a arta - upload.wikimedia....

ANUL 123. UN ESEMPLAR BANI
an 1.-pe 7 1.
Pentru sträiniitate transportuluf.
40 banf Hnia.
23 Nouembre
Dup retragerea V. Boerescu
din minister, din seide
o parte
ntate d-sa
reintra viata spre a
cariera lucrativA de bancher
sei, Oicem,
la urechie d. Boerescu
puterea din cocu
deosebire d,
Lascar Catargiu, prea se uita
prea voia la timpu
reglementare, cand nuera
pus in capul
de trebuia stea
perdea.
Uitandu-ne la purtarea
de fostul ministru de esterne,
ca consilier tronuluT, ca
fie ca proprietar
politic, aceia
intimilor Beerescu,
nu puteam de
din umere despre aceste
liberale desceptate cam
dupe anT, de o perarmonie
partisaniT
reglementari.
lucrul devine De la
am ajuns la Presa
pretinde -
beral, a lucrat cu
procuvinte
ale - este
liberate, pentru
dd. Lascar Calargio, D.
C.
vederea atitudinei de
independinta de grupul juneT
drepte din de pe
MitropoHeT, Presa aceste espresive
cuvinte :
desbinarea s'ar face,
uniT, vechilor conservatori
s'ar ca
ar posa
al a
al natiuneT va fi la 1»
Scurt coprinfttor. OnorabHul d.
Boerescu se crede de puternic
precum a condus anT
la acum o va conduce
la Natiunea nu
de unde este d. V. Boerescu
West plus est toute
schimbare la a
politic din strada Pensionade
a fi bine
spre a nu se nimenT !
Der, o mult Prese!
proverbul ,
no
nitel. maT de töte,
la
drepte
Acesta
ti-o uaor.
Da, acestá ca
Parlamentar
un regim constitutional
treT partite poHtice
: conservatoril,hberalii
Si, de
!
recunösce mine
nu persónele, ci modul
de aplicare constitue
partite. .:N'am dar de a
amnuntimi a arta
deosebirea de principii
a caracterisa partitele
democrat din Romania.
Acesta fi o
Represintate parlament, aceste
partite, la noT ca aiurea numele
ce
se cali de
liberalii de democratit de
fie-care partit se subdeosebitenuante.
Asia, la noT,
juna drepta, precum esista
centrul precum
juna nu
i independinte,
ideile cele din
democrat !
Si, ce caracterisat marile
cari acestá
pe le Presa,
acest va bine voi a maT ales
la un al patrulea partit,
acel partit care la umbra
guvernuluT, care ar el, care
se din
din favórea celor care trece
de la un minister la altul, fie acesta
alb, rosu care n'are alt
principiú de de a bine-trAi,
inte prostituate cari le-a
ministrul BrAtianu, precum le-a avut
ministrul Ion Ghika, ministrul
A. Golescu, ministrul Kostaki
Epurenu, ministrul Kogálniprecum
le are ministrul
Lascar Catargiu , le
va avea ministrul Dimitrie
Ghika ce alt minister in
Ne va permite Presa ca acest
partit, disciplinat
de cat töte, numim zes-
de a maT jos
cititoriT nostri despre acest
interesant partit, un rol
de important organismul representativ
al nostru, vom
trece acum cercetarea din care
partit este compus ministerul Lascar
Catargiu ce represintA el in
Asemenea vom cerceta ce partipolitico
ac
tuale din ce partituri se
pune majoritatea
actual spre a pretinde
el are tera prin
urmare el are dreptul de a fi constitutionalul
nostru de a
destinatele -
scie !
retragerea ministerului Ion
Ghika, el avea o
mare majoritate, este sciut
r area, a
de a da un
ter in cari nu ad-
LUNI 24 NOUEMBRE 1875
Abonamentele fac In BucurescY, Biserica
VINERI districte In labiurourile
cate se
12
se ministerul Lascar
Catargiu. Din recunoscem
acest minister se din stalpiT
din vr'o
prin educatiunea
fórte bine s
minister conservator, ba chiar
reactionar !
nu va putea
aaia, conservator venia la
Chiar lista
casa sub conducerea
norabilului domn Manolaki Costaki
Epurenu, cruia chiar
pot
litatea de conservator sincer
din causa
de ministerul
Lascar venia conditiunile
favorabile sine
pentru partitul !
acum ce linie de purtare
a acest minister
de aprópe de estela
ne
tinde consecintele
nistratiunef politicei
a bunei din
a a ne cu
condeiul a forma velum
ele sunt notorietate
Ne margini
singura intrebare : fost-a
acest minister credincios
partitului principiilor conservatóre,
de cat el a credincios
tiunilor care,
1866, d. Lascar Catargiu o contrasemnase
de consiliar
al Nu vorbi
cincenatul sd
d. Catargiu, Saturn,
unul
altul : N, Costaforu,
Mavrogheni, V. Boerescu,
din lista primide
cat Ion
acesta voia sa .
cerceta asemine ce -
conservat6re d. Lascar Catargiu
a urmat ministerul ! Ava
forma obiectul stuamiciT
de vor
sa, nechib
suite a introdus
un de pofde
rsbunare cari esistat
tre chiar timpurile cele
d sa a desvoltat
aspiratiunile revolutionare
prin a penmult
timp, nu a ucis,
partitul conservator din
Ne numaT
a cerceta ministerul
Lascar Catargiu este la
1875, ceea ce era la
1871, s'a format
d-sa se maT pe
o majoritate ba
pen a pune intrebarea
in maT o majoritate
conservatóre, un partit
servator, pentru ca Presa
din
ar fi, chiar minoritate,
o a-
la aceste
de urmare a
a putea
cerceta ce
onorabilul
Lascar Catargiu ultimele ace
partit politic a patronat
elemente conservatöre a adus
d-sa Parlament d-sa a intervenit
in chipul
acesta este
de discutat ; inutil de a o demonstra,
d-sa n'a
chiar
va interveni
facia
d. Lascar Catargiu fi
venit partitului
tor, care l'a adus la a
. are curagiul de a
pretinde este cap !
cesta n'a In alegerT, d-sa a
couservatorl- adevratii
conservatorT, fie
les urgie a corndemocratl.
Dd.
Manolaki Costaki,
Colonel G.
conservatorT caracter
fost cu
care fost
represintantif partite
opuse fie din centru, fie din
fie dd. Ion Ghica, A. Golescu,
Cogálnicenu, D.
P. fie dd. BrAtianu,
N. Ferechide, E.
tescu, Danielenu etc. chiar
d. Candiano, espresiune
a elementului
D. Catargiu a
!
partitele, prin partitul care
l'a adus la putere; d-sa a
töte canclidaturile , fie conservatöre.,
fie liberale, fie
ele ale unor de
racter de principil
de determinate
solide ! A un partit care
d. Lascar Catargiu l'a favorisat
l'a sprijinit din töte puterile ultimele
sele alegerT, de aceia l'a
adus mare majoritate in
acest partit, precum
este democrat, asenu
este conservator. Acost
partit, Beniaminul de predilectiune
al Catargiu, este
acel al patrulea partit : guvernamentale
de care
Acest partit a avut
spre a intra
maT sus.
des-
Parlament
a umple
Ce drapel
din délul Mitropoel
a introdus
sine, o spune o spune
chiar concesionarul
gura mare.
Crawley, a-
de la acost
partit, de la Camerá
din politice,
fie conservator, fie liberal, fie
democrat, la
valor,- el de
conser-
s'a desem-

nat prin Meila
acea majoritate
din drepla din
care vorbesce, bine
aiuresce va marturisi
Presa, pre onórea sa,
o deosebire ca de la cer la
ce de partituri,
la representatiunea
opere bufe a Offen-
Barbe-Bleue, se pare Vcurtea
pe rege
pe o linie,
la picióre ; cand unul se
a tinea capul
rege, o voce tunet:
les Alvarez ! Capul la
ca !
domnul Boerescu Camera
de la Mitropolie. ce o
voce se rádica, ce un singur
semn de demnitate de
se regele din
strada : Comme
les autres, Alvarez ! D'a-busele ca
- Si de-abia s'a deschis
pentru d. A. Catargiu,
nu i se pot imputa
ostile pentru
primul ministru, pentru partitul
conservator a cerut de a se face
un act de dreptate- carele
cele-l-alte Camere din este
un act de
, acela ca la represintate
tóte nuantele mdcar ale
speriat
cut foc contra colonelului G. Manu
neintrat in
desertiune,
-
Prea cher -
mi se pare suntet numit
locurile unde ard smirna tmdia.
de la
oparte denominatiunile parlamentare
politice cari nu se potrivesc
de cu starea a
crurilor. Guvernul pe care '1 trômbivó
va veni bine ca
a drepla
pe Si conservatoril
liberalii democratil,
de
racter, n'a gasit har sa ! De
aceia fost
democratilor, liberalilor,
conservatorilor. numele,
am putea multe
din d-vóstra, cari
parte din majoritatea
I. din a I. Ghica,
din aceea a Manolache Costache,
etc. Cu o mica
ne unim a vó decerne
patenta de democrato-liberalo-conserpôn
ce, dup timp un al pa-
adjectiv ! Si
nea or d-vóstra, tot
sunt partiturr,
de la
unit
pentru convins
dd. Lascar Catargiu, Dimitrie
G-hica sunt libede
ce nu
pe d. Stefan Grece'nu,- apoi roguv,
din spucare
lege reactionara
in de tine
democralo-liberalo-conservalóre?
nu d-vóstra, liberalilor
centra, votat
care ucis independinta
nu legea rea
arestului
preventiv materie de delícte de
a mar multor
de crime nu
inzestrat acea lege
a tocmelilor agricole, care face
ranilor nostri o conclitiune rea
conditiunea negrilor din
merica, undo se emancipa,
sub gloriosul regim acprin
s'a introclus contra
chasse l'homme», góna
de ne putem esprima asia !
nu votat
Presa
comunald, care a
ale satelor
tre, care, prin
al Stefan a
feudalitatea nóstre
rurale, lege care conservatori
ca Manolache Costache,
lonel Mano, A. Catargiu, stigmatisat-o
de d-vósträ,
falsi liberalf,
siunea celel mai !
ce lege reactionard
mai a mai
remas de a fi in pentru
ca la votarea retrageti
din asociatiune
democrato-liberalo-conservatore
dar de la Presa, o ropetim,
de-o-parte
politice. Camera nu
partituri politice.
o recunóscem totusi, do partite :
mare, imensa majoritate, care a
votat concesiunea Crawley, altul
numr, prin castitatea
sa, care tine a'si numele
de !
Nu dar pentru acest voiesce
a la regulamentul or
ganic, a remâne
preotii
strigati la amenintati
cu centrul d-vóstra, ba chiar,
(!) ; ci
pentru acest grup
independinta,
a nu se confundu trii,
intea istoriel, cu majoritatea d-vósdemocrato
-liberalo-conservatore !
D. Ghica, ales, ocasiunea
ultimelor ca deputat,
dat demisiunea din camerä .
testul d-séle
Domnule presedinte,
mö rog, a primi demisiunea
mea de deputat.
Incredintarea prea
mele consideratiuni.
L Chin.
22 nouembre 1875.
Asemenea demisiunile deputatilor
depuse in sesifost
in prirnite
in
DIN AFARA
In Francia atentiuuea este
asupra ultimelor decisiunl ce va lua adunarea
de a se disolva.
francese cu data de decembre
in a treia a
electorale, tóte amendamentele
fost respinse. Un amendament
al d-lui Testelin care tindea a reduce
de la 100 la 75 de populacircumscriptiunile
ce numesc deputat,
de se a fi bine
6re-care cerc de deputati, cu tóte
acestea la vot a respinsä,
nind sa de 226
contra 406.
Lupta a fost aseminea
articolului privitor la diminutiunea
Algeria Resultatul a fost
Adunarea cu 379 voturi contra 330
a votul dat a doua
prin care se reduce la jum6tate numörul
deputatilor atribuiti africane.
Remâne a se discuta vota chestiunea
represintatiunii colonielor, a detercircumscriptiilor
electorele,
probabil, votul total a legil electorale.
Le mai
din propun de a cere
estensiunea puterilor comisiunil de percare
va trebui siegeze din
momentul proroggrii
la reunirea nouilor Camere.
ar cere ca acéstä comisiune,
de a se numal a convoca
Adunarea in cas de - dupe
cum prescrie art. 32 din Constitutia din
- dénsa se bucure de un drept
real de control asupra actiunii guvernuast-fel
impiedice, timpul
alegerilor, administrativa
candidatura
Relativ la discursul pronuntat de d.
Paul de Cassagnac in favórea imperiuluY,
francese printio ordonantä
a de instructiä, d. Tarbé
des Sablons de la d.
Cassagnac de la le sunt
curtil
Se procurorul va
cuvéntul In afacere.
Reuniunea presel departamentale republicane
este de spre a asigura
libertatea sinceritatea starea
de trebuie Francia.
Ea In contra ce
proectul guvernului stabilesce conditiunile
de pus rädicarea stárii
de solidaritate este
de tóte principiele anterióre.
Reuniunea crede
stäril de este o necesitate de primul
ordin pe comisia
pentru a asigura, sacrifice
drepturile presel,
de guvern.
Comisiunea a ascultat sindicatele predin
Paris departamente, cari
ales véndarea pe cale
privinta
listel senatorilor. perfectá nu
s'a stabilit drépta grupele stângel.
In privinta cestiunif canalulul de Suez,
gazeta Londra protestézá de
tentiunile ale Engliterei, care
nu vede acest act politic de cât un
act de
Times amintesce o
tzarul Nicolae a propus Engliterei de a
Egiptul de läsa Constantinopolea,
:
nu a ne anesa Egiptul,
nu trebue ca Rusia presupuig
suntem gata a primi tocméla
Nicolae.»
o din Atena din
Paris Adunarea represintantilor
Greciel a o comisiune de 9
membri a o cercetare
a formula un act de acusare
contra ministerulul Bulgaris.
mera reservat dreptul de -
chisóre preventivg,.
Depesile din Spania generalul
Quesada are la Madrid
pentru a lua dénsul comunicatiune de
faimosul plan al ministerulut de resbel.
Dupe telegramele oficiale, proclamatiunea
din a lui don Carlos a fost
de armata
Alte scirl comunica armata carlistä
se preparä activaminte pentru luptä. Un
vas engles a la Motrico o debarcare
pentru
Se desminte din Londra pe cale oficiale
scirea Spania
Statele-Unite ar incurcate. Negociatiunile
cele do tri pe cale
fórte
In privinta cestiunii incidentului turco-slav,
cele mal Insemnate :
Times o depesiä din Berlin,
dela 28 nouembre, in care se spune
Pórta va comunica In curénd puterilor
semnatare ale tractatulul dela Paris -
ectele de reforme ce propune
administratia locale.
Revista de din Viena
Pórta fäcut demersuri esplicative
pe guvernul muntenegrén privinta
sgomotelor
ar fi voind se amestece
turburärile slave. Principele Muntenea
declarat nu scie nimic despre
acésta.
Cele-alte recomandat prin-
Muntenegrului neutralitatea.
Austria, particular, i-a arötat
In casul el ar interveni, nu ar
mai trebui sä compteze pe subventiunea
Austria pentru erzegovinenl.
din Ragusa, dela 28 noséra,
Rauf-pasa este la
Gatzko 25 de batalióne. Curierul lui
de la Constantinopol a fost prins. Guvernul
este imposibil d'a trämite
alte rentärirl 'I recomandä Inlupta.
Este cät-va timp de când crimele de
tot felul pretutindeni gróza
populatiune la
Atrocitatea curagiul care se comit
dovedesc, din nenorocire, industria
cötorilor de rele se la pros-
Intr'un interval fórte scurt, avua
mai multe asemenea
In biserica
de la Paserea, de pe preotul
ce serviciul divin, schitul
nu se de a comite
chiar un procuror
un jude de ce se aflaü din
Intémplare acolo. In cele din ei
ptrunserg criminale
péné in palatul Academiel, de unde a
altele din cele
pretióse ale nostru
tional. S'a furat vestita cu de
aur, care din pericole
ocasia peregrinagiului prin
Biata ! a ajuns-o ea réndul
a sermana dintr'o
era de aur, sub

acest regim de jefuire, de
de imposite.
S'a dus dér ageia care agerimea
facuse popular proverbul
care aröta
al gratie ordinel
publice care domnesce in
gratie protectiunii ce
de gasesc in unele din treptele
industria prosperéza,
ail ajuns concure, déca nu
pe ce le dat esemple de
jaf de nu mai
jefuiesc nóptea pe drumuri
prin ca ci comit mai
adesea aceste crime 'naméda-mare,
centrul capitala ochii, putem dice,
al agentilor publici -
nu fac falimente in cari sii
se dea atata la fie de ; ei
fug ca Nicolae Christu cu multe
lióne, a un activ care
soldeze cheltuelile de publicatiune
ale falimentului. In fine o
ca acésta a ajuns o de
rénd. de cu Ambron, cu
Strusberg cu Bleichroeder, se chiar
cu tot se sparg chiar
localele publice când ele contin closce
de aur.
progres prosperitate!
din industriele singura. din
norocire, la care se póte aplica cu veracitate
frasa din mesagiul domnesc care
vorbesce de progresul crescénd al po-
de in
museul nostru, de scirea s'a furat
de aur, asociatia ideelor
gândim voia nóstri la un
puns al Ministru de d.
Mavrogheni, cu ocasia
relative la disparitiunea a
milióne de oca de sare, din ocnele
statului. D. Mavrogheni a atunci
altele, pentru a justifica aneacoperita
s'a
topit sub actiunea Gândindu-ne
la acest rêspuns ne realitate
s'a furat closca cu de aur
la Museul statului? nu fi sburat
ea ca tóte closcele de nu ?
Déca muntii de sare se topesc de
lesne, sub regimul de dupe d-1
Mavrogheni, de ce o de
aur nu sbóre ?
Ori cum ea a pui
tot din museul nostru, ce nu
cred lesne la ca acelea cu
d-lui Mavrogheni, sustin s'a furut,
sunt tot va
teni votatori democratico liberali-conservatori,
Buzatul dela de
ce cu mestesugul curagiul
ajuns pén institutiunea conservatóre
a senatulul, la museul din palatul
Academia
Avem dér a inregistra un in
cu dis-
Cine scie déca la chesatul
nevoia care se regimul,
nu avea la
ca biata de
aur, ca acopere cu dénsa o
care din deficitul budgetului. Acésta
era una din acele resurse miraculóse
de cari vorbesce mesagiul
cari se promitea acoperirea
noui
acum
cu closca a echiliingenios
al budgetului.
vorbim de budget,
turalmente de deficitul ce ne
nu putem trece sub o ce
sim laconicul care se
dice principala va
guvernul Séle, este o
reductiune a cheltuielilor tóte
ramurile administratiunii reducerea acestor
cheltuieli la strictul Adin
acésti
care, dupe noi, situatiunea de
singuri salva Numai
se
mod just echitabil. Voim se
tóte cheltuelile i se
cele-l-alte la strictul necesar,
; nu, pe când trén
toril se pretutindeni ca
ai petrec lefuri sinecure
colosale, bietul care muncesce
tAiându-i-se, o
parte o din hrana
desti care nutresce dénsul familia
lui. acusatl
nu propunem nimic practic,
va din insemnate ce
numal ele singure pot umplea o
mare parte din golul ce este budge -
tul statului.
1. este vorba de reducerea
tuelilor la strictul de un
comun ce fie-care din noi trebue
facem pentru salvarea
acest fie cu
mare mai considerabil, personagiul
este sus pus la statului,
propunem se lista civile a
Séle dela 100,000 la 30,000
propunere pe care
ria Sa facia generale ce ametesaurul
public a popucare
a dat pe cot-
Strusberg, Bleichroeder
printl germani, -o va priimi
murmure, ba chiar cu satisfactiune,
cu acest articol remâne
casa o de doe
milióne. De prisos
tiunea ce propunem vederea
enunciat a
necesaria, este departe de a fi
sagerata, ne mai ales
presedintele republicei francese are
sute fraud pe an, 70,000 galbani,
acela al Republicei americane
mai putin. Ni se va nu mai la
noi nu este Republica ; la acésta vom resla
déca numai
republica se
2. se proportiuni rationabile
cele-l-alte la un
minimum necesar pentru
3. se cheltuelile diplomatice
de cheltuell inutile care
nu servesc adesea pentru a se susdin
tesaurul public guvernele neovinovate,
care pe altele
coruptiunea pervertirea
spiritului public. Un guvern leal
nu are cumpere cu
laude protectiune, el se sustine
cu faptele séle, sprijinul
nil al presel oneste este pentru
cea mare putere. se dér
acest articol.
4. se plata agentinostri
din pentru nu
lux se stima
strAinilor. suntem o natiune demomuncitóre,
avem
de risipitorl de fanfaroni
ca ne represinte.
5. se secrete
nu servesc adesea pentru
ALEGETORUL LTBER
rusinóse criminale din care se
hränesc sp'onii, banditii
G. se sub-prefectii din
inutili coruptori
adevörate lipitori veninóse, nu
sug, dér ucid tot ce se apropie de Ei
sunt ca lumea
o pentru
bietele populatiuni rurale, pe care le
streinilor veneticilor,
a acelora cari fac esploatarea
saténului singura Ori cine
a fost scie de inutil
de este zapciul El este silit
chiar de situatiunea ce-i este
creatil, de a ca ast-fel
lui, a necesari,
este legitimarea se redar
tóte sub-prefecturile
téra, pentru ratiune de utilitate, de
de economie.
7. se receptacul
de tot ce este selba
tic. - se din corpul social acare,
pe tot
serios margini,
ajunge a societatea pe
protegiând pe pe
- atributiunile
in sub controlul
mu ne.
8. se In fine sinecurele
concesiunile sub ori ce cari se traduc
atâtea sarcini bugetare, neputéndu-se
legitima favórea
ce puternicii vor acorde
neofit adept care in perpetuarea
la statului.
câte-va principale pe
altele , cestiunele puntele
mid de cari nu trebuese
despretuite, pentru face ea
lacul, inspirându-se de
de a nu se face
din
Dar óre ast-fel de are de
supuie guvernul ele posibile
un guvern basat pe
pe ? lucru de
care ne pentru care vom
noi, ca povguesc pe risipitori
pe in rele, prepustie.
se
vor face, se dar ele se vor face
mai asupra necesar,
acest regim este un regim de reducere
asupra esistentii omului, de
a populatiunii.
când spunem ast-fel de
va propune acest guvern, suntem autorisati
la acésta de actele de
diva, la care este necesitatea
de care nu pot fugi
ce se dic cari, din
ciune nu din interes,
s'ati apropiat dc dénsul. Un act de felul
acesta gäsim uMonitorul» de la 19 noembre
care o procuri
putere ce se d-luI Grigore
PAucescu, representantul capitalei pe
Mitropolia care ministerul de
publice cu procedura
de a terenurilor rela
concesiunea Ploesci-Predél acorlui
Crawley la Sultan-Mezat. -
In facia acestel de
ilimitate, ne am multe
cari suntem a le face in
public, - pentru ori cât de circumsam
fi de a atinge susceptibilitatea
persónelor, nu ne putem opri de a ne
face când este vorba de lucrul
public fie-ne permis a o chiar
de moralitatea
Ast-fel era absolut
procuri ? Trebuia ca fie
cu de
ca acelea coprinse ? Déca,
ne inchipuim, serviciul acesta nu va
fi gratuit din partea d-lui PAucescu, care
este pretul care i s'a acordat
concesiune ce a scut din aceia a lui
de d-luI ca deputat
déca statul nu putea ajunge la realisarea
acelor abstractiune
de persóna lui ca
cat, trecénd suma ce'i
d-lui, la capitolul economielor ? Seim
mult onerósele conditiuni din concesiunea
Crawley, este acésta, ca staespropieze
pe calea pe proterenurilor,
forfait asupra
sa acésta o de fiecare
chilometru. statul era
obligat la espropiare fie pe
cale de fie pe calea
de espropiare. Dér obligatiune
a aducea sine Insarcinarea
d-lui ca represenal
ca mai
ca representant al statului, nu se
din ce'l
care trateze proprietaril ? Si,
la o parte pleiada functionarilor, de
ni s'ar obiecta el trebuia fie un
avocat, nu era din avocatii stacare
fie insArcinat cu
siune inspire tot atâta ca
d. ?
nu ni se avocatii statulul
nu sunt de ajuns, când este deja un proect
depus pentru reducerea când
inchipuiesce avocatii stapentru
procesele care i se
pot face.
Nu vorbim de natura ce i se
d-lui ca avocat
procuri. Cum un avocat al póte
el trateze definitiv actele
de transactiune când administratiunea
domenielor, dupe lege, nu
póte transige föri o lege speciali
la o arcésta dupe consultul
avocatilor cu alte forma-
? Ei bine, facultatea ce are d.
ucescu in este mare
aceia a administratorilor domenielor
d-sa póte transige numele
statulul pentru
tele de d-sa vor avea
rie ca ar fost de
nistru, dice procura. -
de inteligent capabil ar fi cine-va
chiar enciclopedist imposibil a
admite el singur, un control,
póte aprecia justa
valóre natura pretentiunilor ce se vor
face, urmare ori cât de consciintios
ar fi esercitiul
gresala va comite va fi in mod
nitiv irevocabil paguba
dupe asemenea putere
dar ni se pare nu pupagubitóre
intereselor
statului.
Nu pretul care s'a aeondat
concesiune, permis a o
numi ast-fel, care se
dice a fi de 30,000, modic, dupe
raport lucrarile va face.-
La acésta vom obiecta dupe
principiele economice, pretul este resulal
ofertil, de
fi el este mare pentru stat, déca
el putea avocatil si
lucrare a da nimic
lui Gr. ; pretul este mare
pentru d-1 PAucescu, se va ve-

4 ALEGTORUL LIBER
dea d-sa, concesienar principal, ca avocat,
dreptul de a avea
tóte procedurile ce va face,
substitui cu alt avocat
bligandu-se personal la
rile de bunk cu proprietarii, la
la efectuarea
la o parte cum a privit
acest Pitucescu vorbind
in ce priveste interesul public, 30,000
vönt aceste
mente de deficituri, este mult
pentru când ne
dim asemenea sume, sub diferite titluri,
se necontenit pentru a aplana
situatiunii, acuma de
vin deficiturile pentru ce regirnul
nu economii.
Römine o ce
Gr. Paucescu, nu ca advocat,
ci ca pretins representant al capitalei pe
délul Mitropolia Cum d-sa, puristul, a
putut concilia cu
aceia de intreprenor concesionar al
când pe drept, pe nedrept, lumea
dat promis
pentru votarea Crawley, d-sa
concesiune care este un
al aceleia ce d-sa votat In camera?
sunt áre delicate in care
omul public trebue se abtie chiar de la
ceea ce sine nu ar avea neoacésta
ar micsora
séle, ar aduce asupra in-
PRIMUL BIUROU
INFORMATIUNI
o IN ROMANIA No. 4.
ce acum Romania
a de Generale,
vAAnduse Inlesnirile ce póte
avea ori-ce acest formându-se
dér o asociatie care sub
luat angajamentu anunciat
deja prin tóte jurnalele ori-ce
póte curând satisfAcutä.
Acest dupe cum se
:
Cu facerea tuturor actelor necesari la
ce a contracta ori-ce
din districte,
creditul fonciar Urban a stärui chiar
se va luerarea.
de datoril intentAri de proa
de sequestre.
De a copia sate or-ce acte de pe la o
autoritgi.
Se cu de Case
Cu arendare de de
Case.
da bani pe (particolar).
Se avansuri mid de bani pe 1-2
3 quitante sub
unel perane solvabile.
da amaneturi (bijuteril).
dependintii cea
de ? Nu este adevörat
femeia Cesar nu trebue s le
?
La acestea vocea stomaculul ne va
respunde este timpul banilor
al materialismului vom nemuritorul
VirgiliA :
fames non mortalia cogis.
Pressa de la 21 ale face
respunderea furtuluT
comis la universitate chiar asupra
ministru al Instructiunil publice.
Ceia-ce un organ al opositiunu
s'a a alega, organul
lui B. Boerescu nu a face.
Este ca fostul ministru de
esterne rnult mult de
asupra acestel cestiuni, dar nimenT
nu se aatepta ca de
d-sa se
acusatiune contra fostuluid-séle coleg.
nu din altd causä, cel putin
din causa armoniel neturburate ce se
de Pressa
in partidului liberal conservatordemocratic,
n'am putincióse arevelatiunl.
Este
ca libertatea ce
unul altul
se concilieze asemenea
ce anirnositate
unul ? Era
gren s se primul pas. De acum
ne a vedea un non
specimen de unire, dup ce am
specimene de liber-
De
tate date de cätre
consorteria
Se póte ca s
avut magicul efect de a putea
duce peptul d-luY Boerescu ceva
care ar sem6na indignatiunea. D-sa,
este adevarat, se obicinuise,
a vedea furându-se numal
de sub dar chiar
este ceva care trece
peste mal culpabile tolerante
!
public de
furtul de la con-
Este imposibil a se descrie
indignatiunea
de crima cutezdtóre care a profanat
cele precióse obiecte
de ale nostru.
Primim aceste momente
represintând figurele tutulor
lucrurilor de aur furate nóptea de
20-21 noembre. Doritorii le pot
dea tóte la administratiunea
iarului nostru.
Nu nurnal parchetul politia
sarcina de a chuta preget
la descoperirea
nalilor a lucrurilor de furate.
este de datoria
a ajuta justitia, veghiând jund
dându'i concursul putincios,
se agent pe de desinteresat pe
de al pentru
investigatiunilor
Itiate.
Tesaurul furat este al museu-
SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR
DIN BUCURESCI
Fondurile destinate cupkelor cu scadenta la
1876 disponibile, se face cunoscut acestor cupke,
acele se la dispositiunea se póte presenta
la Casa in Marele cu de
Noembre 1875, spre plata.
DIRECTIUNEA.
odäl pentru
una de o
sunt de inchiriat chiar de acum
la Sft. George, mobilate nu. Doritorii se
pot adresa la D-na Geanoglu casele Gherasim
vis-a vis de Episcopie.
Batiste.
Perielianu-Buzeu face
noscut
domiciliul strada Dionisie
cunoscut biuroul de
advocatura este tot in casa din strada
13, Telegraf, in care
a locuit acum, etagiul de jos,
Primeste anundurl pentru Ale- deschis regulat de la 8 la
eu un mal ore diminéta, de la 6 pénö la ore séra.
de la peranele din
districte.
Asemenea mai primeste anunciuri penfrancia
germania.
CHIRIAT
Tot de sus din casa pe strada
Primeste Monstre de grâne or-ce alte No. 13, Telegraf, compus din
objecte din Capitalä districte. camere spatióse sus, dou de servi-
DE
DE DE
de cea rasä, in strada No.13,
Telegraf. Tot in acea casä de
un pian aprópe moderat.
In editura
Theatru, a aparut :
A TERILOR INVECINATE
de d. inginer
V. Massaloup coprinde invecinate,
Transilvania, Banatul, Bassarabia indich
cele recente date statistice. Pueste
cea mai complectä
a din a aparut péné
spre usul
esit de sub tipar :
A
numal, ci al
de ce prdat mândria
nu sunt numal
ai publice, ci ai
chiar.
De energia autoritatilor
cetatenilor trebue s se unésch
se concentreze pentru descoperirea
culpabililor. Justitia nu a avut
acum mal importanta,
cetätenil ocasiune
de uni tóte silintele
inteligenta, pentru a se repara imendaune.
Cel descoperind pe va reda
publice de la Petrósa,
va bine-merita la patria româna.
A
cu cea mare satisfactesaurul
de la Petrósa, furat
prin s'a Intômplarea
un individ
ar nisce alte a fitcut
se descopere podóba
Culpabilul, se
dice, a mdrturisit faptul a restituit
cu
vase de ce
mod audacios.
Ele fost imediat depuse pastrare
la Casa de Consemnatiuni.
M. STEFANESCU
Pictor, domiciliat strada
No. 6, dosul Pasagiulul). Fost stipendist
al in streintate
la expositia din Bucuresci
prin acésta se a preda
lectiuni de desemn, depingere caligrasistem
englez, pe la pensionate
pe la particulari.
Asemenea depinge portrete
modeste, conform cu
CALENDARUL TELEGRAFULUI
Dia 10,000 esemplare a mal remas abia
1,500.
materiele Capentru
partea
C. POLYSU
avocat, clientela sa din
povincia s'a mutat strada Episcopiei
Nr. 5, casa Maria
la spatele Episcopiei.
DICTIONAR GENERAL DE DREPT
Se ocupatiuni particolare, precum,
guvernori guvernante, Comptabili, pe
Mosii Contoaruri, ect.
Sunt din Capitalä
distriete, cari vor avea
nea necesitAti a se adresa, coresponda
direct cu biurou un
prompt.
Administratia biuroulul.
A.
Medic-veterinar de la scéla de Medi-
Veterinarie din Bucuresci, cornplectându'si
studiele la sala din Bruxelles,
s'a reintors
serviciele séle ca Vetrinar.
Locuinta hotel Otetelesanu, No. 17.
tori, grajd de çlece cal, de 4
pivnitä mare in Casa
este la din A
se adresa chiar In acea etagiul de jos
de la 9-11 ore diminéta, de la 6 On
la 8 ore
DoctouI MARCOVICI
Are onóre de a incunosciinta clientela
sa din provincie s'a
din streinétate.
Consultatiuni in cabinetul de la
8-9 ore diminéta de la 5--6 ore
séra, strada Brezoianu, No. 23.
DE RACINE
TRADUCTIUNE IN DE G. SION
operA va imediat de
de Pentru intimpinarea
speselor necesaril la tiphrirea acestor
opere, traducAtorul a deschis liste de subs'ag
la multi
amid al literelor la Libräria Prin
subscriptiune ambele opere se pot
3 lei ; dupe impresiune fie-care va costa 2
lei. Subscriptiunea este descbisä la
nele Noembre curent. In acest interval
colectautiI sunt rugati a trimite traducMorubine-voitorului
concurs. La
lui se va publica numele
scri ptorilor.
1?iarele bine-voithe sunt rugate
a reproduce acest anuncia.
literile A B D, va
la
Publicarea pdn subseriptiuni. Subcrierile se
fac la Ghika In Bucuresel strada St.
Visarion No. 16. Din provincil subscrierile
i adresézh cu francate.
Primul de
4.
Proprietatea M
fund, strada No. 26,
stint de doritorii de a le cumpAra
se pot adresa la administratia
Girante responsabile Caragiale. Nationale Intreprenor, C. N. Radulescu.
I