Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova

Partea 5. DOMENII SPECIFICE DE INTERVENŢIE
PILONUL 1. Sistemul judecătoresc
Obiectivul strategic: Consolidarea independenţei, responsabilităţii, eficienţei, imparţialităţii şi transparenţei sistemului judecătoresc
Abordarea problemelor sistemului judecătoresc al Republicii Moldova în cuprinsul prezentei strategii a fost orientată în trei direcţii strategice: 1.1
Asigurarea accesibilităţii şi independenţei; 1.2. Sporirea transparenţei şi eficienţei; 1.3. Ridicarea profesionalismului persoanelor implicate în
efectuarea justiţiei şi responsabilităţii acestora. Pentru fiecare din direcţiile strategice a fost elaborat un şir de domenii de intervenţie specifică, aşa
cum este arătat în tabelele de mai jos.
1.1 Asigurarea accesibilităţii şi independenţei
În pofida eforturilor întreprinse de Republica Moldova în vederea consolidării independenţei şi accesibilităţii sistemului judecătoresc, anumite
probleme au rămas nesoluţionate, iar unele necesită o abordare conceptual nouă.
Din perspectiva accesibilităţii sistemului judecătoresc se atestă carenţe privitor la capacitatea redusă de comunicare cu publicul a instanţelor
judecătoreşti; neparticiparea societăţii la controlul calităţii performanţei sistemului judecătoresc la nivel individual şi cel al instanţei judecătoreşti;
deficienţe în asigurarea cu numărul stabilit de judecători a unor instanţe judecătoreşti şi costuri prea mari pentru întreţinerea acestor instanţe;
cheltuieli de judecată necorelate şi nerezonabile etc.
Potrivit Raportului de evaluare, la capitolul independenţa sistemului judecătoresc mai există deficienţe semnificative în domeniul asigurării
adecvate a finanţării şi autogestionării. Astfel, chiar dacă bugetul alocat sistemului judecătoresc creşte din an în an, Republica Moldova cu o rată de
0.18% din PIB nu reuşeşte să atingă media CEPEJ de 0.24% la alocarea unei proporţii din venitul naţional instanţelor de judecată. De asemenea, a
fost atestată capacitatea insuficientă a sistemului judecătoresc la nivel individual şi instituţional de a asigura planificarea şi evaluarea reală a
necesităţilor bugetare. În acelaşi timp, Raportul de evaluare a identificat şi o serie de deficienţe ale procedurilor de desemnare, numire în funcţie,
auto-reglementare şi procedurilor de responsabilizare disciplinară în cadrul sistemului judecătoresc, fiind inter alia stabilit caracterul ineficient al
sistemului de numire, calificare şi promovare a judecătorilor, mentalitatea „clubului închis” al sistemului judecătoresc cu privire la accesul la
profesie şi promovarea ierarhică, precum şi lipsa controlului regulatoriu a profesiei de către CSM.
În scopul asigurări accesibilităţii şi independenţei sistemului judecătoresc sînt necesare intervenţii sistemice şi durabile orientate spre: consolidarea
cadrului instituţional al instanţelor judecătoreşti; crearea condiţiilor necesare pentru asigurarea unui înalt nivel de deschidere a instanţelor
judecătoreşti faţă de justiţiabili şi societate în ansamblu; reglementarea criteriilor stricte şi clare pentru numirea în funcţia de judecător şi funcţiile
administrative din cadrul instanţelor; consolidarea capacităţilor instituţiilor de autoadministrare a sistemului judecătoresc; ameliorarea capacităţilor
de planificare strategică şi evaluare reală a necesităţilor din cadrul instanţelor judecătoreşti; majorarea finanţării instanţelor judecătoreşti.
12