Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI
ZONAL
VALEA HÂRTIBACIULUI, JUDEŢUL SIBIU
Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTǍRII REGIONALE ŞI LOCUINŢEI
Proiectant: UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Centrul de Geografie Regională
Şef de Proiect: Prof. univ. dr. Pompei Cocean
Iunie, 2012
1

COLECTIV ELABORARE
1. Prof. univ. dr. Pompei COCEAN – Şef de proiect
2. Conf. dr. Ştefan DEZSI
3. Conf. dr. Vasile ZOTIC
4. Conf. dr. Liviu NICOARĂ
5. Şef lucr. dr. Sorin FILIP
6. Şef lucr. dr. Raularian RUSU
7. Şef lucr. dr. Cristian Nicolae BOŢAN
8. Şef lucr. dr. Iuliu VESCAN
9. Şef lucr. dr. Oana Ramona ILOVAN
10. Şef lucr. dr. Viorel PUIU
11. Şef lucr. dr. Radu COCEAN
12. Şef lucr. dr. Ioan FODOREAN
13. Cerc. şt. III dr. Ana-Maria POP
14. Asist. univ.drd. Silviu FONOGEA
15. Asist. univ.drd. Ciprian MOLDOVAN
16. Tehn. Nastasia BOIA
CUPRINS
2

Partea I – EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE. FACTORII-CHEIE AI
AMENAJĂRII ŞI DEZVOLTĂRII VĂII HÂRTIBACIULUI ….................................
1. Evaluarea situaţiei existente ............................................................................... 5
2. Valea Hârtibaciului şi dezvoltarea durabilă (principii şi obiective) ............... 6
3. Factorii catalizatori ai dezvoltării Văii Hârtibaciului ..................................... 9
4. Baza de susţinere a dezvoltării Văii Hârtibaciului ........................................... 13
5. Etapele amenajării şi dezvoltării teritoriului ................................................... 14
Partea a II-a – STRATEGIA DE DEZVOLTARE A VĂII HÂRTIBACIULUI ......... 17
1. Coordonate majore ale strategiei ...................................................................... 17
CAP. 1. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE ........................................... 18
CAP. 2. OBIECTIVE SECTORIALE (PE DOMENII) ..................................... 22
2.1. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI ………………….............. 22
2.1.1. Cadrul natural/mediul ……………………………….................................. 22
2.1.2. Patrimoniul natural şi construit .................................................................. 28
2.1.2.1. Patrimoniul natural ....................................................................................... 28
2.1.2.2. Patrimoniul construit .................................................................................... 29
2.1.3. Reţeaua de localităţi ...................................................................................... 38
2.1.4. Infrastructura tehnică a teritoriului ............................................................ 43
2.2. RESURSELE UMANE ........................................................................................ 61
2.3. ECONOMIA ....................................................................................................... 66
2.3.1. Agricultura ..................................................................................................... 68
2.3.2. Industria şi serviciile ..................................................................................... 73
2.3.3. Turismul ......................................................................................................... 77
2.4. ASPECTELE SOCIALE ...................................................................................... 94
3
Pag.
5

2.4.1. Învăţământul ................................................................................................. 94
2.4.2. Ocrotirea sănătăţii ........................................................................................ 98
2.4.3. Cultura ........................................................................................................... 100
CAP. 3. ZONIFICAREA TERITORIALĂ ........................................................... 101
CAP. 4. CHOREMA DEZVOLTĂRII REGIONALE ........................................ 105
CAP. 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ ..................... 109
Evidenţierea impactului potenţial asupra ariilor, habitatelor şi speciilor din zonă 114
Măsurile de reducere a impactului planului asupra habitatelor şi speciilor de
interes comunitar din zonă
Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului 116
Glosar de termeni ..................................................................................................... 117
Bibliografie................................................................................................................ 124
Borderou de piese desenate....................................................................................... 127
4
115

PARTEA I
EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE. FACTORII-CHEIE AI
AMENAJĂRII ŞI DEZVOLTĂRII VĂII HÂRTIBACIULUI
1. Evaluarea situaţiei existente
Prima etapă a Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului,
judeţul Sibiu a fost dedicată situaţiei existente şi disfuncţionalităţilor ce derivă din aceasta
şi care trebuie remediate urgent, demers fără de care nu s-ar ajunge la o cunoaştere exactă a
problemelor din teritoriu. Trecând în revistă aspectele teoretice menite a descifra mecanismul
de funcţionare al sintagmei „dezvoltare teritorială durabilă”, investigaţiile colectivului de
elaborare a planului de amenajare s-au oprit asupra sublinierii tuturor factorilor de susţinere
(potenţialul geomorfologic, climatic, hidrologic, bio-pedogeografic şi cel environmental), a
componentei umane şi habitaţionale şi a celor derivate (patrimoniul construit, infrastructura
tehnică, economia, aspectele socio-culturale), dar şi asupra interrelaţionării lor şi a
principalelor probleme pe care le prezintă. Ba mai mult, o sinteză a acestor aspecte a fost
redată prin analiza diagnostic SWOT, unde au fost schiţate în linii mari posibilităţile de
revigorare ale teritoriului dat.
Poziţionarea centrală a Văii Hârtibaciului ar face trimitere, într-o primă instanţă, la o
regiune puternic dezvoltată, ce şi-a valorificat din plin avantajul amplasării geografice. În
realitate, lucrurile sunt diferite. Dihotomia centru – perifericitate dobândeşte în acest context
alte valenţe, centrul devine el însuşi o „periferie”, atât prin raportarea la scară
departamentală cât şi la nivel naţional. Cauzele acestei izolări sunt date de puternicul caracter
rural al aşezărilor bazinului Văii Hârtibaciului, de o economie slab dezvoltată şi mai ales
datorită lipsei de racordare cu unităţile teritoriale învecinate, căile de comunicaţie rutiere şi
feroviare atingând doar tangenţial această regiune.
Suprapus Podişului Hârtibaciu, arealul analizat este inclus în linii mari zonei protejate
omonime, parte componentă a reţelei NATURA 2000, caracterizându-se printr-o extensiune
remarcabilă a pajiştilor şi fâneţelor, o carte de vizită a biodiversităţii teritoriale, augmentată şi
de decretarea ca areale protejate a alte două entităţi teritoriale: „Oltul Mijlociu – Cibin –
Hârtibaciu” şi „Sighişoara – Târnava Mare”, ceea ce îi asigură Văii Hârtibaciului cadrul optim
pentru declararea unei „regiuni ecologice durabile”, atâta timp cât vor fi implementate măsuri
clare de organizare şi amenajare raţională ale acesteia.
Principalul obiectiv al regiunii l-a constituit demonstrarea faptului că Valea
Hârtibaciului este o unitate teritorială de tip program, pentru care realizarea unui astfel de plan
de amenajare constituie o acţiune binevenită. S-a pornit de la premisa că acest deziderat poate
fi înfăptuit printr-o restructurare a relaţiei dintre mediul urban şi cel rural, fapt realizat de
altfel prin surprinderea mecanismelor de interrelaţionare dintre cele două medii rezidenţiale.
Pe lângă acest obiectiv general, strategia de dezvoltare a urmărit, secvenţial, obiectivele
5

specifice pentru fiecare componentă a sistemului teritorial, elementele de inovare fiind date
tocmai de propunerile pertinente, detaliate, concretizate sub forma unui set de direcţii, măsuri
şi acţiuni de dezvoltare şi rezultate dintr-o radiografiere atentă a situaţiei existente şi a
creionării disfuncţionalităţilor.
Un alt aspect ce merită supus atenţiei îl constituie eliminarea prejudecăţilor legate de
structura geodemografică a populaţiei, respectiv catalogările regiunii prin prisma aportului
însemnat al populaţiei ţigăneşti, situaţia din teren confirmând deschiderea acestora spre
acţiuni de incluziune socială. Pe de altă parte, mozaicul etnic prezent secole la rând, chiar
dacă actualmente membrii unor etnii au dispărut din teritoriu (a se vedea populaţia săsească),
a asigurat şi poate asigura diversitatea multiculturală a regiunii, investită ca atare şi ca pecete
pregnantă a acesteia.
Realizarea coeziunii teritoriale a intrat în atenţia specialiştilor şi practicienilor din
toate câmpurile de acţiune şi din toate domeniile de activitate, suscitând din ce în ce mai mult
interesul actorilor locali. Stă mărturie pentru Valea Hârtibaciului înfiinţarea microasociaţiei
regionale de dezvoltare socio-economică omonime, la care au afiliat persoane fizice şi
juridice din cuprinsul unităţilor administrative Agnita, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu,
Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr.
Văzută şi iniţiată drept o punte de legătură între proiectant şi beneficiar, şi mai cu
seamă un punct de reper şi o concretizare aplicată, prin soluţii, pentru comunitatea umană
implicată, dincolo de fundamentarea, relevarea unor metodologii şi transpunerea unor teorii în
câmpul practicii, strategia de dezvoltare a Văii Hârtibaciului devine un loc de întâlnire al unor
specialişti din câmpuri diferite de activitate, dar uniţi printr-un scop comun. Acela de a oferi
soluţii concrete în vederea realizării coeziunii teritoriale, depăşindu-se stadiul de observator
impersonal şi devenind parte integrantă a comunităţii obşteşti a Văii Hârtibaciului.
2. Valea Hârtibaciului şi dezvoltarea durabilă (principii şi obiective)
Una din provocările secolului XXI se învârte în jurul sintagmei „dezvoltare durabilă”
şi a relaţiei pe care aceasta o are cu mediul înconjurător. Văzută drept „dezvoltarea care
urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor
viitoare de a-şi satisface propriile nevoi” (cf. Raport Brundtland, 1987) şi apărută într-un
context al confruntării cu o criză globală a epuizării resurselor naturale şi a degradării
continue a mediului, dezbătută la masa oficialilor încă din anii '70 (la Stockholm), această
sintagmă s-a impus în urma conferinţei Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro, în 1992,
plecând de la necesitatea asigurării pentru generaţiile viitoare a unui mediu calitativ superior.
Într-un spaţiu în care la ordinea zilei se discută despre probleme stringente vizând dezvoltarea
economică, valorificarea eficientă a resurselor, conservarea mediului înconjurător, asocierea
celor două noţiuni este mai mult decât incitantă. Astfel, se justifică corelarea unui plan de
amenajare al teritoriului, în general, şi al Văii Hârtibaciului, în particular, cu obiectivele şi
principiile dezvoltării durabile (tabelul 1).
Nr.
crt.
Tabelul 1. Factorii de afirmare şi obiectivele de dezvoltare ale Văii Hârtibaciului în contextul dezvoltării
durabile
Direcţii de
dezvoltare
teritorială durabilă
1. Valorificarea
eficientă a
Principii ale
dezvoltării
durabile
♣ Principiul
subsidiarităţii;
Obiective de dezvoltare
ale Văii Hârtibaciului
♣ Exploatarea eficientă a
resurselor şi valorificarea
6
Factori de afirmare ai
dezvoltării Văii
Hârtibaciului
♣ Prezenţa unor surse acvifere
de suprafaţă şi de adâncime;

esurselor naturale ♣ Principiul
rentabilităţii.
♣ Principiul
avantajului
comparativ.
2. Conservarea
patrimoniului
spiritual
3. Dezvoltarea
economică
4. Afirmarea socioculturală
♣ Principiul
funcţionalităţii;
♣ Principiul
subsidiarităţii;
♣ Principiul
interacţiunii.
♣ Principiul
funcţionalităţii,
♣ Principiul
repartiţiei
spaţiale;
♣ Principiul
integrării;
♣ Principiul
parteneriatului;
♣ Principiul
rentabilităţii.
♣ Principiul
funcţionalităţii;
♣ Principiul
interacţiunii;
♣ Principiul
rentabilităţii;
♣ Principiul
parteneriatului.
economică raţională a lor;
♣ Prevenirea şi eliminarea
riscurilor naturale
♣ Perpetuarea şi conservarea
moştenirii materiale şi
spirituale a comunităţii
obşteşti;
♣ Întărirea coeziunii sociale;
♣ Restaurarea, conservarea
şi promovarea
patrimoniului construit.
♣ Îmbunătăţirea
infrastructurii tehnice şi
tehnico-edilitare a regiunii
♣ Accesibilitatea crescută a
populaţiei la serviciile
existente;
♣ Creşterea competitivităţii
economice;
♣ Prevenirea şi eliminarea
disparităţilor economice;
♣ Dezvoltarea mediului
antreprenorial;
♣ Consolidarea relaţiilor de
cooperare între actorii
locali şi comunitate, pe de
o parte, sau între
autorităţile locale din
teritoriu cu entităţi
teritoriale învecinate, pe
de altă parte;
♣ Sprijinirea şi lansarea unei
agriculturi ecologice;
♣ Asigurarea pieţei interne
şi externe cu produse
locale;
♣ Afirmarea turismului
rural;
♣ Identificarea unor branduri
turistice şi promovarea lor.
♣ Creşterea calităţii vieţii
locuitorilor;
♣ Asigurarea accesibilităţii
populaţiei la serviciile
socio-culturale;
♣ Eliminarea decalajelor
rural-urban;
♣ Integrarea socială a
comunităţii etnice
ţigăneşti;
♣ Creşterea numărului
instituţiilor socio-culturale
şi a calităţii lor, sporirea
vizibilităţii acestora atât
direct, cât şi pe cale
7
♣ Fond cinegetic şi piscicol
bogat;
♣ Extensiunea ridicată a
păşunilor şi fâneţelor;
♣ Importante resurse turistice
naturale.
♣ Multiculturalism etnic
pregnant;
♣ Prezenţa unor personalităţi
marcante ale locurilor;
♣ Existenţa unor muzee
♣ Existenţa unor artefacte
distincte, provenind din
perioada antică, feudală sau
modernă.
♣ Poziţia geografică
remarcabilă;
♣ Afirmarea serviciilor în
spaţiul urban;
♣ Valenţe peisagistice
deosebite;
♣ Prezenţa unor agenţi
economici funcţionali cu
produse realizate ecologic;
♣ Caracterul întreprinzător al
locuitorilor;
♣ Infrastructura turistică în
curs de dezvoltare;
♣ Afilierea la reţele de turism.
♣ Gravitaţia convergentă spre
polul urban Agnita;
♣ Un mozaic accentuat al
etniilor;
♣ Moştenire culturală
individualizată de-a lungul
secolelor.

5. Protecţia mediului ♣ Principiul
integrării;
♣ Principiul
rentabilităţii;
♣ Principiul
complementarităţii
ecologice.
6. Asigurarea
coeziunii teritoriale
♣ Principiul
integrării;
♣ Principiul
regionalismului;
♣ Principiul
funcţionalităţii;
♣ Principiul
programării;
♣ Principiul
complexităţii;
♣ Principiul
parteneriatului.
electronică şi înmulţirea
spectacolelor sau
manifestaţiilor desfăşurate
sub egida lor.
♣ Transformarea Văii
Hârtibaciului într-o
importantă nişă ecologică
♣ Conservarea faunei şi
florei sălbatice;
♣ Protecţia habitatelor
naturale
♣ Ecologizarea serviciilor de
colectare, transport şi
depozitare a deşeurilor.
♣ Managementul resurselor
umane existente;
♣ Conservarea resurselor
naturale;
♣ Afirmarea socioeconomică
a teritoriului
prin intensivizarea
relaţiilor sociale, accesul
locuitorilor la
manifestările culturale şi
creşterea competitivităţii
agenţilor economici şi a
serviciilor oferite de
aceştia.
8
♣ Poziţia geografică
remarcabilă;
♣ Areale naturale protejate
(80% din suprafaţa totală a
regiunii);
♣ Numărul însemnat de
exemplare floristice şi
faunistice din cuprinsul
arealelor protejate.
♣ Calitatea locuitorilor;
♣ Diversitatea resurselor
naturale;
♣ Posibilităţi de lansare a
sectorului economic;
♣ Numărul din ce în ce mai
ridicat al antreprenorilor.
Paradigma dezvoltării teritoriale durabile poate fi realizată doar printr-o respectare a
câtorva principii fundamentale, aplicate şi la scara Văii Hârtibaciului:
principiul regionalismului, ce instituie teritoriul (regiunea) drept spaţiul perfect
al aplicării unui plan de organizare şi amenajare teritorială;
principiul integrării, atât pe orizontală (cu unităţile învecinate – a se vedea, de
pildă, Mărginimea Sibiului) cât şi pe verticală (unitatea teritorială supusă analizei
fiind inclusă regiunii de dezvoltare Centru) ce presupune faptul că nimic nu se
desfăşoară izolat, că între toate componentele sistemului există o continuă
intercondiţionare fără de care nu ar putea fi sintetizat întregul;
principiul interacţiunii – concretizat printr-o conlucrare a tuturor factorilor
interni şi exogeni, favorizând fluidizarea relaţiilor;
principiul subsidiarităţii ia în calcul faptul că deciziile sunt luate la nivel local şi
regional, pentru o gestionare mai bună a situaţiei existente şi pentru o intervenţie
specifică fiind necesară o implicare a actorilor locali din cuprinsul teritoriului;
principiul cauzalităţii – vizează o permanentă analiză cazuistică a fenomenelor şi
proceselor, cu scopul explicării efectelor;
principiul funcţionalităţii rezultă din acţiunea integrată a tuturor componentelor
geografice;
principiul complementarităţii ecologice – nicio componentă biotică nu
funcţionează singură, fiind într-o strânsă interdependenţă cu celelalte componente
ale sistemului teritorial;
principiul parteneriatului face referire la o colaborare evidentă între toţi
participanţii unui plan de amenajare, indiferent de scara abordată, pe de o parte
proiectanţi, pe de altă parte beneficiari, fie ei actori locali implicaţi, fie luând
forma comunităţii umane locale;

principiul programării condiţionează aplicabilitatea măsurilor şi acţiunilor
propuse, fără a căror etapizare nu se poate ajunge la un rezultat concret;
principiul complexităţii – imaginea completă a sistemului teritorial analizat poate
fi redată atât printr-o analiză secvenţială a componentelor, dar şi printr-o îmbinare
perfectă a acestora într-un tot unitar;
principiul rentabilităţii, al avantajului comparativ, direct şi indirect, conform
căruia orice activitate economică se justifică faţă de societate numai dacă este utilă
şi eficientă. Eficienţa activităţii poate fi apreciată prin indicatori de rentabilitate,
cost-beneficiu, dar şi prin efectele economice indirecte antrenate pe plan economic
şi social.
De altfel, se poate observa clar că aplicabilitatea acestor principii este valabilă pentru
toate domeniile de acţiune, că toate direcţiile de dezvoltare se supun unor legi clare, ceea ce le
oferă şi mai multă consistenţă şi aplicabilitate.
3. Factorii catalizatori ai dezvoltării Văii Hârtibaciului
Orice unitate teritorială, indiferent de scara la care facem referire, se particularizează
prin anumite specificităţi, care o individualizează faţă de alte unităţi teritoriale învecinate sau
similare. Pentru Valea Hârtibaciului, situaţia este frapantă încă de la început. Cu o localizare
de invidiat în centrul ţării, se află într-o postură diferită, datorită neconectării acesteia la
infrastructură, dezacordului relaţional între spaţiile urban şi rural sau gravitaţiei exercitate de
polii extraregionali (Sibiu, Mediaş, Sighişoara). În vederea realizării unei strategii de
dezvoltare ce vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi dezvoltarea teritorială durabilă
a acestei regiuni, pot fi reperaţi ca factori de afirmare şi propulsare gravitaţia convergentă spre
Agnita, care va trebui să fie şi mai mult consolidată, o bază naturală de susţinere ce stă sub
semnul diversităţii, un potenţial ecologic imens, ce transformă bazinul văii Hârtibaciului întro
unitate teritorială cu mari reverberaţii ecologice, calitatea forţei de muncă,
multiculturalismul impregnat de coexistenţa mai multor etnii şi individualizarea unui spaţiu
etnografic distinct.
a). Un prim aspect ce poate fi considerat o premisă importantă în dezvoltarea
teritorială a regiunii îl constituie gravitaţia naturală şi antropică convergentă spre un
important pol de creştere zonal – Agnita. Direcţionarea convergentă a fluxurilor este dictată
de configuraţia orografică a teritoriului, de cursul arterelor hidrografice, tributare bazinului
hidrografic al Mureşului şi Oltului. Aceleaşi condiţionări morfologice au imprimat
localităţilor o anumită amplasare în culoarul Văii Hârtibaciului, fiind şi mai evidentă
orientarea spre oraşul Agnita. Fiind singurul oraş al regiunii, gravitaţia spre acest centru urban
nu este deloc surprinzătoare. Concurenţa asupra zonei de influenţă este destul de acerbă, dată
fiind polarizarea municipiului reşedinţă de judeţ Sibiu sau a municipiilor Mediaş şi
Sighişoara, pentru partea nordică a arealului surprins analizei. Se impune aşadar o creştere a
rolului polarizator al urbei Agnita, printr-un accent ridicat acordat serviciilor.
b). Situată chiar în inima ţării, Valea Hârtibaciului beneficiază de o poziţie
remarcabilă, care i-ar putea atrage o serie de avantaje. Contrar acestor premise favorabile,
această unitate teritorială se află într-o arie de profundă izolare, marcată de un puternic
ruralism. Realizarea construcţiei autostrăzii Braşov-Borş ce ar traversa regiunea ar putea
contrabalansa tendinţa de puternică izolare la care este supusă această regiune, mai ales dacă
luăm în calcul faptul că nu există niciun drum rutier european sau naţional, regiunea fiind
deservită în principal de DJ 106 şi alte drumuri judeţene şi comunale, la care se adaugă
drumuri forestiere şi agricole, cu un grad ridicat de degradare a acestora. Tangenţial, Valea
9

Hârtibaciului este deservită de E 60 Frontiera cu Ungaria – Borş – Oradea – Cluj-Napoca –
Târgu-Mureş – Sighişoara – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa.
Partea septentrională a regiunii este drenată feroviar, însă doar tangenţial, de
magistrala 4(400), redeschiderea tronsonului de cale ferată cu ecartament îngust ce face
legătura între Sibiu şi Agnita şi deservirea întregului sistem teritorial de celelalte magistrale
feroviare (2 şi 3) fiind măsuri ce se impun cu acuitate pentru scoaterea din starea de izolare a
acestui teritoriu.
c). Componenta naturală a impus dintotdeauna o particularizare a spaţiului geografic
investigat, Valea Hârtibaciului nefăcând nicio excepţie, negreşind în a afirma faptul că aceasta
denotă o bază naturală de susţinere diversificată.
♣ Arterele hidrografice, reprezentate în mare parte de colectorii Hârtibaciu şi Pârâul
Nou, ce se varsă direct în Olt, la care se adaugă afluentul Mureşului, Calva, au
dirijat orientarea fluxurilor informaţionale şi de energie din sistem, resursele
hidrice remarcându-se, pe de o parte, ca un factor de condiţionare a stabilirii
habitatelor umane, dar şi ca principale axe de drenare a intrărilor şi ieşirilor din
sistem.
♣ Cele trei amenajări piscicole (iazuri) din bazinul superior al Hârtibaciului: Brădeni,
Netuş 1, Netuş 2, cărora li se adaugă două acumulări nepermanente, înălţate în
scopul diminuării efectelor inundaţiilor (Retiş/Brădeni şi Beneşti) impun
potenţialul lacustru drept unul din elementele de susţinere ale respectării unuia
din dezideratele dezvoltării teritoriale, respectiv cel al valorificării resurselor
naturale.
♣ În scopul valorificării balneare se poate face apel la zăcămintele de ape cu
mineralizare ridicată, cu ape clorosodice, sulfatate, bromurate, iodurate
(Sărăturile), termale (Bârghiş) şi a unor acvifere cu aport crescut de sare
(Merghindeal).
♣ Sub impactul condiţiilor morfologice, litologice şi climatice, se întâlneşte o
varietate a substratului edafic, cu o fertilitate mozaicată. Stau mărturie
luvosolurile, eutricambosolurile, faeoziomurile, regosolurile şi aluviosolurile.
Dacă prezenţa luvosolurilor şi a eutricambosolurilor, în special a subtipurilor
gleice şi stagnice, este oportună extensiunii pădurilor, plantaţiilor pomicole,
păşunilor şi fâneţelor, faeoziomurile şi aluviosolurile sunt propice cultivării
plantelor de câmp, plantelor tehnice şi medicinale.
♣ Cele 25 procente ale fondului forestier, cu o predominanţă a cvercineelor şi a
foioaselor, completează imaginea resurselor naturale ale regiunii. În plus, acestora
li se adaugă cantitatea de masă lemnoasă existentă, bogăţia produselor forestiere
(zmeură, fructe de pădure, ciuperci etc.) putând conduce la o dezvoltare a
agriculturii forestiere.
♣ Spaţiul lăuntric al pământului a „plămădit” importante resurse, culoarul Văii
Hârtibaciului însumând zăcăminte de roci sedimentate (gresii, argile, pietrişuri şi
nisipuri), cu posibilităţi de investire a lor ca materie primă în construcţii sau în
diferite alte ramuri industriale.
10

♣ De o afirmare incipientă, dar cu un imens potenţial ce aşteaptă să fie fructificat, se
bucură turismul cinegetic şi piscicol. Prezenţa pădurilor sau a resurselor
hidrografice, cu o sumedenie de exemplare pentru vânat (mistreţ, cerb, căprior,
lup, vulpe, iepure) sau de specii de peşti susţin această afirmaţie.
♣ Bazinul Văii Hârtibaciului prezintă un important potenţial ecologic, transpus sub
forma unor arii şi situri protejate (80% din suprafaţa regiunii se circumscrie unor
zone protejate). Biodiversitatea este asigurată de „Canionul Mihăileni”, o
formaţiune geomorfologică spectaculoasă (categoria III-g UICN). Restul arealelor
protejate sunt înscrise în reţeaua ecologică Natura 2000, cu reglementare
internaţională. Conform catalogărilor impuse de acest for ecologic internaţional, pe
teritoriul analizat se circumscriu 2 SCI-uri (sit de importanţă comunitară), dar şi o
arie de protecţie avifaunistică. Primele două areale protejate sunt „Oltul Mijlociu
– Cibin – Hârtibaciu”, proporţia unităţilor administrative corespunzătoare Văii
Hârtibaciului incluse în acest areal protejat fiind: Alţâna (< 1%), Bârghiş (< 1%),
Marpod (< 1%), Nocrich (< 1%), Roşia (< 1%) şi arealul Sighişoara - Târnava
Mare : Agnita (8%), Bârghiş (3%), Brădeni (2%), Iacobeni (< 1%), elementele de
floră şi faună deosebite fiind completate de o concentrare a 18 habitate de interes
european. Singura arie de protecţie specială avifaunistică prezentă aici, Podişul
Hârtibaciului, cu o distribuţie la nivel teritorial-administrativ după cum urmează:
Agnita (100%), Alţâna (100%), Bârghiş (100%), Brădeni (100%), Bruiu (100%),
Chirpăr (100%), Iacobeni (100%), Marpod (100%), Merghindeal (100%),
Mihăileni (54%), Nocrich (100%), Roşia (23%), Vurpăr (29%), îşi datorează
decretarea datorită prezenţei unor specii de păsări mozaicate: cristel de câmp (Crex
crex), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez
mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar
(Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus),
ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure Lullula arborea), sfrâncioc
roşiatic (Lanius collurio). Ceea ce este important de reţinut, pe lângă diversitatea
acestor areale protejate, o constituie gradul ridicat de conştientizare şi
responsabilizare al comunităţii obşteşti, mai mult decât în alte regiuni ale ţării, prin
existenţa unor întreprinzători cu o activitate agricolă mulată pe respectarea
principiilor ecologice.
d). Este bine cunoscut faptul că orice regiune se individualizează printr-un „bassin de
vie”, printr-un rezervor de populaţie ce îşi lasă propria amprentă atât prin specificul
activităţilor desfăşurate, dar şi prin structura şi funcţionalitatea habitatelor sau prin calitatea
resursei umane existente. Pentru Valea Hârtibaciului definitorii sunt valorile relativ echilibrate
ale natalităţii şi mortalităţii sau ale bilanţului migratoriu, ponderea ridicată a bărbaţilor
(raportul de masculinitate evidenţia valori de 102,2 bărbaţi ce revin la 100 femei), capabile să
asigure o forţă de muncă de mare valoare, ponderea crescută a populaţiei de vârstă tânără, mai
ales comparativ cu media naţională.
e). Deşi creionată pe un fundal românesc, care s-a stabilizat în ultimii ani (86% români
în 2002), pecetea marcantă a regiunii a fost dată de convieţuirea multiseculară a mai multor
etnii, respectiv a populaţiei de sorginte românească cu cea germană, acestora adăugându-li-se
maghiarii şi etnicii rromi. În pofida emigrării populaţiei germanice şi a dispariţiei la ora
actuală a purtătorilor acesteia, moştenirea materială şi spirituală a acestora dăinuie şi astăzi,
fiind de datoria noastră să o transmitem şi generaţiilor viitoare şi să o valorificăm ca atare.
11

f). Bogăţia vestigiilor arheologice, diseminate pe cuprinsul tuturor localităţilor
administrativ-teritoriale existente, atestă vechimea şi continuitatea aşezărilor umane,
româneşti. Politica dusă de regalitatea maghiară, în perioada creionării voievodatului
Transilvaniei, a cooptat, prin colonizare, populaţia germană în sistemul demografic,
beneficiile de care se bucura aceasta (un punct culminant al relevanţei lor atingându-se prin
includerea localităţilor respective în organizaţia teritorială „Universitatea Săsească”), fiind
transpuse printr-o dezvoltare a habitatelor şi o bogată zestre materială transmisă din generaţie
în generaţie.
g). Pe măsura dezvoltării societăţii şi a progresului tehnologic, devin din ce în ce mai
acute şi mai stringente problemele legate de degradarea environmentală. Starea mediului este
în continuu supusă unor factori exogeni ce afectează toate componentele abiotice ale acestuia.
Însă, în acest context, spre deosebire de alte unităţi teritoriale româneşti, şi nu numai, Valea
Hârtibaciului cunoaşte o presiune antropică mai mică asupra învelişului atmosferic, fapt
determinat de existenţa unui suport rural profund, a unei economii supusă mai puţin
consecinţelor industrializării, stopării activităţii incineratorului de deşeuri spitaliceşti de la
Agnita sau a reglării normelor de funcţionare a unor instituţii din mediul urban cu un domeniu
de activitate ce accentuează efectele de poluare.
h). Dincolo de valenţele turistice naturale ale regiunii, ce iau aspectul unor importante
resurse cu un pronunţat caracter peisagistic, Valea Hârtibaciului este definită şi de un
important patrimoniu construit mulat, în mare parte, pe bisericile evanghelice şi ansamblurile
acestora, precum şi incintele fortificate (în aproape toate aşezările) şi turnurile diverselor
bresle prezente, începând cu secolele XV-XVI, în oraşul Agnita şi a unor monumente istorice
din comunele Nocrich, Bărghiş, Roşia, Iacobeni, Chirpăr şi Marpod. Primează în spaţiul rural
edificiile ecleziastice, predominant evanghelice (Brădeni, Movile, Iacobeni, Netuş, Stejărişu,
Movile, Dealu Frumos, Merghindeal, Apoş, Pelişor, Zlagna, Alţâna, Moardăş, Metiş, Vurpăr,
Daia, Noul, Chirpăr, Vărd, Veseud, Săsăuş, Bruiu, Gherdeal, Ţichindeal, Fofeldea, Ghijasa de
Jos, Nocrich), siturile arheologice (Brădeni, Alţâna, Caşolţ), instituţiile publice (Dealu
Frumos, Merghindeal), casele cu valoare arhitecturală (Dealu Frumos, Caşolţ, Daia, Marpod,
Nocrich), monumentele, cimitirele şi monumentele funerare (Fofeldea) etc.
i). Deşi regiunea se caracterizează prin accente ridicate de ruralism, populaţia prezintă
o mare deschidere spre nou şi spre îmbunătăţirea nivelului de trai. Majoritatea populaţiei
prezintă un acces ridicat la telecomunicaţii, fiind abonată la reţeaua naţională de telefonie
fixă RomTelecom şi la serviciile de telefonie mobilă, oferite de companiile Orange,
Vodafone, Cosmote, Zapp şi RDS. În pas cu tehnologia de ultimă oră se află şi mass-media
(radio, televiziune, presa scrisă), pe plan local fiind receptate posturi de televiziune
particulare, cu posturi locale pentru transmisii în direct, sau cu propagarea unor idei în
publicaţia lunară „Gazeta Hârtibaciului”.
j). Varietatea morfologică, asociată cu clasele de soluri existente, determină o anumită
dispoziţie spaţială a suprafeţelor funciare, putându-se identifica areale cu o anumită
specializare. Ponderea ridicată a terenurilor agricole (70% din suprafaţa fondului funciar al
Văii Hârtibaciului), în cuprinsul căreia se individualizează valori însemnate ale păşunilor şi
fâneţelor (56% din suprafaţa agricolă), acoperite de pajişti naturale extinse: Festuca
pseudovina-Festuca sulcata-Andropogon ischaemum cu specii xerofile şi mezoxerofile, cu
pronunţat caracter silvostepic, corespunzător dealurilor joase şi o altă formaţie complexă de
Agrostis tenuis-Festuca sulcata-Festuca pseudovina, secondate de terenuri arabile (40% din
suprafaţa agricolă) justifică cristalizarea desfăşurării unor activităţi de zootehnie. Din punct de
12

vedere al suprafeţelor cultivate, rolul covârşitor revine plantelor furajere (6385 ha), secondate
de cereale (4508 ha). Producţiile se înscriu aceluiaşi trend al cultivării suprafeţelor arabile,
respectiv primul loc este deţinut de porumb (38% din totalul producţiei agricole vegetale), cartofi
(22% din totalul producţiei agricole vegetale) şi legume (23% din totalul producţiei agricole
vegetale), ultimele specifice arealului periurban. Ba mai mult, certificarea ecologică obţinută de
o parte din producătorii agricoli (din Vurpăr, Roşia, Marpod) determină înregistrarea unei
importante producţii ecologice, o condiţie sine qua non în contextul dezvoltării teritoriale
durabile prin agricultură.
Pe de altă parte, valorificarea terenurilor agricole poate fi privită şi prin prisma
creşterii animalelor, unde se poate evidenţia o specializare pe creşterea ovinelor şi caprinelor
(76500 de capete în 2008). O consecinţă directă a tradiţionalismului pregnant, dar şi a
simţului acut de proprietate o reprezintă numărul ridicat de exploataţii agricole individuale,
accentul punându-se în viitor pe dezvoltarea microfermelor, sub varii forme de asociere.
k). Deşi are un singur centru urban funcţional la ora actuală, Valea Hârtibaciului se
impune printr-o afirmare a serviciilor, ramură ce poate devansa şi relansa economia acestui
sistem teritorial ce conservă încă, inclusiv în memoria colectivă, reminescenţe pronunţate ale
industrializării din perioada precedentă. Un alt element ce trebuie luat în calcul îl constituie
conştientizarea impactului pe care îl au asociaţiile intercomunitare. Vorbeşte de la sine
constituirea microasociaţiei regionale omonime regiunii analizate, unde sunt cuprinse
următoarele unităţi administrative: Agnita, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni,
Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr.
l). Reticent la împrumuturile culturale alohtone şi permisiv pe de altă parte unor
interferenţe etnografice învecinate (a se vedea doar proximitatea spaţială cu zone etnografice
prin excelenţă: zona Târnavelor, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Ţara Amnaşului), Valea
Hârtibaciului şi hârtibăcenii îşi revendică un spaţiu mental de tip etnografic propriu. Cele
mai reprezentative repere etnografice luate în calcul sunt arhitectura tradiţională, portul
popular, meşteşugurile, obiceiurile (Sărbătoarea Lolelor din Agnita, Ziuitul de la Marpod,
Sărbătoarea vecinătăţilor de la Nocrich), bucătăria ţărănească, muzica sau dansul popular.
Mărturie a civilizaţiei strămoşeşti româneşti dar şi a populaţiilor colonizate stau şi cele
câteva muzee de pe raza administrativă a unor localităţi: Muzeul de istorie şi etnografie al
Văii Hârtibaciului (cu un accent mărit pe aspectele de istorie locală dar şi de etnografie),
Muzeul săsesc din Dealul Frumos (un cumul de obiecte ce vorbesc despre identitatea saşilor),
Colecţia muzeală de obiecte bisericeşti din Movile şi Colecţia etnografică de la Alţâna
(repere de aducere aminte a continuităţii şi trăiniciei comunităţilor locale).
Prin aceşti factori catalizatori, bazinul văii Hârtibaciului se distinge net de unităţile
teritoriale învecinate, o bună exploatare şi gestionare a acestor pârghii de susţinere fiind mai
mult decât binevenită.
4. Baza de susţinere a dezvoltării sistemului teritorial Valea
Hârtibaciului
În orice iniţiativă de preschimbare a realităţii, în condiţiile respectării zestrei locale şi
a perpetuării acesteia, se va lua în calcul o planificare riguroasă a teritoriului, prin rezolvarea
problemelor actuale şi viitoare, nerenunţând la trecut, ci valorificând cât mai bine cu putinţă
resursele locale viabile. De asemenea, în vederea unei bune gestionări a componentei de
susţinere, nu se va omite în niciun caz prezenţa interfluviilor sub formă de cuestă, cu
fenomene accentuate de torenţialitate şi alunecări de teren sau posibilitatea apariţiei unor
fenomene hidrice şi climatice extreme. Concentrarea ridicată a populaţiei rurale, valorile
13

pozitive ale bilanţului demografic natural şi migraţional, creşterea populaţiei angrenate în
sectorul serviciilor pot constitui, de asemenea, câteva repere pozitive ale resursei umane, tot
acum conturându-se şi necesitatea asigurării unui management adecvat al acesteia, din
perspectiva renunţării la caracterul static al acesteia şi transformarea ei într-o componentă
dinamică. Gradul redus de urbanizare al regiunii determină ponderi însemnate ale navetiştilor.
În acest sens se are în vedere întărirea rolului polarizator al centrului urban Agnita prin
diversificarea serviciilor şi creşterea calitativă a acestora şi modernizarea centrelor
supracomunale Nocrich şi Roşia, care să poată accede în viitor la statutul de oraş.
Dincolo de favorabilitatea impusă de morfologia terenului, de extensiunea pajiştilor şi
fâneţelor, intercalate cu pâlcuri de păduri de calitate superioară, cu un potenţial încă
neexploatat la adevărata lui valoare (produse forestiere derivate, masă lemnoasă, fond
cinegetic), multiplicate de posibilitatea accesării unor proiecte cu finanţare europeană şi
afirmarea turismului rural şi a serviciilor, Valea Hârtibaciului are încă de rezolvat câteva
disfuncţionalităţi majore în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Înainte de toate, fără o
infrastructură bine pusă la punct, acest areal riscă să rămână în aceeaşi condiţie de izolare ce la
caracterizat până acum, prezenţa DJ 106 nu poate compensa lipsa unui drum european sau
naţional şi inexistenţa unei magistrale feroviare. Apoi, infrastructura tehnico-edilitară trebuie
să fie modernizată, acolo unde este cazul, şi creată în unităţile administrativ-teritoriale lipsite
de aceste servicii. Fertilitatea ridicată a solurilor, caracterul întreprinzător al populaţiei,
atragerea unor investitori reprezintă alte pârghii de susţinere ale dezvoltării economice ale
regiunii date.
Cu un imens potenţial ecologic, suplinit pe lângă decretarea arealelor protejate extinse
pe aproape întreaga suprafaţă a teritoriului investigat, cu o bogată faună şi floră sălbatică,
partea nord-estică a judeţului Sibiu se confruntă şi cu aspecte de poluare, rezultate din
activitatea antropică întreprinsă, din depozitarea inadecvată a deşeurilor etc., măsuri stringente
pentru protecţia mediului impunându-se şi în cadrul prezentei strategii de dezvoltare.
Numărul crescut al personalităţilor culturale pe care le-a plămădit spaţiul „periferic” al
judeţului Sibiu, colecţiile etnografice şi de istorie locală găzduite de muzeele locale,
diversitatea manifestărilor etnografice şi a obiceiurilor, perpetuarea portului, muzicii şi
dansului popular hârtibăcean definesc un spaţiu mental de o netă autenticitate, o bază de
plecare în stabilirea unor direcţii ulterioare de dezvoltare pentru afirmarea socio-culturală a
regiunii sau conservarea şi promovarea patrimoniului spiritual.
Prin surprinderea tuturor acestor premise favorabile, dar şi a disfuncţionalităţilor
întâlnite, coroborate cu nişte direcţii strategice decupate minuţios, se poate asigura coeziunea
teritorială a sistemului teritorial Valea Hârtibaciului, principalul scop fiind creşterea
bunăstării locuitorilor şi investirea acestuia drept o regiune „centrală”, polarizatoare din toate
punctele de vedere.
5. Etapele amenajării şi dezvoltării teritoriului
Orice demers actual reprezintă o provocare pentru iniţiatorii ei, dar şi pentru varii
stakeholderi implicaţi. Abordarea spaţială, specifică geografiei, împletită cu perspectiva
temporală reclamă soluţii practice, fără de care lucrurile ar rămâne frumos ticluite şi aranjate
„pe hârtie”. În vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei şi a transformării Văii
Hârtibaciului într-o regiune „centrală” este imperios necesar a se urmări elementele de
organizare spaţială, urmate de o evidenţiere a disfuncţionalităţilor (iniţiativă realizată în prima
fază a proiectului!). Soluţiile de amenajare, cu specificarea unor coordonate temporale clare
constituie substanţa proiectului, corolarul fiind dat de modul de punere în practică a acestora.
În funcţie de posibilitatea de realizare a acestora, de resursele umane, financiare,
legislative sau de orice altă natură, de care inevitabil se ţine cont în orice plan de amenajare
14

teritorială, pot fi creionate trei coordonate temporale, redate tabelar în cele ce urmează,
grupând principalele câmpuri de acţiune.
Tabelul. 2. Principalele obiective ale amenajării Văii Hârtibaciului, din perspectivă temporală
Etapa I Etapa a II-a Etapa a III-a
Transformarea Văii Hârtibaciului
într-o importantă regiune
ecologică;
Racordarea mai eficientă a
infrastructurii Văii Hârtibaciului la
unităţile teritoriale învecinate;
Îmbunătăţirea infrastructurilor
tehnico-edilitare ale teritoriului;
Valorificarea resurselor naturale
ale regiunii;
Atragerea unor investitori străini şi
concretizarea unor investiţii
menite a propulsa regiunea din
punct de vedere socio-economic;
Accesarea unor proiecte cu
finanţare europeană;
Integrarea socială a tuturor
comunităţilor locale;
Existenţa unor activităţi de
reconversie profesională şi
dezvoltarea serviciilor în spaţiul
urban şi periurban;
Afirmarea turismului rural;
Dezvoltarea sectorului
antreprenorial;
Ocuparea forţei de muncă din
teritoriu şi concentrarea
ocupaţională a acestora în regiune,
prin intermediul unor programe de
susţinere a acesteia.
Afirmarea unei agriculturi
ecologice;
Construcţia autostrăzii Braşov-
Borş;
Conservarea patrimoniului
spiritual al regiunii şi
perpetuarea moştenirii
materiale şi spirituale a
populaţiei;
Investirea aşezărilor rurale cu
funcţii diverse şi eliminarea
disparităţilor existente între
spaţiul urban şi cel rural;
Crearea unor branduri locale şi
regionale şi promovarea lor;
Perfecţionarea relaţiilor între
instituţiile regionale şi
stabilirea unor parteneriate
între acestea.
15
Utilizarea unor surse de energie
regenerabile;
Racordarea regiunii la reţelele de
transport europene, atât feroviare
cât şi rutiere;
Materializarea descentralizării şi
autonomiei locale;
Asigurarea pieţei regionale şi
naţionale cu produse locale, cu
certificare ecologică;
Creşterea standardului de viaţă al
locuitorilor şi a gradului de acces
la serviciile socio-culturale;
Consolidarea identităţii regionale
a Văii Hârtibaciului.
Într-o primă etapă, de scurtă durată (2010-2015) pot fi schiţate punctele de plecare
în demararea oricărui plan de amenajare teritorială şi primele direcţii concrete pentru
eliminarea disparităţilor existente şi conectarea dintre mediile rezidenţiale urban şi rural, prin:
construirea şi modernizarea infrastructurii teritoriului, pentru a scoate din izolare
bazinul Văii Hârtibaciului prin transformarea drumului judeţean DJ106 în drum
naţional, modernizarea drumurilor publice, începerea lucrărilor de construcţie la
autostrada Braşov-Borş şi racordarea feroviară a teritoriului;
găsirea unor soluţii economice concrete, pentru a depăşi în primă fază criza
economică la care a fost redusă întreaga umanitate, şi la cea de tranziţie prelungită,
instalată de aproape două decenii, la nivel naţional;
creşterea competitivităţii economiei, prin dezvoltarea mediului antreprenorial, prin
diversificarea serviciilor oferite şi multiplicarea celor deja existente;
optimizarea accesibilităţii populaţiei la principalele tipuri de servicii existente, cu
precădere în spaţiile rurale izolate;
scoaterea din izolare a spaţiului rural prin afirmarea socio-culturală şi economică;

extinderea zootehniei ecologice, atât prin apariţia unor forme de asociere
(microferme şi ferme), specializate pe creşterea anumitor animale, dar şi prin
utilizarea unor îngrăşăminte, modernizarea parcului auto sau aplicarea pentru
accesarea unor proiecte cu finanţare europeană;
creşterea serviciilor de consultanţă agricolă, comercială pentru toţi posibilii
beneficiari, fie ei persoane fizice din mediul rural sau urban, fie ei mici
întreprinzători sau mari corporaţii şi investitori străini;
promovarea multiculturalismului, prin diversificarea şi creşterea frecvenţei
manifestărilor culturale, a conservării arhitecturii tradiţionale, a perpetuării culturii
populare etc.;
integrarea socială a rromilor şi eliminarea stigmatului „a fi rom” prin pregătirea
profesională şi demararea unor activităţi generatoare de venituri;
asigurarea unui management al resurselor umane, prin asigurarea unor locuri de
muncă, atât pentru persoanele disponibilizate cât şi pentru proaspeţii absolvenţi, în
căutarea unui prim loc de muncă;
relansarea Văii Hârtibaciului prin extinderea turismului rural şi a calităţii bunurilor
şi serviciilor turistice oferite.
Optimizarea relaţiilor rural-urban poate fi reperată în cadrul celei de-a doua etape
(2015-2025) prin schiţarea câtorva direcţii de dezvoltare, dictate de specificul regional:
crearea şi promovarea unor branduri locale;
realizarea unor parteneriate între instituţiile locale şi regionale abilitate şi lărgirea
sferei lor de influenţă prin realizarea unor relaţii de cooperare cu actori locali,
regionali, naţionali sau internaţionali din domenii conexe pentru perfectarea
fluxurilor de informaţii, masă şi energie;
continuarea acţiunilor de fluidizare a relaţiilor intra- şi interteritoriale prin
modernizarea infrastructurii, dinamizarea economiei, respectiv afirmarea
sectorului terţiar şi intensivizarea agriculturii cu respectarea normelor de
funcţionare europene;
creşterea calităţii vieţii populaţiei prin accesul ridicat la serviciile sociale, culturale
şi economice şi calitatea acestora;
augmentarea serviciilor, în primul rând în spaţiul urban şi periurban dar şi în cel
rural.
O ultimă etapă, particularizată începând cu pragul anului 2025, pe un interval de cel
puţin jumătate de veac, se bazează pe bunul mers al obiectivelor amintite în etapele
precedente, nivelul de dezvoltare atins permiţând existenţa unor situaţii de eliminare a
decalajelor socio-economice instalate anterior, a creşterii calităţii vieţii locuitorilor, prin
păstrarea calităţii forţei de muncă şi întărirea coeziunii sociale. Materializarea celei de-a treia
etape ia forma următoarelor obiective:
conservarea şi protecţia mediului, pe de o parte prin luarea unor măsuri concrete
de protejare a arealelor protejate, pe de altă parte prin valorificarea resurselor
naturale şi ocrotirea speciilor şi a habitatelor;
fluidizarea relaţiilor intra- şi interregionale prin finalizarea construcţiei autostrăzii
şi racordarea la reţelele de transport european (TEN-T) şi transformarea regiunii
într-un „centru” competitiv;
creşterea veniturilor populaţiei şi întreprinzătorilor, marcă evidentă a standardului
de viaţă al populaţiei;
consolidarea identităţii regionale prin implicarea directă a comunităţii în viaţa
socio-culturală;
16

transformarea Văii Hârtibaciului într-o regiune program, cu o capacitate proprie de
autosusţinere.
PARTEA A II-A
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A VĂII HÂRTIBACIULUI
1. Coordonatele majore ale strategiei
În etapa actuală de evoluţie a societăţii umane, atributul definitoriu al oricărei
intervenţii sau iniţiative în plan teritorial îl reprezintă pragmatismul, respectiv urmărirea unui
scop anume a cărui atingere înseamnă optimizarea funcţiilor sistemului spaţial, creşterea
coeziunii teritoriale şi, implicit, a nivelului de trai al populaţiei aferente. Ultimul termen, deşi,
în aparenţă demonetizat ideologic (sintagma făcând parte din arsenalul de exprimare
programatică a tuturor partidelor politice indiferent de ideologia lor şi de perioada istorică în
care ele au acţionat), conţine în semnificaţia sa întreaga, şi cea mai importantă, motivaţie a
acţiunii de organizare şi planificare întreprinsă într-un teritoriu dat. Făcând deliberat abstracţie
de mărimea şi complexitatea unităţii intrată în atenţia planificatorilor teritoriali (areal, zonă,
regiune), de statutul său politico-administrativ (comună, judeţ, regiune de dezvoltare) sau
organizatoric (asociaţie intercomunitară sau unitate teritorial statistică – NUTS), fenomenul
dezvoltării impune aplicarea unei matrici integrate, de la inferior la superior şi de la simplu la
complex (integrarea pe verticală), respectiv din aproape în aproape, prin interrelaţii spaţiale
multiple (integrarea pe orizontală).
Structura unei strategii coerente şi riguroase include, în mod necondiţionat, obiectivele
generale, menite a reliefa locul şi rolul teritoriului analizat în context ierarhic superior
(regional, naţional, internaţional) precum şi direcţiile majore de evoluţie economică şi socială
pe o durată cât mai îndelungată de timp astfel încât stabilitatea, viabilitatea şi rezilienţa să
devină însuşiri de bază ale sistemului spaţial în cauză.
Subordonate obiectivelor susmenţionate sunt obiectivele sectoriale (specifice),
focalizate pe dezvoltarea fiecărui domeniu şi subdomeniu în parte. Începând cu
infrastructurile tehnice ale teritoriului şi continuând cu economia, aspectele sociale şi starea
mediului. Ele sunt menite să rezolve direct aspiraţiile cetăţeanului, să înlăture disfuncţiile şi să
optimizeze raportul omului cu mediul său de viaţă.
Strategia de dezvoltare a bazinului Văii Hârtibaciului nu poate fi elaborată în manieră
ştiinţifică fără a ţine, în mod imperios, seama de o serie de factori de natură geografică,
istorică, etnică, economică, socială, mentală între care menţionăm:
1. poziţia sa în centrul geografic al României, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte
posibilităţile de interrelaţionare spaţială egal distribuite pe toate laturile propriului
perimetru. Deşi deţine reale atribute de ,,loc central”, ea relevă pregnante
fenomene de ,,umbrire”, de rămânere în urmă din punct de vedere economic şi
social, comparativ cu alte regiuni, ceea ce impune o strategie activă, chiar agresivă
de ieşire din acest con de umbră şi de a recupera diferenţele care o separă de
unităţile teritoriale învecinate;
17

2. desfăşurarea Văii Hârtibaciului între două culoare morfologice majore, al
depresiunilor sud-transilvane (Braşov-Făgăraş-Sibiu-Apold) şi cel al Târnavei
Mari, care au atras şi favorizat amplasarea principalelor căi de circulaţie, s-a
constituit într-un factor inhibitor pentru afirmarea propriei infrastructuri, rămasă
încă la nivelul ,,strictului necesar”, respectiv al conexiunilor rutiere indispensabile;
3. interferenţa etnică multiseculară a românilor cu saşii, ulterior a românilor cu
ţiganii (romii) a generat un mozaic multicultural rar întâlnit, cu
complementarităţile sale spirituale şi comportamentale aparte. Din acest punct de
vedere, Valea Hârtibaciului reprezintă un veritabil creuzet, un laborator unic de
testare şi afirmare a relaţiilor interetnice, a amplificării şi diversificării lor paşnice;
4. adaptarea strânsă a omului la mediu, milenar perfecţionată, a condus la afirmarea
unei economii cu vizibile trăsături autarhice, bazată, în principal, pe exploatarea
resurselor solului, în contextul unei agriculturii mixte, de subzistenţă, cu
numeroase tente tradiţionale;
5. transformările profunde post-decembriste, amplificate prin aderarea României la
Uniunea Europeană, dar şi criza financiară, economică şi socială declanşată la
nivel mondial în ultimele luni, afectează profund şi sistemul economico-social
tradiţional al Văii Hârtibaciului. Asociate unor fenomene economice şi sociale
aparte amplificate în ultimii ani (migrarea pentru muncă în străinătate a populaţiei
tinere şi mature, îmbătrânirea accentuată a populaţiei şi balanţa demografică
negativă, destructurarea agriculturii şi industriei, reconversia dificilă şi incompletă
a economiei etatizate în economie concurenţială, capitalistă etc.) ele impun cu
stringenţă, măsuri şi soluţii de recalibrare, de constituire a unui sistem
economico-social funcţional, capabil de afirmare şi asigurare a dezvoltării
sustenabile, a regiunii. Totul interfaţat permanent cu atributele ecologice, ale
dezvoltării durabile.
6. Un obiectiv omniprezent al strategiei de faţă rămâne asigurarea competitivităţii
regiunii în concurenţa permanentă cu unităţile teritoriale similare din interiorul
ţării, dar şi cu cele transfrontaliere, mai mult sau mai puţin învecinate. În acest
context, promovarea unor brand-uri şi inovarea continuă sunt mijloacele prin care
Valea Hârtibaciului poate transforma poziţia sa geografică periferică într-un atuu
al competiţiei cu viitorul, cu propriul său destin.
Aceşti factori atribuie strategiei de dezvoltare a Văii Hârtibaciului o fundamentare
specifică, originală, dar şi direcţii de dezvoltare particulare, individualizându-o pregnant în
raport cu alte regiuni ale României. Pilonii săi de rezistenţă constau atât în obiectivele
generale trasate, cât mai ales în obiectivele sectoriale de natură infrastructurală, economică,
socială sau environmentală menite a organiza mai eficient şi productiv spaţiul geografic, a-i
optimiza funcţiile şi asigura pentru locuitorii săi condiţiile afirmării spirituale dezmărginite.
Cap. 1. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE
OBIECTIV STRATEGIC 1. Valea Hârtibaciului ca regiune de program cu
însuşiri sistemice
18

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 1
1.1. Fortificarea statutului de sistem teritorial integrat al Văii Hârtibaciului
Valea Hârtibaciului este receptată, în plan ştiinţific, dar şi politic şi administrativ, ca o
entitate geografică specifică, diferită de celelalte regiuni ale ţării printr-o serie de trăsături
structurale şi funcţionale care-o individualizează pregnant. Important însă pentru toţi strategii
(actorii) amenajării şi dezvoltării teritoriului este dacă aceste însuşiri o transformă sau nu întro
regiune de program cu însuşiri sistemice capabilă de a susţine şi potenţa la maximum
vectorii procesului de dezvoltare economico-socială.
Aidoma oricărui sistem spaţial, Valea Hârtibaciului atestă existenţa proceselor de input,
out-put şi feed-back ce îi asigură funcţionarea şi autoreglarea. In-put-urile în sistem sunt
reprezentate, în primul rând, prin resursele regenerabile ale teritoriului propriu (masa vegetală
şi lemnoasă, fertilitatea solului, resursele de gaze naturale, apele minerale) la care se adaugă,
într-o pondere deloc neglijabilă, creativitatea resursei umane. În rândul intrărilor trebuie
incluse de asemenea, energia, bunurile, produsele, resursele financiare alohtone ce au ca ţintă
unitatea spaţială analizată.
Out-put-urile îmbracă forma unor produse specifice, viitoare (posibile) brand-uri
regionale, menite a le asigura competitivitatea pe piaţa articolelor similare. Avem în vedere,
în primul rând, produsele agricole şi ale prelucrării lemnului, ocupaţii de mare tradiţie în
Valea Hârtibaciului. Într-un stadiu incipient de afirmare este produsul turistic local, orientat
predilect spre turismul rural, pentru care regiunea prezintă cele mai optime condiţii de
promovare.
Feed-back-ul sistemic acţionează activ prin remodelări ale intrărilor în funcţie de
particularităţile ieşirilor. Astfel, metamorfoza profundă din ultimii ani a economicului şi
socialului, în sensul destructurării vechilor resorturi ale economiei şi apariţia timidă a unor noi
orientări, ghidează tot mai mult dezvoltarea înspre afirmarea turismului rural, în regiune
făcându-şi apariţia, cu o firească timiditate, primele pensiuni. Reorientarea coincide atât cu
creşterea cererii pentru o ofertă caracteristică acestei forme de turism, cât şi cu mutaţiile
înregistrate în celelalte domenii de activitate, în primul rând în industrie, ce constituia, în
perioada socialistă, ponderea decisivă a economiei locale.
Fortificarea acestui statut se poate realiza prin următoarele măsuri şi soluţii de
amenajare şi organizare teritorială:
• promovarea mai persistentă, la nivel judeţean şi naţional, a imaginii Văii
Hârtibaciului ca unitate teritorială cu particularităţi economice, sociale şi culturale
distincte, de mare viabilitate şi originalitate, distilate în timp istoric şi necesar a fi
conservate şi perpetuate. Una dintre soluţiile de real succes trebuie să fie
impunerea şi recunoaşterea sa ca teritoriu al melanjului etnic generator de
multiculturalism şi diversitate;
• articularea mai profundă a structurilor sistemului teritorial, în vederea creşterii
fiabilităţii, flexibilităţii şi rezilienţei sale la provocările fenomenului de dezvoltare
actuală. Principala direcţie trebuie să fie spre ieşirea regiunii din conul de umbră
indus de culoarele de dezvoltare învecinate prin multiplicarea şi diversificarea
căilor de transport ce o traversează, îndeosebi pe direcţia nord-sud. Traversarea de
către autostrada Transilvania a extremităţii estice a regiunii se va constitui într-un
vector de mare importanţă în acest sens, care va determina reorientări ale fluxurilor
de masă, energie şi interese înspre arealul respectiv;
19

• creşterea şi diversificarea rolului polarizator al centrului urban Agnita, a cărui
relaţie cu spaţiul rural al regiunii trebuie reconsiderată în sensul lărgirii
prerogativelor sale de susţinere a dezvoltării acestuia, precum şi al unor centre
supracomunale (Nocrich, Brădeni, Marpold) în vederea amplificării funcţiei lor
sistemice regulatoare asupra teritoriului polarizat şi a constituirii unei reţele de
aşezări bine structurată şi articulată spaţial şi funcţional;
• fortificarea relaţiilor interurbane, în contextul dezvoltării teritoriale, prin
accentuarea fluxurilor cu centrele urbane învecinate Sibiu şi Sighişoara.
Reintroducerea în circuit a liniei ferate Agnita-Sighişoara ar facilita schimburile
dintre cele două centre urbane, ar deschide oportunitatea creării unor
intercondiţionări benefice Văii Hârtibaciului. Întărirea relaţiilor cu municipiul
Sibiu va reprezenta un deziderat ce va prinde viaţă odată cu construcţia autostrăzii
A1, direcţionarea actualelor fluxuri pe ruta DJ106 fiind mult amplificată, inclusiv
prin transformarea acesteia în drum naţional. Delocalizarea activităţilor economice
şi deconcentrarea unor servicii în arealul de influenţă al Agnitei va spori relaţiile
de colaborare dintre acestea. Aceeaşi deconcentrare a arealelor rezidenţiale,
secondate de apariţia unor unităţi industriale, comerciale sau turistice ar augmenta
polarizarea resursei umane, şi nu numai, dinspre Sighişoara spre Agnita.
OBIECTIV STRATEGIC 2. Racordarea eficientă a Văii Hârtibaciului la
sistemele teritoriale învecinate, de acelaşi rang sau de rang superior (regionale şi
naţionale) prin infrastructuri conectate marilor culoare de transport
Orice plan de amenajare teritorială, indiferent de scara la care se face referire, se
bazează pe o analiză concretă, pe de o parte, şi predictivă, pe de altă parte, ipostaze în care se
regăseşte orice specialist implicat, supus unei verificări atente de către ochii practicianului.
Încadrarea teritorială fixează de la bun început spaţiul geografic menit „amenajării”,
raportarea la reţeaua de localităţi şi infrastructură fiind obligatorie.
Având avantajul unei amplasări centrale, excelente din punct de vedere a realizării
legăturilor cu unităţile teritoriale învecinate, paradoxal, Valea Hârtibaciului iese din tiparul
unui sistem teritorial bine închegat sub raportul relaţiilor, tocmai datorită unei infrastructuri
slab conectate, putând fi evidenţiate câteva aspecte:
cea mai mare pierdere a fortificării acestui teritoriu se datorează unei slabe
reprezentări rutiere şi feroviare. Niciun drum de interes naţional, fie el principal,
fie de importanţă secundară, nu drenează Podişul Hârtibaciului, arterele de
comunicaţie rutiere fiind reduse la câteva drumuri judeţene şi comunale care, pe
deasupra, necesită lucrări de modernizare. Situaţia nu este extrem de favorabilă
nici dacă facem referire la drumurile de fier, calea ferată cu ecartament îngust ce
făcea legătura între Agnita şi Sighişoara, cu ramificaţie înspre Vurpăr, fiind
sistată, odată cu aceasta tăindu-se orice posibilitate de racordare la reţeaua
feroviară naţională. Conexiunea cu polul regional Braşov se face prin intermediul
staţiei din municipiul Sighişoara, pe direcţia magistralei 3(300), în vreme ce
facilitarea deplasării pasagerilor spre vestul ţării, şi mai departe, dincolo de
frontierele ţării, prin punctul de frontieră Nădlac, poate fi intermediată doar
făcând apel la staţia sibiană, pe traseul cunoscut al magistralei 2(200).
principala arteră rutieră desfăşurată de-a lungul localităţilor Cornăţel – Nocrich –
Alţâna – Ighişu Vechi – Bârghiş – Agnita – Brădeni (DJ106), pe o distanţă de
82,535 km, mediază fluxurile din interiorul spaţiul transilvan, pentru o
20

amplificare a acestora impunându-se transformarea acestuia în drum naţional.
Totodată, intensificarea traficului pe această arteră ar susţine şi propulsa actualul
centru supracomunal Nocrich la rang de pol local;
direcţionarea fluxurilor spre sudul ţării, prin Făgăraş, revine în sarcina arterelor
judeţene DJ105 Merghindeal – Dealu Frumos – Agnita şi DJ105D, cu joncţiune
la drumul naţional DN1 spre Cârţa – Nou Român – Chirpăr – Agnita, care
necesită lucrări de întreţinere, unele tronsoane de drum necorespunzând unei stări
de echipare potrivită, îmbrăcăminţile pietruite existente pe anumite sectoare
inhibând traficul şi potenţialul de dezvoltare economic al regiunii;
ramificaţii ale drumurilor judeţene şi despletiri ale drumurilor comunale se
regăsesc pe tot cuprinsul teritoriului, însă starea de viabilitate precară a
majorităţii lor continuă să menţină această unitate teritorială într-o stare de
izolare. Fructificarea racordurilor cu importanţi poli supraregionali (Sibiu, Cluj-
Napoca, Braşov, Târgu Mureş), posibilitatea demarării unor acţiuni de reabilitare
a căilor de comunicaţie şi intensificarea relaţiilor prin construcţia unor noi artere
de comunicaţie nu fac decât să amplifice tranzitul regional.
În perspectivă, în vederea îmbunătăţirii relaţiilor intra- şi interteritoriale ale sistemului
regional Valea Hârtibaciului este prevăzută construcţia unor mijloace de comunicaţie rapide şi
eficiente, care asigură totodată garanţia creşterii economice a teritoriului dat:
transversal, Valea Hârtibaciului va fi secţionată de traseul autostrăzii A3
(Transilvania) Turda – Târgu Mureş – Sighişoara – Făgăraş – Braşov, care în
urma joncţiunilor cu unele aşezări rurale (Noistat, Netuş, Movile) va facilita cu
siguranţă dezvoltarea acestora, intermediind devenirea acestora în importanţi poli
locali (Brădeni);
binevenită este interconectarea în sud-vestul acestui sistem teritorial la
autostrada A1 Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti –
Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă – Constanţa (conform Legii nr. 363 din
21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional (PATN) – Secţiunea I – Reţele de transport, anexa nr. I, Autostrăzi), ce
ar racorda partea sa sudică şi sud-vestică, aflată în curs de execuţie. Odată cu
execuţia acesteia vor putea fi consolidate funcţiile unor aşezări şi vor fi întărite
schimburile economice de bunuri şi servicii prin apariţia unor puncte nodale de
conexiune (Poieniţa, Nucet).
realizarea interconectivităţii va fi realizată şi prin intermediul coridorului de
transport multimodal Pan-European IV (Dresda/Nüremberg – Praga –
Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova – Sofia –
Salonic/Plovdiv – Istanbul), aflat în imediata apropiere sud-vestică, evidenţiinduse
tot acum şi o accentuare a rolului exercitat de polul supraregional Sibiu.
Oportunitatea proximităţii spaţiale a acestuia permite o intensificare a
transportului de marfă şi o amplificare a turismului de tranzit;
pe de altă parte, aşa cum este stipulat şi în Planul de amenajare a teritoriului
naţional, stimularea competitivităţii economice este realizată şi prin înfiinţarea
reţelei transeuropene de transport (TEN-T), suprapusă culoarului de dezvoltare
secundar Făgăraş-Sibiu;
transportul feroviar al acestei unităţi teritoriale a intrat deja în vizorul actorilor
locali şi regionali prin redeschiderea căii ferate Sibiu – Agnita, cu posibilităţi
mărite de intensificare a fenomenului turistic, însă considerăm că lucrările de
redresare a haltelor de pe linia de cale ferată avută în vedere (aparent subînţelese
ca fiind prefigurate în cadrul proiectelor de modernizare a infrastructurii
21

feroviare!), amenajarea spaţiilor de depozitare şi a anexelor gărilor/haltelor cât şi
realizarea unor studii de fezabilitate în vederea proiectării unor linii de cale ferată
care să traverseze Podişul Hârtibaciului sunt posibile soluţii de racordare
eficientă în context naţional şi european;
ţinând cont de extensiunea preponderentă a arealelor protejate (în speţă cele
incluse reţelei NATURA 2000), Valea Hârtibaciului întruneşte toate condiţiile
conturării unei regiuni environmentale şi a creionării unor coridoare ecologice, a
căror „ochiuri” vor fixa infrastructura şi vor estompa suprafeţele de teren aflate în
dezechilibru.
Din punct de vedere al transportului aerian, bazinul Văii Hârtibaciului este deservit la
ora actuală de aeroporturile Sibiu şi Târgu Mureş, proximitatea relativă faţă de acestea
putând fi şi în viitor investită drept factor de dezvoltare a regiunii şi de atracţie a unor
investiţii şi investitori.
Cap. 2. OBIECTIVE STRATEGICE SECTORIALE (PE DOMENII)
2.1. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI
2.1.1. Cadrul natural şi mediul
Strategia de mediu se articulează în jurul concluziilor prefigurate în etapa anterioară,
(integrând în acelaşi timp opţiunile de dezvoltare ale comunităţilor locale şi autorităţilor
judeţene), şi se înscrie în planurile regionale şi naţionale de dezvoltare cu impact asupra
zonei.
Propunerea strategiei de dezvoltare este concepută pe trei intervale temporare – scurt,
mediu şi lung, în acest scop fiind inventariate priorităţile privind dezvoltarea durabilă pentru
perioada 2007-2013, fundamentate prin intermediul următoarelor documente: Planul Regional
de acţiune pentru mediu 2007-2013, Strategia şi planul de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru
perioada 2007-2013, Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi Planul Judeţean de
Gestionare a Deşeurilor (PJGD) .
OBIECTIV STRATEGIC 3. Eficientizarea relaţiilor om-mediu în contextul
exploatării ecologice, sustenabile, a resurselor naturale
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 3
3.1. Conservarea şi protecţia mediului prin diminuarea şi/sau înlăturarea
fenomenelor negative de impact
Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.1.
Strategia de planificare şi dezvoltare spaţială urmăreşte promovarea unor măsuri şi
acţiuni de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul riscurilor naturale – inundaţii,
secetă, alunecări de teren şi cutremure, în vederea limitării şi înlăturării efectelor produse de
acestea asupra populaţiei şi bunurilor de orice fel. O atenţie deosebită este acordată
modernizării şi dezvoltării sistemelor informaţionale pentru avertizare-alarmare în timp real a
populaţiei, elaborării hărţilor de risc la inundaţii şi introducerii lor în planurile de urbanism
general.
22

3.1.1. Diminuarea riscurilor alunecărilor de teren cauzate de factori naturali sau
antropici şi protecţia mediului împotriva efectelor acestor fenomene presupune următoarele
acţiuni şi măsuri:
întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile concrete de consolidare a
versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.);
reducerea/eliminarea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de
alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor
curgătoare, acţiunea apelor subterane): Marpod, Apoş, Motiş, Roşia, Movile,
Nocrich, Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Alţâna, Chirpăr (termen scurt);
îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări
de colectare şi evacuare a apei (termen mediu);
captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe
versanţi;
lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor, etc) pe
versanţii afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate:
Nocrich (termen scurt).
3.1.2. Prevenirea şi combaterea inundaţiilor
recalibrarea Văii Bruiului şi Toarclei în interiorul satului Bruiu şi la ieşirea spre
satul Şomartin (termen scurt);
executarea de lucrări pentru protecţia şi consolidarea de maluri pe Valea Nocrich,
pârâul Nou, Valea Ilimbavului (termen scurt);
executarea de lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate în Lunca
Hârtibaciului (termen mediu);
executarea de lucrări de decolmatare: pârâul Rorii, pârâul Calva (termen scurt).
3.1.3. Prevenirea proceselor de torenţialitate, prăbuşire, surpare
evitarea păşunatului excesiv sau alte activităţi care favorizează eroziunea: Alţâna,
Brădeni, Merghindeal, Roşia, Vurpăr şi Nocrich (termen scurt);
mărirea capacităţii de retenţie a apei în partea superioară a bazinetelor prin lucrări
de împădurire şi îmbunătăţiri funciare;
colectarea eficientă a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări agrotehnice şi
hidrotehnice, care să transforme scurgerea liniară în non-liniară sau canalizată,
atenuând intensitatea eroziunii în adâncime: Marpod, Apoş, Motiş, Roşia,
Movile, Nocrich, Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Alţâna, Chirpăr ş.a. (termen
scurt);
implementarea sistemului integrat de evaluare a riscurilor naturale şi antropice la
nivelul unităţilor administrative-teritoriale din cuprinsul judeţului (termen scurt).
3.1.4. Gestionarea eficientă a riscurilor seismice
Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional – Secţiunea a V-a – „Zone de risc natural” , oraşul Agnita este amplasat într-o zonă
pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII, şi trebuie să facă
obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.
Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII este de 50 de ani,
se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.
Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi
alunecărilor de teren organizată în cadrul MTCT are în subordine, la nivelul judeţului Sibiu,
Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul
de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele). Comisia judeţeană întocmeşte Planul
23

judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi
intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare
elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize,
documentaţii.
Conform valorilor de mai sus, ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a
intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a
coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul analizat
nu aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii construcţiilor
la riscul seismic.
3.2. Reconversia mediului în contextul dezvoltării durabile
Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.2.
3.2.1. Îmbunătăţirea calităţii aerului
Obiectivul urmărit îl constituie îmbunătăţirea calităţii aerului în conformitate cu
cerinţele Directivei Cadru 96/62/CE. În teritoriul de studiu nu se prelevează probe de aer în
scopul monitorizării, deoarece dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice
activităţilor umane, doar cele aferente instalaţiilor de încălzire şi căilor de transport rutier au o
relevanţă notabilă. În contextul indexării tuturor surselor de impurificare atmosferică, se mai
pot menţiona şi rampele de depozitare a deşeurilor menajere din cuprinsul aşezărilor rurale şi
din Agnita.
reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a
traficului rutier sub valoarea CMA (termen scurt);
definitivarea elaborării sistemului de monitoring integrat al mediului (termen
scurt);
crearea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional de mediu şi realizarea
programelor de gestionare a calităţii aerului, conform legislaţiei în vigoare (termen
mediu).
3.2.2. Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă
Principalele obiective ale acestei componente strategice sunt reducerea poluării
cursurilor de apă, în special prin implementarea Directivei 91/271/CE privind epurarea apelor
uzate urbane şi prin asigurarea unui management corespunzător al nămolului provenit de la
staţiile de epurare a apelor uzate.
România trebuie să se conformeze până în 2015 în ceea ce priveşte construirea
sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în aglomerările urbane cu mai
mult de 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.), iar până în 2018 în aglomerările cu o populaţie
echivalentă cuprinsă între 2.000 şi 10.000 l.e. În plus, tot până la sfârşitul anului 2015, toate
aglomerările de peste 10.000 l.e. trebuie să fie dotate cu instalaţii pentru reducerea
concentraţiilor de nutrienţi.
încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate
evacuate de diversele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi / sau în
reţelele de canalizare a localităţilor (termen mediu);
realizarea staţiei de epurare în oraşul Agnita (termen scurt);
execuţia de reţele de canalizare şi staţii de epurare în zona rurală, conform
angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu, în
comunele Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr (termen mediu);
stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile
albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere (termen scurt);
24

ecologizarea albiilor râurilor.
3.2.3. Prezervarea calităţii solului şi a apelor subterane
diminuarea capacităţii productive a solurilor afectate de exfiltraţii din depozitele
de deşeuri menajere (urbane/rurale);
reducerea poluării solului şi a apelor freatice datorită folosirii necorespunzătoare a
îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor (s-au înregistrat depăşiri la indicatorii:
amoniu, CCO-Mn, fier, mangan, în punctele de monitorizare a apelor subterane de
la Agnita, Cornăţel, Alţâna);
stabilirea şi punerea în aplicare a normelor şi condiţiilor tehnice privind colectarea,
transportul, împrăştierea şi/sau valorificarea dejecţiilor animaliere de la unităţile
zootehnice;
realizarea şi asigurarea unui plan de dotări necesare monitorizării integrate a
solului şi a apelor subterane (termen mediu);
promovarea practicilor agricole durabile (ecologice);
închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale şi realizarea
punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer
(termen scurt);
proiectarea şi implementarea unui program pentru diminuarea utilizării
îngrăşămintelor chimice şi de înlocuire a acestora cu îngrăşăminte naturale: s-a
semnalat poluarea apelor subterane prin infiltraţii de substanţe organice la Roşia,
Nou, Alţâna (termen mediu);
controlul riguros al dozelor şi modalităţilor de aplicare a produselor fitosanitare.
3.2.4. Asigurarea unui mediu urban ecologic
conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de
agrement, precum şi de perdele de protecţie între zona rezidenţială şi cea
industrială (termen mediu);
înfiinţarea şi reamenajarea conform normelor UE a locurilor de joacă în
intravilanul urban (termen scurt);
realizarea unor perdele şi aliniamente de vegetaţie pentru protecţie de-a lungul
căilor rutiere (termen mediu).
3.3. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reducerea
impactului asupra mediului
Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.3.1.
În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul gestiunii deşeurilor, în
judeţul Sibiu se preconizează realizarea a numeroase acţiuni, în perspectiva anilor 2009 –
2015, având drept scop ridicarea gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurării
protecţiei factorilor de mediu. Atingerea obiectivelor propuse este posibilă în condiţiile
implementării la nivelul judeţului a Sistemului de Gospodărire Integrată a Deşeurilor (GID).
Scopul principal al acestui sistem este „reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătate şi
mediu cauzate de sistemul actual de gospodărire a deşeurilor”.
Reţeaua de colectare a deşeurilor se va concentra într-un număr redus de baze de
depozitare şi de prelucrare, ajungând în perspectivă să utilizeze doar platforme ecologice şi
staţii de sortare şi prelucrare a reziduurilor.
La stabilirea obiectivelor specifice judeţului, s-a urmărit realizarea elementelor
componente ale sistemului de gestiune integrată a deşeurilor:
25

I. Minimizarea deşeurilor;
II. Colectarea selectivă a deşeurilor;
III. Reciclarea şi compostarea;
IV. Incinerarea - în scopul recuperării energetice şi reducerii volumului;
V. Depozitarea în deponii ecologice.
3.3.1. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor
Măsurile specifice pentru rezolvarea problemelor de mediu cauzate de sistemul actual
de gestionare a deşeurilor, la nivelul judeţului, sunt legate de eliminarea impactului asupra
mediului datorat existenţei a numeroase depozite neconforme de deşeuri şi a sistemelor
deficitare de colectare, transport şi valorificare selectivă.
În conformitate cu Planul Local de Acţiune pentru Mediu şi Strategia Judeţeană de
Gestionare a Deşeurilor, măsurile propuse pentru sistemul teritorial studiat, sunt următoarele:
colectarea selectivă, reciclarea şi valorificarea fracţiilor recuperabile din deşeurile
menajere şi a celor asimilabile (termen mediu);
reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate (până în anul 2010 cantitatea de
deşeu biodegradabil depozitat trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în
1995 - an de referinţă, iar până în 2016 cantitatea depozitată trebuie redusă la 35%
din cantitatea totală);
diseminarea şi implementarea măsurilor din Planul Naţional de Implementare a
Convenţiei de la Stockholm ( Legea nr.261 din 15 iulie 2004);
extinderea colaborării în domeniul managementului de deşeuri, în cadrul
proiectului „Eco Agnita” şi pentru Brădeni, Chirpăr, Iacobeni;
extinderea capacităţii de deservire a depozitului de la Cristian şi pentru Bruiu,
Alţâna;
neutralizarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti;
colectarea şi eliminarea DEEE-urilor (minim 5 kg deşeu/locuitor/an până la
sfârşitul anului 2009);
asigurarea organizării şi dotării corespunzătoare a serviciilor de salubrizare urbană
pentru implementarea colectării selective, la sursă a deşeurilor menajere (termen
mediu);
dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale
şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport (termen scurt);
închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale (Alţâna,
Beneşti, Ghijasa de Sus, Bârghiş, Apoş, Pelişor, Ighişul Vechi, Zlagna, Vecerd,
Brădeni, Retiş, Ţeline, Bruiu, Şomartin, Gherdeal, Chirpăr, Veseud, Iacobeni,
Stejăriş, Netuş, Noisat, Movile, Marpod, Merghindeal, Dealu Frumos, Mihăileni,
Metiş, Nocrich, Hosman, Fefeldea, Ţighindeal, Ghijasa de Jos, Roşia, Daia, Nou,
Caşolţ, Cornăţel, Nucet şi Vurpăr) şi realizarea punctelor de colectare pentru
aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer (termen scurt);
construirea unei staţii de sortare şi presare a deşeurilor menajere în cadrul staţiei de
transfer de la Agnita (termen scurt);
organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei
privind încurajarea minimizării generării deşeurilor şi colectării selective la sursă:
implicarea cu consecvenţă a ONG-urilor şi Inspectoratului Şcolar Sibiu în acţiuni
de educare a populaţiei şi elevilor în scopul respectării legislaţiei (termen scurt);
acţiuni de mediatizare a firmelor autorizate pentru eliminarea deşeurilor de
materiale contaminate cu ulei uzat, prin co-incinerare (termen scurt);
crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea
şi valorificarea deşeurilor reciclabile;
26

identificarea şi eliminarea depozitelor necontrolate de rumeguş (termen mediu);
înfiinţarea şi asigurarea funcţionalităţii depozitelor temporare în zonele de
exploatare a materialului lemons (termen mediu);
identificarea şi implementarea unor tehnologii de prelucrare primară a rumeguşului
(brichetare) şi secundară (producerea energiei electrice, încălzire centralizată,
component de amestec pentru materiale utilizate în agricultură ca fertilizant, sau în
construcţii etc.) în vederea reducerii cantităţilor depozitabile;
îmbunătăţirea salubrităţii traseelor turistice şi a zonelor de agrement, prin acţiuni
educative şi prin crearea unui serviciu de salubritate pentru aceste situri (termen
lung);
modernizarea şi asfaltarea arterelor de circulaţie în mediul urban şi a principalelor
străzi din mediul rural, pentru facilitarea colectării eficiente a deşeurilor stradale
(termen lung);
implementarea Codului de bune practici agricole;
colectarea, depozitarea şi valorificarea controlată a deşeurilor din agricultură.
3.4. Protecţia biodiversităţii şi a peisajului
Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.4.1.
Obiectivele şi măsurile propuse vizează augmentarea situaţiei excepţionale în care,
datorită unui cumul de conjuncturi favorabile, se găseşte astăzi teritoriul analizat. Atributul de
„rezervor” de biodiversitate, justificat prin cuprinderea a peste 80% din suprafaţa regiunii în
diferite categorii de arii protejate, în special în cadrul reţelei Natura 2000, presupune
promovarea unui management integrat paradigmei de ecodezvoltare.
3.4.1. Protecţia şi conservarea ariilor şi siturilor protejate
protecţia şi managementul corespunzător al ariilor protejate existente pe teritoriul
analizat conform O.U.G. nr. 236/2000, Legea nr. 345/2006, Ordin MAPAM
nr.494/2005, prin formularea unor planuri de management şi regulamente de
funcţionare;
renaturarea râului Văii Hârtibaciului prin modificarea celor 11 kilometri de râu
îndiguit, în conformitate cu conceptul european de amenajarea naturală a cursului.
implementarea proiectului: „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui
management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu - Târnava Mare –Olt”;
informarea factorilor interesaţi, în special din domeniul economic, asupra
implementării reţelei ecologice Natura 2000;
instaurarea unui set de reguli privind conservarea speciilor şi habitatelor de interes
comunitar din cuprinsul siturilor Natura 2000;
angrenarea autorităţilor locale în activităţi de mediatizare a acţiunii de mediatizare,
educare şi informare a populaţiei privind importanţa acestor situri;
identificarea de noi arii ce necesită protecţie şi iniţierea demersurilor pentru
declararea de arii protejate;
conservarea speciilor de păsări, sedentare sau migratoare, considerate specii de
importanţă comunitară;
atragerea suportului financiar pentru dezvoltarea unor programe de evaluare a
resurselor ariilor protejate existente, care să fundamenteze viitoarele decizii
privind managementul acestora;
realizarea şi actualizarea periodică a bazei de date privind distribuţia speciilor de
floră şi faună, şi a habitatelor naturale de interes comunitar;
27

adoptarea practicilor ecoturistice în managementul amenajărilor şi exploatărilor
ariilor protejate;
realizarea şi difuzarea de materiale informative şi educative pentru promovarea
turismului ecologic;
includerea în planurile de management (acolo unde obiectivele de management o
permit) şi a limitelor de desfăşurare a turismului în interiorul ariilor protejate;
promovarea şi implementarea proiectelor de împădurire şi reîmpădurire a arealelor
cu soluri degradate prin eroziune, alunecări de teren sau torenţialitate;
evitarea distrugerii habitatelor naturale şi a microfaunei datorată incendierii
vegetaţiei uscate şi a miriştilor;
extinderea regenerărilor naturale în urma tăierilor succesive şi progresive aplicate
în zonele împădurite;
stoparea şi controlul practicilor antropice agricole, forestiere sau de orice altă
natură, care afectează biodiversitatea;
restricţionarea păşunatului prin delimitarea în teren (pichetare) a anumitor zone din
cadrul ariilor naturale protejate;
întreţinerea fenomenului de izolare a populaţiilor în aceste arii, acestea fiind surse
potenţiale de regenerare şi martori ai diversităţii specifice de odinioară,
reprezentative pentru flora, fauna şi peisajul ardelenesc;
monitorizarea atentă a virtualelor lucrări hidrotehnice pe cursul mijlociu şi inferior
al râului Hârtibaciu, pentru a nu induce dezechilibre habitatelor acvatice din cadrul
ROSCI0132 „Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”;
interzicerea practicării agriculturii intensive şi extinderea suprafeţelor ocupate de
pădure în cuprinsul ROSCI0132 „Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”;
menţinerea utilizarea tradiţionale a terenurilor în arealul integrat ROSCI0227
Sighişoara-Târnava Mare;
promovarea agriculturii ecologice la nivelul ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului
(această arie protejată a fost de prioritate nr. 1 dintre cele 68 de situri propuse de
Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării) şi înfiinţarea unor centre de monitorizare
avifaunistică la Brădeni, Bruiu, Nocrich;
interzicerea amenajărilor forestiere şi tăierilor în timpul cuibăritului speciilor
periclitate;
interzicerea oricăror activităţi cinegetice în zona locurilor de cuibărire a speciilor
periclitate;
interzicerea practicării sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren
în zonele protejate;
promovarea diferitele forme tradiţionale ale agriculturii, cultivarea produselor
ecologice după criterii recunoscute (agricultură biologică) şi includerea tuturor
acestor factori în viaţa culturală şi oferta turistică din regiune.
2.1.2. Patrimoniul natural şi construit
OBIECTIV STRATEGIC 4. Protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului
natural şi construit
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 4
2.1.2.1. Patrimoniul natural
4.1. Protecţia, conservarea şi exploatarea durabilă a patrimoniului natural
28

Valea Hârtibaciului, prin localizarea sa într-o regiune de podiş, Podişul Hârtibaciului,
relevă un patrimoniu natural constituit din elemente morfologice, hidrografice, pedologice şi
biogeografice specifice. Între acestea se detaşează vastele suprafeţe de versanţi şi interfluvii
cu o fragmentare şi declivitate moderată, ceea ce le face pretabile utilizării antropice prin
activităţi agricole şi pastorale; solurile profunde, bine structurate, cu fertilitate superioară
mediei, ce pot asigura, în condiţii de agrotehnică modernă, producţii agricole însemnate; apele
de suprafaţă şi subterane (între care câteva surse de ape minerale) utilizate în alimentarea cu
apă şi pentru alte trebuinţe economice şi sociale; fondul forestier constituit din foioase (stejar,
fag) cu o productivitate ecologică ridicată; fauna terestră şi acvatică. De subliniat, funcţia de
ecotop preferat pentru numeroase specii ale avifaunei, sedentare sau migratoare, ceea ce a
motivat includerea unei mari suprafeţe a bazinului între siturile protejate ale programului
european Natura 2000. Anumite elemente morfologice cum ar fi Cheile Mihăileni, fronturile
abrupte ale cuestelor, peisajul mozaicat al interfluviilor, hidrografice (iazurile şi lacurile,
izvoarele minerale) sau biogeografice (peisajul de tip parc, fauna cinegetică şi piscicolă) îşi
asociază şi o valoare şi atractivitate turistică.
Între măsurile de optimizare a protecţiei şi valorificării patrimoniului natural
preconizăm:
protecţia reliefului împotriva eroziunii, torenţialităţii şi alunecărilor de teren prin
reducerea presiunii antropice, împăduriri şi aplicarea unor agrotehnici conforme cu
normele europene;
reducerea semnificativă a surselor de poluare a reţelei hidrografice Valea
Hârtibaciului în întregul ei, dar şi a acviferelor subterane din regiune;
extinderea, prin replantări, a fondului forestier şi exploatarea economic eficientă a
acestuia. Funcţia de protecţie a pădurii trebuie reconsiderată şi amplificată.
protecţia şi exploatarea controlată a faunei cinegetice şi piscicole;
afirmarea turismului rural ca mijloc de protecţie şi valorificare a trăsăturilor
naturale ale peisajului geografic;
intervenţia limitată şi controlată a activităţii antropice în arealele naturale
protejate;
formarea unor specialişti în vederea posibilităţii de a interveni, în mod organizat,
în planificarea peisagistică;
crearea unor trasee turistice ecologice în perimetrul arealelor protejate, prin luarea
în calcul a introducerii sau modernizării indicatoarelor de semnalizare (panouri de
informare, marcaje turistice, plăcuţe de atenţionare), prin creşterea vizibilităţii
obiectivelor turistice (direct, electronic sau printr-o fidelizare a turiştilor) sau prin
includerea acestora în listele agenţiilor de turism şi oferirea unor pachete turistice
în respectivele areale;
crearea unor campanii de responsabilizare a populaţiei, pentru evitarea unor efecte
dăunătoare habitatelor şi ecosistemelor existente (foc necontrolat, aruncarea
reziduurilor menajere „la voia întâmplării”, ruperea unor exemplare de plante
protejate, defrişarea, construcţia unor clădiri ce pun în pericol echilibrul mediului
natural etc.);
necesitatea implementării unor rapoarte de cercetare asupra ariilor protejate şi
realizarea, în consecinţă, a unor ghiduri de informare publică, distribuite gratuit
populaţiei.
2.1.2.2. Patrimoniul construit
4.2. Conservarea, protejarea şi promovarea patrimoniului construit din Valea
Hârtibaciului
29

Patrimoniul construit cu valoare culturală locală, naţională şi universală din aşezările
Văii Hârtibaciului este reprezentat, în foarte mare parte, de monumente care atestă prezenţa
populaţiei săseşti, reprezentative fiind, în primul rând, bisericile evanghelice şi ansamblurile
acestora, precum şi incintele fortificate (în aproape toate aşezările) şi turnurile diverselor
bresle prezente, începând cu secolele XV-XVI, în oraşul Agnita.
Patrimoniul construit al Văii Hârtibaciului, prin caracteristicile sale, creionate după
criterii ca valoarea culturală, vechime şi tipologie, se recomandă unor activităţi turistice
specifice turismului cultural, religios şi ştiinţific. Aceste caracteristici, ce singularizează
patrimoniul imobil al Văii Hârtibaciului, conferă posibilitatea trasării următoarelor patru
direcţii de dezvoltare, însoţite de recomandări generale.
4.2.1. Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor istorice cu relevanţă
culturală naţională
După importanţa culturală a monumentelor de patrimoniu, relevante la nivel naţional
şi universal, cele mai numeroase sunt în oraşul Agnita (tabelul 3), urmat de comunele Roşia,
Iacobeni, Nocrich şi Merghindeal. După numărul total de monumente, deci atât cu valoare
culturală naţională/universală, cât şi cu valoare culturală locală, cele mai reprezentative sunt
oraşul Agnita şi comunele Roşia, Iacobeni, Nocrich, Merghindeal, Chirpăr şi Bărghiş.
Monumentele de patrimoniu cu importanţă culturală naţională sunt incluse
următoarelor unităţi administrativ-teritoriale:
Oraşul Agnita
Aşezare şi necropolă, sec. II-III;
Biserica evanghelică, 1250-1300, cca. 1407, 1890-1892;
Turn de poartă (al olarilor), a doua jum. a sec. XV-XVI;
Turn estic (al fierarilor), a doua jum. a sec. XV-sec. XVI;
Turn sud-estic (al croitorilor), a doua jum. a sec. XV-sec. XVI;
Turn sud-vestic (al fierarilor) şi fragment din oraş, zidul de incintă, a doua jum. a
sec. XV-sec. XVI;
Biserica evanghelică fortificată - sat Ruja, sec. XIII-înc. sec. XV;
Incintă fortificată (fragmente) - sat Ruja, sec. XVI;
Centrul istoric oraş Agnita, Str. Mihai Viteazu, până la nr. 55, respectiv Fipa II,
Piaţa Republicii, Piaţa Bisericii Evanghelice, str. Nouă, str. Vlaicu Aurel şi str. 1
Decembrie până la Complexul Comercial şi Hotelul nou, respectiv intrarea Fipa,
sec. XIV-XX;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă 1, a
doua jum. a sec. XIII-sec.XIX;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din sat Ruja, sec. XIII-XVI;
Situl arheologic de la Agnita - oraş Agnita, sec. II-III.
Oraş sau
comună/Tipul
monumentului
istoric
Tabelul 3. Patrimoniul construit al Văii Hârtibaciului
Monumente istorice cu valoare culturală
naţională şi universală - Categoria A
30
Monumente istorice cu valoare
culturală locală - Categoria B
monumente ansambluri situri monumente ansambluri situri
Total
Agnita 9 3 1 17 - - 30
Alţâna 3 1 1 1 - - 6
Bârghiş - - - 6 3 - 9
Brădeni 4 1 1 - - - 6
Bruiu 3 1 - 2 1 - 7
Chirpăr 2 1 - 6 1 - 10

Iacobeni 7 3 - 5 2 - 17
Marpod - - - 6 1 - 7
Merghindeal 5 2 - 4 - - 11
Mihăileni - - - 4 2 - 6
Nocrich 2 - - 10 1 - 13
Roşia 8 3 - 6 - 3 20
Vurpăr 1 - - - - - 1
TOTAL 44 15 3 67 11 3 143
Comuna Alţâna
Biserica evanghelică - sat Alţâna, nr. 443, sec. XIII, anii 1500-1520, turn, anii
1853-1859;
Incintă fortificată, cu turnuri, zwinger - sat Alţâna, nr. 443, sec. XV-XVI
Turn-clopotniţă - sat Alţâna, nr. 443, anii 1856-1858;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Alţâna, nr. 443, sec. XIII-XIX;
Aşezare - sat Alţâna, sec. XII-XIII.
Comuna Brădeni
Biserica evanghelică fortificată - sat Brădeni, nr. 117, anii 1476-1507, 1769;
Incintă fortificată, cu turnuri (inclusiv cel transformat în casa paznicului cetăţii) -
sat Brădeni, nr. 117, cca. 1520;
Biserica evanghelică - sat Retiş, nr. 45, anii 1599, 1694, 1835 (turn);
Biserica „Sf. Nicolae” - sat Retiş, Str. Dealului, nr. 134, anii 1811-1823;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Brădeni, nr. 117, sec. XIV-XVIII;
Necropolă tumulară de incineraţie - sat Brădeni, punct „Dealul Bradului”, sec. II-
III.
Comuna Bruiu
Biserica evanghelică - sat Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIII, ext. sec. XIX;
Incintă fortificată, cu patru bastioane şi turn - sat Bruiu, nr. 241, sf. sec. XV-XVI;
Biserica evanghelică - sat Şomartin, Str. Cetăţii, nr. 8, sec. XIII-XVI, 1795;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIII-sec.
XIX.
Comuna Chirpăr
Biserica evanghelică fortificată - sat Chirpăr, nr. 43, sec. XIII, cca. 1500; 1800-
1850;
Incintă fortificată şi zwinger (fragmente) - sat Chirpăr, nr. 43, sec. XVI;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Chirpăr, nr. 43, sec. XIII-XIX.
Comuna Iacobeni
Biserica evanghelică fortificată - sat Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-primul sfert al sec.
XVI;
Incintă fortificată, cu turnuri, încăpere pentru provizii, turn de poartă şi zwinger cu
turn - casă a paznicului - sat Iacobeni, nr. 231, mijl. sec. XVI;
Biserica evanghelică fortificată - sat Netuş, nr. 42, sec. XV-XVI (1504 - boltă,
1505-1506 - turn), 1860 (cor vest);
Incintă fortificată (fragment), cu turnul de poartă - sat Netuş, nr. 42, sec. XVI;
Biserica evanghelică fortificată - sat Stejărişu, nr. 196, sec. XIV-XVI, 1861
(extindere cor);
Turn al fostei incinte interioare - sat Stejărişu, nr. 196, sf. sec. XV-înc. sec. XVI;
31

Incintă fortificată (fragmente), cu turnuri - sat Stejărişu, nr. 196, sf. sec. XV-înc.
sec. XVI;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-XVI;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Netuş, nr. 42 sec. XV-XIX;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Stejărişu, nr. 196, sf. sec. XV-sec.
XIX.
Comuna Merghindeal
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Dealu Frumos, nr. 13, sec. XIII-
XVIII;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Merghindeal, nr. 230, sec. XIII-
XIX;
Incintă fortificată, cu turnuri, acces fortificat - sat Dealu Frumos, nr. 13, 1522,
1647, încăperi pentru provizii, anexe;
Biserica evanghelică fortificată - sat Merghindeal, nr. 230, sec. XIII, cca. 1500
(fortificare), 1803 (modificări);
Incintă fortificată, cu turnuri - sat Merghindeal, nr. 230, sec. XVI;
Biserica evanghelică fortificată - sat Dealu Frumos, nr. 13, sec. XIII, cca. 1500,
sec. XVIII;
Casa parohială evanghelică - sat Dealu Frumos, nr. 12, sec. XVI, ext. sec. XIX-
XX.
Comuna Nocrich
Biserica „Sf. Vasile” - sat Fofeldea, Str. Dealului, nr. 125, anii 1804-1810;
Biserica „Sf. Arhangheli” - sat Ţichindeal, Str. Bisericii, nr. 80, anul 1791.
Comuna Roşia
Casă (Ana Drotler) - sat Caşolţ, nr. 120, sec. XIX;
Biserica evanghelică - sat Daia, nr. 196, sec. XIII, cca. 1500, 1592, 1778;
Zid de incintă cu turn-clopotniţă - sat Daia, nr. 196, sec. XIII-XVII;
Biserica evanghelică - sat Nou, nr. 4, mijl. sec. XIII, 1520-1525;
Incintă fortificată (fragment), cu turn - sat Noul, nr. 4, sec. XVI;
Biserica evanghelică - sat Roşia, nr. 245, înc. sec. XIII, transf. sec. XIV-XVIII;
Zid de incintă (fragmente) - sat Roşia, nr. 245, sec. XV;
Turn-clopotniţă - sat Roşia, nr. 245, sec. XV;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Daia, nr. 196, sec. XIII-XVIII;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Nou, nr. 4, mijl. sec. XIII-sec.
XVI;
Ansamblul bisericii evanghelice - sat Roşia, nr. 245, sec. XIII-XV.
Comuna Vurpăr
Biserica evanghelică - sat Vurpăr, nr. 1, înc. sec. XIII, transf. sec. XVI, 1804
(turn).
4.2.2. Promovarea monumentelor istorice cu semnificaţie religioasă evanghelică şi
ortodoxă, în număr foarte mare în această regiune: Biserica evanghelică - oraş Agnita, 1250-
1300, cca. 1407, 1890-1892; Biserica evanghelică fortificată - sat Ruja, oraş Agnita, sec.
XIII-înc. sec. XV; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - oraş Agnita, a doua jum. a sec.
XIII-sec. XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Ruja, oraş Agnita, sec. XIII-
XVI; Biserica „Sf. Nicolae” - oraş Agnita, Str. Plevna, anul 1795; Biserica evanghelică
fortificată - sat Brădeni, comuna Brădeni, nr. 117, 1476-1507, 1769; Biserica evanghelică -
32

sat Retiş, comuna Brădeni, nr. 45, anii 1599, 1694, 1835 (turn); Biserica „Sf. Nicolae” - sat
Retiş, comuna Brădeni, Str. Dealului, nr. 134, anii 1811-1823; Ansamblul bisericii
evanghelice fortificate - sat Brădeni, comuna Brădeni, nr. 117, sec. XIV-XVIII; Biserica
evanghelică fortificată - sat Iacobeni, comuna Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-primul sfert al sec.
XVI; Biserica evanghelică fortificată - sat Netuş, comuna Iacobeni, nr. 42, sec. XV-XVI
(1504 - boltă, 1505-1506 - turn), 1860 (cor vest); Biserica evanghelică fortificată - sat
Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sec. XIV-XVI, 1861 (extindere cor); Ansamblul
bisericii evanghelice fortificate - sat Iacobeni, comuna Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-XVI;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Netuş, comuna Iacobeni, nr. 42, sec. XV-
XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sf.
sec. XV-sec. XIX; Biserica evanghelică fortificată - sat Movile, comuna Iacobeni, nr. 164,
sec. XIII-XV; Biserica „Sf. Nicolae” - sat Movile, comuna Iacobeni, Str. Bisericii, nr. 68,
anul 1796; Biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” - sat Netuş, comuna Iacobeni,
Str. Bisericii, nr. 111, sec. XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Movile,
comuna Iacobeni, nr. 164, sec. XIII-XVI; Biserica evanghelică fortificată - sat Dealu
Frumos, comuna Merghindeal, nr. 13, sec. XIII, cca.1500, sec.XVIII; Biserica evanghelică
fortificată - sat Merghindeal, comuna Merghindeal, nr. 230, sec. XIII, cca.1500 (fortificare),
1803 (modificări); Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Dealu Frumos, comuna
Merghindeal, nr. 13, sec. XIII-XVIII; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat
Merghindeal, comuna Merghindeal, nr. 230, sec. XIII-XIX; Biserica „Sf. Nicolae” - sat
Dealu Frumos, comuna Merghindeal, Str. Bisericii, nr. 251, anul 1824; Biserica evanghelică
- sat Apoş, comuna Bârghiş, nr. 80, sf. sec. XV-sec. XVIII, 1763-1770; Turn-clopotniţă - sat
Apoş, comuna Bârghiş, nr. 80, anul 1799; Biserica evanghelică - sat Pelişor, comuna
Bârghiş, nr. 263, sec. XV-XVIII; Biserica evanghelică - sat Zlagna, comuna Bârghiş, nr.
130, sec. XV-XVIII; Turn-clopotniţă - sat Zlagna, comuna Bârghiş, nr. 130, anii 1828-1832;
Ansamblul bisericii evanghelice - sat Apoş, comuna Bârghiş, nr. 80, sf. sec. XV-sec. XVIII;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Pelişor, comuna Bârghiş, nr. 263, sec. XV-
XVIII; Ansamblul bisericii evanghelice - sat Zlagna, comuna Bârghiş, nr. 130, sec. XV-XIX;
Biserica evanghelică - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, sec. XIII, sec. 1500-1520, turn
1853-1859; Turn-clopotniţă - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, anii 1856-1858;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, sec. XIII-
XIX; Biserica ortodoxă - sat Beneşti, comuna Alţâna, Str. Bisericii, nr. 1810; transf. 1907;
Biserica evanghelică - sat Metiş, comuna Mihăileni, nr. 2, sec. XV (turn), 1863 (biserică);
Biserica evanghelică - sat Moardăş, comuna Mihăileni, nr. 96, sf. sec. XIV-înc. sec. XV;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Metiş, comuna Mihăileni, nr. 2, sec. XV-
XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Moardăş, comuna Mihăileni, nr. 96, sf.
sec. XIV-sec. XVI; Biserica evanghelică - sat Vurpăr, comuna Vurpăr, nr. 1, înc. sec. XIII,
transf. sec. XVI, 1804 (turn); Biserica evanghelică - sat Daia, comuna Roşia, nr. 196, sec.
XIII, cca.1500, 1592, 1778; Zid de incintă cu turn-clopotniţă - sat Daia, comuna Roşia, nr.
196, sec. XIII-XVII; Biserica evanghelică - sat Noul, comuna Roşia, nr. 4, mijl. sec. XIII,
1520-1525; Biserica evanghelică - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, înc. sec. XIII, transf.
sec. XIV-XVIII; Turn-clopotniţă - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, sec. XV; Ansamblul
bisericii evanghelice fortificate - sat Daia, comuna Roşia, nr. 196, sec. XIII-XVIII;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Noul, comuna Roşia, nr. 4, mijl. sec. XIIIsec.
XVI; Ansamblul bisericii evanghelice - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, sec. XIII-XV;
Biserica evanghelică fortificată - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, nr. 43, sec. XIII, cca.1500;
1800-1850; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, nr.
43, sec. XIII-XIX; Biserica „Înălţarea Domnului” - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, Str.
Bisericii, nr. 189, anul 1844, transf. 1899; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - sat
Săsăuş, comuna Chirpăr, Str. Bisericii, nr. 195, cca. 1782; Biserica evanghelică - sat Vărd,
33

comuna Chirpăr, nr. 28, sec. XIII, sec. XIV(turn), 1853 (cor, bolţi); Biserica evanghelică
fortificată - sat Veseud, comuna Chirpăr, nr. 10, sec. XIII, sec. XVI, 1784-1785; Biserica
„Sf. Gheorghe” - sat Veseud, comuna Chirpăr, Str. Principală, nr. 25, 1790; Ansamblul
bisericii evanghelice fortificate - sat Veseud, comuna Chirpăr, nr. 10, sec. XIII-XVIII;
Biserica evanghelică - sat Bruiu, comuna Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIII, ext. sec. XIX; Biserica
evanghelică - sat Şomartin, comuna Bruiu, Str. Cetăţii, nr. 8, sec. XIII-XVI, 1795;
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Bruiu, comuna Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIIIsec.
XIX; Biserica evanghelică - sat Gherdeal, comuna Bruiu, nr. 51, cca. 1850; Ansamblul
bisericii evanghelice fortificate - sat Gherdeal, comuna Bruiu, nr. 51 sec. XVI-XIX; Biserica
„Sf. Nicolae” - sat Ilimbav, comuna Marpod, Str. Principală, nr. 46, anii 1826-1836; Biserica
de lemn „Buna Vestire” - sat Ilimbav, comuna Marpod, Str. Principală, nr. 47, anul 1852,
adusă din satul Noul şi reasamblată; Biserica evanghelică - sat Marpod, comuna Marpod, nr.
357, sec. XIII-XVI, 1785-1798; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Marpod,
comuna Marpod, nr. 357, sec. XIII-XVIII; Biserica „Sf. Vasile” - sat Fofeldea, comuna
Nocrich, Str. Dealului, nr. 125, anii 1804-1810; Biserica „Sf. Arhangheli” - sat Ţichindeal,
comuna Nocrich, Str. Bisericii, nr. 80, anul 1791; Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, cu turnulclopotniţă
- sat Ghijasa de Jos, comuna Nocrich, f.n. 1864 (biserica), 1881 (turnul); Biserica
evanghelică - sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 158, anii 1803-1806; Biserica „Sf. Vasile” -
sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 253, anul 1832; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
- sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 158, sec. XV-înc. sec. XIX.
4.2.3. Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor care atestă existenţa
comunităţii săseşti în regiune
Cetăţile şi incintele fortificate dau seama, pe lângă edificiile de cult menţionate mai
sus, de importanţa pe care a avut-o comunitatea săsească pentru specificul funcţional şi
arhitectural: Turn de poartă (al olarilor) - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua jum. a
sec. XV-XVI; Turn estic (al fierarilor) - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua jum. a
sec. XV-sec. XVI; Turn sud-estic (al croitorilor) - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua
jum. a sec. XV-sec. XVI; Turn sud-vestic (al fierarilor) şi fragment din oraş, zidul de incintă –
oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua jum. a sec. XV-sec. XVI; Incintă fortificată
(fragmente) - sat Ruja, oraş Agnita, nr. 259, sec. XVI; Incintă fortificată, cu turnuri (inclusiv
cel transformat în casa paznicului cetăţii) - sat Brădeni, comuna Brădeni, nr. 117, cca. 1520;
Incintă fortificată, cu turnuri, încăpere pentru provizii, turn de poartă şi zwinger cu turn - casă
a paznicului - sat Iacobeni, comuna Iacobeni, nr. 231, mijl. sec. XVI; Incintă fortificată
(fragment), cu turnul de poartă - sat Netuş, comuna Iacobeni, nr. 42, sec. XVI; Turn al fostei
incinte interioare - sat Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sf. sec. XV-înc. sec. XVI; Incintă
fortificată (fragmente), cu turnuri - sat Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sf. sec. XV-înc.
sec. XVI; Incintă fortificată interioară, cu turnuri şi turn de poartă - sat Movile, comuna
Iacobeni, nr. 164, sec. XV; Incintă fortificată exterioară - sat Movile, comuna Iacobeni, nr.
164, sec. XVI; Incintă fortificată, cu turnuri, acces fortificat - sat Dealu Frumos, comuna
Merghindeal, nr. 13, 1522, 1647, încăperi pentru provizii, anexe; Incintă fortificată, cu
turnuri - sat Merghindeal, comuna Merghindeal, nr. 230, sec. XVI; Incintă fortificată, cu
turnuri, turn de poartă, zwinger - sat Pelişor, comuna Bârghiş, nr. 263, sec. XV-XVII; Incintă
fortificată, cu turnuri, zwinger - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, sec. XV-XVI; Incintă
fortificată, cu turn (fragment) - sat Metiş, comuna Mihăileni, nr. 2, sec. XV-XVI; Incintă
fortificată, cu turn semicircular şi acces fortificat (fragmente) - sat Moardăş, comuna
Mihăileni, nr. 96, sec. XV-XVI; Incintă fortificată (fragment), cu turn - sat Noul, comuna
Roşia, nr. 4, sec. XVI; Zid de incintă (fragmente) - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, sec.
XV; Incintă fortificată şi zwinger (fragmente) - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, nr. 43, sec.
XVI; Incintă fortificată (fragment), cu turn - sat Veseud, comuna Chirpăr, nr. 10, sec. XVI-
34

XVIII; Incintă fortificată, cu patru bastioane şi turn - sat Bruiu, comuna Bruiu, nr. 241, sf.
sec. XV-XVI; Incintă fortificată, cu turnuri de colţ şi încăperi pentru provizii - sat Gherdeal,
comuna Bruiu, nr. 51, primul sfert al sec. XVI, 1846 (acces şi încăperi pentru provizii);
Incintă fortificată, anexe - sat Marpod, comuna Marpod, nr. 357, sec. XV-XVI; Incintă
fortificată (fragment) - sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 158, sec. XV-XVII;
4.2.4. Conservarea, protejarea şi valorificarea exponatelor culturii şi civilizaţiei
ţărăneşti
Monumentele care susţin existenţa unei civilizaţii ţărăneşti individualizate sunt:
case cu valoare arhitecturală: Casă (Wohner) - sat Dealu Frumos, comuna
Merghindeal, nr. 118, anul 1783; Casa Victor Păcală - sat Dealu Frumos, comuna
Merghindeal, nr. 251, sec. XIX; Fosta primărie, azi Casa Thomas Quibb - sat
Merghindeal, comuna Merghindeal, sec. XIX; Casă (Ana Drotler) - sat Caşolţ,
comuna Roşia, nr. 120, sec. XIX; Casă - sat Caşolţ, comuna Roşia, nr. 224, anul
1750; Casă - sat Daia, comuna Roşia, nr. 11, sf. sec. XVI; Casă - sat Daia,
comuna Roşia, nr. 12, sec. XVIII; Casă - sat Marpod, comuna Marpod, f.n.
1706; Casa Iacob Bologa - sat Marpod, comuna Marpod, nr. 171, sec. XIX; Casa
familiei Brukenthal - sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 94, sec. XVIII; Casă - sat
Nocrich, comuna Nocrich, nr. 321, anul 1870;
ansambluri rurale: Ansamblul rural „Centrul istoric” - sat Iacobeni, comuna
Iacobeni, sec. XVIII-XIX;
cultură şi civilizaţie ţărănească: Bancă ţărănească - sat Fofeldea, comuna
Nocrich, sf. sec. XIX-înc. sec. XX.
4.2.5. Recomandări-cadru
Condiţiile generale ce trebuie îndeplinite în vederea unei conservări integrate a
patrimoniului construit din localităţile Văii Hârtibaciului sunt:
elaborarea unor măsuri mai bune privind conservarea patrimoniului construit;
crearea unor mecanisme de protecţie mai eficiente a monumentelor istorice;
crearea unor mecanisme financiare, la nivel local şi regional, de investiţii în
îmbunătăţirea sau remedierea stării fizice a monumentelor;
atragerea de fonduri structurale privind reabilitarea monumentelor istorice;
procurarea de la Ministerul Culturii şi Cultelor a hărţilor digitale ale localităţilor,
pentru marcarea monumentelor, în cadrul programului eGISPAT;
implementarea de programe de dezvoltare locală şi regională care să valorifice
superior patrimoniul construit;
colaborare între factorii de decizie la nivel local şi regional.
Am elaborat recomandări-cadru din patru puncte de vedere, care facilitează un
management corespunzător al patrimoniului construit din localităţile Văii Hârtibaciului:
Din punct de vedere al documentaţiei privind conservarea, protejarea şi punerea în
valoare a patrimoniului construit
marcarea monumentele şi zonele lor de protecţie pentru localităţile regiunii şi
predarea documentaţiei la INMI şi în copie la MCC, apoi spre public, în diverse
forme;
includerea zonelor de protecţie a monumentelor istorice în Planurile Urbanistice
Generale;
reactualizarea permanentă a listei monumentelor aflate în stare de precolaps sau
colaps;
35

ealizarea unor statistici anuale privind activitatea de protejare şi valorificare a
monumentelor istorice, precum şi a fondurilor utilizate;
asigurarea unor condiţii optime din punct de vedere al resurselor umane şi
financiare, pentru inventarierea şi verificarea actualizării permanente a evidenţei
patrimoniului imobil;
documentarea stării de conservare a monumentelor istorice şi includerea celor
aflate în stare proastă pe lista de priorităţi în distribuţia fondurilor guvernamentale
sau provenite din proiecte;
implicarea resursei umane a DJCCPCN Sibiu în stagii de iniţiere şi perfecţionare
necesare implementării programului naţional eGISPAT. Alături de realizarea unor
acţiuni bazate pe principiul conservării integrate, sunt importante posibilităţile de
management oferite de programul naţional eGISPAT care răspunde Directivei
INSPIRE 24/06/2005. Programul naţional de implementare a unui sistem
informaţional geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional
imobil (arheologie şi monumente istorice) eGISPAT se desfăşoară pe o perioadă de
opt ani (2006-2013).
îmbunătăţirea colaborării cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară.
Din punct de vedere al amenajărilor care să faciliteze conservarea, protejarea şi
punerea în valoare a patrimoniului construit
amenajarea sau modernizarea drumurilor de acces spre monumentele istorice;
amenajarea de parcări, de grupuri sanitare şi de puncte de informare şi de vânzare.
Din punct de vedere al acţiunilor de promovare a patrimoniului construit
organizarea de expoziţii;
organizarea de evenimente culturale;
prezervarea identităţilor culturale prin valorificarea turistică a patrimoniului
cultural material, alături de cel imaterial, precum şi prin acţiuni culturale;
stimularea activităţilor culturale care includ promovarea patrimoniului imobil, prin
implicarea comunităţilor locale;
participarea la programe culturale naţionale cu impact regional şi local;
realizarea şi finanţarea de publicaţii de specialitate şi de informare privind valoarea
culturală a monumentelor istorice din Valea Hârtibaciului;
promovarea monumentelor istorice, prin realizarea de materiale ca rezultat al
cercetării;
realizarea unor acţiuni în scopul conştientizării populaţiei privind importanţa
monumentelor istorice;
colaborarea cu universităţile din judeţ în proiecte comune, în care să fie implicaţi
studenţii şi prin care să se suplimenteze resursa umană a DJCCPCN Sibiu (de
exemplu, realizarea şi distribuirea de materiale promoţionale, realizarea unor
sondaje de opinie, realizarea unor acţiuni de promovare ca simpozioane, expoziţii,
manifestări artistice);
implicarea în proiecte şi acţiuni culturale care să atragă cererea turistică bazată pe
oferta patrimoniului construit;
realizarea unor trasee turistice tematice, care să includă monumente istorice din
judeţul Sibiu şi monumente similare din judeţele învecinate.
În prezent, promovarea patrimoniului construit din localităţile Văii Hârtibaciului se
desfăşoară integral sau parţial în cadrul unor evenimente organizate fie de Direcţia Judeţeană
36

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, fie de autorităţi locale (primării)
sau asociaţii. Evenimente ce oferă oportunităţi pentru promovarea patrimoniului construit din
localităţile Văii Hârtibaciului (cf. Agenda culturală a judeţului Sibiu pentru anul 2009 –
http://www.sibiu.djc.ro/) sunt:
1. MUZEUL ASTRA VINE ÎN ŞCOALA TA, ianuarie – 15 iunie 2009, local, „expoziţie
itinerantă având ca obiectiv principal promovarea activităţii şi a produselor muzeului
în cadrul instituţiilor de învăţământ. Scopul este mai ales formativ, prin prezentarea
semnificaţiilor profunde ale obiectelor de cultură şi civilizaţie tradiţională deţinute de
muzeu.” Organizatori: instituţii de învăţământ din judeţul Sibiu, Complexul Naţional
Muzeal Astra - Serviciul Marketing, Relaţii Publice şi Pedagogie Muzeală;
2. SĂRBĂTOAREA LOLELOR – „Fuga Lolelor” (Urzelnlauf), februarie 2009, Agnita,
„obicei săsesc care are rădăcini în activitatea breslelor din Agnita. Organizatori:
Asociaţia „Breasla Lolelor”, Primăria Oraşului Agnita, Casa de Cultură „Ilarion
Cocişiu” Agnita;
3. DANSUL GENERAŢIILOR - festival folcloric, februarie 2009, Agnita. Organizator:
Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu”;
4. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A LIMBII MATERNE, 21 februarie 2009, Agnita.
Organizator: Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu”;
5. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ROMILOR. ROMII DE PE VALEA
HÂRTIBACIULUI – expoziţie de fotografii, 8 aprilie 2009, Sibiu. Organizator:
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra”;
6. Festivalul „JOCULUI DE PE HÂRTIBACI” – 26 aprilie 2009, o localitate din zona
Agnita, participă ansambluri folclorice din zonă. Organizatori: Asociaţia „Valea
Hârtibaciului”, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita, Primăria comunei care va
găzdui festivalul;
7. „JOCUL LA ŞURĂ, IZVOR DE TRADIŢIE ÎN MARPOD” – ediţia l, 30 mai 2009,
Marpod, festival de promovare a meşteşugurilor tradiţionale şi a cântecelor şi
dansurilor populare din zonă. Organizatori: Primăria Marpod, Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Apă-Canal Marpod Nocrich;
8. FOFELDEA - simpozion, expoziţie, iunie 2009, Nocrich. Organizatori: Primăria
Nocrich, Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu;
9. ZILELE CULTURALE ALE ORAŞULUI AGNITA – august 2009, Agnita,
manifestări cultural-artistice şi sportive. Organizatori: Consiliul Local Agnita,
Primăria Agnita, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita;
10. ZIUA FERMIERULUI – ediţia a X-a, septembrie 2009, Cornăţel, „Promovarea
tradiţiilor şi a obiceiurilor folclorice din zonă, expoziţii agroalimentare şi zootehnice”.
Organizatori: Primăria Roşia; Consiliul Local Roşia; Oficiul de Consultanţă Agricolă
Sibiu; Consiliul Judeţean Sibiu; Instituţia Prefectului - Jud. Sibiu;
11. ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI, 26 septembrie 2009, Sibiu.
Organizator: Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional
Sibiu;
12. ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI, septembrie 2009, Sibiu, expoziţii,
colocvii, vernisări de noi monumente. Organizator: Muzeul Civilizaţiei Populare
Tradiţionale Astra;
13. UNIVERSUL CIVILIZAŢIEI RURALE, septembrie 2009, Agnita, simpozion,
expoziţie. Organizator: Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu;
14. CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI – noiembrie 2009, Agnita, „festival naţional de
folclor, de selecţie şi promovare a tinerilor interpreţi de muzică populară, din diferite
zone ale ţării”. Organizatori: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
37

Culturii Tradiţionale, „Cindrelul-Junii Sibiului”, Consiliul Local al Oraşului Agnita,
Primăria Agnita, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita.
Din punct de vedere al finanţării acţiunilor de conservare, protejare şi punere în
valoare a patrimoniului construit:
stabilirea acţiunilor şi a finanţării privind conservarea, protejarea şi promovarea
patrimoniului construit;
realizarea unor proiecte de finanţare de către Consiliul Judeţean pentru accesarea
unor fonduri externe;
accesarea programelor culturale de finanţare nerambursabilă, lansate de MCCPN
în 2009;
obţinerea de fonduri nerambursabile prin licitaţii cu proiecte culturale, pe domenii
prioritare în 2009, ca arhitectură, dialog intercultural, monumente istorice,
arheologie, patrimoniu imaterial;
derularea de proiecte prin consiliile locale;
acordarea serviciilor de consultanţă pentru ajutarea proprietarilor de monumente
istorice, pentru elaborarea unor studii necesare reabilitării şi valorificării
monumentelor respective prin accesarea unor fonduri nerambursabile;
solicitarea de fonduri pentru lucrări de reparaţii ale monumentelor istorice în stare
de degradare;
realizarea de parteneriate între DJCCPCN Sibiu, Complexul Naţional Muzeal
Astra Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale,
pentru scrierea unor proiecte având ca scop obţinerea de fonduri nerambursabile în
vederea conservării, protejării şi promovării patrimoniului construit.
2.1.3. Reţeaua de localităţi
OBIECTIV STRATEGIC 5. Planificarea riguroasă a dezvoltării aşezărilor în
vederea optimizării funcţiilor şi esteticii lor
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 5
5.1. Identificarea axelor şi arealelor de dezvoltare prioritară
Un element semnificativ în conturarea strategiei de dezvoltare a zonei văii
Hârtibaciului îl constituie determinarea axelor şi arealelor de dezvoltare prioritară.
Extensiunea acestei zone, suprapusă parţial pe bazinul hidrografic al văii
Hârtibaciului, uşurează aparent sarcina de a stabili o axă de dezvoltare prioritară. În mod
natural, aceasta coincide cu axa văii Hârtibaciului, spre care converg toate fluxurile
polarizatoare din arealul analizat, creând astfel premisele pentru apariţia unei regiuni
anizotrope tipice. Această axă a fost chiar mai evidentă în trecut, când drumul judeţean 106,
care urmează în linii mari firul văii, era dublat de calea ferată Sibiu - Agnita – Sighişoara, în
prezent dezafectată.
Această axă se manifestă destul de pregnant în profil teritorial, în special în sectorul
său median, unde motorul dezvoltării îl constituie singura aşezare urbană din regiune, oraşul
Agnita, principalul pol de creştere al regiunii şi asupra căruia trebuie să se concentreze
resursele. Dezvoltarea în profil complex a oraşului Agnita ar determina o dezvoltare
consecutivă a localităţilor din aria sa de influenţă, care la rândul său s-ar putea extinde
considerabil, dată fiind situarea geografică a oraşului Agnita, la o distanţă destul de mare de
alte centre urbane concurente.
38

În prezent însă, atracţia exercitată de oraşul Agnita este redusă la doar câteva comune
învecinate, având o extensiune areală sub potenţialul creat de localizarea sa geografică, într-o
regiune preponderent rurală, care a suferit schimbări şi transformări esenţiale în ultimele
decenii.
Astfel, în realitate, se constată că, în cadrul zonei analizate, fluxurile au o orientare
convergentă în partea centrală (spre oraşul Agnita), respectiv o orientare divergentă în arealele
periferice, unde se resimt influenţele altor centre urbane, cu statut de municipiu: Sibiu,
Sighişoara şi Mediaş.
Cea mai mare importanţă, din acest punct de vedere, trebuie acordată dezvoltării
oraşului Sibiu şi extinderii, în consecinţă, a zonei sale de influenţă apropiată asupra bazinului
inferior al văii Hârtibaciului. Evident, municipiul Sibiu, prin dimensiunea sa demografică,
dezvoltarea sa economică, importanţa sa istorică şi culturală, şi nu în ultimul rând funcţia sa
administrativă de reşedinţă de judeţ, exercită oricum o influenţă majoră asupra întregului
bazin al văii Hârtibaciului, iar strategia vizând sistemul teritorial al văii Hârtibaciului trebuie
ajustată la realităţile planificării urbane a municipiului Sibiu, ca pol atractor major în partea
sudică a Transilvaniei.
Este însă necesar să relevăm rolul fundamental pe care îl joacă relaţiile intense pe care
municipiul Sibiu le întreţine cu localităţile din bazinul inferior al văii Hârtibaciului (în special
comunele Roşia şi Vurpăr, şi parţial Nocrich), care fac parte din aria sa periurbană. În acest
sens, trebuie subliniat mai cu seamă rolul acestor aşezări ca suport în funcţionarea la
parametri optimi ai sistemului urban-periurban, prin rezerva de spaţiu pe care ele o furnizează
municipiului Sibiu, care poate determina deconcentrarea şi delocalizarea anumitor funcţii de
la nivelul Sibiului la nivelul acestor aşezări. Astfel, se poate constata deja o anumită presiune
care se exercită asupra spaţiului aparţinător aşezărilor periurbane, în special în vederea
construcţiei de locuinţe (deconcentrarea funcţiei rezidenţiale), şi putem sugera ca, în viitor, în
această arie să fie localizate unităţi industriale, zone comerciale şi pensiuni turistice, care să
deservească reşedinţa de judeţ.
În partea nord-estică a regiunii analizate, în special în comunele Brădeni şi (parţial)
Iacobeni, se resimte influenţa difuză a municipiului Sighişoara, situat în judeţul învecinat,
Mureş. Aceasta se datorează distanţei relativ mici care desparte acest municipiu de localităţile
din bazinul superior al văii Hârtibaciului, precum şi serviciilor superioare furnizate de
Sighişoara, în comparaţie cu Agnita.
În partea de nord-vest a zonei analizate, în mod similar, se resimte influenţa difuză a
municipiului Mediaş, în special în cadrul comunelor Bârghiş şi Mihăileni, cauzele fiind
aceleaşi cu cele amintite anterior, în cazul municipiului Sighişoara.
În partea de sud-est, comuna Bruiu este situată la o distanţă destul de mare de orice
centru urban, izolarea sa fiind cauza fundamentală a regresului economic şi social pe care l-a
înregistrat în ultimii ani. Apartenenţa sa la sistemul văii Hârtibaciului este discutabilă, această
comună întreţinând relaţii şi cu localităţi din sistemul Depresiunii Făgăraşului.
Pentru remedierea acestei situaţii, trebuie întărite funcţiile urbane ale oraşului Agnita,
prin măsuri de eficientizare a activităţilor economice, apariţia unor întreprinderi care să
valorifice resursele locale, optimizarea folosirii resurselor de forţă de muncă, creşterea ratei
de activitate a populaţiei în activităţi non-agricole, diversificarea şi creşterea cantitativă a
dotărilor edilitare şi a serviciilor publice. În acest fel, populaţia din localităţile din regiunea
analizată nu va mai fi obligată să se deplaseze la distanţe mari, iar Agnita şi-ar recâştiga
poziţia dominantă în sistemul de aşezări al bazinului văii Hârtibaciului.
Axa de dezvoltare a văii Hârtibaciului se va fortifica substanţial odată cu construcţia
autostrăzii „Transilvania”, care va fi situată la est de regiunea analizată, având o direcţie
aproximativ nord-sud, între Sighişoara şi Făgăraş. Este absolut esenţial ca drumul judeţean
106, al văii Hârtibaciului, să fie racordat la această viitoare magistrală rutieră a Transilvaniei,
39

iar traficul spre şi dinspre municipiul Sibiu să se realizeze parţial prin intermediul acestui
drum. Mai mult, valea Hârtibaciului nu trebuie să rămână o simplă arie de tranzit, ci să
beneficieze direct de avantajele unei astfel de racordări, prin crearea unei infrastructuri de
susţinere specifice (restaurante, moteluri, pensiuni, benzinării, service-uri auto, arii
comerciale).
5.2. Modificarea statutului unor aşezări
În condiţiile actuale, nu considerăm că este necesară schimbarea statutului vreunei
aşezări din zona analizată.
Astfel, nicio comună nu îndeplineşte criteriile necesare pentru declararea sa ca oraş.
Comunele cu cel mai ridicat număr de locuitori şi care sunt cel mai bine dezvoltate, Roşia şi
Nocrich, sunt încă departe de a depăşi statutul de centru cu valenţe supracomunale, şi nici
măcar nu se apropie de îndeplinirea criteriilor amintite, aşa cum sunt ele stipulate în Legea
351/2001, respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - secţiunea a IV-a, Reţeaua
de Localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.
Dimpotrivă, multe din comunele existente sunt situate foarte aproape sau chiar sub
pragul minim de 1500 de locuitori prevăzut de legea mai sus amintită, astfel că este necesară o
acţiune de revitalizare a acestora prin intervenţia discreţionară a autorităţilor, aşa cum este
stipulat în articolul 6 din lege. Astfel, în anexa IV a Legii 351/2001, la punctul 5.1.,
următoarele comune din zona analizată sunt menţionate printre cele care necesită acţiuni
„urgente” de sprijin şi revitalizare: Alţâna, Bârghiş, Bruiu, Marpod şi Mihăileni, care
(conform criteriului utilizat de legiuitor) au avut scăderi de populaţie de peste 50% în
perioada 1966-1998, respectiv Brădeni, Chirpăr, Iacobeni, Merghindeal şi Nocrich, care au
înregistrat o scădere a populaţiei între 30% şi 50% în intervalul temporal stabilit. La o analiză
oricât de sumară, constatăm, cu doar două excepţii (Roşia şi Vurpăr), că toate comunele din
zona analizată ar trebui să beneficieze de un sprijin consistent din partea Guvernului. Mai
mult, regiunea analizată ar trebui să beneficieze de un statut aparte chiar şi în cadrul judeţului
Sibiu: în cadrul primei categorii, a comunelor cu scăderi de peste 50%, 62,5% din comunele
menţionate în cadrul judeţului Sibiu se află în regiunea analizată (cinci din opt); în cadrul
celei de-a doua categorii, a comunelor cu scăderi de populaţie între 30% şi 50%, 33,3% din
comunele menţionate în cadrul judeţului Sibiu sunt de pe valea Hârtibaciului (cinci din
cincisprezece). Astfel, putem considera că aceste măsuri de sprijin ar trebui să fie o prioritate
atât pentru autorităţile centrale, cât şi pentru cele judeţene.
Deşi pragul demografic de 1500 de locuitori nu se aplică retroactiv, respectiv nu poate
fi avut în vedere pentru „retrogradarea” unor comune, ci doar pentru înfiinţarea altora noi,
trebuie subliniat că, în momentul de faţă, jumătate din comunele analizate nu îl îndeplinesc
(conform datelor de la Recensământul din 2002): Bruiu (care se află în situaţia cea mai
nefericită, cu o populaţie mai mică de 800 de locuitori), Marpod, Mihăileni, Merghindeal,
Chirpăr şi Brădeni. Toate acestea se regăsesc, evident, şi pe lista comunelor care necesită
măsuri de sprijin şi revitalizare, şi considerăm că asupra lor trebuie acţionat cu prioritate, fiind
totodată şi comunele cu gradul cel mai ridicat de izolare şi, deci, cu şanse mai reduse de a se
dezvolta în raport cu fortificarea axei principale a văii Hârtibaciului.
Este oarecum superfluu ca, în acest context, să amintim şi de posibilitatea înfiinţării de
noi comune. Deşi pentru moment acest lucru nu se impune, în viitor există posibilitatea ca, în
cadrul comunelor cu evoluţie demografică pozitivă (Roşia, Nocrich, şi chiar Iacobeni),
anumite sate să se poată desprinde, formând noi comune. Situaţia cea mai favorabilă în acest
sens se înregistrează în comuna Roşia, unde un sat (Nou) deja are populaţia necesară, de peste
1500 de locuitori, pentru a deveni comună de sine stătătoare. Într-o situaţie similară s-ar putea
afla în viitor satele Caşolţ şi Daia care, dacă vor mai creşte din punct de vedere demografic
40

pentru a depăşi pragul amintit, vor putea forma împreună o comună. În cadrul comunei
Nocrich se poate analiza un caz similar, satele Hosman şi Fofeldea putând, împreună, să
depăşească pragul amintit, dacă vor beneficia de o creştere demografică în următorii ani. Şi în
cadrul comunei Iacobeni, care de asemenea se încadrează în tipul progresiv, cu creştere
numerică moderată a populaţiei, s-ar putea desprinde satele Netuş, Noiştat şi Movile care,
împreună, deţin o populaţie care se apropie numeric de cea necesară.
5.3. Specializarea funcţională şi de habitat a localităţilor
În singurul oraş din zona analizată, Agnita, activităţile dominante trebuie să evolueze
spre o pondere mai ridicată a sectoarelor secundar şi terţiar, în detrimentul sectorului primar,
care încă se menţine cu ponderi ridicate pentru o aşezare urbană. Astfel, Agnita va trebui să-şi
fortifice în primul rând funcţia industrială şi, de asemenea, funcţia de servicii, prin
dezvoltarea comerţului şi diversificarea dotărilor edilitare în localitate. În viitor, oraşul va
trebui să tindă spre funcţii complexe, preponderent industriale şi de servicii.
Localităţile rurale prezintă o paletă mai largă de funcţii, în special datorită localizării
diferenţiate în cadrul bazinului văii Hârtibaciului, respectiv în raport cu distanţa faţă de
centrul urban Agnita şi de alte centre urbane (îndeosebi municipiul Sibiu).
Astfel, în aria de influenţă apropiată a municipiului Sibiu din bazinul inferior al văii
Hârtibaciului, majoritatea localităţilor rurale (Caşolţ, Daia, Roşia, Vurpăr, Nou, Cornăţel,
Hosman) au şi o funcţie rezidenţială, a cărei pondere creşte progresiv de la un an la altul, ca
urmare a numărului mare de sibieni care au ales să locuiască în mediul rural, şi să facă naveta
zilnic spre Sibiu, sau datorită acelora care şi-au construit reşedinţe secundare sau case de
vacanţă în aceste aşezări, şi care, la un moment dat, aleg să se mute definitiv în aceste sate.
Această funcţie rezidenţială, de „aşezare-dormitor”, se adaugă desigur funcţiilor tradiţionale
ale acestor aşezări: funcţia agricolă (în cazul tuturor localităţilor menţionate) şi funcţia de
servicii (prezentă în cadrul satului Roşia).
Pentru aşezările situate la mai mare distanţă de municipiul Sibiu se evidenţiază în
primul rând funcţia agricolă, care trebuie să rămână şi pe viitor cea fundamentală, pentru
asigurarea hranei locuitorilor şi în vederea alimentării pieţelor urbane cu bunuri şi produse
agricole. Pentru aceasta este însă necesară consolidarea şi dezvoltarea sectorului primar,
pentru a asigura în continuare subzistenţa populaţiei la standarde cât mai ridicate. Totodată,
este de dorit ca agricultura, prin anumite ramuri (pomicultură, creşterea animalelor, etc), să
devină competitivă pe piaţa locală şi regională.
În afară de funcţia agricolă, anumite aşezări rurale trebuie să se specializeze şi să
deţină şi alte funcţii, complementare celei agricole. Este vorba despre funcţii industriale şi de
servicii. Astfel, localitatea Nocrich trebuie să-şi consolideze statutul de centru supracomunal,
şi, în acest sens, este de dorit ca ambele sectoare, atât cel secundar, cât şi cel terţiar, să deţină
o pondere progresiv mai importantă în structura activităţilor economice desfăşurate. Există în
acest sens premise îmbucurătoare, pentru ca localitatea Nocrich să poată evolua spre o aşezare
rurală cu funcţii agricole, industriale şi de servicii. În apropierea sa, alte două centre de
comună, Alţâna şi Marpod, deţin momentan o funcţie industrială incipientă, care la rândul său
trebuie încurajată şi susţinută, pentru ca aceste două localităţi să avanseze pe plan economicosocial
şi totodată în cadrul sistemului de aşezări al văii Hârtibaciului. De asemenea, în bazinul
superior al Hârtibaciului, localitatea Iacobeni trebuie să îşi fortifice funcţia de servicii, pentru
o mai bună deservire a localităţilor rurale din acest areal.
5.4. Asigurarea necesarului de locuinţe în perspectiva anului 2020
41

Analizând prognozele demografice şi dinamica din ultimii ani a spaţiului locativ din
localităţile mărginene, am realizat o prognoză vizând necesarul de locuinţe noi în perspectiva
anului 2020. Aşadar, am identificat arealul din bazinul inferior al văii Hârtibaciului, respectiv
din imediata vecinătate a municipiului Sibiu, ca având dinamica cea mai remarcabilă în
ultimii ani. Din acest motiv, am considerat că, până în anul 2020, va fi nevoie de un număr
mai mare de 100 de locuinţe noi în următoarele unităţi administrativ-teritoriale: comunele
Roşia şi Vurpăr, la care se adaugă evident şi oraşul Agnita, ca principal centru polarizator al
întregii regiuni, şi unde se va înregistra şi cererea cea mai semnificativă de locuinţe.
În categoria unităţilor administrativ-teritoriale unde va fi nevoie de un număr mediu de
locuinţe noi, între 50 şi 100, am inclus doar două comune, Nocrich şi Iacobeni. Acestea se vor
caracteriza printr-o dinamică moderată a construcţiilor de noi locuinţe, ca urmare a localizării
lor favorabile, pe axa principală de dezvoltare a regiunii, şi a încadrării lor demografice în
tipul progresiv, cu creştere numerică moderată.
În cele din urmă, tuturor celorlalte comune le este specifică o dinamică redusă a
construcţiilor de noi locuinţe, cel puţin în perioada actuală, şi anticipăm că, în perspectiva
anului 2020, va fi nevoie de un număr mai mic de 50 de locuinţe noi.
5.5. Modernizarea şi diversificarea dotărilor şi infrastructurii edilitare
În vederea respectării principiului dezvoltării durabile a localităţilor, este necesară
protejarea echilibrului convenţional dintre mediul natural şi cel construit, conservarea şi
încurajarea stilului tradiţional de construcţie, în cazul tuturor localităţilor.
Principalul obiectiv fiind acela de creştere a calităţii vieţii, se impune înlăturarea
deficienţelor în ceea ce priveşte reţelele edilitare (electricitate, gaz, apă, canalizare, telefonie).
Remarcăm în acest sens că unele aşezări nu dispun de toate reţelele edilitare amintite, şi că
introducerea sau extinderea acestora reprezintă proiecte prioritare pentru majoritatea
localităţilor de pe valea Hârtibaciului.
De asemenea, este necesară îmbunătăţirea condiţiilor de locuire la nivelul
gospodăriilor, îndeosebi în satele mai sărace sau cu un fond locativ vechi şi în degradare
(Gherdeal, Vecerd, Ghijasa de Jos, Moardăş, Săsăuş, Ţeline, etc), prin sprijinirea şi chiar
impunerea adoptării unor soluţii constructive moderne, fiabile, şi care să se încadreze în
spiritul şi tradiţia locului.
Este absolut necesară şi îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală, educaţie şi
cultură. În acest sens, este de dorit ca fondurile naţionale şi europene destinate acestor
sectoare să fie utilizate cât mai judicios, pentru întreţinerea unităţilor medicale, educaţionale
şi culturale existente, precum şi pentru realizarea altor obiective. Astfel, din punct de vedere
al serviciilor medicale, se constată că doar oraşul Agnita beneficiază de un spital orăşenesc.
Propunem, în acest sens, înfiinţarea de centre de sănătate şi în localităţile Roşia şi Iacobeni,
pentru deservirea în bune condiţii a populaţiei din bazinul inferior, respectiv cel superior, al
văii Hârtibaciului. De asemenea, sunt necesare farmacii sau puncte farmaceutice, atât în
oraşul Agnita, cât şi în majoritatea centrelor de comună (Bâghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr,
Iacobeni, Marpod, Merghindeal şi Mihăileni). În comuna Mihăileni este necesară înfiinţarea
unui cabinet medical, care să deservească locuitorii comunei. În fine, multe din fostele
dispensare medicale (actualele cabinete medicale de familie) necesită lucrări de renovare şi
chiar extindere, iar în unele sate (Stejărişu, Dealu Frumos, Ruja, Coveş, Pelişor, Vărd, etc)
trebuie găsite clădiri care să funcţioneze ca şi cabinete medicale (puncte sanitare), atunci când
medicul de familie din centrul de comună se deplasează, odată sau de două ori pe săptămână,
în sat, şi care, în perspectivă, pot să devină cabinete medicale de sine stătătoare. Trebuie avută
în vedere şi acordarea de facilităţi medicilor care ar dori să-şi stabilească domiciliul în satul
respectiv. Totodată, trebuie avută în vedere înfiinţarea de cabinete stomatologice în
42

majoritatea centrelor de comună (Alţâna, Chirpăr, Bruiu, Marpod, Mihăileni, Brădeni, etc),
unde acestea nu există.
Reţeaua şcolară trebuie amplificată, modernizată şi diversificată. Astfel, propunem ca
oraşul Agnita să beneficieze de o extensie universitară cu profil agricol, care să pregătească
specialişti în acest domeniu, fundamental pentru locuitorii văii Hârtibaciului. De asemenea,
avansăm ideea transformării şi avansării actualelor şcoli de arte şi meserii din Roşia, Nocrich
şi Iacobeni la statutul de grup şcolar, având astfel şi clase de liceu teoretic (sau cu specializare
tehnologică), alături de clasele cu profil profesional. În ceea ce priveşte organizarea
învăţământului la nivelul şcolilor primare şi generale, principala problemă o reprezintă
asigurarea transportului elevilor de la domiciliu spre cea mai apropiată şcoală, şi eventuala
reînfiinţare a unor şcoli, care în trecut au fost comasate datorită eficienţei reduse sau
numărului redus de elevi.
Dotările culturale – muzee, case de cultură, cămine culturale, biblioteci - trebuie
renovate şi modernizate, în raport cu cerinţele actuale. Oraşul Agnita trebuie să-şi diversifice
oferta culturală, prin organizarea regulată de manifestări artistice, proiecţii de filme, concerte,
festivaluri, sau aducerea unor trupe de teatru. De asemenea, vechiul cinematograf (care
momentan nu mai funcţionează) ar putea fi redeschis şi eficientizat prin introducerea noilor
tehnologii din cinematografie privind imaginea (3D), lumina şi sunetul (surround), care ar
putea readuce publicul în sala de cinema. În mai multe localităţi rurale, căminele culturale
necesită lucrări de modernizare sau renovare. În cele din urmă, atât bibliotecile publice, cât şi
cele şcolare, trebuie să fie mereu „alimentate” cu cărţi de interes general sau specific (şcolar),
desigur şi în funcţie de bugetul disponibil al Bibliotecii Judeţene, de care depind, sau al
unităţilor şcolare respective.
Deosebit de importante sunt şi obiectivele cu destinaţie sportivă sau de recreere. În
acest sens, menţionăm că aceste activităţi au cunoscut un declin semnificativ în ultimele
decenii. Trebuie avută în vedere dezvoltarea infrastructurii stadionului din Agnita, pentru a fi
omologat cel puţin la nivelul ligii a 3-a (deocamdată echipa evoluând în liga a 4-a), prin
repararea vestiarelor, realizarea aducţiunii de apă, punerea în funcţiune a instalaţiilor sanitare,
rezolvarea iluminatului, executarea de lucrări de igienizare şi de reparaţii a tribunelor.
Totodată, este de dorit şi amenajarea corespunzătoare a terenurilor de fotbal din localităţile
rurale, în vederea participării echipelor locale în competiţiile judeţene. De asemenea, trebuie
avută în vedere construcţia sau menţinerea sălilor de sport construite în ultimii ani. În
principal, în sălile de sport îşi desfăşoară activitatea elevii în cadrul programului de
învăţământ, dar trebuie încurajată şi prezenţa tinerilor şi adulţilor, şi eventuala reactivare a
unor ramuri sportive deosebit de populare şi cu rezultate semnificative în trecut (handbal,
volei, popice). Totodată, repunerea în funcţiune a unor baze sportive (de exemplu, popicăria
din Agnita, şi eventuala sa transformare în sală de bowling) ar putea aduce beneficii
investitorilor, drept consecinţă a numărului tot mai mare de persoane care doresc să practice
activităţi sau jocuri sportive, în scopuri recreative.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, se vor intensifica eforturile de realizare
a obiectivului naţional de pietruire a tuturor drumurilor comunale, de modernizare a tramei
stradale din fiecare localitate, prin adoptarea unor soluţii tehnice viabile şi durabile, precum şi
realizarea de trotuare pentru traficul pietonal.
2.1.4. Infrastructura tehnică a teritoriului
OBIECTIV STRATEGIC 6. Asigurarea infrastructurii de bază şi conexe şi a
condiţiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii
vieţii
43

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 6
6.1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea resurselor de apă existente, a
asigurării necesarului de apă şi dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă
Îmbunătăţirea calităţii vieţii, valorificarea resurselor locale şi creşterea productivităţii
agricole din arealul studiat impun cu acuitate suplimentarea resurselor de apă locale cu cele
din regiunile limitrofe şi găsirea variantelor optime de realizare a acestui obiectiv major.
Dezvoltarea durabilă a acestei regiuni este condiţionată de crearea unui sistem adecvat de
alimentare cu apă.
Realizarea acestui deziderat necesită cunoaşterea detaliată a trăsăturilor cantitative şi
calitative a resurselor de apă autohtone, a situaţiei actuale privind disponibilul de apă a
surselor alohtone, a sistemelor locale şi zonale de distribuţie a apei, precum şi a cerinţelor de
apă solicitate de toate categoriile de folosinţe din spaţiul cercetat.
a). Situaţia actuală privind alimentarea cu apă
În analiza situaţiei actuale s-a urmărit capacitatea surselor de alimentare alohtone,
sistemele şi reţelele de distribuţie a apei, necesarul de apă şi disfuncţionalităţile care apar.
Datorită trăsăturilor lor cantitative şi calitative, resursele de apă autohtone sunt
utilizate numai în sisteme locale de alimentare cu apă, neputând asigura necesarul de apă
pentru realizarea unor sisteme zonale. În prezent se poate vorbi doar de un singur sistem
zonal şi anume cel de alimentare cu apă a oraşului Agnita, care apelează la surse alohtone.
Celelalte localităţi din arealul studiat se alimentează din surse de apă locale.
b). Sisteme zonale de alimentare cu apă
În această categorie se include sistemul de alimentare cu apă a oraşului Agnita
realizat din anul 1990, având ca sursă apa captată printr-un sistem de trei drenuri amplasate la
confluenţa râului Laiţa cu râul Bâlea. Conducta de aducţiune in lungime de 36 km străbate
localităţile Cârţişoara si Cârţa în partea stângă a râului Cârţişoara după care subtraversează
râul Olt străbătând ulterior localităţile Noul Român, Săsăuş şi Chirpăr, apa fiind recepţionată
de o staţie de pompare amplasată în apropierea localităţii Veseud.
Conducta de aducţiune subtraversează râul Olt pe tronsonul Cârţa – Noul Roman ( L
= 80 m, h = 3 m ), pârâurile Nou pe tronsonul Nou Roman – Săsăuş ( L = 55 m, h = 2,5 m ) şi
Săsăuş pe tronsonul Chirpar – Vard (L = 15 m, h = 2,0 m). De asemenea, în zona localităţii
Cârţa exista o supratraversare a pârâului Carţişoara în (L = 100 m, H = 1 m deasupra
nivelului apei).
În cadrul staţiei de pompare, apa este preluată de un rezervor cilindric semiîngropat cu
un volum de 43 mc. Staţia de pompare asigură transportul apei captate spre staţia de tratare
amplasată pe dealul Vardului. Staţia de pompare este echipată cu un număr de cinci
electropompe cu următoarele caracteristici: Q = 75 – 192 mc/h ; h = 84 – 110 mc/A ; P = 45 –
75 kw.
După tratare, apa este înmagazinată într-un rezervor cu capacitatea de 2500 mc, de
unde este distribuită gravitaţional în reţea. Reţeaua de distribuţie este confecţionată din tuburi
de oţel cu Dn = 100 – 250 mm şi are o lungime de 20,95 km. Nu există reţea separată de
alimentare cu apă tehnologică, agenţii economici utilizând în procesele tehnologice apa
potabilă.
Volumul intangibil este de 50 mc, constituit în rezervorul de înmagazinare apa potabilă
de 2500 mc. Timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 0,26 ore. Volumele şi debitele de
apă autorizate sunt trecute în tabelul 4.
Tabelul 4. Volume şi debite de apă autorizate
44

Debit m 3 l / s anual mii m 3
Zilnic maxim 6912 80 2523
Zilnic mediu 5616 65 2050
Zilnic minim 4324 50 1578
Funcţionarea este permanentă ( 365 zile/an si de 24 ore/zi ), iar asigurarea cu apă a
folosinţei se face în regim nominal: Vmed. zilnic = 5616 m 3 ; Vanual = 2050 mii m 3 .
Apele uzate din oraşul Agnita sunt deversate în doua colectoare principale, unul pentru
apele uzate menajere, iar altul pentru ape uzate industriale şi menajere din partea veche a
oraşului.
Reţeaua de canalizare existentă este alcătuită din tuburi de beton cu Dn = 200 – 600
mm. Apele uzate sunt evacuate direct în râul Hârtibaciu prin intermediul a două guri de
evacuare după trecerea lor prin doua decantoare (nefuncţionale). Lungimea colectoarelor este de
16,45 km.
Apele pluviale sunt colectate prin intermediul reţelei de canalizare din tuburi de beton
cu Dn = 300 mm, evacuarea acestora realizându-se direct în râul Hârtibaciu după trecerea lor în
prealabil printr-un decantor (nefuncţional). Lungimea totala a reţelei de canalizare pluviala este
de 3,8 km.
Este prevăzută construirea de noi colectoare şi extinderea reţelei de canalizare cu
lungimea totală de 4080 m din conducte de PVC cu diametre cuprinse între 300 şi 500 mm.
Se propune realizarea unei staţii de epurare mecano – biologică cu capacitatea orară
maximă de 444 m 3 , propusă a fi amplasată în partea aval a oraşului pe malul stâng al râului
Hârtibaciu.
c). Sisteme locale de alimentare cu apă
Acestea folosesc resursele de apă subterană fie direct de la sursă (fântâni, izvoare,
puţuri), fie prin reţele centrale de distribuire. Primului subtip îi aparţin majoritatea
localităţilor, iar cel de al doilea include localităţile în care alimentarea cu apă se face direct
din fântâni şi izvoare şi parţial prin sisteme centralizate.
d). Necesarul de apă actual
Elementele principale de care s-a ţinut seamă în evaluarea necesarului de apă actual
au fost numărul de locuitori, animalele mari şi mici, specificul economic şi dotările socialedilitare
ale localităţilor. În determinarea necesarului de apă pentru populaţie s-au luat în
calcul trei variante corespunzătoare următoarelor consumuri specifice: 65l/loc.zi, 110 l/loc.zi
şi 195 l/loc.zi.
m3/an
9000
8000
7000
6000
5000
45
Fig. 1. Comparaţie între necesarul de apă total şi
cel evaluat pentru populaţie
4000
e). Necesarul de apă total
3000
Volumul de apă necesar pentru
2000
populaţie calculat la nivelul regiunii pentru
1000
0
V1 V2
Populaţie Total
V3
cele trei variante oscilează între 2274 m 3 /an
şi 6822 m 3 /an. Considerăm că dintre cele
trei variante de calcul prezentate, pentru
etapa actuală, corespunde variantei a doua,
conform căreia necesarul de apă pentru populaţie este de 3848 m 3 /an.

Volumul total de apă necesar pentru regiunea cercetată în varianta a doua a fost
evaluat la 5212 m 3 /an, iar pentru varianta a treia la 8186 m 3 /an. Faţă de necesarul de apă
calculat pentru populaţie creşterea este destul de însemnată (fig.1).
f). Necesarul de apă calculat la nivelul sistemelor propuse
Pentru cele trei variante menţionate, necesarul de apă a fost calculat la nivelul celor
trei sisteme zonale propuse (tabelul 5).
Tabelul 5. Variantele necesarului de apă corespunzător sistemelor zonale propuse
Variante ale necesarului de apă (m
Sistemul zonal
3 /an)
Varianta I Varianta II Varianta III
Populaţie Total Populaţie Total Populaţie Total
Cârţişoara – Agnita 1378 2059 2333 3014 4137 4818
Sibiu- Alţâna 831 1451 1406 2026 2491 3111
Copşa Mică- Mihăileni 64 127 109 172 194 257
Total 2274 3638 3848 5212 6822 8186
Indiferent de varianta aleasă, cea mai mare cantitate de apă este solicitată de sistemul
Cârţişoara – Agnita, reprezentând 57% din necesarul total de apă din întreaga regiune.
Volume mai reduse de apă sunt solicitate de sistemul Sibiu-Alţâna, reprezentând 40%
din necesarul total, iar un volum foarte redus este solicitat de sistemul Copşa Mică-Mihăileni.
Necesarul de apă pentru populaţie deţine ponderea din volumul total de apă solicitat în
cele trei sisteme, reprezentând între 62,5% din total în varianta I, respectiv 83,3% în varianta
a II-a.
Analizând situaţia la nivelul celor trei subsisteme rezultă în cadrul sistemului
Cârţişoara-Agnita sunt solicitate cele mai mari cantităţi de apă pentru populaţie, reprezentând
61% din total. În acest sistem se include oraşul Agnita cu cel mai mare necesar de apă.
Urmează ca pondere sistemul Sibiu-Alţâna cu 36%, iar la distanţă foarte mare sistemul Copşa
Mică – Mihăileni, cu 3% (fig. 3).
Din analiza necesarului de apă evaluat la nivelul comunelor din regiunea studiată se
remarcă că valorile procentuale cele mai mari (între 9% şi 21%) le deţin comunele Roşia,
Nocrih, Iacobeni, Vurpăr şi Bârghiş, după care urmează un alt grup de comune cu ponderi
între 5% şi 7% (Alţâna, Chirpăr, Brădeni şi Merghindeal). Cele mai mici ponderi, cuprinse
între 3% şi 5% , le deţin comunele Merghindeal şi Bruiu.
g). Disfuncţionalităţi în alimentarea cu apă
Analiza caracteristicilor cantitative şi calitative ale resurselor de apă autohtone, a
capacităţii actuale şi disponibilităţilor de apă potabilă de care dispun sursele limitrofe regiunii
studiate, precum şi a sistemelor actuale de alimentare pune în evidenţă existenţa unor
disfuncţionalităţi de ordin cantitativ, calitativ spaţial, economic, edilitar etc.
Prima disfuncţionalitate este de ordin cantitativ deoarece regiunea nu dispune de
cantităţi însemnate de resurse de apă. Astfel, potenţialul teoretic al resurselor de apă al
regiunii studiate a fost evaluat la 159,8 milioane m 3 /an, din care în jur de două treimi revin
apelor de suprafaţă, iar diferenţa de o treime revine celor subterane.
Intervin şi disfuncţionalităţi de ordin temporo-spaţial. Astfel, repartiţia resurselor de
apă nu este uniformă în timp şi spaţiu. Astfel, pârâurile transportă volume ridicate primăvara
(40 – 42 % din volumul anual) şi minime toamna (11-13,5 % ). În profil multianual există
variaţii foarte mari ale cantităţilor de apă transportate de pâraie. Spre exemplu, valorile
coeficientului de variaţie anual sunt foarte ridicate (0,5 – 0,6).
Debitele utilizabile sub aspect cantitativ se întâlnesc în apropiere de vărsarea
pârâurilor în colectorii principali situaţi la periferia sudică a regiunii studiate.
46

Apele freatice rămân singurele surse de alimentare cu apă a localităţilor, însă în
numeroase cazuri nu cu calităţi corespunzătoare şi nu dispun de cantităţi însemnate de apă,
care să asigure alimentarea în sisteme zonale.
O altă disfuncţionalitate de ordin spaţial constă în faptul că principalele surse posibile
de alimentare cu apă se află la anumite distanţe faţă de regiunea studiată, satisfăcând şi
cerinţele altor folosinţe. De asemenea, dispersia aşezărilor faţă de colectorii principali
constituie o altă disfuncţionalitate de ordin spaţial.
h). Soluţii alternative de alimentare cu apă
Soluţiile alternative de alimentare cu apă a localităţilor din regiunea studiată au fost
analizate pe baza mai multor criterii: raportul dintre disponibilul autohton şi cerinţele de apă
calculate în varianta a doua; disponibilul de apă din regiunile limitrofe; viabilitatea, poziţia şi
gradul de accesibilitate al localităţilor; dispunerea în spaţiu a unităţilor administrative şi
surselor de apă; posibilităţi de valorificare economică a resurselor proprii etc.
Poziţia prielnică a unor aşezări faţă de orientarea conductelor din cuprinsul sistemelor
propuse a influenţat pozitiv luarea unor decizii.
În alegerea soluţiilor pot să intervină şi alte criterii de care va trebui să se ţină seama:
costul apei în etapele de desfăşurare a lucrărilor, veniturile populaţiei, comportamentul
locuitorilor din regiunea studiată etc.
Din analiza criteriilor menţionate s-au desprins mai multe variante de alimentare a
localităţilor din regiunea studiată.
i). Sisteme locale de alimentare din surse autohtone
Varianta propusă are în vedere gospodărirea judicioasă a resurselor de apă freatice de
calitate bună şi cu debite satisfăcătoare pentru o alimentare centralizată, cu rezervoare şi
distribuţia apei prin cişmele. În această categorie se includ localităţile cu grad de accesibilitate
redus faţă de aducţiunile propuse. Se conturează mai multe areale cu asemenea localităţi, din
care unele dispun de resurse autohtone suficiente pentru a satisface cerinţele solicitate.
În categoria sistemelor locale se includ o serie de localităţi din bazinele superior
(Ţeline, Stejărişu, Movile etc.), mijlociu (Bârghiş, Apoş, Pelişor, Zlagna, Beneşti) şi inferior
(Hoşman, Marpod, Nocrih, Ghijasa de Sus, Ghijasa de Jos, Ţichindeal, Fofeledea etc.) al
Hârtibaciului, precum şi altele din bazinele Pârâului Nou (Chirpăt, Bruiu, Gherdeal) şi Calvei
(Moardăş, Şalcău).
j). Sisteme zonale de alimentare cu apă din surse alohtone limitrofe
Sistemele zonale utilizează apa provenită din regiunile limitrofe arealului studiat şi
deservesc mai multe localităţi. Prin intermediul sistemelor zonale propuse se vor putea deservi
în cele trei etape de execuţie centrele de comună şi numeroase sate componente.
În funcţie de dispunerea surselor de alimentare şi a arealelor deservite au fost
delimitate trei sisteme zonale: Cârţişoara-Agnita; Sibiu – Alţâna; Copşa Mică – Mihăileni.
Sistemul de alimentare zonală Cârţişoara-Agnita prin areal, număr de locuitori şi
de localităţi deservite, este cel mai extins şi complex. În cadrul acestui sistem în prima etapă,
prin prelungirea magistralei până la Brădeni, se vor putea racorda centrele de comună Brădeni
şi Iacobeni, precum şi sate componente (Netuş, Noiştad etc.). În cea de-a doua etapă, prin
mărirea capacităţii sursei, se vor putea racorda şi alte centre de comună şi sate aflate pe
magistrală.
Sistemul Sibiu – Alţâna este al doilea ca areal de deservire. În prima etapă de
execuţie se vor putea alimenta localităţile din vecinătatea Sibiului (Cornăţel şi Roşia), iar în
cea de-a doua şi alte localităţi de pe văile Hârtibaciului şi Zăvoiului.
Sistemul Copşa Mică – Mihăileni deserveşte un număr redus de localităţi din bazinul
Calvei şi, ca urmare, este propus pentru execuţie într-o ultimă etapă.
Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 6.1.
47

Că măsuri şi soluţii pentru atingerea obiectivului întrevedem:
6.1.1. Asigurarea pentru întreaga regiune a surselor de alimentare cu apă în
cantitatea şi la calitatea impusă de standardele europene
Generalizarea alimentării cu apă în sistem centralizat a tuturor localităţilor şi
majorităţii absolute a gospodăriilor, precum şi creşterea necesarului de apă reclamat de
economie (turism, agricultură, industrie) impune o gospodărire superioară a resurselor de apă
ale judeţului, respectiv realizarea unor acumulări şi aducţiuni care să conducă la realizarea
dezideratului propus. În acest sens propunem:
optimizarea parametrilor funcţionali ai sistemului actual de drenuri Laiţa-Bâlea în
sensul asigurării unui debit suplimentar în sistem de 500 l/s şi acoperirea
necesarului de apă a oraşului Agnita şi localităţilor situate în partea estică şi
centrală a Văii Hârtibaciului;
optimizarea funcţionării acumulărilor hidrologice cu funcţie complexă de la Retiş
şi Beneşti (alimentare cu apă locală, irigaţii, turism) pentru a reduce consumul de
apă din sistemul Bâlea.
realizarea unei acumulări cu funcţie complexă amonte de Cheile Mihăileni.
6.2.2. Înfiinţarea, extinderea şi execuţia reţelei de alimentare cu apă
Reţeaua de alimentare cu apă potabilă reprezintă unul din atributele unei vieţi
civilizate prin sporirea confortului de locuire. Pentru Valea Hârtibaciului, exceptând oraşul
Agnita şi unele aşezări rurale aflate pe traseul conductei Bâlea-Agnita, majoritatea
localităţilor nu beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat.
La nivelul regiunii analizate, în următoarele localităţi sunt necesare lucrări de
înfiinţare, extindere şi execuţie a reţelei de alimentare cu apă: Alţâna, Bârghiş, Brădeni,
Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mergindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia, Vurpăr cu
localităţile aparţinătoare.
6.2.3. Înfiinţarea şi execuţia reţelei de canalizare şi staţii de epurare
Reţeaua de canalizare reprezintă componenta secundară obligatorie a sistemului de
alimentare cu apă. Acesta are rolul de a prelua apele menajere şi a le transfera spre staţia de
epurare de unde acestea sunt deversate în emisarii naturali. În caz contrar, deversarea directă
în mediu a apelor menajere aduce grave prejudicii mediului ambiant şi determină scăderea
confortului de locuire. Implementarea reţelei de canalizare reprezintă o prioritate pentru
dezvoltarea localităţilor din Valea Hârtibaciului după cum urmează; Alţâna, Bârghiş, Brădeni,
Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mergindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia, Vurpăr cu
localităţile aparţinătoare.
Operatorul regional S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Mediaş beneficiază de asistenţă
financiară nerambursabilă acordată prin POS Mediu pentru perioada 2007–2013. Finanţarea
nerambursabilă este acordată pentru implementarea proiectului nr. CCI 2007 RO 161 PR 005:
„Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita,
Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, conform Deciziei de Aprobare nr.C(2008)2433/09.07.2008 a
Comisiei Europene, a Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1451 din
17.11.2008 şi a Contractului de Finanţare nr. 91950, încheiat la data de 28.11.2008, între
Autoritatea de Management – POS Mediu şi S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. În cadrul acestui
proiect există 3 contracte care sunt în diverse faze de aplicare în arealul de proiect:
Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare menajeră în
oraşul Agnita prin contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune. Acest contract
48

prevede reabilitarea rețelei de apă din Agnita pe lungimea de 6969 m, reabilitarea a două
rezervoare de înmagazinare apă potabilă, reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare
menajeră pe o lungime de 11947 m.
Surse de apă, staţii de tratare şi conducte de aducţiune în oraşul Agnita prin contribuţia
Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune. Acest contract are ca obiective construirea unei
conducte de aducţiune de lungime 35 km de la Staţia de Tratare – Arpăşel la rezervorul din
Agnita şi construirea unei noi Staţii de Tratare la Arpăşel.
Staţie de epurare în oraşul Agnita prin contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de
Coeziune. Acest contract are ca obiectiv construirea unei Staţii de Epurare la Agnita (p.e.
9500).
Actori implicaţi/responsabili:
Consiliul Judeţean, ADR Centru, Consiliile Locale: Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu,
Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mergindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia, Vurpăr
Termen de realizare: 2009-2015
6.2. Creşterea gradului de accesibilitate a judeţului prin edificarea unui sistem de căi
de transport modern şi integrat
Contextul regional şi judeţean al dezvoltării spaţiale şi sociale
Pentru perioada de programare 2009-2013, obiectivul operaţional al procesului de
planificare regional statuat în documentul de lucru redat mai jos este reducerea decalajelor
existente dintre Regiunea Centru şi regiunile mai dezvoltate a României, precum şi a
decalajelor evidente din interiorul regiunii. De asemenea, se remarcă o conştientizare mai
puternică a necesităţii concentrării pe acele acţiuni de natură să creeze avantaje competitive
pentru regiune.
Din partea autorilor proiectului de faţă au fost identificate mai multe dileme
importante care îngreunează conturarea unui model de dezvoltare a Regiunii:
dileme orizontale: focalizarea asupra creşterii economice sau orientarea spre
rezolvarea problemelor sociale şi de mediu;
dileme teritoriale: adoptarea unui model de dezvoltare teritorială policentrică sau a
unuia monocentric;
dileme sectoriale: orientarea spre specializarea funcţională în continuare a
Regiunii, mai ales în domeniul energetic sau promovarea diversificării economiei
acesteia.
OPŢIUNEA STRATEGICĂ REGIONALĂ: Crearea unui mediu economic
regional competitiv la nivel European care să ducă la reducerea disparităţilor inra şi
interregionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor regiunii.
Această opţiune presupune susţinerea dezvoltării în jurul unei reţele de poli de
dezvoltare. Acest lucru presupune:
identificarea reţelei de centre de influenţă care să fie susţinute pentru a-şi
consolida sau a prelua rolul de poli de dezvoltare;
îndreptarea prioritară a resurselor pentru consolidarea rolului de poli de dezvoltare,
în primul rând în acele activităţi menite să asigure servicii populaţiei sau
economiilor locale din zonele lor de influenţă;
49

îndreptarea prioritară a resurselor de dezvoltare rurală către acele intervenţii care
favorizează dezvoltarea legăturii rural-urban, astfel încât cele două spaţii să se
susţină reciproc în procesul de dezvoltare.
Obiectivele specifice ale opţiunii strategice regionale sunt:
creşterea atractivităţii economice a regiunii prin sprijinirea inovării şi a dezvoltării
sectoarelor cu productivitate ridicată, care utilizează resurse locale;
îmbunătăţirea calităţii pregătirii resurselor umane din regiune prin crearea
condiţiilor pentru facilitarea accesului la educaţie, ocupare şi integrare socială a
grupurilor dezavantajate;
creşterea accesibilităţii regiunii prin modernizarea şi crearea infrastructurii
necesare dezvoltării activităţilor economice, a activităţilor de cercetare-inovare şi
transfer tehnologic;
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din mediul rural prin sprijinirea
dezvoltării de activităţi economice durabile.
1.1. Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013 1
PRIORITATEA I: Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport,
mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de
comunicaţii etc.)
Dezvoltarea economică regională durabilă are ca suport o bună infrastructură de
transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul şi comunicaţiile
în Regiune. Calitatea proastă a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedică dezvoltarea
multor localităţi şi se constituie într-o cauză principală pentru rămânerea în urmă a acestora.
Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc
mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile
pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă
a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului
comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi,
prin aceasta, valorificarea potenţialului neexploatat.
Crearea sau îmbunătăţirea unei reţele de drumuri sunt cerinţe fundamentale pentru
dezvoltarea economiei regionale. Finanţarea va contribui la îmbunătăţirea accesului spre
zonele dezavantajate care au potenţial de dezvoltare, către cele industriale şi turistice pentru a
maximiza valorificarea potenţialului acestora.
Dezvoltarea economică regională durabilă nu poate fi concepută decât într-un sistem
integrat care să cuprindă sectoarele economice, infrastructura de transport şi comunicaţii şi
activităţile administrative şi sociale.
Dezvoltarea şi diversificarea industriei, îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice şi
dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiţionate de modernizarea şi dezvoltarea cu
prioritate a infrastructurii de transport şi comunicaţii.
Pentru facilitarea schimburilor comerciale cu implicaţii directe asupra atragerii
investitorilor străini şi pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice din regiune se are în
vedere asigurarea accesibilităţii la reţeaua aeriană, feroviară şi rutieră prin dezvoltarea şi
modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea căilor rutiere şi extinderea reţelelor
telefonice la nivelul tuturor localităţilor prin utilizarea de tehnologii adecvate.
1 Din conţinutul Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013 vor fi prezentate în extens-o doar priorităţile şi măsurile
care vizează infrastructura teritorială. Celelealte priorităţi şi măsuri vor fi trecute doar în revistă urmând să fie reliefate la celelalte capitole
specifice.
50

Intervenţiile în sensul îmbunătăţirii infrastructurii, îmbunătăţirii accesului la facilităţi
publice şi regenerarea mediului comun se impun mai ales în zonele rămase în urmă din punct
de vedere al dezvoltării economice.
Vor fi susţinute financiar studii prin care să fie identificate arterele de transport cu
impact maxim în dezvoltarea economică a regiunii care să uşureze schimburile de produse şi
servicii şi prin modernizarea cu prioritate a căilor de acces spre zonele cu impact economic şi
spre staţiunile şi zonele turistice. Se va acorda susţinere financiară pentru sprijinirea unor
lucrări atât din sfera infrastructurii de transport şi comunicaţii cât şi a infrastructurii din
domeniul social.
Prin îmbunătăţirea infrastructurii va creşte atractivitatea regiunii pentru investitori.
Potenţialul economic al regiunii va creşte, vor fi facilitate legăturile între centrele de
importanţă regională, se va îmbunătăţi statutul ariilor urbane dezavantajate. Toate acestea vor
conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi vor ajuta la construirea unui mediu comun atractiv
mai ales în zonele rămase în urmă. În mod concret se va urmări:
asigurarea accesibilităţii optime a populaţiei la reţeaua de transport aerian,
feroviar şi rutier;
dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în corelaţie cu politica de dezvoltare a
serviciilor din regiune;
crearea premiselor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii şi a
intensificării schimburilor comerciale interne şi internaţionale;
armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării
apelor menajare, gestionării deşeurilor;
modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului educaţional, social şi de
sănătate.
Obiective:
îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care
înregistrează întârzieri în dezvoltare;
îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele urbane prin crearea şi modernizarea
infrastructurii de utilităţi;
îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, serviciilor sociale şi a accesului la educaţie
şi pregătire profesională.
Rezultate aşteptate :
cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă
sustenabile;
îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport va duce la crearea de legături
directe şi rapide intre polii economici de dezvoltare şi coridoarele pan-europene
cu efect direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri;
pe termen lung, îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la ridicarea
pregătirii şi a mobilităţii populaţiei şi, în consecinţă, a accesului la muncă şi
educaţie;
armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calităţii apei
potabile, a tratării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de
viaţă ridicat al locuitorilor;
implementarea acţiunilor va duce la stimularea parteneriatului între administraţia
publică, ONG-uri şi firmele private în scopul creării unei infrastructuri capabile
să asigure valorificarea deşeurilor prin aplicarea unor tehnologii noi şi
nepoluante;
va creşte numărul de societăţi comerciale specializate în colectarea şi
valorificarea deşeurilor şi implicit se vor crea noi locuri de muncă;
51

acţiunile vor avea şi un efect indirect asupra creşterii gradului de educaţie a
populaţiei în ceea ce priveşte asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos;
modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului educaţional şi de sănătate în
concordanţă cu nevoile de dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen
mediu şi lung a localităţilor va avea drept rezultat creşterea standardului de viaţă
al locuitorilor;
creşterea rolului instituţiilor de învăţământ în construcţia competivităţii regionale;
îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în regiune mai ales în zonele cu
rămâneri în urmă;
reducerea inegalităţilor în accesul la servicii de sănătate de calitate şi educaţie.
Măsuri:
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului;
1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate;
Măsura 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de
transport şi comunicaţii
Obiective specifice:
reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a
crea cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi
creării de locuri de muncă sustenabile;
îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport dintre polii economici şi
coridoarele pan-europene;
facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din
Regiune.
Tipul intervenţiei: Scheme de sprijin prin granturi
Tipul acţiunii şi aspectul tehnic:
Deficienţa infrastructurii de transport, în particular reţeaua de drumuri, a condus la
pierderea eficienţei economice şi a generat o imagine negativă a zonelor ca localizare pentru
investiţii. Doar 4,2% din drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate, faţă de 10,6% la
nivel naţional conform datelor din 2005. Densitatea drumurilor la 100 km 2 din Regiunea
Centru se situează sub media pe ţară: 29,9 km/100 km 2 faţă de 33,5 km/100 km 2 . Există
dificultăţi majore în traficul de mărfuri şi a celui urban în oraşele mari prin lipsa centurilor
ocolitoare (Braşov, Sibiu, Sebeş, Făgăraş, Sacele).
La sfârşitul anului 2005, în Regiunea CENTRU drumurile publice şi străzile orăşeneşti
erau modernizate în proporţie de 23,8%, respectiv 59,3%. În comparaţie cu celelalte regiuni,
gradul de înzestrare a infrastructurii de transport urban de pasageri (nr. Km de linie de
tramvai, troleibuz) plasează Regiunea Centru pe locul VI, respectiv locul I pe ţară în ierarhia
regiunilor, la aceşti indicatori. Nu există o reţea regională propriu-zisa de transport în comun,
cele de la nivel judeţean fiind slab dezvoltate. Există deficite în transport mai ales în legăturile
cu zonele izolate (în special cu zona nord-vestică). Serviciile prestate populaţiei sunt
necorespunzătoare în majoritatea cazurilor, mijloacele de transport utilizate sunt învechite şi
uzate, investiţiile realizate în domeniu au fost destul de reduse în ultimii ani.
Infrastructura de transport va fi susţinută mai ales atunci când se demonstrează
existenţa unei legături clare şi directe cu dezvoltarea economică. Proiectele trebuie să
urmărească nevoile regionale şi locale cu impact cât mai larg, şi vor căuta să dezvolte un larg
parteneriat local/regional sau/şi regional/naţional. Va fi vizată infrastructura din transportul
rutier, feroviar şi aerian din cadrul regiunii „Centru”, atât din mediul urban cât şi din mediul
rural.
52

Pentru ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor din mediul rural este important să
se asigure condiţii optime de accesibilitate a populaţiei satelor la reţeaua feroviară, rutieră şi la
sistemele de comunicaţii. În acest context, se intenţionează acordarea de sprijin financiar în
vederea modernizării drumurilor judeţene şi comunale, cu prioritate pentru cele de acces spre
satele şi comunităţile izolate.
Activităţi eligibile:
reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care fac legătura cu
reţelele naţionale drumuri şi căi ferate, reţelele europene de transport (TEN-T);
reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri locale şi comunale în scopul
creşterii atractivităţii acestora ca locaţii pentru investiţii;
reabilitarea şi modernizarea aeroporturilor regionale/locale;
reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi locale care să faciliteze
legăturile între principalele centre urbane, precum între acestea şi arealele
limitrofe, pentru a crea condiţiile de bază care să permită regiunilor rămase în
urmă să atragă fluxuri investiţionale în perioada următoare, în scopul asigurării
unei dezvoltări economice şi teritoriale echilibrate; aceste reţele de drumuri vor
facilita mobilitatea şi accesul populaţiei la locuri de muncă, servicii medicale,
educaţie, cultură, recreere, cât şi fluidizarea transportului de mărfuri;
reabilitarea reţelei de drumuri de interes local pentru eliminarea blocajelor rutiere
şi traversarea, în condiţii de siguranţă, a localităţilor.
Măsura 1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a
mediului
Obiective specifice:
asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii Regiunii Centru prin
armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării
apelor menajare şi în gestionarea deşeurilor;
implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului;
creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi a
activităţilor de protecţie a mediului.
Tipul intervenţiei: Scheme de sprijin prin granturi şi credite.
Tipul acţiunii şi aspectul tehnic:
Pentru a răspunde necesităţii fundamentale de a trăi într-un mediu curat şi de a păstra
cadrul natural nepoluat se impun măsuri de conservare, protecţie şi igienizare a mediului prin
retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante şi asanarea zonelor degradate de
obiective industriale cu impact negativ asupra mediului.
În câmpul infrastructurii urbane, lipsa mare a investiţiilor în menţinere şi renovare a
cauzat o rapidă deteriorare în ce priveşte calitatea serviciilor municipale. Administraţiile
locale au preluat responsabilitatea pentru furnizarea apei potabile, tratarea apelor menajere şi
canalizare, dar duc lipsă de resursele financiare necesare şi de instrumentele pentru a accesa
finanţarea.
Instalaţiile de captare şi distribuţie a apei au capacităţi reduse, care determină
discontinuităţi în aprovizionarea unor oraşe. Consumul mediu de apă potabilă/locuitor a
scăzut în Regiunea Centru de la 112,0 m 3 în 1990 la 62,4 m 3 în anul 2005 (media pe ţară fiind
de 50,3 m 3 /locuitor). Doar 63,2% din localităţile Regiunii CENTRU erau alimentate cu apă
potabilă; după lungimea reţelei de apă potabilă Regiunea Centru se situează pe poziţia a IV-a
în rândul celorlalte regiuni.
53

În mediul rural, nivelul de înzestrare a localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă
potabilă din reţeaua publică, este scăzut. Reţeaua de canalizare publică acoperă doar 116 (din
cele 413) localităţi din Regiune, dintre care 48% sunt municipii şi oraşe.
Din punct de vedere al reţelei de canalizare, Regiunea se situează pe locul al V-lea faţă
de celelalte regiuni. Dacă ne raportăm la reţeaua totală de distribuţie a apei, lungimea reţelei
de canalizare acoperă doar 42% din lungimea acesteia. De aici rezultă faptul că există
numeroase străzi, care deşi au reţele de distribuţie a apei, nu au reţele de canalizare, apele
uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafaţa solului, poluând mediul.
Energia termică este distribuită în 22 de localităţi, din care 20 sunt urbane. Numărul
localităţilor în care se distribuie energie termică în sistem centralizat s-a redus în ultimii ani
datorită costurilor ridicate cât şi a găsirii unor soluţii alternative din partea consumatorilor.
În anul 2003, gradul de acoperire cu servicii de salubritate în Regiunea 7 CENTRU a
fost de 63%, cu 86% în mediul urban şi 30% în mediul rural. În anul 2005, 74% din populaţia
regiunii beneficiază de servicii de salubritate (91% în mediul urban şi 48% în mediul rural). O
problemă existentă în mediul urban este insuficienţa recipienţilor stradali de tip coş de gunoi,
fapt care determină un nivel ridicat de dispersie a deşeurilor pe arterele de circulaţie. Analiza
situaţiei depozitelor de deşeuri menajere relevă o serie de aspecte neconcordante în raport cu
standardele europene şi legislaţia naţională, privind gestiunea deşeurilor. În anul 2003 au fost
depozitate 1052630 tone deşeuri în locuri special amenajate, reprezentând 95,7% din
cantitatea totală de deşeuri generate. În mediul rural, dotarea cu mijloace tehnice pentru
desfăşurarea activităţii de salubritate este practic inexistentă. Atât numeric, cât şi ca suprafaţă,
depozitele depăşesc semnificativ limitele admisibile la nivel european.
La nivelul regiunii există în prezent un număr de 49 de depozite urbane neconfrome
care urmează să-şi sisteze activitatea conform HG 349/2005, şi trei depozite conforme la
Sighişoara, Cristian şi Braşov.
Deşeurile industriale reprezintă o problemă importantă pentru regiune, atât prin
cantităţile produse (peste 85% din totalul deşeurilor generate) cât şi datorită diversităţii
compoziţiei. Problema majora o reprezintă depozitarea definitivă a acestora.
Stimularea dezvoltării unor activitati de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor
este o măsură care, prin efectul produs, realizează o bază de pornire spre crearea unui sistem
economic ecologic.
Prin programele Phare CES se află în curs de finanţare o serie de proiecte pentru
implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor şi în curs de pregătire alte două
proiecte pentru implementarea de sisteme integrate de colectare a deşeurilor în judeţele
Harghita, Covasna şi Alba.
Activităţi eligibile
Proiectele se vor axa pe încurajarea de noi tehnologii:
construirea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare în
zonele urbane şi rurale;
construirea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă şi tratare a apelor uzate;
crearea, extinderea şi modernizarea sistemelor de management a deşeurilor în
zonele urbane şi rurale;
construirea, extinderea şi reabilitarea de rampe ecologice pentru deşeurile
industriale;
monitorizarea calităţii apei, aerului şi solului.
1.2. Priorităţile dezvoltării judeţului Sibiu 2007 – 2013 2
2 Din conţinutul Priorităţilor dezvoltării judeţului Sibiu 2007 – 2013 vor fi prezentate în extens-o doar priorităţile şi măsurile care vizează
infrastructura teritorială. Celelealte priorităţi şi măsuri vor fi trecute doar în revistă urmând să fie reliefate la celelalte capitole specifice.
54

1.2.1. Obiectivul strategic general: UTILIZAREA EFICIENTĂ A TUTUROR
RESURSELOR FIZICE ŞI UMANE, PENTRU REALIZAREA UNEI DEZVOLTĂRI
ECONOMICE ŞI SOCIALE DURABILE, CARE SĂ DUCĂ PE TERMEN LUNG LA
CREŞTEREA STANDARDULUI DE VIAŢĂ AL POPULAŢIEI ŞI LA
ARMONIZAREA COEZIUNII ECONOMICE ŞI SOCIALE LA NIVELUL
JUDEŢULUI SIBIU
Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari ale judeţului în
vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin
eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.
În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită
redresarea economică a judeţului şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare,
luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.
Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează următoarele câmpuri
de acţiune:
infrastructura;
mediul;
sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane;
dezvoltarea rurală;
sănătate şi asistenţă socială;
învăţământ, cultură;
turism;
eficientizarea şi modernizarea administraţiei.
1.2.2. Priorităţile strategice de dezvoltare judeţeană
Această strategie este axată pe următoarele priorităţi şi măsuri:
PRIORITATEA I. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII (TRANSPORT,
REABILITARE URBANĂ, UTILITĂŢI PUBLICE).
Măsuri:
I.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi
comunicaţii.
PRIORITATEA II. ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT
SECTORIAL DE MEDIU
Măsuri:
II.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă.
II.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor.
II.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.
II.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.
PRIORITATEA III. SPRIJINIREA AFACERILOR, CREŞTEREA OCUPĂRII,
DEZVOLTAREA RESURSE UMANE
Măsuri:
III.1. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea
produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă.
III.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi
dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă.
55

PRIORITATEA IV. DEZVOLTARE RURALĂ
Măsuri:
IV.1. Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale.
IV.2. Utilizarea durabilă a terenurilor agricole.
IV.3. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole.
IV.4. Promovarea iniţiativelor locale „Leader”.
IV.5. Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere.
PRIORITATEA V. SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Măsuri:
V.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate.
V.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.
PRIORITATEA VI. ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ
Măsuri:
VI.1. Dezvoltarea infrastructurii din învăţământ.
VI.2. Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.
PRIORITATEA VII. DEZVOLTAREA TURISMULUI
Măsuri:
VII.1. Repertorierea, reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii
turistice.
VII.2. Creşterea competitivităţii pe pieţele naţionale şi internaţionale.
VII.3. Formarea resurselor umane.
VII.4. Stimularea parteneriatului public-privat în turism.
VII.5. Dezvoltarea şi permanentizarea acţiunilor de monitorizare şi control în
turism.
PRIORITATEA VIII. EFICIENTIZAREA ŞI MODERNIZAREA
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Măsuri:
VIII.1. Dezvoltarea capacităţii administrative.
VIII.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale.
PRIORITATEA I. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII (TRANSPORT,
REABILITARE URBANĂ, UTILITĂŢI PUBLICE)
1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, utilităţi publice)
Dezvoltarea economică durabilă a judeţului are ca suport o bună infrastructură de
transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul la
comunicaţiile din judeţ. Condiţiile necesare pentru creşterea economică, dezvoltarea şi
diversificarea pieţei muncii în judeţul Sibiu decurg din crearea sau îmbunătăţirea domeniilor
de transport, mediu, reabilitare urbană, utilităţi publice. Calitatea nesatisfăcătoare a
infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedică dezvoltarea multor localităţi.
Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc
mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile
pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă
a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului
comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor, şi
prin aceasta, valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.
56

Vor trebui identificate arterele de transport cu impact maxim în dezvoltarea economică
a judeţului, care să uşureze schimburile de produse şi servicii, în vederea modernizării cu
prioritate a căilor de acces spre zonele cu impact economic major, spre staţiunile şi zonele
turistice. Se va acorda susţinere financiară şi se vor căuta surse de finanţare extrabugetare
pentru lucrări din sfera infrastructurii de transport, de comunicaţii şi a infrastructurii din
domeniul social.
Îmbunătăţirea infrastructurii va creşte, pe de altă parte, şi atractivitatea judeţului
pentru investitori sau potenţiali investitori. Potenţialul economic al judeţului va creşte, vor fi
facilitate legăturile între centrele de importanţă judeţeană şi regională, se va îmbunătăţi
statutul ariilor urbane dezavantajate.
În mod concret, se va urmări:
asigurarea accesibilităţii populaţiei la reţeaua de transport rutier, feroviar şi aerian;
dezvoltarea reţelelor de comunicaţii;
crearea premiselor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii, a
intensificării schimburilor comerciale interne şi internaţionale;
Obiective:
îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care
înregistrează întârzieri în dezvoltare;
îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre zonele rurale şi oraşe.
Rezultate aşteptate:
cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă
sustenabile;
îmbunătăţirea infrastructurii judeţene de transport va determina crearea de legături
directe şi rapide între polii economici de dezvoltare şi coridoarele pan-europene cu
efect direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri;
pe termen lung, îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la creşterea
pregătirii şi a mobilităţii populaţiei, deci în consecinţă a accesului la muncă şi
educaţie.
Măsuri:
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport
Obiective specifice:
reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, cu scopul de a crea cadrul
favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri
de muncă sustenabile;
facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din judeţ.
Acţiuni:
reabilitare, modernizare şi extindere drumuri judeţene şi drumuri comunale;
modernizare şi extindere aeroport;
reabilitare, refacere şi extindere a drumurilor forestiere;
reabilitare şi construire poduri şi podeţe;
dezvoltarea modalităţilor de transport de tip local;
îmbunătăţirea serviciilor de transport persoane prin creşterea capacităţii şi
îmbunătăţirii structurii parcului de autovehicule pentru transport urban;
dotarea cu autovehicule necesare pentru transport public local, pentru transport
urban.
57

2. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport, comunicaţii şi a
utilităţilor publice (energie electrică şi gaz ,metan)
Având în vedere cele relatate mai sus, propunerile în ceea ce priveşte dezvoltarea
infrastructurii de transport şi comunicaţii din ZONA VALEA HÂRTIBACIULUI au fost
structurate în trei etape:
Etapa I-a, prioritară, până în anul 2013. Se distinge o subetapă de intervenţii
ultraurgente (semaforul roşu) pentru perioada imediat următoare (2009-2011), în care
dezvoltarea zonei se va focaliza asupra următoarelor coordonate:
stabilirea unei viziuni de dezvoltare pe termen lung (perioada estimată 2050) a
infrastructurii de transport şi comunicaţii, care să rămână stabilă şi să stea la baza
oricărei revizuiri de PATZ sau a diverselor planuri de amenajarea teritoriului,
infrastructuri de transport şi dezvoltare zonală (metropolitană), judeţeană şi
regională;
demararea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate şi tehnice pentru proiectele
majore de infrastructuri de pe teritoriul zonal în vederea prezervării din timp a
terenurilor necesare;
stoparea extinderii intravilanului localităţilor din cadrul Zonei Valea
Hârtibaciului cât timp nu se poate asigura echiparea edilitară adecvată a
totalităţii intravilanului deja existent (modernizare străzi, reţea de apă-canal,
reţea de gaze, reţea electrică etc.);
modernizarea drumurilor comunale existente în vederea facilitării accesului
spre toate localităţile din cadrul Zonei Valea Hârtibaciului. Pe fondul creşterii
continue a valorilor de trafic, a depăşirii duratei normale de funcţionare şi a
diminuării resurselor financiare, întreţinerea curentă şi periodică a drumurilor
comunale a fost deficitară, ceea ce a condus la degradarea lor progresivă. Pe de
altă parte, drumurile pietruite sau de pământ nu pot asigura circulaţia în condiţii
optime de siguranţă şi confort, iar viteza de circulaţie redusă lungeşte excesiv
timpul de deplasare al utilizatorilor. În aceste condiţii, din punct de vedere tehnic,
soluţia modernizării sistemului rutier prin aşternerea de mixturi asfaltice şi
îmbunătăţirea implicită a elementelor geometrice în profil longitudinal şi
transversal, conduce la mărirea capacităţii portante, la posibilitatea preluării
unui trafic sporit numeric şi masic, la creşterea vitezei de proiectare, la asigurarea
siguranţei în circulaţie, la stabilirea vizibilităţii în curbe şi a confortului optic etc.
Impactul economic asupra consiliilor locale, în calitatea acestora de administratori
ai acestor drumuri, se manifestă prin reducerea substanţială a cheltuielilor de
întreţinere şi reparaţii curente/periodice, deoarece în primii ani de la darea în
folosinţă nu sunt necesare lucrări de reparaţii a părţii carosabile. Din punctul de
vedere al operatorilor de transport, oportunităţile aduse se vor materializa
prin costurile de întreţinere şi operare mai reduse ca urmare a îmbunătăţirii
condiţiilor de circulaţie; se va elimina supraconsumul de carburant ca
urmare a unei viteze de circulaţie constante; se va diminua uzura accentuată a
anvelopelor, a sistemelor de direcţie şi frânare şi a motorului ca urmare a
eliminării denivelărilor din carosabil şi a accelerării şi decelerării repetate; se
va înlătura degradarea mărfurilor produsă de şocurile generate de gropile şi
denivelările din carosabil. Realizarea lucrărilor de modernizare a drumurilor de
interes local prin asfaltarea acestora va avea şi un impact social prin scoaterea
din izolare a zonelor defavorizate, va asigura legături eficiente între satele
aceleiaşi comune sau ale comunelor adiacente, va stimula dezvoltarea
activităţilor economice din sectorul privat, va atrage noi investitori, va duce la
58

creşterea numărului de locuri de muncă şi la dezvoltarea turismului rural etc.
Ţinând cont de toate aceste aspecte, se propune modernizarea prin asfaltare
a tuturor drumurilor comunale prin proiecte cu finanţare europeană. Prioritate
absolută în modernizare o au sectoarele de drumuri comunale de pământ în lungime
totală de 7,346 km ce se propun a fi pietruite prima etapă (2009-2010), urmând ca
ulterior să intre alături de celelalte sectoare de drumuri comunale într-un amplu
proces de modernizare prin asfaltare cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară (2011-2013);
amenajare drumuri vicinale de acces direct între localităţi. Drumurile vicinale
reprezintă o categorie aparte de drumuri de legătură între localităţi pe distanţa cea
mai scurtă. Drumurile vicinale nu fac parte din categoria drumurilor publice şi sunt
în gestiunea primăriilor de pe raza teritoriului administrativ. Acestea, în prezent, se
suprapun în cea mai mare parte peste drumuri agricole principale sau forestiere şi
sunt din pământ. Modernizarea lor prin pietruire şi execuţia de şanţuri pentru
scurgerea apei pluviale pot contribui în mod semnificativ la creşterea potenţialului
de comunicare pe plan local şi totodată scoaterea din izolare a unor arii periferice,
respectiv introducerea în circuitul economic prin amenajarea de ferme agricole.
Propunerile privind constituirea şi modernizarea drumurilor vicinale sunt realizate
la nivelul planşei cu infrastructuri.
finalizarea acţiunii de electrificare totală a localităţilor parţial electrificate.
Această acţiune vizează extinderea reţelei locale de distribuţie a energiei electrice
pentru toate gospodăriile, locuinţele şi agenţii economici din cadrul localităţilor
parţial electrificate în cadrul zonei. În cadrul localităţii Nocrich există 100 de
gospodării care nu sunt racordate la reţeaua electrică la care se adaugă localitatea
Vurpăr.
finalizarea lucrărilor la reţele şi instalaţii electrice ce necesită modernizare
prin înlocuire parţială. Această acţiune vizează înlocuirea reţelelor şi a
instalaţiilor electrice cu un grad de uzură mare în vederea reducerii riscului de
producere a unor avarii şi eficientizării distribuţiei energiei electrice.
Etapa I-b. Intervenţii urgente (2012-2013 – semaforul galben) vor fi focalizate pe
următoarele proiecte:
propunere clasificare în drum naţional principal şi modernizare la categoria
3+ a drumului judeţean DJ 106 în vederea ridicării la rang de drum naţional
de importanţă regională. Drumul judeţean DJ 106 reprezintă principala arteră
rutieră a Zonei Valea Hârtibaciului. În contextul amplificării dezvoltării locale şi
regionale, această arteră rutieră va prelua traficul de tranzit dar şi cel local pe
direcţie Nord-Est – Sud-Vest şi va asigura totodată legătura între Autostrada A
1.13 Transilvania şi Autostrada 1.02 Sibiu-Făgăraş-Braşov a întregii zone. În acest
context se propune clasificarea DJ 106 la categoria de drum naţional şi
modernizarea la categoria 3+ în vederea ridicării la rangul de drum naţional de
importanţă regională.
propunere clasificare în drum naţional secundar şi modernizare la categoria
3+ a drumului judeţean DJ 105D în vederea ridicării la rang de drum
naţional de importanţă regională. Drumul judeţean DJ 105 D asigură legătura
oraşului Agnita pe direcţie sud cu Valea Oltului pe cel mai scurt traseu. În
contextul execuţiei Autostrăzii 1.02 Sibiu-Făgăraş-Braşov acest drum va susţine
accesul localităţilor din Zona Valea Hârtibaciului spre autostradă şi totodată va
fortifica legătura rutieră pe direcţie sud-nord.
propunere clasificare în drum naţional secundar şi modernizare la categoria
3+ a drumului judeţean DJ 141 în vederea ridicării la rang de drum naţional
59

de importanţă regională. Drumul judeţean DJ 141 asigură legătura oraşului
Agnita pe direcţie nord cu Valea Târnavei Mari pe cel mai scurt traseu spre
Mediaş. Acest traseu deschide noi oportunităţi de dezvoltare şi susţinerea traficului
pe direcţie nord-sud în Zona Valea Hârtibaciului.
propunere clasificare în drum judeţean şi execuţie drum vicinal cuprins între
DJ 106 Nocrich – DJ 106 S Vurpăr. Această propunere are în vedere realizarea
unei legături directe între localitatea Vurpăr şi DJ 106 care reprezintă principala
arteră de comunicaţie rutieră din Zona Valea Hârtibaciului. În contextul în care DJ
106 se propune a fi ridicat la rangul de drum naţional de importanţă regională,
această propunere va susţine accesul direct a localităţii Vurpăr spre Autostrada A
13 Braşov-Borş şi totodată va reprezenta factorul cheie în procesul de dezvoltare a
acestei localităţi, cu perspective de transformare în localitate urbană.
propunere clasificare şi execuţie drumuri vicinale în drumuri comunale în
vederea scurtării distanţelor de acces spre localităţi. Această propunere vizează
clasificarea unor drumuri vicinale, de câmp, în drumuri comunale în vederea
scurtării distanţei de acces pentru o serie de localităţi. În prezent, accesul spre
localităţi se realizează pe rute ocolitoare şi distanţe cu 10-20 km mai mari faţă de
posibilităţile reale existente. Această situaţie duce la creşterea duratei şi distanţei
de acces către localităţile vizate. În acest sens se propune clasificarea drumurilor
vicinale în drumuri comunale de acces:
♦ extindere (continuare) DC 36 din localitatea Ghijasa de Sus şi racordarea
acestuia cu DC 39;
♦ clasificare în drum comunal a drumului vicinal cu rol de scurtare a legăturii
între DJ 106 şi DC 39 în vederea realizării accesului spre localitatea Ghijasa
de Jos. Această propunere va duce la scurtarea distanţei de acces cu 3.410 m
faţa de ruta actuală.
propunere execuţie drum ocolire oraş Agnita. Drumul de ocolire a oraşului
Agnita, cu rol de scoatere din incinta intravilanului şi transfer a traficului greu şi
de tranzit se va compune din două tronsoane, ambele cu dezvoltare în partea
sudică a oraşului. Primul tronson în lungime de 5,672 km va porni din DJ 106
(viitorul DN) la est de oraş şi va joncţiona cu DJ 105D în partea sudică. Cel de-al
doilea tronson se propune a se dezvolta între DJ 105D (localitatea Vărd) şi DC 35
pe o lungime de 3,493 km. Execuţia drumului de ocolire se propune a se realiza cu
o bandă de circulaţia pe sens de categoria 3+.
propunere modernizare şi ridicare la rang de drum turistic a drumului
judeţean DJ 143. Modernizarea şi ridicarea la rangul de drum turistic a drumului
judeţean DJ 143 este motivată de asigurarea accesului spre localităţile cu biserici
fortificate din împrejurimile Sighişoarei. Drumul turistic propus cu pornire din
Daneş spre Iacobeni va facilita accesul spre localitatea Criş în care se află castelul
familiei nobiliare Bethlen, important obiectiv turistic de natură istorică.
propunere modernizare şi ridicare la rang de drum turistic a drumului
judeţean DJ 105K. Modernizarea şi ridicarea la rangul de drum turistic a
drumului judeţean DJ 105K este motivată de asigurarea accesului spre Staţiunea
"Sărături" administrată de oraşul Agnita.
amenajarea de helioport utilitar pentru intervenţii în caz de urgenţă.
Helioporturile utilitare pentru intervenţie în caz de urgenţă reprezintă o necesitate
pentru facilitarea aterizării/decolării helicopterelor utilitare. Amplasamentul
helioportului utilitar se propune a se realiza pe raza oraşului Agnita, în partea
estică, în vecinătatea DJ 106, pe un amplasament special delimitat în acest sens, în
conformitate cu normele aeronautice.
60

acordarea la reţeaua de distribuţie a gazului metan a localităţilor care au
solicitat în bază de proiect acest lucru. Având în vedere că Zona Valea
Hârtibaciului este în prezent racordată la o conductă magistrală de transport gaz
metan iar o parte din localităţi beneficiază de această resursă energetică, în vederea
creşterii confortului de locuire se propune racordarea la alimentarea cu gaz a
următoarelor localităţi: Brădeni, Netuş, Noiştat, Movile, Iacobeni, Stejărişu, Dealu
Frumos, Merghindeal, Apoş, Zlagna, Ighişu Vechi, Vecerd, Metiş, Ghijasa de Jos,
Vurpăr, Şomartin, Bruiu. Toate localităţile propuse beneficiază de un potenţial
demografic stabil şi cu perspective locale de dezvoltare economică.
extindere reţele telefonie fixă (fibră optică) şi centrale automate pentru
localităţile din cadrul zonei care la momentul actual nu beneficiază de acest
serviciu. Această propunere va avea ca efect pozitiv creşterea accesului populaţiei
din localităţile izolate la serviciul de telefonie fixă şi serviciile conexe (internet,
televiziune digitală).
Etapa II. Intermediară, intervalul 2014-2018 – semaforul verde de prioritizare a
măsurilor.
reabilitare şi modernizare cale ferată îngustă în scopuri turistice cu finanţare
particulară: linia Sibiu – Agnita. Reabilitarea şi modernizarea acestei linii ferate
înguste şi infrastructurile aferente (gări, halte, lucrări de artă) în scopuri turistice şi
în secundar economice vor repune în valoare infrastructura existentă feroviară şi
totodată vor deveni un element de atracţie turistică (mai ales în contextul
posibilităţii reintroducerii în circuit a Mocăniţei, cu extindere până la Sighişoara).
Etapa III. De perspectivă, intervalul 2019 - 2025.
reabilitare şi modernizare cale ferată îngustă în scopuri turistice cu finanţare
particulară: linia Sighişoara – Agnita - Sibiu. Reabilitarea şi modernizarea
acestei linii ferate înguste şi infrastructurile aferente (gări, halte, lucrări de artă) în
scopuri turistice şi în secundar economice vor repune în valoare infrastructura
existentă feroviară şi totodată vor deveni un element de atracţie turistică. Prin
reabilitarea acestui tronson şi joncţiunea cu tronsonul Sibiu-Agnita se va întregi
traseul de cale ferată Sibiu-Sighişoara, care va putea fi folosit atât în scopuri
turistice cât şi pentru transportul de mărfuri şi pasageri.
2.2. RESURSELE UMANE
OBIECTIV STRATEGIC 7. Asigurarea de resurse umane durabile prin
limitarea declinului demografic, remigrări şi prin perfecţionarea sistemului de sănătate,
de educaţie şi de formare/reconversie profesională
Populaţia unui teritoriu poate fi considerată ca un sistem deschis, în care intrările sunt
reprezentate de naşteri şi imigrări, iar ieşirile de decese şi emigrări. Deşi majoritatea
cercetătorilor consideră că una din proprietăţile comunităţilor umane (mai mari sau mai mici)
este autostabilizarea, atributul respectiv este foarte relativ din cauza inerţiei însemnate pe care
o manifestă acestea. De aici decurge faptul că schimbările demografice se produc în intervale
lungi de timp, exceptând anumite situaţii ce derivă din decizii politice, ori calamităţi naturale
sau socio-economice.
Populaţia din Bazinul Hârtibaciului prezintă o serie de trăsături distinctive (ce reies
din analiza făcută în faza anterioară), din care multe reprezintă aspecte negative, cu doză –
61

mai mult sau mai puţin – însemnată de risc. Acestea sunt strâns legate între ele, aşa cum
rezultă din menţionarea lor:
1. involuţia numerică destul de accentuată în ultima jumătate de secol (diminuare cu
30% pe ansamblul arealului şi cu 42 % în mediul rural);
2. gradul redus de populare al teritoriului, exprimat printr-o densitate medie (29
loc./km 2 ) de peste trei ori mai mică decât la nivel naţional, extrema ajungând la doar
7,6 loc. / km 2 în comuna Bruin;
3. scăderea natalităţii, a sporului natural şi creşterea mortalităţii, însă în măsură mai
mică în trei-patru comune (din cele 13 unităţi administrativ-teritoriale);
4. accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică (K=0,55 faţă de valoarea-prag
de 0,42), deşi infuzia de populaţie de etnie rromă a atenuat o perioadă acest proces;
5. mişcarea migratorie accentuată, materializată în principal prin emigraţia săsească şi
imigrarea populaţiei de etnie rromă. La acestea se adaugă migraţiile externe cu scop
lucrativ şi mişcările pendulatorii spre Sibiu şi alte oraşe;
6. în funcţie de prima categorie de migraţii a avut loc modificarea substanţială a
structurii etnice, prin înlocuirea populaţiei săseşti cu populaţie rromă, cu toate
repercursiunile ce decurg de aici, în principal dislocarea societăţii rurale tradiţionale,
formată în trei sferturi de mileniu;
7. nivelul foarte redus de utilizare a forţei de muncă, exprimat prin faptul că populaţia în
vârstă de muncă reprezintă aproximativ 56% din total, iar populaţia activă 30% şi
populaţia efectiv ocupată 25%. Rezultă că doar jumătate din forţa de muncă potenţială
este productivă în plan socio-economic;
8. nivelul scăzut de instruire al populaţiei în ruralul arealului, relevat în primul rând de
procentul extrem de îngrijorător al persoanelor fără şcoală absolvită şi al analfabeţilor
(14,5%). În comunele Merghindeal şi Vurpăr ajunge la aproape un sfert.
Proiectările demografice sunt de mai multe tipuri. În cadrul lor ar trebui să se insiste
pe proiectarea tendenţială motivată – care ia în considerare deciziile prezente cu efect în
viitor – şi, mai ales, pe proiectarea normativă – ce constă în fixarea anumitor obiective la
sfârşitul perioadei de perspectivă şi în care accentul se transferă asupra măsurilor ce pot
influenţa realizarea obiectivelor (Vl. Trebici, 1974). Cel mai frecvent caz este fixarea unui
anumit număr de locuitori şi luarea măsurilor care să influenţeze fertilitatea, mortalitatea şi
migraţiile. În acest sens, rolul principal revine organismelor judeţene, în colaborare cu organe
abilitate ale statului.
Pornind de la situaţia existentă în Bazinul Hârtibaciului, exprimată concis prin
considerentele de mai sus, se pot face anumite previziuni referitoare la starea demografică în
următorul deceniu (până aproximativ în anul 2020). Acestea se bazează pe indicatorii mişcării
naturale, pe cei ai mişcării migratorii şi pe structurile geodemografice (în primul rând pe
structura pe grupe de vârstă şi apoi pe cea etnică).
Apreciem că în următorul interval de timp natalitatea va scădea uşor – scădere
atenuată de valorile mari în cadrul etniei rrome –, iar mortalitatea se va menţine cam la
acelaşi nivel, ambii indicatori fiind diferenţiaţi sensibil în cadrul teritoriului, în funcţie de
structura etnică şi gradul de îmbătrânire.
În consecinţă, sporul natural va înregistra o diminuare cu 1 – 2‰, tinzându-se astfel
spre o populaţie de „tip staţionar” pe ansamblul arealului, dar, menţionăm din nou, cu
diferenţe însemnate între comune şi localităţi, în funcţie de factorii amintiţi mai sus.
În privinţa mobilităţii teritoriale nu sunt previzibili curenţi migratorii atât de intenşi ca
în prima parte a anilor ’90. Este posibilă chiar o reducere a mişcării migratorii comparativ cu
ultimii ani sau cel mult menţinerea cam la acelaşi nivel. În cadrul lor vor predomina migraţiile
temporare în scop lucrativ în străinătate şi mişcările pendulatorii spre oraşele din apropiere.
62

De asemenea, nu este exclusă continuarea aportului moderat de populaţie alohtonă, foarte
probabil tot de etnie rromă.
Ponderea etniei rrome din populaţia totală a arealului va creşte, dar în principal pe
baza natalităţii şi sporului natural, simţitor mai ridicate decât ale celorlalte etnii.
Se poate prevedea continuarea diferenţiată a procesului de îmbătrânire demografică,
în mod mai accentuat în cadrul etniilor română, maghiară şi germană.
Structura pe grupe de vârstă – care condiţionează direct indicatorii mişcării naturale –
se va deteriora şi mai mult în comunele Bârghiş, Alţâna, Bruiu, Marpod, Mihăileni, Brădeni,
exceptând situaţia unor imigrări însemnate.
Starea de „tinereţe” a populaţiei va fi caracteristică în continuare pentru comunele cu
populaţie rromă numeroasă: Iacobeni, Vurpăr, Roşia.
Evoluţia numerică a populaţiei într-un interval de mai bine de un deceniu în viitor va
constitui consecinţa factorilor analizaţi. În funcţie de indicatorii mişcării naturale prefiguraţi şi
în condiţiile unui sold migratoriu uşor pozitiv, populaţia din Bazinul Hârtibaciului va
înregistra o creştere lentă, cu un ritm în jur de 0,5% pe an, sporind cu aproximativ 2.000 –
2.200 persoane până în anul 2.020.
În cadrul teritoriului se profilează o evoluţie numerică sensibil diferenţiată, şi anume
în următorul mod (pe unităţi administrativ-teritoriale):
a). comune cu creştere moderată (spre accentuată) a populaţiei: Roşia, Vurpăr,
Nocrich, Iacobeni;
b). unităţi cu populaţie aproximativ stagnantă numeric: oraşul Agnita, comunele
Merghindeal şi Chirpăr;
c). comune cu dinamică uşor regresivă: Brădeni, Marpod, Mihăileni, Bruiu;
d). comune cu scădere moderată a populaţiei: Alţâna şi Bârghiş.
Strategiile demografice decurg dintr-o proiectare normativă, care nu poate fi
concepută şi elaborată decât cu participarea factorilor implicaţi, de la nivel judeţean, zonal şi
local.
Considerăm că unul dintre obiectivele care iese în evidenţă şi se impune este creşterea
gradului de populare al teritoriului analizat.
Având în vedere sporul natural modest, în medie, reiese că sursa principală de creştere
a densităţii o constituie imigraţiile. Urmărind popularea comunelor şi a localităţilor celor mai
deficitare cu persoane de calitate satisfăcătoare, metoda cea mai indicată ar fi reîntoarcerea
(remigrarea) unei părţi din populaţia plecată din acest spaţiu spre oraşele din ariile limitrofe
(Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Făgăraş).
Procesul respectiv este însă foarte greu realizabil; nu se poate materializa fără
asigurarea a o serie de facilităţi, ce ar putea decurge în urma decretării Bazinului Hârtibaciului
din judeţul Sibiu ca zonă defavorizată.
Primul pas l-ar constitui acordarea de terenuri (agricole, în primul rând) sau asigurarea
posibilităţii cumpărării la preţuri reduse şi cu împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi foarte
mici şi facilizarea construirii de locuinţe în aceleaşi condiţii.
Sunt necesare, însă, o serie de alte măsuri, care nu au şanse de reuşită fără implicarea
activă a organismelor judeţene, comunale şi antrenarea comunităţilor din fiecare aşezare. Una
dintre ele este stimularea şi sprijinirea înfiinţării de asociaţii agricole şi asociaţii profesionale.
O asemenea imigraţie ar contribui la revitalizarea populaţiei prin îmbunătăţirea
structurii pe grupe de vârstă (creşterea ponderii grupei adulte) şi stimularea natalităţii. Sunt
vizate în primul rând localităţile din comunele cu cele mai mici valori ale densităţii populaţiei,
dar şi cu natalitate şi spor natural reduse, cu coeficient ridicat de îmbătrânire (Bruiu,
Mihăileni, Bârghiş, Chirpăr, Brădeni, Alţâna, Marpod).
Problema utilizării cât mai eficiente a forţei de muncă şi ridicarea nivelului de
instruire sunt corelate în mare măsură.
63

Motorul principal pentru crearea de locuri de muncă îl constituie infuzia de capital
investit în toate sectoarele (mica industrie, construcţii, servicii, agricultură), pe baza unor
măsuri stimulente elaborate şi puse în practică de economişti, sub egida organelor
administrative abilitate.
Creşterea ratei de activitate şi îmbunătăţirea structurii populaţiei ocupate pe ramuri
socio-economice este posibilă prin înfiinţarea de intreprinderi mici şi mijlocii şi asociaţii de
toate tipurile, cât mai diverse ca mod de organizare şi funcţionare, repartizate în cât mai multe
localităţi rurale, alături de Agnita.
Schimbările respective pot fi susţinute prin crearea în paralel a unor şcoli profesionale
şi de ucenici, cu efecte pozitive asupra nivelului de instruire. Oraşul Agnita se pretează la
înfiinţarea de unităţi de învăţământ postliceal şi chiar superior. Evident, problema
nefrecventării şcolii generale şi a analfabetismului este una de factură socială şi familială, cu
conotaţie etnică.
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 7
7.1. Asigurarea unei creşteri demografice echilibrate în raport cu oferta de
dezvoltare şi capacitatea de suport a judeţului prin:
revigorarea demografică a populaţiei Văii Hârtibaciului, ca urmare a îngustării
bazei piramidei demografice, atât în mediul urban, cât şi în cel rural;
diminuarea procesului de îmbătrânire demografică, fenomen cu profunde
implicaţii sociale, aproape toate unităţile administrativ-teritoriale depăşind limitele
unei evoluţii echilibrate, cu deosebire în satele din sud-vestul regiunii;
menţinerea trendului demografic actual în arealele cu indici ai îmbătrânirii
demografice ce pot fi încadraţi în limite acceptabile;
stabilizarea populaţiei tinere în comunele zonei care au potenţial de atracţie şi de
creştere, prin angrenarea acestora în programe cu finanţare europeană de
revigorare a spaţiului şi economiei rurale, prin implementarea de măsuri ce au în
vedere creşterea activităţii şi rentabilităţii economice, a confortului edilitar, a
dotărilor medical-sanitare: Marpold, Merchindeal, Nocrich, Brădeni, Alţâna;
stabilizarea forţei de muncă superior calificate prin creşterea ofertei în oraşul
Agnita şi descurajarea mobilităţii temporare sau definitive înspre alţi poli de
creştere regionali sau naţionali (Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Braşov);
o nouă abordare a planificării familiale prin asigurarea serviciilor legate de
sănătate şi asistenţă socială, acestea putând influenţa creşterea natalităţii,
redresarea sporului natural sau reducerea migraţiilor în afara zonei;
asigurarea unei structuri demografice echilibrate, pe vârste şi sexe, în vederea
asigurării forţei de muncă în perspectivă.
7.2. Încurajarea în continuare a remigraţiei şi reintegrarea persoanelor emigrate,
cu beneficii sociale şi economice
atragerea şi sprijinirea persoanelor care au muncit în străinătate în iniţierea de
afaceri pe plan local, generatoare de profit şi de absorbţie a forţei de muncă, prin
sprijin logistic şi asigurarea infrastructurii necesare;
conştientizarea rolului şi efectelor sociale ale remigraţiei;
menţinerea şi atragerea persoanelor cu studii superioare în domeniile economice
de vârf ale zonei, nu numai în oraşul Agnita, ci şi în centrele supracomunale.
7.3. Creşterea ratei de activitate şi a gradului de ocupare a forţei de muncă
64

educerea populaţiei neocupate prin restructurare socio-profesională în favoarea
serviciilor sau a altor activităţi cu valoare adăugată mare;
dezvoltarea industriei turismului ca principala resursă de profit în mediul rural,
inclusiv prin atragerea în circuitul turistic intensiv a unor noi areale cu potenţial
natural şi cultural ridicat;
promovarea turismului ecologic şi a agroturismului prin sprijinirea logistică şi
financiară în scopul înfiinţării de noi pensiuni agroturistice în mediul rural, cu
deosebire în satele izolate, fără alte surse de venit permanent;
aplicarea unor politici de valorificare a patrimoniului multicultural şi de
conservare a arhitecturii tradiţionale săseşti în aşezările rurale;
creşterea flexibilităţii şi mobilităţii profesionale prin ridicarea nivelului de
cunoştinţe şi deprinderi profesionale;
încurajarea participării la viaţa socială şi economică a comunităţilor a persoanelor
excluse sau marginalizate social; încurajarea şomerilor de a se reintegra pe piaţa
forţei de muncă prin programe speciale de pregătire sau consiliere;
asigurarea unei pieţe a muncii pentru valorificarea forţei de muncă superior
calificată;
stimularea investiţiilor în sectorul produselor finite cu grad ridicat de valorificare a
resurselor umane prin atragerea investiţiilor străine în industrii de vârf;
redimensionarea populaţiei ocupate în agricultură din mediul rural, prin atragerea
în sectorul serviciilor (turism) dar şi prin dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar
competitiv;
concentrarea şi orientarea iniţiativei particulare înspre ferme ecologice, a căror
produse întâmpină cerinţele pieţei europene şi introducerea politicilor de mediu in
activităţile agricole, cu deosebire în unităţile de prelucrare la nivel local;
restructurarea sectorului primar prin dezvoltarea durabilă a silviculturii, prin
extinderea zonelor împădurite şi menţinerea funcţiilor economice, ecologice şi
sociale ale pădurii din zonele rurale.
7.4. Dezvoltarea unei pieţe a muncii cu mobilitate sporită a forţei de muncă între
afacerile în declin şi cele în creştere
gestionarea eficientă a informaţiilor legate de cererea şi oferta locurilor de muncă
disponibile prin coordonarea activităţilor instituţiilor abilitate: Agenţiei Judeţene
pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu, primării şi agenţi economici;
realizarea de programe de reconversie profesională conform cerinţelor pieţei;
stabilizarea forţei de muncă prin acordarea de facilităţi şi creşterea gradului de
ocupare a forţei de muncă feminine şi tinere;
stabilitatea legislativă la nivel local şi înlăturarea barierelor administrative care
îngreunează iniţierea şi consolidarea activităţilor antreprenoriale.
7.5. Asigurarea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială la un nivel ridicat, cu
deosebire în mediul rural
reducerea discrepanţelor teritoriale referitoare la accesul la servicii medicale (de
familie, de specialitate, stomatologice, farmaceutice), prin încurajarea dezvoltării
serviciului privat de sănătate în rural, ca şi alternativă la serviciile publice, cu
precădere în oraşul Agnita şi în centrele de importanţă comunală şi
supracomunală;
menţinerea unui echilibru demografico-social în ceea ce priveşte structurarea pe
grupe de vârstă, starea de sănătate şi serviciile sociale corespondente: asigurarea în
65

perspectivă de servicii sporite pentru localităţile cu ponderi ridicate ale grupelor
superioare din categoria adulţilor:
asistenţă socială persoanelor şi familiilor defavorizate sau aflate în dificultate, a
vârstnicilor, femeilor şi a celor cu deficienţe;
asigurarea asistenţei medicale primare în toate aşezările rurale, prin constituirea de
centre medicale permanente şi încurajarea medicilor de familie să se stabilească în
localitate, cel puţin la nivelul centrelor de comună;
facilitarea accesului la educaţie şi informare medicală, realizarea unui program de
medicină şcolară;
creşterea stării de sănătate a populaţiei prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire
(alimentare cu apă, canalizare, electricitate, comunicaţii şi telecomunicaţii).
7.6. Dezvoltarea sistemului de educaţie şi formare profesională prin parteneriate
între unităţile de învăţământ şi actorii locali şi adaptarea acestuia la cerinţele pieţei,
diversificarea învăţământului superior şi a celui mediu în centre regionale
continuarea parteneriatului social în educaţie prin dezvoltarea şi armonizarea
colaborării între instituţiile implicate: minister, inspectoratul şcolar judeţean Sibiu,
unităţi de învăţământ comunitatea de afaceri, agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale,
comunitatea locală etc.;
dezvoltarea formării iniţiale şi continue prin corelarea obiectivelor acestora şi
implementarea de programe pentru îmbunătăţirea calităţii actului educativ şi
formator;
deschiderea unor extensii ale Universităţii Transilvania din Braşov sau UASMV
Cluj Napoca în oraşul Agnita (îndeosebi cele cu profil agricol şi turism rural);
planificarea educaţională şi a formării profesionale iniţiale şi identificarea
corespunzătoare a calificărilor profesionale dobândite în urma formării;
accesul nediferenţiat la educaţie, asigurarea egalităţii de şanse, scăderea
abandonului şcolar, asigurarea asistenţei educaţionale a colectivităţilor vulnerabile;
impulsionarea dezvoltării sistemului de educaţie vocaţională în mediul rural şi a
şcolilor de arte şi meserii;
reabilitarea infrastructurii şcolare – şcoli şi grădiniţe – în concordanţă cu evoluţia
demografică;
dezvoltarea de servicii în mediul rural prin centre comunitare multifuncţionale
(culturale şi sociale).
2.3. ECONOMIA
OBIECTIV STRATEGIC 8. Dezvoltarea durabilă, pornind, în primul rând, de la
resursele locale, a tuturor ramurilor economice în vederea asigurării cerinţelor de
consum şi îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei locale şi de creare a excedentului
de produse pentru piaţa extrajudeţeană
În formularea obiectivelor strategice de dezvoltare economică a unităţilor
administrativ – teritoriale din bazinul văii Hârtibaciu, s-au luat în considerare caracteristicile
particulare ale acestui areal. Semnificaţia lor derivă din faptul că sunt de natură să influenţeze
pe termen mediu şi lung măsurile şi acţiunile necesar a fi luate pentru impulsionarea
activităţilor economice în special, dar şi a nivelului general de dezvoltare. În ansamblu,
proiecţia pe termen lung a economiei sistemului teritorial Valea Hârtibaciului trebuie să
vizeze câteva repere majore, după cum urmează :
66

scoaterea din izolare prin stabilirea de relaţii economice (de colaborare şi
interdependenţă) cu sistemul judeţean şi regional;
reducerea disparităţilor de dezvoltare economico – socială, atât în interiorul
sistemului, cât şi în raport cu starea economico-socială de la nivel judeţean şi
regional;
întărirea activităţilor agricole sustenabile şi potenţarea rolului acestora în
cadrul sistemului economic local, în corelare cu activităţi complementare din
sectorul industrial şi al serviciilor;
diversificarea şi eficientizarea activităţilor industriale şi de servicii având ca
centru de comandă oraşul Agnita, sub forma unor grupări teritoriale specializate,
adiacente spaţial şi integrate funcţional, generate prin trei mecanisme de bază :
dezvoltare endogenă, derivată din resursele locale dar şi din oportunităţile
derivate din contextul economic general;
atragerea de investitori majori prin crearea unui mediu de afaceri
„prietenos”;
atragerea unor activităţi economice noi, derivate din potenţarea
joncţiunilor cu centrele polarizatoare din proximitate (Sibiu, Mediaş,
Sighişoara, Braşov) în contextul unei dezvoltări economice corelate, în care
delocalizarea unităţilor productive din centrele menţionate se poate constitui
ca oportunitate majoră.
Obiectiv general: Optimizarea activităţilor economice, creşterea competitivităţii şi
performanţei economiei, în vederea asigurării capacităţii de adaptare a acesteia la cerinţele
pieţelor judeţene, regionale, naţionale şi externe, asigurării cerinţelor de consum şi ridicării
nivelului de trai a populaţiei, în condiţiile protejării calităţii mediului înconjurător
Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o strânsă corelare cu obiectivele
formulate în documentele strategice integratoare de nivel superior, mai semnificative în acest
sens fiind:
Conceptul Strategic de Dezvoltare Naţională - România 2030;
Planul naţional de dezvoltare 2007-2013;
Cadrul strategic naţional de referinţă 2007-2013;
Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice”;
Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” 2007-2013;
Programul operaţional regional 2007-2013.
Planul de dezvoltare al regiunii „Centru” pentru perioada 2007-2013;
Programul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ Sibiu) 2007-2013;
Abordarea integrată şi corelată a obiectivelor respective sunt de natură să asigure
premisele conceptuale necesare şi obligatorii pentru conturarea unui cadru de dezvoltare
socio-economic echilibrat şi durabil, în conformitate cu Principiile de amenajare durabilă în
Europa, formulate în cadrul unor documente strategice la nivel european, aşa cum sunt
Conferinţa CEMAT 2000, Perspectiva europeană a dezvoltării teritoriale (ESDP) şi Schema
de dezvoltare a spaţiului comunitar. În paralel, a fost vizată poziţionarea unităţilor
administrativ – teritoriale din bazinul Hârtibaciului în raport cu cadrul concurenţial judeţean,
regional şi extraregional.
Obiectiv specific 1: Consolidarea activităţilor economice viabile, concomitent cu
lărgirea spectrului economic prin diversificarea activităţilor economice în vederea creşterii
gradului de acoperire a nevoilor de consum şi a valorii adăugate a produselor şi serviciilor
realizate.
67

Îndeplinirea acestui obiectiv este posibilă prin optimizarea valorificării potenţialului
economic, prin dezvoltarea şi creşterea competitivităţii serviciilor economice şi asigurarea
acestor servicii la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale. În acest sens este necesară
extinderea reţelelor comerciale şi crearea de unităţi de retail în câteva puncte cheie ale
arealului (Agnita, Nocrich) astfel ca, în ansamblu, unităţile administrativ – teritoriale din
bazinul Hârtibaciului să îşi asume un cât mai activ rol în cadrul economiei judeţene, prin
prisma satisfacerii optime a nevoilor de consum dar şi prin prisma generării unei nişe de
absorbţie a forţei de muncă. În strânsă legătură cu obiectivele specifice care vizează
dezvoltarea infrastructurii de transport, prin prisma optimizării fluxurilor de tranzit, se impune
dezvoltarea unui parc logistic amplasat la Agnita, astfel încât să se producă o dinamizare a
relaţiilor economice, corelat şi cu necesităţile conturate la nivel judeţean.
Cu caracter imperativ se remarcă necesitatea încurajării iniţiativelor asociative, ca
premisă a creşterii eficienţei economice, şi a “vizibilităţii” economice a diferitelor produse sau
servicii. Formarea asociaţiilor de producători, atât în domeniul agricol, cât şi în cel industrial
şi de servicii, trebuie să pună în valoare tradiţia unor astfel de forme de asociere, manifestate
sub diferite modalităţi şi în trecut. Cele mai indicate forme de asociere sunt cele din cadrul
aceleaşi ramuri economice, grupate în funcţie de specific (ex. Asociaţia crescătorilor de
animale în regim ecologic, asociaţia producătorilor de lactate), precum şi formele de asociere
prin dependenţă, grupate în raport cu un element economic (materie primă, produs, serviciu)
sau o verigă a procesului economic, în amonte sau aval de aceasta (ex. asociaţia
producătorilor şi procesatorilor de carne). Ambele forme de asociere sunt de natură să inducă
şi optimizarea proceselor economice, ca rezultat al adaptării la cerinţele specifice.
Foarte importantă în atingerea acestui obiectiv este şi dobândirea de noi competenţe
caracteristice spiritului antreprenorial, formarea de noi abilităţi, care să faciliteze o mai
mare adaptabilitate a mediului economic şi agenţilor economici din zonă la o economie cu
dinamică accentuată.
Obiectiv specific 2: Integrarea sistemului economic local în ansamblul regional.
Scoaterea din situaţia paradoxală de „izolare centrală” a sistemului teritorial al văii
Hârtibaciu în general şi a subsistemului economic în special trebuie să se constituie ca un
reper prioritar fără de care nu poate fi realizată dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii, fiind necesară o mai bună racordare cu ramurile economice viabile prezente la
nivel judeţean şi regional. În acest sens, se contrează o serie de măsuri cum sunt:
stabilirea unor relaţii economice, bazate pe mecanisme comerciale, între agenţii
economici locali şi pieţele judeţene cu mare putere de absorbţie (Sibiu, Mediaş);
integrarea agenţilor economici locali în lanţurile de producţie de la nivel judeţean şi
regional şi în special crearea unor relaţii de interdependenţă funcţională cu agenţii
economici din centre industriale cu importanţă regională (Braşov, Odorheiu
Secuiesc, Sighişoara, Mediaş, Sibiu);
valorificarea potenţialului indus de amplasarea autostrăzii „Transilvania”, atât în
ceea ce priveşte creşterea conectivităţii economice, cât şi în ceea ce priveşte efectul
de coridor generat de această axă. Ultimul aspect este necesar a fi valorificat prin
amplasarea în cadrul nucleelor de proximitate (Brădeni, Iacobeni) a unor servicii
(antrepozite de mare capacitate care să deservească atât agenţii economici locali cât
şi cei regionali) şi a unor unităţi de industrie alimentară specializate în produse cu
grad ridicat de perisabilitate şi care necesită timpi scurţi de livrare spre pieţe. Pe de
altă parte, augmentarea lărgimii coridorului pe segmentul de interes poate fi
realizată prin amplasarea grupată a unor activităţi agricole şi industriale care să
genereze fluxuri de mărfuri dar şi schimburi în lanţurile de producţie.
68

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 8
2.3.1. Agricultura
8.1. Integrarea dezvoltării agriculturii într-o politică de dezvoltare rurală durabilă
Acest obiectiv se constituie ca unul dintre reperele majore ale dinamizării economiei
locale, în condiţiile în care raportul dintre premise, necesităţi şi oportunităţi este de natură să
genereze un cadru particular, posibil a fi pus în valoare în condiţiile adoptării unor măsuri
integrate şi armonizate reciproc.
Realizarea acestui obiectiv complex este posibilă prin intermediul unor obiective
conexe.
8.1.1. Eficientizarea şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole
Printre măsurile specifice impuse din perspectiva acestui obiectiv se numără:
promovarea diverselor forme de asociere a exploataţiilor agricole ca şi premisă a
eficientizării activităţilor agricole; stringenţa acestui obiectiv se completează cu
necesitatea modernizării de ansamblu şi în special a mecanizării agriculturii, precum
şi cu necesitatea valorificării produselor agricole în condiţii de maximă eficienţă şi
competitivitate;
specializarea producătorilor agricoli şi a asociaţiilor de producători este de natură să
consolideze obiectivul sectorial formulat, atât în domeniul creşterii animalelor, cât
şi în cel al produselor vegetale, fie că este vorba despre produsele agricole primare
sau cele care necesită un anumit grad de prelucrare (produse lactate, carmangerie
etc.);
formarea asociaţiilor de profil şi integrarea producătorilor locali în cadrul acestora,
atât la nivel local, cât şi judeţean şi naţional, ca premisă a racordării la cerinţele,
normativele şi oportunităţile europene dar şi ca premisă a reprezentării intereselor
acestora în raport cu organismele naţionale şi europene.
8.1.2. Ca şi element de strânsă complementaritate, se asociază, prin necesitate,
îmbunătăţirea calitativă a resursei umane care activează în sectorul agricol, ca premisă a unui
management eficient al exploataţiilor agricole. În acest sens, este necesară ridicarea gradului
de calificare a fermierilor prin:
atragerea forţei de muncă tinere şi calificate în urma frecventării unor forme de
învăţământ de specialitate; în mod legic, formarea acestui segment al forţei de
muncă este oportun a se realiza în unităţile de profil locale, astfel încât să răspundă
cel mai bine cerinţelor specifice. Pe de altă parte, această măsură trebuie susţinută
prin politici sociale corespunzătoare, care să aibă în vedere creşterea atractivităţii
localităţilor rurale, atât din punct de vedere al dotărilor edilitar-urbanistice, cât şi
din punct de vedere al oportunităţilor economice complementare (turism,
transporturi, comerţ, servicii bancare, consultanţă).
perfecţionarea continuă a fermierilor prin cursuri oferite de către instituţii de profil
(Agenţia de plăţi în agricultură, Direcţia agricolă judeţeană) şi GAL şi informarea
constantă a acestora în ceea ce priveşte un spectru cât mai larg de probleme
specifice (practicile agrotehnice, particularităţile şi cerinţele unei agriculturi
ecologice, surse de finanţare etc.);
eficientizarea activităţii de consultanţă agricolă şi constituirea unui centru de profil
care să ofere informaţii privind agrotehnicile moderne, protecţia sanitară a fermelor
agricole şi modalităţile de accesare a fondurilor structurale europene destinate
69

activităţilor economice din mediul rural şi a unui centru de consultanţă comercială
care să pună în legătură producătorii agricoli cu distribuitorii de pe piaţa internă şi
externă (Agnita);
formarea specialiştilor în managementul integrat al exploataţiilor agricole şi a
activităţilor conexe (agroturism, industrie alimentară) prin organizarea la nivel local
(de preferinţă în perioada noiembrie – februarie) a unor cursuri avizate de către
ministerele de resort; finanţarea (totală sau parţială) participării la astfel de cursuri
prin accesarea fondurilor europene este o condiţie de creşterea a interesului din
partea celor interesaţi dar şi o condiţie a creşterii accesibilităţii lor.
8.1.3. Augmentarea valorii produselor şi activităţilor agricole şi a creşterii veniturilor
pentru producătorii agricoli
Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare o serie de măsuri orientate spre
integrarea activităţilor agricole şi a celor industriale, prin dezvoltarea şi adaptarea sectorului
de procesare la nevoile locale, iar pe de altă parte, prin dezvoltarea segmentului de
comercializare a produselor obţinute. Măsurile aferente acestui obiectiv sunt:
înfiinţarea unui centru de abatorizare de mare capacitate care să acopere nevoile
producătorilor locali (Nocrich);
eficientizarea activităţii centrelor de colectare a laptelui (Brădeni, Netuş,
Merghindeal, Agnita, Bârghiş, Bruiu, Chirpăr, Marpod, Mihăileni, Vurpăr, Roşia);
modernizarea unităţilor proprii de prelucrare a laptelui (Marpod, Ţichindeal,
Nocrich) şi susţinerea produselor tradiţionale, ca bază a consolidării brandului
agricol local al Văii Hârtibaciului;
înfiinţarea unei reţele de comercializare a produselor agricole, aparţinând
asociaţiilor de producători agricoli, ca parte a integrării lanţurilor productive şi
comerciale, cu diseminare la nivel judeţean şi regional. În acest sens, asociaţiile de
profil vor achiziţiona/închiria spaţii comerciale de sine stătătoare sau integrate în
cadrul supermarketurilor din: Mediaş, Sighişoara, Blaj, Sibiu, Făgăraş, Braşov.
utilizarea în proporţie cât mai mare a produselor agricole locale în cadrul
pensiunilor agro-turistice locale şi penetrarea pieţei pentru produsele alimentare din
domeniul HoReCa.
furnizarea de produse alimentare pentru unităţile de alimentaţie publică, unităţile de
învăţământ, unităţile militare şi spitale din judeţul Sibiu şi judeţele învecinate;
În contextul existenţei unor nuclee şi areale importante de terenuri atestate ecologic,
un element particular care trebuie avut în vedere constă în demararea unor acţiuni de sprijinire
a iniţiativelor private din sectorul agricol, orientate spre înfiinţarea de noi ferme ecologice,
atât în sectorul vegetal cât şi în cel animalier.
Totodată, este imperios necesară reabilitarea plantaţiilor pomicole şi specializarea pe
soiuri adaptate condiţiilor climatice locale (prun, măr, păr) cu utilizarea producţiei pe trei mari
direcţii: aprovizionarea cu fructe proaspete a pieţelor regionale, utilizarea în industria
conservelor şi băuturilor răcoritoare, utilizarea pentru producerea de băuturi spirtoase în
cadrul distileriilor locale.
Se adaugă necesitatea diversificării fermelor de animale: fazanerii, creşterea nutriilor,
animale pentru blană (mustelide, vulpi).
Ţinând cont de caracterul integrator al politicilor de dezvoltare teritorială a mediului
rural, este obligatorie susţinerea sectorului economic primar, agricultura, prin măsuri ce ţin de
îmbunătăţirea generală a vieţii în mediul rural, atât prin modernizarea infrastructurii care să
îmbunătăţească accesibilitatea fermelor agricole şi totodată să încurajeze stabilirea forţei de
muncă tinere în aşezările rurale (stimulente financiare, economice, educaţionale etc.)
70

8.2. Creşterea competitivităţii sectorului zootehnic, ca activitate agricolă prioritară
Premisele naturale şi structura activităţilor agricole se constituie ca factori de maximă
favorabilitate pentru sectorul zootehnic. În plus, existenţa unor premise favorabile extinderii
zootehniei ecologice se îmbină armonios cu dezideratele unei dezvoltări sustenabile în care
protejarea biotopurilor naturale se constituie ca un reper major. Pe de altă parte, proximitatea
unor pieţe cu mare putere de absorbţie şi cerinţe diversificate (Sibiu, Mediaş, Sighişoara)
permit specializarea agricolă pe produse de origine animală.
Atingerea acestui obiectiv induce necesitatea unor măsuri şi acţiuni, dintre care se
impun cu stringenţă următoarele:
dezvoltarea sistemului intensiv de creştere a bovinelor pentru lapte prin
înfiinţarea/modernizarea fermelor şi microfermelor în care efectivele de animale să
fie constituite din rase cu mare productivitate (Nocrich, Marpod, Iacobeni,
Merghindeal, Chirpăr, Bârghiş);
încurajarea şi atestarea producătorilor ecologici specializaţi pe creşterea ovinelor şi
caprinelor (Ţichindeal, Roşia, Vurpăr, Mihăileni, Brădeni, Bruiu etc.);
dezvoltarea creşterii intensive a porcinelor în cadrul fermelor mici şi mijlocii
(Marpod, Ilimbav, Ighişu Vechi, Coveş, Ruja, Beneşti, Alţâna, Ghijasa de Jos,
Mihăileni);
dezvoltarea sectorului avicol în cadrul fermelor mici şi mijlocii şi diversificarea
raselor crescute - găini, gâşte, raţe, curcani (Moardăş, Metiş, Şalcău, Ghijasa de Sus,
Beneşti, Stejărişu, Iacobeni, Retiş, Brădeni, Ţeline), fazani şi prepeliţe (Bruiu,
Şomartin, Gherdeal, Vurpăr);
eficientizarea producţiei piscicole (Brădeni) şi crearea de noi exploataţii piscicole
(Hosman);
dezvoltarea fermelor de animale pentru blană (vulpi, nutrii, iepuri) (Nucet, Cornăţel,
Caşolţ, Roşia, Daia, Nou);
diversificarea sectorului animalier şi adaptarea lui la cerinţele din ce în ce mai
variate ale pieţei interne şi europene prin înfiinţarea unor ferme de creştere a
melcilor (Bârghiş, Coveş, Ighişu Vechi, Vecerd) şi struţilor (Vurpăr);
dezvoltarea microfermelor de creştere a cabalinelor şi centrelor de echitaţie, ca şi
activităţi conexe agroturismului (Agnita, Nocrich);
încurajarea crescătorilor de albine, ca şi activitate agricolă complementară, axată pe
valorificarea potenţialului melifer al florei spontane, precum şi atestarea ecologică a
produselor apicole;
susţinerea unui fond de vânătoare divers şi relevant pentru Valea Hârtibaciului, dar
şi atractiv din punct de vedere cinegetic: căprioară, mistreţ, iepure, fazan.
Dincolo de accentuarea valorii intrinseci a creşterii animalelor, dezvoltarea sectorului
zootehnic este necesară şi în contextul eficientizării agriculturii, în condiţiile în care unul
dintre indicatorii de performanţă este tocmai raportul producţiei vegetale/animale, ultimul
termen fiind asociat cu o agricultură de mare performanţă.
8.3. Optimizarea producţiei agricole vegetale în raport cu cerinţele pieţei şi ale
industriei locale şi regionale
Acest obiectiv are în vedere eliminarea disonanţelor dintre caracteristicile producţiei
vegetale şi specificul economic regional şi judeţean, atât din punct de vedere a structurii
terenurilor cultivate cât şi din punct de vedere a producţiilor. Totodată este urmărită
armonizarea dintre caracteristicile cadrului natural şi structura culturilor, din perspectiva
71

elementelor de favorabilitate şi restrictivitate. Măsurile şi acţiunile care se impun cu stringenţă
sunt:
revitalizarea suprafeţelor de livezi şi optimizarea productivităţii prin promovarea
soiurilor adaptate specificului local;
reintroducerea în cadrul culturilor de câmp a plantelor tehnice, cum sunt inul pentru
fuior şi rapiţă, precum şi a plantelor furajere, ca element de susţinere a creşterii
animalelor (Bârghiş, Ighişu Vechi, Vecerd, Coveş, Marpod, Ilimbav);
promovarea culturii intensive a ciupercilor (Apoş, Pelişor, Zlagna, Dealu Frumos,
Ţeline, Retiş);
promovarea culturilor arbustive (cătina, coacăzul, păducelul, măceşul) care să
valorifice terenurile degradate prin fenomene erozionale (Gherdeal, Bruiu,
Şomartin, Vărd, Veseud, Săsăuş, Vurpăr), a plantelor medicinale care să valorifice
terenurile mai puţin pretabile pentru alte culturi, (Ţeline, Retiş, Brădeni, Movile,
Fofeldea, Hosman, Nucet), a căror producţie poate fi utilizată în industria fitofarmaceutică
(Laboratoarele Fares Bio Vital din Orăştie).
În funcţie de particularităţile actuale ale agriculturii din bazinul hidrografic al
Hârtibaciului dar şi în funcţie de direcţiile de dezvoltare induse prin intermediul obiectivelor
sectoriale şi a măsurilor formulate anterior, se conturează o serie de areale de producţie
agricolă, a căror individualizare este de natură să contribuie la optimizarea utilizării agricole a
terenurilor şi la eficientizarea productivităţii, atât în sectorul animalier cât şi în cel al
producţiei vegetale:
arealele agricole cu specializare complexă au dispunere insulară, generată de
combinarea factorilor ce ţin de pretabilitatea terenurilor agricole, piaţa de desfacere
şi accesibilitate, aceasta din urmă facilitând fluxurile de produse spre pieţele de
desfacere. Astfel de areale se regăsesc în cadrul unor unităţi administrativ –
teritoriale cum sunt Brădeni, Iacobeni, Agnita, Alţâna, Nocrich, Roşia, unde
particularităţile sistemului agro-natural permit o specializare agricolă spre producţia
de piaţă: creşterea intensivă a porcinelor, a vacilor pentru lapte, a păsărilor,
legumicultura, floricultura şi pomicultura. Asociat activităţilor agricole, sunt
indispensabile unităţi de abatorizare (Nocrich) şi prelucrare a produselor agricole
(Agnita, Nocrich, Ţichindeal), care să susţină crearea unor verigi integrate de
producere – prelucrare – valorificare.
arealul agricol cu specializare în creşterea ecologică a ovinelor şi caprinelor
dispune de premise de favorabilitate deosebită, permiţând atât extinderea
suprafeţelor de păşuni şi fâneţe atestate ecologic, cât şi creşterea semnificativă a
efectivelor de animale. Astfel de condiţii, favorabile activităţilor agropastorale, sunt
prezente practic la nivelul tuturor unităţilor administrativ – teritoriale; pornind de la
nucleele existente şi experienţa acumulată (Roşia, Vurpăr, Marpod), extinderea
acestor activităţi se poate face fără probleme deosebite, contribuind astfel la
conturarea unui areal compact, specializat, capabil să se impună pe piaţa de profil.
arealul agricol cu activităţi mixte (creşterea animalelor şi cultura plantelor)
prezintă la rândul ei, o largă extensiune, cu reprezentare la nivelul tuturor unităţilor
administrativ – teritoriale, fapt ce concordă atât cu condiţiile naturale, cu tradiţiile
locale dar şi cu necesităţile actuale şi de viitor, fiind de natură să asigure o bună
parte din necesarul de produse agricole, atât din sectorul vegetal cât şi din cel
zootehnic. Elementele de specificitate derivă din faptul că activităţilor agricole li se
pot asocia alte activităţi economice complementare, care să contribuie la o mai bună
utilizare a resurselor locale (agroturism, prelucrarea lemnului) şi care totodată pot
72

consolida economia agricolă şi pot genera reducerea vulnerabilităţii economiei
locale în ansamblu prin diversificare.
Tabelul 6. Proiecţia acţiunilor strategice în domeniul agricol pe termen scurt, mediu şi lung în unităţile
administrativ – teritoriale din bazinul Văii Hârtibaciu
Activităţi Zona/localitatea
Termen scurt (2015)
Comasarea exploataţiilor agricole şi promovarea diverselor
forme de asociere
Specializarea producătorilor agricoli şi a asociaţiilor de
producători
73
Instituţii
responsabile
Toate UAT-urile DGAIA, OJCA,
Toate UAT-urile GAL
Integrarea producătorilor locali în cadrul asociaţiilor de profil Toate UAT-urile GAL
Bonitarea terenurilor în vederea stabilirii pretabilităţii
terenurilor şi a dotării tehnice
Sprijin pentru dezvoltarea agenţilor economici pentru
prestări de servicii în agricultură (mecanizarea şi aplicarea
tehnologiilor adecvate, servicii pentru protecţia plantelor,
aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte, servicii sanitarveterinare,
baze furajere, asistenţă tehnologică, pedologică,
agrochimică)
Constituirea unui centru de consultanţă agricolă şi a unui
centru de consultanţă comercială
Înfiinţarea unui centru de abatorizare de mare capacitate Nocrich
Modernizarea unităţilor proprii de prelucrare a laptelui şi
susţinerea produselor tradiţionale, ca bază a consolidării
brandului agricol local
Înfiinţarea de ferme ecologice, atât în sectorul vegetal cât şi
în cel animalier
Dezvoltarea sistemului intensiv de creştere a bovinelor
pentru lapte prin înfiinţarea/modernizarea fermelor şi
microfermelor în care efectivele de animale să fie constituite
din rase cu mare productivitate
Încurajarea şi atestarea producătorilor ecologici, orientaţi pe
creşterea bovinelor pentru lapte, a ovinelor şi caprinelor
Dezvoltarea creşterii intensive a porcinelor în cadrul
fermelor mici şi mijlocii
Toate UAT-urile Oficiul de studii
agro-pedologice,
OJCA
Toate UAT-urile DGAIA, OJCA,
CL, CJ
Agnita DGAIA
Marpod, Ţichindeal,
Nocrich
Toate localităţile
Nocrich, Marpod,
Iacobeni, Merghindeal,
Chirpăr, Bârghiş
Toate localităţile
Marpod, Ilimbav, Ighişu
Vechi, Coveş, Ruja,
Beneşti, Alţâna, Ghijasa
de Jos, Mihăileni
Promovarea culturii intensive a ciupercilor Apoş, Pelişor, Zlagna,
Dealu Frumos, Ţeline,
Revitalizarea suprafeţelor de livezi şi optimizarea
productivităţii prin promovarea soiurilor adaptate
specificului local
Reintroducerea în cadrul culturilor de câmp a plantelor
tehnice şi plantelor furajere
Promovarea culturilor arbustive (cătina, coacăzul, păducelul,
măceşul)
Retiş
Toate localităţile
Bârghiş, Ighişu Vechi,
Vecerd, Coveş, Marpod,
Ilimbav
Gherdeal, Bruiu,
Şomartin, Vărd, Veseud,
Săsăuş, Vurpăr
Asociaţiile de
producători
Termen mediu (2016-2025)
Atragerea forţei de muncă tinere şi calificate Toate localităţile CL, Asociaţii de

Sprijin pentru continuarea echipării cu mijloace mecanizate Toate localităţile
producători, GAL
OJCA
Informarea şi perfecţionarea continuă a fermierilor Toate localităţile GAL, DGAIA
Crearea de noi exploataţii piscicole şi menţinerea în
producţie a capacităţilor existente iazuri
Hosman
Sprijinirea selecţiei raselor de animale prin organismele
DGAIA
specializate ale Direcţiei Judeţene de Agricultură
Diversificarea fermelor de animale Nucet, Cornăţel, Caşolţ,
Roşia, Daia, Nou
74
OJCA, CL,
DGAIA, asociaţii
de producători,
Direcţia silvică
Înfiinţarea unei reţele de comercializare a produselor agricole Asociaţiile de
producători
Penetrarea pieţei pentru produsele alimentare din domeniul
Asociaţiile de
HoReCa
producători
Dezvoltarea sectorului avicol în cadrul fermelor mici şi Bruiu, Şomartin,
mijlocii şi diversificarea raselor crescute
Gherdeal, Vurpăr,
Dezvoltarea microfermelor de creştere a cabalinelor şi
centrelor de echitaţie, ca şi activitate conexă agroturismului
Agnita, Nocrich
Încurajarea crescătorilor de albine, ca şi activitate agricolă Toate localităţile Asociaţiile de
complementară şi atestarea ecologică a produselor apicole
producători
Termen lung (după 2025)
Formarea unor specialişti în managementul integrat al
activităţilor agricole şi turistice
Utilizarea în proporţie cât mai mare a produselor agricole
locale în cadrul pensiunilor agro-turistice
Toate localităţile GAL
Toate localităţile Asociaţiile de
producători
Susţinerea unui fond de vânătoare divers şi relevant Toate localităţile Direcţia silvică
2.3.2. Industria şi serviciile
8.4. Eficientizarea cadrului organizaţional şi a structurilor de sprijinire a afacerilor
din domeniul industrial, în vederea creşterii accesibilităţii la servicii specializate
Aflată într-o prelungită perioadă de restructurare industrială, economia oraşului
Agnita relevă o tărie structurală scăzută şi o fragilitate crescută. Pe de altă parte, agenţii
economici industriali situaţi în celelalte unităţi administrativ – teritoriale au caracter izolat,
dispersat, fiind în bună măsură lipsiţi de un cadru organizatoric local care să îi sprijine, iar pe
de altă parte, nu beneficiază de cadrul infrastructural şi funcţional adecvat, în condiţiile
precarităţii sistemului economic industrial specific arealului în cauză. În aceste condiţii, în
vederea atingerii obiectivului formulat, se impun o serie de măsuri şi acţiuni, după cum
urmează:
dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor (SSA) de importanţă
regională şi locală, în vederea constituirii uni mediu investiţional atractiv, precum
şi în vederea valorificării potenţialului local de dezvoltare, atât în ceea ce priveşte
resursele umane cât şi cele materiale;
constituirea unui incubator de afaceri în centrul polarizator al arealului studiat -
Agnita, care să optimizeze mediului de afaceri economic în ansamblu şi cel
industrial în particular şi totodată să ofere posibilitatea creşterii numărului de
agenţi economici din întreg spectrul de mărime şi specializare industrială;
încurajarea proiectelor care au ca şi puncte forte un grad ridicat de originalitate,
caracter novator şi care pun accentul pe valorificarea resurselor locale sau pe
atragerea, prin intermediul lanţurilor de producţie, a noi afaceri/investitori;

promovarea proiectelor şi iniţiativelor economice care se înscriu într-o măsură cât
mai mare în cadrul obiectivelor asociate Axei prioritare 4 din Programul
Operaţional Regional;
constituirea asociaţiilor patronale la nivel local, în scopul armonizării acţiunilor şi
pentru reprezentarea intereselor la nivel local şi judeţean;
eficientizarea activităţii asociaţiilor patronale şi implicarea acestora în promovarea
programelor de finanţare din fonduri ale UE pentru IMM-uri;
accesarea fondurilor din programele alternative de finanţare;
îmbunătăţirea infrastructurii fizice de susţinere a activităţilor industriale prin
construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi anexe aferente, care vor fi
utilizate de operatorii economici, cu precădere IMM-uri, pentru activităţi de
producţie şi/ sau servicii (Agnita, Nocrich, Marpod, Ţichindeal);
sprijinirea investiţiilor în modernizarea sectoarelor productive locale, prin
sprijinirea mediului antreprenorial, în special a microîntreprinderilor. În acest fel
se va completa cadrul de favorabilitate privind dezvoltarea economică locală şi
regională, fapt ce se va reflecta şi în crearea de noi locuri de muncă, condiţie
fundamentală a impulsionării economiei şi a creşterii nivelului de trai a populaţiei.
accesarea know-how-ului în domeniul industrial de către firme productive de
interes local în scopul creşterii competitivităţii acestora - prin valorificarea
resurselor şi a forţei de muncă locale - şi comercializarea produselor obţinute. Se
generează astfel premisele unei competitivităţi reale a agenţilor economici
industriali capabili să se integreze în lanţurile productive de la nivel judeţean şi
regional, ale căror produse să fie competitive din punct de vedere calitativ şi al
preţurilor cu cerinţele unei pieţe cu dinamică crescândă;
încurajarea microîntreprinderilor de a utiliza noi tehnologii şi inovaţii,
echipamente IT şi servicii, având un rol primordial în creşterea competitivităţii,
productivităţii şi a calităţii serviciilor. În acest sens, este imperios necesară
sprijinirea microîntreprinderilor prin oferirea de consultanţă în vederea obţinerii de
finanţări pentru achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi, moderne, pentru
activităţi de producţie, servicii, construcţii; achiziţionarea de sisteme IT (hardware
şi software);
sprijinirea microîntreprinderilor productive şi a celor prestatoare de servicii care
folosesc potenţialul endogen (resurse naturale şi resurse umane), prin facilităţi
fiscale sau infrastructurale.
Chiar dacă nucleele industriale sunt relativ puţine şi fragile, prin aplicarea setului de
măsuri menţionate este posibilă creşterea numărului de agenţi economici, dar şi diversificarea
spectrului economic al acestora cu efecte favorabile asupra cadrului economico-social
general. În acelaşi timp este posibilă crearea unor specializări industriale noi, generând relaţii
de producţie multiple şi autosusţinute. Este vorba despre agenţii economici din domeniul
industriei de prelucrare a produselor agricole, a conservelor şi produselor alimentare
atestate „BIO” şi a celor din industria construcţiilor de maşini şi utilaje pentru industria
alimentară.
8.5. Augmentarea competitivităţii agenţilor economici industriali
Complementar ansamblului de măsuri aferente obiectivului sectorial 1 se impun, ca o
necesitate stringentă, o serie de măsuri şi acţiuni care să conducă la creşterea competitivităţii
agenţilor economici şi rentabilizarea proceselor de producţie:
înfiinţarea unei zone industriale de tip „green-field” care să ofere cadrul
antreprenorial şi tehnologic adecvat desfăşurării unor activităţi nepoluante de mare
75

andament şi cu grad ridicat de tehnicitate, adaptate cerinţelor actuale şi de viitor
ale economiei regionale şi naţionale (Agnita);
modernizarea proceselor tehnologice, pe de o parte prin retehnologizări şi achiziţia
de echipamente industriale performante, iar pe de altă parte prin asigurarea unui
know-how de actualitate; acest lucru se impune cu precădere în cadrul unităţilor
industriale din domeniul industriei textile, prelucrării lemnului şi a preluării
laptelui, în paralel cu extinderea capacităţilor de producţie (Agnita, Nocrich,
Ţichindeal, Marpod, Iacobeni), care să asigure fluxuri constante de produse;
asigurarea standardelor de calitate la nivel european prin implementarea sistemelor
de management a calităţii în cadrul tuturor agenţilor economici şi certificarea
acesteia;
recalificarea periodică a personalului angajat dar şi a forţei de muncă
disponibilizate din alte sectoare sau ramuri economice, astfel încât să facă faţă
cerinţelor tehnologice de ultimă oră;
Fig. 2. Chorema zonificării economice
relansarea producţiei de mobilier şi componente din lemn cu cerere mare pe piaţă
(adaptate pentru spaţii comerciale şi de birourilor, mobilier rustic, locuinţe şi case
de vacanţă realizate din lemn, cu adoptarea unor sisteme viabile - ex. sistemul
76

Wood Farming - prin colaborarea cu firme de profil din străinătate) (Agnita,
Mihăileni, Bruiu);
revitalizarea prelucrării tradiţionale a lemnului în centre cum sunt Agnita,
Mihăileni, Bruiu şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale – cojocărit, ţesut –
producătoare de obiecte de artizanat, cu mare cerere pe piaţa de profil, asociată
activităţilor turistice şi organizarea unor grupuri de tineri ucenici care să practice
meşteşugurile sub îndrumarea unor meşteri populari recunoscuţi, asigurând
păstrarea nealterată a tradiţiilor (Mihăileni, Chirpăr, Bruiu).
8.6. Promovarea eficientă a produselor şi serviciilor economice locale, pe pieţele de
la nivel judeţean, regional şi naţional a produselor specifice economiei locale prin
organizarea unor expoziţii cu produse de artizanat în cadrul festivalurilor locale (ex. Lolele),
şi a târgurilor economice judeţene şi naţionale în scopul creşterii vizibilităţii produselor
realizate la nivel local. În acelaşi context, se impune cu stringenţă iniţierea unor campanii
agresive de promovare a produselor locale şi a unor politici active de marketing care să
evidenţieze brandul „valea Hârtibaciului” şi să maximizeze impactul de piaţă al acestuia. Un
suport deosebit trebuie acordat produselor agricole ecologice şi a celor alimentare, care se pot
impune pe nişa de profil de pe piaţa naţională şi care trebuie totodată sprijinite pentru a
penetra pe piaţa europeană, precum şi produselor meşteşugăreşti şi ale industriei de prelucrare
a lemnului şi a pieilor de animale. Principalele acţiuni care trebuie întreprinse sunt:
organizarea de evenimente expoziţionale locale având ca scop promovarea
produselor specifice;
participarea la târgurile şi expoziţiile de profil din ţară şi străinătate (relaţionarea
cu programul „Fabricat în România”);
sponsorizări ale unor competiţii sportive, manifestări culturale şi emisiuni de
televiziune prin care să fie adus în prim plan brandul local.
Tabelul 7. Proiecţia acţiunilor strategice din domeniul industrial pe termen scurt, mediu şi lung în unităţile
administrativ – teritoriale din bazinul văii Hârtibaciu
Activităţi Zona/localitatea
Termen scurt (2015)
Constituirea unui incubator de afaceri în centrul polarizator al
arealului studiat
Eficientizarea activităţii asociaţiilor patronale şi implicarea acestora
în promovarea programelor de finanţare din fonduri ale UE pentru
IMM-uri
77
Instituţii
responsabile
Agnita CL, GAL
Toate UAT-urile Asociaţii
patronale, GAL
Sprijinirea investiţiilor în modernizarea sectoarelor productive
locale, prin sprijinirea mediului antreprenorial, în special a
microîntreprinderilor
Toate UAT-urile CJ, CL
Accesarea know-how-ului în domeniul industrial de către firme
productive de interes local în scopul creşterii competitivităţii
Toate UAT-urile
Relansarea producţiei de mobilier şi componente din lemn Agnita, Mihăileni,
Revitalizarea prelucrării tradiţionale a lemnului în centre cum sunt
(Agnita, Mihăileni, Bruiu) şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale
- cojocărit, ţesut
Participarea la târgurile şi expoziţiile de profil din ţară şi străinătate
(relaţionarea cu programul „Fabricat în România”)
Termen mediu (2016-2025)
Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de susţinere a activităţilor
industriale prin construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi
anexe aferente, care vor fi utilizate de operatorii economici
Bruiu
Toate UAT-urile CL, Asociaţii de
producători
Agnita, Nocrich,
Marpod, Ţichindeal,
Roşia
GAL, Asociaţii
de producători
CJ, CL

Sprijinirea microîntreprinderilor productive şi a celor prestatoare de
servicii care folosesc potenţialul endogen
Toate UAT-urile CJ, CL
Înfiinţarea unui parc industrial
Modernizarea proceselor tehnologice, în paralel cu extinderea
capacităţilor de producţie
Asigurarea standardelor de calitate la nivel european prin
implementarea sistemelor de management a calităţii în cadrul tuturor
agenţilor economici şi certificarea acesteia
CJ, CL
Organizarea de evenimente expoziţionale locale având ca scop
GAL, Asociaţii
promovarea produselor specifice
patronale, CCI
Termen lung (după 2025)
Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor (SSA) de
importanţă regională şi locală, în vederea constituirii uni mediu
investiţional atractiv, precum şi în vederea valorificării potenţialului
local de dezvoltare, atât în ceea ce priveşte resursele umane cât şi
cele materiale
Sponsorizări ale unor competiţii sportive, manifestări culturale şi
emisiuni de televiziune prin care să fie adus în prim plan brandul
economic local „Hârtibaciu”
2.3.3. Turismul
78
CCI, Asociaţii
patronale, GAL
Asociaţii
patronale
Strategia de dezvoltare prezintă modalitatea cea mai adecvată de creionare a imaginii
turistice viitoare a microregiunii Hârtibaciu, precum şi de selectare a metodelor şi mijloacelor
concrete adecvate prin care se poate construi această imagine.
Concepţiile strategice se vor lega direct de dezvoltarea regională şi naţională în
domeniul turistic, şi se vor compune dintr-o serie de acţiuni realizabile cu următoarele
caracteristici:
se leagă direct de proiecte de dezvoltarea regională şi naţională,
sunt realizabile,
au capacitate de a atrage fonduri de investiţii sau fonduri europene.
Pentru punerea în aplicare a concepţiilor strategice, considerăm necesară existenţa
voinţei politice pe plan local şi naţional. De asemenea, este necesară angajarea unei forţe de
muncă specializate şi dezvoltarea unor colaborări cu societăţi bine pregătite în elaborarea de
proiecte turistice.
Prezenta strategie de dezvoltare a turismului a fost elaborată pornind de la reperele
creionate de strategia judeţeană şi de strategia de dezvoltare a turismului pentru perioada
2008-2012, elaborată de Agenţia de turism Recky Travel – Sibiu, în colaborare cu asociaţia
GAL Microregiunea Hârtibaciu (prezentată în 15-16 februarie 2008, în cadrul întâlnirii de
lucru de la Nucet). Prevederile stipulate în cadrul acestora au fost, după caz, adaptate,
nuanţate sau amendate, în funcţie de situaţia concretă de la faţa locului, a discuţiilor purtate cu
diverşi actori din administraţia locală, întreprinzători privaţi sau simpli cetăţeni din zonă,
încercând să armonizăm strategia oficială (asumată de instituţiile menţionate) cu necesităţile,
exigenţele şi aşteptările hârtibăcenilor, desigur, în raport cu posibilităţile economicofinanciare
concrete actuale sau cele preconizate pe termen scurt, mediu şi lung.
Obiectivele de dezvoltare ale turismului s-au stabilit în funcţie de potenţialul turistic al
judeţului şi vor contribui la:
fundamentarea dezvoltării ulterioare,
impunerea unei imagini proprii, ce se va corela cu brandul regiunii,
realizarea proiectelor globale, cu putere financiară ridicată,
deschiderea dezvoltării unor proiecte durabile,
reaşezarea judeţului pe piaţa concurenţială.

8.7. Creşterea competitivităţii pe pieţele turistice naţionale şi internaţionale prin:
valorificarea resurselor turistice ale zonei şi individualizarea zonei Hârtibaciu în
raport cu unităţile teritoriale cu extensiuni şi funcţionalităţi similare pe plan
naţional şi internaţional, prin derularea continuă a activităţilor de prospectare şi
amenajare a resurselor atractive, coroborate cu cele de promovare şi branding
turistic;
rentabilizarea şi diversificarea activităţii turistice;
iniţierea şi profesionalizarea şi diversificarea atracţiilor turistice, a produselor şi
serviciilor turistice şi alinierea lor la standardele de calitate şi securitate europene;
dezvoltarea infrastructurii turistice şi interconectarea componentelor din oferta
turistică primară şi secundară şi a mijloacelor prin care se realizează extinderea
sezonului turistic şi creşterea duratei sejurului (numărului de înnoptări), precum şi
promovarea unitară a imaginii zonei pe pieţele turistice naţionale şi internaţionale;
rentabilizarea şi diversificarea activităţii turistice;
alinierea activităţilor turistice derulate în zonă la standardele de calitate şi
securitate europene;
extinderea sezonului turistic;
promovarea unitară şi diversificată a resurselor turistice existente prin mijloace şi
instrumente de calitate.
8.8. Repertorierea, reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii turistice
prin:
inventarierea permanentă a resurselor turistice şi a necesităţilor de dezvoltare;
construirea, modernizarea, dezvoltarea, semnalizarea şi întreţinerea infrastructurii
turistice de bază şi a resurselor turistice;
dezvoltarea turismului de nişă (turism cultural, sportiv, de afaceri, de conferinţe,
agroturism, ecoturism etc);
conservarea patrimoniului cultural, istoric şi etnografic.
Formarea resurselor umane specializate în turism prin:
dezvoltarea şi diversificarea structurilor şi a tipurilor de formare în turism şi
sprijinirea adaptării lor la cerinţele pieţei turistice;
încurajarea formării continue şi practice pentru operatorii din turism;
îmbunătăţirea calitativă a programelor de formare în turism;
îmbunătăţirea practicilor de management turistic;
satisfacerea nevoilor de formare ale operatorilor şi structurilor din turism.
Stimularea parteneriatului public-privat în turism prin:
crearea unui cadru de reflecţie, dezbatere, decizie şi acţiune public-privat,
voluntar, între toate sectoarele cu importanţă pentru turism;
coordonarea iniţiativelor de acelaşi tip cu implicaţie în turism şi monitorizarea lor;
favorizarea şi susţinerea iniţiativelor de asociere profesională a factorilor implicaţi
în turism;
79

creşterea rolului Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu de coordonator al
parteneriatelor judeţene în turism.
Aplicarea strategiei de amenajare a teritoriului în scop turistic trebuie să ţină cont de
următoarele aspecte:
Măsurile şi soluţiile propuse sunt planificate într-o succesiune logică;
În cadrul fiecărei măsuri sunt stabilite obiective operaţionale;
Obiectivele operaţionale pot fi considerate:
♦ priorităţi de tip A – importante şi urgente (trebuie demarate în intervalul
2010-2015);
♦ priorităţi de tip B – fie importante, fie urgente (trebuie demarate în intervalul
2015-2020 sau imediat după finalizarea priorităţilor de tip A de care sunt
legate funcţional);
♦ priorităţi de tip C – în limita resurselor disponibile (sunt demarate după
finalizarea priorităţilor de tip A şi B, probabil după anul 2020).
Durata de atingere a unui obiectiv poate să fie:
♦ durată scurtă (T1) – 2010-2015;
♦ durată medie (T2) – 2015-2020;
♦ durată lungă (T3) – după 2020.
Aplicarea unei măsuri poate fi condiţionată de derularea sau finalizarea altei
măsuri.
Atingerea unui obiectiv operaţional poate fi condiţionată de finalizarea sau
demararea anterioară a altui obiectiv operaţional.
80

Tabelul 8. Direcţiile, obiective, măsuri şi soluţii de dezvoltare din domeniul turismului
Direcţia majoră de dezvoltare turistică: valorificarea resurselor atractive ale microregiunii şi individualizarea acestora în raport cu alte unităţi teritoriale similare ca
extensiune şi funcţionalitate din ţară şi străinătate, în vederea creşterii competitivităţii microregiunii Hârtibaciu pe pieţele turistice naţionale şi internaţionale prin
optimizarea activităţilor de prospectare, amenajare turistică, branding turistic, creare de programe/proiecte diversificate şi atractive şi de instituţii specifice, formare
profesională, diversificarea şi ridicarea calităţii serviciilor de profil, stimulare a parteneriatului public-privat în turism şi management performant
Obiective generale
prevăzute de strategia
judeţeană
I. Creşterea
competitivităţii
ofertei turistice a
zonei Hârtibaciu pe
pieţele turistice
naţionale şi
internaţionale în
vederea:
- rentabilizării şi
diversificării activităţii
turistice;
- alinierii activităţilor
turistice derulate în
zonă la standardele de
calitate şi securitate
europene;
- extinderii sezonului
turistic;
- promovării unitare şi
diversificate a
resurselor turistice
existente prin mijloace
şi instrumente de
calitate.
Acţiuni propuse în consonanţă
cu strategia judeţeană
A. Profesionalizarea şi
diversificarea serviciilor şi
produselor turistice:
1. Conceperea şi dezvoltarea de
noi produse şi servicii turistice,
cu respectarea identităţii locale,
pornind de la trei tipuri de oferte:
- turism de tranzit/circuit
- activităţi conexe (clienţi atraşi de
alte locaţii din proximitatea zonei);
- turism de sejur bazat pe oferte
excepţionale sau combinaţii cu alte
oferte din Transilvania
Măsuri şi soluţii specifice
Identificarea specificităţii locale şi
regionale a componentelor antropice
şi naturale şi implementarea acestora
la nivel de infrastructură turistică de
cazare, alimentaţie, agrement etc.
pentru fiecare areal cu identitate clar
conturată prin selectarea unor grupuriţintă,
pe baza analizei caracteristicilor
pieţei şi a clientelei potenţiale, precum
şi a ingerinţei altor indicatori
necuatificabili de natură socială,
economică, politică etc. (turiştii EU
de limbă germană şi engleză)
Dezvoltarea de noi produse şi servicii
turistice se va face în funcţie de
următoarele tipuri de oferte, bazate pe
segmente-ţintă de turişti:
- turism de tranzit / circuit
- activităţi conexe (clienţi atraşi de
alte destinaţii apropiate)
- turism de sejur bazat pe oferte
excepţionale sau combinaţii cu alte
oferte din Transilvania
81
Obiective operaţionale
Determinarea specificităţii locale şi regionale a componentelor
antropice şi naturale şi implementarea acestora la nivel de
infrastructură turistică de cazare, alimentaţie, agrement etc.
pentru fiecare areal/compartiment al microregiunii (sud-vestic,
nord-estic, central-nordic al microregiunii, central-sudic)
Priorităţi
A
(2010-2015)
B
(2015-2025)
C
(după 2025)
Durată de
realizare
T1(scurtă)
T2(medie)
T3 (lungă)
A T2

2. Amenajarea şi promovarea unor
circuite turistice tematice ca
branduri integrate brandului de
destinaţie turistică
Concentrarea ofertelor şi structurarea
tipologică acestora pe oferte şi în
funcţie de clientela potenţială:
a) oferte pentru grupurile aflate în
tranzit pe rutele principale prin
modificarea traseului de circuit
existent:
Ex. traseul Mediaş – Sibiu sau
Sighişoara-Sibiu să prevadă
“devierea” acestuia prin Agnita
- traseul din Voila spre Sibiu să se
facă prin Agnita etc.
Pentru program cu înnoptare este nevoie de
unităţi de cazare de foarte bună calitate (3-
4 stele), momentan inexistente. Ex. picnic
şi cafea /prăjituri (kaffee und kuchen)
locaţii speciale
- excursii de ½ - 1 zi din / până la
Sibiu, Sighişoara ca alternativă la cele
oferite deja
- sejururi tematice de 3-4 zile pentru
un public cu interese conforme cu
tematică dorită.
Aceste sejururi trebuie combinate cu
vizitarea Transilvaniei şi a high-light-urilor
acestei zone. Condiţia pentru cele 3
variante cu şanse de reuşită este ca ofertele
să fie unice / excepţionale şi să nu poată fi
găsite într-o formă asemănătoare sau
calitatea să depăşească alte oferte
concurente asemănătoare.
În caz contrar dezvoltarea turismului va fi
una ca în prezent: lentă, nedirijată spre
trenduri şi neatractivă ca eficienţă
economică. (ex. înnoptarea la 20 km de
oraş datorită tarifelor mai scăzute,
tranzitarea din întâmplare a zonei).
82
Circuitul bisericilor fortificate evanghelice:
- Agnita – Veseud – Chirpăr – Şomartin – Bruiu – Merghindeal -
Dealu Frumos - Agnita;
- Agnita-Ruja-Stejărişu-Iacobeni-Netuş-Movile-Netuş-Brădeni;
- Agnita-Pelişor-Apoş;
- Agnita-Alţâna-Hosman-Daia-Roşia-Vurpăr
Circuitul bisericilor pictate de fraţii Grecu: uneşte localităţile
Mohu, Ţichindeal, Fofeldea, Săsăuşi şi Retiş, traseu care şi-a propus
diversificarea turismului cultural şi oferirea de sprijin pentru aceste
biserici care se detaşează în zonă prin valoarea picturilor murale. Pe
lângă biserici, în aceste sate mai pot fi văzute: urme arheologice
(Fofeldea – la Fântâna Uriaşilor), biserici greco-catolice (Săsăuşi –
Biserica Adormirea Maicii Domnului, cu ziduri din piatră şi corp de
lemn, deţine cărţi de cult vechi şi icoane pe sticlă), biserici evanghelice
(Retiş – din cauza plecării saşilor biserica a fost cumpărată de către
ortodocşi) sau mănăstirea de la Ţichindeal.
Circuitul satelor săseşti cu specific arhitectonic bine conservat:
Nocrich-Marpod-Chirpăr-Bruiu-Merghindeal- Dealu Frumos-
Netuş-Brădeni-Agnita- Iacobeni-Bârghiş-Pelişor
Circuitul satelor româneşti cu specific bine conservat: Ghijasa de
Jos-Alţâna-Beneşti-Ghijasa de Sus-Metiş-
Mihăileni_Agnita_Netuş-Retiş-Ţeline
Trasee ale atelierelor meşteşugăreşti vizând centrele Alţâna
(ţesut), Pelişor (ţesut), Hosman (fierărie), Stejărişu(fierărie) etc.
Traseu cultural Samuel von Brukenthal – Călătorind printre culturi
ce cuprinde mai multe trasee pe Valea Hârtibaciului (concepute de către
Asociaţia Hosman Durabil şi Fundaţia Samuel von Brukenthal):
- Mohu – Cornăţel – de-a lungul fostei şosele principale a Văii
Hârtibaciului, paralel cu traseul mocăniţei.
- Cornăţel – Avrig – se începe cu urcarea dealurilor cu livezi. După
satul Nucet, din locul La Măr se poate observa Valea Oltului şi cea
a Hârtibaciului, urmează drumul pietruit până la Săcădate,
traversarea barajului peste Olt şi drumul principal până la Avrig.
- Cârţa – Nocrich – de la Cârţa spre Poieniţa, către Marpod – pe
poteci şi drumuri de ţară, se încheie cu sosirea la Nocrich.
- Nocrich – Vurpăr – drumul pietruit până la Ghijasa, unde se
vizitează biserica, apoi se continuă cu plimbarea pe păşuni.
- Vurpăr – Daia – se desfăşoară de-a lungul şoselei
- Nucet – Hosman – de la Nucet traseul o ia printre livezi.
- Poeniţa – Hosman – se începe traseul la Cârţa, se traversează
Oltul şi se merge de-a lungul unui drum de ţară până la Poeniţa.
Urmează un drum forestier, o păşune şi încă un drum forestier până
la Hosman.
- Hosman – Vurpăr – se traversează iarăşi păduri şi păşuni. Satul
Ţichindeal este ocolit. Se întâlneşte un minunat punct de belvedere,
după care se coboară la Vurpăr.
Trasee cicloturistice:
- Sibiu-Agnita cu continuare spre Sighişoara
- Sibiu-Agnita-Făgăraş
- Sighişoara-Agnita-Făgăraş
- Mediaş-Agnita-Făgăraş
- Avrig-Cârţa-Agnita-Biertan-Sighişoara
- Cârţa-Şomartin-Bruiu-Făgăraş
- Agnita-Cincu-Rupea
- Dumbrăveni-Biertan-Agnita
A T1

3. Definirea conţinutului /
tematicii ofertelor turistice din care
să reiasă caracteristicul de bază
local-regional al brandului
4. Conceperea şi transpunerea în
practică a unor evenimente ce
atrag turiştii şi aplicarea unui
marketing eficient pentru
dezvoltarea turismului
evenimenţial
Definirea unei tematici
corespunzătoare pornind de la
întrebarea: cu ce ne adresăm?
Draftul GAL şi motto-ul acestuia
“Pentru om şi mediu în inima ţării“,
poate fi un reper în acest sens.
În viziune turistică acesta se transpune
în cuvinte cheie:
a.) om = civilizaţie - istorie, cultură,
tradiţii, gatronomie, ospitalitate
b.) mediu = natură, ecologie, mişcare
– sport/sănătate, aventură
Conţinutul unei oferte turistice va fi
legat de cele două cuvinte-cheie:
om şi natură
Susţinerea tematicii alese prin
simboluri clar conturate
83
Om: descoperirea tradiţiilor populare (evenimente autentice), a
istoriei şi civilizaţiei (obiective culturale & religioase),
deplasarea cu mijloace tradiţionale (căruţă, mocăniţă),
participarea la activităţi agricole (cosit, recoltat), pregătirea
sărbătorilor, cazarea la familii, etc.
Natură: bird watching în SPA (ex. Infoflyer cu ornitolog),
drumeţii între sate ca alternativă la zonele frecventate de prea
mulţi turişti (ex. traseul cultural Brukenthal), turism geologic
(ex. canionul de la Mihăileni, movilele), implicarea turiştilor la
activităţi (marcare trasee, montare căsuţe păsări), produse bio
locale, drumeţii tematice (ierburi medicinale, ciuperci).
Trebuie evitate: kitsch/ul în arhitectură, ATV, snowmobile,
heliski, enduro, rallye off road, evenimente pur turistice (ex.
nunta pentru turişti din Sibiel), bucătăria cu semipreparate.
Conceperea şi elaborarea brandului zonei Hârtibaciului,
incluzând siglă, site şi corporate design: “Valea Verde” in loc
de Valea Plângerii / rezultă practic deja din mesajul ofertelor
bazate pe act. în natură şi transmite un mesaj foarte puternic
(ecologie, mediu, bio, faună, floră bogată). Denumirile
localităţilor să fie asociate cu marcajul verde.
Desemnarea de produse care să existe sau să fie promovate
exclusiv în această regiune (ex. pt. băutura = vin de rozinchine;
alimente: pâine din grâu de seminţe vechi – culturi tradiţionale,
brânză de capră, supă de agrişe; alegerea unor produse exclusive
ca model pentru suveniruri – ex. lăzi pictate Brădeni)
Desemnarea unor activităţi care să confirme brandul:
- zone destinate drumeţiilor, trasee de biciclete, facilităţi pt.
călărie; renunţarea la asfaltări şi dezv. drumurilor bine
pietruite/cu macadam de bună calitate
- includerea conţinutului activităţilor principale în brandul
judeţean: natură, cultură rurală, protecţia mediului, bird watching
Lansarea şi verificarea unor concepte noi, cu impact ridicat (mai
“radicale”)- ex. sat/zonă/pensiune cu produse exclusiv
vegetariene
Înregistrarea acestor evenimente în calendarele de acest tip de la
nivel judeţean şi naţional şi promovarea lor corespunzătoare
Coordonarea eficientă a evenimentelor, dezvoltarea
infrastructurii generale şi turistice la locul de derulare a acestora
(ex. Festivalul Hârtibăcenilor Sărbătoarea Lolelor de la Agnita şi
de la Chirpăr, Cânt şi joc pe Hârtibaci, Zilele Oraşului (mixt),
Dansul Generaţiilor, Festivalul Colindelor etc.; program de
A T1
A T1
A T1
A T1
A T1
A T2

5. Formarea de reţele de distribuţie
pentru produsele şi serviciile
turistice
6. Uniformizarea nivelurilor
calitative a produselor şi serviciilor
turistice şi crearea de etichete de
calitate
7. Încurajarea competiţiilor de
calitate destinate operatorilor şi
îmbunătăţirea calitativă a
produselor şi serviciilor existente
Încurajarea investiţiilor în IT şi în
forme moderne de comercializare
a produsului turistic
B. Promovarea produselor şi
serviciilor turistice
6. Definirea unui brand (şi, unde
cazul, a unor branduri locale
specifice) şi crearea de activităţi
pentru susţinerea acestuia/acestora
7. Elaborarea de materiale de
promovare, unitare şi de calitate
(tematice sau diversificate, în
limba română şi alte limbi de
circulaţie internaţională): postere,
broşuri, materiale informative,
cataloage cu produse şi servicii,
hărţi, calendare ale evenimentelor
etc.
Adaptarea strategiei proprii la cea
regională / judeţeană / naţională prin
influenţarea reciprocă.
Activitate în strânsă colaborare cu
AJTS.
Realizarea unui catalog care să
cuprindă:
- descrierea tuturor obiectivelor
turistice naturale şi antropice, a
posibilităţilor de cazare, restauraţie şi
agrement-divertisment,
- o hartă şi informaţii despre zonă, cu
localizarea obiectivelor atractive, a
posibilităţi de acces etc.
84
iniţiere în pescuit, concurs de pescuit şi de gastronomie
pescărească – Netuş-Brădeni etc.; organizarea de evenimente
legate de personalităţi cunoscute dn zonă)
Colaborarea cu agenţiile de turism locale şi/sau străine pentru
includerea în cataloagele de profil şi, pe cât posibil, includerea
direct în materialele judeţene / naţionale
Folosirea criteriilor de clasificare ale M. Turismului.
Alternativă: atragerea touroperatorilor gen Forum Anders Reisen
(circuite RO) - http://www.ecolabel-tourism.eu
Iniţierea unui premiu/diplomă anual pe tipuri de servicii (cazare,
masă, etc.) în cadrul furnizorilor cu valoare de prestigiu prin
alegerea de către branşă odată cu dezbaterea anuală dintre
operatori
A T2
A T2
A T2
Reorganizarea site-ului GAL pe subdomenii, design
nou/prezentare dinamică, actualizarea permanentă datelor A T1
Numirea unui grup de experţi pentru realizarea unui studiu de
brand turistic şi introducerii acestuia în circuitul turistic naţional
şi internaţional
Încadrarea în brandul judeţean şi regional (Sibiul şi Transilvania
sunt momentan mai cunoscute decât România) sau în brandul de
ţară (România încă nu are), dar şi influenţarea acestora.
Actualizarea anuală sau bianuală
Materiale regionale = tipărirea informaţiilor de pe site cu
folosirea logo-urilor Sibiu, judeţ, ţară
A T1
A T1

8. Diseminarea materialelor de
promovare prin centre de
informare turistică, prin birourile
de turism din străinătate şi în
localităţile din străinătate cu care
există relaţii de înfrăţire
9. Promovare on-line şi crearea de
legături între site-urile internet
existente
10. Crearea de puncte şi centre de
informare turistică şi/sau
infochioşcuri plasate în locurile de
interes turistic şi semnalizarea lor
corespunzătoare
11. Dezvoltarea de campanii
tematice de comunicare;
participarea unitară a zonei
Hârtibaciu şi a judeţului Sibiu la
târguri de turism naţionale şi
internaţionale;
12. Organizarea de circuite de
familiarizare cu specificul
judeţului Sibiu şi al zonei
(infotrip-uri pentru turoperatori
naţionali şi internaţionali, agenţii
de turism, jurnalişti, etc);
13. Susţinerea de activităţi de
promovare în mass-media;
14. Altele:
- acţiuni de lobby către instituţii
publice, finanţatori (publici şi
privaţi), etc;
- integrarea pachetelor şi
circuitelor turistice zonale în
programele judeţene şi naţionale
de promovare;
- încurajarea oricăror altor canale
şi mijloace de promovare a
Transmiterea de informaţii existente
către CIT şi birouri din străinătate.
Înfiinţarea unui centru de informare în
cadrul primăriilor mai mari (Agnita)
şi de infochioşcuri în cadrul
primăriilor din arealele şi/sau locaţiile
de interes turistic (Nocrich, Cornăţel)
Amenajarea unui centru de informare
în cadrul centrului de vizitatori al
rezervaţiei naturale (Brădeni-Netuş)
85
Organizarea de seri informative despre destinaţia turistică pentru
operatorii turistici externi (ex. GAL-urile externe partenere cu
GAL Microregiunea Hârtibaciu).
A T1
Promovare on-line şi crearea de legături între site-urile internet
existente, monitorizarea procesului de promovare A T2
Studierea posibilităţii de folosirea în comun a centrului de
vizitatori ai SPA Podişul Hartibaciului ca şi centru de informare
pentru toată zona
Trimiterea zilnică de informări tuturor unităţilor de cazare cu
noutăţile de interes general şi turistic din zonă
A T2
Participare la târgurile de turism Selectarea târgurilor în funcţie de tipicul târgurilor şi grupurilor
ţintă şi al fondurilor disponibile (pt. transport, tipărit, personal,
cazare). Întâlniri înainte de participare, soluţii de reprezentare
reciprocă. A T1
Publicarea de materiale informative şi
de promovare în presa locală,
regională, naţională şi externă
Obţinerea de sprijin financiar din partea furnizorilor servicii
turistice (transport, cazare, masă)
Articole “la comandă” în presa germană cât şi cea locală
germană (Siebenbürgische Zeitung, HZ, ADZ); newsletter-ul
local este preluat de obicei de mulţi ca sursă de informare
- Obţinerea sprijinului şi implicarea în acţiuni concrete a GAL, şi
AJTS.
A T1
A T1
A T1-2

II. Repertorierea,
reabilitarea şi
conservarea
capitalului şi a
infrastructurii
turistice prin:
- inventarierea
permanentă a
resurselor turistice şi a
necesităţilor de
dezvoltare;
- construirea,
modernizarea,
dezvoltarea,
semnalizarea şi
întreţinerea
infrastructurii turistice
de bază şi a resurselor
turistice;
- dezvoltarea
turismului de nişă
(turism cultural,
sportiv, de afaceri,
incentive, de
conferinţe, agroturism,
ecoturism, etc);
- conservarea
patrimoniului cultural,
istoric şi etnografic
turismului zonei şi judeţului Sibiu
(evenimente, concursuri,
conferinţe, spectacole, etc).
A. Inventariere şi diagnosticare
permanentă a resurselor cu
potenţial turistic:
1. Colectare permanentă de date şi
informaţii turistice (istorice,
naturale, tradiţionale, unităţi de
cazare şi agrement etc);
2. Constituirea şi întreţinerea unei
baze unitare şi publice de date şi
informaţii asupra resurselor
atractive existente;
3. Analiza permanentă a
necesităţilor de dezvoltare,
modernizare, restaurare,
semnalizare şi conservare a
resurselor turistice ale zonei şi
judeţului Sibiu, în context local,
naţional şi internaţional, prin
metode şi instrumente specifice
(diagnostice teritoriale, studii de
fezabilitate, etc);
Prezentarea pe site-ul GAL a
informaţiilor turistice sub forma unui
portal:
- resurse naturale şi antropice
- informaţii legate de atracţii si
evenimente
- linkuri către informaţiile detaliate
(ex. etnografie, biologie)
- catalogul operatorilor din turism cu
date de contact şi prezentarea
uniformă a conţinutului sub o siglă,
motto comun,
- verificări periodice în cadrul
grupului de lucru a capacităţilor
existente şi/sau servicii noi sau a celor
care nu mai sunt actuale.
Transmiterea acestor informaţii
cuprinse în site către AJTS, M.
Turismului şi alţii care sunt interesaţi
sub forma unui newsletter, ştire de
presă după fiecare actualizare a
informaţiilor şi/sau ofertelor.
Dezbaterea periodică între operatorii
din turism (agenţii, ghizi, furnizori de
servicii turistice etc):
86
Structura de prezentare turistică se va face în funcţie de
importanţa în zonă. Ex. sibiu.ro, siegendorf.at
La nevoie tipărirea acestor informaţii deja adunate şi transpuse în
lay-out.
Întâlniri periodice pt. dezbateri şi prezentări individuale în cadrul
grupului turism – cultură.
Topicele de interes trebuie să vizeze: caracteristicile cererii
turistice, gradul de ocupare, modul în care trebuie adaptate sau
diversificate resursele pentru a corespunde trendurilor, care sunt
tendinţele locale?
A T1-2
A T1-2
A T1-2-3

4. Realizarea de cercetări şi studii
periodice de piaţă: studii de
diagnostic şi fezabilitate, sondaje,
chestionare, etc
B. Reabilitarea, remodelarea
funcţională, extinderea,
diversificarea şi ridicarea calităţii
infrastructurii turistice generale:
1. Asigurarea unui acces facil
turiştilor spre/dinspre arealele,
localităţile şi punctele/obiectivele
naturale şi culturale cu atractivitate
turistică ridicată, în vederea
interconectării funcţionale a
componentelor ofertei turistice şi a
locurilor de consum turistic şi a
generării unor axe turistice
atractive pentru investiţiile
generale şi în domeniul turistic
2. Conceperea şi implementarea
unor sisteme de semnalizare,
orientare şi informare turistică la
nivelul fiecărei localităţi, areal sau
obiectiv cu valenţe de atractivitate
turistică, integrate unui sistem
unitar la nivel zonal şi judeţean
Realizarea unor chestionare ca bază
de informaţie colectată pentru studii
de piaţă sau fezabilitate.
Amenajare/modernizare de drumuri
rutiere şi feroviare pentru asigurarea
accesului rapid spre obiective şi
locaţii de interes turistic
87
Realizarea chestionarelor trebuie să revină unor instituţii
specializate.
Chestionarele pot fi calate pe diverse teme, iar rezultatele
acestora trebuie afişate pe site, la pensiuni, centru de informare
deci unde se realizează contactul client – ofertant de produse şi
servicii turistice.
Amenajarea/modernizarea drumului rutier Agnita – Dealu
Frumos – Merghindeal – Bruiu – Şomartin
Amenajarea/modernizarea drumului rutier Săsăuş – Ilimbav –
Marpod – Nocrich
Amenajarea/modernizarea drumului Săsăuş – Chirpăr – Agnita
Amenajarea/modernizarea drumului rutier Fofeldea – Nocrich
Amenajarea/modernizarea drumului rutier Agnita – Dealu
Frumos – Movile –Netuş
Amenajarea/modernizarea drumului rutier Brădeni – Retiş –
Ţeline
Amenajarea/modernizarea drumului rutier Daia – Roşia – Vurpăr
– Ghijasa de Jos – Nocrich
Repunerea în funcţiune a liniei ferate cu ecartament pe ruta
Sibiu – Agnita îngust în scopuri turistice şi a staţiilor CF,
coroborată cu modernizarea şi readaptarea funcţională a acestora
în vederea găzduirii unor centre pentru vizitatori (aceasta uneşte
localităţi rurale cu diferite obiective: Caşolţ – sit arheologic, Cornăţel –
sit arheologic, Hosman – biserică fortificată medievală, Nocrich –
biserică fortificată, biserică ortodoxă, Alţâna – cetate ţărănească, Beneşti
- biserica ortodoxă şi oraşul Agnita., de asemenea, este posibilă
efectuarea unor trasee combinate tren-autocar spre Mediaş, Sighişoara şi
Făgăraş pentru includerea în circuit a mai multor obiective.
Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare
şi informare turistică în localităţilor rurale cu funcţii turistice:
Brădeni-Netuş
Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare
şi informare turistică în staţiunilor turistice în curs de atestare:
Agnita-Sărături Băi
A T1
A
A
A
A
B
B
A
T1
T1
T1
T1
T2
T2
T2
A T1
B T2

3. Modernizarea şi semnalizarea
punctelor de intrare în zonă
4. Amenajarea locurilor de pornire
şi sosire a traseelor de excursie şi
semnalizarea lor corespunzătoare
4. Semnalizarea structurilor
turistice, obiectivelor sau arealelor
cu resurse atractive ale
patrimoniului natural, cultural şi
uman rural (marcaje de traseu,
puncte de odihnă şi de observare)
5. Construcţia, modernizarea şi
semnalizarea parcărilor
5. Construcţia, modernizarea şi
semnalizarea toaletelor publice în
zonele turistice
C. Reabilitarea infrastructurii
turistice generale:
Lobby la CJ pentru finanţare în cadrul
modernizării şoselei sau depunerea de
proiect pentru obţinerea de finanţare
din fonduri structurale
Construcţia de toalete funcţionale pe
principalele trasee rutiere: Voila –
Agnita; Sighişoara – Agnita; - Sibiu –
Agnita; Mediaş – Agnita.
88
Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare
şi informare turistică în arealelor de acces spre atracţiile turistice:
spre siturile arheologice (Agnita, Bruiu, Caşolţ, Roşia, Vărd
etc.), geosituri (lacurile de la Brădeni-Netuş, canionul Mihăileni-
Şalcău, glimeele din perimetrul Movile-Retiş-Ţeline etc.),
biserici fortificate evanghelice (Agnita, Alţâna, Apoş, Bârghiş,
Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Daia, Dealu Frumos, Iacobeni, Marpod,
Merghindeal, Moardăş, Movile, Netuş, Pelişor, Roşia, Ruja,
Stejărişu, Şomartin, Veseud, Vurpăr, biserici româneşti (Agnita,
Beneşti, Chirpăr, Dealu Frumos, Fofeldea, Ghijasa de Jos,
Ilimbav, Movile, Nocrich, Netuş, Retiş, Săsăuşi, Ţichindeal,
Veseud), mănăstiri (Ţichindeal, Pelişor);
Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare
şi informare turistică în oraşul Agnita
Semnalizarea suplimentară a intrărilor dinspre Sibiu (Caşolţ),
Mediaş (Pelişor), Sighişoara (Brădeni), Făgăraş-Voila
(Merghindeal), Valea Visei-Şeica Mare (Şalcău-Mihăileni)
Identificarea şi amenajarea locurilor de pornire şi sosire a
traseelor de excursie (drumeţie, cu bicicleta, călare etc.) şi
semnalizarea lor cu marcaje de traseu, puncte de odihnă şi de
observare)
Identificarea locaţiei optime de amplasare a indicatoarelor de
semnalizare a acestora (acţiunea a fost iniţiată şi demarată prin
proiectul panourilor informative GAL, urmând ca pe viitor să se
urmărească creşterea densităţii şi acoperirii geografice a
acestora).
Identificarea locaţiei optime de amplasare a acestora, în lungul
principalelor căi rutiere şi semnalizarea corespunzătoare a
acestora
Identificarea locaţiilor optime de amplasare a acestora (ex. în
perimetrul unui restaurant, a unei pensiuni sau cetăţi/obiectiv
turistic) şi semnalizarea corespunzătoare a acestora
Extinderea capacităţi de cazare şi ridicarea categoriei de confort
în cadrul a oraşului Agnita, coroborată cu amenajarea de noi
capacităţi de cazare de tip pensiune
A T1
A T1
B T2
A T1-2
A T1
A T1-2
A T1
A T1-2

1. Extinderea, diversificarea
tipologică şi ridicarea calităţii
infrastructurii de cazare
structurilor turistice de bază
(cazare şi masa)
2. Modernizarea şi întreţinerea
spaţiilor înconjurătoare unităţilor
de cazare şi obiectivelor turistice
3. Conceperea şi dezvoltarea unor
centre teritoriale de consultanţă şi
dezvoltare a afacerilor
4. Conceperea şi dezvoltarea unor
centre de valorificare turistică a
resurselor agroalimentare din
gospodăriile şi microfermele
populaţie rurale
5. Remodelare/adaptare
funcţională, extindere,
diversificare tipologică şi ridicare
a nivelului calitativ al dotărilor
existente în vederea apariţiei de
staţiuni turistice noi
6. Valorificarea turistică a
resurselor hidrotermale existente
7. Modernizarea şi dezvoltarea
formelor de transport turistic;
89
Edificarea unui camping în zona suprafeţelor lacustre Brădeni-
Netuş pt. a răspunde atât turismului de tranzit (care se va
intensifica în condiţiile vecinătăţii punctului de racord cu
viitoarea autostradă), cât şi a practicanţilor pescuitului sportiv şi
a sporturilor nautice (în condiţiile edificării amenajărilor
corespunzătoare)
Amenajarea unei tabere şcolare (tip cercetaşi) cu activităţi
outdoor sau a unui loc de teambuilding (de preferinţă într-o zonă
care nu dispune de capacităţi de primire (ex. arealul Dealu
Frumos-Merghindeal etc.).
Amenajarea de cabane turistice în proximitatea canionului de la
Mihăileni şi a glimeelor de la Movile (pt. practicanţii turismului
ştiinţific-geologic)
A T2-3
B T2
C T2-3
Edificarea, modernizarea şi/sau remodelarea funcţională de
cabane silvice: Sărături, Vecerd, Brădeni, Metiş C T2-3
Individual, la nivelul fiecărei unităţi de cazare; prevederea
acestor facilităţi în cadrul viitorului centru de informare /
vizitatori Agnita
Amenajarea şi organizarea centrului teritorial de consultanţă şi
dezvoltarea afacerilor Agnita
Amenajarea centre de valorificare turistică a resurselor
agroalimentare din gospodăriile şi microfermele populaţie rurale.
Nocrich, Marpod, Brădeni, Bârghiş, Vurpăr, Alţâna,
Merghindeal, Chirpăr, Bruiu, Iacobeni, Roşia
Amenajarea şi atestarea bazei turistice Sărături Băi ca staţiune
turistică de interes local
Orientarea investiţiilor în vederea demarării valorificării turistice
a resurselor hidrotermale din perimetrul localităţii Bârghiş
Actualizarea informaţiilor legate de cursele regulate de transport
deja existente şi publicarea acestora pe site-ul GAL, respectiv la
C.I.T. Sibiu, pensiuni, agenţii de turism.
Introducerea de curse charter (la comandă) cu microbuze pt.
evenimente speciale
A
A
B
B
C
T1
T1
T1-2
T2-3
T3
A T1

C. Reabilitarea infrastructurii
turistice specifice tipurilor de
turism practicate:
1. Turism rural
Extinderea numărului de pensiuni
rurale în localităţile intrate deja în
circuitul turistic rural şi ridicarea
calităţii infrastructurii de cazare la
nivelul pensiunilor turistice rurale
existente
Dezvoltarea de ferme turistice
ecologice cu specific regional şi local
Conceperea şi dezvoltarea unor reţele
performante de turism rural
Conservarea tradiţiilor şi a produselor
tradiţionale locale (artizanale etc.)
Conceperea şi dezvoltarea unor centre
de valorificare turistică a resurselor
agroalimentare din gospodăriile şi
microfermele populaţie rurale
Protecţia şi conservarea arhitecturii
specifice mediului rural
Conservarea meseriilor tradiţionale
90
Extinderea numărului de pensiuni rurale în localităţile intrate
deja în circuitul turistic rural şi ridicarea calităţii infrastructurii
de cazare la nivelul pensiunilor turistice rurale existente:
Cornăţel, Marpod, Nucet, Alţâna
Amenajarea de stâne sau văcărişti ecologice în proximitatea unor
localităţi precum: Marpod, Ilimbav, Cornăţel, Nucet, Alţâna,
Vurpăr, Roşia, Chirpăr, Bruiu, Merghindeal, Netuş, Iacobeni etc.
Conceperea şi dezvoltarea unor reţele performante de turism
rural în localităţile deja integrate circuitului turistic rural şi a
altor localităţi cu potenţial şi/sau dorinţă manifestă în acest sens:
Cornăţel, Marpod, Nucet, Alţâna, Dealu Frumos, Hosman,
Ilimbav, Marpod, Bârghiş, Săsăuş, Bruiu, Netuş, Brădeni,
Şomartin
Amenajarea unor centre/ateliere meşteşugăreşti (ţesut: Pelişor şi
Alţâna; fierărie: Hosman şi Stejărişu) şi amenajarea în
proximitatea acestora a unor locuri desfacere a produselor
artizanale, meşteşugăreşti şi suvenirurilor
Realizarea unui calendar de evenimente cu reeditarea anuală,
inclusiv în principalele limbi de circulaţie internaţională
Amenajarea centre de valorificare turistică a resurselor
agroalimentare din gospodăriile şi microfermele populaţie rurale.
Nocrich, Marpod, Brădeni, Bârghiş, Vurpăr, Alţâna,
Merghindeal, Chirpăr, Bruiu, Iacobeni, Roşia
Livrare a produselor agricole ecologice de către Biocoop
Consultanţă de specialitate (cooptarea unui arhitect) pentru
activităţile de renovare construcţii, susţinerea parţială a
beneficiarului prin acordarea de reduceri (pe principiul cerere
mai mare la un singur arhitect, tarife mai mici)
Identificarea de către grupurile de lucru a GAL de astfel de
oportunităţi locale (ex. proiecte deja existente: moara din
Hosman) si preluarea proiectelor din studiul preliminar
pregătirea de proiecte cu
finanţare UE şi integrarea acestora în ofertele turistice (vizită /
cumpărare)
A T1-2
B T2-3
A T1-2
A T1-2
B T1-2
A T1-2
A T1

2. Ecoturism
3. Turism sportiv şi de agrement
4. Turism urban
Valorizarea materiilor prime locale
(lemn)
Dezvoltarea micro-cazărilor în zonele
rurale (în satele tradiţionale româneşti,
în satele cu specific săsesc, în zonele
cu potenţial silvic şi cinegetic etc);
Dezvoltarea infrastructurii turistice a
parcurilor naturale, a ariilor protejate
şi a celorlalte zone naturale
Amenajare zonă de agrement şi
pescuit sportiv
Construcţia, modernizarea,
dezvoltarea şi semnalizarea bazelor
sportive; pistelor pentru cicloturism;
sporturilor pe luciurile de apă
Modernizarea, dezvoltarea şi
semnalizarea centrelor de închiriere a
materialului sportiv;
Amenajarea unei zonă de recreere
agrement
Protecţia şi conservarea centrelor
oraşelor şi a arhitecturii specifice;
modernizarea şi întreţinerea spaţiilor
verzi
91
Utilizarea lemnului în construcţii sau anexe (ex. lemnul se
potriveşte foarte bine în conceptul de wellness la scară mică:
saună ţărănească, jacuzzi, cort de şaman), coroborată cu folosirea
combinată şi a altor materii prime: ceaiuri şi metode tradiţionale
de recreere pe bază de plante medicinale etc.
Introducerea de alternative de cazare la pensiuni/hoteluri:
- casele de vacanţă: pot fi omologate ca şi “apartamente sau a
camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă
destinaţie” (ex. „Casa în Natură”)
- conceptul de locuit la prieteni (neomologate în prezent: la
familii, la preot, în fân) şi Includerea acestor informaţii pe site,
panouri, în cadrul centrului de informare şi a infochioşcurilor.
B T1-2-3
B T1-2-3
Transpunerea în practică a măsurilor prevăzute în proiectul
Administrarea SPA Podişul Hărtibaciului - Natura 2000 A T1-2
Amenajarea zonei de agrement şi pescuit sportiv: Brădeni-Netuş
Conceperea şi amenajarea de trasee de bicicletă, nordic walking,
canoe la Brădeni (ex. proiectul de trasee cicloturistice Mioritics)
Înfiinţarea unui centru de închirieri de biciclete în cadrul celui de
informare / vizitatori sau prin susţinerea unor operatori deja
existenţi
Amenajare zonă de recreere şi agrement (Pădurea Steinbergh)
Valorizarea turistică a centrului urban Agnita, posesor al unor
obiective şi monumente laice şi religioase cu valenţe atractive
certe
Este necesară existenţa unui high-light în Agnita (ex. Muzeul nu
satisface această necesitate, ex. monument arhitectonic unic,
obiectiv economic interesant, întâlniri cu personalităţi)
B
B
B
A
T1-2
T1-2
T1-2
T1
A T1

5. Turism istoric şi cultural:
6. Turismul de afaceri, conferinţe,
evenimente:
7. Turismul de afaceri,
evenimenţial, conferinţe
Valorizarea turistică a localităţilor cu
arhitectură laică şi religioasă veche
specifice populaţiei săseşti,
restaurarea şi semnalizarea
monumentelor istorice, etnografice şi
cultural-artistice de importanţă
turistică
Amenajare/reamenajare case
memoriale în vederea introducerii lor
în circuitul turistic
Amenajare/reamenajare muzee şi
colecţii muzeale în vederea
introducerii lor în circuitul turistic
Amenajarea unui spaţiu destinat
organizării de festivaluri, obiceiuri şi
tradiţii
Amenajarea, modernizarea şi
extinderea numărului sălilor de
conferinţe, creşterea confortului
unităţilor de cazare, diversificarea şi
ridicarea calităţii serviciilor oferite
Dezvoltarea de servicii specializate şi
cât mai diversificate (agrementdivertisment,
shopping, spa etc.).
92
Amenajarea satelor cu arhitectură tradiţională civilă săsească
(locuinţe individuale) şi religioasă (biserici fortificate şi case
parohiale): Ilimbav, Marpod, Nocrich, Dealu Frumos, Iacobeni,
Merghindeal, Pelişor, Bârghiş, Bruiu etc.
Consultanţă cu ajutorul unui specialist (arhitect)
Lansarea unui concurs de proiecte: un monument pe an, finanţat
din donaţii plătite de turişti, proiect-model cu vizitare (ex. casele
nobililor maghiari din Secuime: Zabola, Micloşoara sau Cund si
casele MET)
Depunerea de proiecte cu finanţare UE
Amenajare/reamenajare case memoriale: Nocrich (Casa familiei
Bruckenthal), Dealu Frumos (Casa Victor Păcală şi Casa
Wohner), Marpod (Casa Iacob Bologa), Merghindeal (Casa
Thomas Quibb, Caşolţ (Casa Ana Drotler)
Înfiinţare Muzeu Etnografic al Văii Hârtibaciului (Alţâna)
Extindere, remodelare funcţională, reamenajare Muzeul de
Istorie „Valea Hârtibaciului” din Agnita
Extindere şi reamenajare Colecţia muzeală de obiecte bisericeşti
din Movile
Extindere şi reamenajare Colecţia etnografică din Alţâna
Extindere şi reamenajare a Muzeului săsesc din Dealu Frumos
A T1-2
B T2-3
B T1-2
Amenajarea unui spaţiu destinat organizării de festivaluri,
obiceiuri şi tradiţii în zona centrală a oraşului Agnita B T2
Datorită inexistenţei unor capacităţi de conferinţe clasice trebuie
vizată specializarea pe conferinţe “verzi” cu subiecte legate de
mediu şi ecologie, în incinta centrului de vizitatori, a unora din
pensiunile deja existente sau altor capacităţi (în primul rând în
Agnita, dar nu numai)
Poate fi abordat ca oportunitate doar ca activitate conexă,
respectiv prelungirea şederii în Sibiu cu ½ sau 1 zi în Valea
Hârtibaciului (seara clienţii revin în oraş pentru cazare – aceşti
clienţi aleg doar categ. 3-4 stele – sau o petrecerea unei seri
tematice).
B T1-2
B T2-3

III. Formarea
resurselor umane
specializate în turism
prin:
- dezvoltarea şi
diversificarea
structurilor şi a
tipurilor de formare în
turism şi sprijinirea
adaptării lor la
cerinţele pieţei
turistice;
- încurajarea formării
continue şi practice
pentru operatorii din
turism;
- îmbunătăţirea
calitativă a
programelor de
formare în turism;
- îmbunătăţirea
practicilor de
management turistic;
- satisfacerea nevoilor
de formare ale
operatorilor şi
structurilor din turism.
A. Pregătirea şi perfecţionarea în
turism (programe educaţionale
instituţionale):
Sprijinirea furnizorilor şi
instituţiilor actuale de formare în
turism pentru menţinerea şi
dezvoltarea calitativă şi cantitativă
a ofertei educaţionale
Sprijinirea învăţământului de
profil şi promovarea culturii
turistice în şcoli
Dezvoltarea unor tipuri de formare
integrate, care să răspundă
nevoilor de formare de pe piaţa
turistică şi crearea unor noi forme
de educare în turism;
B. Perfecţionarea informală:
Schimburi de experienţă şi
informaţii cu operatorii turistici şi
structurile organizate din ţară şi
străinătate;
Analiza practicilor internaţionale
în turism (în mod special a celor
europene);
Editarea de ghiduri de bune
practici în turism; îmbunătăţirea
managementului siturilor şi
obiectivelor turistice, a ariilor
naturale protejate etc.
93
Lipsa şcolilor / instituţiilor de învăţământ de profil la nivel local,
dar şi a experienţei regionale soluţia impune participarea la
formările organizate de instituţiile externe zonei (centrul de
Training pentru Turism din cadrul Facultăţii de Geografie din
Cluj.Napoca, ANAT, THR, GTZ şi a instituţiilor de învăţământ
superior de profil turistic (Sibiu, Cluj-Napoca).
Participarea la proiecte internaţionale şi regionale calate pe
învăţământul turistic
Sprijinirea introducerii învăţământului la distanţă pe teme
turistice
Cofinanţarea programelor de învăţământ turistic
Implicarea în cadrul diverselor forme de formare gratuită sau
realizate prin intermediul schimbului de experienţă cu unităţi
turistice de acelaşi profil
Şcolarizarea unor şi formare de ghizi din zonă care vor putea
concretiza ofertele din zonă (ghidaje)
Participarea la dezbaterile cu ceilalţi operatori din turism la
AJTS, şedinţe comune cu diferite GAL-uri din regiune sau din
ţară
Atribuţii ANAT, sprijinirea constantă cu date, informaţii,
logistică
A
T1-2-3
A T1-2-3

C. Formarea de expertiză în
turism:
Îmbunătăţirea calitativă şi
cantitativă, şi diversificarea ofertei
de consultanţă în turism (în
practici turistice, atragere de
fonduri etc).
94
Apelarea la serviciile unui consultant specializat pe turism care
să fie deja implicat în zonă (să fie deja interesat)
A T1

4. Stimularea
parteneriatului
public-privat în
turism prin:
- crearea unui cadru de
reflecţie, dezbatere,
decizie şi acţiune
public-privat, voluntar,
între toate sectoarele
cu importanţă pentru
turism;
- coordonarea
iniţiativelor de acelaşi
tip cu implicaţie în
turism şi monitorizarea
lor;
- favorizarea şi
susţinerea iniţiativelor
de asociere
profesională a
factorilor implicaţi în
turism;
- creşterea rolului
Asociaţiei Judeţene de
Turism Sibiu de
coordonator al
parteneriatelor
judeţene în turism.
A. Formarea unui cadru de
reflecţie, dezbatere şi acţiune
Colaborarea cu structurile
responsabile de planificarea şi
implementarea politicilor conexe
turismului (infrastructură, mediul
înconjurător, dezvoltare rurală,
resurse umane, dezvoltarea
economică, piaţa forţei de muncă,
comunicaţii, IT, amenajarea
teritoriului, etc) pentru rezolvarea
problemelor interdisciplinare
importante în dezvoltarea
turismului din zonă şi din judeţul
Sibiu
Organizarea unor grupuri de lucru
intersectoriale şi intrasectoriale
care să dezbată aspecte din turism
şi organizarea de întâlniri
periodice
Crearea unor departamente
turistice în UAT-urile cu potenţial
turistic ridicat
Înfiinţarea unui departament
pentru monitorizarea turismului
Încurajarea creării unor centre şi
asociaţii pentru excursii
Promovarea managementului de
destinaţie şi iniţierea u nor
colaborări concrete între manageri
Realizarea unor audituri pe
domeniul turistic în principalele
centre turistice
95
Importantă este conştientizarea faptului că în stadiul actual de
dezvoltare a turismului din România (slab, ex. gradul de ocupare
mediu = 34%, la pensiuni rurale = 14,5%, la ) reprezintă o
alternativă economică sezonieră (aceasta activitate a fost
iniţiată şi se derulează în cadrul GAL, prin intermediul
grupurilor de lucru, activitate ce să aibă un caracter permanent).
Se impune combinarea acestora cu alte activităţi deja existente şi
căutarea de soluţii pentru comercializarea în sezon (aprilie –
octombrie) produselor realizate în extrasezon (noiembrie –
martie), ex. suveniruri, produse locale gen ţesături, alimente etc.
Participarea la dezbaterile cu ceilalţi operatori din turism şi
GAL-uri în cadrul AJTS, şedinţe comune. GAL-uri.
Instituirea structurilor instituţionale pentru departamente, centre,
asociaţii şi management de destinaţie
Organizarea de întâlniri între responsabilii acestora, între
managerii de destinaţii etc.
A
A
B
B
T1-2-3
T1-2-3
T2
T1-2

Identificarea şi colaborarea cu
experţi locali, regionali, naţionali
şi internaţionali şi implicarea
acestora în proiecte calate pe
domeniul turistic
Concertarea acţiunilor din turism
ale zonei Hârtibaciu şi judeţului
Sibiu cu acţiunile celorlalte zone
cu extensiune şi funcţionalităţi
similare şi din proximitate şi cu
celelalte judeţe ale regiunii 7
Centru.
96
A T1
A T1

2.4. ASPECTELE SOCIALE
OBIECTIV STRATEGIC 9. Ridicarea calitativă a standardului activităţilor din
învăţământ, ocrotirea sănătăţii şi cultură în vederea împlinirii dezideratelor spirituale şi
de siguranţă socială a populaţiei aferente regiunii
În societăţile dezvoltate, componenta socială ocupă o poziţie importantă în holarhia
indicatorilor de cuantificare a calităţii vieţii şi în aprecierea gradului de dezvoltare local,
regional şi naţional.
Finanţarea ramurilor aferente sectorului social (educaţie, sănătate, cultură etc.)
reprezintă, în primul rând, apanajul unor acţiuni concertate, consecvente şi de lungă durată, din
partea guvernului fiecărui stat în parte. Coeficientul de finanţare a sectoarelor sociale este direct
proporţional cu gradul de dezvoltare şi cu valoarea PIB-ului din fiecare stat în parte (societăţile
europene cele mai dezvoltate, care alocă fonduri considerabile pentru sectoarele sociale, sunt
considerate modele de stabilitate şi eficienţă la nivel mondial - Finlanda, Suedia, Norvegia,
Elveţia, Germania, Olanda etc.).
Încadrarea României (cu toate regiunile sale) în categoria statelor civilizate, reclamă şi
impune fonduri financiare din ce în ce mai consistente pentru sectoarele aferente domeniului
social; în lipsa lor, carenţele teritoriale înregistrate, la nivel naţional, precum şi în regiunea
Valea Hârtibaciului (uneori severe) sunt imposibil de surmontat.
Strategia de dezvoltare teritorială a Văii Hârtibaciului, din perspectivă socială, trebuie
integrată omogen în strategia de ansamblu a regiunii, care se bazează pe o serie de obiective
strategice şi direcţii de dezvoltare, aferente fiecărui domeniu în parte.
Gradul de aplicabilitate, importanţa şi eficienţa obiectivului strategic 9, poate rezulta
din implementarea a trei direcţii majore de eficientizare a principalelor sectoare sociale din
regiune (educaţie, sănătate publică şi cultură).
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 9
2.4.1. Învăţământul
9.1. Creşterea calităţii învăţământului, prin modernizarea şi diversificarea
infrastructurii şcolare, a dotării cu personal educaţional performant
Fiecare direcţie în parte impune o serie de acţiuni concrete, care vizează toate
elementele componente ale celor trei sectoare din domeniul social (educaţie, sănătate,
cultură).
Acţiunile aferente acestei direcţii de dezvoltare trebuie să fie rodul interrelaţionării
permanente a trei categorii de factori cu responsabilităţi precise: factorii de decizie locali
(Primarii şi membrii Consiliilor Locale din fiecare unitate administrativ-teritorială a regiunii
Valea Hârtibaciului), factorii responsabili de conţinuturile educaţionale (ISJ Sibiu şi
managerii fiecărei instituţii de învăţământ din regiune) şi beneficarii calităţii actului
educaţional (elevii şi părinţii acestora). Este limpede că, în lipsa unor acorduri între aceste trei
părţi, nu pot fi soluţionate problemele existente în sectorul educaţional din regiune şi nu poate
fi concepută creşterea calităţii învăţământului.
Acţiunile responsabile cu creşterea calităţii şi a eficienţei actului educaţional din
regiunea Valea Hârtibaciului vizează fiecare ciclu educaţional în parte şi fiecare componentă
structurantă, din care două sunt esenţiale: infrastructura educaţională (la nivelul tuturor
ciclurilor educaţionale) şi personalul didactic.
97

Pentru ciclul educaţional preşcolar se impun următoarele acţiuni:
implementarea a câte o secţie de grădiniţă de stat în fiecare sat din regiune în care
nu funcţionează o asemenea instituţie şcolară, deoarece statele civilizate, în care
educaţia reprezintă cu adevărat un sector prioritar (ex. Finlanda, care are cel mai
eficient sistem de învăţământ la nivel mondial, subvenţionează masiv existenţa
acestora, chiar acolo unde numărul de copii preşcolari este sub limita inferioară a
eficienţei financiare a lor). Prin urmare, se impune implementarea a câte o secţie
de grădiniţă în satele: Beneşti şi Ghijasa de Sus (com. Alţâna), Ighişu Vechi,
Vecerd şi Zlagna (com. Bârghiş), Ţeline (com. Brădeni), Gherdeal (com. Bruiu),
Săsăuş (com. Chirpăr), Moardăş, Răvăşel şi Şalcău (com. Mihăileni), Ghijasa de
Jos (com. Nocrich), Nucet (com. Roşia), chiar dacă numărul de preşcolari este
redus. În lipsa acestora, copiii preşcolari din satele amintite nu pot beneficia de
primul act educaţional, având dificultăţi, ulterior, în procesul de integrare şcolară
propriu-zis;
acordarea de către ISJ Sibiu a unui număr de locuri bugetate în grădiniţele din
regiune, suficient pentru a acoperi întregul efectiv de copii care doresc să fie
integraţi în ciclul preşcolar - numărul de locuri în grădiniţele funcţionale de stat
este mai redus decât efectivul de copii preşcolari cu circa 20 locuri;
stimularea apariţiei grădiniţelor private în regiune, deoarece acest tip de grădiniţă
lipseşte. Propunem înfiinţarea de grădiniţe private în localitatea Agnita (2 grădiniţe
private) şi localităţile în care efectivul de copii preşcolari este de peste 50,
respectiv: Alţâna, Iacobeni, Nocrich, Roşia, Nou şi Vurpăr. Propunerea noastră
este argumentată de faptul că existenţa grădiniţelor private este o practică curentă
în statele dezvoltate din Uniunea Europeană, înfiinţarea lor fiind stimulată şi
susţinută de către autorităţile locale şi regionale;
înfiinţarea unor grădiniţe în care limba de predare (a curriculum-ului preşcolar) să
fie romani, în localităţile în care contingentul de preşcolari de etnie rromă este
unul consistent (situaţia exactă a efectivelor de copii preşcolari de etnie rromă este
binecunoscută de către autorităţile locale din regiune);
încadrarea pe posturile didactice numai cu personal calificat (trebuie vizate în mod
special grădiniţele din mediul rural, unde funcţionează şi cadre didactice
nespecializate); în mediul urban, gradul de ocupare cu personal calificat deţine o
pondere de 100%;
utilarea şi dotarea corespunzătoare a fiecărei grădiniţe conform cerinţelor
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu material didactic modern, precum
şi din punct de vedere igienico-sanitar (unele spaţii din mediul rural funcţionează
fără autorizaţie sanitară).
Ciclul şcolar primar impune o serie de măsuri concrete:
înfiinţarea în fiecare sat din regiune a unei secţii/şcoli de ciclu primar, chiar dacă
efectivele de elevi sunt insuficiente. Şi în alte state ale Uniunii Europene a
funcţionat, în anumite perioade, matricea actuală în România, ce presupune
transportul şcolarilor la şcoala din centrul de comună, însă s-a dovedit a fi o
alternativă puţin eficientă şi viabilă pe termen lung. Este de datoria factorilor
decizionali locali să redeschidă (cu orice efort financiar) unităţile şcolare închise
din satele Ighişu Vechi şi Vecerd (com. Bârghiş), Gherdeal (com. Bruiu) şi
Nucet (com. Roşia);
înfiinţarea unor instituţii şcolare cu module de predare inovatoare, în care
grupele de lucru sunt formate din maxim 10 elevi (modulele step-by-step,
Waldorf etc) în oraşul Agnita (2 instituţii de acest tip), precum şi localităţile
98

urale mari: Alţâna, Brădeni, Chirpăr, Iacobeni, Nocrich, Hosman, Caşolţ, Nou,
Vurpăr. Există o astfel de instituţie în localitatea Roşia, fapt demn de semnalat;
extinderea spaţiilor clădirilor şcolare existente, pentru ca fiecare clasă de elevi să
ajungă la cifra optimă reclamată în Uniunea Europeană (15-20 copii/sală de clasă);
dotarea fiecărei unităţi şcolare de ciclu primar cu material didactic de ultimă oră
pentru eficientizarea actului educaţional; există un număr impresionant de
furnizori în acest sens, a căror produse educaţionale de calitate impun prezenţa lor
în fiecare sală de clasă;
încadrarea în fiecare instituţie şcolară de ciclu primar numai cu personal calificat,
aspect primordial pentru calitatea învăţării. Este cazul localităţilor Coveş şi Ruja
(Agnita), Beneşti (com. Alţâna), Apoş şi Zlagna (comuna Bârghiş), Brădeni (com.
Brădeni), Bruiu şi Şomartin (com. Bruiu), Veseud (com. Chirpăr), Metiş (com.
Mihăileni), Caşolţ, Cornăţel şi Nou (com. Roşia);
introducerea în Curricullumul la decizia şcolii a unui pachet de discipline ce
vizează ancorarea educaţională a elevilor în specificul regiunii, pentru a deveni
ulterior buni meseriaşi;
reabilitarea rapidă a imobilelor şcolare necorespunzătoare (unele funcţionează fără
avizul autorităţilor sanitare) etc.
Dacă în cazul primelor două niveluri educaţionale, problemele existente prezintă o
latură cu caracter mai general, începând cu ciclul educaţional gimnazial, acestea capătă
aspecte mult mai concrete. Astfel, în cazul nivelului educaţional gimnazial, strategia
regională de dezvoltare trebuie să vizeze corijarea (sau dezvoltarea calitativă) a următoarelor
aspecte:
încadrarea în fiecare şcoală, pentru fiecare disciplină, numai a personalului
calificat. Există multe situaţii în care funcţionează personal didactic necalificat,
care trebuie înlocuit rapid: Ruja (Agnita), Alţâna şi Beneşti (com. Alţâna),
Bârghiş, Apoş şi Zlagna (com. Bârghiş), Brădeni (com. Brădeni), Bruiu, Şomartin
(com. Bruiu), Chirpăr, Vărd, Veseud (com. Chirpăr), Iacobeni, Movile, Netuş,
Noiştat, Stejărişu (com. Iacobeni), Merghindeal, Dealu Frumos (com.
Merghindeal), Ilimbav (com. Marpod), Mihăileni, Metiş (com. Mihăileni),
Nocrich, Hosman (com. Nocrich), Roşia, Caşolţ, Cornăţel, Daia, Nou (com. Roşia);
dotarea fiecărei instituţii şcolare cu material didactic şi aplicativ modern şi de
actualitate;
implementarea unor programe şcolare care să vizeze realităţile şi specificul regional
(discipline etnografice, turism rural, agricultură etc.);
construirea a câte unei săli de sport, de dimensiuni oficiale, în localitatea Agnita,
localităţile sale componente (Coveş şi Ruja), precum şi în fiecare centru de comună
şi, de asemenea, în unele sate mari precum: Pelişor (com. Bârghiş), Retiş (com.
Brădeni), Vărd (com. Chirpăr), Netuş, Noiştat şi Stejărişu (com. Iacobeni), Dealu
Frumos (com. Merghindeal), Hosman (com. Nocrich), Caşolţ, Cornăţel, Daia, Nou
(com. Roşia);
menţinerea şcolii gimnaziale în fiecare centru comunal, chiar dacă în unele situaţii
numărul de elevi este mai redus decât cifra minimă necesară: Alţâna (com.
Alţâna), Bruiu (com. Bruiu), Marpod (com. Marpod), Caşolţ şi Daia (com. Roşia);
ridicarea calităţii actului educaţional (prin încadrarea cu personal calificat, în
primul rând şi dotarea corespunzătoare a şcolilor, în plan secund) în şcolile
gimnaziale din perimetrul rural, pentru a evita reducerea numărului de elevi (mulţi
elevi preferă să acceseze şcolile gimnaziale din municipiul Sibiu), considerate, pe
bună dreptate, a fi superioare calitativ;
99

stimularea înfiinţării în regiune a unor şcoli gimnaziale private (nu există nicio
instituţie şcolară de acest fel); se impune prezenţa unor astfel de şcoli, din două
motive solide: (1) sunt agreate în Uniunea Europeană şi beneficiază de fonduri
financiare considerabile şi (2) disciplinele studiate în cadrul lor pot fi pliate facil
pe specificul local, elevii dobândind cunoştinţe şi deprinderi practice serioase.
Merită înfiinţate şcoli gimnaziale private în localităţile cu număr mare de elevi de
ciclu gimnazial: Agnita (2 şcoli private), Chirpăr, Iacobeni, Roşia, Nou, Vurpăr;
condiţionarea personalului didactic pentru o pregătire de specialitate continuă
(grade didactice, masterat, eventual doctorat);
constituirea laboratoarelor de specialitate, aferente fiecărei discipline ce necesită o
dotare suplimentare, în fiecare şcoală.
În cazul componentei educaţionale de tip complementar şi ucenici, se impun o serie
de măsuri, precum:
orientarea concretă a specializărilor din instituţiile şcolare sus-amintite pe ramurile
economiei tradiţionale bine reprezentate în regiune: lucrător în industria textilă
(Agnita), lucrător în comerţ (Iacobeni şi Nocrich), agricultor (Roşia). Este
obligatorie implementarea altor instituţii şcolare complementare şi de ucenici, în
anumite centre de comună din regiune, cu specializări locale de reverberaţie:
industrie textilă, zootehnie, apicultură, meşteşugărit, turism cultural, agroturism
etc. Propunem înfiinţarea unor instituţii şcolare de acest fel în localităţile Alţâna,
Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Marpod, Merghindeal, Mihăileni şi Vurpăr);
amplificarea distribuirii în teritoriu a specializărilor, în conformitate cu specificul
local. Este de apreciat existenţa Şcolii de arte şi meserii din localitatea Agnita, care
acoperă o paletă diversă de specializări;
implicarea factorilor decizionali locali şi a celor cu rol de decizie pe linie de
învăţământ (ISJ Sibiu) în stabilirea unor parteneriate între şcolile cu profil practic
şi a agenţilor economici din regiune, pentru integrarea absolvenţilor în practica
efectivă a fiecărei specializări.
Ciclul educaţional liceal impune, de asemenea, o serie de măsuri de revitalizare şi
eficientizare concrete:
identificarea de către managerii instituţiilor liceale a cauzelor ce induc o serie de
ameninţări cu care se confruntă învăţământul liceal regional (absenteismul de la ore;
prezenţa redusă a contractelor cu entităţile din domeniul economic, potenţiale
angajatoare; slaba dotare a atelierelor şcolare destinate profilului de specializare),
pentru eliminarea lor;
orientarea instituţiilor liceale trebuie să vizeze fortificarea anumitor domenii de
specializare cu mare cerere pe piaţa muncii din regiune: specializări economice;
informatică; specializări agro-pastorale şi conexe (mecanică agricolă,
montanologie, domeniul veterinar, horticultură etc.), construcţii, turism etc;
pe lângă instituţiile liceale menţionate, sub autoritatea ISJ Sibiu ar trebui deschise
în regiune şi un număr de instituţii educaţionale, centrate pe probleme educaţionale
speciale, precum: centre şcolare pentru elevii cu deficienţe auditive, cluburi
sportive, şcoli speciale etc. Statutul special al acestora (dacă vor fi implementate)
va consta în existenţa unor module diferite de pregătire şcolară, precum şi în
cotutela managementului lor (pe de o parte ISJ Sibiu, iar pe de altă parte autorităţi
din domeniul sportiv, religios, autorităţi publice locale etc.). Propunem înfiinţarea
a două instituţii şcolare centrate pe probleme speciale în localităţile Dealu Frumos
şi Marpod, datorită poziţiei lor geografice. Propunem, de asemenea, înfiinţarea
unui liceu cu profil sportiv în localitatea Agnita;
100

specializările liceale trebuie să fie punctul final al unei legături directe între mai
multe domenii cu impact social major în regiune;
pe lângă liceul de la Agnita propunem înfiinţarea a încă două licee, cu specializări
din domeniul industrial, agricol, turism şi comerţ în localităţile Daia şi Iacobeni, ca
poli poziţionaţi la marginile vestică şi estică a regiunii;
redresarea funcţională a oraşului Agnita (ca centru regional de prim rang) şi a
întregii regiuni Valea Hârtibaciului, poate fi o reuşită şi din redimensionarea
calitativă a funcţiei educaţionale. În acest sens, propunem înfiinţarea, în oraşul
Agnita, a unei extensii universitare, aparţinătoare de o universitate de stat de
prestigiu (Universitatea Transilvania Braşov, USAMV Cluj-Napoca). Am sugerat
aceste două universităţi, deoarece, prin structura funcţională a lor deţin specializări
din domeniile agricol, forestier, zootehnic şi care pot avea un aport esenţial în
pregătirea viitorilor specialişti locali şi regionali. Vocaţia agricolă şi zootehnică a
regiunii reclamă implementarea în regiunii a unor instituţii universitare de profil, ca
o necesitate imediată.
Componenta cadre didactice reprezintă unul dintre pionii esenţiali în dezvoltarea
calitativă a regiunii, sub aspect educaţional. Conţinuturile şi interrelaţiile existente în cadrul
acestei componente suportă o serie de măsuri strategice urgente:
eliminarea situaţiilor (din arealul rural) în care funcţionează cadre didactice fără o
pregătire de specialitate;
stimularea cadrelor didactice pentru o pregătire profesională continuă, în
instituţiile de profil (definitivat, gradul II, gradul I, masterat, doctorat).
Considerăm că măsurile propuse reprezintă principalele acţiuni ce trebuie
implementate urgent, pentru revitalizarea şi eficientizarea la maxim a componentei
educaţionale a regiunii Valea Hârtibaciului. În lipsa implementării lor, calitatea actului
educaţional este parţial dobândită, componenta în cauză fiind sub impactul unor puncte slabe
şi ameninţări cu conotaţii negative certe:
scăderea ratei de cuprindere şcolară, în special la învăţământul liceal;
reducerea populaţiei de vârstă şcolară (mai ales în mediul rural);
necorelarea totală a tipurilor de învăţământ liceal public cu cerinţele pieţei
muncii;
existenţa fenomenului de părăsire a sistemului educaţional din motive economice
(cadrele didactice din preuniversitar, mai ales cele din arealul rural);
existenţa în învăţământul rural a unor cadre didactice nespecializate;
remuneraţia slabă a personalului didactic, personalului didactic auxiliar şi a
personalului nedidactic;
subutilizarea potenţialului uman (utilizarea sub calificarea avută);
deprofesionalizarea absolvenţilor;
limitarea accesului la studii datorită nevoii de susţinere financiară.
2.4.2. Ocrotirea sănătăţii
9.2. Ridicarea calitativă a actului medical, prin îmbunătăţirea infrastructurii de
ocrotire a sănătăţii şi dotarea cu personal specializat
Acţiunile aferente acestei direcţii de dezvoltare trebuie, de asemenea, să fie rezultatul
interrelaţionării permanente a trei categorii de factori cu responsabilităţi precise: factorii de
decizie locali (Primarii şi membrii Consiliilor Locale din fiecare unitate administrativ-
101

teritorială a regiunii Valea Hârtibaciului), factorii responsabili cu gestionarea serviciilor
medicale (Autoritatea Sanitară Sibiu) şi beneficiarii calităţii actului medical (comunităţile
locale). Şi în acest caz, lipsa cooperării între părţile implicate duce la neînţelegeri şi la lipsa
încrederii în actul medical, surmontarea carenţelor existente fiind puţin probabilă.
Strategia regională privind creşterea calitativă a actului medical, dezvoltarea
infrastructurii de ocrotire a sănătăţii şi, în final, creşterea calităţii vieţii, impune o serie de
măsuri concrete.
Asistenţa medicală publică în Valea Hârtibaciului este structurată pe trei paliere de
bază: asistenţa primară (cabinete medicale de medicină familială individuale, comasate sau
asociate, dispensare teritoriale, dispensare şcolare şi de întreprindere, cabinete şi unităţi
specializate de prim eşalon prin cabinete stomatologice, farmacii şi staţii de salvare), asistenţa
ambulatorie de specialitate şi asistenţa medicală în unităţi medicale cu paturi.
Problemele cu care se confruntă domeniul medical al regiunii sunt aceleaşi cu cele
existente la nivel naţional, legate fiind de numărul mare de pacienţi ce revine unui cadru
medical (fapt ce impune dificultăţi în desfăşurarea corectă a activităţii), lipsa acută a spaţiilor
destinate spitalizării bolnavilor, atitudinea indolentă a populaţiei vis-à-vis de controalele
medicale periodice ce ar trebui făcute, lipsa fondurilor destinate achiziţionării de
medicamente care, juridic, sunt gratuite sau compensate, lipsa transparenţei în ceea ce priveşte
achiziţiile de materiale şi aparatură, lipsa de încredere a populaţiei în calitatea actului medical
şi în deontologia profesională a unor cadre medicale etc.
Dintre potenţialele măsuri care ar trebui adoptate la nivel regional, pentru rezolvarea
problemelor din domeniul sănătăţii se pot menţiona:
înfiinţarea unor dispensare medicale teritoriale, în anumite localităţi din cadrul
regiunii, deoarece numărul acestora este insuficient (raportat la practica din
domeniu din Uniunea Europeană). Propunem înfiinţarea de dispensare teritoriale
în următoarele localităţi din regiune (care deţin un număr mare de locuitori şi în
care aceste instituţii lipsesc): Coveş şi Ruja (Agnita), Pelişor (com. Bârghiş), Vărd
(com. Chirpăr), Noiştat şi Stejărişu (com. Iacobeni), Dealu Frumos (com.
Merghindeal), Mihăileni (com. Mihăileni). Prezenţa lor ar rezolva două probleme
serioase: (1) reducerea numărului de pacienţi/medic de familie şi (2) reducerea
distanţei de la domiciliul pacientului la dispensar;
în Uniunea Europeană există obligativitatea ca fiecare unitate şcolară să deţină
serviciu medical propriu. Prin urmare, propunem înfiinţarea de dispensare şcolare
în unităţile şcolare din cele două localităţi componente ale oraşului Agnita (Coveş
şi Ruja), precum şi în unităţile şcolare din fiecare centru de comună: Alţâna,
Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni,
Nocrich, Roşia şi Vurpăr;
creşterea numărului de cadre medicale (medici şi personal sanitar mediu) pentru
unităţile administrativ-teritoriale cu număr mare de locuitori, pentru a se ajunge la
un raport medic+cadru medical mediu/persoană, agreat în Uniunea Europeană
(500 pacienţi/medic şi 1000 pacienţi/cadru medical mediu). Este absolut necesară
angajarea rapidă de medici şi personal sanitar mediu în unităţile medicale din toate
localităţile, dar în mod deosebit în cele în care numărul de pacienţi/medic este de
peste 1000 persoane: Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Chirpăr Iacobeni, Merghindeal,
Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr;
încadrarea în unităţile sanitare din mediul rural numai a personalului calificat;
creşterea ofertei de asistenţă socială pentru anumite categorii socio-profesionale
importante, dar defavorizate din acest punct de vedere (ex: pensionarii, şomerii,
asistaţii social);
102

înfiinţarea a două unităţi medicale cu paturi (unităţi de sine stătătoare sau secţii ale
spitalului din Agnita) la Roşia (Daia eventual) şi la Iacobeni, pentru proximitatea
pe care ar putea-o genera pentru locuitorii din arealul vestic şi, respectiv, estic al
regiunii;
reducerea, prin măsuri specifice domeniului medical, a valorilor mari existente în
prezent la unii indicatori: mortalitate, mortalitate infantilă, avorturi etc.;
creşterea salariilor, mai ales a personalului medical cu pregătire medie, îndeosebi a
celui care activează în mediul rural;
înfiinţarea de farmacii (câte una cel puţin) în unităţile administrativ-teritorial în
care nu există. Propunem înfiinţarea a câte unei farmacii (sau punct farmaceutic) în
localităţile Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal şi
Mihăileni, care să deservească populaţia totală a comunelor respective;
înfiinţarea de cabinete stomatologice (câte unul cel puţin) în unităţile
administrativ-teritoriale în care nu există. Propunem înfiinţarea a câte unui cabinet
stomatologic în localităţile Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni,
Marpod şi Mihăileni, care să deservească populaţia totală a comunelor respective;
în localitatea Agnita, centrul polarizator regional, propunem înfiinţarea unui
centru de tratament şi recuperare complex, menit să acopere întreaga paletă de
asistenţă medicală pentru diagnosticele acute şi cronice care sunt evidente în
regiune. Eventual, acest centru poate avea asociată o structură de asistenţă socială
pentru persoanele vârstnice (există o astfel de structură, dar de mici dimensiuni);
promovarea mai consistentă a programelor naţionale privind educaţia pentru
sănătate, creşterea numărului, diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor de
asistenţă sanitară pentru toate categoriile sociale;
implementarea unui program regional de monitorizare a populaţiei (sub tutela
Autorităţii Sanitare Sibiu) pentru prevenirea şi depistarea rapidă a principalelor
cauze ale mortalităţii din regiune, unele flagrante: boli ale aparatului circulator,
tumori, boli ale aparatului respirator;
creşterea sentimentului de încredere a populaţiei în calitatea actului medical, prin
acordarea de servicii medicale de nivel înalt;
Este dificilă propunerea unor măsuri concrete în domeniul medical, deoarece
implementarea lor nu reprezintă apanajul exclusiv al factorilor decizionali locali; practic,
conducerile locale (primarii şi consilierii locali) nu au atribuţii în acest sens, directivele
strategice fiind gândite la nivel centralizat. Totuşi, măsurile propuse sunt de mare actualitate
şi oportune.
2.4.3. Cultura
9.3. Amplificarea funcţiei spirituale a regiunii, prin reactivarea instituţiilor de
profil, dotarea adecvată a aşezămintelor culturale şi perfecţionarea managementului
Acţiunile aferente acestei direcţii trebuie, de asemenea, să rezulte, din interrelaţia
concertată a trei categorii de parteneri cu responsabilităţi precise: factorii de decizie locali
(Primarii şi membrii Consiliilor Locale din fiecare unitate administrativ-teritorială a regiunii
Valea Hârtibaciului), factorii responsabili cu promovarea, conservarea şi valorificarea
valenţelor culturale locale şi regionale (Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu şi Serviciile de
resort din fiecare primărie), precum şi creatorii conţinuturilor culturale (custozii muzeelor,
meşterii populari, bibliotecari etc.).
Strategia de promovare şi dezvoltare sub aspect cultural a regiunii Valea Hârtibaciului
trebuie să aibă la bază următoarele acţiuni concrete:
103

înfiinţarea/modernizarea caselor memoriale a personalităţilor culturale marcante
(din diverse domenii de activitate) care s-au născut, au trăit ori au activat în regiune:
Henning Georg (Agnita), Kolossi Gheorghe (Agnita), Schmidt Konradt (Agnita),
Lutsch Georg (Agnita), Maurer Friedricht (Agnita), Barner Mihail (Agnita), Jasch
Mihail (Agnita), Gottschling Adolf (Alţâna), Iacobus Paleologus (Alţâna),
Câmpineanu-Sava Ioan (Ghijasa de Sus), Constantinescu Livius (Ighişu Vechi),
Răduleţ Remus (Brădeni), Cocişiu Ilarion (Brădeni), Păcală Victor (Dealu Frumos),
von Brukental Samuel (Nocrich), Treboniu Laurean August (Fofeldea), Aaron
Teodor (Ţichindeal), Hoprich Georg (Daia). Prin înfiinţarea, promovarea şi
modernizarea caselor memoriale ale acestor personalităţi culturale marcante, zestrea
culturală a Văii Hârtibaciului va fi amplificată, putând creşte şi veniturile la bugetele
locale ale localităţilor în cauză prin apariţia unui anumit număr de turişti;
propunem înfiinţarea în oraşul Agnita a unui muzeu complex (cu secţii în interior şi
în aer liber) - ce ar putea primi titulatura de Muzeul Etnografic al Văii Hârtibaciului
- în care să fie adunate, conservate, catalogate şi promovate principalele valenţe ale
culturii populare din regiune;
înfiinţarea unor muzee în aer liber, a căror conţinuturi culturale să fie axate pe
specificul etno-cultural popular al regiunii (propunem înfiinţarea unor manifestări
culturale tradiţionale şi a unor muzee în aer liber în fiecare centru de comună);
înfiinţarea în fiecare localitate din regiunea Valea Hârtibaciului a unor colecţii
populare locale cu elemente de port popular specific regiunii; portul popular al
hârtibăcenilor este recunoscut la nivel naţional, ca fiind posesorul unor piese de
îmbrăcăminte tradiţională unice, care, din păcate nu sunt promovate şi valorificate
adecvat;
amenajarea unor ateliere de creaţie populară, în care turiştii să fie implicaţi în
activitatea de confecţionare a produselor gospodăreşti tradiţionale (caş, brânză) sau
în activităţi tradiţional-culturale;
înfiinţarea a cel puţin unei biblioteci în fiecare centru de comună în care acestea
lipsesc. Este cazul comunelor Bârghiş ţi Mihăileni ce nu dispun de asemenea
instituţii culturale;
redeschiderea şi modernizarea cinematografelor în oraşul Agnita;
apariţia unor ziare locale, pentru promovarea valenţelor culturii populare în fiecare
unitate administrativ-teritorială;
înfiinţarea unor societăţi culturale care să promoveze valorile etno-culturale locale şi
regionale.
Considerăm că în domeniul social (educaţie, cultură, sănătate), în Regiunea Valea
Hârtibaciului, acestea sunt principalele acţiuni ce trebuie întreprinse pentru îmbunătăţirea şi
eficientizarea activităţilor şi dezvoltarea teritorială.
Cap. 3. ZONIFICAREA TERITORIALĂ
OBIECTIV STRATEGIC 10. Creşterea coeziunii teritoriale prin reducerea şi
eliminarea disparităţilor economico-sociale din sistemul teritorial Valea Hârtibaciului
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 10
Particularităţile cadrului natural, a sistemului de aşezări şi a activităţilor economice,
abordate atât din perspectiva potenţialului de dezvoltare cât şi din punct de vedere al
disfuncţionalităţilor şi dezideratelor, conturează un context spaţial care, în ciuda
104

dimensiunilor relativ reduse, necesită o abordare pe multiple planuri. Intervenţiile care
urmează a fi întreprinse trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea relaţiilor funcţionale între
componentele teritoriale, având la bază echilibrarea economiei locale şi armonizarea acesteia
cu resursele naturale şi demografice.
Unul dintre atuu-rile majore ale teritoriului analizat este reprezentat de poziţia
geografică centrală în cadrul teritoriului naţional. Valorificarea acestui element extrem de
favorabil trebuie să se constituie ca pilonul central al dezvoltării, cu atât mai mult cu cât în
imediata proximitate sunt poziţionate două axe funcţionale majore: în sud axa Sibiu – Braşov,
iar în nord axa Târnavei Mari. Creşterea conectivităţii fizice, dublată de declanşarea şi
întărirea relaţiilor de cooperare economică se constituie ca şi condiţii obligatorii pentru
dinamizarea sistemului teritorial din valea Hârtibaciului.
Diferenţierea structurală, funcţională şi de management teritorial conturează patru
mari tipuri de zone funcţionale: zona urbană cu specializare complexă şi funcţie
coordonatoare, zona rurală cu specializare complexă (agrar – industrială şi servicii), zona
rurală care necesită consolidări structural – sistemice, zona de influenţă a efectului de coridor
asociat autostrăzii.
1. Zona urbană cu specializare complexă şi funcţie coordonatoare
În ciuda fragilităţii structurale şi funcţionale a sistemului urban Agnita, derivată din
involuţia conjuncturală a subsistemului economic, concretizarea acţiunilor şi măsurilor de
revigorare economică pot crea cadrul propice pentru asumarea de către acest oraş al rolului
coordonator, necesar şi obligatoriu, în raport cu teritoriul pe care îl polarizează. În ciuda unei
extensiuni reduse, zona urbană cu specializare complexă trebuie să concentreze atribute,
activităţi şi indicatori care să se răsfrângă asupra întregului sistem de localităţi. Astfel, dintre
atributele obligatorii ale acestei zone se remarcă:
Permeabilitatea, care să permită, prin intermediului axelor şi legăturilor funcţionale,
un schimb eficient de materii prime, produse finite, forţă de muncă şi informaţii, astfel încât
să se diminueze, până la estompare totală barierele economice, culturale şi sociale în raport cu
localităţile polarizate. Deosebit de importante sunt, în acest scop, manifestarea unor iniţiative,
atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea mediului de afaceri şi a întreprinzătorilor
particulari, în vederea identificării oportunităţilor de afaceri şi a activităţilor economice
capabile să diversifice şi să multiplice relaţiile dintre oraşul Agnita şi celelalte localităţi.
Atractivitatea şi convergenţa. Aceste atribute pot fi augmentate, în mare măsură, prin
acţiuni care să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a cadrului urban. În acest sens, se vor
întreprinde măsurile necesare pentru modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare a
oraşului, pentru modernizarea serviciilor educaţionale şi sanitare, în paralel cu adoptarea unei
politici de protecţie socială reflectată în facilităţi acordate tinerilor pentru construcţia sau
achiziţionarea unei locuinţe, astfel încât migrarea forţei de muncă tinere spre centrele urbane
de importanţă regională să fie stopată, inclusiv în cazul populaţiei tinere de la nivelul
localităţilor rurale.
Pe de altă parte, zona urbană trebuie să beneficieze de politici coerente de zonificare
urbană, care să faciliteze constituirea unei zone industriale şi de depozitare care să ofere
facilităţi superioare pentru desfăşurarea activităţilor economice. Asigurarea infrastructurii de
acces şi a reţelelor edilitare specifice unor astfel de activităţi trebuie să se constituie ca o
prioritate maximă pentru autorităţile locale, în contextul generării unii mediu prietenos şi
atractiv pentru diverşi investitori majori.
Adaptabilitatea zonei urbane derivă din capacitatea de a răspunde în mod favorabil
diferitelor necesităţi economice şi funcţionale în relaţie cu diversele cerinţe ale actorilor
implicaţi în dinamica spaţială. În acest sens, dotările aferente zonei industriale şi a
105

terminalelor de transport trebuiesc calibrate în vederea satisfacerii unor cerinţe multiple, atât
calitativ cât şi cantitativ. În plus, zona urbană trebuie să suplinească şi eventualele deficienţe
ale localităţilor rurale subordonate, constituindu-se ca un element de complementaritate
funcţională în raport cu acestea.
Pentru această zonă se conturează aşadar necesitatea adoptării unor politici integrate
de dezvoltare urbană în care reperele majore să fie reprezentate de îmbunătăţirea calitativă a
infrastructurii, serviciilor şi spaţiului locativ urban (1), şi de crearea unui subsistem economic
viabil şi dinamic (2). Pentru ambele axe de intervenţii este esenţială existenţa unor normative
de dezvoltare urbană clar formulate, care să înlăture incertitudinile, atât ale locuitorilor cât şi
ale potenţialilor investitori.
2. Zona rurală cu specializare complexă (agrar – industrială şi servicii)
Deşi cu o extensiune mai redusă, acestei zone trebuie să i se acorde importanţă
maximă întrucât, prin poziţionarea pe principalele axe de transport, prin conectivitatea ridicată
şi prin potenţialul agricol superior, poate reprezenta motorul dezvoltării întregului areal
studiat. Dezvoltarea intensivă a creşterii animalelor, practicarea culturii legumelor şi
zarzavaturilor în sistem intensiv (sere, solarii) şi prelucrarea primară a produselor agricole
atribuie acestor zone importante valenţe economice, asigurând maximizarea veniturilor pentru
populaţie. Pe de altă parte, dinamica superioară a producţiei agricole şi asigurarea unor fluxuri
constante şi ridicate de materii prime pentru industria locală este de natură să asigure
ocuparea unui procent ridicat al forţei de muncă în unităţile industriale locale. Necesităţile
mai ridicate ale acestor areale rurale impun şi asigurarea unor servicii, cum sunt cele de
consultanţă agricolă şi financiară, fie local, fie în centrul coordonator Agnita. În condiţiile
unei accesibilităţi ridicate a acestor localităţi şi a standardelor locative mai ridicate, se
conturează premisele de favorabilitate pentru diversificarea activităţilor economice locale, în
special a celor turistice, care trebuie să fie luate în calcul, fie ca activităţi complementare
pentru unele gospodării, fie ca alternativă de specializare maximă în cazul unor întreprinzători
locali.
Finalizarea proiectelor de modernizare a reţelelor edilitare, iniţierea altor proiecte care
să contribuie la modernizarea localităţilor sunt elemente care pot contribui la întărirea rolului
acestor localităţi (Alţâna, Nocrich, Marpod, Hosman, Vurpăr, Ţichindeal, Roşia, Cornăţel) în
cadrul sistemului de aşezări, şi a funcţiei agro-industriale în cadrul economiei regionale. O
importanţă deosebită trebuie acordată pregătirii şi atragerii specialiştilor care să fie capabili în
a gestiona eficient problemele teritoriale, începând de la optimizarea cadrului local construit,
până la accesarea fondurilor structurale în scopul finanţării proiectelor de dezvoltare locală.
Şi în cadrul acestor localităţi trebuie asigurată o zonificare bine conturată a teritoriului
administrativ al comunelor şi al intravilanelor, astfel încât să se asigure cadrul optim pentru
atragerea şi susţinerea unor activităţi industriale care să contribuie în mod decisiv la întărirea
funcţiei industriale. Delimitarea şi amplasarea unor zone destinate activităţilor industriale care
să fie definite ca atare în documentaţiile de urbanism la nivel local se constituie ca o
responsabilitate directă a factorilor locali, care vor avea în vedere şi asigurarea utilităţilor
specifice unor astfel de zone.
3. Zona rurală care necesită consolidări structural – sistemice
În cea mai mare parte a teritoriului studiat, precaritatea structurală a aşezărilor rurale şi
dependenţa de activităţile agricole extensive se constituie ca principalele atribute care necesită
intervenţii concertate şi susţinute atât prin mecanisme administrative cât şi financiareconomice.
Pe de o parte, este necesară dinamizarea acţiunilor autorităţilor locale în vederea
modernizării infrastructurii de acces şi a creşterii calităţii vieţii în toate aşezările rurale, ca
element de contracarare a fenomenelor migratorii. Pe de altă parte, sunt necesare acţiuni de
106

sprijinire a producătorilor agricoli locali în activităţi cum sunt atestarea ecologică a terenurilor
şi producţiilor agricole, asocierea în diferite forme, achiziţionarea utilajelor agricole şi
comercializarea produselor agricole.
O menţiune aparte trebuie făcută asupra necesităţii instituirii unor relaţii de coordonare
între centrul polarizator Agnita, zona rurală cu specializare complexă şi aceste areale rurale în
vederea stabilirii unor politici şi acţiuni, atât în domeniul fiscal, cât şi în cel administrativ –
teritorial care să nu genereze situaţii de concurenţă neproductivă, ci să creeze un climat de
susţinere reciprocă şi conlucrare.
Larga extensiune a suprafeţelor forestiere şi a celor pretabile pentru agricultura
ecologică se constituie ca o premisă de favorabilitate pentru diversificarea activităţilor
economice prin iniţiative legate de practicarea agroturismului şi turismului cinegetic.
Odată cu creşterea conectivităţii în urma modernizării căilor de acces trebuie avută în
vedere intensificarea legăturilor cu Agnita dar şi cu centrele urbane din proximitate:
Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Braşov.
Aşadar, intervenţiile necesar a fi realizate pentru această zonă trebuie să se
concentreze pe trei subsisteme teritoriale:
a. subsistemul natural, care necesită respectarea cu stricteţe a normelor de protecţie
în conformitate cu legislaţia în vigoare (ex. protecţia avifaunistică), şi totodată
păstrarea/reconstituirea unor stări cât mai puţin artificializate, ca premisă a
practicării unei agriculturi ecologice. În plus, sunt necesare intervenţii
pedoameliorative care să stopeze fenomenele de degradare a solului şi de creştere
a bonităţii agricole a acestora;
b. subsistemul economic, care se impune a fi regândit din perspectiva vitalizării şi
integrării în cadrul economiei specifice văii Hârtibaciului. Este necesară
modernizarea şi eficientizarea agriculturii (domeniu de acţiune în care autorităţile
locale trebuie să sprijine microfermele şi producătorii agricoli atât prin consultanţă
de specialitate cât şi prin consultanţă financiară), practicarea agriculturii ecologice,
desfăşurarea unor activităţi forestiere restricţionate, în scopul conservării
suprafeţelor forestiere, cu respectarea şi controlul strict al volumelor exploatate şi
acţiuni de întreţinere a pădurilor şi extindere, acolo unde este posibil, a
suprafeţelor forestiere. Nu în ultimul rând, revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale
(ex. prelucrarea artizanală a lemnului şi producerea de obiecte de uz gospodăresc),
adaptate cerinţelor locale şi regionale, trebuie să se constituie ca un reper
obligatoriu în cadrul acţiunilor de dinamizare a economiei localităţilor în cauză.
c. subsistemul construit, care prin adoptarea unor normative de dezvoltare teritorială
adecvate, trebuie să asigure condiţii calitative superioare de locuire.
Acţiunile ferme, concertate şi coordonate în cele trei subsisteme sunt de natură să
genereze mutaţii la nivelul componentei demografice, ca principal actor şi totodată beneficiar
al politicilor de dezvoltare teritorială, astfel încât, prin manifestarea relaţiilor de susţinere
reciprocă şi colaborare, să se genereze evoluţii pozitive în intervale temporale cât mai scurte.
4. Zona de influenţă a efectului de coridor asociat autostrăzii
Ca un element de perspectivă care se va constitui ca o premisă de maximă
favorabilitate pentru acest areal, trebuie luate în considerare efectele induse de prezenţa unui
segment al autostrăzii Transilvania în partea nord-estică.
Chiar dacă nu implică modificări în perioada imediat următoare, proiecţia implicaţiilor
teritoriale ale acestei axe de transport este necesar a fi luată în considerare încă din această
fază.
107

Dincolo de acţiunile preliminare aferente construcţiei autostrăzii (exproprieri, relocări
de reţele, etc.) la nivel local trebuie stimulate iniţiative economice care să se adapteze celor
două faze majore: construcţia autostrăzii şi exploatarea acesteia.
Pentru faza de construcţie a autostrăzii este oportună implicarea agenţilor economici
locali şi a forţei de muncă în activităţi cum sunt: transport (materiale de construcţii, persoane),
mentenanţă (ex. reparaţii auto), servicii (ex. asigurarea condiţiilor de hrănire pentru personalul
implicat în activităţile specifice, cazarea în condiţii mai avantajoase, asigurarea spaţiilor de
depozitare, etc.). Toate acestea pot să asigure în mod secvenţial, pe o perioadă determinată de
timp, venituri suplimentare atât pentru bugetele locale cât şi pentru populaţia din zonă.
După darea în folosinţă a autostrăzii se prognozează conturarea unui aşa-numit „efect
de coridor” asociat autostrăzii, în urma generării unor mecanisme specifice acestor situaţii.
Consistenţa şi lărgime acestui „coridor” depind însă de factorii locali, care pot favoriza sau
dimpotrivă inhiba astfel de manifestări spaţiale. Valorificarea prezenţei sectorului de
autostradă presupune adoptarea unor măsuri în care intervenţia factorilor locali şi iniţiativele
particulare trebuie să aibă caracter convergent şi coordonat. Printre astfel de măsuri se numără
şi următoarele:
informarea populaţiei asupra oportunităţilor deschise de o astfel de conjunctură
teritorială;
pregătirea unor activităţi economice complementare unei axe rutiere de importanţă
majoră: spaţii de depozitare, spaţii de cazare (moteluri, pensiuni turistice),
mentenanţă auto etc.;
atragerea unor activităţi şi investitori în locaţii preferenţiale (cu valoare strategică),
justificate de preţurile mai mici, anterior construirii autostrăzii (Brădeni, Netuş,
Noiştat, Iacobeni, Movile); implicarea autorităţilor locale în acest sens este
esenţială, prin contactarea unor agenţi economici viabili, capabili să ofere locuri de
muncă şi vigoare economiei locale.
În acest context, o menţiune aparte trebuie făcută asupra localităţii Brădeni, centru de
comună care prin poziţionarea în extremitatea nord-estică a teritoriului şi în imediata
proximitate a autostrăzii, se va constitui ca un nod funcţional care să valorifice selectiv
fluxurile vehiculate pe axa majoră de transport şi totodată va reprezenta elementul de legătură
cu sistemele teritoriale învecinate în partea nordică, estică şi sud-estică (Sighişoara, Odorheiu
Secuiesc, Braşov). Funcţia pe care trebuie să şi-o asume acest centru este cea de platformă de
primire şi redistribuire a fluxurilor de materii prime, produse finite şi semifinite, atât spre
interiorul teritoriului cât şi spre exteriorul acestuia. Neasumarea acestui rol riscă să genereze
izolarea compartimentului nord-estic al teritoriului prin secţionarea acestuia de către
autostradă, cu nedorite fenomene de fragmentare spaţială.
Raporturile spaţiale ale centrului polarizator Agnita cu sectorul de autostradă trebuie
să se concretizeze sub forma unui segment joncţional care să permită manifestarea optimizată
a fluxurilor de intrare – ieşire. Se conturează astfel oportunitatea ca întregul teritoriu să
beneficieze de existenţă a două noduri (cu funcţie duală, de receptare şi redistribuire) care să
integreze teritoriul analizat în cadrul fluxurilor de importanţă regională şi naţională.
Cap. 4. CHOREMA DEZVOLTARII TERITORIALE
Chorema reprezintă un model de maximă generalizare şi abstractizare cu privire la
starea, dinamica şi modul de organizare a unui teritoriu. Aceasta prefigurează patternurile
teritoriale pentru implementarea viitoarelor structuri antropice, direcţiile de evoluţie a
aşezărilor, teritoriile optime pentru dezvoltare şi cele critice care reclamă măsuri specifice de
reabilitare, ariile cu potenţial de dezvoltare şi cele subdezvoltate.
108

Elaborarea modelului chorematic de dezvoltare se bazează pe o serie de teorii (teoria
spaţiului polarizat, teoria reţelelor, teoria axelor de forţă, teoria polilor de creştere, teoria
comportamentului, teoria clusterelor, teoria fractalilor) şi concepte de dezvoltare (conceptul
de sistem, conceptul de regiune, conceptul de potenţial, conceptul de normă, conceptul de
prag, conceptul de echilibru, conceptul de resursă, conceptul de dezvoltare durabilă etc.) cu
rol de fundamentare ştiinţifică a acţiunilor de modelare teritorială. Sinteza acestor teorii şi
concepte care stau la baza dezvoltării teritoriale se concretizează sub forma unui nou concept
inovator de dezvoltare – conceptul de reţea integrată sau spaţiu polarizat.
Conceptul de reţea integrată reprezintă în gândirea promotorilor organizării teritoriului
o componentă operaţională de bază, cu rol de vectorizare în delimitarea şi stabilirea locaţiei
diverselor categorii de sisteme teritorial-geografice, naturale sau antropice, existente sau în
devenire. Ea reproduce arhitectura intimă a spaţiului dat, pornind de la interrelaţiile organice
dintre elementele mozaicului teritorial, a nivelurilor sale de structurare şi funcţionare.
La baza dezvoltării acestui concept au stat de-a lungul timpului numeroase teorii şi
modele de referinţă ce au avut ca menire impulsionarea gândirii, înţelegerii şi construcţiei
structurilor teritoriale. Dintre modelele clasice amintim pe cele ale lui Heindrich von Thünen,
A. Weber, W. Christaller, V. J. Reilly, iar dintre modelele contemporane pe cele ale lui J.
Forrester, B. Rodoman, B. Mandelbrot etc. În literatura românească de specialitate preocupări
în aprofundarea teoretică a paradigmei susmenţionate au avut G. Gusti (1974), A. Molnár, A.
Maier, N. Ciangă (1975), Cocean, P (2005), iar mai recent I. Ianoş (1987, 2000), care au
realizat aplicaţii ale acesteia la teritoriul naţional.
OBIECTIV STRATEGIC 11. Conturarea în sistemul teritorial Valea
Hârtibaciului a unui sistem teritorial optimal deschis, eficient şi rezilient
Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 11
11.1. Întărirea interrelaţiilor urban-rural în vederea transformării Văii
Hârtibaciului într-o regiune program cu atribute de polarizare
Prin model chorematic al Văii Hârtibaciului se propune adoptarea unei noi configuraţii
teritoriale care să fie în concordanţă cu teoria spaţiului polarizat adaptat la contextul local.
Modelul propus este extrapolat pentru dezvoltarea de perspectivă până în anul 2050.
Implementarea măsurilor specifice etapei de dezvoltare de scurtă durată creează
premise favorabile pentru derularea celor din etapa următoare, avându-se ca scop final
structurarea optimă a teritoriului analizat şi localizarea concordantă cu potenţialul existent a
componentelor antropice.
Viitoarea dezvoltare a regiunii are ca şi elemente de control şi vectori de dinamică
următoarele elemente:
patternul natural al teritoriului cu elementele geologie, morfologice, hidrologice,
climatice şi biotice ale acestuia;
paternul demografic şi socio-cultural;
dezvoltarea plan-spaţială policentrică a judeţului;
valorificare superioară a potenţialului natural şi cultural în scopuri turistice;
crearea unei noi structuri a ramurilor economice productive;
neutralizarea proceselor şi fenomenelor de risc;
direcţionarea vectorului dezvoltării spre nord şi creşterea rolului transfrontalier;
modernizarea aeroportului internaţional;
administraţia locală şi capacitatea acesteia de a atrage fonduri în cadrul
programelor europene de dezvoltare.
109

Elementele dominante care pot să dea personalitate dezvoltării regiunii în următoarea
perioadă sunt consolidarea statutul de centru subregional al oraşului Agnita, constituirea
sistemului polinuclear de centre supracomunale de dezvoltare, conturarea unor clustere
industriale noi bazate pe cunoaştere, repoziţionarea regiunii în raport cu coridorul
transeuropean TEN-T, autostrada Transilvania şi magistralele feroviare 200 şi 300.
Concurenţa intra- şi interregională în ceea ce priveşte atragerea fondurilor destinate
dezvoltării, dar şi procesele tot mai evidente de descentralizare obligă regiunea Văii
Hârtibaciului la adoptarea unei strategii agresive de marketing şi management teritorial ca
singura soluţie pentru reducerea decalajelor de dezvoltare socio-economică şi scoaterea sa din
actuala izolare:
1. Finalizarea tranziţiei spre o economie competitivă;
2. Dezvoltarea plan-spaţială polinucleară prin măsuri de susţinere a oraşului Agnita şi
centrelor de gravitaţie supracomunală;
3. Punerea în valoare a poziţiei geografie centrale, prin amplificarea tranzitului rutier
şi feroviar;
4. Ameliorarea considerabilă a factorilor de mediu şi eliminarea surselor de poluare;
5. Managementul eficient a riscurilor naturale prin reducerea vulnerabilităţii la
inundaţii şi la secetă;
6. Valorificarea superioară a potenţialului turistic natural, dar mai ales a celui
antropic;
7. Constituirea carcasei ecologice prin integrarea reţelei ecologice NATURA 2000.
Valea Hârtibaciului beneficiază de o individualizare spaţială remarcabilă, realizată
prin contrast între teritoriul său, definit de o structură şi funcţionalitate specifică, cu o
dinamică lentă, de tip autarhic, şi culoarele marginale mult mai active. Deşi raportarea între
cele două tipuri de entităţi nu-i este favorabilă, punându-se în evidenţă un decalaj major în
ceea ce priveşte indicii dezvoltării economico-sociale, individualizarea ca sistem spaţial
original devine o premisă a afirmării viitoare, în condiţiile infuziei de capital, iniţiative şi
interese în dezvoltarea acestuia.
Imaginea unor centre urbane sau rurale ideale este departe de a prinde contur. În plus,
acestea îşi modifică continuu fizionomia, structura şi mai ales funcţionalitatea. În cazul de
faţă, Valea Hârtibaciului reprezintă un areal slab urbanizat, cu accente pronunţate de
tradiţionalism, derivate din predominanţa caracterului rural al acestui spaţiu geografic. În
vederea consolidării sistemului regional al Văii Hârtibaciului şi a fluidizării relaţiilor din
interiorul acestuia sau cu unităţile teritoriale învecinate, propunem câteva măsuri, precum:
accentuarea polarizării exercitate de centrul urban Agnita prin dezvoltarea
comerţului şi serviciilor (inclusiv calitativ!), afirmarea unei agriculturi ecologice,
creşterea sectorului tehnologic, creşterea competitivităţii antreprenorilor,
dezvoltarea căilor de transport, asigurarea unui management al colectării,
transportului şi depozitării deşeurilor sau extinderea teritorială planificată, cu o
prezervare a spaţiilor naturale. Între centrul de „comandă” al regiunii, Agnita, şi
celelalte localităţi rurale se instituie relaţii de cooperare, cu orientare predilectă
spre încurajarea unor relaţii de competitivitate, cel puţin cu centrele
supracomunale existente.
Înscriindu-se aceluiaşi concept de dezvoltare teritorială durabilă, oraşul Agnita are,
teoretic, toate atributele pentru care ar putea deveni un autentic centru urban
durabil, respectiv:
aprovizionarea cu resurse locale şi distribuţia echitabilă a acestora;
110

înscris unui areal cu accentuate valenţe ecologice, Agnita poate deveni el
însuşi un oraş ecologic, prin îmbinarea şi reglarea relaţiilor dintre spaţiile
construite (mai cu seamă rezidenţiale), cele valorificate agricol şi spaţiile
verzi;
o îmbinare oportună a arhitecturii moderne cu patrimoniul vernacular (ce
trebuie restaurat, conservat şi promovat ca atare), în echilibru cu mediul
înconjurător;
un mediu deschis schimbului de informaţii şi de desfăşurare a activităţii
creatoare a resursei umane;
un areal în care este asigurat sentimentul de identitate şi de siguranţă;
un oraş policentric, capabil să asigure dezvoltarea spaţiului rural.
diversificarea ofertei de servicii specifice unor aşezări rurale, investirea acestora
cu noi funcţiuni, rezultate dintr-o activitate economică susţinută (în speţă
actualele centre supracomunale). Este cazul comunelor Marpod, Nocrich, Roşia şi
Brădeni, situate în apropierea prezentei urbe a regiunii şi la distanţe relativ
apropiate, prin terţiarizarea economiei.
promovarea unei economii urbane, ştiut fiind faptul că în cadrul spaţiului urban
acţionează principalii actori decizionali, investitorii şi mai ales aici se înregistrează
cea mai mare concentrare a populaţiei, principalul beneficiar al efectelor acesteia,
a cărei evoluţie tinde în mod firesc spre o creştere a standardului de viaţă;
transformarea regiunii într-o nişă ecologică, ce ar echilibra dezvoltarea urbană;
pentru stimularea competitivităţii, un accent mărit va fi pus pe stabilirea unor
relaţii de parteneriat între autorităţile locale şi regionale din sectorul public cu cel
privat, pe de o parte, şi între autorităţile administraţiei publice locale în special
între localităţile apropiate, pe de altă parte.
integrarea întregului teritoriu al Văii Hârtibaciului într-o carcasă ecologică
definitorie pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare economico-socială durabilă
propuse în strategia de faţă.
Fig. 3. Modelul conceptual al unei reţele ecologice (după I. M. Bouwma, ed., ECNC, 2001)
111

Carcasa ecologică 3 , ca şi punct de integrare finală a Reţelei ecologice Natura 2000, se
constituie din nuclee primare de conservare a biodiversităţii (ROSPA0099 Podişul
Hârtibaciului), nuclee secundare (ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu;
ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare; zone de reconstrucţie ecologică şi coridoare
ecologice (trasee de migrare – răspândire).
Ca şi măsură de scurtă durată se impune inventarierea tuturor ariilor naturale şi
protejate spaţiile verzi, spaţiile umede, pădurile productive, suprafeţe agricole (livezi
îmbătrânite, păşuni invadate), terenuri virane, terenuri afectate de procese de eroziune) ce se
pot impune ca şi zonele tampon, respectiv coridoare ecologice.
Cap. 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ
Necesitatea fixării unor instituţii, în competenţa cărora trebuie încredinţate
mecanismele dezvoltării teritoriale, însoţite de stabilirea unor obiective operaţionale clare şi a
instruirii unui personal abilitat a constituit un alt mobil al prezentei strategii de dezvoltare.
Dacă aplicăm dictonul „Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului!”, actorii locali şi regionali ar
trebui să joace rolul definitoriu în luarea unor decizii ce privesc în primul rând comunitatea
din care provin, şi în folosul căreia s-ar realiza totodată descentralizarea şi autonomia
financiară, economică, administrativă.
Propunem, aşadar, fiinţarea unor instituţii şi luarea unor măsuri instituţionale menite a
propulsa teritoriul investigat, cu precădere în cazul unei descentralizări locale, în câteva
domenii de acţiune de mare impact, după cum urmează:
racordarea regiunii la unităţile teritoriale învecinate deficitară, în pofida unui
mare avantaj poziţional, neexploatat eficient, poate fi îmbunătăţită prin crearea
unor căi de comunicaţie, ce stau sub semnul interconectivităţii şi maximului de
eficienţă, fie că vorbim despre construcţia autostrăzilor A3 sau A1, fie de cea a
reţelei transeuropene de transport (TEN-T). Mai mult decât binevenită este
constituirea unor puncte nodale de conexiune (Poieniţa, Nucet, Noistat, Netuş,
Movile), care prin dezvoltarea sectorului terţiar, în general, şi a serviciilor de
transport, turistice sau comerciale, în particular, vor putea fi transformate în
centre de polarizare, cu o influenţă locală, susţinerea din partea autorităţilor
locale în acest sens fiind salutară.
în vederea dezvoltării economice se va pune accentul pe creşterea competitivităţii
mediului antreprenorial, pe valorificarea eficientă a resurselor locale, pe un
management riguros al resursei umane sau pe optimizarea structurilor economice
cu cerinţele actuale şi viitoare ale societăţii. Modalităţile de ieşire din această
„izolare centrală” fac recurs la înfiinţarea unor unităţi de retail modern (Agnita,
Nocrich) şi a extinderii unor unităţi comerciale existente, atât în spaţiul urban,
dar şi în centrele supracomunale, lipsa acestora determinând o polarizare spre
centrele cu o sferă de influenţă zonală sau regională, extrateritoriale. Vecinătatea
Autostrăzii Transilvania reprezintă o altă oportunitate de fiinţare a unor unităţi
comerciale de profil (mai cu seamă alimentar), centre precum Brădeni sau
Iacobeni servind drept locaţii de amplasare a acestora.
3 Această structură se impune şi ca una din măsurile eficiente de contrabalansare a efectelor modificărilor climatice.
112

absorbţia populaţiei, cu efecte sociale pozitive (dacă luăm în calcul reducerea
numărului de şomeri, găsirea unui loc de muncă pentru populaţia aptă de muncă,
posibilitatea afirmării tinerilor într-un mediu dinamic şi inovator), poate fi
realizată prin crearea unui incubator de afaceri, parc industrial şi a unui parc
logistic, urbea Podişului Hârtibaciu putând cunoaşte o accelerare şi o consolidare
a rolului de „centru”, gravitaţia exercitată asupra aşezărilor rurale fiind mai mult
decât evidentă;
transformarea „periferiei” în „centru”, fenomen invers dar din ce în ce mai optim
ca decongestionare a spaţiului urban, pe de o parte, sau ca ridicare a calităţii vieţii
în aşezările rurale, pe de altă parte, se poate realiza prin apariţia unor agenţi
economici locali sau cu renume în centrele regionale sau internaţionale.
înfiinţarea unui Centru Regional de Consultanţă Agricolă (Agnita),
complementar cu deschiderea unor centre de consultanţă industrială sau
comercială, ar deschide ochii oricărui anteprenor, sporindu-i şansele de aplicare
şi de obţinere a unei finanţări de proiect. Pe de altă parte, printre obiectivele
acestora, accentul ar cădea pe formarea unor specialişti în consultanţă,
organizarea unor cursuri de perfecţionare (pe categorii diferite, de pildă
producători, distribuitori, manageri instituţii de intermediere a contractării
proiectelor), editarea şi distribuirea unor materiale promoţionale legate de
posibilităţile de accesare a unor proiecte etc.;
creşterea gradului de mecanizare a agriculturii, realizarea unor producţii animale
şi vegetale superioare, intensivizarea agriculturii pot fi remediate prin instituirea
unor forme de asociere agricolă, înmulţirea asociaţiilor şi/sau microasociaţiilor
de producători (Agnita), în sarcina cărora ar intra crearea unei reţele de
comercializare a produselor agricole. Ba mai mult, prin intermediul extinderii
reţelei HoReCa s-ar asigura o producţie şi o desfacere a bunurilor şi produselor
locale.
apariţia unor centre de artizanat (Agnita, Mihăileni, Bruiu), unde meşteşugurile
tradiţionale prind viaţă şi unde generaţia tânără învaţă cultul respectului pentru
moştenirea strămoşească şi pentru perpetuarea nealterată a acesteia;
încurajarea apariţiei şi dezvoltării sistemului privat, cu o eficienţă mult mai mare
şi cu un grad de accesibilitate crescut, fie că vorbim de instituţii educaţionale
(grădiniţe: Agnita, Alţâna, Iacobeni, Nocrich, Roşia, Nou şi Vurpăr; şcoli
gimnaziale: Agnita, Chirpăr, Iacobeni, Roşia, Nou, Vurpăr), sanitare (dispensare
teritoriale: Coveş şi Ruja, Pelişor, Vărd, Noiştat şi Stejărişu, Dealu Frumos,
Mihăileni) sau culturale. Fie publice, fie private, se impune acoperirea carenţelor
din sistemul de sănătate prin dezvoltarea serviciilor stomatologice (Alţâna,
Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod şi Mihăileni) şi a apariţiei
farmaciilor (Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal şi
Mihăileni);
Un alt aspect de care se va ţine cont îl constituie realizarea unor parteneriate între
şcoli şi diverşi agenţi economici prin implicarea elevilor, pe durata şi la finele
absolvirii ciclului de învăţământ, în structuri economice de profil.
113

pentru ridicarea standardului educaţional, propunem crearea unor instituţii de
învăţământ liceale la Daia şi Iacobeni, pentru a ridica accesul elevilor la
frecventarea acestui ciclu de învăţământ, nevoiţi să se deplaseze în centrele
urbane din afara teritoriului şi crearea unei extensii universitare (Agnita), cu
specializări adaptate specificului local şi cu posibilităţi crescute de angajare în
câmpul muncii (a se vedea, de pildă, specializări forestiere, turistice, zootehnice
etc.)
soluţionarea unor deficienţe în ceea ce priveşte asistenţa sanitară, medicina în
şcoală, modalităţile de petrecere a timpului liber poate fi realizată făcând apel, în
primul rând, la înfiinţarea unor centre de plasament sau a unor cabinete
medicale şcolare (Coveş, Ruja, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr,
Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr), centre de
tratament şi recuperare (Agnita), a unor cluburi sportive sau terenuri de sport;
sfera culturală, al cărei obiectiv ţintă îl constituie atracţia unui flux de turişti şi
ridicarea gradului de cultură al comunităţii, îşi poate îmbunătăţi performanţele
prin înfiinţarea/modernizarea caselor memoriale (Agnita, Alţâna, Ghijasa de Sus,
Ighişu Vechi, Brădeni, Dealu Frumos, Nocrich, Fofeldea, Ţichindeal, Daia),
apariţia unor biblioteci (cu un fond de carte actualizat), instituirea unui Muzeul
Etnografic al Văii Hârtibaciului, amenajarea unor ateliere de creaţie populară
sau apariţia unor ziare locale.
avântul luat de sectorul economic turistic poate fi amplificat şi la nivelul Văii
Hârtibaciului, mai ales datorită imensului potenţial natural, dar nici cel antropic
nu poate fi neglijat, prin înfiinţarea unui centru de informare turistică (Agnita),
unde pot fi accesate informaţii legate de vizitarea arealelor protejate, cât şi
măsurile ce se impun a fi respectate de orice turist, sau pot fi propuse trasee
tematice, apoi fortificarea infrastructurii va fi realizată prin apariţia, modernizarea
şi diversificarea serviciilor unor unităţi de cazare, precum: pensiuni
agroturistice, campinguri şi refugii, tabere şcolare.
114

Evidenţierea impactului potenţial asupra ariilor, habitatelor şi speciilor din zonă
Propunerile şi măsurile din cadrul PATZ au un caracter general de reglementare şi în
consecinţă:
- nu modifică suprafaţa zonelor împădurite de pe teritoriul studiat;
- nu produc schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipului fundamental de pădure;
- nu distrug populaţii de plante sau animale de interes conservativ ridicat;
- nu alterează semmificativ habitatele utilizate de speciile de păsări, mamifere, amfibieni,
reptile şi nevertebrate;
- nu influenţeaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate de interes
comunitar;
- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a
ariilor naturale protejate de interes comunitar;
- nu produc modificari ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apa sau flora şi faună, care definesc
structura şi/sau funcţia ariilor naturale protejate de interes comunitar;
De asemenea, în cadrul PATZ nu sunt reglementate funcţional suprafeţe identificabile
şi nu se propune extinderea suprafeţei intravilanelor.
Implementarea masurilor propuse în PATZ, cum sunt reabilitarea /extinderea
infrastructurii rutiere, de apă şi canalizare, nu fac decat să ducă la remedierea unor situaţii
punctuale de poluare a apelor de suprafaşă şi solului, în zonele de impact, şi implicit la
îmbunătăţirea conditţilor de mediu.
Din analiza posibilelor impacte pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de
conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 se poate trage concluzia ca
implementarea PATZ nu va afecta în mod semnificativ nici o specie sau habitat pentru care au
fost declarate siturile SCI si SPA.
115

Măsurile de reducere a impactului planului asupra habitatelor şi speciilor de interes
comunitar din zonă
În cadrul procesului de implementare a obiectivelor prevăzute în cadrul planului se vor
avea în vedere măsuri de reducere a impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes
comunitar din zonă.
Măsuri cu caracter general:
- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea 49/2011,
precum si prevederile OUG 195/2005 cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea
154/2006 – Cap. VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale;
- Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru managementul
ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, singur
sau in combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus unei evaluari adecvate a efectelor
potentiale asupra ariilor naturale de interes comunitar din teritoriul PATZ, avand in vedere
obiectivele de conservare ale acestora;
- Titularii de planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta semnificativ SPA si / sau SCI
din zona, vor solicita si vor respecta avizul administratorului/custodelui ariei protejate si a
APM locale;
- Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de management si a
regulamentului pentru administratorul ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele
fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara
activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate;
- Plantarea oricarei specii de arbori in interiorul SCI si SPA se va face numai cu acordul
administratorului/custodelui;
- Se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de
administratorii ariilor / siturilor NATURA2000;
Măsuri cu caracter specific:
- pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia
speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) si 4
B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie
nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise: orice
forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul
lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
116

- perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de
migratie;
- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;
- deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;
- se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile specific.
Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;
- culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;
- perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si de
migratie;
- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea;
- comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare vie
ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat;
- deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de zgomote.
Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului
Competenţele de monitorizare vor fi stabilite în cadrul grupului de lucru şi vizează în
special titularul proiectului, respectiv MDRT şi autoritatea competentă de mediu, respectiv
Agenţia Regională pt. Protecţia Mediului. Cele două instituţii vor organiza, pe baza stucturii
actuale a grupului de lucru, un comitet de monitorizare care va avea activitate pe toată
perioada de implementare a planului.
Având în vedere caracterul de plan director pe care îl are PATZ şi faptul că obiectivele
şi măsurile propuse nu produc efecte imediate, considerăm că procedura de monitorizare se
poate desfăşura cu frecvenţă anuală şi se va finaliza prin elaborarea unui raport de
monitorizare.
Dacă dinamica socio-economică şi environmentală o impune, activitatea comitetului
de monitorizare poate avea loc şi cu frecvenţă crescută, în funcţie de situaţiile excepţionale
apărute.
Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii PATZ prin urmărirea
realizării indicatorilor propusi.
O parte a datelor necesare pot fi colectate prin activitatea curentă de către Agenţia
Regională de Protecţia Mediului Sibiu cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu. Obiectivul
117

principal este acela de a construi o bază de date sistematică ce să constituie punctul de plecare
pentru propunerile de modificare şi revizuire ulterioare.
În acest sens a fost elaborată o „lista scurtă” de indicatori cuantificabili care să fie
urmăriţi periodic (anual) pe toate palierele implementarii măsurilor din PATZ. Cu alte
cuvinte, pentru a asigura consistenta si coerenta datelor, propunem realizarea unei baze de
date, în care aceleasi cerinţe de bază privind inputurile să fie aplicabile proiectelor şi
facilităţilor locale, judeţene sau regionale. Setul de indicatori vizaţi este prezentat în tabelul de
mai jos.
Planul de monitorizare a obiectivelor de mediu
Nr.
crt
Componentă de monitorizare Indicatori cantificabili Observaţii
1 Îmbunătăţirea caltăţii aerului prin Indicatorii de calitate ale Pe baza informaţiilor obţinute
reducerea poluării datorate surselor
mobile (traficului rutier)
aerului
de la ARPM
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent
monitorizării
realizării
2 Gestiunea responsabilă cantitativă şi Debite
Evaluarea calităţii apelor de
calitativă a resurselor de apă, Indicatori de calitate
suprafaţă se apreciază pe baza
conservarea calităţii naturale a surselor
rezultatelor analizelor
de apă
obţinute de la SGA şi ARPM
3 Reabilitarea şi dezvoltarea Număr locuitori (gospodării) Evoluţia se raportează la
infrastructurii existente de alimentare racordaţi la sistem de indicatorii determinaţi în anul
cu apă, înfiinţarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă precedent realizării
alimentare cu apă în spaţiul rural şi Număr localităţi rurale monitorizării
asigurarea cu apă a zonelor deficitare racordate la sisteme
din punct de vedere cantitativ şi/sau centralizate
calitativ (în care nu se pot dezvolta Lungimea reţelei de distribuţie
sisteme cetralizate);
apă potabilă
4 Controlul şi limitarea poluanţilor Număr staţii de epurare Evaluarea calităţii apelor
evacuaţi prin apele uzate în apele modernizate
uzate se apreciază pe baza
naturale, reabilitarea şi extinderea Număr staţii de epurare rezultatelor analizelor
sistemelor de canalizare şi a staţiilor de construite
obţinute de la ARPM
epurare atât în mediu urban cât şi în Număr lociutori echivalenţi
mediu rural;
racordaţi
Evoluţia se raportează la
Lungimea reţelei de canalizare indicatorii determinaţi în anul
Indicatorii de calitate ape precedent realizării
uzate
monitorizării
5 Prevenirea poluării solului şi a apei Suprafaţă de teren afectată de Pe baza informaţiilor obţinute
subterane, managementul durabil al poluare
de la APM
zonelor caracterizate de poluarea Număr evenimente
accentuată a solului şi apei subterane Număr situri contaminate Evoluţia se raportează la
identificate
indicatorii determinaţi în anul
Număr situri remediate precedent realizării
Suprafaţă remediată
Indicatorii de calitate ale
apelor subterane
monitorizării
6 Reducerea poluării mediului datorita Număr facilităţi construite Pe baza informaţiilor obţinute
depozitării deşeurilor, reducerea Cantităţi de deşeuri
de la operatorii de salubrizare
118

cantităţilor de deşeuri depozitate prin
stimularea colectării selective a
deşeurilor, inclusiv ale celor
periculoase şi industriale;
7 Asigurarea unui management adecvat
ariilor protejate existente pe teritoriul
judeţului, protecţia şi managementul
corespunzător al ariilor protejate de
interes comunitar-reţeaua Natura
20000 (SPA, SCI);
8 Adoptarea practicilor ecoturistice,
inclusiv în managementul vizitatorilor
ariilor protejate
9 Menţinerea echilibrului ecosistemelor
forestiere, respectarea regimului silvic
de gospodărire a pădurilor, exploatarea
raţională a ecosistemelor naturale;
10 Creşterea nivelului de calitate a vieţii,
îmbunătăţirea condiţiilor de calitate ale
mediului în spaţiul urban (creşterea
suprafeţelor spaţiilor verzi intra-urbane
şi periurbane şi diminuarea agresiunii
antropice asupra celor existente)
protecţia peisajului natural şi cultural
11 Îmbunătăţirea sănătăţii umane şi
crearea sistemului de monitorizare a
evoluţiei în raport cu calitatea mediului
12 Reducerea riscului natural (seism,
alunecări de teren, inundaţii),
protejarea vieţii umane şi a bunurilor
expuse la acest risc;
13 Asigurarea unui sistem suport eficient
de gestionare al informaţiei de mediu,
creşterea gradului de implicare a
populaţiei în procesul de luare a
deciziilor.
municipale generate
Cantităţi de deşeuri
municipale depozitate
Cantităţi de deşeuri colectate
separat (pe tipuri), inclusiv a
celor biodegradabile (dacă
este cazul)
Număr arii protejate care au
custode
Indicatori de calitate (starea
ariilor)
Număr obiective ecoturistice
Număr obiective ecoturistice
în arii de interes
Număr vizitatori
Suprafeţe defrişate
Suprafeţe împădurite
Suprafeţe spaţii verzi
Număr facilităţi turistice
Număr obiective de
învăţământ
Număr obiective ale
patrimoniului cultural afectate
de degardare sau îmbunătăţire
Număr îmbolnăviri provocate
de evenimente de poluare ale
apei aerului şi datorate
gestionării deşeurilor
Număr evenimente (seisme,
inundaţii, alunecări de teren)
Număr localităţi afectate
Număr persoane afectate
Număr acţiuni de
conştientizare
Număr apariţii în mass-media
Număr dezbateri publice
119
şi de la ARPM
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării
Informaţii de la APM, şi
administratorii ariilor
protejate
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării
Inspectorat Silvic, ocoale
silvice.
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării
Informaţii de la ARPM şi
consilii locale
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării
Autoritatea de Sănătate
Publică, ISU, ARPM, Garda
de Mediu
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării
Consilii locale, ISU, Garda de
Mediu, ARPM
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării
Informaţii de la, ARPM,
GNM, consilii loocale, ONGuri,
agenţi economici
Evoluţia se raportează la
indicatorii determinaţi în anul
precedent realizării
monitorizării

Glosar de termeni
Amenajarea teritoriului
♦ „ansamblul acţiunilor de pregătire a unui teritoriu, prin executarea unor lucrări de
echipare, asanare, nivelare, plantare, defrişare etc., pentru a-l face corespunzător
unor destinaţii şi funcţiuni stabilite prin studiile de sistematizare a teritoriului
respectiv”.
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,
Edit. Corint, Bucureşti, p. 21)
Arie specială de protecţie avifaunistică
♦ „sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în conformitate cu
reglementările comunitare”
(Ordonanţă de urgenţă nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice, art. 4, f, în M.O. nr. 625/4 dec. 2000)
Autonomie locală
♦ „dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a
soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le
reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii”.
♦ Aceasta poate fi administrativă şi financiară.
(Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale,
în M.O. nr. 204 din 23 aprilie 2001)
Beneficiar
♦ „organismul, autoritatea, instituţia sau societatea comercială din sectorul public
sau privat, unitatea administrativ-teritorială, organismele prestatoare de servicii
publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, responsabile pentru
iniţierea şi implementarea proiectelor aprobate spre finanţare în cadrul unui
program operaţional”.
(Ordonanţa nr. 29 din 31 ianuarie 2007, art. 1,
alin (2), lit. G, în M.O. nr. 86 din 2 februarie 2007)
Choremă
♦ un alfabet al spaţiului, compus din mai multe forme elementare (linia, punctul,
aria, fluxul, pasajul, reţeaua, variaţia şi gradientul). Patru dintre ele (punctul, linia,
aria şi reţeaua) posedă, fiecare în parte şapte semne elementare menite a ilustra
decupajul, cadrilajul, gravitaţia, contactul, tropismul, dinamica teritorială şi
ierarhia.
(Brunet, R., Dollfus, O., 1990, citat de Cocean, P., 2002, Geografie regională,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 116-118)
Cluster
♦ O grupare de firme, agenţi economici şi instituţii apropiate din punct de vedere
geografic şi care au atins un anumit prestigiu pentru a dobândi un anumit mod de
lucru dar şi posibilitatea de a propune servicii, resurse, furnizori şi competenţe
specifice.
(http://ec.europa.eu/enterprise/glossary/index_fr.htm,
Accesat în 17 aprilie 2009)
120

Coeziune teritorială
♦ dezvoltarea teritorială armonioasă şi echilibrată, prin eliminarea disparităţilor şi
valorificarea potenţialului existent
Descentralizare
♦ acordarea unei autonomii administrative organelor locale
(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,
Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 283)
Dezvoltare durabilă
♦ „dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite
posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor”.
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 99)
Dezvoltare regională
♦ ansamblu de norme, politici şi strategii aplicate unei regiuni geografice prin
pârghii politico-administrative dar şi prin iniţiative obşteşti sau private în vederea
afirmării economice şi a optimizării nivelului de trai al locuitorilor spaţiului dat.
Disparităţi
♦ „lipsă de legătură, de armonie, de potrivire între elemente”
(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,
Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 308)
Extravilan
♦ „caracteristic teritoriului aflat în afara spaţiului construit sau pe cale de construire
al unei localităţi”
(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,
Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 362)
Fonduri structurale
♦ instrumente financiare oferite de Uniunea Europeană în vederea eliminării
disparităţilor socio-economice şi, implicit, a realizării coeziunii socio-economice.
(Hotărâre nr. 497 din 01.04.2004 privind stabilirea cadrului
instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea
instrumentelor structurale, art. 2 (1), în M.O. nr. 346 din 20.04.2004)
Intravilan
♦ „zonă care cuprinde suprafaţa construită a unui oraş sau a unui sat”
(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,
Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 503)
Localitate
♦ „aşezare omenească formând o unitate administrativă”
(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,
Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 579)
Loc central
♦ teorie formulată de Walter Christaller (1933), conform căreia fiecare aşezare
urbană va avea un teritoriu subordonat egal cu mărimea, uniform disipată, a
vectorilor de gravitaţie regională.
121

Organizarea teritoriului
♦ acţiune de restructurare şi repoziţionare a elementelor componente ale spaţiului
aferent, precum şi de redefinire a relaţiilor şi interrelaţiilor dintre ele. Scopul final
al acţiunii este înlăturarea disfuncţiilor existente şi optimizarea funcţiilor sale în
perspectivă.
Parc industrial
♦ „O zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare
ştiinţifică şi/sau de dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potenţialului
uman şi material al zonei”.
(Ordonanţa nr. 65 din 30 august 2001 privind constituirea şi funcţionarea
parcurilor industriale, art. 1(2), în M.O. nr. 536/1 sep. 2001)
Parc ştiinţific/tehnologic/de cercetare
♦ „o zonă în cadrul căreia se desfăşoară activităţi de învăţământ, de cercetare, de
transfer tehnologic al rezultatelor cercetării şi valorificarea acestora prin activităţi
economice”.
(Ordonanţa nr. 14 din 24 ianuarie 2002 privind constituirea şi funcţionarea
parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, art. 1 (2), în M.O. nr. 82/1 feb. 2002)
Patrimoniu
♦ „totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare economică, precum şi a bunurilor
materiale la care se referă aceste drepturi, care aparţin unei persoane (fizice sau
juridice)”
(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,
Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 759)
Patrimoniu natural
♦ Sunt incluse în acest concept:
- monumentele naturale,
- formaţiunile geologice şi fiziografice şi zonele cu un habitat distinct al
speciilor faunistice şi floristice ameninţate,
- siturile naturale sau zonele naturale
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 156)
Patrimoniu construit
♦ Sunt incluse în acest concept :
- monumentele (opere de arhitectură, de sculptură, bunuri arheologice,
inscripţii),
- ansamblurile (grupuri de construcţii),
- siturile (lucrări ale omului sau opere rezultate din activitatea umană).
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 156)
Periferie
♦ „parte marginală a oraşelor care s-au extins spontan şi anarhic, prin depăşirea
limitelor teritoriului urban iniţial sau a incintelor fortificate”. În perimetrul său
structurile de tip urban tind să se dizolve. Reprezintă, prin terenurile ei, spaţiul
potenţial de expansiune a oraşului.
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 234)
122

Polarizare
♦ fenomen generat de creşterea rolului unei localităţi rurale sau urbane asupra zonei
lor înconjurătoare. El are la bază principiul gravitaţiei masei, energiei şi intereselor
spre polii de creştere reprezentaţi îndeosebi de centrele urbane cu un potenţial de
atracţie polivalent.
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 243)
Politici de dezvoltare
♦ „mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în scopul
realizării unei strategii”.
(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)
Protecţia mediului
♦ „activitate umană conştientă, ştiinţific fundamentată, îndreptată spre realizarea
unui scop concret constând în prevenirea poluării, menţinerea şi îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă pe Pământ”.
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 178)
Reconstrucţia ecologică
♦ „activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din
ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale), ori de amenajare a
unor noi ecosisteme, cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior”.
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 185)
Regiune geografică
♦ un teritoriu delimitat după criterii peisagistice, structurale, funcţionale şi mentale
ce îndeplineşte atributele unui sistem optimal deschis. Ea apare ca un spaţiu
geografic de gravitaţie centripetă, cu feed-back echilibrat.
Regiune urbană
♦ „ansamblu de oraşe, legate între ele din punct de vedere morfologic, structural şi
relaţional, caracterizându-se printr-o întindere relativ mare şi un anumit
policentrism”
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,
Edit. Corint, Bucureşti, p. 271)
Regionare
♦ acţiunea de delimitare a regiunilor. Are la bază o sumă de criterii între care se
detaşează cele funcţionale, peisagistice sau mentale. La scară inferioară, este
similară zonării (zonificării).
(The Dictionary of Human Geography, Third Edition, p.72; Cocean, P., 2002,
Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 67-91)
Resursă
♦ „element material sau abstract care poate fi folosit pentru satisfacerea unor nevoi
sau necesităţi umane. Conceptul de resursă este direct influenţat de nivelul de
dezvoltare al societăţii umane şi de sistemul de valori practicat”.
♦ Resursele pot fi: naturale (mineralele, sursele de energie, clima, solul, vegetaţia,
peisajul), antropice şi capitale (elementele construite de om).
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,
123

124
Edit. Corint, Bucureşti, pp. 274-275)
Reţea de localităţi
♦ „totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă funcţională) ale
căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii
desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politicoadministrative
etc.)”.
(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)
Rezervaţie naturală
♦ „spaţiu protejat care reuneşte acele suprafeţe de teren şi de ape ce sunt
destinate conservării unor medii de viaţă caracteristice şi care pot fi de
interes botanic, zoologic, forestier, paleontologic, geologic şi
geomorfologic, speologic, limnologic sau mixt”.
(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 195)
Rezilienţă
♦ capacitatea unui sistem teritorial (regiune, zonă) de-a se adapta şi persista
în timp şi spaţiu. Dintre factorii decisivi ai rezilienţei menţionăm: adaptarea
la schimbările climatice, criza resurselor, presiunea antropică,
competitivitatea interregională, globalizarea etc.
(http://www.resalliance.org/564.php, Accesat în 7 aprilie 2009)
Servicii
♦ „totalitatea activităţilor desfăşurate de un individ sau de personalul unei
firme, în vederea satisfacerii unor nevoi sau în interesul unei persoane sau
grup de persoane şi care nu are drept consecinţă transferul proprietăţii
asupra unui bun”.
(Stăncioiu, Aurelia-Felicia, 1999, Dicţionar de terminologie
turistică, Edit. Economică, Bucureşti, p. 180)
Sisteme de aşezări
♦ „ansambluri constituite prin seturi de relaţii de interdependenţă între mai multe
aşezări (urbane şi rurale), în aşa fel încât orice modificare importantă la nivelul
unei unităţi elementare semnificative poate genera modificări asupra
caracteristicilor similare altor aşezări”.
(Ianoş, I., Humeau, J.-B., 2000, Teoria sistemelor de aşezări umane.
Studiu introductiv, Edit. Tehnică, Bucureşti, p. 34)
Spaţiu mental etnografic
♦ „teritoriul umanizat de o populaţie cu aceleaşi tradiţii, obiceiuri, port popular etc.”
(Cocean, P., 2002, Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, p. 58)
Strategie de dezvoltare
♦ ansamblu coerent, ştiinţific argumentat, de obiective şi soluţii, generale sau
sectoriale, etapizate în intervale temporale, privind dezvoltarea economică şi
socială a unui teritoriu dat.
Structura teritoriului

♦ totalitatea elementelor, naturale şi antropice, fizice sau mentale, dintr-un spaţiu
dat, precum şi relaţiile instaurate între ele. Factor fundamental al planificării şi
organizării teritoriului.
Teritoriu
♦ „întindere de pământ delimitată prin graniţele unui stat sau ale unei unităţi
administrative şi supusă suveranităţii statului respectiv”
(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,
Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 1086)
Urbanizare
♦ Proces de dezvoltare a oraşelor existente, prin creşterea numărului urbelor şi a
locuitorilor acestora. Dinamica sa actuală este extrem de accelerată, înmulţirea
numărului de oraşe şi creşterea, extinderea celor existente fiind procese larg
răspândite. Concomitent însă cresc şi problemele generate de evoluţia anarhică,
necontrolată a unor oraşe (poluare, insuficienţa infrastructurilor, a locurilor de
muncă, delincvenţă etc).
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 339)
Zonare funcţională
♦ „împărţirea unui teritoriu în raport cu anumite elemente economice, sociale,
tehnice”
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,
Edit. Corint, Bucureşti, p. 351)
♦ „parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi
viitoare”
(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)
Zonă de influenţă
♦ un spaţiu aflat sub incidenţa acţiunii polarizante a unei localităţi urbane (în
anumite situaţii chiar a unor aşezări rurale). Extensiunea şi configuraţia spaţială a
zonei este dictată de potenţialul de atracţie al centrului, de poziţia geografică, de
talia oraşului, de modul de desfăşurare a liniilor de forţă ale teritoriului sau de
competiţia regională a centrelor atractoare.
(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 353)
Zonă protejată
♦ „suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a
unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care,
prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri
restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi
volumetrie”.
(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)
125

Bibliografie
Antonescu, Daniela (2003), Dezvoltarea regională în România, Edit. Oscar Print, Bucureşti
Bailly, A. S. (1998), The Region: A basic Concept for understanding local Areas and Global
Systems, în Cybergéo, Fragments of regional science in honour of Jean Paelinck,
article 42, pp. 1-6
Beaujeu-Garnier, Jaqueline, Chabot, G. (1971), Geografia urbană, Edit. Ştiinţifică,
Bucureşti
Benedek, J. (2004), Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională, Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca
Berca, M. (1998), Strategii pentru protecţia mediului şi gestiunea resurselor, Edit. Grand,
Bucureşti
Bold, I., Crăciun, A. (1999), Organizarea teritoriului. Edit. Mirton, Timişoara
Cocean, P. (2002), Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Cocean, P. – coord. (2004), Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest.
Coordonate majore, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Cocean, P., Filip, S. (2008), Geografia regională a României, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca
Cocean, P. (coord.) (2007), Amenajarea teritoriilor periurbane. Studiu de caz- zona
periurbană Bistriţa, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca (lucrare distinsă
cu premiul Consiliului Superior al Registrului Urbaniştilor din România, 2008)
Constantin, Daniela Luminiţa (2000), Introducere în teoria şi practica dezvoltării
regionale, Edit. Economică, Bucureşti
Erdeli, G. (1999), Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti
Grecu, Florina (1992), Podişul Hârtibaciului. Elemente de morfohidrografie, Edit.
Academiei, Bucureşti
Hall, P. (1999), Oraşele de mâine. O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX, Edit.
All, Bucureşti
Ianoş, I. (2004), Dinamica urbană. Aplicaţii la oraşul şi sistemul urban românesc, Edit.
Tehnică, Bucureşti
Ianoş, I., Humeau, J.-B. (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane. Studiu introductiv,
Edit. Tehnică, Bucureşti
Ianoş. I., Heller, W. (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări, Edit. Tehnică, Bucureşti
Ioncică, M., Petrescu, Eva Cristina, Popescu, Delia (2004), Strategii de dezvoltare a
sectorului terţiar, Edit. Uranus, Bucureşti
Ionescu, Claudia, Toderaş, N. (2007), Politica de dezvoltare regională, Colecţia Uniunea
Europeană, seria Europa mea, Edit. Tritonic, Bucureşti
Ionescu V. R., Marchiş, Gabriela (2006), Strategii de dezvoltare comunitară şi regională,
Edit. Fundaţiei Economice Danubius, Galaţi
Johnson, J. H. (1967), Urban Geography, Pergamon Press
Lajugie, J., Delfaud, P., Lacour, C. (1985), Espace regional et aménagement du territoire,
Dalloz, Paris
Lupan, E. (1997), Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti
Manoliu, M., Ionescu, Cristina (1998), Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului, Edit.
H.G.A., Bucureşti
Mereuţă, C., Ţurlea, G., Oncescu, C. (2003), România 2007: industria prelucrătoare: pieţe
şi potenţial, Edit. Finmedia, Bucureşti
Mihăilescu, N., Grigore, I. (1981), Resurse minerale pentru materiale de construcţii în
România, Ghid practic, Edit. Tehnică, Bucureşti
Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca
126

Popescu, Claudia Rodica – coord. (2003), Disparităţi regionale în dezvoltarea economicosocială
a României, Edit. Meteor Press, Bucureşti
Soroceanu, V. (2000), Creşterea economică şi mediul natural, Edit. Economică, Bucureşti
Surd, V. (2003), Geografia aşezărilor, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Surd V, Bold I., Zotic, V., Chira, Carmen (2005), Amenajarea teritoriului şi infrastructurii
tehnice, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Vădineanu, A. (1999), Dezvoltarea durabilă. Teorie şi practică, vol. I, Edit. Universităţii din
Bucureşti
Vincze, Maria (2000), Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici, Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
*** (1968), Sibiu. Harta geologică 1:200 000, Editată de Comitetul de Stat al Geologiei,
Institutul geologic, Bucureşti
*** (1974) Atlasul secării râurilor din România, IMH şi IGFCOT, Bucureşti
*** (1992) Atlasul Cadastrului Apelor din România, INMH & AquaProiect, Bucureşti
*** (1994), The Dictionary of Human Geography, Third Edition, Edited by R.J. Johnston, D.
Gregory, D.M. Smith, Blackwell Publishers Ltd., UK
*** (1994), The Enciclopedic Dictionary of Physical Geography, Second Edition, Edited by
B.W. Atkinson, K.J. Gregory, I.G. Simmons, D.R. Stoddart, D. Sugden, Blackwell
Publishers Ltd., UK
*** (1996), Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a, Edit. Univers
Enciclopedic, Bucureşti
*** (1997), Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România, Guvernul României şi
Comisia Europeană, Programul Phare, Bucureşti
*** (2002), România. Mediul şi reţeaua electrică de transport, Atlas geografic, Academia
Română, Institutul de Geografie, Ministerul Industriei şi Resurselor,
C.N.Transelectrica S.A., Edit. Academiei Române, Bucureşti
*** (2003), Politica de dezvoltare regională, Seria Micromonografii – Politici europene,
Institutul European din România, Bucureşti
*** (2004), România. Calitatea solurilor şi reţeaua electrică de transport, Atlas geografic,
Academia Română, Institutul de Geografie, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice
“Gh. Ionescu-Siseşti”, I.C.P.A., Ministerul Economiei şi Comerţului,
C.N.Transelectrica S.A., Edit. Academiei Române, Bucureşti
Legislaţie
*** (1991), Hotărâre nr. 255 din 05.04.1991 privind înfiinţarea Regiei autonome „Institutul
de montanologie”, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 96/3 mai 1991
*** (1995), Lege nr. 137 din 29 decembrie 1995. Legea protecţiei mediului, în Monitorul
Oficial nr. 304/30 decembrie 1995
*** (1998), Ordonanţa de Urgenţă nr. 24 din 30 septembrie 1998 privind regimul zonelor
defavorizate, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 378 din 2 octombrie 1998
*** (2000), Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional, secţiunea a III-a, zone protejate, în Monitorul Oficial, Partea I.
Legi şi decrete, nr. 152/12 aprilie 2000
*** (2000), Ordonanţă de urgenţă nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 625/4 decembrie 2000
*** (2001), Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea
a IV-a – Reţeaua de localităţi, în Monitorul Oficial nr. 408 din 24 iulie 2001. Partea I.
Legi şi decrete nr. 128, Regatul României, an XIII
127

*** (2001), Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 204/23 aprilie 2001
*** (2001), Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,
anexa nr. 2, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 373/10 iulie 2001
*** (2003), Ordonanţa de Guvern nr. 850/27.10.2003 referitor la procedura de încredinţare
sau distribuire a custodiei arealelor naturale protejate, în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 793/11 noiembrie 2003
*** (2004), Hotărâre nr. 497 din 01.04.2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru
coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 346/20 aprilie 2004
*** (2004), Hotărâre nr. 1470/2004 din 09.09.2004 privind aprobarea Strategiei naţionale
de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 954/18 septembrie 2004
*** (2004), Legea privind stimularea înfiinţării şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi
mijlocii: nr. 346 din 14 iulie 2004, în Monitorul Oficial, partea I, Legi şi decrete, nr.
681/29 iulie 2004
*** (2006), Legea nr. 289 din 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, în Monitorul Oficial al României,
partea I, nr. 606/13 iulie 2006
*** (2007), Ordonanţa nr. 29 din 31 ianuarie 2007 privind modul de alocare a
instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de
stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicateîn
gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul
convergenţă, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 86/2 februarie 2007
Documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului
*** (2004), Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest (PATR), Beneficiar:
Consiliile judeţene din Regiunea de Nord-Vest, Proiectant: Facultatea de Geografie,
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca.
*** (2005), Plan de amenajare a teritoriului zonal – PATZ – periurbanul municipiului
Bistriţa, Beneficiar: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Proiectant: Facultatea de Geografie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca.
*** (2005), PATJ (Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean) Sibiu
*** (2005), Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, decembrie 2005, Guvernul României
*** (2006), Cadrul strategic naţional de referinţă 2007-2013, aprilie 2006, Guvernul
României
*** (2006), Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice”, iunie
2006, Ministerul Economiei şi Comerţului
*** (2007), Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” 2007-2013,
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
*** (2008), Conceptul strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030, octombrie 2008,
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
*** Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor
128

1. Calitatea mediului – Propuneri
2. Populaţia şi aşezările – Propuneri
Borderou de piese desenate
3. Echiparea tehnică a teritoriului – Propuneri
4. Zonificarea teritoriului şi funcţiile economice – Propuneri
5. Turismul – Propuneri
6. Infrastructura educaţională şi sanitară – Propuneri
129