ANUARIUL - Muzeul Universitatii

- 26 -
speculative si care de regula. sa aleg in asemenea imprejurari,
este cu neputin^a sa nu cuprinda fapte necunoscute
moltora din auditor! ?
Eu nu sunt de parere, nu gasesc cu cale a te
tolosi de fapte, suspend o teorie, o parere oare-care.
fara ca acele fapte sa tie cunoscute si celora ce te
ascult. Alt-fel ar urma, ca auditorial sa te creada,
liind ca le spui D-ta, sau un autor oare-care strain.
§i sa luam exemple:
0 chestiune—si cu drept cuvint—ce pasioneaza
foarte mult pe publicul roman in specie, este Darwinismul,
cu toate consecintele acelei teorii.
^i flind vorba de o teorie, sa poate aventura—
cine este iubitor de asemenea speculatiuni—la conclusiuni
din cele mai extravagante si daca sunt manuite
si cu maestrie, poate sa si incinte, ba chiar sa si
convinga pe auditor.
Nu intra in obiceiul meu aseminea speculatinni.
Lamarkismul, Darwinismul si cele alte teorii ce s'a
mai ivit, cuprind si fapte mnlte positive, razamate
pe observa^iuni morphologice, biologice positive. Nu
este permis unui naturalist sincer, sa traficheze cu
acele fapte, prin urmare sa treaca dincolo, de ceia
ce scihrfa positiva recunoasce.
Ori aseminea ne-incalecari, nu incalzesc publicul
si atuncea, pentru admitor, nu este de vina faptul m
discutiiine, ci expitnatorul, conferenfiarttl.
Dar chiar presupunem ca am sta marginal nuin.11
in (lotiicniul pur sciintific si ca profesorul are
si (lai'iil de a munui chiar gindirile.abstracts, cu des-
tula maestrie, asa ca publicul sa se gasasca miscat -
vazend oare-cum sub culori vii, cele ce aude—inca
un aseminea subiect nu poate ft tratat in o simpla
lec^iune si cu atit mai virtos, in o aseminea
imprejurare.
§i nu poate, caci acele observation! de care va
vorbiam, ele trebue sa fie cunoscute, ca conclusiele sa
se priceapa. Necunoscindu-sa trebuesc lamurite. Din
aceasta dilema nu sa poate esi.
Si tiind ca am amintit de Darwinism chestiune
atit de frumoasa, atit de profunda, care au dat
atita avint biologiei, sa-mi fie permis a spune, ca adesa
s'a vorbit despre dinsa, clar departe de a sa fi
aratat publicului, acele frumuset.! de care va vorbiam.
Sa luam un alt subiect, iarasi care pasioneaza
publicul romin. E vorba de intelirjentd si daca aceasta
facilitate e speciala—in gradul superlativ—
jiumai asa nnmitului sex tare—(urit ar trebui sa
spunem, daca pe eel-alt il numim frumos)—sau si
sexul frumos—care'l reclamd cu atita reclamd, o
poseda in acelas grad, daca nu cumva, intru cit-va
mai superior.
D'apoi Domnilor, aceasta nu este o chestiune,
care poate fi resolvita asa, cu una en doua. Pentru
dinsa—pe linga o mul|ime de alte cunoscinfi ce sa
cer din domeniul biologiei—trebue timp, ca sa-i stabilesti
mai intai caracterele, cu care ai sa te slujasti
la cintdrit, ca sa zic asa, si apoi sa treci la acele masuraturi
si sa vezi cine e, sau cine nu e, mai inteligent.
Asa numai a culege parerea cutarui sau a cuta-