Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902

More documents

Recommendations

Info

- 14 -- leoria lul. Pentru ca sa ajunga la o explicable posibila, experimentatorul reuneste in legi diferitele conditiuni de manifestare ale unul fenomen, iar legile le contopeste cu ajutorul ipotezelor asupra di- •feritelor mecanisme intime posibile. Pentru conceptiunea unel teoril noi, trebueste o cunostinta aprofundata a fenomenelor, o putinta de generalizare si imaginatiune creatrice. Faptele experimentale trebuesc. sa serveasca In tot-dea-una ca calauza si sa nu se lese imaginatiunel un sbor desordonat, cAt ,de ager ar fi el, caci in acest caz speculatiunile deduse ne sunt indiferente, fiind aplicate la o lume pe care nu o cunoastem si despre care nu putem avea nicl un fel de verificare. Sa vedem acum vre-o cate-va din cele mal importante achiziîunl ale stiintelor experimentale. Acum o suta de anl, afara de geometrie nicl una din stiinfele actuale nu era formata; din Fizica bunaoara, se cunosteau rezultatele experien- {elor genialilor: Galileu, Newton, Huyghens, Gilibert, Coulomb, dar oare-cum izolate. Metoadele experimentale nu dau avintul si increderea lor de cat .mal tarziu, in prima jumalate a secolului al nouaspre-zecilea. Volta si Galvani descoper curentul electric foarte slab la inceput, Orsted (1821) descopere electro-magnetismul a carui utilizare ne-a dat m.al tlrziu telegraful, telefonul. Faraday (1843) descopere inductiunea electro-magnetica. Aceste din urma eyperiente atat de interesante sint prezentate de insust autorul, Inaintea ,,British Association" ,cu ur}matoarea fraza: nu stiu daca aceste expe- .rienfe vor pute sa aiba vre-o-data o Intrebuinfare - 15 - practica"; si tocmal pe aceste fenomene se bazeaza astazl modul de a obfine curentil puternic! electricl, sau masinele generatrice. O descoperirede cea mal mare importanjia^ cea mal importanta dupii Lord Kelvin, este principiul echivalentel Intre un lucru mecanic si cantitatea de caldura produsa. Aceasta insemnata descoperire, generalizata sub forma de principiul conservarel energiel, a mdrumat Fizica pe calea cea mal sigura a propasirei el. Grafie acestui principiu. stim asta-zi intr'un mod netagaduit ca energia totala dintr'un sistem izolat este neschimbata, ca diferitele :soiuri de energil : mecanica, electrica, chimica etc. se pot transforma una intr'alta atunci cand exista o energie libera ; iar cSnd aceasta din urma este nula, nicl un lucru mecanic -nu se mal poate efectua, sistemul este in echilibru absolut. Explicafiunea mecanica a tuturor fenomenelor fizice si chimice se bazeaza pe acest principiu. Partea Fizicel in care s'a produs mal mult in acest secol, este electncitatea dinamica (sau curenfiT electrici). Ast-fel, aceasta stiinta moderna isi mareste campul seu intr'un mod ne mal pomenit: se descopar acumulatoril electrici, aparate in care se acumuleaza electncitatea intocmai cum strangem apa intr'un rezervoriu, gata sa fie intrebuintata numal cat si c£nd voim. Aplicafiunile din ce in ce mal numeroase a curentilor electricl provoaca construirea mal avantajoasa a masinelor, produce o mal mare patrundere a magnetismulul si incercan spre o explicare mal simpla a acestul fenomen. Masinele electrogene puternice ni dau posibilitatea sa obtinem temperaturl
- 16 - foarte inalte cu ajutorul arculul voltaic intre doT electrozl de carbune. Aceasta cea mal inalta ternperatura este limitata prin ferberea carbunelul (3000°). Prin acest mijloc se poate obtine diamantul artificial si se topesc corpurile cele mat refractare ca silicia, etc. Studiul proprietatilor gazurilor, a compresiunel si a destinderel lor succesive, ni dau mijlocul sa atingem temperatura de lichefactiune a aerulul atmosferic §i sa scoborim scara termometrica la 240° sub zero. In masina de lichifiat aerul avem mal multe pompe care lucreaza miscate de un motor cu aburl; ast-fel dara intr'un ast-fel de sistem caldura produce frig intens. Cum orl-ce experienja in Fizica se reduce la ni§te masurl de efectuat, cu cat acestea sint mat precis facute cu atat mai repede ne due la leg! maT adevarate. De aceea, in determinatiunele actuale se cauta cea mal mare preciziune posibila si in multe experiente aceasta posibilitate a ajuns la rezultate uimitoare, cum esfe de pilda masurarea unei lungiml prin metoda interferentel luminel. Gratie preciziunel intrebuinâte in masurarea densitatel gazurilor, a putut Ramsay descoperi existenta Argonulul (un nou element) alaturl de Azot in aerul atmosferic. In ultima decenie descoperirile Fisicel sint asa de numeroase si de stralucitoare in cat apar multimel sub forma de minuni misterioase si diabolice. Razele X patrund toate corpurile opace ochiulul nostru si cu ajutorul explorajiunei radioscopice, permit anatomistulul si chirurguluT studiarea interiorulul unul individ in viata. Raze de acest soiu le gasim nu numal in descarcarile electrice in tuburile Crooks, dar mal sunt produse de unele substance, • cum este Uraniul metalic si compusil luT. Cu ajutorul acestor radiatiuni invizibile se descoperira doua corpurl noi : Radiu si Actiniu. Aceste corpurt inchise in tuburi de sticlaproduc radiatiuni, care ca si razele X strabat corpurile opace si pot impresiona placile fotografice intr'un mod indefinit fara sa piarda aceasta proprietate chiar dupa un numar de am, tinute in intuneric si fara nicl o cheltuiala aparenta de energie. In sfirsit undele electrice, care se propaga in spatiu cu aceeasl iutiala ca si lumina, si aplicatiunea lor la telegrafia fara fir, este cea din urma minune a Fizicel. Inaltimea uimitoare la care s'a suit aceasta !stiinfa n'a putut fi banuita macar, dupa cum in momentul de fata nu putem prevede regiunele ce va strabate si unde seva opri. In stiintele chimice cani[)ul cunostintelor s'a marit prin descoperirea unor corpuri noi; intrebuintarea agenfilor lizici mal puternicl a dat nastere la reactiuni mal sigure si la preparatiunl mai pure. Cu ajutorul electroziel prin curentl puternicl asupra substantelor la temperaturl inalte s'a putut obfine Aluminiu mult mai curat si mai eftin, cu 4 lei kilogramul in loc de 200 costul dat prin reactiunea lul Deville. Studiul sistematic al caldurilor de reactiune, a combinatiunelor, a compusilor si mai cu seama a compusilor carbonulul a facut din Chimie o stiinta ra- {ionala. Numarul foarte mare si nomenclatura com-
Page 1 and 2: ANUARUL lIVIRSITiTII JIN IA§I PE A
Page 3 and 4: •• >l :••!•< 34 Aprilie 1
Page 5 and 6: — 8 - cutat, rezultatele cistigat
Page 7: - 12 menelor luminoase prin teoria
Page 11 and 12: — 20 - mat studiul fiziologiel, s
Page 13 and 14: - 24 — — 25 — dustriala o put
Page 15 and 16: - 28 - am asistat la nasterea lor ;
Page 17 and 18: P R 0 G R A M A a Universitdfel din
Page 19: OBIECTELE Zoologia si Fisiologia an
Page 23 and 24: - 42 — form art. 23. 24 si urmato
Page 25 and 26: 46 dcnlul lamandi nu a comis nimie
Page 27 and 28: - 50 Clinicile facilitate! de medic
Page 29 and 30: - 54 - al societaêl istorice (cerc
Page 31 and 32: Siipliiiitori : - 58 - 1). Dr. G. S
Page 33 and 34: Cuvintarea D-luI C. Climescu reetor
Page 35 and 36: - 6G — Confirmarea donaliunilor (
Page 37 and 38: — 70 - 45). Daca paminturile date
Page 39 and 40: 74 — lei ce ar comunica copilulul
Page 41 and 42: S. G. LONGHTESCU Programa Cursulul
Page 43 and 44: - 82 - moare sail nu vrea sa determ
Page 45 and 46: 86 platind aestimalio lucrulul peri
Page 47 and 48: — 90 — precedence, c) Unele sti
Page 49 and 50: _ 94 — .pagube, numai daca s'au i
Page 51 and 52: - 98 - Incetarea dobinzilor: 1). St
Page 53 and 54: — 102 — dind '/s din averea sa.
Page 55 and 56: - 106 - ie vinovat de dolus,—stie
Page 57 and 58: - 110 ~ dar oblatus acceptant nu-I
Page 59 and 60:
- 114 - tulul vinzarel, dar nu si a
Page 61 and 62:
-118 - sind una din vointe, nu exis
Page 63 and 64:
122 - sail cu lermen sati cu eondic
Page 65 and 66:
— 126 - SEGTIUNEA VI. STRAMUTAREA
Page 67 and 68:
— 130 — orl care, se poate ceda
Page 69 and 70:
— 134 — introdus pentru toate o
Page 71 and 72:
— 138 — debetur. Statim=Cum mod
Page 73 and 74:
— 142- VI §. 222. Efeclele produ
Page 75 and 76:
- 146 - — 147 — zarea bunurilor
Page 77 and 78:
- 150 - de a face acte juridice ; d
Page 79 and 80:
- 154 - 2). Quid daca acea obligati
Page 81 and 82:
• 158 - iele. si decl sa-1 poata
Page 83 and 84:
— 162 — §. 238. Obligaiiuni co
Page 85 and 86:
— 166 - tul cu unul din datornicl
Page 87 and 88:
- 170 - contra tnturor, pina la pla
Page 89 and 90:
- 174- B. Pe urma re contrahitur ob
Page 91 and 92:
- 178 - UQ hot. c). Proprietarul po
Page 93 and 94:
- 182 - D. Efecte: I. In ce privest
Page 95 and 96:
— 186 — §. 254. Diferite felur
Page 97 and 98:
- 190 - E, VI, daca infatosa un ins
Page 99 and 100:
- 194- laliva la nn mutuura sau de
Page 101 and 102:
- 198 — tru Intretjnerea si pastr
Page 103 and 104:
— 202 — C, I, 1, a, b, 2.—IV.
Page 105 and 106:
- 206 - §. 267. Lomtio conductio r
Page 107 and 108:
— 210 — de muncl pentru facerea
Page 109 and 110:
- 214- — 215 — mandatarul, atit
Page 111 and 112:
- 218 - — 219 — quae ex quaeslu
Page 113 and 114:
_ 222 •contra vointel unul singur
Page 115 and 116:
— 226 — B. Felurl: Pactum hypot
Page 117 and 118:
- 230 - §. 284. Elements. A. 0 lib
Page 119 and 120:
- 234 - SUBSECTIUJSEA II. §. 287.
Page 121 and 122:
— 238 — E. Deosebirea dintre al
Page 123 and 124:
— 242 — iinimus rem sili habend
Page 125 and 126:
- 246 — CAP. V. §. 294. Iniuriae
Page 127 and 128:
— 250 - tiunile pe care le a cont
Page 129 and 130:
— 254 — relative la aliraente.
Page 131 and 132:
- 258 — «e se determina drepturi
Page 133 and 134:
\ - 262 — turile de inrudire: I.
Page 135 and 136:
266- • nepractic pentru pagubas.
Page 137 and 138:
- 270 — nul din ief. 3). Acel car
Page 139 and 140:
274 B. Interdictum de arboribus coe
Page 141 and 142:
- 278- nostru. 4). 0 actiune pretor
Page 143 and 144:
tele sale institute de culturA si c
Page 145 and 146:
- 286 - sublim, el prevedea viitoru
Page 147 and 148:
- 290 - Domnul Xenopol a ridicat ac
Page 149 and 150:
— 294 — rea lor primitive, se a
Page 151 and 152:
— 298 — raetere omenestl, din e
Page 153 and 154:
- 302 — intelegind pe puristil Re
Page 155 and 156:
— 306 In deosebl, liberalil, cari
Page 157 and 158:
- 310 — dreptul lor imediat prima
Page 159 and 160:
- 314 - soarta poporulul sail, a la
Page 161 and 162:
- 318 — Din aceste exemple simple
Page 163 and 164:
— 322 — oale, ar trebui sa dori
Page 165 and 166:
Facilitate a de §tiinti LABORATORT
Page 167 and 168:
I. LUCRARI TERMINATE 1. Prof. Dr. A
Page 169 and 170:
- 334 — clar anatomia tecelor sin
Page 171 and 172:
Dr. V. STON Agregat deflnitiv de cl
Page 173 and 174:
Seminarul pedagogic universitar din
Page 175 and 176:
— 346 — ceasta serie nu s'a put
Page 177 and 178:
streine trimise direct Rectoratulii
Page 179 and 180:
- 354 - Studiul raziatiunilor Calor
Page 181 and 182:
- 358 - Kevi.ste Verhandlungen der
Page 183 and 184:
— 362 - Rttmpler, Die Standen 3 v
Page 185 and 186:
— 366 — Aparat pentru a constat
Page 187 and 188:
59 Tiron A. 60 Teodorean L. 61 Toma
Page 189 and 190:
374 — Licentiatii in 1901—1902
Page 191 and 192:
FACULTATEA DE MEDICINA DIN IASI Bur
Page 193:
Pag. Rind. In loc de Sa se citeasca
show all

Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?