitiune: Donatio
pentru resplalirea serviciilor facule de claruil daruitorulul.
— II. Dinlre aceslea acea tacula contemplalione salulis ie
irevocabila:Fr. 34 § \ D. 39, 5. Dar celelalle ? Conlroversft.
C. Donalio sub modo : I. Definiliune : Donalio, prin
care daruitorul impune daruilulul o sarcina, care nu egaleaza
valoarea obieclulul daruit.—II. lea da nastere la obligaliunl
in sarcina aminduror partilor si se apropie de
contraclele far' denume: 1). Pentru a se obtinea implinirea
lul modus: a). Daruitorul are aclio praescripfis verbis.
b). Daca modus ie in favoarea unul al treilea, acesla deabea
de la Dioclelian are utilis praescriptis verbis actio.
2). In caz de ueexecutare a lul modus: a). Daca modus consta
in a procura daruitorulul alimente acesla are: a),
lus poenilendi cu efecle in rem si poate intenla condiclio
causa data, causa non secuta. p). Revocarea pentru ingratitudine
cu efecle in rem : c. 1 C. 8, 55. b). Daca modus
consla in allceva, daruilorul are cele doua mijloace prece-

- 234 -
SUBSECTIUJSEA II.
§. 287. Nuda pacta.—Generalitafi. — Com'
prommissum.
A. Definitiune Cf. §. 192, C, I, 2.
B. Pentru ca aceste pacta sa poata da nastere unel
obligatio civilis se proceda astfel: I. Daca iera vorba de
conventiunl de felul celor din §. 192, C, II, 2, b se intrebuinta:
1). Sau stipulatio. 2). Sau coustitutum (Cf. 281, B,
II).—II, Daca ie vorba de conventiunl de felul celor din
§. 192, C, II, 1, partea care voia sa dee unel astfel de
conventiuni forta civila, n'avea de cit sa implineasca obligatjunea
sa si astfel transforma acea conventiuue in contract
far' de uume (Cf. §. 253).—III. Pentru on si ce fel
de nudum pactuni se 'ntrebuinla : 1) Sau arrha (Cf. §. 204
A. si D.). 2). Sau stipulatio poenae (Cf. §. 203, A, C. I, 3).
Acest mijloc se 'ntrebuinta si pentru comprommissum.
C. Felurl: I. Transactio (V. §. 235). -II. Comprommissum.
D. Comprommissum: I. Definitiune: Ie invoiala prin
care doua sau mal multe persoane se obliga de a face, ca
contestaliunile existente inlre iele sa |fie curmate sau de
unul sau de mal multl arbitril —de regula in numar nepereche
—ale§l prin Impreuna intelegere.—II. Terminologie:
1) Comprommissum=Arbilragiu. — 2). Comprommissarius
(iudex)=Arbitru.—III. Forma: Nudum pactum (Fr. 11 § 3
D. 4, 8), caruia i se da forta civila: 1) Sau fadndu-se
atitea stipulationes cite parti ierau; in care caz, acel
care nu-sl implinea obligatiunea luata, putea fi reclamat
printr'o condictio iucerti, ca sa si-o implineasca. 2) Sau intrebuintindu-se
sequestre (Cf. § 251, C), daca nalura obiectulul
contestatiunel ingaduia aceasta. 3) Sau adauglndu-se
la invoiala o stipulatio poenae, (un mijloc indirect); in care
caz, daca poena iera destul de mare, interesele partilor
ierau asigurate, mat ales fiind-ca poeria consta de regula
In pecunia certa (de aceea poena se numea pecunia
-235 -
cornprommissa) si da o condictio certi, care ie mal buna
de cit cea incerti. Pantile adauglnd stipulatio se obligau:
a) In iudicio stare, b) Operam praebere. c) Sententiae parere
(stare). 4). De la Justinian, daca Intr'un comprommissum
se pronunta o hotarire, care sau ie iscalita de amindoua
partile, sau n'a fost atacata inlaunlrul a zece zile de
la pronuntare, partea cistigatoare poate sa reclame executarea
hotarirel safl printr'o in factum actio sau prictr'o
condictio ex lege. Adeca exista un mijloc direct pentru asigurarea
intereselor partilor. IV. Obiectul: Orl-ce fel de
contesta^iunl. Abaterl: Nu putea fi intrebuinfat in acele
privitoare: 1) La ordinea publica. 2) La starea persoanelor
3) Sau in care ie Torba de o in integrum restitutio.—V.
Capacitatea partilor : 1) N'au capacitate: a) Datornicul, care
a facut cessio bonorum (Cf. § 225). b) Falitut (Cf. § 227 si
228). 2) Celelalte persoane sunt capabile. Dar: a) Pupilul
are nevoie de autorizarea tulorulul s6fl. b) Minorul numal 1
intru cit se poate obliga, intr'atita poate face si un comprommissum.
c). Femeele numal intru cit compromissum
nu implica o intercessio. VI. Elemente: Trebuie
sa arate arbitril si in mod precis obiectul contestatiunelor:
1) Arbitril: a) Oil ce om liber poate fi arbitru.
Abaterl: a) Incapabill in mod firesc : Nebunil, surzil, mutil,
si surdo-mutiT. [3) Incapabill potritivit dreptulul obiecliv:
Mobil, femeile, minoril de 20 anf, judecatorul care ar fi
competent de a judeca contestatiunea si orf-cine are un
interes personal, b) Nimel nu-i indatorit de a prima sarcina
de arbitru; dar de indata ce a primit'o,poate fi silit
prin mijloace de constringere indirecta sa-sl indeplineasca
daforia. c) Arbitril judeca in acelas chip ca si judecatoril
ordinarl: a) Daca sunt mal multl lucreaza impreuna. J3) Holai
irea se da cu majoritate de voturl. Y). In caz de paritate
hotareste singur un supra arbitru, care sail ie ales de mal
inainte de parti, sau In caz contrar poate fi ales de arbi-
Iril; iar daca acestia nu se vor intelege, poate fi numit
de judecsta. $). Daca ie divergenta in ce priveste citimea,
i-ifra cea mal mica ie hotaritoare. d) Parole pot sa arate
In ce chip sa fie judecate si ce regule sa se urmeze pen-

- 236-
Iru darea hotarirel ; dar arbitrif trebuie sa rfimina suveran!
apreciatori a punctelor contestate. 2). Obieclul eontestatiunelor:
a) Plenum comprommissum: Daca de rebus
•controversiisve compositum est, adica daca se refera ad
omnes controversias. b) Dar poate fi relativ si la o singura
contestare. c) Nu se poate intinde la controversiae,
care supervenerunt dupft invoiala de arbitragiu.—VII. Etecte:
1) [nainte de hotadre: a) Chemarea partilor, ca sa se infatose/e
inaintea tribunafulul arbitral, intrerupe praescriptio.
b) Desbaterile Incepute inaintea arbitrilor nu dau dreptul
de a invoea litispendenta, daca una din parti, suferind
poena, a reclamat inaintea tribunalelor ordinare. 2) In ce
•priveste hotarirea : a) Arbitril trebuie sa hotarasea asupra
tuturor eontestatiunelor, care fac obiectul lui comprommissum.
b) Hotarirea trebue sa se pronunte in fa^a partilor.
3) Efectele hotarirel: a) Aceasta nu mat poate fi atacata.
Daca ie regulata si nu-I contrara bunelor moravurl,
le«ga cu desavirsire pe parti, b). Partea, care a perdut
poate opune exceptio doli nunuil: a) Daca a fost viclima
unui dolus. b) Daca s'au savirsit neregularila^I, atragind
nulitatea operatiuuilor de procedura.— VIII. Sfirsire: 1) Scurgerea
termenulul convenit. 2) Insolvabilitatea unel parti.
3) Moartea unel parti. 4) San moarlea saii incapacitatea
unuia din arbitril. 5) Recuzarea unuia din arbitril pentru
motive legitime. 6) Incetarea contestatiunel inainte de drrea
hotarirel. 7) Celelalte cauze de stingere ale obligatjunelor:
Executarea hotarirel, plata convenitel poena, iertarea
acestel poena, desfiintarea lui comprommissum prin
impreuna intelegere a partilor, etc.
SUBSECTIUNEA III.
§. Conveti^iunt aleaioril.
A. Definitiune: Acele conventiuni in care fiecare
parte ie expusa sail de a cistiga, sau de a perde, dupa
cum un eveniment viitor sau se intimpla saunu. Ct. §. 1!»i!,
-C. VI, si § 203, A.
— 237 —
B. Felurl : I. Emtio spei si emptio rei speratae (Cf..
§. 259, C, I, 3)—II. Foenus iinuticum.—III. Alea.—IV. Sponsio.-V.
Etc.
C. Alea^Jocul : I. Defini^iune : Din dorinta de a juca
partile se 'nvoesc, ca perderea uneia si cistigul ccleilalte sa atirne
de rezultatul joculul, adeca de implinirea unor imprejurarl
nesigure si viitoare.—-II. Jocurile interesate, pe
ban!, sunt oprite.—Abaterl: Jocurile de ghibacie—quod,
virtutis causa fiat—sunt ingaduite, cu conditiune ca miza
sa nu fie mai mare de un solidus. (Fr. 2 § 1 D. 11, 5 enumera
: Hasta vel pilo iaciendo, vel currendo, saliendo,
luctando, pugnando. lar c. 1 §. 4, C. 3, 43 enumera: Ton
monobolon ton condomonobolon ke kundaca ke repon ke
perichyten.—III. Efecte: 1) Jocurl oprite: a). Acel care a
cistigat la un joe oprit, n'are actio pentru a realama, ce
i se cuvine. b). Ceeaces'a dat la un joe oprit, poate sa se
ceara inapol vreme de 50 anl (Cf. § 77, C. 2) prin condictio
indebiti : a). De a

— 238 —
E. Deosebirea dintre alea si sponsio.- I. Uniia sustin
ca alea cere o activitate a partilor, pe clnd sponsio nu
cere aceasta. Dar se poate sa avem alea fara activitate
si sponsio cu activitate a partilor.—II. Altil sustin cu drept
-cuvlnt, ca deosebirea consta In cauza sau intentiunea hotaritoare
a incheerel invoelel : In alea fiecare risca ceva
in speranta unul cistig ! In sponsio fiecare urmareste sta-
Sbilirea convingerel sale si pedepsirea adversarulul, care
cu usurinta a sustinut contrarul.
SECTIUNEA IV.
Delieta.
CAP. I.
§, 289. Generalitaj,l.
A. Definitiune ; Ie un fapt, prin care calcam o regula
de drept, care ne opreste de a face ceva. Cf. §. 44, B, I,
2, b si § 206.
B. Terminologie: I. Delictum=Iniuria (omne quod
non iure fit).—II. Faptas. Faptuitor.—III. Pagubas. Victima.
C. Feluri : I. Delicta publiea.—II. Delicta privata. Aci
ne vora indeletnici numal cu acestea.
D. Delicta privata : I. Deflnitiune : Acele care indreptatise
pe pagubas sa reclame pe cale civila a tit pedepsirea
vinovatulul, cit si despagubirl.—II. Elemente: 1) Un
,fapt positiv. Culpa in committendo. Nu-I deajuns culpa in
.omittendo. 2). Faptul trebuie sa fie oprit de dreptul obiectiv
positiv. Nulla poena sine lege ! 3). Faptasul trebuie sa apartje
altel domus de cit pagubasul (victima): a). lei ie
respunzator daca ie : a). Sui iuris. (3). Alien! Juris : Filius
familias, rob, etc. (Cf. §. 20, D, II). Y)- Impuber pubertati
proximus (Cf. §. 22, B, I, 2, e, p). 8). Prodig. e). Femee. b)
Dar uu-i respupzator, daca ie : a). Nebun (Cf. §. 22, C, I,
;2). 15). Infans (Cf. §. 22, [3, I, 1). ?). Impuber infantiae pro-
>ximus (Cf, §. 22, B, I, 2, e, a).—III. Efecte : 1) Faptasul ie
,respun/ator si de .fapta savirsita si de paguba pricinuita.
-239 -
Daca sunt mat multl faptasi, fie-care ie tinut in solidum
{Ct. (§. 239 C): a). Poena, cuvenita pentru sevirsirea faptef,
ie baneasca si atit de mare incit in totdeauna Intrecea
valoarea pagubel, a§a ca cuprindea o despagubire desevirsita.
b). Despagubirea, cuvenita pentru pricinuirea pagubei,
se determina contorm regulelor generale (Cf. §. 188).
2). Pagubasul ie indrituit de a cere si pedepsirea vinovatulut
si despagubirl.—IV. Actiones: 1). Actio poenalis serveste
pentru a obtinea, ca poena s& se aplice faptasulu!:
a). lea nu poate fi intentata contra mostenitorilor acestuia.
b). Daca sunt mai mult^I faptasi, poena platita de unul, nu
libereaza pe ceilalt,f. 2). Actio rei persecutoria=Actio rei
persequendae causa comparata serve«te pentru a obtinea
despagubirl de la faptas: a) Contra mostenitorilor poate
fi intentala numal in quantum locupletiores facti sunt. Abaterl:
a) Condictio furliva se da in solidum contra mostenitorilor.
£). Actio vi bonorum raptorum nu se da de
Joe contra acestora. b). Daca unul din mai mul(,I faptasi
plateste despagubirele, ceilalti sunt liberatl. 3). Actio mixta
ie aceea care confine si elemeutul penal si elemenlul
despagubitor. 4). Dreptul de a intenta aceste actiones : a).
Face parte din patrimoniul pagubasulul. b). Trece la mostenitoril
s6l. Abater!: Actio inuriarum.—V. Feluri: 1).Delicta
contra patrimoniulul: a). Furtum : a). Furtum simplu.
p). Rapina. b). Dammun iniuria datum. 2). Delicta
contra persoanel: Iniuriae.
CAP. II.
Furtum.
§. 290. Generalitati- Istoric.
A. Deflnitiune: Furtum «st contrectatio rei alienae
fraudulosa, lucii faciendi gratia, vel ipsius rei, vel etiam
usus eius possessionisve.
B. Terminologie : I. Furlum. Furatio=Furt. Hotie.—

- 240 —
II. Fur=Hot,. — III. Etimologie : Ferre, auterre=A lua, a ne
insusi ceva.
C. Obiect : I. Lucrurl miscatoare. —II. Lucrurl nemiscatoare.
Controversa : Caius. II §. 51. Dar parerea lul Massurius
Sabinus, ca si lucrurile nemiscatoare se pot fura,
a fost parasita de totl.—III. Energiile, de pilda eleetricitatea,
etc. Controversa.
D. Felurl : I. Furtum manifestum : 1). Defiuitiune :
Cind hotul ie prins in flagrant delict : a). Sau asupra faptului.
b). Sau la locul hotiel. c). Sau duclnd lucrul furat.
2). Pedeapsa: Bataea cu vergl si addictio; dec! atragea
capitis diminutio. b). Mai tarziii: Ouadruplum, de reclamat
printr^o actio creata de prelor, care iera perpetua si atragea
infamia.—II. Furtum nee manifestum : 1). Defiuitiune:
Cind lipsesc elementele celui procedent. 1). Pedeapsa
: Duplum, de reclamat printr'o actio civilis, care
deasemenea iera perpetua si atragea infamia.— III. Furtum
lance et linteo (nu licio!) conceptum : 1). Definiliune : Furturn
deseoperit, dupa ce cinevase 'mpotrivise, sa i sefaca
perchizitiune (Caius, III §. 192). 2). Pedeapsa : Quadruplum.—IV.
Furtum prohibitum : 1). Definitiune : Cf. supra
III, 1. 2). Pedeapsa : Quadruplum, de reclamat prin actio
furti prohibiti. 3). De la crearea aceste! actiunl felul de
furtum precedent dispare.—V. Furturn conceptum: 1). Definitiune
: Gasirea lucrulul furat la o persoana, fie ca aceasta
il furase, fie ca nu. 2). Pedeapsa: Triplum, de recclamat
prin actio furti concepti in triplum.—VI. Furtum
oblatum : 1). Definiliune: Punerea cu rea intentiune a lucrulul
furat la alia persoana. 2). Pedeapsa : Triplum, dereclamat
prin actio furti oblati.- VII. Furtum non exhibitum
: 1). Definitiune: Gasirea lucrulul furat la cine-va,
care nu voise sa-I infatoseze. 2). Actio furti non exhibiti.—
VIII. Tainuirea : Tainuitoril ierau pedepsitt cu duplum, de
reclamat prin actio furti nee manifest.!.
E. Actiones : I. Cf. supra D, 2, a, b, II, 2, III, 2, IV, 2.
V, 2, VII 2, si VIII.- II. In timpul imparatilor o urmarire
extra ordiuem pentru aseobtineao pedeapsa publica
— 241 —
mal ales cind hotul ie insolvabil. In timpul lul Justinian
pedeapsa aceasta iera surghiunul.—III. Proprietarul lucru
lul furat avea: 1). Reivindicatio, doca hotul se gasea in
posesiunea lucrulul. 2). Condictio furtiva (eondictio ex causa
turtiva=condictio sine causa), daca hotul nu se mai gasea
in posesiunea lucrulul furat. (Deabea de la Hadrian reivindicatio
se putea intenta contra aceluia qui dolo desiit
possidere).
§. 291. Elements. Actiones.
A. Elemente : I. Contrectatio: Luarea lucrulul din
puterea stapinulul sau prin mutarea din loc, sau chiar si
fara o mutare din loc actuala.—II. Fraus : 1). Conlrectatio
trebuie sa fie fraudulosa, adeca sa constitue o iniuria
atit obiectiv, cit si subiectiv; nu-I deajuns numal ca sa vatame
juridiceste pe alta persoana. 2). Acest element lipseste:
a). Daca lucrul ie luat cu consimtimintul stapinulul,
cacl nu exista iniuria. Deaceea res alienas—nu res millius—pot
fi obiectul unul furtum. Abaterl: Suae res pot
face obiectul unul furtum : a). Datornicul amanetar, care ia
furandi animo lucrul sati, dat amanet, de la creditorul sau,.
sevirseste un furtum. fi). Proprietarul, cara are numal nudum
ius Quiritium si care ia furandi animo lucrul supus
uzufructulul, sevirsesle deasemeneo un furtum. b). Daca
acel care ia lucrul, crede, ca are dreptul de a-1 lua. c).
Uaca contrectatio ie datorita numal une! culpa lata, 3).
Contrectatio fraudulosa nu insamna contrectalio clandestina.
Cf. art. 306. C. Pen.—III. Aft'ectus furandi=Animus
lucri faciendi : Cugetul de a ne insusi lucrul §i de a ne
f'olosi de iel : 1). Furtum rei ipsius : Insusirea lucrulul Snsusf.
^). Furtum usus : a). Sau insusirea intrebuintare! lucrulul
b). Sau insusirea unel Jntrebuintarl mal intense de cit acea
invoila de stdpinul lucrulul. (Cf. §. 244, A, I. §. 250,
K, I. 2). 3). Furtum possesionis. Controversa : a). Insusirea
numal a posesiunei lucrulul: Cf. supra II, 2, a, a si p.li|.
Theophilus ad §. I I. 4, 1 .- Posedarea unul lucru cu
16

— 242 —
iinimus rem sili habendi (animus dominanlis Cf. §. 94, B)
Cf. §. 250, E, I, 2 si §. 252 D, I. 2.—c). In amindoua cazurile
precedente (a si b) avem de a face cu furtum possessionis;
dar in cazurile lul Theopbilrs (b) avem de a
face si cu furtum rei ipsius.
B. Actiones. In dreptul nou furtum da nastere la
doua actiones: I. Condictio furtiva (Cf. supra §. 289, D,
IV, 2): 1). Desi furatul remlne proprietar al lucrulul si decl
nu poate conchide la dare oportere, totusl In mod extensiv
i s'a dat condictio : a). Fiindca rare orl ar fi putut intenta
reivindicatio, de oare ce hotul sau cauta sa scape
de possessio a lucrulul, sau ascunde lucrul (Cf. supra §.
290, E, III. 2). b). Odio furum. Caius, IV §. 4. 2). Actio se
'ntemeiaza si pe imbogatirea hot.ulul si pe despagubirea
desevirsita a pagubasulul. De aceea hotul poate fi pirlt,
chiar daca lucrul i-a fost |furat de altul. 3). Reclamant :
Propriefarul lucrulul furat. 4). Pirit : a). Autorul lurtului.
hotul. b). Coautoril. c). Mostenitorii precedentilor. d). Complicil
neautorl ? Controversa. 5). Scopul : a). Sau inapoiarea
lucrulul cum omni causa, b). Sau despSgubiri potrivit
valorei celel mal marl atinse de lucru dupS furtum. b).
Responsabilitatea piritulul: a). De omnis culpa. b). De casus,
cacl totdeauna ie in mora (Cf. §. 221, C, I, 2, a, p).
c). Mai multl hot,!, precum si mat multl mostenitorl al unul
hot sunt tinutl in solidum (Cf. §' 239, C). 7). Aparare :
Praescriptio temporalis de 30 an!.—II. Actio furti (Cf. supra
§, 289, D, IV, 1 si §. 290, D. I, 2, b, II, 2) : 1). Relamant:
Orl cine are interes, ca furtum sa nu se fi intlmplat,
daca interesul sau are o cauza cinstita : a). Pot fi
reclamantt: Proprietarul, titularul'unui ius in re, comodatarul,
locatarul unul lucru, etc. b). Nu poate fi reclamant :
Hotul, caruia i s'a frrat lucrul de alt hot. 2). Ptrit : a).
Holul .si complicele sau — cuius ope et consilio furtum factum
est.—b). Mostenitorii precedentilor nu pot fi piritl. (Cf.
§, 289, D, IV, 1, a). 3). Scopul: Plata uuel poena banestl
sau indoila, sau impatritft ca paguba suferita si preteluita
iinindu-se sama de id quod actoris interest rem non sub-
- 243 —
ripi. 4). Besponsabilitatea: a). Mai multl piritl sunt tinut.1
; in solidum (Cf. §. 239, C). b). Cf. §. 289, D,' IV, i, b. 5).
Apararoa : a). Sau praescriptio temporalis de 30 anT. b).
Sau o transactio facuta cu paguba§ul. Fr. 7 §. 14 in fine
D, 2, 14. 6). Actio furti nu poate fi intentata: a). De paterfamilias
contra a lor sel fiilliifamilias, robl, dezrobitj, clientes.
b). De un sot, contra consotulul sau. In acest caz lucrul
luat se poate cere Inapol sau prin reivindicatio, sau
printr'o condictio numita actio rerum amotarum. Dar sotul
furat poate intenta actio furti si contra coautorilor si
contra complicilor consotulul sau. 7). Actio furti poate fi
intentata cumulaliv (Cf. §. 76, C): a). Cu condictio furtiva
b). Cu reivindicatio, condictio sine causa, aetio ad exhibendum.
Dar condictio furtiva nu poale fi intenlata cumulativ
cu aceste actjunL
CAP. III.
§. 292. Rapina.
A. Definitiune: Furtum sevirsit cu sila.
B. Terminologie: Rapina=Talharie.
C. Istoric : I. La 'nceput pagubasul avea : 1). Actio
furti. 2). Condictio furtiva. 3). Urmarirea publica penlru
crimen vis.—II. Mai pe urma (in timpul rezboaielor civile)
pretorul M. Lucullus a creat actio vi bonorum raptorum,
pentru a se obtinea repararea orl care! pagube sevirsite
liominibus armatis coactisque. lea tindea: 1). La quadruplum,
dac.a iera intentata inlauntrul anulul de la sevirsirea
talhariel. In acest quandruplum trei par^I -triplum—iera
pedeapsa, iar a patra parte rei persequendae causa. 2). La
simplum, daca iera intenlata mal tarziu.—III. In timpul
imparatilor pentru ca sa se poata intenta actio vi bonorum
raptorum, iera deajuns, ca un singur ins, chiar nearmat,
sa fi luat lucrul cu de a sila si sa fi pricinuit astfel
-o paguba.
D. Deosebirea dintre actio vi bonorum raptorum si

- 244 —
actiones de la furtum : I. Raptor ie conuamnat la triplum,.
desi n J a fost prins asupra faptulul.--!!. Complicitatea se
judeca dupa regule mal largl: Fr. 2 pr. si §. 2 D. 47, 8.—
III. Reclamantul dovideste, ca paguba a fost sevirsita nu,
iniuria, ci dolo malo.— IV Quadruplum se socoteste dupa
valoarea adevarata a lucrulul, iar nu dupa id quod interest
actons.—V. In vechiul drept actio vi bonorum raptortim
se judeca de recuperatores, inaintea cdrora procedura
iera mal grabnicS.
E. Actio vi bonorum raptorum concureazft : I. In ce
priveste elementul sau penal, cu : 1). Actio pentru crimen.
vis. 2). Condictio furtiva. 3). Actio furti. - - II. In ce pri~
vesle elementul rei persequendae causa, cu : 1). Condictio
furtiva. 2). Condictio sine causa. 3). Reivindicatjo. 4).,
Actio ad exhibendum.
CAP. IV.
§. 293. Damnum iniuria datum. Actio
legis Aquiliae.
A. Definitiune : Paguba pricinuita prin fapte nepermise,
adesa pe nedreptul.
B. Istoric: Repararea acestor pagube iera regulata ^
I. De lex XII tabularum, mal cu seama cind iera vcrba de
pagube relative la agricultural •— II. De lex Aquilia : 1).
Faptasul, care omorise servus al altuia, precum si acela.
care ucisese pecus al alluia trebueau sa plateasca p3gubasulul
cea mal mare valoare, pe care o avuse lucrul in.
anul dinainle de sevirsirea faptel. 2). Faptasul, care pricinuise
o paguba lucrulul altuia —prin frangere, rupere, urere—
trebuie sa plateasca pagubasuluf valoarea cea mal mare,
pe care o avusese lucrul in cele din urma 30 zile de dinaintea
de sevfrsirea faptel.—3). In despflgubire ie contitinut
si un element penal; eacl se plateste valoarea cea,
mal mare a lucruluf,
- 245 -
C. Elemente : I. 1). La inceptit se cere damuum
corpori datum. In acest caz se da actio legis Aquiliae
directa. 2). Mal pe urma nu se mal cere o distrugere
substantial, ci ie de ajuns, ca stapinul lucruluf sa sufere
o paguba. In acest caz se da o actio in tactum.—
II. 1); La 'nceput se cere clamnum corpore datum, adeca
frangere, rupere, urere sfl fie sflvirsite cu un alt corp.
In acest caz se da actio legis Aquiliae Hirecta. 2). Mal pe
urma nu ie nevoie de o atingere imediata, ci ie de ajuns
si o causa proebere, care sa fi pricinuit paguba. In acest
caz se da o utilis actio. Aceasta actio se da si In cazurele
enumerate infra D, II, II!, IV, V si VI.—3). Dar nu-Ideajuns
o simpla omissio din partea unel persoane.—HI. Iniuria.
(Cf. §§. 45 si 206 I), adeca omne quod non iure fit.
-IV. Imputatio (Cf. §. 206, II): Faptasul trebuie sa fie vinovat:
1). Sau de Joins. 2). Sau eel putin de culpa.—Dar:
t't levissima culpa in lege Aquilia venit!
D. Actiones : Indreptul nou nu mat ie mcl o deosebire intre
actiones, care seacordau In diferitele cazurl mal sus aratate—I.
Reclamant: 1). Dominus al lucrulul. 2). Or! cine are un
ius in re asupra acelul lucru. 3). Dintre indrituitilin puterea
unuiraport obligator, numal arendasul. 4).Bonae fidei possessor.
5). Paterfamilias pentru vatamarea lul filiusfamilias al
sau. 6). Omul liber pentru valamarea corpulul sau.—II. Pirit:
1). Faptasul pagubeL—Chiar proprietarul lucrulul, daca alt.il
aveau asupra acestuia sau un ius in re sau o possessio bonae
lidei. — 2). Complicil faptuitorulul. 3). Mostenitoril precedentilor
sunt tinuti numal in quantum locupletiores facli sunt. 4).
Mal multl piritl sunt tinutl in solidum. CI. §. 239, C, I, 1, E,
I. —III. Scopul: 1). Atit repararea pagubel pricinuite. 2).
•Cit si o pedeapsa. Cf. supra B, II, 3.—Abatere: Fr. 7.
pr. D. 9. 2.—3). Faplasul, care tagadue§te delictum, ie condamnat
la duplum conform regulel lis infitiando crescit in
duplum. Cf. §. 88, B, II, 3, a, 8 §i b, a).—IV. Daca paguba
ic sevirsita de o persoana, cu care ne gasim intr'un raport
obligator, actio legis Aquiliae concureaza sau cu acdin
contract, safl cu actiunea din raportul obligator.

- 246 —
CAP. V.
§. 294. Iniuriae.
A. DefinitJune : Iniuria in inteles restrins insamnd
orl ce act, care atinge personalitatea noaslra sau fizica
sau moraia.
B. Felurl :—L Iniuriae reales si iniuriae verbales : 1).
Iniuriae reales: Iniuriae sevirsite prin fapte. 2). Iniuriae
verbales: Iniuriae sevirsite sau prin vorbe, sau in orl si
care alt chip afara de fapte.—II. Iniuriae in corpus si
iniuriae ad dignitatem aut ad infaaiiam.—III. Iniuriae atroces:
Acele, care din pricina unel imprejurarl ingreuitoare,
trebuesc pedepsite mal aspru.
C. Elemente:—I. Animus iniuriandi.—II. In unele cay.url
fapta sevirsita implies animus iniuriandi : Insullele.—
III. Cestiunea de a sti daca exists sau nu animus iniuriandi,
trebuie rezolvita tinindu-se sama de vremurl si de datine.
D. Istoric : I. Lex XII tabularum : 1). Carmina famosa
=0ccentare: Adeca insultele defaimatoare. Pedeapsa : 0
pedepsa capitals (care atragea capitis diminutio). 2). Ruperea
unul inembru. Pedeapsa: Talionul. 3). Ossa fracta
aut conlisa. Pedeapsa: 300 a§I, daca osul iera al unuT
om liber; 150 asl, dacS era ai unul rob. 4). Orl ce
alts inuria: Palmuirea unel persoane, etc. Pedeapsa 25
asl. (Lucius Veratius si pSlmuirea publiculut!) - II.
Dispo/itiunele precedente cSzura in desuetudo. Pretorul
creS actio iniuriarum aestimatoria pentru orl-ce fel
de iniuriae (printre care deosebea convicia, adecS injuriJ
patente, rostite in public) : 1). Reclamant: a). Acel care a
suferit iniuriae. b). Acel sub puterea sau protectiunea cSruia
se afla persoanele, care afi suferit iniuriae. c). Acel
care a mostenit pe un defunct, cind e vorba de iniuriae
aduse memoriel acestul defunct. 2). Pirit: aj. Acel care a
faptuit iniuriae: b). Acel care cu rautate a pus pe un altul
sS le fsptuiasca. 3). Scopul: Repararea bSneascS, care putea
fi: a). PreteluitS de reclamant insusi. b). Redusa even-
- 247-
tual de pretor. 4). Se prescrie prin trecerca unul an.—HI.
Lex Cornelia pentru iniuriae insirate in Fr. 5 §§. 1—10
D, 47,10 da victimel alegerea intre : 1). Reclam?rea unel
poena privata cu ajutorul unel actio civilis perpetua : a).
Reclamant: Numal persoana, care a suferit iniuria. b). Pirit
: Cf. supra II, 2. c). Poena se preteluia de judecator.
2). Urmarirea criminals inaintea unelquaestio perpetua specials.—IV.
De la Diocletian iniuriae puteau fi urmSrite
criminaliceste extra ordinem.
E. Actiones: — I. Caracterul: Atlt actio iniuriarum
aestimatoria, cit si actio civilia (Cf. supra C, III, 1) sunt
actiones raeram vindictain spirantes. (Cf. §. 72. L, I, §.
75, I).—II.—Stlngerea : 1). Renuntar» : a). Expresa : b). Tacitft:
Impacarea victimel cu faptasul. 2). Disimulare: In
momentuJ cind iniuriae sunt sevirsite, persoana atacata
n'aratS nicl o minie : §. 12 J. 4, 4.
F. Pilde de iniuriae :—I. Fapte prin care se atinge
onoarea, reputa^iunea, libertatea si sanatatea unei persoane:
1). A se tinea pe stradS de o femee cinstita, sau
a o striga. 2). A atenta la pudoarea unel femel cinstite.
3). A insulta un convoiu funebru. 4). A mulila statuea talalul
persoanel, pe care voim s'o injuriem: 5). A soma :
a). Ca datornic pe cineva, care slim, cS nu datoreste nimic.
.b). Pe garantul unul datornic, gata de plats. 6). Ada
unel persoane medicaments, care s'o faea, sS pearda ratiunea.—II.
Faptele, care sunt sSvirsite de persoaue neavind
nicl o putere legalS, chiar daca ar lipsi intentiunea
de usurpare din partea acestora, dar care ne impedeca de
a ne exercita unele drepturl, ce ni se cuvin: I). Sau in calitatea
noastra personals sau individuals: a). Introducerea
fSrS. voia noastra in domiciliul nostru. b). Impedecarea de
a vinde lucrul nostru. c). Irnpedecarea de a strlnge recolta
noastrS. d). Vinatoarea fSra voia noastra pe pdmintul nostru.
e). Etc. 2). Sau in calitatea noaslrS de cetatean sau de om:
Impedecarea: a). Sau de a pescui sau de a naviga pe mare,
b). Sau de a sta sau de a ne plimba pe o stradS publica.
c). Etc.

•-248-
SECTIUNEA V.
Obligationes, care se nase ex variis eausarum flguris.
SUBSEC^IUNEA I.
Obligationes, care nase quasi ex eontraetu.
CAP. I.
§. 295. Generalitafi.
A. Definitiune: Obligationes, care desi se uasc dintr'un
fapt unilateral, totusl se apropie inlru clt va de raporturele
contractual cunoscute.
B. Feluri: —I. Tutorul e obligat pentru administrarea
tutelel, ca si cum ar fi un mandatar, iar pupilul ca si
cum ar fi un mandant.—II. Mostenitorul insarcinat cu un
legatum ie tinut fata de Jegatarius, ca si cum s'ar fi obligat
prin stipulatio.—III. Luutrasul si hangiul sunt respunzatorl
de bagagele, etc., care li s'au dat de calatorl in pazB
lor, ca si cum s'ar fi obligat printr'o conventiune regu-
!ata.—IV. Negotiorum gestor.—V. Acel care sau primeste,
saii detine un lucru al nostru lara cauza.—VI. Devalmasul
tata de codevalmasil sST.
C. Actiones: Executarea acestui fel de obligationes se
reclama prin actiones analoage cu acelea ale contractual,
de care se apropie.
U. In aceasta subsectiune ne vom indeletnici numal
cu felurile de sub B, IV, V si VI.—Celelalle felurl vor (i
tratate in altelocurl Cf. §§. 804, 362, 437.
CAP. II.
§. 296. Negotiorum gestio.— Varietd$i : Actio
funeraria, etc.
A. Negotiorum gestio:—I. Definitiune: Ie faptul
unel persoane de a administra afacerele alteia, cu mgelul
- 249 —

— 250 -
tiunile pe care le a contractat in a so. gestio. b). Daca dominus
ie incapabil de a se obliga (un pupil etc.), ie respunzator
numalin quantum locupletior faetus est in urma
acelei gestio. c). Daca gestor iera interesat ca sa administreze
negotia ale lui dominus, acesta ie respun/ator tot
numai In quantum locupletior faetus est. d). Daca dominus
a oprit, ca sa se faca o lucrare oarecare, iel nu-I respuuzator
de loc, daca un altul a facut acea lucrare. Ct. supra
IV, 1, c. £). — V. Actiones : 1). Dominus are actio negotiorum
gestorum directa. 2). Gestor are: a). Actio negotiorum gestorum
contraria. b). lus retentionis, daca elementele cerute
se gasesc reunite.—VI. Negotiorum gestio poate crea raporturl
obligatoare intre dominus si eel de al treilea, care
au conlractat cu gestor: Fr. 31 pr. D. 3, 5. Cf. §. 272, B.
B. VarietatT: I. Actio funeraria: I). Dsfinitiune : Actio
ereata de pretor, ca sa reclamam cheltuelile tacute cu inmorminlarea
unel persoane, pe care nu ieram tinuli s'o inmormtntam.
2). Reclamant: a). Acel care a faeut cheltuelele—gestor.
b). Gestor, care a crezut, ca lucreaza pentru
iel fnsu^T. c). Gestor, care a Jucrat chiar contra vointel aceluia,
pe care inlelegea sa-1 oblige. 3). Plrit: Acelobligatf
sa inmorminteze pe defunct: a). Legatarius insarcinat expres
cu ingroparea. b). Mostenitoril defunctuluT. c). Sotul
supravetuitor, care castiga dos. d). Paterfamilias al defunctulul.
e). Chiar so^ul supravetuitor, care nu cisligados, dar
numai in marginele mijloacelor sale. 4). Creanta reclamantulul
ie privilegiata. Cf. § 228, F, I, 2, a.—II. Bonae fidei
possessor, care vinde cu buna credinta lucrul posedat, desi
n'a inleles sa vinda pentru altul (proprietar), totusl poate
fi reclamat, de proprietar prin actio negotiorum gestorum,
pentru pretiil oblinut, cind revindicatio nu se mai 'poate
ititenta, din pricina ca lucrul a peril, etc.—III. Mostenitoi'ul
putativ, care a facut eheltueli, la care se credea obligat in
calilate de moslenitor «i care prin aceste plall a liberal pe
adevaralul moslenitor de o obligatiune apasind asupra moslenirei,
poale sa inlenteze aclio negoliorum geslorum contraria,
spre a cere inapoT, ceea ce a cheltuit.
- 251 -
CAP. III.
Obligatiunea de a inapoia luerurele saft primite, saft de^inute
§. 297. Generalitatl
A. Alii dares, unul lucru, cat si facerea unei prestat,iuni
oare care sunt determinale de o cauza. (Cf. § 50).
Daca acea cauza sail nu are fiinta sau nu se realizeaza, acel
ce a primit sau lucrul sau preslatjunea pricinuesle o
paguba aceluia, care sau a dal lucrul sau a faeut presfatiunea.
B. Pentru repararea aeestul fel de paguba s'a creat
de jurisconsulll condicliones, care nu se Sntemeiaza pe invoeala
partilor, —cact parole n'au avul cugelul ca sau sa se
ceara Snapol, sau s& ss iuapoieze mai lirziu fie lucrul dat,
tie prestatiunea facuta.
C. Obligatiunea de inapoiare se aseamina foarte mult
cu obligaliunea conventionala de a inapoia sau un lucru,.
sau o preslatiune.]!
§. 298. Condictio causa data causa tion secuta=Condictio
ob causam datormn.
A. Obiectul: Darea until lucru, precum si facerea unei
prestaliunl in vederea unei causa fulura et honesta, care
Irebuie sa se implineasca: I. Causa futura e titlul juridic,
care determina aclele precedente. (Cf. § 44. C).—II Causa
trebuie deosebita de un motiv defapt.—III. Daca nu se realizeaza
acea cauza, se poate intenta condictio a noastra.
(Cf. § 253, A. I, 1, F, I, 2).
B. Scopul: I. Inapoiarea sau a lucrulul dat, sau a prestatiunel
facute, precutn si a fruclelor lor, daca sunt productive
de friicte. In caz conlrar plrilul platesle despagubirl
in quanlum locupletitor faetus est.—II. Daca acea causa
lutura consta intr'o presta|iune de facut de acel, care a
primit, piritul poate scapa de inapoiare, dovedind: 1). Sau

- 252 —
ca reclamantul ie de vina, ca prestatiunea n'a fost lacuta.
2). Sau ca iel a facut ce i-a stat prin putinta, ca sa execute
prestatiunea.—III. Daca acea causa futura consta Intr'o
alia causa futura, care nu-i o prestatiune, pirltul trebue sa
inapoieze de'ndata ce causa futura i;u s'a realizat.
§. 299. Condictio ob turpem causam.
A. ObiectuI: Darea unu! lucru, precum si facerea une!
prestatiunl iu vederea unei causa tutura inhonesla. - Fie
ca s'a realizat causa, fie ca nu s!a realizat, se poate intenta
condictio a noastra. Dar: I. Daca ie numai turpiter acceptum,
se poate cere totdeauna Inapoi.—II. lar daca ie turpiter
datum, nu se poate cere Snapoi, indiferent daca ie, sau nu ie
si turpiter acceptum.
B. Scopul: Inapoiarea complecta sau a lucrulul dat
sau a prestatiunel facute, precum si a fiuctelor, afara numal
daca ie vorba de banT, cand condamnarea nu poate
cuprinde si dobinzl, caci condictio a noastra ie in acest
caz o condictio certi, adeca o actio stricti Juris Cf. § 72,
E. IV, 1 si 2.
§. 300. Condictio ob iniustam causam. Condictio
ex iniusta causa.
A. Coudictio ob iniustam causam: I. ObiectuI: Darea unui
lucru, precum si facerea unei prestatiunl determinate de o iniusta
causa si care aii avut de efect, de aSmbogati cu vointa
noastra pe persoana, care le-a primit. Causa ie iniusta : 1).
Cind ie oprita de lege. 2). Cind actul juridic n'a luat naslere
Jn mod regulat: Pupilul, fara tutor, plateste o datorie,
etc. -II. Scopul: (Cf, supra § 298, B, I).
B. Condictio ex iniusta causa: I. ObiectuI: Imbogatirea
far'de voia noastra a altei persoane in urma unul
fapt ilicit, care poate fi: 1). Un delictum savirsit: a). Sau
de acel care s'a imbogatit. Astfel ie: Condictio ex causa
furtiva, cu nuantele sale actio rerum amotarum §i actio vi
- 253 -
bonorum raptorum. b). Sau de altcine-va de cit acela care
s'a imbogatit: Mostenitorul gaseste in mostenire un lucru
dobindit printr'un delictum de catra acel care a lasat mostenirea,
etc. 2). Un alt fapt ilicit care nu constitua un delictum.
Ast-fel sunt: Condiclio possessionis (Cf. § 103, B)
pentru a recapata possesio de care am fost lipsitt pe neereptul
de adversar; condictio data contra aceluia, care
cu reacredinta acules fructele lucrulul nostru.—II. Scopul:
Condamnarea piritulul sa fnapoieze valoarea, cu care a fost
imbogatit un moment oare care, chiar daca in momentul
intentarel actiunel uu se mal gaseste imbogatit. Dar piritul
n'are nici un drept pentru impensae, pe care le-a facut.—
§ 301. Condictio indebiti.
A. Obieciul: 0 plata putativa, adeca o prestatiune
facuta cu cuget dea executa oobligalio, care credeam ca
exista, dare care fn realitate nu exista.
B. Elemente: I. 0 solutio (Cf. § 216 si urm.) careia
sa-I lipseasca numai existenta obligatiunei menite sa fie
stinsa.—II. Un indebitum. Avem de a face cu indebitum :
1). Cind nu exista obligatio de loc : a) Fie, ca n'a existat
s.i nu va exista nici o data, b) Fie, ca nu exista Inca. c).
Fio, ca a incetat de a exista. 2). Cind obligalio ie nevalabila
fie ipso iure, fie per exceptionem. 3). Cind acel care
a primit, nu-I creditor. 4). Cind acel care a platit, nu-I datornic.
5). Cind s'a dat alt lucru de cit eel datorit. 6). Cind
s'a platit maf mult de cit se datorea. —III). Error din partea
aceluia care face solulio: 1). Acel care stie, ca nu datorestc,
ceea ce plateste, face un act de liberalitate si nu mal
poate cere nimic inapol. 2). Ce fel de error se cere in cazul
nostru ? a). Error de lapt ? b). Sau error de fapt, sail
error de drept ? c). Error scuzabil? d). Sau error scuzabil,
sau si error nescuzabil ? e). Un astfel de error, in cit daca
n'arn fi fost sub inriurirea sa, n'am fi facut prestatiunea,
de care-I vorba. 3). Nu se cere error cind ie vorba de :
a). Dobinzl camatarestr. b). Datorir de joe. c). Transactiuni

— 254 —
relative la aliraente. d). Donaliones>500 solidi si care
>n'au fosl transcrisa. e). Donatioues intre sotl.
C. Reclamant: 1). Cine poate fi : a). Acel care a facut
solutio, fie in persoana, fie printr'un reprezentant. b). Mos-
•tenitorul adevarat, daca solutio s'a facut de un mosteni-
"tor pulativ. 2). Dovada: a). Reunirea celor trel elemente
-de sub B. b). Dar indebitum nu mal ie nevoie de dove-
-dit: a). Daca obiectul reclamatjunel ie o cautio indiscreta.
J5). Daca piritul tagadueste solutio. 7). Caca reclamantul ie
o persoana far' de experienta —simplicitate gandens. Cf. §.
9. D. c). Deasemenea foarte rar va fi nevoie sa se dovideasca
error, cact aceasta dovada ie facuta implicit prin
•dovedirea lul indebitum.
D. Pirit: Orl-ce persoana, care chiar de buna credinta
a primit indebitum fie iea tnsasT, fie printr'uu reprezentant
(sau mandatar, sau negotiorum gestor).—Daca piritul e
«i de rea credinta, se poate intenla contra sa si condictio
furtiva si actio ad exhibendum.
E. Scopul: Daca lucrul primit exista inca, piritul chiar
•de buna credinta trebuie sa-1 inapoieze dimpreuna cu accesoriiie
$i fructele produse de la primire si care exista
Inca, afara numal cind ie vorba de o suma de banl (Cf.
supra § 229, B, in fine). — II. Daca lucrul primit nu ma!
exista : 1) Lucrul a pierit prin casus: a). Daca lucrul iera
ban!, piritu! trebuie sa inapoieze cit a primit, dar fara dobinzT.
b). Daca lucrul nu iera banl, ci alt-ceva (fie chiar
fungibil, fie chiar consumptibil: cereale alimentare, etc),
piritul ie liberal, afara numal daca nu se se gaseste inca
imbogatit in urrna posesiunel avute, in care caz ie condamnal
in quantum locupletior factus est. 2) Lucrul a tost cu
buna credinta consumat: a) Daca lucrul iera banl, piritul
trebuie sa inapoieze cit a primit, cacl a fost scutit de a
consuma banil sel; dar inapoiarea se face tot fara dobinzl.
ib) Daca lucru 1 iera cereale alimentare, piritul Irebue sa
inapoieze pretul pe care-1 avea acestea in momentul eonsutnare!
(cacl a fost scutit de a cheltui banilsfil, spre a-sl
;procura acele cereale), dar fara dobinzl. c) Daca lucrul iera
-255 —
altceva afara de banl si de cereale alimetitare, piritul ie
tinut numal in quantum locupletior factus est in momentul
in care se face litis contestatio. 3) Daca lucrul a fost
cu buna credinta instreinat: a). Daca lucrul iera banl. Instreinarea
ie consumare. Decl cf. supra 2, a.—b) Daca lucrul
iera alt ceva de cit banl (fie cereale alimentare, fie
alt-ceva), piritul ie tinut in quantum locupletior factus est,
in momentul in care se face litis contestatio, adeca trebue
sa inapoieze pretul [primit.—III. Daca prestatiunea fdcuta
fara a fi datorita nu-I de natura, a putea fi icapoiata materialiceste,
reclamantul obtme dupa imprejurarl: Sail plata
pret^eluirel banestl a acelel prestatiunl. 2) Sau liberarea de
obligatiunea luata. Si, daca daduse vre-un inscris (eautio),
acesta il va fi inapoiat. 3) Sau restabilirea 'dreptulul la
care a renuu^at. Si daca daduse vre-o chitanta, aceasta il
va fi inapoiata.
F. Apararea piriulul: Acesta poate sa scada impensae
facute de buna credinta.
G. Condictio indebiti nu se da in cazurile urmatoare:
J. Daca s'a facut o prestatiune spre a executa: 1) Sau o
naturalis obligatio. 2) Sau o indatorire morala. —II. Daca
s'a facut o prestatiune spre a executa : 1) Sau o transactio.
2) Sau o hotarire (ex causa iudicati solvit). 3) Sau o
datorie de acelea, c?,re se duplifica prin tagaduire (Cf. §.
S8, B, II, 3).
§. 302. Condictio sine causa
A. Obieclul: I. Sau o prestatiune facuta fara nicl o
cauza juridica ; dar care nu intruneste elementele cerute
pentru a se putea da condictio indebiti.—II. Sau o imbogittire
a altei persoane in paguba noastra, dar printr'un
lucru al nostru, fara ca nol sa-I fi dat acel lucru si fara
ca vointa noastra sa fi contribuit intr'un chip oare-care la
acea imbogatire.
B. Elemente: I. In cazul de sub A, I: Lipsa de cauzsi:
I) Cauza n'a existat nicf o data: Am dat un inscris pentru

— 250 -
a recunoaste sau un imprumut de ban!, sau o plata, cann'ati
existat nicl o data, etc. 2) Cau/.a n'a putut sa exist r
legalraente : Am facut o prestatiune spre a executa un acf
sau oprit sad lovit pe nevalabilitate de !ege: Am platit un
pret pentru o res extra commercium, pentru o res litigiosa
etc. (Cf. §§ 194. I; 213, A). 3) Cauza exista in momenlul 1
pprestatiunei, dar a disparut pe urma : Pignus remas la
creditor dupa plata datoriel garantate, inscrisul constatfltor
al unel datoril remas la creditor, dupa plata acelel datoril,
etc.—II. In cazul de sub A, II: PirituI sa fi facut tin
act, care a avut de efect sa-1 imbogaleasca: 1) Actul
acesta poate fi facut de buna credinta: Bonae fidei possessor
vinde lucrul si primeste pretul. Un al treilea da en
imprumut o suma de baul far'de stirea proprietarulul banilor
si tara sa fie reunite elementele unei negotiorum
gestio (Fr. 32 D. 12, 1 : Condictio Inventiana), etc. 2) Actul
poate fi facut de rea credinta (fapt ilicil): In acest caz
condictio sine causa ie coudictio ex iniusta causa. Cf. supra
§ 300, B.
C. Scopul: Condictio sine cauza ie o generalizare a
a principiulul, pe care se 'ntemeiaza condictio indebiti, dr
aceea produce aceleasl efecte. Cf. supra §. 301. E.
D. De ce condictio indebiti n'a fost absorbita de coudictio
sine causa ?
CAP. IV.
§. 303. Communio incidens.
A. Defintyune: Ie devalmasia de drepturl si interese
creata nu prin invoiala partilor, ci: I. Sau din intimplare. —•
II. Sau in urma actelor de liberalitate f'acute de un al
treilea.—III. S'au in puterea unel dispositiunl legale.
B. Terminologie: I. Communio=Devalmasie.—II. !)

- 258 —
«e se determina drepturile codevalmasilor, atribuia fie carul
copartas proprietatea portiunel, care II cazuse : I. Actio
coramuni dividundo: 1). Obiect : a). Sau o proprietate
comunS. b). Sati eel putin o comunitate de dr'epturi reale.
2). Reclamant: a). Cine poate fi: Orl cine se gSseste In
devSlmasie in calitate de: a). Proprietar: J3). Titular de
iura in re. Y). Bonae fidei possessor a unor lucrurl corporale.
8). Quasi possessor de buna credinta a unor iura in
re. $). Fr. 7 §. 8. D. 10, 3. b). Ce trebuie sa dovideasca V
Existenta dreptuiul real, care serveste de baza devalmasiel.
3). Pirit : Orl cine se gaseste in devalmasie cu reclamantul
; afara numal daca ie vorba de o communio, care
cere irlrebuin areaactiunelspeciale familiae erriscundae. 4).
Scopul: a). Imparteala lucrulul comun : De aceea judecatorul
are o latiludine foarte mare, marginita numal de
dorintele codevalmasilor interesatl, care trebuiesc tinute
iu sama, pe cit ie cu putinta. Aslfel : a). lei poate sa imparts
lacrul in chip real, fizic. p). Sa incarce una din portiunl
cu o servitute. 7). Sa dee unuia din codevalmasl totul,
cu sarcina de a platl o suma de banl celuilalt. 8). Sa
dee nuda proprielate unuia, iar usustructus celuilalt. s).
Sa acorde iblosinta pe rind fie-caruia—turnus.— C). Sa
vinda lucrul la o licitatio —fie numal intre interesati, fie
in mod public—spre a impartl pretul intre codevalmasl.—
Atribuirea proprietStel existente fie a lucrulul intreg, fie
a unel portiunl numal, precum si atribuirea unul ius in re
asupra porliunel celorlalti se face prin adiudicatio, fara
Iraditio. Decl si imparteala judecfttoreasca iera atributiva,
nu declaraliv.1. b). Hotarirea poate sa contina prestatiunl
personate in sarcina unuia, sau unora din copartasl. Astfel
condamnarea : a). Penlru fructele si foloasele avute din
lucrul comun. ,3). Pentru paguba pricinuita acestul lucru.
c). Garantil reciproce, care sa asigure executarea hotarirel.
5). Imparteala nu poate fi atacata de cit prinin integrum restitutio.
0). Actio communi dividundo poate fi intentata utiliter:
a). In cazurele din Fr. 7 §§. 8 si ItD. 10,3. b). In privinta
prestatiunelor personale ale codevalmasilor,
- 259 -
lucrul a incetat de a exisfa, saudea fi comun. Cf. Societas,
§ 276 B, II, 1).-—II. Actio fmium regundorum : 1). Definitiune:
Actiunea pentru determinarea hotarelor contopite a douft
locur), care nu sunt comune. 2). Istoric: a). Terminologie :
lurgia. b). Competenta : Arbitril in numar de treT. (De la
legea Mamilia un singur arbitru ?). c). Felurl: Conlroversia
de fine si controvesia de loco : a). Controversia de fine:
1'iocese—introduce prin actio finium reguudorum,—relative
la quinque pedes contopite, judecate de agrimensores, care
nu tineau sama de possessio a vre unul impricinat si care
proeedau in mod technic. |3). Controversia deloco : Proeese—
Inlroduse sau prin actio fmium regundorum, sau prin reivindicalio—relative
la o contopire mai mare de cit quinque pedes,
judecate dejudecatoiil ordinarl (care se puteau j

- 260 — f
drepturele de devalmasie: Usurps o parte a lucrulul comun,
refuzS de a contribui la impensae, etc.
SUBSECTIUNEA II.
§. 304 Obligapiunele, care nasc quasi ex delicto,
Justinian numara patru obligatiuni de felul acesta:
A. Praevaricatio a judecatorulul:—I. Lex XII tatularum
pedepsea pe judecatorul mituit cu o pedeapsa capitala.—II.
Judecatorul, care judeca rail—fie din dolus, fie
din culpa lata—litem suam facit, asa ca Smpricinatul pagubas
poate reclama despagubiri de la iel cu o actio in
factum.
B. Actio de efusis et deiectis (D. 9, 3): —I. Obiectul:
1). Pentru orl ce paguba, afara de omorirea si de vatamarea
unul om liber: a). Reclamant: Pagubasul. b). Pirit:.
Toll acf;T, care locuesc (nu care hospitantur) acolo'de
unde sail s'a varsat, sau s'a aruncat diterite lucrurl. Acestor
persoane li se atribuie o culpa fictiva, din pricina
ca adevaratul vinovat nu se poate descoperi cu usurinta,
si de aceea fata de pagubas nu li se- permits, de a face
dovada contrarie. a) Daca mal multe persoane locuesc in
acelas coenaculum (Cf. §. 267, A, II, tn fine), fie care poalc
fi pirit in solidum. ft). Daca coenaculum ie impartit intrr
acel, care-1 locuesc, pirit in solidum poate fi numai fiecare
dintre aeef, care locuesc acolo de unde sau s'a varsat,
sail s'a aruncat lu^rurlle. c). Scopul: Condamnarea la
valoarea indoila a pagubel. (Cf. §. 239, E, I, tn fine), d).
Inocentul, condamnat, care a platit. are regres contra celor
vinovatl 2). Pentru vatamarea nnul om liber: a). Hc j -
clam;ant: Cf. supra 1, a. b). Pirit: Cf. supra 1, b. c). Sn>pul:
Judecatorul pretueste singur despagubirele. 3). Pentru
omorirea mint om liber: a). Reclamant: Orl ce cetatan.
b). Pirit: Cf. supra 1, b. c). Scopul: Condamnarea |>iritulul
la 50 aurei.—II. Fundament: Asigurarea cailor

\
- 262 —
turile de inrudire: I. Inruciirea legitima: 1). Copil pastrami
(nelepfldatl, neparasiti) sunt indrituiti de a cere alimente
de la rudele lor- fie adgnati, fie cognati--in sirul urmator:
a). De la tata. b). Be la mama si de la ascendentil
tatalui. c). De la mostenitoril a«.estor persoane, dar numal
in caz de mare nevoe. 2). Parintil si eellalll ascendent!
sunt indrituiti de a cere alimente de la descendentil lor.—
II. Inrudirea nelegitima : 1). Pina la.Justinian : a). Copii sunt
indrituiti de a cere alimente numal de la mama si de la
ascandentil lor despre mama. b). Mama si ascendentil
despre mama sunt indrituiti de a cere alimente de la
descendentjl lor.—2). De la Justinian: a). Copil naturall
propriu zisl (Cf. § 23. II, 1) stint indrituiti de a cere alimente
: a). De la tatal lor. |5). De la fratil si surorele lorr
care sunt legitiml. b). Ceilaltl copil neligitiml : Cf. supra
II, 1. a.—III. Continut: Tot ceea ce ie necesar pentru viata
fizica si intelectuala: Victus ; cibaria ; vestis, vestitus; corporis
ferendi curandive et valetudiriis impendia ; quae ad
studia et disciplina pertinent.—III. Elemente : 1). Intre mdrituit
si indatorit trebue s3 existe raportul: Alteri deest,
alter! superest. 2). Indrituitul, reclamant, sa nu fi savirsit
nedrepta^t grave contra indatoritulu), pirit.—IV. Valorificarea
obligatiunel : Nu o aetio, ci o cognitio, in care judecatorul
are mare latitudine de apreciare : Scopul : 1).
Condamnarea indatoritulul, care are de prisos, pro modo
facultalium eius. 2). Daca sunt mal multl indatoritl de o
data, judecatorul poate: a). Sau sa imparteasca prestatiuunea
de facut in chipul eel mal felurit. b). Sau s'o impuna
numal unuia singur dintre piriti. c). Daca raportul pomenit
(cf. supra III, 1) se s'jhimba—sau indrituitul devine mal
bogat, sau indatoritul mal sarac—condamnarea poate fi
schimbata':.Hotarirea n'are autoritatea lucrului judecat!
C. Obligatiuuea de a alimente intemeieata pe raporturile
de patronat. V. infra § 352. »
D. Obligat|^ea de ^a alimente privitoare pe soil,
V. infra §. 323.1
-- 263-—
CAP. II.
§. 306. Lex Rhodia de iactu.
»
A. Paguba pricinuita prin aruncarea in mare de marfurl,
etc., spre a usura si a mintui o corabie, trebue sa
fie impartita intre toll acel, care erau interesat;!, ca sa se
faca aruncarea.
B. Elemente : I. Nevoia de a face jertfa'din pricina
unel primejdii obstestl, pricinuita de o tort.a majora.—II.
Peirea seala a marfurilor. etc. din pricina masurilor luate.
—III. Cugetul de a mintui sau corabia, sau incarcatura iel
prin iertfa facuta.—IV, Miutuirea corabiel, marfurilor, etc.
C. Impartirea pagubel : I. Fop|narea unul total cornpus
din valoarea corabiel, a marfurilor scapate si a marfurilor
aruncate.—II. 1). Stapinul corabiel contribueste cu
valoarea corabiel, daca a fost mintuita. 2). Proprictaril
marfurilcr scapate cu pretul, pe care acestea il au la locul
de descarcare. 3). Proprietarit marfurilor aruncate cu pretul,
cu care le-au cumparat. 4). Merindele nu suat puse la
contributie.
D. Valorificarea despSgubirilor : Pagubasil prin actio
conducti reelanvd despagubirele sau de la armatorul corabiel,
sau de la capitanul de "corabie, prin faptul cfirora s'a
facut aruncarea. Dar acnstia pot scapa de reclamatiune,
daca pe de c parte platesc, parole lor, iar pe de alta ce-:
deaza pentru rest actio locali, pe care o au contra celor
irildresati, fie sau nu solvabill, pentru a-I face sa contribueasca
si el.
D. Analogic: I. Rotnanil ^u intins regula de sub A
si la stricarea marfurilor, etc, taierea catargurilor, lasarea
unel parti din marfuri in minele piratilor, pentru a scapa
restul de acestia.—II. La alte .cazurl Ie greti de intins regula,
cacl trebuie sa se gaseasca o analogic perfecta cu
punctele de plecare: 1). Primejdie obsteasca. 2).. Determinarea
precisa atit a celor interesatT, ca sa se facajertfa,
cit si a partel pentru care fie-care a fqst interesat.

- 264 —
§. S06 bis. Paguba pricinuitd sau de un lucru,
sau de un filiusfamilias al nostru. Noxales
adiones. (Cf. §. 208).
A. Paguba pricinuita de un rob al nostru : I. Daca
fapta pftgubitoare n'are caracter delictos: Dominus ie respunzator
numal in quantum locuplelior factus est.—II.
Daca acea tapta sau ieste un delictum, sau are un caracter
delictos: 1). La inceput: a). Dominus trebue sa dee
pagubasulul reclamant pe rob spre indestulare—noxae dare,
noxae dedere, de unde noxales actioues.—b). Poate —daca
vrea —sa retie robul, despagubind cu desevirsire pe pSgubas
(Cf. §. 188, C.), ceea ce iera practic, cind ma! multl robl
savirsisera Impreuna fapta pagubitoare. 2). Mai tarziu : a).
Dominus din contra trebue sa ia apararea—defensio—robulul,
primind iudicium. b). Poate scapa de condemnare
priu noxae deditio, daca vrea (Cf. §. IS 1 ?. C.),

266-
•
nepractic pentru pagubas. (De aceea sunt de/ ..jn-efe"'rat
masun preventive: Bolnite pentru cinl, etc). 2}
Daca stapinul aeela tagadueste, ca ie proprietar al aninialuluf,
nu se mal poate libera prin noxae deditio si ie
tinut in solidum.—III. Daca paguba consta, in acea ca animalul
a pascut iarba de pe terenul altuia, acesta are actio
de pastu contra proprietarulul anirnaluluI.--IV. Apendice:
Edictul edililor opreste de a se tinea !n apropiere de drum
public uri cine, un vier, un vier salbatec, un lup, un urs,
o pantera sau un left. Contraventiuuea la aceasta dispozir.
t/iune da loc: 1). La o actio aedilicia, sau actio extra ordinem,
care linde ca stapinul animalulul sa fie condamnat:
a). La 200 solidi, daca un om liber fusese omorit. b). La
cit va aprecia judecatorul, daca un om liber fusese numal
rinit. c). La valoarea iudoita a pagubel, in celelalle cazurr.
2). Actio precedenla se poate cumula cu actio de pauperie.
D. Paguba pricinuita de un lucrn neinsufletit al nostru:
Pagubasul n'are nicl o actio contra noastra, chiar in cazurele
iu care s'a admis, ca suntem respuuzatorl (Fr. 6,
Fr. 7 §. 4, Fr. 9 § 3 D. 39, 2, ci ie indri'uiit numal sa opreasca
lucrul, pina ce i se va repara paguba.—Dar proprietarul
nu respunde de paguba pricinuita de o tigla, care iutimplator
cade de pe acoperemintul sau: Fr. 5 § 2 D. 9. 2.—Cf. si
§. 308.
E. Daca in cazurele precedente A. B. C si D stapinul
lucrulul, care a pricinuit paguba, ie in culpa, se poate intenta
contra sa actiunea corespunzaloare faptei sAvirsile,—
cele mal deseorl actio legis Aquiliae (Cf. §. 293).
CAP. HI.
Obligatiuni Izvorind din raporturele de veeinatate.
§. 307. GeneralitatL
Diotre mdrgjnirele exerci^iulul dreptulul de proprieta'e,
unele sunt adevarate obligatium, adeca exista numal intre
persoane anume determinate, care se gasesc In raporturl
- 267 --
particulare, create de starea de vecinatate. (Cf. §. 107, B,
II).—S'aii creat mal multe mijloace de drept (Cf. infra §$.
308-314) pentru a se obtinea repararea pagubelor, care ar
putea rezulta din cauza: I. Sau a constructiunelor, sau a
lucrarilor—fie facute, fie incepute—pe un loc vecin.— II.
Sail a simplel situatiunl a doua locurl vecine.
§. 308. Cautio damni infecti.
A. Daca o constructiuue vecina cu proprietatea noastra
sta sa se naruiasca vitio aedium, loci operisve si daca
L'avem alte mijloace ordinare pentru a preintimpina paguba
eventuala— damnum -infectura—pretorul pe de o parte
, ne autorizA, sa cereui de la vecin o garantie—cautio—pen-
"tru un limp hotarit, iar pe de alta parte fixeaza tot Je o
data si un termen, inlauntrul caruia sa se dea acea cautio.
B. Reclamant: I. Proprietarul locului amenintat.—II.
Acel care au un drept real asupra acelul loc.—HI. Acel
care din pricina unul raport obligator au interes pentru
conservarea lucrului (Fr. 18 D. 39. 2).—IV. Coproprietarul
(nu insa si posesorul de buna credinta) a unul zid comun
vicios.—IV. Fiecare dintre mal mult! interesatt poate reclama
in marginele intereselor sale.
C. Pirit: I. Proprietarul constructiunel vicioase. —II.
Posesorul de buua credinta al acestel constructiunl.—III.
Acel care au un ius in re asupra acesteia.—IV. Fie-care
dintre mal multl piritf ie tinut pentru partea sa.
D. Scop: Sft se dea cautio damni infecti : I. Prin stipulatio,
daca piritul ie proprietar.—II. Prin stipulatio intovArasita
safl de garantie personala (fideuissores), sau de
garantie reala, daca piritul are numal un ius in re (Cf.
supra C. III).
E. Efecte: I. Piritul da cautio: 1). Inlauntrul limpulul
pentru care a tost, data cautio, paguba prevazuta prin stipulatio
se inlimpla: a). Sau dintr'un caz de fortA majora,
s;.u din exercitiul legal al dreptulul de proprietale al aceluia,
care a dat cautio: Nu putem infenta niel o actiune.

- 268 -
b). Sau dintr'un accident pricinnit vitio aedium, loci operisve,
sau dintr'un accident pricinuil de un caz de forta
majora, care da nastere unul vitium aedium, loci operisve:
Pulem intenta sau actio ex stipulatu, sau actio hypothec-aria
(Cf. supra D. II, in fine), pentru a obtinea conform
regulelor generale (Cf. §. 188) repararea pagubel pricinuite
(dnmnum emergens si lucrum cessans). Cf. supra §. 187,
F.—2). Inlauntrul timpuhil de mal sus care ie de 10 anl
cind ie vorba de lucrarl relative la scurgerea apelor nu
se intimpla paguba prevazuta: Acel care a dat cautio ie
in drept s'o ceara inapoT, afara numal data ie nevoie s'o
reinoiasca.—II. Piritul nu da cautio inlauntrul termenulul
tixat de p"etor: 1). la dreptul veehiu lex (Rubria) de Gallia
Cisalpina da reclainantulul o utilis actio ca si cum stipulatio
de mal sus (Cf. D, I si II) ar fi avut loc. 2). De regula
: a). Reclamanlul, dupa ccrerea sa, obtine de la pretor
missio in possessionem ex primo decreto, care-I da dreptul
de a intra in posesiunea constructiunel sau alaturea cu
piritul, daca acesta ie propn'etarul constructiunel, saO cu
excluderea piritulul, daca acesta ie titularul unui ius in re.
Missio urmata de intrarea in posesiune da pignus praetorium
(Cf. §. 167, A) asupra constructiunel si a loculul iel.
b). Prelorul, acordind missio de mal sus, fixeaza un nou
termen inlauntrul cftruia piritul sau sa faca repararele necesare,
sau sa dea caulio damni infecti. 3). Constructiunea
se naruie inainte de missio in possessionem: Indrituitul la
cautio are: a). 0 in factuln actio pentru repararea pagu
bel. b). Un interdictum pentru a sili pe pirit sau sa ridice
materialele cazute si sft repare paguba, sau sa abandoneze
acele materiale. 4). Pirilul: a). Inlaunlrul noulul termen
(Cf. supra 2, b) sau face reparatiile necesare, sau da cautio
damui infecti: In acest caz pune capat posesiunel reclamantulul.
b). Inlauntrul acelui tertneii nu face nicl una,
nici alta : Reclamantul obtine o missio ex secundo decreto,
care: *)• I" dreptul veehiu da 1m missus possessio
ad usucapionem ocrotita prin actio Publiciana si constituind
un fel de proprietate preloriana (bonitara) (Cf. §. 105,
- 269 -
B, IV, 1). pj. In dreptul nou da lul missus drepturile si
puterele, pe care piritul Ie are asupra constructjel. Daca
sunt mal multl vecinl missi impart eventual intre iel proprietatea
constructiunel. 5). Piritul se 'mpotriveste sau la
missio cea provizorie (ex primo deereto), sau la cea definitiva
(ex secundo deereto): Reclamantul are o in factum
actio pentru repararea pagubel.
F. Cautio damni iufecti se mal poate cere: I. Daca
cineva face san pe locul nostru, sau pe al sau, sau pe
uu loc public lucrarl sau construirl, pe care ie in drept
sa Ie faca, dar care ne ar putea pricinui o paguba.—II. In
alte cazurl analoage cu precedentele.
§. 309 Operis novi nuntiatio.
A. Dacft cineva incepe sa construiasca pe locul sau
un novum opus, care ar putea sa ne pricinuiasca o paguba,
la un predium al nostru veciri, putem suspenda provizoriu
or! ce lucrare printr'o simpla denuntare sad protestare
— operis novi nuntiatio — facuta In re present! :
I. Elemente: 1). Schimbarea liu statu quo, prin acea
ca vecinnl ia, ridica, schimba, distruge constructiunl adherente
cu pamintul.—2). Posibilitatea pricinuirel unel
pagube lui proedium vecin, prin schimbarea precedenta.—
II. Reclamant: 1). Proprietarul lui proedium amenintat. 2).
Bonoe fidei possessor al acestul loc. 3). Acei care au nsupra
acesluia un ius in re implicind possessio: a). Enipbyteusis.
b). Superficies, c). Pignus. 4). Daca opus novum
ameninta un inleres public, orl si ce cetalean. 5). Indrituitul
poate reclama sau in persoana, sau prin mandatar, care
va da cautiones obieinuite in procedura prin procurator.—III.
Pirit: 1). Proprietarul care face novum opus.
Protestarea poate fi facuta atit personal acestuia, cit si
reprezentantilor lui precum si lucratorilor acelui novum opus.
2). Daca ma! multe persoaue sunt coproprietaril loculut,
pe care se face novum opus, protestarea va avea
efect, fata de totl, chiar de va fi facuta numal fata de u-

- 270 —
nul din ief. 3). Acel care ie coproprietar cu no! al locului,
pe care se face novum opus nu poate fi pirit fata
de nol, de cit numal daca am obtiqut un dei;retum de la
judecator.—Altlel contra lui putem intenta numal actio
communi dividundo.—IV. Scop: Impedecarea continnarel
lucrarel: 1). Piritul trebnie sa inceteze imediat ori-ce !ucrare.
2). Daca acesta continua lucrarele, nuntiator poate
sa reclame restabilirea vechel starl de lucrurl: SaO prin
interdictum restitutorium (denyjlitorium), care condamna pe
pirit sa faca distrugerea lucrarel si restabilirea starei anterioare
cu cheltuelele sale. (Acest interdictum se da nu
numal contra proprietarulul, care construeste pn locul sail,
ci si contra orl cul, care poseda locul, pe care se face novum
opus, chiar daca ie numal un succesor cu litlu particular.
[De aceea se zice: Nuntiatio in rem fit non in
personam]. Dar holarirea in acesl caz condamna pe pirit sa
sufere numal. ca nuntiator sa faca distrugerea lucrarel si
restabilirea starei anterioare cu cbeltuele sale), b). Sau prin
interdictum quod vi aut clam. (Ct. §. 310).--V. Incetarea
efectelor protestarel: 1). Daca piritul: a). Obtine ridicarea
impotrivirel—remissio: a). SaO de buna voie, printr'un
pactum incheeat cu nuntiator. J3). Sau fortaf, prin hotarirea
magistratulul intemeata fie pe lipsa unuia din elementele
necesare pentru novi operis nuntiatio, fie pe ori ce alt motiv,
care se pare plausibil magistratulul. b). Da o cautio
de opere restituendo—fie personals (fideiussores), fie reala.
Dai- in vremea lul Justinian aceasta nu se putea, de cit
daca procesul tinuse maf mult de trel lunl. 2). Daca nuntiator
: a). Sau moare. b). Sau instreineaza praedium amenintat.
3). Daca procesul nu-I sfirsit definitiv: a). Inainte
de Justinian inlauntrul unul ari.b). De la Justinian inlauntrul
a trei lunl. (Ct. supra I, 2, in fine). —IV. Piritul in cazi'rele
de sub 1, a si b, poate continua lucrarea; iar daca nuntialor
il tuibura in aceasla lucrare, poate printr'un interdictum
prohibilorium sa obtina incetarea tulburarel.
B. Dat-a eineva incepe sa conslrueasca, nu pe locul sau,
ci pe locul nostru, un novum opus, care ar putea sa ne pri-
--271 —
cinueasca o paguba putem sa ne impotrivim.—I. Sau prin
operis novi nuntiatio si sa oblinem suspendarea provizorie
a orl carel lucrarf, preintimpinind astfel orl-ce paguba. -II.
Sau prin prohibitio—o impotrivire hotaritoare,—care putea
sa mearga pina la intrebuinlarea fortel—per manum, id
est lapilli iactum,—adeca (ceea ce insa ie controversat) sau
imprastiind de fapt materialele intrebuint^ate la construirea
lul novum opus, sau desfacind chiar o bucata numal de
piatra—iactus vel minimi lapilli (Fr, 1 §. 6 D. 43, 24), si
sa obtinem astfel incetarea lucrarilor. Daca adversarul continua
sa construeasca, putem intenta contra lul interdictum
quod vi aut clam (§ 310). —Dar de acest mijloc energic—
probibitio—nu ne putem folosi: 1) Daca nu suntem sigurl
de posesiunea noastra; cacl prohibitio a noastra ie o tulburare
de posesiune pentru adversar, care poale intenta
contra noastra primejdiosul interdictum uli possidetis. 2). Daca
vecinul face novum opus pe locul sau. Aceste doua motive
a determinat pe pretor, sa creeze mijlocul mal putin
energic, dar si mai putin primejdios, novi operis nuntiatio.
C. Daca novum opus ie sfirsit, nu se mal poate intrebuinta
operis novi nuntialio. ci acel interesatl trebuie
sa recurga:—I. Sau la interdictum quod viaut clam, sau
la alte interdicle.—II. La actiunl petitoril: 1). Sau la actio
uegatoria. 2). Sau la actio confessoria.
§. 310. Interdictum quod vi aut clam.
Se da orl de cite orl opera in solo tacta vatamatoare
pentru proprietatea noastra se construesc de vecinul
nostru sau vi, adeca fie in contra impotrivirel noaslre -
prohibitio (Cf. supra §. 309, B, II)—fie in contra protestarel
noastre—operis novi nuntiatio (Cf. supra §. 309, A,
IV, 2, b),~sau clam, adeca fie pe ascuns, fie ca prevazind
orl trebuind sa prevada, ca lucrarele vor avea
ttrmftrl valamatoare pentru proprietatea noastra—
nu ne a insliintat: I. Heclamant : 1). Proprielarul
loculiil vatamal. 2). Acel rare au interes din pricina

vre-unul \us in re, ca paguba sa nu fie pricinuita. 3). Arendasul
!—II. Pirit: 1). Facatorul lucrarilor. 2). Posesoruactual
al loculul vecin—fie eft iel a facut lucrarile, fie ca
nu le-a facut, fie ca n'r stiut de facerea lor.—III, Scop :
1). Sau restabilirea vechel start de lucrurl. 2). Sau despagubirt:
a). Dacft ie condamnat facatorul lucrarilor, iel trebuie
sa faca reslabilirea cu cheltueala sa. b). Daca ie con 4
damnat alt-cineva, acesta trebuie numal sa sufere, ca reclamantul
sa taca cu cheltueala sa, tot ceia ce ie trebiiincios
pentru acea restabilire.—IV. Apararea piritulul: Legitima
aparare sau nevoia, care 1'au silit sa faca lucrarile
sail spre a Inlatura, saQ spre a intimpina un pericol.—V.
Praescriptio : Un an util.
§. 311. Adio aquae pluviae arcendae.
Daca cursul apelor de ploaie ie inriurit in paguba
noastra, din pricina cd vecinul nostru sau construeste, sau
distruge. sau lasA sa cada in ruina eonstruetiuni vecine
cu imobilul nostru, putem sa ne folosim de actio aquae
pluviae arcendae: I. Istoric: Actio exista pe vremea lege!
celor XII table si crearea sa se explira mal ales oentni
Latiuin, care nu putea fi cultivabil si bigienic de cit prin
construirea si regularea canalurilor pentru cursul apelor.—
II. Norma pentru scurgerea apelor de ploaie Ie stabilita :
1). Sail de situatiunea fireasca, pe care o au praedia rus
tica. 2). Saii de lex a loculul. 3). Sau tie timpul imemorial
(Fr. 2. pr. D. 39. 3).—III). Aceasta norma nu poate fi
schimbata : 1). Prin nicl un opus maiiu factum—fie ca acesta
consta in construcliunT none, fie ca consta in conslructiunl
sau conform legelloculul,'sau datiad de timpimemotial.
2). Prin ischimbarea terenului nedatorita minel omulul : Inamolirea
canalurilor de scurgere, etc.—IV. Reclamant : 1).
Proprietarul imobilulul amenintat. 2). Emphyleuta, 3). Acel
care are servitutea prediala via. 4). Ususfructuarim ;
dar numal utiliter.—V. Pirit: 1). Proprietarul imobilulul,
pe care se gasesc constructiunele. 2). Emphyteuta. 3). H-
- 273 —
susfructuariiiK.—VI. Scop: 1). Sail restabilirea vechel starl
de lucrurT: a). Daca piritul prin fapla sa a produs rezultatul
vatamator, restabilirea se face cu cheltuiala sa. b),
Incelelalte cazurl piritul : a). Trebuie sa sufere, ca sa se
faca lucrarele trebuindoase penlru acea restabilire. |5).
Poale sa ceara cautio damni infecli (Cf. §. 308) spre a fi
garantat contra pagubelor, ce i s'ar putea pricinui din pricina
lucrarilor de restabilire. 2). Sail despdgubirl de pagubele
suferite de reclamant de la litis contestatio incoace.
Pentru despagubirele anterioare se poate intrebuinta
iuterdictum (juod vi aut clam, daca se gasesc reunite elemetele
necesare pentru exeroitarea acestul mijlor.—VII.
Actio aquae pluviae arcendae nu se da: 1). Daca piritul a
1 ucrat in pulerea limit drept dn servitute, care-I apartinea.
2). Daca a lucrat in virtutea unel ingaduirl date de aiitoritatea
publica. 3). Daca slarea de lucrurl a existat de un timp
iinemorial. 4). Daca lucrarele facule sunt necesare pentru
cultivarea imobilulul. 5). Daca reclamantul nu s'a 'mpotrivit,
desi a avut cmioslinta de lucrarl.
§. 312. Actio viae receptae sau reiectae.
Printr'aceasta aclio putem reclama despfigubirl de
la vecinul nostru, care a incalcat o via publica, facind'o
sa treaca pe locul nostru, asa eft sail sa fim lipsitf de o
parte din proprietatea noastra, sau sa ne faea vre o alta
p.iguba oarecare.
§. 313. Iuterdictum de arboribus coedendis
A. Proprietarul nnul praedium, deasupra caruia sau
se apleacd arboril vecinulul, sau se 'ntind ramurele acelor
arborl, poate intenta contra acestuia: Sail interdictum
de arboribus coedendis, sail actio negatoria (Cf. §. 127, A).
IJ-usfructuarius are in acest caz interdictum.
18

274
B. Interdictum de arboribus coedendis are de scop:
I. Daca praedium ie o casS, ca sau aibori!, sau creugile
lor sa fie taieti complect sau de vecin, sau (daca acesta
refuza) de reclamant. Bar se poate sa se laie numal ramurele
arborilor, daca reclamantul se multumeste cu atit.
II. Daca praedium ie sau un ogor, sau o gradina, sail o
livada, interdictum are de scop, ca sau arborif, ?au crengile
lor de jur miprejur (uu numal acele aplecate) sa fle
taietl quinder.im pedes a terra altius : Adeca (controversa):
1). De la 15 picioare in sus trebuie sa se taie si arborul
si crengiie lul. 2). Din contra, pana la 15 picioare de la
paminl sa se taie numal crengiie de jut 1 imprejur.
§. 314. Interdictum de glande legenda.
Acest interdictuiu serveste, ca tertio quoque die—o
zl da si o zi nu—proprietarul sa poata stringe fructele,
care au cazut din arborii sel pe locul veciimlui.—Pentru
acest scop ar fi putut servi si actio ad exbibendum, dar
iera nepraetica, fiindca fructele s'ar fi stricat inainte de
pronuntarea hotarirel. Deallfel si interdictum acesta nn-T
praclic pentru fruclele introduse in Italia mal tarziu, ca
ciresele, etc., care insa n'au putut fi avute in vedere de
legiuitoi' la crearea interdiclulul.
CAP. IV.
§. 315. Interdicta prohibitoria.
A. Defmitiune : Interdicta, care opresc pe o persoana
de a savirsl oare care lapte, care sunt pagubitoare pentru
alta persoana.
B. Scop •' I. Sau restabilirea starel de lucruri anterioare
faptelor contrarit oprirel.—II. Sau, in caz contrar,
despagubhl potrivit regulelor generale (§. 188); fructele
insa nu se inapoiaza de cit de la litis contestatio in coa-
III. Sau poprirl si sechestre asiguratoare ?
— 275 —
C. Praescriplio : Un an utilis. Dar vreme de 30 anf
se putea reclama de la pirit, atit cu cil se gasea imboga-
^it in momentul iri'entdrei pi'ocesiilul.
D. Felurl: 1. Pentru ocrotirea intereselor particulare
patrinioniale: 1). Interdicta retiuendae possessionis. (Cf.
§§. 101; 154, A, I si B. I. 2). Cf. §. 154, C, 1,1, II, 1, 2 si 3.
III. 3). Cf. §. 161,'D, II. 4). Cf. §. 177. 5). Cf. §. 267. B,
II, 2, b. 6). Cf. §. 309, A. IV. 2, «. 7). Cf. §. 313. 8). Cf.
§. 314. 9. Interdictum, pe rare-l are missus in posseosiomm:
Ne vis fiat ei, qui in possessionem missus est.—II.
Pentni ocrotirea folosintel de luirurele destinate publiculul
: I). Interdicta nequid in IOL-O sacro fiat. 2). Interdii-ta
ne quid in loco publico Hat. 3). Interdicta ne quid in flumine
publico. 4) Etc. Cf. D. 43, 7 ; 43, 8 ; 43, 9 ; 43, 11 ;
43, 12; 43, 13; 43, 14; 43, 15; Fr. L §. 38 D. 43, 20;
Fr. 1 §§. 15 si 16 D. 43, 23; Fr. 14 D. 47, !0.—III. Peniru
ocrotirea exercitiulul unor drepturl, care nu pot fi numerate
prinlre drepturele patrimoniale : Interdictum de
niortuo inferrendo. Interdictum de sepulcro aedificando.
CAP. V.
§. 316. Actio ad exhibendutn. Interdicta
exhibitoria.
A. Actio ad exhibendutn : I. Definitiune : Ie o actio
arbilraria in rein, intemeiata pe o iusta causa, adeca pe un
drept ce ni se cuvine si sau pe putinta piritulul de a infit
osa, sail pe dolus al acestuia.—II. Reclamant: 1). Proprietarul
unul lucru : Preparft rei/indicatio. 2). Indriti-itul
la un ius in re: PreparS acliones relative la recunoasterea
diferitelor iura in re. 3). Indrituitul in puterea unel obligatio
: Creditor, legatarius, indrituitul de a intenta actio
noxalis, etc.—111. Pirit: 1). Acel care ie in stare sa faca
exbibiiio. 3). Acel qui dolo fecit quominus possideret. 3).
Mosteniloril precedentilor numal daca sau au lucrul io

- 276-
puterea lor, snu se ga

- 278-
nostru. 4). 0 actiune pretoriana data contra aceluia, care
tntreineaza un lucru, pentru ca sft fata inai grea valoiificarea
dreptulul nostru. 5). 0 actiune pretoriana, care ne
ocroteste coatru amenintarilor, lovirilor, etc. facute cu scop
de a ne inipedeca, sa ne infatosam inainlea juslitiel. 6),
Actiunea pe care o are missus, spre a se apara in contra
orl-carel tulburari a posesiunel sale.—II). Cu element penal:
1). 0 actio civilis contra acelora, care vio!eazA un
mormint. 2). 0 actiune pretoriana de servo corrupio contra
aceluia, care conrupe pe robul nostru—fie depravindu-1. fie
fAcindu-1 sa savirsasca acte nfpennise. 3). 0 actiune pretoriana
contra acelora, care pricmuesc slricAciunl cu prilejul
sau a unel inghesuel! de oamenT, sau a unel primejdil
publice, ca vasfringerea, focul, etc. 4). 0 actiune pretoiiana
contra vamesilor, care in exercitiul functiunei ior, sAvirsese
fapte vatamatoare si nepermise. 5). 0 actiune pretoriana
contra acelora, care sau refuza sa se supunA fie iiftei in
ius vocatio, fie unel hotarirl, sau distrug tablele —album—
pe care sunt scrise edictele magistratilor. 6). Actio de caluminatoribus
in quadrupling contra acelora, care pentru
ban! sau pornesc. sau parAsesc un proces sicanator. 7) Actio
de dolo. (Cf. §. 57. D. I si II). De adaos : In drtptul vechiu
se stingea prin trecerea unui an utilis.—De la Constantin
se stinge prin trecerea a dol anl conlinul, care incep
sa curga din ziua savirsirei dolnlul. Duoa trecerea acestul
timp victima dolulul poate sa intente/e numai o in
faclum actio, care n'atrage infamia si care tinde, ca piiitul
sft fie condamnat in quantum loeupletior t'actus est.
Sfirsitul obligatiunilor.
•Z75
Facultatee. de Litere
A. D. XEUOPOL
Prnfesor de Istorin I'omfinilor.
Piiblica^iimi: 1) L?s sciences nnturelles et 1'hintoire,
deuxieme article in Revue de Synthew historiqu.e a D-luI
Henri Berr 1902. In acest al doilea articol, ('-el intai aparuse
in Revue philosophises al D-lui T. Ribot. Ve/.T anuarul an.
trecut 1900-1901, p. 186) se critica partea a doua a sc-riereT
logicianulu! din Friburg in Bnsigan. Friderich H'k o rt, Die
naturwissenschaftliche Begrissbildung sein logische Einleitung
in die historisdien Wissenschaften, Leipzig, 1902,
se combate mal ales ideea stapina a autorulul care considera
ca element de capitenie al Istoriel notiunea valoarel.
Rikert sustine anume, eft numai in faptele istorice se ocupft
mintea de valoareq respectiva a faptelor si se ieau
in consideratie in istorie, nmual faptele acele care au o
valoare de desvoltare deosebita. Xenopol combate aceasta
parere, pc molivul ca si in stiintele naturale.se iea 10 privire
notiunea valoarel, intru cit nu toate fenomenele st
corpurile nature! devin obiect de investigate. Xenopol pune
elementul deosebitor al Istoriel in faptul desvoltarei in
timp si nu in ideea valoarel care este comuri.1 si Istoriel
si stiiutelor naturale.
2) Roumains ft llonyroix in La Iteuuiwince latine
1902. In acest arlii-ol Xnnnpol sustine ca imparfttia austria^a
trobiiind s;1 sc de^rtrA, lirrni.iiiii ilin ra SK vor alipi
c.atrA impreriul German, iar Slavil vur gravila calrft

— 280 —
care vor conslitui state slave neatirnate. Ungurii si Roininil
vor raminea izolatl in o mare de Siavf si in coasla
unul puternic corp german. Intereful lor eel rnal mare eslc
de a se uni impreuna, pentru a-sf putea sustinea peatin^i
existenta lor eterogena de rnasele ce le incunjura. Pentru
ca o unire a acestor doua popoare sa fie cu putinta, se
cere insa nutna! de cit ca Ungurii sa se lepede de politics
lor de maghiarizare a poporulul romindin partile uugurestl.
8) La Question Israelite en Roumanie in la Renaissance
Inline 1902. In acest studiu autorul analizaza po-
/itia Evreilor din punctul de videre economic, aratind cum
el au pus mina pe loate arterile vietel materiale a,,poporulul
romin", si dacft s'ar adaoga acuma drepturile politice,
Rominil ar fi expust a ajunge ilotil Evreilor in insusl
slatul romanesc. Intru cit a prin.s a se manifesta
un inceput de incordare a puterilor aconomice ale neamulul
romanesc, trebue sa se aslepte pina ce Rominii vor ti
recistigat pozitiile economice pierdute si atuncl se va putea
admite cererea Evreilor de egalizare a pozitiei lor politice.
4) Domnia lut Cuza-Vodd in 2 volume de un total
de 1000 de paginl. 0 expunei'e amanuntita a epoeei de la
1859—1866, lucrare bizata pe izvoare si conceputa dupa
metoada noua de compunere istorica, conform eu prineipiile
cuprinse in cartea autorulul" Principiile Fundamentale
ale Istoriei. Asupra acesteJ din urma lucrarl, a aparut
mal multe dAr! de sama din care reproducem pe acea a
a d-lul lonescu-Gion din Revista idealista a d-lul Gr. M,
Holban (n. 3 Tomul I Mai 1903 p. 547J.
«Fcricit muritor si norocos autor, onoratul membru al
Academiei Romine si corespondent al institutulul Frantel,
d. A. D. Xenopol! Pronia i-a ingaduit cu mulla favoare sa
duca la capat bun si bine sfirsit doua lucrarl marl si de
mare Snsemnatate : cele sase volume ale Istoriei Romdnilor
din Dacia traiana si cele doua ale Domniet lul CHZO,
I
- 281 -
Voda, cu carl cititorul vine in pragul Domniel M. S. Regelui
Carol I. §i primel lucrarf, lot atit de drept ca si celei
de 2 a doua, eminentul profesor al Universilatel iesane
le-ar fi putut pune cu drept cuvint pe frontispiciu euvintele
: prole sine matre creatam. D-niasa, intr'adevar, lolosindu-se
de toate lucrarile partiale ale predecesorilor, a
tras bfirbata brazda a istoriel generale, complete, desavirsite
si, luin-o din vremile stravechl, pe ncgurile si,'Sntunericul
carora Hasdtu plimbase geniala-I lampa de inaintemergator,
d. Xenopol a ispravit.
E mare lucru sa ispravcstT in tpara no.istra, in care
seria tnceputurllor in tot §i in tuate nu si-a luat inc-a sfirsitul,—e
mare lucru sa ispravestl o opera de o oare-care
insemnatate. ViaU noastra intelectuala, felul nostru de a
munci, adimenirile de tot soiul carl te distrag in toate
partile, pornirea Rominulul de a tine dol, daca nu trei pepenl
intr'o mina si multe alte cauze au facut, lac si vor
mal face inca mulla vreme pe eel mal multl dintre nol sa
inceapa multe si.... sa sfirseasca putine.
Voinla si lasii au facui, ca d. A. D. Xenopol sa fie,
printre scriitoril nostri de seama, o frumoasa execeptiune.
D-sa a ispravit. Grande ministeriuin ! A voit—si 'n Orientul
nostru cu soarele lul I'.iliu si cu gerul lul Decembre e
lucru mare sa stiT si sa poll so- voK$tll—a voit si a putut
sa scrie cele sase volume inlil si ac.um pe aceste doua din
urma, coronament minunat pentru edificiul ee cladise cu
citlva anl mal inainte.
A voit, da; dar sa fim dreptl si sa recunoastem si
glorioasel capitale a Moldovel, orasulul care a avut sala
de la Elefant, sa recunoaste lasilor faptul ca si el au contribuit
mult la desavarsirea operel profesorului sail.
Cu stradele sale macadamizate, pe care s'ar crede ca
oamenil si caii calca mal usor si cu mal putin sgomot de
cit la BucurestI, cu linistea foarte rar intrerupta, care se
inti:ule pentru cele mal mulle ore ale zilel si ale noptel
jisupra intregulul oras; cu somnolerita simpatica a unul
I atrin vener.ibil care traeste din marete aminlirl; cu inal-

tele sale institute de culturA si cu grAdinele colinelor sale,
cart s'ar crede ca-s toate grAdini de-ale luT Academus,—
la^il orasul pe care nu pot sa-1 vad fara s-mi aduc aminte
vorbele ce scandan 1884, cand 1'am v6zut |pentru prim a
oai'6 : o mlndra Florenfa a Moldovel, vfisutu-te-am si te
iubesc! lasii ail indemnat pe d. Xenopol sa munceascA si
sa ispraveasivi Onoare orasului care a facul pe 5 lanuarie
1859 !
La Bucure?tl, al nostru simpalic, «Conu A/ecit» s'ar
fi disseminat ca toll; ar fi voit, ca toiJ, sA fie in hora bucuresteana,
care se invirtesle ametitor de la Colina Mitropoliel
pina la rondul al doilea soselet Kiselef: vorbaril
la Camera, pledoaril la Palatul Justitiei, lectil la Universitate,
conferinte la Ateneu, comunicarl la Academie, polemice
la gazetfl, diatribe in intrunirile publice. conversa-
Ijunl si flecArit in saloane, intr'un cuvint un fei de interminabila
siciiala politica, .universitara, aeademica, ateneista,
mahalagista, care 1'ar fi ametit, t'Ai-A sa-I dea pulinta
sa sfirseasca ceia-ce in senin^ liniste a lasilor, a sfirsit
spre binele si cinstea istoriei' roniine. Onoare luf! onoare
lasilor !
It
Domuia lui Cuza-V r oda! Istorie contimporana !
Adica, ce crezl, domnule, sa fie posibil sa scrii sine ira
ef studio? Poate istoricul sa judece faptele carl sunt la
do! pasl deparle de dinsul ? Adormit-au cu desAvirsire patimile
can colcalau intr'aceasta epocA atit de apropiata 'i
Nu'tT trebue oare o perspective anumita, o depArtare hotarita,
ea sa pot! cousidera pe dintregul in definitiva lor
asezare evenimeotele ce povestesti ?
lata vre-o cite-va din nenum6ratele intrebarl ce si-afl
pus si ne-afi pus toti aceia can', de acum citl-va am, auzisera
ca invgtatul de la last scrie Istoria lui Cuza-Voda.
Ele se explica foarle usor prin caldura, aprinsn tinereta,
paMuia inflacareta cu care s'a facut politica si, doi-i
- 283
in anumite cazurl. istorie in tArile romane de la 1859 incoace.
Si-au fost oamenl, si din nenorocire, mat sunt carf
nict pe morti nu-T lasA in pace ; car; si dincolo de monnint
urniaresc si prigonesc faptele intrate in domeniul trecutulul
nemuritor si ret;e; care chemind trecutul si aducindu-1 in
pumnt si'n ghionturl in prezinte, il fac sa serveasca potlelor
si patimilor lordeazl; carl schingiuesc adevfirul, neaga
vizibilul, sunt capabill pentru un interes trecAtorsi meschin,
sA-tJ demonstre cA s'ar pulea f'oarte bine in certe cazurl
ca 2+2 sa t'aca 5, iai 1 nu patru, cum crezt d-ta, impreunft
cu toaia lumed neorbila de patimt. lata oamenil carl r.icl.
odata loc nu vor avea in sapientiae temf.la serena, in acelt;
lungl, tacute si maiestoase g^lerii ale Istoriei, in carl,
eu privire culmA, cu inimA blinda, cu judecata divapta, cu
pricepere ascutila se plimba istoricul, botArit sa facA opera
de sama.
La not, mat mult de cit in toate tarile, oamenl de
telul acesta s'au numeral si se numgrA cu zecile, daca nu
cu sutele,—oamenl isterict si hyperisterict carl nu pot sA
nu fie subiectivi, cu foe, cu patimA, cu parA ; oamenl pentru
cari obiectivitatea este un mot't, iar nepArtinirea si
dreptatea in apreciare o proslie gogonea^A.
Ca serie secondara, in aclmirabilul sislein al legilor
fundamentals ale isloriel, ca serie secondara o recomand
pe aceasta inca penlru istoria noastrA eontimporanA, in
sludiul ideilor carl au nutrit societatea rominA intre 1850
si 1900, daca nu si ma! departe.
Din hgea acesteiserii au poruit intrebarile denial sus.
Pute-va d. Xenopol sa scrie istoria lui Cuza-Voda, in tonul
ce se cere unel opere de stitntA? Repet : tntrebarea
era indreptatita atit de cauzele de mat sus, cit si ;de incercArile
facute de unit, chiar dintre coiegil d-lu( Xenopol
de la Academic, c;i sa scrie capitole separate din istoria
noastrA de la 1850 incoace. Aceste incercAr! s'au vazut indata
cA nu suut de cit polemici patimase cu mortil, intunecart
ale adevAruluT, sehingiuiil ale dreplel si realet firJ
a faptelor.

— 284 —
D. A. D. Xenopol a putut sA scrie fArA ca intr'o singurA
pagina sa-sl ininta pasul. Sunt peste 850 paginile
de povestire ale autorulul; in nicl una istoricul nu pArAseste
tonul placid si mulcom al povestitorului care expune
fapte, fapte, fapte asa cum izvoarele i le-au aratat lul si
Ie-ar (1 aratat orl-cul le-ar ti consuHat, ca si d. Xenopol,
cu pricepere, cu dreaptA judecata, cu inima blindA. Fagaduiala
ce a facut In prefata de a lasa sa vorbeasca faptele
si de a da cititorulul toate mijioacele ca el singur sA's!
faca judecata sa propie asupra acestur fapte, — ftgaduiala
aceasta istoricul sl-o pastreaza de-alungul celor dona volume
complect, nestirbit, perfect.
D. Xenopol are men lul de-a fi aratat fAra nicl o lipsa
ca, de azl inainte, se poai,e scrie si la no! istoria contimporana
cu acelasl liniste neturburata eu care se scne si
isloria Agatirsilor. Pentru istoricul adevArat, perilru omul
fArA necaz si patiml, quorum causas procul habere debemvs,
a scrie despre monastirile inchinate si a lor secularizare
este tot una cu a scrie despre organizarea Moldovei
sub Alexandru-cel-Hun.
TotI nu pot s'o faca. D. Xenopol a pulut-o pe deplin,
si acesta este unul din inirile merile ale Domnieilut Cusa-
Voda.
Ill
Din cauza acestei uepArtiniii cere nu se desminte
mAcar odata in cele 850 de pagine, sti^l ce naste in mintea
citit'orulul dupA citirea primilor 50—60 de pagiul din
lucrarea eminentulul istoric? Un simtimint de nemArginilri
incredere in cele ce'tl spune el. CitestI pe Cuza-VodCi
cum al cili tot de d. Xenopol, pe § f ,efan-cel-Mare sau pe
Serban-Vodd Cantacuzino. Si asta este mare lucru pentni
un istoric, mal cu seama cind trateazA istoria contimporana.
Cu aceasta incredere in suflet si in inima, contiruil cilirea
pinA la capal.
- 285 --
Eu nu cred, peiilru orl-cine is^ da seama pe dintregul
de cele ce citeste, nu cred sA fie cilire mal inleresanlA^
mal ciudatA, mal captivantA, de cit acest Cuza-Vodd al
d-lul Xenopol. /
E un speclacol cum nu gAsesti multe in istoria universalA;
asistt la facerea unel clAdirl pe un loe unde la
fie-care pas ruinele vechimei te ImpedicA; asisll la munca
unul rol de albine carl nu fac numal mlerea si ceara, cum
e hotArit de fire, ci isl fac tot ele si stup, si grAdinA de
tlorl. si tot; asistl la lupta unor soldatf carl nu an arme
gala, ci tot el trebue sA le fabrice si apol sA le intrebuinteze;
asistl la cursa ne mat pomenita a unor oament carl
au feltirl si felurl de lanturl la picioare, dar carl, voind
sft ajungA pe altil pe calea progresulul, dau zor, cu titanicA
grabs, cu neintrecuta forta, sA's! sfArime piedicile si
sa'I fjungA pe aceia.
Rau.il inmarmurit!
Cuza, Kogalniceanu, [Negri, Alexandri, BrAlenil, Golestif,
P-auu, Rosetti, Catargif, Ghiculestil, Cretulestil, Florescu,
tott se miscA intr'aceste lupte neasemuite c'o putere,
cu'n entuziasm, c'o incredere, c'o pricepere carl, toate te
buImAcesc. Oamenil acestia aveau atita credintA, atita
iubire, alita foe, In cit de la 1859 si pAnA la 1866 au zis
muntilor sA vie la el, wi muntil au venit; au zis Soarelul
sA stea, si Soarele a stAtut, si—lucru si mat greu, si mal
nevAzut!—au zis rAutAtei omenesti sA tacA si, o minune !
rAulatea omeneascA, cea cu o mie de gurl, de multe or! a
tacut. lar el, in iurusul luptelor, in vijeliele ce se deslAnl=uiau
asuprA-le, unele mal viforoase de cit altele, au desteptat
un neam la o nouA viatA, au facut o natiune, au
creat o tarA.
Ceia ce d. Xenopol povesteste despre activitatea lor
pe lingA cabinetele strAine si in presa europeanA la Paris
la Londra, la Viena, la Petersburg si la Constantinopole
poate constitui o intreagA epopee. Cuza atinge inAltiml lirice
in relatiile sale cu Poarta. Ciud Rosetti telegrafia de
la la^I la Bucuresll pe la 30 lanuarie 1859 cA Cuza este

- 286 -
sublim, el prevedea viitorul si ghicea pe Domnitor cum
.are sit se poarte cu consulif, cu Turcil cu egumenil grecl
at monastirilor inchinale, cu patriarhil celor patru marl
palriarhif ale Rftsaritlul.
0 ! egumenil grecl cu ate lor pretentiunT, pe carl Domniloru'.
le reteza vi nioldovinegte \ Peptul sallA, cititorul
-se 'ncalzfiste, ochii il scinteie. narile il devin neastimparate
si prin incbipuire, intra in toiul acelor lupte marete, din
izbinda carora avea s

)\daugim $i critica d-lui )\i\ghel pimjtrescu aparut m
Convorbiri literare numerul de Julie care a sosit
dupa insertiunea critica a d-lui Gion.
a opeia era asteptala cu o legilima nerabdarc,
nu numal pentru importanta subiectului in sine, ci si pentru
niimele eminenlulul publicist care a compus-o. D-l Xenopol
esle unul dintre invgtatii nostri eel mat fecunzl in domeniul
istoriografiel, si numeroasele sale sludil, scrise atit In liniba
romiueasca fit si in cea franceza sau germana—fara sa mal
vorbim de cele sase tonurl ce formeaza voluminosa sa Istorie
a Rommilor din Dacia Traiana—I-au asigurat o reputatiiin
deobste recunoscula. Era prin urmare firesc ca un sublect
ca Domnia lui Cuza, tractat de un specialist de competenta
si valoarea d-lui Xenopol, sa atraga asupra-i atentiunea
publiculul, iar aparitia sa sa fie salutata ca un eveniment
sau eel putin sa fie primita ca o favoarespeciala.
Am cetit opera d-lm Xenopol cu o Jncordata luare aminte
si cu o placere aproape egala dela cea d'intiiu |>Anrt
la cea din urml paginft. Cercetarile sale intinse si melodic
conduse, expunerea sa fluentA si limpede, judecatile sale
bogat de documentate si, in general, intelept chibzuite asupra
oamenilor si lucrurilor, asigura acestel scrierl nn loide
onoare intre lucrarile istorice ale epocel noastre. E^i va
fi punctul de plecare si oarecum temelul orcarel opere viitoare
asupra Domniel lui Cuza. Neaparat, se vor putea
indrepta unele amanunte, se vor preciza mal bine uncle
fapte, se vor modifica unele judeca^I, se vor uraplea unele
lacune, se va stabili mal stiintifieeste legatura cau/ala
- 289
dintre unele evenimente — ce lucrare omeneascS nu e primitoare
de imbunatatirl? — dar, precum zice d. Xenopol,
«cel ce vor veni dupft d-sa nu vor avea decit de indreptat
de complectat, de rotunzit si de implinit. Nu vor trebui
sa puna plugul si sa rupa bra/.da intelenita».
(]u aceasta lucrare, d. Xenopol umple o lacuna foarte
simtita in istoriografia noastra contimporanS. Desi domnia
lui Cuza este una din cele mal insemnate, si desi ea nu
este despartita de nol printr'un lung interval de timp, totusi
generatia mal noufl. nu o cunoaste mult ma! pe larg
de cit domnia lui Constantin Brancoveanu sau chiar decit
a lui Ludovic XIII, regele Fran^el. Manualele noastre didactice
o tracteaza intr'un numfir foarte restrins de pagine,
intr'un mod aproape sumar. In asemenea conditiunl nol ne
indoim daca unul la zece din barbatil noslri cultf,—nu
vorbim de contimporanil lui Cuza ce ma! sunt azlin viata
sau de specialistl —cunosc de aproape imprejuraiile carl au
favoi'izat alegerea lui Cuza, pentru ce a cazut intiiul Mi.
nisteriu al lui Kogalniceanu in Moldova, cum si cand s'a
facut unirea definitiva '), ce este «coalitiunea monstru.oasa»t
sub care Mini^teriu s'a scos lirnba groceasca din bisericile
inchinate, cind si in ce imprejurarl a fost ucis Barbu Catargi,—pe
cind, pe de alta parte, suntem sigurl ca multf
dintr'in|il cunosc multe amauuute din rfizbolul Troiel,
faptele a multor ministri francezi sau englezl, multe
intimplarl neinsemnale sau anecdote din istoria popoarelor
strains. Si cu toate acestea, faptele de mal sus, ia care
facuram aluziune, s'afl petrecut pe pamintul nostru si intr'o
epoca ce nu se pierde in negurile fabuleT. Dar ceea ce
este mal straniu, e ca se cauta din partea unora a se lasa
in umbra, ba chiar in intuneric, aceasta domnie asa de
bogata in fapte marl. Asa de exemplu, in rev-ista veaculul
trecut, representala acum dol-trel anl pe scena Teatrulul
National, ea a fost acoperita cu un val de uitare completa.
1) Poetul Eminescu care, pe drept sau pe nedrept. tret-ea innintea
multnra de unul din eel mal adinc') cuncscStor al isloriei nationals,
pune, intr'un:]! din articole sale, unirea in anul 181KJ.
IS

- 290 -
Domnul Xenopol a ridicat acest val si ne-a aratat acel
trecut in toata stralucirea lul. In mal hine de 700 dc
pagine compacte si de un format frumos, d-sa ne-a ex pus
Domnia lul Cuza cu o abundanta rara de am&nunte interesante,
sprijinita pe dovezl multiple si vrednice de eredinta,
cu o perseveranta neclintita, cu o dragoste nedesmintita,
din ziua suiril lul Cuza pe tronul Principatelor
unite pana in noapten abdicareJ sale. Fiecare cestiune de
un interes superior, precum cestiunea indoitel alegerl a
domnulul, a unirii, a secularizaril averilor manastiresti, a
fmproprielAriril eJacasilor, este luata ab origine si dusA
treptat pana la ziua solutiunil el definitive, privita pe toate
fetele,-politics, sociala si juridica—, trecuta prin toate
peripetiile, cu negotierile Jiplomatice carl au c.ontribuit la
triumful el si carl pun inh'o lumina viua zelul, tactul, dibacia
desfasurala de domn si de principalil sat agentl.
Pentru ca sa patrunza in adincul fiecari] cesliunf din
cadrul subiectulu) sau, d. Xenopol n'a trutat nicl o osteneala
de a-si procura materialui trebuincios. Ziare eontimporane
indigene si straine, mai ales oficioase, in carl se resfring
documentele diplomatice ce stau inc^ inchise in Arhivele
gnvernelor respective, brosurl rare, memorii Uparite sau
manuscrise. corespondenta personagelor marl intre dinsele
sau cu domnul '), toate an fost adunate, clasificate, cercetate
cu luare aminte,
Este de regretat c-a barbatil can au jucat rolur! asa
de insemnate sub domnia lu! Cuza, fie ca demnitarl inaltr,
fie ca oponentl in Camera sau in publicistica, fie in cele
din urmA ca conspirator!, n'au lasat memorii carl sa ne
lumineze asupra actiunei oculte ce se desfasura la spatele
fieearul i'apt public. Ce pret nu ar avea pentru nol destainuirile
unul Barbu Catargi, Ion Ghica, M. Kogalniceanu,
N. Kretzulescu, Dumitru si Ion Bratianu, C. A. Rosetti, Manolaki-Kostaki
lepureanu, daca fie-care din el ar fi notat
1) Opt sute do hirtii ramase dela Cuza la sotia sa, Doainnu
Elena, aii fost puse la dispositia d-lui Xenopol de eatre d. Teodor
Rosetti.
- 291 -
pregatirile de culise ale dramelor la carl au participat!
Memoriul lul Bolintineanu, tiparit indata dupa resturnarea
domnulut, este unic ; cit despre.'Amintirile lul Papadopolu
Calimach, aflatoare inca sub forma de manuscris la Academie,
ele par a nu fi de mare pret. In aceasta privinta
trebue sa regretam mal ales nepublicarea corespondentel
lul Cuza, care ne-ar da lamuriri neindoioase asupra multor
probleme esen|iale.
Asupra acestei corespodente asa de importante, ne
permitem a aminti urmatoarele :
In ziua de 12 Februarie, adicA a dona zi dupa detronarea
lul Cuza, deputatul Aninosanu intreba pe Ion Ghica,
Presedintele Cabinetulu! februarist, ce s'a facut sau ce se
va face cu corespondenta secreta ce s'a gasit la palat.—
Domnul N. Picleanu, care prezida in [acea zi Adunarea.
desconcertat de aceasta intrebare neasteptata si temindu-se
ca nu cumva o examinare constiincioasaa hirtiilor fostulul
domn sa dovedesca palriotismul si corectitudinea luT, si
prin uimare nesocotinta revolulionarilor, raspunse ca «oratorul
nu e in cestiune*, uitind ca, dupa regulamenlul Camerel,
fie-care din membri el este in drept de a pune or!
ce intrebare Guvernului. Ion Ghica inlelegind gresala PresedinteluT
Adunaril, lisa indata cuvintul si facu conoscut
ca «hirtiile in cesliune sunt puse sub pecetl si cA se aflA
la dispositia natiunii; ca Adunarea poate hotari ce sa se
faca cu ele, si daca ea doreste ca ele sa fie puse in Arhiva
Adunarii, Cuvernul este gala a se supune». Deputatul Christian
Tell opina ca scrisorile particulare'ale fostulul domn
nu trebuesc atinse, dar larasl nimeni nu este in drept de
a-sl apropia hirliile lui oficiale; ele sunt ale natiunii, de
aceea el propuse sa se numeasca de calre Camera o comisiune,
care se desparta corespondenta oficiala de cea particulara.
Aceasta comisiune se alese chia in acea zi, si se
alcatui din Chr. Tell, Nicu Catargi si C. Boerescu. La 14
Februarie, Senatul alese de asemenea o comisiune compusa
din V. Sturza, I. I. Filipescu si Cantacuzino, ca sa procedeze
la cercelaroa acelel corespondente. Ca delegat al consiliu-

— 292 —
]ul de ministri de pe linga aceste doua comisiunl senumi
d. D. A. Sturza, pe atunct Miuistru al Lucrnia Uomiiiil a luat, in sesinnea genera).! treeuta, hotarirea sa pnhlice
inlre.iga corespondents a lui Cuza. uflatoare in piistrarca li-lui
I). A. Slurdy.a. Propunerea a fost faciit.il in rH)rtiuiiea isloricii d in-
MI*I l)-| Stiinl/.ii, care va depune. dupa (riiblicaro. tontc hirliiU- In :

— 294 —
rea lor primitive, se abat din directia lor initials, in scurt,
se modifies. AcestI agentl natural!, etnici, social!, polilicl,
economic!, cultural!, carl ajuta sau contracareaza viata istorica
a unul popor, au directia si iuteala lor, se anemiaza
sau sporesc, pans cind dispar fSra urma sau se Sntrupeaza
eu malestuosul curent ce le slujeste drept reservoriu comun.
Ast-fel, dintr'o epoca intr'alta, fisionomia unui popor
se schimba, personal]'tatea si momentul sau variaza. Deosebite
idei, dorinte, nevol si aspirattf, nSscute fie din desvoltarea
sa fireasca, fie sub influenta agentilor din afara,
suit ceea ce d. Xenopol numeste, daca 1-am inteles bine,
«seril istorice». Asemenea seril sint, pentru domnia lul
Cuza, unirea, lovituru de stat, cestiunea manastirilor inchinate,
emanciparea statulul romin de sub inriurirea strains,
intinderea si mSrirea functionarismului. Fie-care din aceste
serit au fost studiate cu toatS luare aminte, in importaula
sa opera, si tarctate cu competenta.
Incorporarea acestor seril de fapte si idei in mod armonic
cu personalitatea unui popor presiuta o mare asemanare
cu ceea ce literatoril nuinesc ritmul unel opere
de arts. Prin acest ritm, drama sau rotnanul cijtivS o viala
progresivS si un interes din ce in ce ma! viu. Inaintarea
actiunii principale intr'un roman sau o drama, momentele
de repaos ce se ivesc din cind in cind, apropierea deosebitelor
grupurl de persoane nnele de altele, incordarea gradatS
a actiunii si cresterea emotiunii cititorulul cu fie-care
pas al actiunii ; lucrarea independents in aparenta a fiecSruI
grup care isi urzeste o intriga aparte, SnsS carl toate
se leagS intre ele prin firul Sdei! tundamentale ce persistfi
necontenit; inaintea unul grup cStre desnodamintul final,
pe cind celelalte rSmin inapof; apropierile reiunoite ale
grupurilor precum si despartirile ce pregStesc si motiveazA
noul apropierl sau intilnirl; In fine desnodarile intrigelor
partiale sau desnodarile efemere ale intrigel genei-ale, carl
pregatesc o noua incordare pSna le desnodarea finals — ,
toate aceste miscarl, apropierl si despartirl, desnodarf aparente
sau desnodarl reale de intrigi' partiale, carl Ionic
- 295 -
pregatesc si tac necesara desnodai'ea acljuniT principale, se
gSsesc tot'asa de bine in romaneca Miserabilii si Jidovul ratacilor,
in drame ca Regele Lear, Mdsurd pentru mdsura,
sau in istoria unel epoce sau a unul domn, ca Revolu^ia
de la 1848 sau Domnia, lul Cuza. PutinI insl insa au ajuns
la acest ideal, fie in arta fie in istorie, cSci istoria
nu este numal o stiinta, ci si o arts. Ea cere de la scriitor
nu numal reflexiune, ci §i inspiratie. DaeS ea are drept
instrument critica prudenla si generalizatia circumspectS,
ea are ca facilitate indispensabila maginatia creatoare; inductiile
ei Irt-bue sa fie tot asa de severe ca ale, istoriel
naturale, dar in acelasi timp picturile el trebue sa fie tot
asa de vil ca ale poetulm. Prin aceste dona operatil de
iin ordin cu totul superior, istoria scurteazit distanta ce ne
desparte de trecut, ni-l face present, ne pune in societatea
unul mare barbat sau pe o inaltime de unde, asezatl d'asupra
celorlaltl oamenl, pnvim desfasurindu-se inaintea
noastrS corteginl evenimentelor, vedein in carne si oase
pe oamenil trecutulul, care pentru eel mal multi sint niste
nume vage sau niste abstractiuni ce suna a sec, descoperini
motivele de carl s'au condus in actiunea lor publics,
si sintem in stare sa pronuntam o judecatS asupra caracterulul
lor. Anatomia comparative!, a stabilit ca toate organele
unel plante sau ale unul animal se leagS intre dinsele;
de asemenea istoricil cei marl au aratat ca dac-a descompunem
un caracter omenesc, civilizatia unul secol sau
a until popor, in scurt organismul unui grup natural de evenimeiite
omenestl, gasim ca toate pArtile se tin intre
dinsele. Dar pentru aceasta se cere ca istoricul sa fie si
Domnul Xenopol ne marturiseste, in importantasa pre-
, ca «hotarit a nu luaiolul indestulde ridicul de judecator
al timpurilor sial oamenilor trecutulul, ci numal de a expune,
pe cit omeneste e cu putinta, faptele in realitatea lor si
de a stabili inaltimea lor cauzala, n'a avut nici o teama
de a fi nedrept cu sau inclinat cStro figurele ce le intilnea
in cale.» In adevar, se vede pretutindenl ca d-sa sl-a dat

- 290 -
osteneala de ,a fi, cum zic Germanil, oblectiv. Darin aceasta
pironire esclusiva de a expune faptele in legatura lor canzala,
cititorul observa cu parere du rau ca d-sa n'a schitat
in trasurl viguroase caractereie persoanelor care au jucal
rolurile de capetenie in drama domniel lul Cuza. S'au sen's
poate .sule de volume asupra puterilor propulsive ale civilisatiel
natinnilor. Pentru Hegel si seoala lul pirghia islorieT
sint ideile, pentru Karl Marx si aderentil lul imprejurarile
economise, penlru Carlyle si pana la oare care puncl
pentru Leopold von Ranke, marile personalitatl, pentru Michelet
si Buckle masele populare. Nu este aci locui sa disculam
daca si pana la ce punct acesle teoril sint adevarale.
Ceea ce este sigur, e ca in via^a publics domnesc adesea
caracterele, personalitatea si temperamenlul mal mult
de cit ideile. Asa numitele ,,idel polilice" ne pun adesea
in mil-are priii simplicitatea lor, si vorba cancelarulul Suediei,
Oxenstierna, parvula scientia regitur hie mundus
raniine in vecl adevarata. Popoarele, de regn!a, simt un fel
de neastimpar ca de frigurl, de care ror sa scape. Cum ?
Nici ele nu stiu. Ele isl inchipues'.', pe drept sau pe nrnedrepl,
ca o schimbare de situatie va aduce o imbunatatire
in soarta lor. AtuiicI se arata o personalitale intensiva
care indrepleaza vointa colecliva incotro vrea dinsa. Aceasla
personalitate intensiva este barbatul de stat, a cat-el
miniatura, si cite odata caricatura, este politicianul. Ef bine
nol am fi don't ca aceste individualitatl propulsive penlru
cultura poporului roininesc sS fi fost cit mal des presarate
in meritoria opera a d-lul Xenopol, Barbu Catargi, C. Negri,
V. Alexandri, Anastasie Fanu, loan Ghiea, Manolaki Koslaki
lepureanu, G. Costaforu, Vasile Boerescu, N. Cretzulescu.
C. A. Roselti, Dumitru si loan Brateanu, si mal pre
sus de toti acestia M. Kogalniceanu — o intreaga eflorescenta
de individualitstT marcante si puternice. vrednice de
a opri asupra-le luarea aminte a istoriografulul si a psicbologulul!
Ce atractie n'ar fi exercitat asupra cilitoriiluT
scbilarea viguroasa a caracterulul si temperamentului lor!
Nu mal incape vorba ca inlautuirea faptelor, raportul din-
— 2 ( J7 -
Ire antecedent si conse(|uent, si miscarea progresiva a faptelor
calre un desnodAmint nec-esar, trebue sa fie tinta ce
urmareste fctoricul. Dar pe lingd acestea el este da tor sa
oe infatiseze acea inlantuiru necesara dintre fapte si acea
I.endinta fatala a lor catre un desnodamint .sub torma in-
•teresanta a unei miscarl drannlice ce caracterizeaza pasiunile
puternice si contliclele niilrote dintre idel. Schimbarile
si transfurtnartle polilice care nu sint resultalul unor
incordarl intelectuale, ne lasft iiidiferenti. Niste asemenea
schimbari sporesc numal lisla iimnelor proprii, fara sa aprinza
o noua lumina inaiutea inldigentel sau sa procure
fantaziel avinturl noul. Ciocnirea intereselor de clasa, lupta
dintre pasiunile violente si ideile diametral opuse incorporate
in barbatl marcanU prin inteligenta si temperamenlul
lor militant, expuse intr'o liinlia onergica si colorata, ar fi
•dat o viata cu mult mal inlensa operel d-lul Xenopol si
ne-ar ti pus mal bine In positie de a scoate dinlr'insa lectiunl
de Inlelepciune morala si politiua. Neaparat, nu intelegem
aceste InctiunI ca acel politicianl, carl, penJ.ru o stare
morbida a staluli.il in can) SD agita el, gasesc leacul in mftsura
luala eu dona sult^ di^ anl rnal inainle de un stat cu
iolul altfel consituit. «FiiHsle,» zice Mommsen, «istoria vea-
•curilor trecute trebue sa lie invalatoare presenluluT; dar nu
in intalesul vulgar ca si cum ar fi de ajuns sa rasl'oiasca
cineva pagiriile el ca s;\ gaseasea imprejurarile acluale in
analele trecutulin, si ca sa adune din acele simptome un
diagnostic politic si specific de aplicat dupa cazurl ; ci ea
este instructiva numal intru atit, inlru cit studiul cultelor
anlerioare ne descopere coditiuuile organice ale civilisatiel
in genere si puterile fundamentale carl sint ideutice pretutindenf;
dar ale caror cornbiuatii variaza larftsl pretutin-
•deni, si astfel in loc do a indruma si indemna pe oameni
catre o imitatie negindita, il face capabill de a produce
insil in mod independent.* 1 ).
Drept vorbind, idealul istoriel de a fi filosofie si poezie
totdeodata, adica de a ne pune inainte incidents si ca-
1'. Kfimisfhe GeschicMe, vol. Ill, p. 4-77.

— 298 —
raetere omenestl, din earl extrage idel generate, a fost .1
tics numal de cillva scriitori rail, carl eu o intuitiune vie
a trecutulul au unit o mare putere de abstracflune. Anli
ehitatea se lauda eu Tbukydides si Taeit; timpurile mai
noua ne infatiseaza o lista eu mult mat mare de scriitori
eminent!, in carl cele doua facultatt neaparate istoriografulul
se asoeiaza in doze aproape egale, in orlce caz, armonice.
Git despre nol, no! nu ne putem fali ea avem o
istorie, cu toate laudabile ineercarl ale citorva spirite culte,
si nu speram ea o vom avea in curind. Gel mai bun lucru
ce putem face deocamdata, esi,e de a ne margini la
monografir. Monografia esle eel mat intelepl procedeu ce se
impune istoriografilor nostri. 0 monografie este ca o cufundare
de sonda in trecut, de unde o scoatem incarcata de o
suma de specimene autentice si compleete. De vom face in
fieeare epoca douazec! sau trelzeci de sondagil, si mai ales
de le vom face bine si le vom interpreta curn se cade,
atunci vom fi in stare sS construim eharta si oarecum tabloul
stratelor ce scapa de sub observatia noastra directa.
Numal dupa asemenea lucrari vom putea spera sa avem
o opera istorica in adevaratul inteles al cuvintulul. Deja
Dumarul monografiilor bune este maricel, si aproape fieeare
an vedem marindu-se cu lucrari de valoare aceasla
rubrica a activitatii noastre.
Ziserfim ca, dupa ce vom face numeroase sondagil
in tarimurile trecutului nostru, vom putea ridica eharta si
vom pietura lablourile generatiilor ce au disparut dinaintea
oehilor nostri. In adevar, istoria este si trebue sa fie
o eharta si o pietura in aeelas timp ; pe de o parte, sa
ne faca a intelege rapoiiurile dintre JucrurT, ca o eharta;:
pe de alia, sa ne dea, ca un tablou, icoana timpurilor apus.
0 eharta nu este o opera de arta, ei de stiinta; ea
nu-si propane si nicf nu poate sa ne infatiseze partea pitoreasca
a tinuturilor si regiunilor de pe glob; ceea ee ea
cauta sa ne ardte si sa precizeze, este situatia relativa a
deosebitelor puncte de pe pamint, conturile si dimeii>iiinil(!
larilor, calitatea de a fi sese sau muntoase, directiunea si
— 299 -
lungimea muntilor ca si a eursurilor de apa, latimea vailor
si constitutia geologic! solulul, precum si alte indieatif,
carl, pentru eel ce voeste a eunoaste supraf^a globulul
pfimintese, sint cu rnult ma! pretjio«se si mai folositoare
de eit peisagiile lut Ruysdael, Salvator, Rosa, ale lui Corot
sail BiJcklin. Cu toate acestea o cunostinta complecta ar*
pamintulul nu e cu putinla decit prin combinarea chartografiel
eu pietura.
Domnia lul Luza-Vodd a d-lul Xenopol esteo charts,
ridieata de un chartograf abil, dar niel de cum o pietura.
Partea pitoreasea si dramatics, desemnul [viguros si eoloritura
bogata a persoanelor marcante din aceastS epoea
lipsesc aproape cu desavirsire, pe eind notele politice diplomatice
si sociale sint aruncate intr'insa cu o mare profusiune
de amanunte. D-sa, ca si unul ce a tractat pe larg
istoria noastra de la expeditia lul Darius contra Scythilor
pina la sfirsitul Caimaeamiel-de-Trel, era eel ma! califieat
dintre istoriografii nostri pentru sarcina ce si-a luat asupra.
D-sa are toata rabdarea si tot cpmplixul decuuoslinte
necesar pentru asemenea investigate ; a cules, a descifrat,
a sturliat, a comentat o runtime de documente si texte.
Pe iel si eolea, pe unde natura subiectulut o cere, d-sa
studiaza o cestiune chiar din punetul de vedere juridic,
preeum si eestiunea mAn&stirilor inchinate si a improprietaririf
claeasilor, insft nu ca sa faca paiada de o eruditiune
intempestiva, ei numal ca sa stabileasca 0 regula
generala de drept, ee trebue aplieata la cazul particular.
Stilul aceslel opere, in genere sirnplu, limpede si usor
de inteles, se ridica pe alocurea la o elocuenta neobicinuita.
Retoriea d-lu! Xenopol, nu este retorica artistului,
ci a eruditului si savantului care cauta sa stabileasca
faptele, sa le precbeze si sa le lege intre dinseie ca
niste efecte de eauzele lor reale. De aeeea nu rare or! i
se intimpla sa inmulteasca citatele si sa treaca peste marginile
impuse istoricului. Aceasta da cite odata scrieri! sale
aspectu! unel disertatif, sau, daca putem sa ne exprimam
astfel, al unui minereu, in care metalul prelios si mate--

- 300 -
rille telurice sint la olalta. Vorbind de chipul cum seria el
istoria. Voltaire zieea : «dupa ce mf-am sfirsit cladirea, eu
dau jos schelele». Pentru unele istoril unde materialul este
limpezit prin monografjf, este invederat ca citatele numeroase
sint superflue. Ca model pentru asemenea compositil
vpm cita Istoria Engliterel de Macaulay si Istoria roman(\
a lui Mommsen. Dar pentru alte parti ale istoriel,
unde scriitorul nu dispune de asemenl ajutoare si unde el
irebue sA-sl adune singur dovezile, citatele indispensabile
se pot asemana cu acele contraforturf carl sprijinesc ziclurile
bisericilor gotice. Din nenorocire, d. Xenopol a pastrat
si schelele de odata cu proptelele trebuincioase cladirii
sale. Cind compara cineva cele doua volume despre Domnia
lui Cuza cu paginile de istorie contimporana, pe carl
d. Maiorescu le-a pus ca introducere la cele treT volume
ale discursurilor sele parlamentare, este Indata adinc izbit
de Snsusirile celor doua lucrarl a d-lui Xenopol este
opera unui profesor german, a carul preocupatie de capetenie
este de a dovedi cit de mult, chiar pina la oboseala,
si care, absorbil de aceata idee, nu tine seama de pletora
citatelor si de unele repetitil batatoare la ochi ; a d-lul
Maiorescu este opera unui om de lume, care tine tot asa
de mult s5 fie exact cit si de placut cititorului. Gel d'intiiu
ill aminteste pe bibliolecar si pe directorul de Arhiva,
pentru care nic! o bi'osura si nici un document nu trebue
trecut cu vederea ; eel d'al doilea pe oratorul elegant, care
tine mal pre sus de toate ca argumentele sa fie presenlate
cu o logica strinsa, dar in nisle fraze sonore si annonioase,
asa eft daca din cind in cind am pune pe ,,Domnu!e
Presedinte" sau pe ,,Domnilor Deputatl", am avea iluzia
nnul discurs parlamentar de prinjul ordin. Ceea ce contribue
mult la viata ce palpita in opera d-lul Maiorescu,
este ca d-sa vorbeste de bai'batl cu carl simpatizeaza sail
de oameul contra carora are, cum ziceFrancezul, un diute.
Aceasta ne explica peutru ce unele din dovezile sale se
presinta sub forma .sarcasmulul, a ironiel sau a argumentulul
personal. Dar sintem nevoit? a marturisi cfl acest
I
— 301 -
ton personal, desi foarte atragator, nueste tocmal eel ce se
potriveste mal mult cu seninatatea si maestatea istoriel.
Daca de la stilul d-lul Xenopol trecem la limba de
care se slujeste d-sa, cu parere de rau trebue sa declaram
ca nu impartasim principiile de carl se conduce d-sa in aceasta
privinta.
Unui dintre marile merite ale Nouei Directil de la
last, este ca ea a luptat fara pregel si fara mi la contra
scoalel latiniste, ce cauta sa ne impuna o ortografie si o
iimba, carl ar fi fost o piedicfi. aproape insuperabila pentru
cultura poporulul nostru. Dar pe cind mal toll adeptit
Nouei DirectiJ s'au oprit la hotarul unde trebue sfi inceteze
impietarile scoalei latiniste si unde trebue sa se n.argineasca
revendicarile limbel traditionale, d. Xenopol pare
a-sl fi faurit un vocabular si o limba cu tolul particnlara,.
aproape necunoscuta literatilor rominl. Neaparat, limba
noastra nu s'a fixat inca, si domeniul excursiunilor in aeest
sens este limitat ; unil acoarda neologismelor o prea
mare favoare, altil le circumscriu o zona mat restrinsa ;;
cuvinte pe carl unil le primesc cu placere, sint respinse
de altii din sistem, de si subiectele pe carl le tracteaza nu
sint nici de cum accesibile acelora, in harirul carora fac
acele coneesil limbel populare. Dar d. Xenopol este eel mat
refractar dintre partizanii, dialectuluT lesan. D-sa este un
purist intractabil, inaintea caruia rar neologism, francez
sau latin, gaseste favoare, intru cit d-sacu temele, sufixele si
prefixele populare isl poate fauri un cuvint din fabrica sa proprie.
PuristI de un tel analog au existal in vechia Roma,.
si Horatiu a censurat ratackea. lor, cu acel bun simt si
bun gust care caracterizeaza toate scrierile lui *). PuristI
cam de acelas fel s'au ivit in epoca RenasteriT, si dol din
eel mal celebri humanisll al acelul Hmp, Angelo Poliziano
si Desiderius Erasmus, s'au ridicat, unui la sud, celalalt
la nord de AlpI, contra acelel scrupulositatl escesive, ca sa
nu zicem absurde. «Scrierile lor», zice Angelo Poliziano,,
1). De arte poetii-a, 45, sqq.

- 302 —
intelegind pe puristil Renasterit, «sint lipsite de energie si
• de viata, sint lipsite de miscare, de efect, de natural... ()ratiunea
lor este nesigura, indoelnica, slaba... Preeum nil
,poate alerga bine eel ce se sileste a pune piciorul numal
in urmele altula, tot asa nu poate scric bine eel ee nu are
curajul de a esi din formulele altuia* 1 ). lar Erasmus esclama:
«de aid inainte nu ne va mal fi iertat a numi pe
episcop! «reverenzl parintl», nicl a mal scrie la sfirsitul u-
>nel scrisorl anul de la Christos, pentru ca Cicerone nu
face aceasta nicairl. Dar ce e mat absurd deeit sa nu in-
- draznestl a nu vorbi alt-fel decum a vorbit Cicerone, chid
intreaga viata a oamenilor, religie, forma de guvern, funotiunl,
numele Jocurilor, edificiile, tralul moravurile, s'au
innoit? Daca Cicerone InsusT ar invia, el ar ride de acest
fel de Cireronianl» 2 ).
Dar d. Xenopol nu este numal un purist, in sensul
-ca tindea esclude sistematic unele cuvinte si forme noul
din litnba noastra, adiea un conservator obstinat si recalcitrant;
d-sa este, intre literalil nostri, aproape singurul
care nu voeste sa treaca Milcovul si sa renunte la unele
expresil si constructil dialei^tale, desi cite-vadin e!e sint absolut
contra geniulul limbel rominestl. Asa de exemplu, d-sa intrebuinteaza
cuvinte ca acestea : «vasfringere» in loc de
«naufragiu», de si eel d'intiiu nu este mal inteles decit eel
de-al doilea si desi eel ce intelege pe eel d-intiiu prieepe
mal usor pe eel d'al doilea; «stof» in loc de «stofa», eu
toate ca mal toll RominiT zic «stofa» : «afarnic» In loc de
«exlern» ; «improseatl eu tulumbele», «conducerea darave-
.rilor interne», «el ave nevoie de patriotismul tuturor». era
1) ,,Carent quae scribunt isti viribus et. vita, carent actu, carent
. eft'ectu, carent indole Horuin semper igitur oratio est tremuln, vacillans,
infirma... Ut bone cun'ere non potest qni pedem ponere stu-
-dent in alienis tantuni, vestigiis, ita nee bene seribere.qui tanqnam
de praesfi'ipto non audet egredi".
2) ,,Posthai! non litebit episl-opos apellare patres reverendi>s,
nee in cake litei-arum seribere annum a Chi-isto nato, quod id nusquam
faciat Cicero. Quid autem ineptius quarn, toto scculo iiovulo.
religione, imperils, magistratibus,' Jocorura vocabulis. aediflciis, ciillu,
moribns, non aiiter andere loqui quam locutus est Cicero? Si ruviviscerct
ipse Cicero, rideret hoc Cicerouiannrum senus".
- 303 -
anviderat», Neculal Kretzulescu* etc. citirea gertnana a unor
cuvinte curat romaue, preeum: «senz», respnozabilitate>,
«expulzare», universitate», este un defect de pronuntare
nelertata in limba noastra, desi foarte raspindit din nenorocire
la Rominil supusl influcntel eulturale a GermanieT.
Poate si mal grave sint abaterile gramaticale din construetil
ca eele urmatoare: «nu ei-a doar vorba de a infiinta
dari noufl, ci numal de a se intitule pe cele existente asupra
tuturor elaselor societatil*, sau «indalorindu-se pe
toll comereiantil a cumpara mnsurile numal de la el cu
preturl uriase», etc. Nu mal vorbim de provincialisme ca
acestea : «principiile Convenliel dela Paris, ale caror aplicare
Domnul sl-o pusese ca tinta»; «un rasboiu civil al
earula trisla urmare», «simpatiile nouluT Domn, al carul
alegere era acum asigurata», etc.
Nol sintem de parere ca opera d-lul Xenopol va cistiga
in eleganta si vigoare, daca d-sa s'ar hotari, la a
doua editie, pe linga indreptarile ce va crede d-sa de cuviinta,
sa paraseascft dialectul iesan si sa se apropie cit
nial mult de limba scrisa a literatilor celor mal de seama
de dincoace de Milcov.
Dialectul este la loeul sau in eomedie, unde contribue
a intregi tinetura liumorist.iea a unor persoane, sau in
einteL-ele populare, unde ele dau operel de arta naivitatea
si gratia copilareasca, preeum vedem in Schweiserlied de
Gothe sau chiar in eintecul Arminilor din Peninsula Balcanica.
Dar o istorie serisa in dialect se'intelegea eel mult
pe limpul lul Herodot, si atuncl pentru ea dialectul ionic
ajunsese la un mare punct de desvoltare si se impusese
oare-cum ea idioma elasica a Hellenilor prin raspindirea
poemelor homerice.
Cu toata atentia ce d. Xenopol a pus in compunerea
operei sale, s'au strecurat totusl eite-va erorl usoare?
si diri carl vom semnala in treacat numal cite-va. Ast-fel
d-sa numeste pe vestitul agitator al tAranilor «IVi}& Malaieru»,
pe eind el se chi^ma «Mircea Malaieru» (I, 237). La pag.
275 vol. I, d-sa afirma ca Buciumul era organul lul C. D.

— 304 —
Aricescu. De la aparitia sa din 15 Decembrie 1862 pirna
Ja 6 August 1864, directorial §i proprietarul acelul ziar a
fost Gesar Bolliac, lar de la aceasta data pana la incliiderea
sa definitiva da catre Kogalniceanu, el a avut .Ic
proprietar pe I. D. Perieteanu. In fine (vol. I, p. 244, in
nota), vorbing despre Bogati, care a fost crezut un moment
de omoritor al lu! Barbu Catargi si care a fost mi.
rait inspector silvic mal tirziu, d. Xenopol zice:

— 306
In deosebl, liberalil, cari isl inchipuiau ca alegerea
lui Cuza se datora numal lor. asteptau dela serviciile ce
prelindeau eft adusesera domnulut ca acesta sa fie unul
dintr'ai lor, un liberal statornic si inflacarat, ca sft impar^a
tavorurile guvornulul numal lor, sa lea asupra-sl toate patimilp
si slftbiciunile lor, si se intelegea de sine ca, in ziua
in care acele sperante si acele dorinte vor fi amagite, sinitimintele
lor vor troce de alta parte.
Asa erau greuta^ile de care se izbise Cuza inca dela
suirea sa pe iron, si aceste greutall ajunserft la culme in
1863. Pe cit limp fusese un simplu cetatean, colonelul Cuza,
el nu pregetase de a-si alege drumul, si acel drum era in
directia reformelor cerute de Divanurile ad-hoc. Dar acum
trebuia sa aleaga intre doua drumuil, din carl si unul si
altul erau de o potriva primejdioase. De la boierl nu se
putea astepta la un sprijin real si cordial, eel pu^in aceasta
era conviugerea lui. Acestia, credea el, conspirau cu Rusia
pentru rasturnarea lui. Sprijinul celullalt partid nu-1
putea primi fara se faca insusl un set de partid ineoronat.
Dacft ar fi persecutat pe bolerl, supararea ar fi deterrainat
pe acestia sa se arunce in comploturl. Daca I-ar fi favorizat,
ar fi cistigat simpatia lor, dar tot asa de neindolos
ar fi pierdut simpatiile liberalilor. Pe de alta parte Cuza
ou stia sa se resemneze fata de oposilia ce se facea guvernelor
numite de dinsul, sa o lase se lucreze si sa proiite
de dinsa, precum fac Englezil; el nu intelegea ca a
impledeca ori'ce opozitie, a opri pe nemultumi^l de a-sl rnanifesta
pftrerilt lor, este a-I face si mal nemultumitl, este
a-1 impinge la revolta sau comploturi.
Dupa multe incercarldeserte de a guverna cu sistemul
bascule), adica de a face cind pe placul unuia din partide cind
pe placul celullalt, si dupa ce erezu ca le-a uzat in deajuns
pana a le fidescreditat cu desavirsire in ochil tarir, hotarit in
fine a lua in mina toata puterea,Cuza cinema !a guvern pe
Kogalniceanu, care nu se uila nici ladreapta niel la stinga,
ci, cautind in ochil domnuluisi cu impetuositatea lui obifinuita,
impinse lucrurile la lovitura de stat, care dete :suve-
-307 —
ranulul o putere discretional. Din acest moment caderea
lui era inevitabila, mal ales ca se inconjurase si se Iftsa a
fi eondus de o camarila de mediocritati, Ssl instrftinase pe
toll barbatiT energici carl ar fi putut sft zadarniceasca conspiraliile
si comisese gresala nelertata de a plerde, pe
drept sau 'pe nedrept, simpatiile lut Napoleon III. care putea
Sncft mult in acel moment.
Toate aceste dificultatl initials si cursul lor firesc,
precum si actele marete de carl este plirnl domnia lui Cuza,
sinl expuse cu o mare bogdtie de amanuntesi cu multa
competinta, in opera d-lul Xenopol, pe care o recomandam
publiculul cult si doritor de a cunoaste de aproape una din
.cele mal insemnate epoce ale istoriei noastre.

I. GAVANESCUL
Profesor de psihologie, pedagogic si estetiea.
In anul acesta (1901 -1902) s'a propus la Universitate r
1. Estetica, cu anil de specializare al faculta^il
de litere.
2. Psihologia elemental pent.ru amil I sau comun
al facultatir de Jitere si pentru studentil inscrisl la Seminarul
pedagogic de la diferitele sectiuni ale faculta^ilor
de litere si stiinte.
3. Lucrdri seminariale teoretice din domeniul
Pedagogiei, cu ocazia lecture! si comentarii scrieril lul
A!. Bain «Stiinfa educa}iet», in traducere franceza.
4. Lucrdrt experimental asupra unor chestiunt
psihologice, si anume : pentru determinarea tipului intelectual
pentru determinarea imaginatiel libere sau involuntare
si a imaginaliel voluntare. lata procedarea.
Penlru determinarea tipului mintal s'au scris pe tabela
literele din tabloul urmator, cetindu-se tare, apol s'au
F
B
V
D
N
T
sters si s'a eerut sa se reproduce! din memorie, notindu-sf
fie-care mijlocul de care s'a servit in reproducerea lor;
Q
P
s
R
G
C
- 309 -
vederea mintala a literelor scrise, auzirea sonurilor forespunzatoare,
oil miscArile de articulare, sau ce alt mijloc?
Dintre raspunsurl se conumica aci cite-va :
a) ,,Cele dintaiu 4 litere : *'. 1>. . K. mi le-am renmiutit
niodul cum au fosl aecentuato; iar celelalle vizual, adeea dupa
modul cum ati fost asezate.
De doua litere nu mi-am pulul aminti."
d) ,,In reproducere m'am servil de meuioria vizuala, ca si cind
as vedea In minte tabloul cu liloriln, in ordinea lor de succesiune.
Vederea a jucat rolul principal la reproducere si foarte putin aiizirea",
o). ,,Din vederea aceslut lahlnii mi-am imaginat numai spatiile
in carl sunt cuprinse literilo dar, poulni a le scrie. m'am servit de
pronuntarea lor, iiisa o promiiilaiv coiilimi;! [a literilor din eudrul I,
II, III, nu fie-care literft supiiral."
f). ,,Arn memorat acesl talilmi ma! mult prin ajutorul simtulul
vederei".
6). ,,Cand pronunt F, iml viu in miiile sonurile D, Q, R si parca
le si zSi'esc in imaginatie li^uralo. A«omcnea pronuntind B. pina la
un punct mi se de^teapta tni7.ul sonnrilor N. P. G §i Je §i vad trecind
pe dinaintea ochilor. 1'ronimrnid V, cu o si mai mare usurin^!
iml revin in minte F. S. ('.. Mi-r cu ncpulin^a a pronunta una din
ele fara a nu le vedea in arctlnsY limp."
c). nAm observat intiiu co figunl n(\ I'acul, apol in cite a^I
impartit-o §i am vfizut c;l all trns doit liiiil ori/ontale ^i trel verticale,
pe urma mi-am reamintit, ca in cutaro de.sparHro, d. ox. la
colt jos era litera C. apol la inceput F. etc.; ast-fel am complectat
restul".
g). ,,Coloana TI-a mi-a ramas in memorie ma! cu 'seama prin
pronuntare, cScI litera I-ia era o labiala si a II-a asemenea. A doua
forma cu c.ea dintiiu cuvintul bene. Celelalte, prin simtul auzului.
Literile doa din urma, din coloana a Ill-a fac cuvintul sece."
h). ,,Acest tablou 1-ain memorizat ast-tel : Mai intiiti mi-am
fixat literile de la capetele tabloulul anume, F si opusul sau C, asociate
cu doS nume ; mi-am fixat apol in minte opusele V si R,
asociind de ele numele de orase : Vaslul si Roman; restul mile-am
fixat vizual.
Pentru determinarea imaginatiel libere si involuotare
provocate mat mult de asociatia de idei, s'a dictat
urmfttoarele cuvinte, cu observatia de a nota fie-care in

- 310 —
dreptul lor imediat prima ideie, impresie, in fine primul
lucru ce li se desteapta in minte la auzirea lor.
lemn
riu
iarbd
calimari
stea
icoana
pdldrie
carte
Bolintineanu
revolver
a\,a
frunsti
lata cite-va din rftspunsurile date:
Lemn ; banca, copac, calul de la Troia, foe, masa, padure...
Km ; Bistrita, piratt, repede, Trotusul, Prutul...
larba: cimp verde, iarba de pufca. verde...
Calimari : cernealS, calimari de birou, inscriptil..'
Stea : lumina. stralucire, stele ver/I, cer..,.
Icoana: Sf. Niculae, Maica Domnulul, respect, ebipuri colorate...
Paldrie ; pae de griu, chapeau de paille d'ltalie. cald...
Carte : exameuele apropiate, hlrtie, ai carte, al parte, citire....
Bolintineanu : bietul om !; poet, tristete...
Revolver : mister!, cutremur, duel Poenariu, moarte...
Aid; Oflter de administratie. bluza alba...
Frunsa ; Frunza (profesorul), nervuri, fninzi verde...
-Roftt: ros deschis, singe, steag, plapoma...
Pentru dderminarea imaginatiet voluntare, in care
intra munca, desfasurare de energie si incordare, s'a dictat
trel cuvinte, si anume : numai trel substantive saQ numai
verbe, si s'a cerut sa se akatuiasca din ele o propozitie
sau fraza cu inteles deplin, in care sa nu se coprinda alte
substantive sau alte verbe de cit cele indicate, dar aceslen
sa figureze toate.
1) apa, bisericd, perdea
- 311 -
2) condeiu, munte, Ia$l si verbele :
1) a trece, o in}elege, a vorbi.
2) a visa, a ceii, a zbura.
Tata cite-va din compunerile t'acute cu ele, asa cum
au tost alcatuite, reusite sau nu:
Cu prima grupa de trel substantive, apd, bisericd,
perdea:
a). ,,Era foarte placut cind dupa pordea priveam bisericuta
din fata 51 o licarire ee venia din locul din apropriere".
b). ,,Biserica poate fl ca o perdea mistorioasa, ca o apa rai-oritoare
adesea-orl".
c). nUitindu-ma pe fereastril cu inina pe. perdea, vedeain serpuind
apa din apropriere."
d). ,,Hidicind perdeaua vS/.u! apa lucit.oare ce curgea pe linga
bisericuta parSsita.
e). nMulta apa curge din sus ilin spre, biserica jos pe vale, aeoperind
totul ca o perdea".
f). ,,Biserica e asezata linga apft; pitrdeana impedica de a o
v r edea".
g). ,.Ue dupa perdea, am 7.;lrit bisorica si apa din apropriere".
h). *Apa curge in forma do ponlm diinn biserici, cii'.d plouS
cu tarie".
i) ,,Apa curge incet p« liiif,M l)isrrii-ul,a; am Iras perdeaua §i
am ramas privind la 011.,,
j). ,.Dupa ce am ridicat pordeana, am Irecul. i>rin apa spre bisericuta."
k). ,.Apa in biserica esea dupa perdea."
1). nAfara ploua, iar eu ildic perdeaua sa vad curgind apa prin
fata bisericel."
m). ,,Perdelele scumpe ale acestei bisericl, au fost patate de apa."
n). .Pe linga biserica curge o apS, ce izvoraste din o perdea
de plopl."
Cu a doua grupa de trel cuvinte: condeiu, munte, Ic-t§t.
a). ,,Din fuga condeiului descriu muntii care inconjur:! lasul."
b). ,,Cu condeiul Toiu descrie cum lasul e departe de muntl."
c). ,,Fiind la lafl, am desemnat un munte cu condeiul."
d). ,,Nu-ti pot descrie numai prin condeiu, pitore§til muntl pe
carl il admiram aci".
e). Cu un c.ondeiu, sus pe munte descriu tristu) uostru lasl.

— 312 —
Cu a treia grupa de trel verbe : a trees, a in^elege,
a vorbi.
a). ,,Cind inteleg! imprejurarile, nu vorbestl fara rnst si numal
astfel po{i trece peste multe neajunsurl."
b). ..Cine vorbeste numai ee intelege, peste multe incurcaturl
poate trece."
e). ,,Nu inteleg cum vorbesc unil, numai spre a-sl trece vremea".
d). nOmul, trecind din starea normala in starea de alienatie
mentalft, vorbeste multe lucruri fara a intelege nimica".
Cu a patra grupa de trel verbe: a visa, a ceti, a sbura.
a). ..Am visat, dnpa ce cetisem un basin frumos de Ispirescu,
ca zbor In vasdiih."
b). ,,Cind citestl o carte frumoasi, e cu Deputing sa nu visezl
put in cu ochii deschisl, caci multe din situatiile descrise ne zboara
pe dinaintea ochilor."
c). mCind citestl unele cSrti frumoase, mintea parca-ti sboara si
fara sS vret visezl unele lucruri ce le dorestl."
d). ,,Visez cetind, si timpul zboara !...'•
e). ^Te-am visat cS celeal o carte in gradina si ca pasSrile
sburau pe linga capul tau."
f). ,,Am cetit o poveste cu cai imparatesti si am visat acest
lucru."
nAm cetit un vis al Juliet Hasdeu atit de frumos, in cit parca
zbura in regiunile ideale ale necunoscutuli; visa natura el inalta si
ideala."
b). MVisam noaptea trecuta, ca o inierla zbura pe deasupra copacilor,
pe cind eu citeam pe Eminescu in gradinits."
II
O foiiforiiifiipublioa: despre «Mihaiu\ 7 iteazul» tinuta
in aula Universitatil, in ziua de 8 Noemb. 1902, cu ocazia serbaiil
celui al treilea ceutenarde la moartea marelul Voevod.
Extragem din «Anuarul Ligei t,entru unitatea culturala
a tuturor Roininilor», Sectia lasl, l ) rezumatul acelel
conferinte publice.
«Ce inaltator este momentul acesta din istoria neamulul,
cind inlreaga rominime sarbatoreste, pentru intaia oa-
1) lunar Anul 1901; lasl Tipografia P. Iliescu si D. Grossu 1H02
- 3J3 -
ra, inlr'un gind si un suflet, amintirea mortii marelul erou
si domn al tuturor Rominilor, Mihal Viteazul! Cum sa nu
fim raindri nol acestia, carl am apucat sa-1 traim si am avut
fericirea sd ne simtim azl sufletele purlate de vAlul
urias al gindiril unul popor intreg, spre aceias ideal,
ideal maret si slavit, simbolizat prin viata lui Mihaiii
Viteasul !...
«Rominia, care n'a putut serba cectenarul mortii lul
Mihaiii Viteazul in 1701, nict bicentenarul el in 1801, pune
astazf, in pragul secolulul XX-lea, odata cu serbarea tricentenarulul
mortii marelul Voevod, inceputul si temeiul
unul cult, unel religii na{ionale.
«Dupa cum sfintil hisericil se aduc regulat in amintirea
credinciosilor, dupa cum viata si moartea sublima a
Mintuitorulul se reaminteste mereu in sufletele noastre, tot
astfel va trebui sa se aduca sistematic in cugeiul nostru,
si eit mai des^ lumina constiintel si aspiratiilor nationale,
concentrate in victile oamenilor nostri marl. Gael oamenil
marl sunt intrupatorii ideilor ce calauzesc neamurile; si,
fara idel calauzitoare, neamurile se risipesc ; iar ideile nu
traiesc de cit in cugetul nostru. Numal amintindu-le si
gindindu-le merefi, le dam vial_a si le dam puterea de a
a se preface in realitatt concrete.
«De Mihaiu Viteazul se leaga doa idei scumpe neamulu!
nostru: neattrnarea si unirea tuturor Rominilor.
Pe amindoua le-a realizat o clipa vitejia marelui V'oevod,
prorocind parca urmasilor, prin faptele sale, tinta si menirea
statornica a veacurilor urmatoare.
«Secolul al XlX-lea a isvodit o parte buna din amindoa
aceste idel, carl conduc dezvoltarea poporului romin.
Neatlrnarea politica s'a indeplinit. Unirea a doa tari romine,
Moldova si Muntenia, s'a indepliuit. Secolulul, in
care intram, ii ramine desavirsirea idealului: neatirnarea
economicd si unirea tuturor Rominilor, intr'un stat mare
si puternic.
«Mihaiu, la fulgerul spadel sale, a luminat o clipa tainele
istoriel; si, spargind intunericul in care se ascunde

- 314 -
soarta poporulul sail, a lasat sa se vaza, inca de acum
trel veacurl, isvodirea visului nostru.
«Iata pentru ce vedem in Mihai Viteazul un simbol al
aspiratiilor noastre nationale.
* *
*
«Am aratat in scurt, cum a realizat Mihaiu neatdrnarea
prin Infriugerea Turcilor Ja CalugarenI si Unirea dupa
intrarea in triumf in Alba lulia si apol dupa iotrarea in
lasl, la 1600.
«Dureroasele inttmplarl ce urmeaza dupa aceea, cadei'ea
lul la Mirislau, pecderea domniel muntene, mergerea
la imparatul Rudolf la Praga, impacarile si certele cu intrigantul
Basta, ne fac impresia sl'asietoare a unel urcarl
pe Calvar a idealulul nostru national, care isl gasi rastignirea
la Turda, in dimineala zilel de 8(18 August 1601.
Dar ca si Minluilorul, idealul a reinviat, si azi traeste in
sufletele nostre.
* *
*
«Ce viata mare si plina, in cadrul strirnt al timpulul
de citi-va ani (1595—f601).
«EI singur zicea inainte de a trece in Transilvania «am
trait atit, ca nu ma tern de moarte». Daca geniul rau al
heamulul nostru nu 1-ar fi rapus asa de repede. cum a
rapus mai tarziu un alt erou national, pe Tudor Vladimirescu,
cine poate spune ce curs ar fi luat istoria acestel
parti a Europel ? Cine ar fi putut profetiza de Mihaiu ca
avea sa sfarame jugul turcesc, sa bage spaima pina dincolo
de Constantinople, in inima Musulmanilor; sa aduca
Transilvania si Moldova sub aeelas sceptru cu Muntenia —
daca, inainte de a fi domn. n'ar fi scapat de moarle, ca
prin minune, paralizind cu privirea sa inina calaulul si
facindu-1 sa-I caza jos arma ucigatoare ?
«Cine poate sti ce urmarl islorice poarta in sine o fiinta
extraordinara ca Mihaiu, care jena doa imparatif,
Austria, si Turcia, si ingrija cu tot dinadinsul un regat
asa de insemoat ca Polonia ?
- 315 —
«Circulau tot felul de temerl despre planurile uriase
ale Voevoduluf Romin, care din inaltime, intuneca, in umbra
aripilor sale de vultui, orizontul tarilor dimprejurul
nostru. •
* *
*
«Era natural ca suiletul rominesc, scapat de influinta
slavona si greaca, si devenit in firea sa proprie, in decursul
secolului al XlX-lea sa SH intoarea en iubire si admiratie
catre figura marelul domn, In la trecutulu! si semnul de
indreptare si de izbinda al viitorulu) sau.
«De cand a inceput sa resune mai liber o lira in Parnasul
poeziel romine, pe coardele el au vibrat numele,
viata si gloria luT Mihaiu; ast-fel Bolintineanu in frumoasele
lul legende istorice, Alexandra in entusiasta lul ,,0da"
a s talua eroulul, Eliade in ^Mihaida», Balcescu in opera
sa ,,Mihaiu Viteazul", o adevarata poema in proza.
«La poezie, s'a unit pictura, ca sa glorifice faptele viteazulul
de la CalugarenI si marinimosulul cuceritor al
Transilvauiel. Amintesc tablourile istorice ale lul Aman.
«Pina in adincimile simtirii poetice a poporulul a patruns
stralucirea vietil lul si de acolo s'a resfrint indarat
asupra lumiT, sub forma de cmtec si de vers Sncal/itor:
Auzit'aH de un Mihal
Ce sare pe sapte cal
De striga Stambulul vail
El e domnul eel veslil
Care 'n lume a venit
Pe luplat si biruit!
«Din visul si cintecul poetilor, din inchipuirea si povestile
poporulul, din dalta si penelul artistilor, de pretutindenl
si din toate mijloacele inalte de manifestare ale
sufletulul neamulul rominesc, rasare, inconjurat. de slava
si marire, chipul lui Mihal.
«Si astazf, cind se implinesc trel sute de ani, de cind
i s'au inchis cu violeuta ochil, ne gasim unit! toll Rominil
intr'un gind si o simtire imprejurul numelul sau.

— 316- 317
Si institutia care a luat initialiva serbaril acestia in
» * » >
toata tara, Uga peiitru unitatea cultiirala a tuturor
Itoiiiiiiilor, premergaloarea, in idee, a viitoarel unitati
reale a poporulut romin, este deja astazl,

- 318 —
Din aceste exemple simple se invedereaza o lege psihiea
ce se poate aplica la fapte complicate. Cind prin scoll
profcsoril obisnuesc a adresa elevilor epitete, unele mal
nechibzuite de cit allele, in care epitetul de «prost» e eel
mal anodiu, e de mirare ca elevul, deprins a crede in cuvintul
magisfrulul, ajunge sa aiba convingerea ea e cu adeverat
prost ? lar cind se tot spune copilulul ca este un
dobitoc, si inea un anumit dobitoc cu urechl lungi, e de
mirare ca i se pare bietulul copil ca in adevfir i se cam
lungesc urechile, mal ales cind educatorul IT ajuta si fiziceste
la aceasta evolutie regresiva, prin operatia sistematica
de tractiune a nenorocitelor aparate auditive ?
In admirabila piesa a In! Rostand—I'Aiglon—avem un
exemplu tipic de puterea ideil, cind Metternich vrea sa
zdrobeasca veleitatile de desteplare a constiintil copilulul
lui Napoleon I, ducele de Reichstadt, sfaramindu-I putina
incredere ce acesta mal avea in sine. Metternich il duce
in fata oglinzil si-i demonstreaza ca o asa faptura searbada
si fSrA viata, e ridicul sa se creaza menita a purta sarcinl
marl istorice. Si cu cita neliniste si lacomie de viata se
agata sarmanul Aiglon de cele mal slabe parent bune despre
dinsul, la eel carl il inconjoara; cum cauta a se ridica
in ochil sai proprii, spre a-sl iutari credinta in el, spre
a-sl reface ideia despre sine sfaramata de diabolica prigonire
a diplomatulul austriac !
AceiasI putere a autosugestiel o gasim in alta drama
insemnata: Arhitedul Solness, a lui Ibsen. Solness, arhitectul
ajuns la batrineta, incepe a perde din vigoarea creatoare
a talentulul sau artistic, dar cind o tiuara fata vine,
plina de credinta in el, si-I spune cit poate el in realitate,
cind il trezeste din nou ideia valoril sale, Solness indrazneste
a se urea din nou sa cinte pe ir.altimea vertiginoasa
a turnului conslruit de el.
Nenorocirile ce se intimpla celor ce se afla pe marginea
unel prapastil, sau la inaltiml ametitoare, se datoresc
mal r.uilt ideil cdderii, care indreapta tot sistemul nostril
— 319 -
muscular si nervo-motor sa faca anumite miscarl fatale
vietil noastre.
Ideia caderil, aduce caderea. Ideia unel miscarl determinate,
da nastere anume acelel miscarl inchipuite.
Puterea motrice a ideiT de miscare s'a dovedit experimental.
Tarsancff («Hipnolism si cetirea gindulul») a inventat
un aparat, in care se arata cu exactitate stiintifica
puterea ideil asnpra miscarilor corpulul in genere.
Puterea ideil se invedereaza si asupra societatiT, ca
tot organic.
Unul din organele prin care se sugestioneaza societalea
e presa. La acest mijloc se reeurge adesea pentru a
produce efecte miraculoase.—Se citeaza cazul unuia ce a
ajuns ministeriabil numal fiind-ca in toate proectele de
guvern se trecea si numele lui. Prin aceasta s'a nascut
credinta in posibilitatea venire! lui la guvern si la urmft
aceasla posibilitate a devenit chiar realitate.
Acesta insa e un exemplu luat dintr'o ordine inferioara
si de mica importanta de sugestie sociala.
Se pot aduce troi categoril de probe pentru a ilustra
influenta ideil asupra societatil.
1) 0 dovada luata din chiar credinta pozitiva in puterea
ideil.—F3ra aceasta credinta, cum s'ar explica toate
institutiile ce s'au intemeiet pentru propaganda unelidel?
In epoca reformer religioase, curind dupa ivirea ideil
lui lui Luther, s'a sim^it nevoia, ca noile convingeri sa-sl
caute sprijinul unul invatamlnt superior, unor universitatl,
adeca sa fie incredintate unul organ social cu funetie culturala
permanenta si sistematica a intretineril si propagari!
unel idel.
Ca raspuns la aceasta miscare a universitatilor protestante
din partea catolicilor seiveste armata formidabila
a Jesuitilor ce cauta prin scoll, prin institutil, sa faca o
contra-propaganda.
Si protestantil si jesui^it in lupta prin institutit organizate,
se intemeiad pe credinta in puterea ideil.—Cind
mat tirziu Napoleon dadea asa de mare atentie invatamin-

— 320 —
tulul in Franta, a faeut'o tot cu scupul propagandel unel
idel, anume spre a infiltra in spiritul public francez, ideiea
imperialismulul, si aceasta presupunea negresit, credinta
lui in puterea ideii. Dar sa ne uitam imprejurul nostru.—
Ce facem noi cind voim ca ideia nationals romineasca sa
prinda radacinl si sa se intareasca in partile unde elemental
rominesc e in lupta cu alte elemente istorice ?
Creflm scoli. In Macedonia unde stau in conflict treJ natiunl,
lie-care natiune vine in lupta cu aceasta anna, intemeiata
pe crtdinta in id«e—cu scoala.
Pe aceasla credinta se intemeiaza si Germanil, cind
in apropierea uoaslra,—la Cernautl, intemeiaza un eentru
cultural, o universitate.
Pana aid s'att aratat cazurl de acte ce cauta sa infiltre
o idee in lume. Exemplele sint tot asa de multe si
de acela ce cauta a distruge o idee tot din cauza credintel
in puterea ideii.
Pentru ce s'ar fi rastignit Christ, daca lumea ce 1-a
rastignit nu s'ar fi temut de puterea principilor lui morale
si sociale.
De ce cauta Ungurii sa inchida scoalele rominestl din
Transilvania on sa perverteasca funcliunea lor culturala?
Nu se arata prin aceasta credinta in puterea ideilor,
reprezentate de acele inslitutii? NicI o miscare fata de o institutie
culturala nu se face farfl credinta in puterea ideii.
Nu slim anume ce ar face Ungurii de le-ar fi dat sa
dispuna, macar un moment, de viata noastra, culturala din
Regat. Dar de sigur ca tot in aceasta directie s'ar indrepta
inilueuta lor: in a inchide scoiile, a desfiinta institutiile
culturale. —Si, daca ar fi tot atit de prudenti pe cit de rattvoitorl.
nu vor incepe a lovi in institutiile din capitala regatuluT,
si isl vor indrepta atacurile mai intiiu contra celor
din partea mat slaba, mai putin rezistenta a laril, Moldova,
e coplesita de strain!, orasele el aproape perdute din
punctul de vedere national.—Dec! aceasta parte, aproape
instrainata, ar lipa mai putin daca i s'ar desfiinta scoli,
daca s'ar intinde o mlna dtslrugatoare chiar asupra focarulul
el de cultura, asupra Universitatil!
321
De sigur tinta urmarita ar fi atuncl slabirea nationalitatil.—CacI
daca ar fi el in locul nostru, si ar voi, impinsl
de instinctul de conservare nationala, sa-sl intareascS
neamul, ar proceda in cbip cu totul eontrar.
Paralizia fizica pricinuita d« atilea circumstante deosebite,
de o vecinatate pernicioasa, de un amestec etuologic
nesanatos etc., si-ar zice el trebue lecuita si inlocuitS
cu incordarea nervoasa a ideii.
Slabiciunea trupuluT bolnav trebue stimulata, galvanizalS,
electrizata prin puterea curentulul ideal intretinut
de institutiile culturale, trebuese intarite, din instinct de
conservare nationala, iar nu daramate si mereu lovite.
Credinta in puterea ideii se dovedeste si prinexemple
luate din istorie. —A tost destul sa se iviasca o idee, conform
cu aspiratiile morale ale omului, pentru ca, intr'un
scurt timp, sa cuceriasca lumea, cu tot singele varsat pentru
a fi impedecata.
A fost destul ca, intr'un timp de anarhie politic;! a
Italiel, s3 se iviasca ideia «uniunei», pentru, ca treptat,
treptat, aceasta idee sa creeze din o expresie geogralica,
cum o numea Metternich, o natiune.
Puterea ideii va face, sintem sigurl, ca si ideia unirel
tuturor Rominilor, azl numal o credinta religioasa a constiintel
noastre nationale sa devina odata o realitate !
Inca o aspiratie ivita in sufletul unul element etnic,
ce traeste foarte numeros intre noi, sper ca se va realiza,
bazat tot pe credinta in puterea unel idel, emise in conformitate
cu imprejurarile timpuluT. Aceasta idee e unirea
intr'un singur stat, deosebit si de sine statator, a rezletitulul
popor ebreu—ideia sionista—, ce-ml suride mie ca
Romin asa de ademenitor ca si Ebreulul sincer si demn.
Fiind-ca ma gindesc ca daca odata s'ar intimpla poporulul
meu aceasla nenorocire--Dii avertant hoc omen—
ca sa fie imprastiat asa cum e imprastiat poporul ebreu,
de sigur orl-ce Romin ce are sentimentul demnitatil natio-
21

— 322 —
oale, ar trebui sa doriasca din adincul sufletulul, sa-sl vaza
din nou neamul &au unit la un loc, cirtnuit de el insusl,
de legile si credintele lul istorice.
lata ce doresc poporulul ebreii din toata inima, sa
realizeze pentru el.—Gael nu vreau si nu pot vroi raul nicl
unui neam de oamenl.—Doresc ca fiecare popor sa se
dezvolte in Jiniste conform naturel si trebuintelor lul etnice,
dar cu o conditie : ca in dezvoltarea lul sa lase si poporulul
meii aceiasl libera de/voltare in loate direcliile.
All-fel in numele umanitatil—nu al sovinismulul—
pretind inlaturarea fortel protivnice care pune st^vila propdsiril
mele firesti.
Ideilo noi intimpina rezistenta celor vechl, atit in
lumea materiala cit si in cea mat eterica a doctrinelor
filosofice.
Si totusi ideile no! isl fac loc treptat-treptat, cu toata
opozitia, cu tot sarcasmul si ironia cu care sint primite,
cind aceste idel corespund unor necesitatl, unor tending,

— 324 -
XIV. Educalia la RomanL
XV. Educa}ia la Romanl (urmare).
XVI. Femeia si copilul la Greet si la RomanJ, care trateaza
despre Istoria Pedagogiel moderne.
In partea II, euprinsul celor "patru prelegerl este :
I. Folosul Istoriel pedagogiel (prelegere introduclivaX-
II. Limitele cursului de Istoria pedagogiel.
III. Scurtd privire asupra Evulwl Mediu.
IV. Valoarea culturil med^evale.
Partea I o alcAtuieste cursul tinut de dl. I. Oftvaiiesciil
la Universitate in anul 1891 — 92; iar partea II
cursul tinut in anul 1900—J901. Fie-care prelegere este
precedata de un sumar, indicand in scurt ideile dezvoltate.
lata bunaoara sumarele celor doua prelegerl introductivfr
ale cursurilordin 1891—92 si 1900—1901.
Lectia introductiva a cursului din 1891—92.
I. «Cu ce se ocupa Istoria pedagogieT. Deosebirea dintre
istoria pedagogiel si a educafiei. Istoria pedagogiel coprinde
si istoria mijloacelor de educatie, a institutiilor, precum
si isloria teoriilor privitoare la educatie. Istoria pedagogiel,
o parte din istoria filosofiel si din acea a civilizatiei.
Necesilatea de a o trata deosebit, si anume in intregimea
cuprinsulul el, adicA impreuna arta si §tiinta educatiel,
instituliile practice si teoriile.
II. Din cite puncte de vedere se poate studia istoria
pedagogiel : a) spre a stabili legile dezvoltaril cosmice a
spiritulul universal (Hegel) ; b) spre a patrunde modul de
a fi, gindi, simti, nianifesta al unel epoce ; c) corelatia dintrc
sistemul de educatie si naWra ideilor d inslitutiilor
dominante (8peii«er).
III. Scopul de urmarit in sludiul istoriel pedagogies
interesul practic, dictat de ti'ebuii ^ele culturale ale taril.
§liinta pentru stiinta si stiinla | en'ru via^a.
IV. Problema noastra culluraia ; reorganizarea invayitulul
public. Importanta $coalel.
V. Greiitfttile si cauzele de ne-reusila ale reformel invatamintuliil.
Enipitisuuil ,,bunulul simt" si prealabila adaptare
sistemalicrt stiiii^ifica a spiritulul :—in medicina si
pedagogic.
Vi. Penlru-ce empirismul a disparut inal repede iiv
iiuulicinA decit in pedagogic §i arta medicnla a progresali
inal mult decit cea pedagogica.
VII. Direc\ia de apucat spre a iesi din faza de tranzitie
culturala: in locul diletanlixmului empiric, specializarea
ytiin}ificd. Alegerea crilii-a a mijloacelor culturale-
VIII. Necesitalea unut criteriu, alcatuit din studiul
sistematic al pedagogiel generate, al istoriel educatiel si al
trebuiu^elor sociale actuale. Ce va sa zica a utiliza expe-
I'ienta altor programe.
IX. Folosul practic al istorieJ pedagogiel: sugerenza
solutil. Delimitarea in Irecut a cursuluT.
Prelegerea inlrodticliva a cursului din anul 1900—1901:
I. E mal bine sa se inceapa studiul pedagogiel cu istoria
teoriilor a inslilnliilor de edui-a^ie orl cu partea sistematica?
Ce trebuinte cautA sa multumeasca acest curs.
Complectarea pregatiril pentru cariera didactica. Element
de culturd generate, I'Arerile lul S. G. Wiliarns si H.
Spencer. Chestil de tiducatiu in scoalele noastre. Programele
analitice ale Inva^amintulul secundar din 1899.
II. Necesitatea cuuoasteril istoriel pedagogiel pentru
cultura generala. Arguments din istoria culturil noastre.
1. Sistemul Bell-Lancatiterian in invatamintul nostru primar
pe la 1830. Din

Facilitate a de §tiinti
LABORATORTJL DE MORFOLOGIE
Lncrarf:
P. Bujor, directorul Laboratorulul.
1) Halteria pulex. Cl. §i L. si coloratia apel de mare.
2) Buprovus Vogti, o specie noua de Crustaeeu parazit
in tentaculele Veretilulut (Veretillum cynemorium).
C. Chlrica, asisteutul Laboratorulul,
1) Bryozoarele §i Spongiele de apa dulce din Romania.
Rezultatele acestor lucrftrl au fost deja comunicate
in sedintele Congresulul stiintific, tinut lalasl in luna lunie
1902.
Afara de aceasta, D-l P. Bujor a facut in vacanta
mare a acestul an, o serie de excursiunl in scop de a continua
studiul, deja inceput, asupra faune! lacurilor noastre
sSrate. D-l Bujor a studiat anul acesta lacurile: Balta alba
din judetul R. Sarat, Ciinenii, Movila Miresel si lanca din
Braila si Amara din judetul lalomi^a.
in Latarnlofiil
DE
Dr. HURMUZESCU
1). Force electroniolrice due d Iq, deformation mecanique
des electrodes.
Lucrarea prezentalA impreuna cu experienta inaintea
Societalel de Stiin^e din lasl si publicata in Annales Scientifiques
de VUniversity de lausi. Tome II fascicul 1.
2), Sur les cohereurs. Lucrare prezentata in sedintele
PrimuluT Congres Roman de Stiinte tinut la Ia§I lunie
1902, publicata in extenso in Annales Stientifiyues I'Universile
de lassi. Tome II fascicul 2.
3) Cazurt interesante de transformatiune multiple a,
razelor X pe tnetale, aratate prin proectiunl la Primul
Congres Roman de Stiintl.
4). Telegrafia far a fir prin ajutorul undelor electrice.
Conferinta jtublica last Noembre 1901, publicata in Arhiva
Martie 1901.
5). Radia^iunile misterioase, publicate in Revista Societatel
Amalorilor de Folografie din las! No. 3 si No. 4.
In laborator s'au instalat alte not experience pentru
lucrarl practice si pentru cercetarl.
Aparatele trebuincioase pentrn acestea, in parle, au
fost construite in atelierul Laboratorulul.

- 328 -
Astfel pe langa diferitele aparate de demonstra^iune
necesare la curs, s'au construit in anul acesta, intre altele
urmatoarele aparate de masurl si investigatiunl:
1) Un nou releu cu cadru mobil foarte sensibil.
2) Un aparat pentru masurarea echivalentulul mecanic
al calorie!.
3) Un aparat pentru masurarea propagatiunel caldurel.
4) Patril reostate pentru curentl marl.
5) Un aparat pentru masurarea cu preciziune a dilatatiunel
vergelor metalice.
6) Un regulator cu arc voltaic pentru proectiuul cu
lanterna lul,
7) S'au instalat acurnulatoril datl de la institutul Anatomic
; s'au pus circuitele pentru experiente sj luminat, alimentate
de acestl acumulatorl.
P. PONI
Profesor de Cliiinie niineralfi.
Lucrarl publicate: I). Ac^iunea acidulul azotic fumant
asupra pentanulul secundar. (Annales scientifiques de 1'Universite
de lassi T. II).
2) CercetSrI asupra compositiunil chimice a petrolurilor
romane. Al doilea memoriu publicat in romfinesce in
«Analele Academiel romSne t. XXV si in limba francesa
in Annales de 1'Universite de Jassy t, II.
3) Conferin^a asupra substantelor care intra in compositiunea
petrolurilor romane, facuta la Congresul Societatilor
stiintjfice romane tinut in last la 2—4 lunie 1902
si publicata in limba francesa fir «Moniteur des interets
petroliferes».
4) P. Poni si N. Cositichescu: Acitiunea acidulul azotic
de diferite concentratiunl, §i sub presiune, asupra isopentanulul.
(Annales de 1'Universitfc de lassy t. II).

I. LUCRARI TERMINATE
1. Prof. Dr. Alexandru Popovict:
a). Contributions dla flore Mycologique de la Roumame.
(va apare in «Annales scientifique de 1'Universite de
Iassy)».
In aceasta lucrare ce este o continuare a unel lucrarl
precedente, (vezl «Annales scientifique^ de 1'Universite de
lassy Tome II, Fascicule I, pag. 31—44), sunt enumerate
alte 120 specil de ciuperce din grupul Myxomicetelor, al
Ascomycetelor si al Basidiomycetelor, adunate in anil
1900 — 1902 din padurile judetelor last si Vaslul si determinate
In laborator.
6). Contributions a la flore de la Roumanie. (Va apare
in «Annales scientifiques de 1'Universite de lassy)^
In aceasta lucrare sunt citate noua (9) specil de plaute
vasculare, foarte rarl In flora zonel fagulul de pe dealurile
Snalte din judetele last si Vaslul. Aceste specil sunt
caracteristice regiunel montane a Romaniel si pana in
prezent n'au fost citate de cit numal in a

Dr. I. TH. SIMIONESCU
Prof, agregat de Geologie si Paleontologie.
Publicafiuni §tiin}ifice:
1. Hipparion gracile in Rumanien in Verhandl.
•der k. k. geol. Reichsanstalt Wien No. 15 din 1901; publicata
de asemene (Sn parte inedita) si in Annales Scient.
de 1'Universite 1 de lassi, T. II.
In aceasta lucrare se descrie pentru intaia oara prezenta
maselelor de Hipparion in Rominia, gasite la ZorlenI
linga Birlad, dindu-se si lista vertebratelor cunoscute in
Romania.
2). Constitufia geologicti a fermului Prutului din
nordul Moldovet in Publica^iunile fondulul V. Adamacbi
{Acad. Romina) No. VII.
In coltul putin cercetat din nordul Moldovel, s'augasit
deposite de diferite varste, incepind de la Cretaceu inferior,
apol miocen marin si In fine sarmatec, asupra ca"
ruia se insista mal mulf. Toate depositele au asem6nare
cu acele ce se intind in nordul Basarabiel, in Podolia si
Volbinia, aratindu-se prin aceasta intinderea el in Moldova
a platformel rusestl.
Publica}iuni didaclice (fiind conferentiar la seminarnl
'pedagogic universitar).
1} Metoda observafiunel in §coalele secundare in Revista
Remind 1902.
2) Nofiunt de soologie §i botanica pantru cl. I secundara.
3) Nofiunl de geologic pentru cursul secundar inferior.
Facultatea de Medicina

- 334 —
clar anatomia tecelor sinoviale a radiolulul si a lungulul
extensor a marelul deget, precum si anatomia topografica
a partel posterioare §i externe a regiunel pumnulul.
Tratamentul ce am jntrebuintat in aceasta afec^iue
este aspiratiunea simpla a extrovosotulut printr'o punctiune
capilara, urmata de compresiiinea regiunet. Tratament care
are avantagiul de a grabi in mod simtitor vindecarea bol-
..navilor.
Dr. M- MANICATIDE
Agreat definitiv al faMiltatcI da inedicina pentru Clinica infantila
t. Profilaxia bolelor infec}iose. Articol publicat in Calauza
sanitara, No. 1, 1902, in care aratam cd pentru o
buna profilaxie se cer pe de o parte cunostinte exacte despre
modul lor de propagare, pe de alta parte se cere si
consciinta din partea personalulul medical sanitar, in aplicarea
masurilor profilactice. Pentru ajungerea acestul scop
propunem un esamen special de boale infec^ioase pentru
niedicl sanitarl si runlrolul continuu al Direcliunel sanitare,
cu recompense penlni medicil carl 'si fac datoria, pedepse
pentru eel carl nu 'si-o lac.
2. Asupra camelor morlalitatet copiilor in (era rominesca.
Raport presinlat la al VMea Congres al Asociatiunel
medicilor din liominia, publicat in Buletinul Medical
1902 No. 22 din 18 lunie. Dup

- 336 —
4. Studil asupra bismutosel in tratamentul enteritelor
la copit, tesa sustinuta de DI. Dr. C. N Bobulescu. Este
vorba de un compus nou al bismutulul cu albumina, care
inlatura unele inconveniente ale larnoilor de bismut, este
fara gust si usor tolerat de copil. A fost experimental la
clinica noastra In 35 casurl cu resultate foarte bune.
5. Asupra pleuresiilor la copil §i tratamentul pleuresiilor
purulente dupa metoda lul Bolau. Tesa sustinuta
de Dl. Dr: L. Polingher in Aprilie 1902. Lucrare basata pe
8 observatiunl din clinica, in care se arata particularitatile
acestel boale la copif si se insista asupra avantagiilor tratamentulul
ce am aplicat, tratament necunoscut inca in
spitalele tioastre.
6. Asupra semnului lul KopliJc in diagnosticul precoce
al morbilor. Tesa sustinuta in lunie 1902 de Dl. Dr. S. M.
Auerbach. Lucrare basata pe 60 observatiunl, in mare parte
culese la clinica noastra, priu care sedovedesteimportanta
acestul semn in diagnosticul si profilaxia morbilor. Acest
semn nu era cunoscut la no!, cu toate ca prima noastra
lucrare in rominesce dateaza de la 1898.
7. TreJ conferinte publice de vulgarisare, tinule in
Aula UniversitateT, asupra: a) Tuberculosel, cu insistenta
asupra i-ontagiositatei si profilaxiel, b) asupra Difteriel cu
insistenta asupra serote'rapiel timpurii si c) asupra Malariel,
insistind asupra etiologiei siprofilaxie! prin tratament,
propuse de profesorul R. Koch. In toate aceste conferinte
s'a expus situatiunea si s'au tras conelusiuni practice pen-
Iru tara noastra.
Dr. E. RIEGLER
Profesor de cliiinie Medicaia, etc.
1) Eine neue Bestimmungs methode der HC1. in magensafte.
(Deutsche medicinische Wochenschrift No. 25 1902).
2) Eine gasvolumetrische Bestimungs-methode Schwefelsaure
der Carbonate und der Kohlensaure. (Fresenius
Zeitschrift f. analyt. chemic. XLI. lahrgang. I. Heft.).
3) Gasometrische Bestimungs methode der Schwefelsaure
im Harne fur Klinische Untersuchemgen. (Wiener
medic. Blatter No. 4--1902.
4) Eine neue Reaction im Harne von Diabetiker (Medicinische
Blatter No. 14—1902).
5) Eine gasometrische Bestimungs-methode der chloride
im Harne. (Medicinische Bl.'iter No. 4 1902).
6) Eine gravimetriche und gasometrischo Bestimmungsmethode
der Phosphors;!ure und der magnesia (Fresenius
Zeitschrift filr Analitische Chemie. XLI lahrg. II Heft).

Dr. V. STON
Agregat deflnitiv de clinica oftalmologira
1) Uber eine von einem atypischen Colibacillus veranlasste
typhusahuliche Hausepidemie hydrischen Ursprunges
(Publicat in colaborare cu d. Prof. dr. V. Negel in
Centralblatt fur Bakteriologie Vol. 32. No. 7, 8 si 9).
2). Die hygienische Differenzierung der Maiktmilch und
deren Derivate auf biologischen Wege. (Publicat in colaborare
cu Dr. N. Laptes in Zeitschrift filr fleich-und milch
hygiene No. 1 — 1902).
Dr. G. DEMETRIADE
Agregat definitiv
1). Pericolul venerian. Comunicare facuta la congresul
de stiinti din lasl din 1902.
2). Un caz de syphilis ereditar tardiv, fara triada Hutchinson.—Comunicare
facuta la societatea de medii;! si naturalisll
din lasl si la Congresul din Karlsbad.
Dr. G. SOCOR
Profesor de fiziologie
1) Cate-va consideratiunl relativ la oboseala musculara
la om. (Buletinul societatel de medicl si naturalist!
clin lasl No- 1. lanuar 1902). Luerare facuta in colaborare
cu Dl C. Braileanu asistentul laboratorului de Fisiologie.
2) Modificare la aparatul «Galvanoforul neuro-muscu-
Jar al Prof. Dr. G. Socor. (Comunicare la societatea de
medic! si naturalist! din lasl. Sedinta din 12 lunie 1902)
Dr. C. TBXR0N
Profesor de patologie general;!
1) Diverse articole asupra AlcoolismuluT si Tuberculosel.
2) Memoriu sanitar militar asupra Diviziei a VIH-a
Infanterie: eoncentrare si manevre (Revista sanitara militara.
Noembre 1901).
3) Studiu de medicina legala (Diverse rapoarte), publicat
in revista sanitara militara din August 1902^ si in
numerile urmatoare.

Dr. 1ST. LEON
Profesor de Stiintele Naturale
1) Recherches morphologiques sur les pieces labiale*
des Hydrocores. lasl.
2) Istoria naturalft medicala a poporulul roman publicata
in Analele Academiel romaue, (sedinta din 22 Noembre
1902).
3) «Generatiunea spontanee si Darwinismuh critica
lectiunel de deschidere a D-luI Dr. Paulescu de la facultatea
de medicina din Bucuresti. (Convorbirl literare Anul
1903).
4) Prophysema Haeckelii o nou& specie de gastread..
Zoologischer Anzeiger: Leipzig. 1903.
Dr. A. THEOHARI
Agregat deflnitiv
1) Modifications histo-chimiques de la muqueuse gastrique
sous 1'inffluence de 1'alcool. Comptes-rendus de la
societe de biologic de Paris. 26 Fevrier 1901. In colaborare
cu Dr. Aurel Babes (Chimist).
2) Structura fina a celulelor stomacale in hypopepsia
si hyperclorhydria experimentala. Societatea sliin^ilor
medicale din Bucuresti. 27 April 1902.
Dr. A. GAVRILESSU
Profesor suplinitor de farmacologie
1) Prophylaxia scarlatine! in corpurile de trupS 1901.
2) Prophylaxia conjonctivitei granuloase, in armata
romina, cu consideratiunl asupra: Istoriculul acestel maladi!
in armata romana si diferitele armale europene; influentel
ce exercita existenta el in populatia civila asupra
intretinerel sale in armata/ tratamentulul acestei maladil.
1902.
3) Prophylaxiea Oreillonulul in corpurile de trupa.
1902.
4) Prophylaxia stomatitel ulcero-membranoase in corpurile
de Irupa.

Seminarul pedagogic universitar din lasjt
pare de seama de adivitatea Semii\arului in anul 1901-1902
(cu oeazia serbSrei de sfirsit de an de la 14 luuie 1902)
La aceasta serbare s'au itivitat parintil si corespondentil
elevilor clasel de aplicatie prin adrese scrise chiar
de elevi in ora de caligrafie, sub dictarea maistrulul respectiv
dl. Gr. Seorpan. S'au invitat d-nii student! prac? -
canti si asistentl al Seminarului pedagogic prin o instiintare
afipta, iar dintre persoanele straine, singur rectorul
Universitatel, Dl. C. Climescu printr'o adresa scrisa de un elev.
La ora 3 p. m. erau prezentl in sala de clasa, unde
s'a tinut serbarea, parintil si corespondentil elevilor, d-n : *
practicanti si asistentl precum si Dl. rector C. Climescu
si Dl. director al Seminarului pedagogic loan Gavanescul.
Elevii clasel de aplicatie au intrat asezatl in rind 2
cite 2 cintind in cor sub conducerea D-lut D. Dimitriu marsul
«Penes Curcanul».
Dupa ispravirea acestui mars si asezarea in band,
copii! au cintat in cor, tot sub conducerea D-lui Dimit.iu,
imnul regal: «Traiasca regele», pe care toata lumea 1'a
ascultat in picioare.
Dupa terminarea imnulul regal, Dl. Director ia cuvintul
zicind:
Domnule Rector §i onorafo ausitori,
Dati-ml voe sa arat in scurt nonnele de activitate si
rezullatele acestel Institutii in anul scolar ce expira.
— 343 -
Sint doa felurl de lucratorl aci la Seminarul nostru
pedagogic: unit, profesoril numitt de minister, carl fac lectil
model, aratind in concret normele de carl trebue sa se
eonducA studentii, ce se deslinS carierel profesorale; al(il
sint studentii universitatel intratf in faza de pregatire practica,
si carl sint admisi a face lectit cu elevil clasel de aplicatie
sub conducerea profesorilor.
Gel dintal, profesoril, au fost anul acesta ; de partea
literara : Dl. M. Grumasescu, care a colaborat la, Institutia
noastra de la infiint^area ei pina acum cind a trecut
ca director al iiceulul din Pomirla, in locul sau a fost
chetnat dl. Valeriu Hulubel. Tot de parlea fiterara am avut
de colaborator pe Dl. C. Praja. Iar pentru stiin^I pe
D-nil Emil Briul si loan Simionescu, carl ca si Dl. Grumazescu.
au participat la primele inceputurl ale activitatel
Seminarului pedagogic de la infiintarea lul in Noembre 1899.
Pentru dexteritatl, au functional de la inceputul InstitutieT,
D-nil V. Negruts la gimnastica si D. Dimitriu la
muzica, acesta din urma cu o mica intrerupere in partea
intiia a anulul scolar curent; iar pentru desernn, Dl. Gr.
Seorpan.
Studentii carl au lucrat cu clasa de aplicatie in anul
scolar 1901 — 1902, si can au facut, deosebit .de lectil curente,
eel putin o lectie de probd sint:
a) Partea literapa:
C. I. Botez, absolvent al facuttatei de litere, lectie de proba
la romtna si istorie.
C. Bdncild, absolvent al facuHatel de litere, lectie de proba
la romina si islorie.
G. Resmerita, absolvent al facuHatel de litere, lectie de
proba la istorie si geografie.
C. Damian, absolvent al facultatel de litere, lectie de proba
la franceza.
Par. 1. Vanca, licentiat in teologie, student universitar,
lectie de proba la romina.

- 344 -
JV. Cernescu, absolvent al facultatel de litere, Jectje de
proba la istorie.
1. Radulescu, absolvent al facultateT de lilere, lectie de
proba la romina si lee ii curente la geografie.
C. Andriescu, absolvent al facultatel de litere, lectit curente
la istorie.
1. Verbuta, absolvent al facultatel de litere, lectil curente
la romina.
i
b) Partea stiin^ifiea
E. Poclitaru, licentiaf in sc. naturale, lectie de proba la
geografie.
N. Ddnaild, licentiat in sc. fizico-i-himice, lectie de proba
la maletnateca.
C. Petrovanu, liceutiat in sc. naturale, lectil de proba la
sc. naturale.
C. Tufescu, student in fizieo-chimice, lectil da proba la
matemateca,
lar eel carl au facut numal lectil curente, fara de
lectil de proba, sint:
C. lonescu, licentjat in sc. naturale, lectil curente la geografie.
C. N. Raileanu, absolvent al fac. de stiintl, lectjl curente
la matemateca.
C. Militeanu, absolvent al fac. de stiintl, lecti! curente la
matemateca.
H. Vasiliu, absolvent al fac. de sc. fizieo-chimice lectil
curente la matemateca.
c) Dexterita^I
Mihailescu, absolvent al Conservatorulul, leclil curente de
muzica.
Normele dupa care s'au eondus alii profesoril cit si
practicanlil, n'au avut inrnultirea cunostintilor ca scop ci
s'a avut in videre, in intaiul rind, sa se dea o atentie continua
la desvoltarea intregcl fiinte omenestf, privind in-
- 345 -
treaga natura a copiluluT. S'a cautat sa se faca educatia complecla
a copiilor, desvoltiudu-se si inteligenta, trezindu-se
si sentimental, intarindu-se si vointa. Mai ales voiuta, adica
aetivitatea propriu zisa a fost exercitata aci prin lucrarile
pamintulul.
Se pare poale curios ca, la o scoala secundara de
cultura generala, se vorbeste de lucrarile pamintului. Asemenea
lucrarl s'ar parea polrivite numal pentru scolile
-de agricultiira, sau eel mult penlru cele de invAtalorl, orl
preotl satestl. TolusI este o legatura fireascS intre lucrarea
pamintului si studiu! stiinlilor. Ideia, de care ne-am
eondus si in aceasta privinta, nu a fost de a face din elevl
niste special! munritori de pamint, ci de a aplica stiint.a
la viata si a face sa se influinteze viitoril profesorl secundarl
de ideia pradicilafrl, sa tJna sama ca au de edueat
copiil unei tarl in special agricole in care insa nu este
inca traditie de activitate intensiva industriala ori agricola:
ca au dec! de luplat cu prejuditil in aceasta privinta. Si,
ca sa isbesti in ast-fel de prejuditil, trebue sa stabilestl
respectul pentru munca in genere, prin intreaga culturft
generala.
Cum am cautat sa realizam aceasta intentie, vet.Tpulea
conslata dv, ebiar visitind gradina acestel scoll, unde
fie-care elev a avut o portjune de pamint, pe care 1'a sapat
siogur, 1'a aranjat intr'un strat sau doua, samanind
fie-care ce i-a placut, si ingrijindu-se cu multa tragere de
inima de soarta plantelor resarite. AcestI miel lucratorl
veniau chiar in vacanta pastelor sa vada progresul semSnaturilor.
Unit din elevl fara iudemnul nostru expres, din
propria lor vointa, hotarita de sigur din sugeslia scolif si
au facut acasa stiaturl, in carl au pus semanaturl.
Daca acest obiceiu s'ar generaliza—si credem ca e
posibil—s'ar deprinde spiritul s-a aplice cunostintele la viata
practica.
In anil trecutl aci la seminar am avut o serie de elevl,
pe cari i-am tinut 2 anl; cu aceia s'au intreprins si
lucrarl manuale, ca stolerie si legatorie de carti, Cu a-

— 346 —
ceasta serie nu s'a putut face luerarl manuale complecte,
abilitatea cita li s'a dat lotus! in legaloria de carti, le va
fi de folos.
S'a cental sa se dea o educate fisicd pe o scara mai
larga dedt prevede regulamentul scolar, si totusl in limitele
orarulul prevftzut de el. S'a introdus obiceiul ca toll
profesoril, de la toate materiile, sa rezerve o panzil — 5 minute
eel mult—la jumatatea orei de lectiune sau la fmele
lectiunil pentru exercitii fisice, asa ea adunate cele 5 mi.
nute de la loate obiectele de studiu dintr'o septamina rea-
Jiseaza o cantitate de miscare cu mult mai insemnata si
cu efect mai educator, decit aceea ce se face o singurA
ora intreaga pe septamina prevazuta de regulament, fiechiar
doua ore. Gael efectul educativ sta in coutiiiuitate inriurirel
lucruluT. nu in savirsirea lui la intervale departate,
prea departate.
Tot cu privire la educatia corpulul, in atingere cu educatia
estetica a fost atentia pe care o dadeau profesoril
si d-nil practicanti la felul cum stateau in band, la tiuuta
lor din fie-care moment, nelAsindu-I sa-si iea orl ce pozitie
daunatoare funcliunilor organismulul si dindu-Ie depriuderea
unel positii normale.
Alt obiceiu Sntrodus, cu minunate resultate, a fost
de a-sl aduce elevil o mica gustare de acasa, pe care s'a
iee in pauza orei a doua dimineata. Copiil se scoala de dimineata
si fac o munca mare peutru puterile lor pana la
ora 11 '/a; in tot acest timp nu'sl mat repara energiile perdute,
de aceia prinde bine o mica gustare la 10. De aceia
elevi! nostri se infatosaza cu atita vivacitate in manifestarlr
si daca s'ar continua mai departe ingrijirile acestea fizice
sintem sigurl ca omul lor fizic s'ar prezinta cu aparentl si
mai respectabile, daca nu impunatoare. Prin aceasta s'a rerealizat
punctul eel mai urgent din planul educatiei: desvolfarea
fizica fara care nu se poate inainta nepedepsit in.
instructia propriu zisa.
In ce priveste instructia s'a cautat de profe^orl si de
practicanti sa se exercite for[ele mintale, si sint sigur eft
- 347 -
acestl copil vor ?ti sa desfasure mai multa energie la invfttatura,
de cil scolaril eel cari sint cople§ill de multimea
cunostintelor, in mare parte neasimilate.
S'a catat sa se realizeze o apropiere sufleteasca si
anul acesta, intre profesoil si practicanti si intre elevi, atit
prin serbarile scolare din cursul anulul, cit si prin excursiunl,
din care mai principale sint:
Una la Visan, la pepiniera statulul, a doua la scoala
normala «Vasile Lupu» la Peister, a treia la Repedea.
Acum tree la darea de seamft a situatiei clasel de aplicatie.
Negresit nu voai avea premil de impartit. pentru
c& credem ca nu prin incurajarl materiale putem ridica nivelul
moral al copiiior. Totusl este de sigur echitabil sa
se dea fie caruia ce e al sen, adcea sa se recunoasca fie
caruia meritele sale.
Clasificarea dupa regulament nu e lotdeauna cea mai
justa : de aceia am cautat sa facem o clasificare mai incunjuratoare,
considerind fie-care object in parte, si apol
una generala la toate objectele, impreuna cu dexteritatile.
(Se celeste apol numele celor dintai trei sau patru elevi
mai ilistinsi la fie-care object de studiu si la diterilele
dexteritatl in parle.
Elevil se ridica in picioare de la locul lor din band?
!a mentionarea d-lul Director).
Sfirsmd, voesc sa relevez, ca avem multumirea sa notarn
ca doua directil de desvoltare, ce au viitor in tara
noastra, au plecat in mod firesc de la aceasta institutie.
Cea dintai a fost ramificatia esita din trebuintile practice.
Nol angajasem acum trei am un maistru legator de
carti—prevazut pe atund chiar in budget—ca sa orienteze
pe elevi in felul lucrulul manual al legatoriel de carti asa
de placut si ulil scolarilor. Dupa stergerea din budget a
salarulul destinat maestrulul, ca sa putem duce experienta
ma I departe, am eumparat masinele si toate instrumentele
unui atelier de legatorie, care se dosfiinta (al lui Papp) si
am injghebat atelierul nostru de legatorie, cu acelas jnaistru
in frunte, atelier ce traeste de doi anl de zile, suslinindu-

— 348 —
se prin sine, prin ce cistiga din lucrarile ce executa, lara
nicl un ajutor din partea statulul sau comunel. In aeest
atelier lucreaza dol din fogtii elevl at §coalel de aplicafie,
cari au implinit dol anl de invatatura in acest mestesug
ca ucenicl si sint aproape, sa iasa maislri si carl in viitor
de sigur ca vor deschide un atelier rominesc de legatorie
aci in last, unde nu se afla acum nic.l unul.
N'as voi sa se creada ca meseriile sint un refugiu al
neputinciosilor intelectualT, ci sa se considere mal mult ca
i) vocatie speciala a unora pentru un fel deactivitate practica
foarte folositoare socielatet si anume tarel noastre
mai ales momentulul istoric in care traim. Trebiie ca si
eel ce se destina meseriilor sa fie tot asa de mindri ca's
mesteri bunl, in stare sa dea naturel brute forme necesare
si placute oamenilor precum is mindri eel cu o cultura
intelectuala oare-care.
A doua ramificatie a Seminarnlui nostru pedagogic,
si la care ne uitam cu drag si cu mullumire sufleteasca e
ca de aci de la noi s'au rSspindit in instituliile scolare din
lara elemente doritoare s& puna in practical ceia ce au vazut
si practical aci. Una din aceste institutil care tinde a
se organiza si func^iona dupa normele noastre pedagogice
este liceul din Pomirla, unde director e d. M. Grumazescu
fostul profesor al Seminarulul pedagogic din last avind
de colaboralori dol fostl practicantl al institutiei noastre
pe d-nil Valeriu si Stefanescu. El au dus Ja lieeul Anastase
Basota din Pomirla norm9le si prineipiile Seminarulu
Pedagogic si slau in legatura cu metropola, un de/iderat
ee ar merita sa se indeplineasca si de catre ceilaltl absolventi
al Seminarulul pedagogic.
D-l Rector C. Climescu la cuvintul dupa d-1 1. Gavanescul,
si zice :
Am vfizut, din cele ce ne-a spus d-1 director 1. Gavanescul,
ca intai profesoril numiti aci de Minister si al doilea
pradican^il sintacel cart aulucrat la acest seminar ; am
auzit expunerea normelor, dupa care se calau/.esc atit profe"
sorii citsi practicantil: eu voesc sa relevez un alt factor si mal
- 349 -
insemnat, anume insusl direetorul acestel Institutil, d-1 I.
Gavanescul, de la care pornesc toate aceste norme si principil
dupa care se conduce Institu^ia. D-sa in realitate e
eel ce conduce aceasta Ihslilutie si d-sale if aducem multamirl
pentru rezultatele dobindite.
Ar fi de dorit ca modul cum se predafi obiectele, modul,
cum se lucreaza la acest seminar sa fie date publici^
tatel, pentru a se respindi cit mat mult in. ^ara intreaga;
pentru ca ast-fel nu numai eel ce pot lua lectit aci, ci si
aHit earl nu pot veni, sa ia cnnostinta de aceste norme,
tolosindu-le in practica lor spre binele taril. Eu unul, din
parte-ml, ofer publicitatea acestor lucrart, in Anuarul Universitatel.
Cac! sa uu se uite ca este o dubla legatura
intre aceasta iustitu|,ie si Universitate; mat intai prin D-1
Gavanescul care e si protesor universitar si al doilea prin
practicantil de aci, can sunt sludentl la Universitatea
noastra.
Dupa acestea, D. D. Dimilriu pune elevil de cinta in cor
«Iala ziua de set-bare* dupa care ies in eurte intonind
marsul «Romina?ulut it place*.
'in curie d-1 Negruti V. executa cu copiil o suma de
exercitit gimnaslice cu si tara bastoane de fer.
Apot toll merg sa visiteze stralurile cu sem«1naturilecopiilor.

streine trimise direct Rectoratuliil
nflate in archiva, in cursul anului
scolar 1901-1902
J) Bulletin des laboratoires de geologic, geographic
physique, mineralogie et paleonthologie de 1'Universite de
Lausanne (Suisse). Lausanne, 1901 (No. 1, 2, 3).
2) Personal-Verzeichriis der Universitat Basel fur das
Sommersemesttr 1902, Basel 1902.
3) Idem, Wintersemester 1901—902; Basel. 1901.
4) Verzeichnis der Vorlesungen an der Universita't Basel
im Sommer-Semester 1902, Basel, 1902.
5) Idem, Wintersemester, 1902 3. Basel, 1902.
6) lahresverzeichnis der Schweizerischen Universitatsschritten,
1901—1902. Basel, 1902.
7) Hochschul-Nachrii-hte (1902, No. 1, 2, 3, 5, 7, 8,9,
10, 11, 12; 1903, No. 4, 5).
8) Die feierliche Inauguration des Rektors der Leopold-Franzens-Universitat
zu Innsbruck, fiir das Studienjahr
1902-1903. Innsbruck, 1902.
9) Ubersicht der akademischen Behorden, Professoren,
Privatdozenten etc. an der K. K. Leopold-Franzens-Universitat
zu Innsbruck, Hildas Studienjahr 1902—1903. Innsbruck,
1902.
10) Vorlese-Ordnung an der K. K. Leopold-Franzens-Universilat
zu Innsbruck, im Winter-Semester 1902 — 1903.
Innsbruck, 1902.
11) Idem, im Sommer-Semester 1903. Innsbruck 1903.
12) Die feierliche Inauguration des Rektors der K. K.
Franz-Inseph Unviersilal in Czernowitz, fur das Sludienjahr
1901—1902. Czernowitz, 1901.
13) Idem, fur dasStudj. 1902-1903. Czernowitz, 1902.
14) Verzeichnis der oft'entlichen Vorlesungen an der
'Universilat zu Czernowitz, im Sommer-Semester 1902.
Czernowil/, 1902.
- 351 -
15) Idem, im Sommer-Semester 1903, Czernowitz.
16) Praeoo latinus, Philadelphia. Vol. VIII, No. 8 si 10.
17) Spomernca o 25—godisnjem postojanju Svenciliska
Franje losipa I, u Zagrebu. Zzdao akademicki Senat
kr. Svencilis'a. Zagreb, 1900.
18) Govori izreceni due 19. Listopada 1901, kod Instalacije
Rektora za skolsku godinu 1901 — 1902, etc. Zagreb,
1901.
19) Akademicke oblasti, osoblje i Repredavanja u Kr.
Svencilistu Franje Josipa I u Zagrebu, u zimskomPoljecu
1901-1902. Zagreb, 1901.
20) Idem, idem, 1902—1903. Zagreb, 1902.
21. Idem, udjetnom Poljecu 1901-1902. Zagreb, 1902.
22) Minerva —lahrbuch der Gelehrten Welt. XI Jahrgang,
1901 I 1902. Strassburg, 1902.
23) Anual Report of the Smithsonian Institution, 190^!.
Washington City, 1902.
24) Universite de Montpellier—Livret de 1'eludiant,
1902—1903. Montpellier, 1902.
25) La R. Universita di Torino nel 1900. Torino, 1900.
26) Verhandlungen und Mitheilungen des Siebenbiirgischen
Vereins f'iir Naturwisschenschaf'len zu Hermanstadt.
(LI. Band, Jahrgang 1901), Hermanstadt, 1902.
27) Annals of the New york Akademy of Sciences.
Vol. XIV, part. II. Lancaster, Pa. *
28. Anales del Museo nacionalede Montevideo. Tomo
IV. Montevideo. 1901.
29) Historische Vierteljahrsschrift, hgg. von Dr. Gerh.
Seeliger (Probheft) Leipzig, 1899.
30) Corda fratres, revue Internationale, anno II, 1900,
No. 1, 2 3.
31) Idem, anno III, 1901, No. 4.
32) The Academy and Literature. London, Jan., 1902.
33) New-York Academy of Sciences—Palacontological
notes. PI. Ill-VIII. New-York.
34) Anuario della R. Universita degli studi di Padova
per 1'anno aeademico 1901 — 1902. Padova, 1902'

- 352 -
35) Report of the Library Syndicate etc. Cambridge,
1901.
36) Bulletin technique de la Suisse Romande, No. 3,
5 Februar, 1902. Lausanne.
37) Zakoeu etc i pravileika. Sofia, 1896.
38) Universite libre de Bruxelles—Rapport surl'annee
academique 1901—1902. BruxeJles, 1901
39) Annales regiae scientiarum Universitatis hungaricae
clandiopolitanae Francisco-Josephinae de anno scholastico
MDCCCCI-1I. Claudiopoli, MDCCCC1I.
40) Rendiconti della Regali Accademia del Lincei classe
di scienre morali, stork-he e filologiche. Serie V, vol. XI,
fasc. 7-8. Roma, 1902.
41) Boletin del cuerpo de Ingenieros de Minas del Peril
No. 1. Lima, 1902.
42) Anales de la Universitad de Buenos Aires. Tomo
XV, 1901. Buenos Aires, 1902.
43) Seance de rentree de 1'Universite de Nancy, Naucy
1903.
44) L'Universite de Lyon, Annee scolaire 1902 -1903.
45) Uiiivesile de Lille —Tableaux de Cours et Conferences
de 1'annee scolaire 1902—1903. Lille, 1902.»
46) Laborat. et Museum (1901.- V/VI). Berlin, N. W. 5.
47) Comunieaciones del Museo nacional de Buenos,
Aires, Tom. I, No. II. Bucuos. Aires 1901.
48) Faussete de I'idee evolulioniste, par F. Lefort
Lyon, 1899.
49) Academic de Neuchatel —Programme des cours
pour le semestre d'ete 1902. Neuchatel, 1902.
50) Idem, pour le semeslre d'hiver 1902-1903. Neuchatel,
1902.
51) L'eclairage electrique, revue hebdomadaire etc.
Tome XXXII, No. 32, 9 Aout 1902. Paris.
5') Programme des cours (lettres, sciences, droit etc)
2-e sf-mestre 1902. Paris, 1992.
53) lulius von Ficker—Rede bei der... Ged/lchtnis-Feier
von Htnil von Ottennlhal. Insbruck, 1903.
Laboratorul de Caldura $1 Klectricitate (Fizica)
poseda toate aparatele necesare, unele chiar instalate
in mod permanent, pentru executarea urmatoarelor
experiente de manipulatiunl si cercelarl.
Mdsurl Geometries si Mecawice.
Masurarea unel lungimi c,u Catetomelru. Determinarea
fnaltimel coloanel de mercnr la barometru normal, citirea
presiunel la barometru Fortin.
Masurarea unel lungimi si imparlirea el cu masiua de
divizat.
Masurarea unel grosiml cu Sferometru.
Nivelul cu bula de aer. Determinarea unei linie orizontale.
Delerminarea unul plan orizontal.
Masurarea unut unghiu de deviatiune.
Masurarea unel mase cu balanta, sensibilitatea precisiunel
uoet cintarirf. Dubla cintarire.
Manipula^ium din Caldura.
Termometrie; confeclionarea, gradarea si calibrarea
unuT termoinetru.
Masurarea dilatatiunei sticlel prin termoinetru cu
greutate.
Masurarea dilatatiunei Cristalelor cu dilatometru Lachatelier.
Densitatea vaporilor si a gazurilor 1) metoda Dumas
2) Metoda Marjer.
Caiorimetrie, Caldura specifica a corpurilor solide si
lichide.
Calorimetrul Berthelat.
Calorimetrul Bunsen.
Lichefactiunea gazurilor Cailletet.
Delerminarea lui c/c la gaze, aparatul Jut Clement
Desormes.
23

- 354 -
Studiul raziatiunilor Calorifice cu apuratul lui Meloui,
absorbtjune, emisiune, defusiune.
Higrometrul lui Dufour.
Manipulatiuni din Magnetism §i Electricitate.
Forta magnetica, fantoma magnetica.
Determinarea densitatel magnetice.
Determinarea lui M. H.
Masurarea lui -r;
JQ-
Distribuirea Electricita^el la suprafa^a corpurilor conducatoare.
Electroscop, confectionarea unul electroscop si masura
cu electroscop.
Determinarea densitatel si potentialul cu electroscopul.
Masura potentialulul cu electrometru absolut cilindric.
Compararea diferinlilor de potential cu electrometrul
Mascart.
Masura potentialulul cu electrometrul amortizat Carpentier.
Piezoelectricitatea cuartzulul (Curie).
Termometrul lui Reiss.
Preparatiunea si inontarea unul element galvanic.
Galvanometre, sensibilitatea lor.
Busola de tangenta.
Galvanometru balistic.
Masurarea intecsitatel unul curent prin electrolize.
Determinarea constantel unul galvanometru prin electroliza.
Masurarea resistentilor prin puntea lui Wheatston.
Variatiunea resistentilor, cuprulul, ferulul si al aluminiuiul
cu temperatura.
Masurarea resistentol unul galvanometru.
Masurarea resistentel inlerioare a unel pile.
Masurarea slabelor resistente prin puntea dubla a lui
Lord Kelvin.
Resistenta electrolitelor cu electometru capilor Lippmann.
- 355 -
Compararea fortelor electrometrice prin galvanomelru.
Masurarea relativa a unel forte electromotrice cu electrometru
capilar.
Masurarea capacitatel de polarizatiune cu electometru
capilar.
Compararea fortelor electromotrice cu electrometrul
Mascart.
Masurarea unel capacilatl in valoare absoluta.
Compararea capacitatilor.
Masurarea unel forle electrometrice termoelectrica.
Masurarea unel forte electromolrice de inductiune.
Masurarea permiabililatel magnetice.
Dilatatia ferulul in cimpul magnetic.
Masurarea intensitatel magnetismulul pamtntesc prin
inductiune.
Masina de inductiuueRumkorff, descarcarile oscilatoril.
Undele electrice, masurarea unel lungiml de unda.
Telegrafia.
Telefonia mierofon.
Telegrafia fara sirma.
Razele X.
Masinele dinamoelectrice (generatrice).
Motorl dinainoelectricl (receptricl).
Motorl alternatoriT.
Etalonarea unul voltmelru.
Etalonarea unul ampermetru.
Etalonarea unul vattmetru.
Masurarea intensitatel luminoase a lampilor electrice
si a energiel.
Galvanizarea.
Fonograf.
Fotografia.
Laboratorul poseda o baterie de acumulatorl cari servesc
la diterite experiente de electricitate practica, are o
instalatiune complecta pentru radioscopie si radiografie aaplicata
la medicina.

Andrussov N.
Bassani F.
Bpusina S.
Eiehwald E.
Gandpy A.
Halavats I.
Hermann 0.
Hoepnes R.
Kner R.
Laboratorul de Geologie
(Lista eap^ilop Intrate In anul 1901—1902)
Escursiuuea geologies in Romania. St. Petersburg,
1894 (ruseste).
Pesci fossili nuovi del calcare eoceno di
Monte Bolca. Padova.
Die Fauna der Congerienschicbten von A.gram
in Kroatien. Wien 1884.
Lethaea rossica 1852 Stuttgart.
Les encbainements du monde animal. Mammiferes
tertiaires. Paris 1895.
Der Artesis'.-he Brunnen von Szentes. Budapest.
1888.
Die zvei artesischen Brunnen von Szeged
Budapest. 1891.
Pal. Daten z. Kenntnios der Fauna der
si'idiing. Neogen-ablagerungen (II-te Folge)i
Budapest. 1887.
idem (Ill-te Folge) 1892.
« (I-te Liefer) 1883.
Die zwei artesischen Brunnen von Hod*
Mezo-Vasarhely. Budapest 1889.
Steiubruchindustrie und Steinbruchgeologie-
Berlin 1899.
Neue Cerithien, 1901. Wien.
Congeria Oppenheimi und Hilberi, 1901.
Kleiaere Beitrage z. Kennt. der fossilen,
Fische Osterreichs. Wien 1862,
Koken E.
Lfipenthey E.
Ratzel F.
Rzehak A.
Sauvag-e H.
Simioneseu I.
Sinzow I.
Suess Ed.
Wettstein A.
Woodward A. S.
- 357
Die LeilfosMlien. Leipzig, 1896.
Beiir. z. Kemit. des Uuterpontischen Bildungen
des Siebenburgens, Klausenburg, 1893.
Die ob pontiscben Sedimente von Szegzard.
Budapest. 1894.
Die Erde und das Leben Leipzig. 1901;
volumul I.
Die geolog. Bedentung der Clupeidengattung
Meletta, Briinn.
Nouvelles recherches sur les poissons fossiles.
Paris.
Descrierea citor-va fossile tertiare din Nordul
Moldovel, BucurestI 1901.
Constitttia geologies a termulul Prululul
din nordul Moldovel. BucureseJ 1902.
Asupra unul calcar sarmatie din Nord-estu!
Moldovei. Bucurestr 1900.
Descrierea fossilelor noua sau putin cunoscute
din depositele tertiare ale Rusieinuol,
Odessa, 1875.
Raporturile paleontologice intre neogenul
rusesc din Russia-noua si acele din Austria
si Romania. Odessa.
Bemerkungen fiber Nubecularien-Kalkstein
von Kasperowo-Nicolaewka. Odessa.
Beschreib. einiger neogener Nerstein. die in
Gouv. von Cberson tl Bessarabien aufgefunden
wurden. Odessa.
Zur Frage liber die pal. Bezich. der neurussischen
Neogen Ablag z. d. gl. Sch.
Oestereich-Ungarns tl. Rumaniens.
Antlitz der Erde. vol. Ill 1902.
Tiber die Fischfauna des tertiaeren Glarnerschiefers
Geneva.
Catalogue of the fossil fishes in the British
Museum. London 1901.

- 358 -
Kevi.ste
Verhandlungen der k. k. geol. Reichsanstalt. Wien.
Annuaire geologique et mineralogique de la Russie,
Novo-Alexandria.
Memoires de la societe paleontologique suisse. Geneva.
Naturwissenschaftliche Wochenschrift. Jena. Laboratorul de Morphologie
Revistele §i car$ile intrate in anul 1901—1902
1. Dr. V. Bardeleben. Anatomischer Anzeiger cuprinzind
restul fasciculelor din volumul XIX anul 1901; apoi
vol. XX, XXI si cite-va fascicule din vol. XXII 1902.
2. Lacage Duthiers. Archives de Zoologie experimentale
et generate. Tomul 9, fascicula 2 si 3 din 1901.
3. Balbiani-Rauvier. Archives d'Anatomie n>icroscopique
vol. 4, fascicula 2 si 3 din 1901.
4. Kolliker und Ehlers. Zeitschrift fur Wissenschaftliche
Zoologie. Volumele 70, 71 si 72 cu caetele 1, 2, 3,
(1901—1902;.
5. Victor Carus. Zoologischer Auzeiger. Volumele
XXIV si XXV din 1901, 1902.
6. Spengel. Zoologische JahrbHcher. Volumele 15 si
16 din 1901 si 1902.
7. Mathias Duval. Journal de 1'Analomie et de la
Physiologic. Volumul XXXVIII din 1902.
8. Merkel §i Bonnet. Ergebnisse der Anatomic und
Entwickelungsgeschichte, vol. X.
Exista in Laboi atorul de Morphologie urmatoarele :
12 Microscoape system Zeis dintre care unul format
mare.
9 Microscoape system Reicherl.
3 Miciotoame system: Minot, Reichert si Rocking
1 Camera clara Zeis.
1 Aparat de incalzit Zeis pentru observalil la diferite
temperatur).
3 Etuve pentru incluzil in parafina.

360 —
•2 Lupe Zeis i-u cremaiera.
17 Lupo Zeis farft cremaiera pentru disectif.
6 Lupe de mina Reichert pentru demonstrat.il.
4 Microscoape de mina Zeis, pentru demonstatil.
1 Gazometru.
4 Aquaril dintre care 3 man si unul riiic.
2 Balante sensibile.
Instiumente necesare unul mic atelier mecau'c.
Sticlaril si reactivl chimicl.
45 Planse murale Leuckart.
Colectia Muzeulul compusa din :
148 schelete de Vertebrate, 52 pestl conservatl,
Neveilebrate conservate.
260
FACULTATEA DE STIINTE
Laboratorul de Botaniea din Ia;I
I. Biblioteoa
a) carft
Pe linga cartile enumerate in anuarul Universitatel
pe anul 1900—1901, biblioteca s'a mal imbogatjl cu urraatoarele
cart!,
Anuarul UniversitateT din las! pe anul 1900—1901.
Bonnier et Sablon, Cours de botanique, 1 fasc (continuare).
Constantin 1. Atlas des Champignons.
Dippe' L. Handbuch der Laubholzkunde—3 vol.
Detmer V., Das Pflanzenphysiologische Practicum.—2
exemplare—.
Engler A. u. DrudeO., Die Vegetation derErde, v. 2—6.
Engler A., Syllabus der PfLmzenfamilien.
Gillet C., Les Champignons, 2 vol: 1 vol. text si 1
vol. planse.
Gillet C., Hymenomycetes, 382 planse.
« Discomycetes, 2 vol: 1 vol. text si 138 pi.
Kalchbrenner Caroli, Icones Selectae Hymenomycetum
Hungariae.
Kraus G., Pflanzeneinftlhrungen 1 fasc.
« Der Botanische Garten 1. fasc.
Lister A., Mycetozoa, un vol.
Popovici A., Contributions a la flore Mycologique de
la Roumanie 1 fasc.
Quelet L., Flore Mycologique de la France, 1 vol.
Richon Ch. et Roze. —Atlas des Champignons.—5 vol:
3 vol. text si 2 vol. cu 72 planse.

— 362 -
Rttmpler, Die Standen 3 vol.
Siebert, Der Palmengarten zu Frankfurt a. M. 1 vol.
« u. Vosz, Vilmorin's Blumeng«1rtnerei, 2 vol -
1 vol, text si 1 vol. planse.
Salomon, Frankrauter iiir Felspartien, I fasc.
Taxter R., Laboulbeniaceae 1 vol.
Trabut L., Botanique Medicale 1 vol.
b.) Reviste
S'a continual abonamentul la urmatoarele reviste :
(pentru restul revistelor enumerate in anuarul precedent,
s'a suspendat abonamentul din lipsa de fonduri),
Annales de 1'Universite de lassy.
« du Jardin Botanique de Buitenzorg.
Bulletin de la Societe Mycologique de France,
« « « Botanique « «
Botanischer Jabresbericht.
Botanische Centralblat.
« Zeitung.
« Jahrbucher f. systemalik Pflanzengescfoicbte
u. Pflanzengeographie.
Flora oder Allgemeine Botanische Zeitung.
Jahrbucher for wissenschaftliche Botanik.
Oesterreichische Botanische Zeitschrift.
Revue generate de Botanique.
« Bryologique.
« Mycologique.
Verhandl des Botanischen Vereins der Provinz Brand,
Zeitschrift f. Pflanzenkrankenheit.
2. Laboratopul de Anatomic Vegetala.
Microscope Zeis mici 6.
« « de mina 3.
« « marl 11.
« Reichert 13.
Anexe microscopice pentru polarisatie, microiwetrier
imersiune etc.
— 363 —
Lupe microscop pentru disectiune 3.
„ pentru studentl 20.
„ de mind 3.
Mare aparat de Microphotographie si projectium.
Microtom automatic. Minot.
» a
Microtoame mid de min8 4.
Eluve cu aer cald 3.
„ apa 2.
Reactivl, colorant! §i alte producte chimice penlru
lucrarl practice. 311.
Flacoane cu material pastrat in alcool pentru lucrarl.
practice 400.
Photograme pentru projec^iunl 300.
Sectiunf microscopice 300.
Planse cu figurf pentru curs 191.
Barometru Fortin
« metalic de buzunar.
Hygrometru metalic.
Balante precesiune 1.
« ordinare 2.
Aparat pentru fabricarea gazuluf.
Suflal.
Filtre Chamberland sistem Pasteur 3.
Diverse anexe de microscopie: Camere umede, brice,.
ace, spatule, lampl cu alcool, placl de incalzit etc. etc.
3. LaboratoFul de Fisiologie Vegetala
Cilindre de sticla pentru culturf in apa 5.
Diaphanoscop.
Vas de sticla cu paretil paralell pentru cercetarl spectroscopice.
Aparat pentru cultura plantelor intr'un spatiu lipsit
de oxigen.
Aparat pentru culegerea oxigenulul prodns in asimilatie.
« a demonstra ca plantele verzl produc
oxigen numal cind au la dispositie acid carbonic.

364 -
Aparat pentru a determina cantitatea de Coa ce descompua
plantele in asimilatie.
Aparat pentru cultura plantelor in absenta Coa
Aparat Moll pentru experimental in asimilatie.
« pentru cultura plantelorin lipsa compusilor Nitricl.
Cilindru spalator Kdhn pentru analiza mecanica a solulul.
Aparat Muller-Turgafl pentru examinarea tnersulul temperature!
in tuberculele de cartofe inghetate.
Aparat pentru a demonstra influinta temperaturel inalte
asupra semintelor.
Port-Object pentru a cerceta influinta curenUlor electricl
asupra organelor vegetale.
Aparat pentru a cerceta influinta cloroformulul asupraf
organelor vegetale.
Aparat pentru a demonstra ca'n tirapul germinarel
semintelor se efectue un travaliu extern.
Aparat pentru a arata c& fenomenele' Osmotice produe
presiunl.
Aparat pentru a determina intensitatea turgescent^el.
Electrod impolarisabil.
Aparat pentru a cerceta influinta electromolrice asupra
plantelor.
Aparat pentru a cerceta difusiunea gazelor.
« « a masura permeabilitatea tuburilorcapilare
pentru aer.
Aparat pentru a masura permeabilitatea vaselor lemnoase
pentru aer.
Poroscopul Christiani.
Aparat pentru cSutarea miscarei gazelor in plante.
« « a arata tensiunea negativa a aerulul
din vase.
Aparat pentru obj'ervarea fenomenelor ce inso^ese
umflarea semintelor.
Aparat pentru cercetarl asupra presiunel radicale 2.
Thermostat, cu thermoregulator.
Aparat, ce arala cum se 'produce fenomenele de pre-
.siune radicala.
- 365 -
Aparat ce determina influinta presiunel in degajarea
apel din plante.
Aparat pentru cercetarl in fenomenele de transpiratie 3.
Aparat pentru delerminarea Aspuratiunel si transpiratiunel
plantelor.
Balanta pentru cercetarl in transpiratie.
Aparat pentru a masura cantitatea de apa absorbita
de planta in transpiratie.
Aparat pentru a demonstra puterea aspiratorie a
transpiratiel.
Aparat pentru a demonstra ca apa trece usor prin lemn
Azotometru.
Aparat pentru a demonstra ca'n respiratia vegetala
se produce Co 2.
Aparat pentru experimental in respiratie: 2.
Aparat pentru a demonstra ca 'n fermentare se produce
C02.
Vas Kiihn pentru fermentare.
Anarat pentru tilrare.
Aparat pentru a demonstra ca lumina are influinta
asupra respiratiel plantelor.
Aparat pentru cercetarl asupra respiratiunei radicale.
Aparat pentru a determina cantitatea de oxigen pe care
organele vegetale il absorb in respiratie.
Aparat Stick spre a determina asimilalia Oxigenulul
si producerea Cos in respiratia vegetala.
Aparat pentru cercetarl in fermentatie.
Aparat pentru a arata ca sunt organisme care pot
sa se desvolte in absenta complecta a oxigenulul.
Aparat pentru a cerceta fenomenele de fmuentatie
in lipsa oxigenulul liber.
Aparat pentru a cerceta caldura emisa de plante.
Aparat pentru extragerea grdsimel.
Aparat pentru exlragerea taninulul.
Cilindru de sticla pentru cultura plantulelor.
Aparat pentru cercelarea cresterel radacineJ.

— 366 —
Aparat pentru a constata ca radacinele nu pot creste
in lipsa oxigenuhil liber.
Aparat pentru a constata curburile geotropice.
Cutie de ziok cu paretil de sticla pentru observarea
desvoltarel radacinelor.
Aparat pentru a arata ce forta att curburele geotropice
ale radacinel.
Aparat pentru a arata ca organele vegetale in lipsa
oxigenuluf nu produc curburl geotropice.
Aparate centrifugale 2.
Camere heliotropice 2.
Aparat pentru determinarea modululul de resistenta
a organelor vegetale la tractiune si ruptura.
Puxanometru cu arc, Pfeffer.
« inregistrator Pfeft'er.
Mikroscop orizontal.
Camera calda, Sachs.
Camera de gaz pentru cercetarl microscopice.
Dynarnometru Pieffer.
Pile electrice.
Bobine inductiune Ruhmkorff.
Aparat pentru presiunea osmotica.
Aparat pentru masurarea curentilor osmotici al apel.
Aparat pentru filtrare sub presiune.
Aparat pentru masurarea presiunel.
Aparat Boussingault pentru a dovedi eft plantele nu
asimileazA Azot liber din aer.
Aparat C. Cramer pentru a demonstra asimila^iunea
€02 si elimenarea oxigenulul in plantele verzT.
Aparat Godlewski pentru a demonstra respiratia cu
oxigen.
Aparat Mo Her pentru demonstratiunl in fenomenele de
respiratie.
Aparat Moller pentru a dovedi respiratiunea intramoleculara.
Aparat Moll pentru a arata ca frunzele ce le pre/inta
rad^cinele nu pot asimila Co*.
367-
Aparat Moll pentru masurarea transpiratiunel.
Aparal Saussure pentru a dovedi respiratia plantelor
io germinatie.
Aparat H. de Vries pentru demonstratiunea gernainarel
in un spatiu cu aer rariflat.
Aparat H. de Vries pentru masurarea depresiunel capilare
in vase.
Ecrane absorbaute 6.
Gazometru.
4. MUZEUL
Herbarul general
a) Herbarul Miciol cuprinde:
13035 specii de Dicotylidonate
2333 „ Monocotylidonate
464 „ Cryptogame vasculare
2784 „
celulare
b) Herbarul Sydov cuprinde :
1650 esantilioane Uredinee cuprinzind peste 1000 specii e, £
300 „ Ustilaginee „ „ 250 „ £•%,
150 „ Phycomycete '" f
si Protomycete „ „ 120 „ £ ®
c) Herbarul Raumeguere cuprinde :
7400 specii de Fungi galici selecti exicati,
1400 „ „ Alge de apa dulce
100 „ „ „ marine
800 „ „ Ciupercl, care atacft plantele cultivate.
d) Herbarul Hank $i Riclter cuprinde :
500 specii Aige marine si apa dulce.
e) Herbarul Th. Husnot cuprinde:
900 specii de Musci Galliae
200 „ „ Hepaticae Galliae
f) Herbarul Migula §i Sydom cuprinde:
50 specii de Characee

- 368 —
Produse vegetale 342 llacoane
PlacI de lemne exotice 224 bucatl
Modele de ciupercl in papier mache 107 bucatl.
„ „ plante officinale 50 specil
Modele in lemn relativ la structura si desvoltarea plantelor
51 buca^f.
Modele !n papier mache relativ la structura si desvoltarea
planlelor 67 bucatl.
Modele in sticla relativ la structura si desvoltarea
plantelor 3 bucatt.
Modele in gelatins relaliv la structura si desvoltarea
plantelor 58 bucAtl.
Modele in ceara relativ la structura si desvcltarea
plantelor 29 bucati.
Herbarul Floret Romaniel (in formatiune) cuprinde
424 pagini.
Flora mycologica a Romaniel (Hymenomycete, Gastromycete
si Myxomicete) 380 specil pastrate in alcool si
in herbar, adunate pinft la finele lunel Oc.torabre 1902 din
judetele lasl si Vaslui si de pe rauntele Ciahlflu.
Seminfe, frucle etc. din flora Romaniel 430 flacoane.
FACULTATEA DE DREPT
Studenfti i,nscri§i in anul 1901—1902
1 Albinet Octav
2 Atanasiu G.
3 Angheluta V.
4 Bedreag V.
5 Bosie Nicu
6 Botez I.
7 Bonciti M.
8 Catichi M.
9 Caramfil Telemac
10 Carpuz S.
11 Climescu M.
12 Caiser R.
13 Ciurea Gh.
14 Cuparenru P.
15 Danielopol G.
16 Dimitriu T. Gh.
17 Enigarescu S.
18 Elefterescu C.
19 Flonan C.
20 Golaescu S.
21 Gingir St.
22 Holoney L.
23 Hulubei D.
24 Hohor Gr.
25 lonescu Gh.
26 lonescu V. S.
26 lonescu Valent
28 Lupu C.
29 Lungu I.
30 Manoliu P.
31 Mavrocordat C.
32 Margarint Gr.
33 Mihailescu C.
34 Mihailescu I.
35 Motet C.
36 Niniaca I.
37 Oanea N.
38 Panaitescu I.
39 Patrascu Th.
40 PopovicI M.
41 Popescu P.
42 Pompilian N.
43 Popp V.
44 Purcel Gh.
45 Radovici C.
46 Rant Al.
47 RusovicI C.
48 Solomon L.
49 Socor Em.
50 Stamatopol AL
51 Stroja A I.
52 StroicI N.
53 Stroian C.
54 Stoica C.
55 Stoieescu D.
56 Sturza C.
57 Stefanescu H.
58 Schor A I.
24-

59 Tiron A.
60 Teodorean L.
61 Toma I.
62 Trancu L. Gr.
63 Vasiliu I.
1 Antoniade Gh.
2 Burada Emil
3 Comarnescu Al.
4 Constantinescu V. I.
5 Ceaur Asian Ernest
6 Duzescu Gh.
7 Florian C.
8 Florescu Gh.
9 Gheorrhiu Dim.
10 Fatu Emil
11 Grigoriu H.
12 Giurascu Gh.
13 Huber Oto
14 lamandi Vasile
15 lamandi Victor
- 370
64 Veisengrun L.
65 Vasescu P.
66 Zamfirescu D.
67 Xenopol D.
Licenjiatii din 1901—1902
16 Irimescu G
17 losefsohn M.
18 Kapri Gh.
19 Lepadatu Al.
20 Mighiu Const.
21 Motas Ed.
22 Pralea C.
23 Rascanu Gh.
24 Rosnovanu Em
25 Scortesru Al.
26 Sutu'N. Gr. ,
27 Stamatopol Al
28 Tomescu St.
29 Taranu I.
30 tuduri Gh.
FACULTATEA DE LITERE
•Studenfii inscri§l in auul §colar 1901 — 1902
1 Angheluta If. Vasile
2 Braescu V. Elena
3 Barbu I. Gheorghe
4 Botez loan
5 Botez Octav
6 Bedreag Vasile
7 Cernovodeanu Ana
8 Costache Aglaia
9 Corciovescu Ecatherina
10 Ciohodaru Smaranda
11 Ciuca Sofia.
12 Crudu Tiberu
13 Damaschin Ortansa
14 Dumitriu Alexandra
15 Enigarescu S. loan.
16 Caspar C. Gheorghe
17 Ghiorghiu Gh. Mihaiu
18 Grossu Solomon
19 Lucia Heroveanu
20 lonescu N. Gheorghe
21 Lazarovicl Gr. Aneta
22 Manoliu Pavel
23 Mihaile&cu loan
24 Mitru Constantin
25 Negruzi Maria
26 Nestor Victoria
27 Nicolau C.Maria
28 Panaitescu D. Ion
29 Pappa Aurora
30 Pascu Ghiorghe
31 Pompic Virginia
32 Popescu Petru
33 Possa D. Constantin
34 Psepelinschi Maria
35 Psepelinschi Leon
36 Rent Alexandru
37 Ressu Alina
38 Revent Eugeniu
39 Roban Vasile
40 Rosier Clara
41 Stefanescu Maria
42 Stroici S. Nicolal
43 Stroja Lucia
44 Sturza Gh. Maria
45 T6ut Cleopatra
46 Teodor E. Alexandru
47 Toma Gh. loan
48 Vasiliu I. Petru
49 Vasiliu C. loan
50 Vennier Jeanne
51 Vuza August
52 Zotla Zamfira
53 Grigoriu Vasile
54 Georgescu Dimitrie
55 Eiena Lazar
56 Codreanu I. Zelea

372 -
Licew|«a|w din anul 1901—1902.
1 C. A. Teodor
2 Al. Valeriu
3 Dim. Petrovanu —
4 C. Stefanescu
5 D-ra An. Severin—
6 D-ra M. Livescu -
7 D-l T. Tomida —
Sectia Istorico-filosoficft
„ Filosofica.
„ Istorico-Literara.
n » »
„ Filologia Moderna
„ Istorieo-filosofica
FACULTATEA DE STIINTI
Studen^il inscri§i in anul 1901—1902
S. Fizico-ehimiee
1 Agatstein L. B. 1
2 Bedreag C. 2
3 Bors N. 3
4 Cunipata N. 4
5 Dascalescu Al. 5
6 Damboviceanu Gh. 6
7 Florantin Amedeu 7
8 Gheorghiu Corneliu 8
9 Hertanu Gh. 9
10 Lepadatu Al. 10
11 Marino Gh. 11
12 Manoliu Pavel 12
13 Manoilescu I. 13
14 Popescu Gr. 14
15 Petrescu Const. 15
16 A Tomulesel V. 16
17 Strul Motel
18 Volanschi Mircea
Sec^ia Naturale
1 Ciohodaria Smaranda
2 Grigoriu Cecilia
3 Luca V. loan
S. MatematicI
Bratu Gh.
Bulboaca Gh.
Costandachi M. Let.
Focsa Dim.
Goldhamer Gh.
Gutu loan
lonescu Elena
Marxian Em.
Nazare C.
Pal Petru
Pitariu D.
RApanu Gr.
Renescu Margareta
Springer Aurelia
Springer Marta
Valescu Dim. Let.

374 —
Licentiatii in 1901—1902
1 Moisa Flora Fisico-chimice
2 Rugescu Maria « «
3 Costacheseu Nee. « «
4 PetrovicI loan « «
5 Valeanu loan « «
6 Vasiliu H. «
7 Negoita D. « «
1 Aramescu Gh.
2 Iliescu Gr.
3 Poclitariu En.
4 Stavrat El.
St. Naturale-
FACULTATEA DE MEDICINA
Studen^ii inscri§i in anul §colar 1901—1902
1 Agapi loan 32
2 Agapi Olga 33
3 Andreiu Radu 34
4 Aronovicl Natalia 35
5 Agatstain L. Berla 36
6 Atanasiu P. Ghiorghi 37
7 Aron lancu 38
8 Bruma Gh. loan 39
9 Bancila Constantin 40
10 Berbeciu Margarint 41
11 Bondescu I. Alexandru 42
12 Bejanariu Gr. loan 43
13 Beinhon Leiba 44
14 Botez A. Constantiu 45
15 Craus losef 46
16 Cires Oconel 47
17 Cade're Gh. Nicolae 48
18 Catrinariu Dimitrie 49
19 Ciocartau Vasile 50
20 Cicherschi Maria 51
21 Dumitrascu N. Nicolae 52
22 Enachescu C. Const. 53
23 Fridlig David 54
24 Gavrilas V. Dimitrie 55
25 Grossu Solomon 56
26 Grfimberg Moisa 57
27 Hanganu loan 58
28 lonescu P. Const. 59
29 Jalba Gh. loan 60
30 Katz Bleinan 61
31 Kaiser Rudolf 62
LeibovicI Leiba
Leibil Samoil
Lieber Hana
Lazar Elena
Moruzanu Constantin
Muresanu Maria
Muica Petru
Mihailescu Nicolae
Mazare I. Stetan
Nechita Octavian
Oprisan El. Lucia
Onceanu Virginia
PopovicI V. Nicolae
Papadopol V. Simion
Papadopol V. Const.
Popa Radu Cornelia
Palade Ecaterina
Pilat Ghiorghi
Peckelmaii Moritz
Stan^escu Raicu
Schwartz Saia
Sterie Gheorghi
StefAniu Dimitrie
Socor Emil
Slurza R. Emil
Teohari Constantin
Teodor M. Ghiorghi
Taraoii A. Maria
Ursachi G. Nicolai
Vasiliu I. Conslantin
Vranceanu Alexandru

Doctorilor
TABLOU NOMINAL
al
din Faeultatea de Medieina in eursul
anulul §eolar 1901—1902.
1 Angniescu C. Alexandru
2 Auerbach M. Srul
3 Bobulesc.u Constantin
4 Brailnanu Constantin
5 Cammerman Isac
6 Cauffman Haim
7 DrAghicI Gh. Ion
8 Ghinsberg Mendel
9 Hoisie sin Avram
10 Lupescu Gheorghe
11 Lederhandler Lupu
12 Laplis Nicolae
13 Polingher Leon
14 Russ L. Ludovic
15 Scribeanu Nicolae
16 Swiecinschi George
17 Sava Constantin
18 Vechsler V. Solomon
19 Vaissman Simon
FACULTATEA DE IJTERE
Bursierii Statulul
1 Botez C.
2 Bancila C.
3 Cernescu N.
4 Caramfil C.
5 Damian C.
6 Dimitriu V.
7 Fedeles C.
8 Malache Andrei
9 Misirliu Gh.
10 Rezmerita Gh.
11 Silvestru Jacint
12 Toma Lazar
13 Verbuta I.
Bursierii Fondajiunet Universitare Carol 1.
1 Secrieriu I. Faeultatea de StiintI
1 D-ra Jacota M. «
2 « L. Manoilescu «
Litere
«

FACULTATEA DE MEDICINA DIN IASI
Bursierii Academiet Rotndne nFondul AdamacM"
Gavrilas Dimitrie
Radu Andrei
Buncbi Emilian
Nicolaescu Petru
Manariu Elena
Pascanu Dimilrie
Vereanu Elena
Ciudin Olimpia
Anul I
Anul Ill-lea
Anul VI-lea
Anul V-lea.
FACULTATEA DE §TIINTI
Bursierii Statulut
1 Bratu Gh.
2 Focsa Dim.
3 Mironescu Onoriu
4 Nazare Const.
5 Popescu Gr.
6 Scriban I.
Bursierii Fundafiunel Adamachi
1 Bedreag Const.
2 Motomancea Const.
3 Nicodem Elena
4 Pitariu Dim.

TABLA DE MATERII
Cronica
Discursul de desehiderea cursurilor .
Programele
Lucrarile Senatulul Universitatel.
Institutele de experience si Studii practice
ale inve^an|intulul universitar
Corpul protesoral . .
Senatul Universitatel
Lucrarile Stiintifice ale Domnilor profesorl in
cursul anulul 1901—1902.
Seminarul pedagogic Universitar din lasl
(Dare de Sama). . . . .
PublicatiunI primite . . . .
Pag.
3
7
33 -
41
47
51 —
59
61
342
350
Aparatele si Cartile dinLaboratorele Universitatel 35$
Studentii 369
Bursieril 377
Ei-ata 379
afie

Pag. Rind. In loc de Sa se citeasca
93
96
99
„
116
120
124
125
m
144
145
146
155
158
•*)
162
215
239
241
256
«
261
262
13 68
34 2
20
18
16,21
30
178
31
10
11
31
14
13
26
34 5
17
21
28
34,36
III
§. Prestajium
lipsa pe
fa ce priveste
cuatio
obligatiore
§. 193
273 bis
306 bis
donea
Fraudationes
Vlibertate
1).
Parisei
emptytencarius
actiones
dainmun
possesionis
pe
Inventiana
cauza
alimrnta
aliinente
F.
§. 189. Prestapunl
lipsa '3e
2). In ce privefte
cantio
obligatione
§. 192
272, B.
306 bis si 304 B, D.
idonea
Fraudationis
2).
liberalitate
2). Efecte
Pacisci
empbyteutecarius
actionis
dainnuni
possessionis
de
luventiana
causa.
alimenta
alimenta