Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902

More documents

Recommendations

Info

- 84 - D. Daca obiectul prestatiunel ie sau o parte dintr'o cantitate oare-care, sau un lucru dintre mal multe lucrurl determinate, fie prin locul unde se gasesc, fie prin aceea ca fac parte dintr'o mostenire fie prin alte semne analoage, aluncl n'avein de a face cu o obligalio generis, ci cu o obligatio speciei particular^. §. 186. Obligaîunl simple §i dbligaîuni alternative. A. Obligatio simplex tinde la presiaiiunea unu! singur lucru, fia species, fie genus. B. Obligatio alternativa sau disiuncliva ie o obligatio intermediary inire obligalio speciei si obligatio generis. Plurts res sunt in obligatione, sed una tantum in solulione. I. Obligatio specierum, care ie incerta, pe cind obligalio speciei ie certa. II. Obligatio generum, care ie incerta. III. ObligaHunea in care un lucru ie o species, iar altul ie un genus. Obligalio tnixla ? C. Obiigalio taeullaliva sau ius allernalivnm. I. Fa. cultas alternativa a datornicului. 11. lacullas alternaliva a credilorulul. D.) Dreplul de alegere: I. In obligalio simplex aplicam rtgulele de la obligalio speciei si obligatio generis.— II In obligalio alterualiva : 1). Invoiala parîlor—fie din moiiienlnl naslerei obligaliunel, lie posterioarft—determina cine are dreplul de alegere ius variandi: a). Ius variandi poate ft acordat creditorulul. lei ie considerat ca un elemenl esentjal al dreplulul accstuia. b). Ius variandi poale fi acordat unul al treilea : Condicio in arbilriiun lertii collala. c). lus variandi acordat prin invoiala poate iiexercitato singura data, Slipulatio quern voluero. Abaterl prin invoell esprese: Sa, se poata reveni asupra alegerel pina in momenlul executare ; . Stipulalio quern volam.—2). Imprejurilrele pot determina, cul sa se cuvina ius variandi.—3). In celelaH. cazurl ius variandi se cuvine dalornieulul si ie un element esenlial al dreplulul lul; iel poale fi esercilal pina In momenlul executarel obligaUunei. Abaterl: a). Daca dulorni- — 85 — cul prin o invoiala poslerioara renunht la ius variandi. b). Daca credilorul accepta alegerea facuta de dalornic.—4). Daca datornicul, sau credilorul, care au ius variandi, mor, acesl drept trece la moslenitoril respeclivl. 5). Fr. 7(> pr. D. de V. 0. 4^, 1, ea quae facli sunt non transeunl ad dominum. 6). Daca eel al treilea, care are ius variandi, moare, dreplul de alegere nu trece la moslenilorii sat. 7). Daca dalornicul are alegerea si nu execula obligalia, crcd lorul va reclama alternaliv, iar judecfllorul va condamna allernativ. Si daca nicldnpa condamnare dalornicul nu ecsercila ius variandi. alund credilorul ie in drept de a alege. Deasemenea daca creditorul are alegerea si nu vi'ea sa-sl exercitezc dreptul, aluncl daloruicul poale sa ofere unul din lucrurl si sa se elibereze depunindu-1. Malilits non esl indulgendum. 8). Quid daca dalornicul avind alegerea presteaza credilorulul amindoua lucrurile de o data? 9). Quid daca datornicul precedent presteazft cele doua lucrurl, nu de o dalfl, ci pe rind ? 10). Quid daca dol debitorl presleaza pe rind cele doua lucrurl in obligatione ?) Quid daca dol debilorl presleaza de o dala, unul dind unul din lucrurl, iar allul dind celalt lucru. E. Quid daca din doua sau mat mulle lucrurl individualmenle delerminale,—species- datorite alternaliv, unul, sau amindoua, sau toale pier prin casus, sau prin fapla— dolus, culpa, --fie a dalorniculul, fie a credilorulul? Penlru simplicitale presupunem, ca numal doua lucrurl de acestea sunt res dehitae: I Unul din acole lucrurl piere: Obliga\iunea devine simplex, se concentreaza asupra lucrului celalalt, care singur va fi si in obligalione si in petilione §i in solulione. Insa : 1) Daca iu^ variandi se cuvine dalorniculul: a) Peirea prin casus: Dalornieul se poale libera plaiind aeslimatio lucrului peril. (Conlroversa) Aestimalio insa ie numal in facullale solulionis, nu si in obligalione. (Obligatiune facultaliva). Acest rezullat se produce si in caz de peire fizica si in caz de peire juridica (prestaîimea devine imposibila). b). 1'eirea prin i'apla dolus, culpa —dalorniculul: Dalornicul nu se poate libera
86 platind aestimalio lucrulul peri,de tcit nudaca malaceasta ' ie egala cu aceea a lucrulul remas. c) Peirea prin fapta— dolus, culpa—crcdilorulul: «). Datornicul se poale liber.i platind aestimalio lucrulul perit. (Obligatiune facultativa) P). Dar daca dalornicul nu vrea sa procedeze ast-fel, creditorul trebuie sa-1 despagubeasca conform legel Aquilia de paguba suterita, adica sa plateascft aestimatio lucrulul perit, si—eventual—plus valuta lucrulul remas iu obligatione. 2). Daca ius variandi se cuvine creditorulut : a) Peirea prin casus: Creditorul nu poale cere aestimatio lucrulul perit. Casus il face sa pearda ius variandi. Acest rezullat se produce si in caz de peire fizicS, si in caz de peire juridica. b) Peirea prin fapta—dolus, ci'lpa—datorniculul: Credilorul poate cere aestimatio lucrulul perit. c) Peirea prin fapta—dolus, culpa—crediturulul. Contraversa .- Fapta creditoruluT, ca si casus, il face sa pearda ius variandi. Dar creditorul trebuie conform legei Aq.iilia saplaleasca datorniculul aeslimatio lucrulut perit. II. Amindcua' lucrurile, de care-i vorba, pier de o data : 1) Daca ius variandi se cuvine datorniculul: a) Peirea prin casus : Datornicul ie liberal b). Peirea prin fapla -- dolus, culpa, - datorniculul: Dalornicul se poate libera platind aestimatio unuia din lucrurile perile. c). Peirea prin fapta -- dolus, culpa •— creditorulul: Dalornicul poate sa ceara despagubirl complecle, potrivil legeT Aquilia, pentru amindoua lucrurile, dar Irebuie sa sufere sa i se scada aeslimalio lucrulul de mal putina 'valoare—rei vilioris.—2). Daca ius variandi se cuvine creditorulul: a) Peirea prin casus : Daloruicul ie liberal, b). Peirea prin fapta—dolus, culpa—dalorniculul : Creditorul poale sa ceara aeslimalio unuia sau a alluia din cele doua lucrurt perile. c) Peirea prin fapla - dolus, culpa — creditorulul. a). Cieditorul are drepl la aestimalio lucrulul de valoare mal mare. ,3). Datornicul poate cere despagubirl, potrivit legel Aquilia, pentru amindouS lucrurile, dar Irebuie sa sufere sa i se scada aestimatio lucrulul de mal mare valoare. III. Amindoua lucrurile, de care ie vorba pier pe rind : 1). Daca ius va- - 87 - riandi se cuvine clatornicuiul: a). Peirea prin casus : Prin peirea unul lucru obligaliuuea se concenlreaza asupra celuilalt. Periculum est debitoris. Perind si eel de al doilea, dalornicul ie liberal. Periculum est creditoris. b). Peirea prin lapta — dolus, culpa, — datorniculul : Credilorul poale cere numal aeslimatio lucrulul, care a perit pe urma. Dalornicul nu se poale libera platind aestimatio lucrulul, care a pierit intaiii, de cil nurnal daca aceasta ie egala cu aceea a celul de al doilea. c). Gel dintaiu h'cru piere prin easus, iar eel de al doilea prin fapta datorniculul: Creditorul poate cere numal aestimalio lucrului, care a pierit pe urma. Datornicul se poale libera platind aestimalio lucrulul, care a peril intaiu. d). Cel dintaiu lutru piere prin fapta datorniculul, iar eel de al doilea prin casus : Riguros, dalornicnl ar Irebui sa fie liberal! Dar aci ie casus culpa delerminalus; de aceea creditorul are o actio pentru despagubirl, spre a obtinea aestimalio rei vilioris. a) In negolia stricti iuris : Actio doli. Quid daca datornicul ie vinoval numal de culpa ? |3). In negolia bonae fidei: Actio din contract, e). Peirea prin fapta—dolus, culpa — creditorulul: Peirea celul dintaiu luciu indritueste pe datornic sa ceara despagubirl, ca in cazul I, 1. c. |3. Peirea celul de al doilea lucru libereaza pe datornic si il da si o actio legis Aquiliae, cind paguba suferita de iel ie mal mare de cit aestimalio lucrulul de al doilea in momentul peirel. f). Cel diutaiu lucru piere prin casus, iar eel de al doilea prin fapta—dolus, culpa—creditorulul: a) Datornicul va fi liberal si va avea s.i actio legis Aquiliae, cind paguba suferita de iel ie mal mare de cit aestimatio lucrulul de al doilea in momenlul peirel. |i). Daca lucrul care a pierit intain ie de o valoare mal mica decit lucrul, care a pierit. pe urma, dalornicul poale cere despagubirl complecte penlru acest lucru, insil va suferi sa i se scada valoarea lucrulul celu! diutaiu. g). Cel dintaiu lucru piere prin fapta—dolus, culpa—creditorulul, iar eel de al doilea prin casus: Datornicul ie liberal si Sndrituit sa ceara de la creditor repararea pagubel conform Ie-
Page 1 and 2: ANUARUL lIVIRSITiTII JIN IA§I PE A
Page 3 and 4: •• >l :••!•< 34 Aprilie 1
Page 5 and 6: — 8 - cutat, rezultatele cistigat
Page 7 and 8: - 12 menelor luminoase prin teoria
Page 9 and 10: - 16 - foarte inalte cu ajutorul ar
Page 11 and 12: — 20 - mat studiul fiziologiel, s
Page 13 and 14: - 24 — — 25 — dustriala o put
Page 15 and 16: - 28 - am asistat la nasterea lor ;
Page 17 and 18: P R 0 G R A M A a Universitdfel din
Page 19: OBIECTELE Zoologia si Fisiologia an
Page 23 and 24: - 42 — form art. 23. 24 si urmato
Page 25 and 26: 46 dcnlul lamandi nu a comis nimie
Page 27 and 28: - 50 Clinicile facilitate! de medic
Page 29 and 30: - 54 - al societaêl istorice (cerc
Page 31 and 32: Siipliiiitori : - 58 - 1). Dr. G. S
Page 33 and 34: Cuvintarea D-luI C. Climescu reetor
Page 35 and 36: - 6G — Confirmarea donaliunilor (
Page 37 and 38: — 70 - 45). Daca paminturile date
Page 39 and 40: 74 — lei ce ar comunica copilulul
Page 41 and 42: S. G. LONGHTESCU Programa Cursulul
Page 43: - 82 - moare sail nu vrea sa determ
Page 47 and 48: — 90 — precedence, c) Unele sti
Page 49 and 50: _ 94 — .pagube, numai daca s'au i
Page 51 and 52: - 98 - Incetarea dobinzilor: 1). St
Page 53 and 54: — 102 — dind '/s din averea sa.
Page 55 and 56: - 106 - ie vinovat de dolus,—stie
Page 57 and 58: - 110 ~ dar oblatus acceptant nu-I
Page 59 and 60: - 114 - tulul vinzarel, dar nu si a
Page 61 and 62: -118 - sind una din vointe, nu exis
Page 63 and 64: 122 - sail cu lermen sati cu eondic
Page 65 and 66: — 126 - SEGTIUNEA VI. STRAMUTAREA
Page 67 and 68: — 130 — orl care, se poate ceda
Page 69 and 70: — 134 — introdus pentru toate o
Page 71 and 72: — 138 — debetur. Statim=Cum mod
Page 73 and 74: — 142- VI §. 222. Efeclele produ
Page 75 and 76: - 146 - — 147 — zarea bunurilor
Page 77 and 78: - 150 - de a face acte juridice ; d
Page 79 and 80: - 154 - 2). Quid daca acea obligati
Page 81 and 82: • 158 - iele. si decl sa-1 poata
Page 83 and 84: — 162 — §. 238. Obligaiiuni co
Page 85 and 86: — 166 - tul cu unul din datornicl
Page 87 and 88: - 170 - contra tnturor, pina la pla
Page 89 and 90: - 174- B. Pe urma re contrahitur ob
Page 91 and 92: - 178 - UQ hot. c). Proprietarul po
Page 93 and 94: - 182 - D. Efecte: I. In ce privest
Page 95 and 96:
— 186 — §. 254. Diferite felur
Page 97 and 98:
- 190 - E, VI, daca infatosa un ins
Page 99 and 100:
- 194- laliva la nn mutuura sau de
Page 101 and 102:
- 198 — tru Intretjnerea si pastr
Page 103 and 104:
— 202 — C, I, 1, a, b, 2.—IV.
Page 105 and 106:
- 206 - §. 267. Lomtio conductio r
Page 107 and 108:
— 210 — de muncl pentru facerea
Page 109 and 110:
- 214- — 215 — mandatarul, atit
Page 111 and 112:
- 218 - — 219 — quae ex quaeslu
Page 113 and 114:
_ 222 •contra vointel unul singur
Page 115 and 116:
— 226 — B. Felurl: Pactum hypot
Page 117 and 118:
- 230 - §. 284. Elements. A. 0 lib
Page 119 and 120:
- 234 - SUBSECTIUJSEA II. §. 287.
Page 121 and 122:
— 238 — E. Deosebirea dintre al
Page 123 and 124:
— 242 — iinimus rem sili habend
Page 125 and 126:
- 246 — CAP. V. §. 294. Iniuriae
Page 127 and 128:
— 250 - tiunile pe care le a cont
Page 129 and 130:
— 254 — relative la aliraente.
Page 131 and 132:
- 258 — «e se determina drepturi
Page 133 and 134:
\ - 262 — turile de inrudire: I.
Page 135 and 136:
266- • nepractic pentru pagubas.
Page 137 and 138:
- 270 — nul din ief. 3). Acel car
Page 139 and 140:
274 B. Interdictum de arboribus coe
Page 141 and 142:
- 278- nostru. 4). 0 actiune pretor
Page 143 and 144:
tele sale institute de culturA si c
Page 145 and 146:
- 286 - sublim, el prevedea viitoru
Page 147 and 148:
- 290 - Domnul Xenopol a ridicat ac
Page 149 and 150:
— 294 — rea lor primitive, se a
Page 151 and 152:
— 298 — raetere omenestl, din e
Page 153 and 154:
- 302 — intelegind pe puristil Re
Page 155 and 156:
— 306 In deosebl, liberalil, cari
Page 157 and 158:
- 310 — dreptul lor imediat prima
Page 159 and 160:
- 314 - soarta poporulul sail, a la
Page 161 and 162:
- 318 — Din aceste exemple simple
Page 163 and 164:
— 322 — oale, ar trebui sa dori
Page 165 and 166:
Facilitate a de §tiinti LABORATORT
Page 167 and 168:
I. LUCRARI TERMINATE 1. Prof. Dr. A
Page 169 and 170:
- 334 — clar anatomia tecelor sin
Page 171 and 172:
Dr. V. STON Agregat deflnitiv de cl
Page 173 and 174:
Seminarul pedagogic universitar din
Page 175 and 176:
— 346 — ceasta serie nu s'a put
Page 177 and 178:
streine trimise direct Rectoratulii
Page 179 and 180:
- 354 - Studiul raziatiunilor Calor
Page 181 and 182:
- 358 - Kevi.ste Verhandlungen der
Page 183 and 184:
— 362 - Rttmpler, Die Standen 3 v
Page 185 and 186:
— 366 — Aparat pentru a constat
Page 187 and 188:
59 Tiron A. 60 Teodorean L. 61 Toma
Page 189 and 190:
374 — Licentiatii in 1901—1902
Page 191 and 192:
FACULTATEA DE MEDICINA DIN IASI Bur
Page 193:
Pag. Rind. In loc de Sa se citeasca
show all

Anuarul Universitatii din Iasi 1901-1902

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?