a arta - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

a arta - upload.wikimedia....

ANUL 123. UN ESEMPLAR BANI

an 1.-pe 7 1.

Pentru sträiniitate transportuluf.

40 banf Hnia.

23 Nouembre

Dup retragerea V. Boerescu

din minister, din seide

o parte

ntate d-sa

reintra viata spre a

cariera lucrativA de bancher

sei, Oicem,

la urechie d. Boerescu

puterea din cocu

deosebire d,

Lascar Catargiu, prea se uita

prea voia la timpu

reglementare, cand nuera

pus in capul

de trebuia stea

perdea.

Uitandu-ne la purtarea

de fostul ministru de esterne,

ca consilier tronuluT, ca

fie ca proprietar

politic, aceia

intimilor Beerescu,

nu puteam de

din umere despre aceste

liberale desceptate cam

dupe anT, de o perarmonie

partisaniT

reglementari.

lucrul devine De la

am ajuns la Presa

pretinde -

beral, a lucrat cu

procuvinte

ale - este

liberate, pentru

dd. Lascar Calargio, D.

C.

vederea atitudinei de

independinta de grupul juneT

drepte din de pe

MitropoHeT, Presa aceste espresive

cuvinte :

desbinarea s'ar face,

uniT, vechilor conservatori

s'ar ca

ar posa

al a

al natiuneT va fi la 1»

Scurt coprinfttor. OnorabHul d.

Boerescu se crede de puternic

precum a condus anT

la acum o va conduce

la Natiunea nu

de unde este d. V. Boerescu

West plus est toute

schimbare la a

politic din strada Pensionade

a fi bine

spre a nu se nimenT !

Der, o mult Prese!

proverbul ,

no

nitel. maT de töte,

la

drepte

Acesta

ti-o uaor.

Da, acestá ca

Parlamentar

un regim constitutional

treT partite poHtice

: conservatoril,hberalii

Si, de

!

recunösce mine

nu persónele, ci modul

de aplicare constitue

partite. .:N'am dar de a

amnuntimi a arta

deosebirea de principii

a caracterisa partitele

democrat din Romania.

Acesta fi o

Represintate parlament, aceste

partite, la noT ca aiurea numele

ce

se cali de

liberalii de democratit de

fie-care partit se subdeosebitenuante.

Asia, la noT,

juna drepta, precum esista

centrul precum

juna nu

i independinte,

ideile cele din

democrat !

Si, ce caracterisat marile

cari acestá

pe le Presa,

acest va bine voi a maT ales

la un al patrulea partit,

acel partit care la umbra

guvernuluT, care ar el, care

se din

din favórea celor care trece

de la un minister la altul, fie acesta

alb, rosu care n'are alt

principiú de de a bine-trAi,

inte prostituate cari le-a

ministrul BrAtianu, precum le-a avut

ministrul Ion Ghika, ministrul

A. Golescu, ministrul Kostaki

Epurenu, ministrul Kogálniprecum

le are ministrul

Lascar Catargiu , le

va avea ministrul Dimitrie

Ghika ce alt minister in

Ne va permite Presa ca acest

partit, disciplinat

de cat töte, numim zes-

de a maT jos

cititoriT nostri despre acest

interesant partit, un rol

de important organismul representativ

al nostru, vom

trece acum cercetarea din care

partit este compus ministerul Lascar

Catargiu ce represintA el in

Asemenea vom cerceta ce partipolitico

ac

tuale din ce partituri se

pune majoritatea

actual spre a pretinde

el are tera prin

urmare el are dreptul de a fi constitutionalul

nostru de a

destinatele -

scie !

retragerea ministerului Ion

Ghika, el avea o

mare majoritate, este sciut

r area, a

de a da un

ter in cari nu ad-

LUNI 24 NOUEMBRE 1875

Abonamentele fac In BucurescY, Biserica

VINERI districte In labiurourile

cate se

12

se ministerul Lascar

Catargiu. Din recunoscem

acest minister se din stalpiT

din vr'o

prin educatiunea

fórte bine s

minister conservator, ba chiar

reactionar !

nu va putea

aaia, conservator venia la

Chiar lista

casa sub conducerea

norabilului domn Manolaki Costaki

Epurenu, cruia chiar

pot

litatea de conservator sincer

din causa

de ministerul

Lascar venia conditiunile

favorabile sine

pentru partitul !

acum ce linie de purtare

a acest minister

de aprópe de estela

ne

tinde consecintele

nistratiunef politicei

a bunei din

a a ne cu

condeiul a forma velum

ele sunt notorietate

Ne margini

singura intrebare : fost-a

acest minister credincios

partitului principiilor conservatóre,

de cat el a credincios

tiunilor care,

1866, d. Lascar Catargiu o contrasemnase

de consiliar

al Nu vorbi

cincenatul sd

d. Catargiu, Saturn,

unul

altul : N, Costaforu,

Mavrogheni, V. Boerescu,

din lista primide

cat Ion

acesta voia sa .

cerceta asemine ce -

conservat6re d. Lascar Catargiu

a urmat ministerul ! Ava

forma obiectul stuamiciT

de vor

sa, nechib

suite a introdus

un de pofde

rsbunare cari esistat

tre chiar timpurile cele

d sa a desvoltat

aspiratiunile revolutionare

prin a penmult

timp, nu a ucis,

partitul conservator din

Ne numaT

a cerceta ministerul

Lascar Catargiu este la

1875, ceea ce era la

1871, s'a format

d-sa se maT pe

o majoritate ba

pen a pune intrebarea

in maT o majoritate

conservatóre, un partit

servator, pentru ca Presa

din

ar fi, chiar minoritate,

o a-

la aceste

de urmare a

a putea

cerceta ce

onorabilul

Lascar Catargiu ultimele ace

partit politic a patronat

elemente conservatöre a adus

d-sa Parlament d-sa a intervenit

in chipul

acesta este

de discutat ; inutil de a o demonstra,

d-sa n'a

chiar

va interveni

facia

d. Lascar Catargiu fi

venit partitului

tor, care l'a adus la a

. are curagiul de a

pretinde este cap !

cesta n'a In alegerT, d-sa a

couservatorl- adevratii

conservatorT, fie

les urgie a corndemocratl.

Dd.

Manolaki Costaki,

Colonel G.

conservatorT caracter

fost cu

care fost

represintantif partite

opuse fie din centru, fie din

fie dd. Ion Ghica, A. Golescu,

Cogálnicenu, D.

P. fie dd. BrAtianu,

N. Ferechide, E.

tescu, Danielenu etc. chiar

d. Candiano, espresiune

a elementului

D. Catargiu a

!

partitele, prin partitul care

l'a adus la putere; d-sa a

töte canclidaturile , fie conservatöre.,

fie liberale, fie

ele ale unor de

racter de principil

de determinate

solide ! A un partit care

d. Lascar Catargiu l'a favorisat

l'a sprijinit din töte puterile ultimele

sele alegerT, de aceia l'a

adus mare majoritate in

acest partit, precum

este democrat, asenu

este conservator. Acost

partit, Beniaminul de predilectiune

al Catargiu, este

acel al patrulea partit : guvernamentale

de care

Acest partit a avut

spre a intra

maT sus.

des-

Parlament

a umple

Ce drapel

din délul Mitropoel

a introdus

sine, o spune o spune

chiar concesionarul

gura mare.

Crawley, a-

de la acost

partit, de la Camerá

din politice,

fie conservator, fie liberal, fie

democrat, la

valor,- el de

conser-

s'a desem-


nat prin Meila

acea majoritate

din drepla din

care vorbesce, bine

aiuresce va marturisi

Presa, pre onórea sa,

o deosebire ca de la cer la

ce de partituri,

la representatiunea

opere bufe a Offen-

Barbe-Bleue, se pare Vcurtea

pe rege

pe o linie,

la picióre ; cand unul se

a tinea capul

rege, o voce tunet:

les Alvarez ! Capul la

ca !

domnul Boerescu Camera

de la Mitropolie. ce o

voce se rádica, ce un singur

semn de demnitate de

se regele din

strada : Comme

les autres, Alvarez ! D'a-busele ca

- Si de-abia s'a deschis

pentru d. A. Catargiu,

nu i se pot imputa

ostile pentru

primul ministru, pentru partitul

conservator a cerut de a se face

un act de dreptate- carele

cele-l-alte Camere din este

un act de

, acela ca la represintate

tóte nuantele mdcar ale

speriat

cut foc contra colonelului G. Manu

neintrat in

desertiune,

-

Prea cher -

mi se pare suntet numit

locurile unde ard smirna tmdia.

de la

oparte denominatiunile parlamentare

politice cari nu se potrivesc

de cu starea a

crurilor. Guvernul pe care '1 trômbivó

va veni bine ca

a drepla

pe Si conservatoril

liberalii democratil,

de

racter, n'a gasit har sa ! De

aceia fost

democratilor, liberalilor,

conservatorilor. numele,

am putea multe

din d-vóstra, cari

parte din majoritatea

I. din a I. Ghica,

din aceea a Manolache Costache,

etc. Cu o mica

ne unim a vó decerne

patenta de democrato-liberalo-conserpôn

ce, dup timp un al pa-

adjectiv ! Si

nea or d-vóstra, tot

sunt partiturr,

de la

unit

pentru convins

dd. Lascar Catargiu, Dimitrie

G-hica sunt libede

ce nu

pe d. Stefan Grece'nu,- apoi roguv,

din spucare

lege reactionara

in de tine

democralo-liberalo-conservalóre?

nu d-vóstra, liberalilor

centra, votat

care ucis independinta

nu legea rea

arestului

preventiv materie de delícte de

a mar multor

de crime nu

inzestrat acea lege

a tocmelilor agricole, care face

ranilor nostri o conclitiune rea

conditiunea negrilor din

merica, undo se emancipa,

sub gloriosul regim acprin

s'a introclus contra

chasse l'homme», góna

de ne putem esprima asia !

nu votat

Presa

comunald, care a

ale satelor

tre, care, prin

al Stefan a

feudalitatea nóstre

rurale, lege care conservatori

ca Manolache Costache,

lonel Mano, A. Catargiu, stigmatisat-o

de d-vósträ,

falsi liberalf,

siunea celel mai !

ce lege reactionard

mai a mai

remas de a fi in pentru

ca la votarea retrageti

din asociatiune

democrato-liberalo-conservatore

dar de la Presa, o ropetim,

de-o-parte

politice. Camera nu

partituri politice.

o recunóscem totusi, do partite :

mare, imensa majoritate, care a

votat concesiunea Crawley, altul

numr, prin castitatea

sa, care tine a'si numele

de !

Nu dar pentru acest voiesce

a la regulamentul or

ganic, a remâne

preotii

strigati la amenintati

cu centrul d-vóstra, ba chiar,

(!) ; ci

pentru acest grup

independinta,

a nu se confundu trii,

intea istoriel, cu majoritatea d-vósdemocrato

-liberalo-conservatore !

D. Ghica, ales, ocasiunea

ultimelor ca deputat,

dat demisiunea din camerä .

testul d-séle

Domnule presedinte,

mö rog, a primi demisiunea

mea de deputat.

Incredintarea prea

mele consideratiuni.

L Chin.

22 nouembre 1875.

Asemenea demisiunile deputatilor

depuse in sesifost

in prirnite

in

DIN AFARA

In Francia atentiuuea este

asupra ultimelor decisiunl ce va lua adunarea

de a se disolva.

francese cu data de decembre

in a treia a

electorale, tóte amendamentele

fost respinse. Un amendament

al d-lui Testelin care tindea a reduce

de la 100 la 75 de populacircumscriptiunile

ce numesc deputat,

de se a fi bine

6re-care cerc de deputati, cu tóte

acestea la vot a respinsä,

nind sa de 226

contra 406.

Lupta a fost aseminea

articolului privitor la diminutiunea

Algeria Resultatul a fost

Adunarea cu 379 voturi contra 330

a votul dat a doua

prin care se reduce la jum6tate numörul

deputatilor atribuiti africane.

Remâne a se discuta vota chestiunea

represintatiunii colonielor, a detercircumscriptiilor

electorele,

probabil, votul total a legil electorale.

Le mai

din propun de a cere

estensiunea puterilor comisiunil de percare

va trebui siegeze din

momentul proroggrii

la reunirea nouilor Camere.

ar cere ca acéstä comisiune,

de a se numal a convoca

Adunarea in cas de - dupe

cum prescrie art. 32 din Constitutia din

- dénsa se bucure de un drept

real de control asupra actiunii guvernuast-fel

impiedice, timpul

alegerilor, administrativa

candidatura

Relativ la discursul pronuntat de d.

Paul de Cassagnac in favórea imperiuluY,

francese printio ordonantä

a de instructiä, d. Tarbé

des Sablons de la d.

Cassagnac de la le sunt

curtil

Se procurorul va

cuvéntul In afacere.

Reuniunea presel departamentale republicane

este de spre a asigura

libertatea sinceritatea starea

de trebuie Francia.

Ea In contra ce

proectul guvernului stabilesce conditiunile

de pus rädicarea stárii

de solidaritate este

de tóte principiele anterióre.

Reuniunea crede

stäril de este o necesitate de primul

ordin pe comisia

pentru a asigura, sacrifice

drepturile presel,

de guvern.

Comisiunea a ascultat sindicatele predin

Paris departamente, cari

ales véndarea pe cale

privinta

listel senatorilor. perfectá nu

s'a stabilit drépta grupele stângel.

In privinta cestiunif canalulul de Suez,

gazeta Londra protestézá de

tentiunile ale Engliterei, care

nu vede acest act politic de cât un

act de

Times amintesce o

tzarul Nicolae a propus Engliterei de a

Egiptul de läsa Constantinopolea,

:

nu a ne anesa Egiptul,

nu trebue ca Rusia presupuig

suntem gata a primi tocméla

Nicolae.»

o din Atena din

Paris Adunarea represintantilor

Greciel a o comisiune de 9

membri a o cercetare

a formula un act de acusare

contra ministerulul Bulgaris.

mera reservat dreptul de -

chisóre preventivg,.

Depesile din Spania generalul

Quesada are la Madrid

pentru a lua dénsul comunicatiune de

faimosul plan al ministerulut de resbel.

Dupe telegramele oficiale, proclamatiunea

din a lui don Carlos a fost

de armata

Alte scirl comunica armata carlistä

se preparä activaminte pentru luptä. Un

vas engles a la Motrico o debarcare

pentru

Se desminte din Londra pe cale oficiale

scirea Spania

Statele-Unite ar incurcate. Negociatiunile

cele do tri pe cale

fórte

In privinta cestiunii incidentului turco-slav,

cele mal Insemnate :

Times o depesiä din Berlin,

dela 28 nouembre, in care se spune

Pórta va comunica In curénd puterilor

semnatare ale tractatulul dela Paris -

ectele de reforme ce propune

administratia locale.

Revista de din Viena

Pórta fäcut demersuri esplicative

pe guvernul muntenegrén privinta

sgomotelor

ar fi voind se amestece

turburärile slave. Principele Muntenea

declarat nu scie nimic despre

acésta.

Cele-alte recomandat prin-

Muntenegrului neutralitatea.

Austria, particular, i-a arötat

In casul el ar interveni, nu ar

mai trebui sä compteze pe subventiunea

Austria pentru erzegovinenl.

din Ragusa, dela 28 noséra,

Rauf-pasa este la

Gatzko 25 de batalióne. Curierul lui

de la Constantinopol a fost prins. Guvernul

este imposibil d'a trämite

alte rentärirl 'I recomandä Inlupta.

Este cät-va timp de când crimele de

tot felul pretutindeni gróza

populatiune la

Atrocitatea curagiul care se comit

dovedesc, din nenorocire, industria

cötorilor de rele se la pros-

Intr'un interval fórte scurt, avua

mai multe asemenea

In biserica

de la Paserea, de pe preotul

ce serviciul divin, schitul

nu se de a comite

chiar un procuror

un jude de ce se aflaü din

Intémplare acolo. In cele din ei

ptrunserg criminale

péné in palatul Academiel, de unde a

altele din cele

pretióse ale nostru

tional. S'a furat vestita cu de

aur, care din pericole

ocasia peregrinagiului prin

Biata ! a ajuns-o ea réndul

a sermana dintr'o

era de aur, sub


acest regim de jefuire, de

de imposite.

S'a dus dér ageia care agerimea

facuse popular proverbul

care aröta

al gratie ordinel

publice care domnesce in

gratie protectiunii ce

de gasesc in unele din treptele

industria prosperéza,

ail ajuns concure, déca nu

pe ce le dat esemple de

jaf de nu mai

jefuiesc nóptea pe drumuri

prin ca ci comit mai

adesea aceste crime 'naméda-mare,

centrul capitala ochii, putem dice,

al agentilor publici -

nu fac falimente in cari sii

se dea atata la fie de ; ei

fug ca Nicolae Christu cu multe

lióne, a un activ care

soldeze cheltuelile de publicatiune

ale falimentului. In fine o

ca acésta a ajuns o de

rénd. de cu Ambron, cu

Strusberg cu Bleichroeder, se chiar

cu tot se sparg chiar

localele publice când ele contin closce

de aur.

progres prosperitate!

din industriele singura. din

norocire, la care se póte aplica cu veracitate

frasa din mesagiul domnesc care

vorbesce de progresul crescénd al po-

de in

museul nostru, de scirea s'a furat

de aur, asociatia ideelor

gândim voia nóstri la un

puns al Ministru de d.

Mavrogheni, cu ocasia

relative la disparitiunea a

milióne de oca de sare, din ocnele

statului. D. Mavrogheni a atunci

altele, pentru a justifica aneacoperita

s'a

topit sub actiunea Gândindu-ne

la acest rêspuns ne realitate

s'a furat closca cu de aur

la Museul statului? nu fi sburat

ea ca tóte closcele de nu ?

Déca muntii de sare se topesc de

lesne, sub regimul de dupe d-1

Mavrogheni, de ce o de

aur nu sbóre ?

Ori cum ea a pui

tot din museul nostru, ce nu

cred lesne la ca acelea cu

d-lui Mavrogheni, sustin s'a furut,

sunt tot va

teni votatori democratico liberali-conservatori,

Buzatul dela de

ce cu mestesugul curagiul

ajuns pén institutiunea conservatóre

a senatulul, la museul din palatul

Academia

Avem dér a inregistra un in

cu dis-

Cine scie déca la chesatul

nevoia care se regimul,

nu avea la

ca biata de

aur, ca acopere cu dénsa o

care din deficitul budgetului. Acésta

era una din acele resurse miraculóse

de cari vorbesce mesagiul

cari se promitea acoperirea

noui

acum

cu closca a echiliingenios

al budgetului.

vorbim de budget,

turalmente de deficitul ce ne

nu putem trece sub o ce

sim laconicul care se

dice principala va

guvernul Séle, este o

reductiune a cheltuielilor tóte

ramurile administratiunii reducerea acestor

cheltuieli la strictul Adin

acésti

care, dupe noi, situatiunea de

singuri salva Numai

se

mod just echitabil. Voim se

tóte cheltuelile i se

cele-l-alte la strictul necesar,

; nu, pe când trén

toril se pretutindeni ca

ai petrec lefuri sinecure

colosale, bietul care muncesce

tAiându-i-se, o

parte o din hrana

desti care nutresce dénsul familia

lui. acusatl

nu propunem nimic practic,

va din insemnate ce

numal ele singure pot umplea o

mare parte din golul ce este budge -

tul statului.

1. este vorba de reducerea

tuelilor la strictul de un

comun ce fie-care din noi trebue

facem pentru salvarea

acest fie cu

mare mai considerabil, personagiul

este sus pus la statului,

propunem se lista civile a

Séle dela 100,000 la 30,000

propunere pe care

ria Sa facia generale ce ametesaurul

public a popucare

a dat pe cot-

Strusberg, Bleichroeder

printl germani, -o va priimi

murmure, ba chiar cu satisfactiune,

cu acest articol remâne

casa o de doe

milióne. De prisos

tiunea ce propunem vederea

enunciat a

necesaria, este departe de a fi

sagerata, ne mai ales

presedintele republicei francese are

sute fraud pe an, 70,000 galbani,

acela al Republicei americane

mai putin. Ni se va nu mai la

noi nu este Republica ; la acésta vom resla

déca numai

republica se

2. se proportiuni rationabile

cele-l-alte la un

minimum necesar pentru

3. se cheltuelile diplomatice

de cheltuell inutile care

nu servesc adesea pentru a se susdin

tesaurul public guvernele neovinovate,

care pe altele

coruptiunea pervertirea

spiritului public. Un guvern leal

nu are cumpere cu

laude protectiune, el se sustine

cu faptele séle, sprijinul

nil al presel oneste este pentru

cea mare putere. se dér

acest articol.

4. se plata agentinostri

din pentru nu

lux se stima

strAinilor. suntem o natiune demomuncitóre,

avem

de risipitorl de fanfaroni

ca ne represinte.

5. se secrete

nu servesc adesea pentru

ALEGETORUL LTBER

rusinóse criminale din care se

hränesc sp'onii, banditii

G. se sub-prefectii din

inutili coruptori

adevörate lipitori veninóse, nu

sug, dér ucid tot ce se apropie de Ei

sunt ca lumea

o pentru

bietele populatiuni rurale, pe care le

streinilor veneticilor,

a acelora cari fac esploatarea

saténului singura Ori cine

a fost scie de inutil

de este zapciul El este silit

chiar de situatiunea ce-i este

creatil, de a ca ast-fel

lui, a necesari,

este legitimarea se redar

tóte sub-prefecturile

téra, pentru ratiune de utilitate, de

de economie.

7. se receptacul

de tot ce este selba

tic. - se din corpul social acare,

pe tot

serios margini,

ajunge a societatea pe

protegiând pe pe

- atributiunile

in sub controlul

mu ne.

8. se In fine sinecurele

concesiunile sub ori ce cari se traduc

atâtea sarcini bugetare, neputéndu-se

legitima favórea

ce puternicii vor acorde

neofit adept care in perpetuarea

la statului.

câte-va principale pe

altele , cestiunele puntele

mid de cari nu trebuese

despretuite, pentru face ea

lacul, inspirându-se de

de a nu se face

din

Dar óre ast-fel de are de

supuie guvernul ele posibile

un guvern basat pe

pe ? lucru de

care ne pentru care vom

noi, ca povguesc pe risipitori

pe in rele, prepustie.

se

vor face, se dar ele se vor face

mai asupra necesar,

acest regim este un regim de reducere

asupra esistentii omului, de

a populatiunii.

când spunem ast-fel de

va propune acest guvern, suntem autorisati

la acésta de actele de

diva, la care este necesitatea

de care nu pot fugi

ce se dic cari, din

ciune nu din interes,

s'ati apropiat dc dénsul. Un act de felul

acesta gäsim uMonitorul» de la 19 noembre

care o procuri

putere ce se d-luI Grigore

PAucescu, representantul capitalei pe

Mitropolia care ministerul de

publice cu procedura

de a terenurilor rela

concesiunea Ploesci-Predél acorlui

Crawley la Sultan-Mezat. -

In facia acestel de

ilimitate, ne am multe

cari suntem a le face in

public, - pentru ori cât de circumsam

fi de a atinge susceptibilitatea

persónelor, nu ne putem opri de a ne

face când este vorba de lucrul

public fie-ne permis a o chiar

de moralitatea

Ast-fel era absolut

procuri ? Trebuia ca fie

cu de

ca acelea coprinse ? Déca,

ne inchipuim, serviciul acesta nu va

fi gratuit din partea d-lui PAucescu, care

este pretul care i s'a acordat

concesiune ce a scut din aceia a lui

de d-luI ca deputat

déca statul nu putea ajunge la realisarea

acelor abstractiune

de persóna lui ca

cat, trecénd suma ce'i

d-lui, la capitolul economielor ? Seim

mult onerósele conditiuni din concesiunea

Crawley, este acésta, ca staespropieze

pe calea pe proterenurilor,

forfait asupra

sa acésta o de fiecare

chilometru. statul era

obligat la espropiare fie pe

cale de fie pe calea

de espropiare. Dér obligatiune

a aducea sine Insarcinarea

d-lui ca represenal

ca mai

ca representant al statului, nu se

din ce'l

care trateze proprietaril ? Si,

la o parte pleiada functionarilor, de

ni s'ar obiecta el trebuia fie un

avocat, nu era din avocatii stacare

fie insArcinat cu

siune inspire tot atâta ca

d. ?

nu ni se avocatii statulul

nu sunt de ajuns, când este deja un proect

depus pentru reducerea când

inchipuiesce avocatii stapentru

procesele care i se

pot face.

Nu vorbim de natura ce i se

d-lui ca avocat

procuri. Cum un avocat al póte

el trateze definitiv actele

de transactiune când administratiunea

domenielor, dupe lege, nu

póte transige föri o lege speciali

la o arcésta dupe consultul

avocatilor cu alte forma-

? Ei bine, facultatea ce are d.

ucescu in este mare

aceia a administratorilor domenielor

d-sa póte transige numele

statulul pentru

tele de d-sa vor avea

rie ca ar fost de

nistru, dice procura. -

de inteligent capabil ar fi cine-va

chiar enciclopedist imposibil a

admite el singur, un control,

póte aprecia justa

valóre natura pretentiunilor ce se vor

face, urmare ori cât de consciintios

ar fi esercitiul

gresala va comite va fi in mod

nitiv irevocabil paguba

dupe asemenea putere

dar ni se pare nu pupagubitóre

intereselor

statului.

Nu pretul care s'a aeondat

concesiune, permis a o

numi ast-fel, care se

dice a fi de 30,000, modic, dupe

raport lucrarile va face.-

La acésta vom obiecta dupe

principiele economice, pretul este resulal

ofertil, de

fi el este mare pentru stat, déca

el putea avocatil si

lucrare a da nimic

lui Gr. ; pretul este mare

pentru d-1 PAucescu, se va ve-


4 ALEGTORUL LIBER

dea d-sa, concesienar principal, ca avocat,

dreptul de a avea

tóte procedurile ce va face,

substitui cu alt avocat

bligandu-se personal la

rile de bunk cu proprietarii, la

la efectuarea

la o parte cum a privit

acest Pitucescu vorbind

in ce priveste interesul public, 30,000

vönt aceste

mente de deficituri, este mult

pentru când ne

dim asemenea sume, sub diferite titluri,

se necontenit pentru a aplana

situatiunii, acuma de

vin deficiturile pentru ce regirnul

nu economii.

Römine o ce

Gr. Paucescu, nu ca advocat,

ci ca pretins representant al capitalei pe

délul Mitropolia Cum d-sa, puristul, a

putut concilia cu

aceia de intreprenor concesionar al

când pe drept, pe nedrept, lumea

dat promis

pentru votarea Crawley, d-sa

concesiune care este un

al aceleia ce d-sa votat In camera?

sunt áre delicate in care

omul public trebue se abtie chiar de la

ceea ce sine nu ar avea neoacésta

ar micsora

séle, ar aduce asupra in-

PRIMUL BIUROU

INFORMATIUNI

o IN ROMANIA No. 4.

ce acum Romania

a de Generale,

vAAnduse Inlesnirile ce póte

avea ori-ce acest formându-se

dér o asociatie care sub

luat angajamentu anunciat

deja prin tóte jurnalele ori-ce

póte curând satisfAcutä.

Acest dupe cum se

:

Cu facerea tuturor actelor necesari la

ce a contracta ori-ce

din districte,

creditul fonciar Urban a stärui chiar

se va luerarea.

de datoril intentAri de proa

de sequestre.

De a copia sate or-ce acte de pe la o

autoritgi.

Se cu de Case

Cu arendare de de

Case.

da bani pe (particolar).

Se avansuri mid de bani pe 1-2

3 quitante sub

unel perane solvabile.

da amaneturi (bijuteril).

dependintii cea

de ? Nu este adevörat

femeia Cesar nu trebue s le

?

La acestea vocea stomaculul ne va

respunde este timpul banilor

al materialismului vom nemuritorul

VirgiliA :

fames non mortalia cogis.

Pressa de la 21 ale face

respunderea furtuluT

comis la universitate chiar asupra

ministru al Instructiunil publice.

Ceia-ce un organ al opositiunu

s'a a alega, organul

lui B. Boerescu nu a face.

Este ca fostul ministru de

esterne rnult mult de

asupra acestel cestiuni, dar nimenT

nu se aatepta ca de

d-sa se

acusatiune contra fostuluid-séle coleg.

nu din altd causä, cel putin

din causa armoniel neturburate ce se

de Pressa

in partidului liberal conservatordemocratic,

n'am putincióse arevelatiunl.

Este

ca libertatea ce

unul altul

se concilieze asemenea

ce anirnositate

unul ? Era

gren s se primul pas. De acum

ne a vedea un non

specimen de unire, dup ce am

specimene de liber-

De

tate date de cätre

consorteria

Se póte ca s

avut magicul efect de a putea

duce peptul d-luY Boerescu ceva

care ar sem6na indignatiunea. D-sa,

este adevarat, se obicinuise,

a vedea furându-se numal

de sub dar chiar

este ceva care trece

peste mal culpabile tolerante

!

public de

furtul de la con-

Este imposibil a se descrie

indignatiunea

de crima cutezdtóre care a profanat

cele precióse obiecte

de ale nostru.

Primim aceste momente

represintând figurele tutulor

lucrurilor de aur furate nóptea de

20-21 noembre. Doritorii le pot

dea tóte la administratiunea

iarului nostru.

Nu nurnal parchetul politia

sarcina de a chuta preget

la descoperirea

nalilor a lucrurilor de furate.

este de datoria

a ajuta justitia, veghiând jund

dându'i concursul putincios,

se agent pe de desinteresat pe

de al pentru

investigatiunilor

Itiate.

Tesaurul furat este al museu-

SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR

DIN BUCURESCI

Fondurile destinate cupkelor cu scadenta la

1876 disponibile, se face cunoscut acestor cupke,

acele se la dispositiunea se póte presenta

la Casa in Marele cu de

Noembre 1875, spre plata.

DIRECTIUNEA.

odäl pentru

una de o

sunt de inchiriat chiar de acum

la Sft. George, mobilate nu. Doritorii se

pot adresa la D-na Geanoglu casele Gherasim

vis-a vis de Episcopie.

Batiste.

Perielianu-Buzeu face

noscut

domiciliul strada Dionisie

cunoscut biuroul de

advocatura este tot in casa din strada

13, Telegraf, in care

a locuit acum, etagiul de jos,

Primeste anundurl pentru Ale- deschis regulat de la 8 la

eu un mal ore diminéta, de la 6 pénö la ore séra.

de la peranele din

districte.

Asemenea mai primeste anunciuri penfrancia

germania.

CHIRIAT

Tot de sus din casa pe strada

Primeste Monstre de grâne or-ce alte No. 13, Telegraf, compus din

objecte din Capitalä districte. camere spatióse sus, dou de servi-

DE

DE DE

de cea rasä, in strada No.13,

Telegraf. Tot in acea casä de

un pian aprópe moderat.

In editura

Theatru, a aparut :

A TERILOR INVECINATE

de d. inginer

V. Massaloup coprinde invecinate,

Transilvania, Banatul, Bassarabia indich

cele recente date statistice. Pueste

cea mai complectä

a din a aparut péné

spre usul

esit de sub tipar :

A

numal, ci al

de ce prdat mândria

nu sunt numal

ai publice, ci ai

chiar.

De energia autoritatilor

cetatenilor trebue s se unésch

se concentreze pentru descoperirea

culpabililor. Justitia nu a avut

acum mal importanta,

cetätenil ocasiune

de uni tóte silintele

inteligenta, pentru a se repara imendaune.

Cel descoperind pe va reda

publice de la Petrósa,

va bine-merita la patria româna.

A

cu cea mare satisfactesaurul

de la Petrósa, furat

prin s'a Intômplarea

un individ

ar nisce alte a fitcut

se descopere podóba

Culpabilul, se

dice, a mdrturisit faptul a restituit

cu

vase de ce

mod audacios.

Ele fost imediat depuse pastrare

la Casa de Consemnatiuni.

M. STEFANESCU

Pictor, domiciliat strada

No. 6, dosul Pasagiulul). Fost stipendist

al in streintate

la expositia din Bucuresci

prin acésta se a preda

lectiuni de desemn, depingere caligrasistem

englez, pe la pensionate

pe la particulari.

Asemenea depinge portrete

modeste, conform cu

CALENDARUL TELEGRAFULUI

Dia 10,000 esemplare a mal remas abia

1,500.

materiele Capentru

partea

C. POLYSU

avocat, clientela sa din

povincia s'a mutat strada Episcopiei

Nr. 5, casa Maria

la spatele Episcopiei.

DICTIONAR GENERAL DE DREPT

Se ocupatiuni particolare, precum,

guvernori guvernante, Comptabili, pe

Mosii Contoaruri, ect.

Sunt din Capitalä

distriete, cari vor avea

nea necesitAti a se adresa, coresponda

direct cu biurou un

prompt.

Administratia biuroulul.

A.

Medic-veterinar de la scéla de Medi-

Veterinarie din Bucuresci, cornplectându'si

studiele la sala din Bruxelles,

s'a reintors

serviciele séle ca Vetrinar.

Locuinta hotel Otetelesanu, No. 17.

tori, grajd de çlece cal, de 4

pivnitä mare in Casa

este la din A

se adresa chiar In acea etagiul de jos

de la 9-11 ore diminéta, de la 6 On

la 8 ore

DoctouI MARCOVICI

Are onóre de a incunosciinta clientela

sa din provincie s'a

din streinétate.

Consultatiuni in cabinetul de la

8-9 ore diminéta de la 5--6 ore

séra, strada Brezoianu, No. 23.

DE RACINE

TRADUCTIUNE IN DE G. SION

operA va imediat de

de Pentru intimpinarea

speselor necesaril la tiphrirea acestor

opere, traducAtorul a deschis liste de subs'ag

la multi

amid al literelor la Libräria Prin

subscriptiune ambele opere se pot

3 lei ; dupe impresiune fie-care va costa 2

lei. Subscriptiunea este descbisä la

nele Noembre curent. In acest interval

colectautiI sunt rugati a trimite traducMorubine-voitorului

concurs. La

lui se va publica numele

scri ptorilor.

1?iarele bine-voithe sunt rugate

a reproduce acest anuncia.

literile A B D, va

la

Publicarea pdn subseriptiuni. Subcrierile se

fac la Ghika In Bucuresel strada St.

Visarion No. 16. Din provincil subscrierile

i adresézh cu francate.

Primul de

4.

Proprietatea M

fund, strada No. 26,

stint de doritorii de a le cumpAra

se pot adresa la administratia

Girante responsabile Caragiale. Nationale Intreprenor, C. N. Radulescu.

I

More magazines by this user
Similar magazines