APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

More documents

Recommendations

Info

2 Un alt autor al crime, Neculae Nedelea, a fost prins, spune Vointd, In inutul FA- &ea. Consiliul general al judetulul Ilfov, a prevazut in bugetul sag suma de 500 let pentru infrintarea de bibliotecT rurale. I se comunA VoinÇi cA in noaptea de 10 Ianuarie condamnatil pe viata Iordache Marin Gealep, de 30 ant, Ilie Iordache, de 30 ant, Ion Marin, de 18 ant, Constantin Dumitru, de 35 ant, Matheid Dinu, de 30 ant, Nicolae Iordache Dumitru, de 15 ani, Ion PArvu, de 23 ant, Merin Dumitru zis i Savu, de 22 ant, Trandafir Zabetu, de 19 ant, si Nicolae Matheia Pint* de 25 ant, cari se aflad in arestul preventiv din Caracal, ag reusit sa. spargä arestul sá fuga. S'aü luat masurt energice pentru prinderea lor. Totì condamnatit de mat sus aunt tigant din Craiova. Licitatia ce era fixatä pe ziva de 22 Ianuarie, pentru vinzarea de ved, In corp intreg in centrul Bucurest, a moaiilor coprinse in publicatiunile ministerulul agriculturil Inserate In Monitorul 0 ficial Nr. 193 si 207 din 2 ai 18 Decembre 1887. s'a amAnat pentru ziva de 26 Februarie. La 2'5 Ianuarie se va tine licitatie puorala, atat in localul ministrerului cât ai la prefecture de Tulcea ai la administratiunile plAsilor respective, pentru arendarea a 25 cariere ale Statulut. Arendarea se face pe termen de la con- &mare ai pana la 1 Ianuarie 1891. In ziva de 8 Februare se vor vinde prin licitatie publicA, In localul prefecturel de Vlasca ai la comuna respectivA, 65 stalljent lemne resultatt din curAtirea frontierel despre Dunare intre pichetele 7-11 ai 12-13 pendinte de comuna Slobozia, judetul Vla sea. Conditiunile penfru vinzare se pot vedea atat la prefectural, cat ei la comuna respect ivA. La 25 Ianuarie se vor vinde prin licitatie, in loealul hinroulut vainal Tulcea, 1 310 kiiogre me franghil, .96 duzine fesuri, 105 bueAtt eana furl i un euf6r. In zilele 15-20 Iannarie se vor vinde prim licitatitme, la primAria Herta, strada Principala, avert ee s'ad sechestrat pentru neplata dArilor datorite. Averea sechestratA este : 142 bol, 66 vact, 11 gonitort, 10 manzati, 9 gonitoare, 18 mAnzate, 47 vitet, 6 buhat, 12 ligheane de alamA, 16 perne de puf, 8 pilote idem, 2 cat de trAsurA, 40 sfesnice de alamA, 1 policandru de alama, 3.000 kilograme popusoid in ciucAlAb. Se scoate din nod in adjudecatiune reparetie podulut peste Vedea, langA Alexandria. Valoarea luerArilor de executat este de lel 6.878, bent 24, dupe devis. Licitatiunea se va tine la minister ai la prefecture judetulut Teleorman, in ziva de 27 Ianuarie 1888, la orele 4 dupti amiazt. FOITA c ROMAYIBI LIBBRE 13 Ianuarie 1888 2 SHEA IN RUCATE1) (Unnare fi fine) SA fi vazut acuma pe mAsa Wirt ai plansete. Nu mat atia ce sA-T fad. ea stial vindece mat curend. Noptile le fAcea zile priveghindu-1 la boalg. lar dacä o ajunse oboseala, de nu mat putea sta in picioare, Imparateasa puse pe fata et din ma, ea pe un orn de credintA, sA ingrijeasel de dansul, i apot, cAnd una cand alta erat nelipsite de lang patul rAnitulut. Cuvintele cele blAnde i intepte ale fete, mangAerile et cele dulel i neprefAcute, smerenia et, desteptarA In Mime bolnavulut o simare ce nu o avusese papa atuncl ; iar mat mult de ett toate, cum atia ea sA umble de binii &ànd IT primenea ranele, facu pe fiul de imparat sA o iubeascä ca pe o soa, cAct pare cal' alina durerile, cAnd punea ea inane pe rAnile lut. Inteun dupA pranz, dupit ce se Meuse mat bine, cand sta de vorM cu mAsa, el it zise : 1) Din Rerieta nova. Citim in Epoca : D. Toncescu, prim-redactor al revistel literare Peleiul, simtindu-se ofensat de d. A. VlahutA, care inteo piesta de versurT intitulata «O cronica rimate I, a judecat cam aspru productiunile sale, a insArcinat pe dot din amicil sat, d-nit Alexandru Macedonsky cApitan Luchide, sA cearA t eparatiune d-lut VlAhuta. Acesta domnt mergend la d-nul A. VIAhutA aú fost imediat prat de dAnsul in raport cu d-nil B. StefInescu (de la Vrancea) Radu Golescu. DupA o lungA discutie cu martoril d-lut Toncescu, d. StefAnescu (de la Vrancea) Radu Golescu aù declarat cA nu pot autoriza pe clientul lor sA se beta, dAnsul ne fAcend alt ceva decAt a uza de dreptul sad de criticA a cArut libertate trebue sA fie respectatii. D. C. G. Pegacov s'a confirmat In functiunea de primar al comunel urbane Craiova. D. G. Manoliu s'a confirmat in functiunea de primar al comunel urbane Bead. Gh. Chitu, C. D. Budigteanu, gi C. M. Misir sunt numitI ca membril In consiliul de administratiune al regiel monopolurilor Statului, In posturile rmae vacante prin egirea membrilor citzutY la sorti. DECORATIUNI S'a conferit distinctiunile mar jos indicate urmAritorilor ofitert ai grade inferioare din batalionul 3 vinAtort Ordinul steana Româniel : Cavaler. Popescu (Dirnitrie), capitan. Ordinul coroana Romania : Cavaler. Dimitriu (Tanase), capitan-ajutor , Maeltrescu (Dimitrie), capitan; Constantinescu (Iordan), cApitan ; Dimitrescu (Ion), medic de regiment clasa II Medalia serviciul credincios : Clasa 1AnghelutA (Constantin), sergent-major ; Carausescu (Ion), idem ; Cordoneanu ,Constantin), sergent.Clasa II, Florea (Ni colae), sergent-major ChirilA (Alexandru) idem ; Marinescu (Gheorghe), sergent. Moi sescu (Gheorghe). idem. Sandulesou (Gh-,orghe), idem Dimitrescu (Emanoil), idem, Lapuseseu (Nicolae), idem, _A P A Tureia qi Rusia le când cu incheerea aliantei intre Pu6eri1e centrale europene, i chiar in timpul din urmA, pe cand s'aii manifestat temerl serioase In privinta posibiliatii de a se mAntine pacea, s'a vorbit putin despre atitudinea rolul ce ar avea sA joace Turcia intr'un eventual rësboia. Poarta parea a fi coprinsA de un fel de nepasare set indiferentA in aceastA epocA de neliniste, in care bArbatii de stat al tuturor statelor europene cantArese cu nervositate sansele de r6sboiü si pace. AceastA liniste din Stambul se explica din imprejurarea cA Sakir-pasa, ambasadorul turc la Petersburg, a adresat Sultanulul asi- - ti ce, mama, mie mi-ar fi voia sA ma insor. Bine, mAteuta, bine. Mai bine de 0nar, decal sA intri In valurile lumil. caute maica o fatA buna de imparat, ai de neam ai de treabA. Ea e gasita., manal. i cine este ? o atia ? SA nu te supert, mama, dacA ti-oia spune. Mie mi-a rAmas inima la fata dumitale din casA. O iubesc, mama, ca pe sufletul med.. Din cate fete de imparatt ai de domni am vazut, nict una nu mi-a plAcut ea dense. Ea mi-a robit inima. Se impotrivi imparAteasa oare cum, carmi ea ; dar nu fu cu putintA sA intoarcA pornirea fiulut el, de la aceastA insurAtoare. DacA vazu ai vazu el alt-fel nu se poate, cA fata ce'§I alese fiul et stt o ia de nevastA este cuminte, blandA, cu bunti judecatA, i mat presus de toate este smerita., einstitA i vredniett, se invoi i dense. Remise acum sA induplece i pe imparatul, baiatului, ca sA, primeascA i dAnsul alegeren fiulul lor. Pentru aceasta nu fu mare greutate ; cAel atat muma, cat i fiul chzurA cu rugAciune, i lAudarA pe fatA cum atiurA et mat bine. Logodira decT, Imparatul i imparAteasa, pe fiul lor cu fate din casA a imparAtesel, hotArArA i nunta. and incepurA a face poftirile la nuntA, logodnica fiulut de imparat se rugA cu cerul cu ptimantul, ea la nuntA sA pofteascA pe imparatul cutare, pe tatAl el, adicA ; ROMANIA LIBERA gurArl precise, cA Rusia n'are de gand sA turbure pacea Europa §i cA aglomerarile de trope la granita occidentalA a imperiulul rusese vre-o insemnAtate deosebitA. Subt impresiunea calmantA a acestor asigurArl s'a fost emis acum câteva séptamânl un decret, prin care se concediati reservele concentrate. InsA in zilele din urmA aü inceput i consilierh Sultanulul sA se scuture de apatia lor. El bAgarä de seamA in fine, cA relatiile lui Sakir-pasa nu concordaù cu imprejurArile de fapt. Informatiunile din alte capitale aduserá Portif convingerea, cA Rusia continua a se arma inteo mesurA amenintAtoare i cA adunA necontenit trupe la granita austro-germanA. Ast-fel i bArbatil de stat turci pierdurA credinta in frumoasele asigurAri, venite din Petersburg, i incepurA sA se pregAteascA si el pentru orice eventualitate. UrmA un noü decret al Sultanului, prin care se dispune, eh recrutarile BA se facA in grabA i in zilele din urrna administratia militant a primit ordinul, ca sA se execute cat mai repede toate mesurile defensive militare la Adrianopul i prin imprejurime. Negresit ca Rusia cu gre-6 poate face iluzia, cit inteun eventual rèsboi4 austro-rus va avea pe Turcia in partea sa. Deacea Rush par a lua de pe acum mësuri, spre a atrage ocupa fortele militare turcesti in altA parte, iar nu in Europa. InteadevAr Kölnische Zeitung primeste dela Marea Neagra o scrisoare, in care se zice, cit Rusia va incerca sA atace pe Turcia prin Asia mica i sA pue maim pe unele provinch turcesti din acea regiune. Rush et:nose bine acele tent, ftitt cA aunt foarte bogate si de o mare in emnatate politica. De acolo nu e departe niel India, nicl Corp-tantinopolea. Deacea e prea prababil, cA Rusia va cAuta cu orice pret sa ocupe aceste ter! pretiou se, cu :AAA muï mult, et un pretext are tot-dauna lit indemanA i anurne imprejurarea. cA Turcia nu e Iii stare a se achtta de indemilitatea de rèsboia, ce datoreate IncA dela 1878. PARTEA ECONOMICA M4carea econotuici In terile strAine Mesagiul pregedinteluI Statelor-Unite Cestiunea grAuluf in Germania. Tractatul de comercig intre Germania gi Austria flbsboiul de tarife intro Franta gi Italia. Ni s'a infAti§at in mat multe rindurt ocasiunea pentru a intretine pe cititorit nostri despre escedentul eonsiderabil al veniturilor asupra cheltuielilor In bugetul Statelor-Unite ale Americel. In cele din unit veniturile ag crescut in aaa grad In cat Preaedintele Uoiret declarA, prin ultimul sag mesagia, eit se percepe 400 milioane mat mult de cat este trebuincios pentru Intampinarea cheltuielelor StatuluT. Ca urmare d. Cleveland propune micsorarea impositelor cu aceste 400 milioane. AceastA sumA s'ar putea scAdea din veniturile interioare, care se urea la 580 milioane do- se feri insA d'a spune cut-va cA este fata acelut impgrat. Socril primira facA voia, ai poftirA la nuntA i pe acel imparat. In ziva cununiilor venirA totl musafira la nuntA. Se incepurit veseliile i tinurA toatA ziva, ea la imparatl, de, ce sA ziel. Seara se Intinse o mast d'alea imperAteatile, cu fel de fel de mAncArt, de btuturi, de plAcinte, ei de alte bunAtAti, de lingl i degetele and le vet malice. Mireasa poruncise bucttarilor ce bucate st &easel. Ea inst cu maim ei gAti d'o parte toate acelea felurt numal pentru un musafir. Apot dete porunca unel slue eredincioase ea st bage bine de seanati ca aducand la mast bucatele gAtile de dense, sit le pue dinaintea imperatulut poftit, dupA rugAciunea et Dart st ingrijeascA st nu le pue dinaintea altat cui-va, el e primejdie de moarte. Sluga cea credincioasA fAcu intocmat precum i se poruncise. DupA ce se aaezasert tott poftitil la mast, Incepurt a mama ai a se veseli cat nu se poate spune. Imperatul cel poftit, edict tattl mireset manca ai nu prea. ¡net de and venise, el se tot uita la mireast ai pare al zicea iMma ce-va, dart venea stt creazt ochilor. PasAmi-te el Ist semuia copila, ai neputAndu'el da seama de cum ajunsese ea sA se mtrite duptt un fecior de imperat, nu cutezä st ziet nimanul nimie. Vezi et trudele i necazurile ce suferise 1111111111111MINIV larT, i anume : 345 milioane din impositul situl asupra spirtoaselor, 140 milioane de la tutun i 95 milioane de la bere. Preqedintele nu recomandA Inst micsorarea acestor tacse, pentru el nicT o materie nu este mal pine cualificatA pentru a suferi itnpositul fArà ea poporul sA sufere In trebuintele sale esentiale. De aceea d. Cleveland propune ea st se scazA din venitul vamilor cele 400 milioane, diet zice densul tariful veinal american este defeetuos, nedrept si nelogic. Dupit aceste euvinte InsA, dibaciul preaedinte se grAbeste a addogi In mesagiul sad : «Nu va propun de a suprima eu desavirsire taesele vamale. Trebue ca ant indelungat1 sit mat procure guvernulut veniturt si in remaniarea tarifulut nostru interesele luerAtorilor americant si ale industriet vor fi bine ocrotite,. Dupa, un veac de mundt, sub ocrotirea celut mat protector tarif, industria americant a luat o desvoltare care i permite a lupta asta-zi cu multe articole de provenientA strtinA. De aceea fiiind-ct veniturile vamale at ajuns la colosala sumA de 950 milioane ai din care 400 milioane sunt de prisos dupl declaratiunea presedintelui, el propune o reducere a unora dintre tacsele vamale Din cele 950 milioane, 300 provin din tacse puse asupra productelor alimentare asupra vitelor, 70 din materiiie primite brute, 100 din materiile prime, cart a fost supuse unel preparatiunt, 275 enilioane din articolele manufacturate gi 200 din articolele de lucs. Mijlocirea tacselor este de 46 la 0/0 din valoare. Pre§edintele s'a mArginit a propune reducerea tacuelor asupra laneT brute si nu a mal mentionat niel un alt articol. Congresul are sit discute propunerea prepdintelut, i o lupta crancent are st se ineingt intro protectionisti i putinil liberschimbiatt americant. Putem prezice de pe acurn et succesul va fi al protectionistilor, de oare-ce Insust mesagiul presedintelut este departe de a fi liber schimbist, i dupA cat se vede, el tinteazA reducere de tacse asupra materielor prime trebuincioase industriet americane ai asupra substantelor alimeraare. In cat despre industrie, cu tot progresul ce a realisat, suntem sigurt ea americanil nu vor renunta la tacsele lor vamale protectoare In tot casul ferice, de tara aceea care, ca Statele-Unite, i juns aiba atatea venituri in eAt sA simtt trebuinta de a reduee imeAsitele cu sutele de milioane. Si sa, eotAm ea aceasta esuberanta de veniturt este datorita acelel legislatilini proteetoare carcia amerieaniT datoreste in mare parte progresul agriculturet si industriet lor precum $i inavutirea lor fara, seaman In vre-o parte a lumet. ,51 presa steina ne maT numeste pe nol $ovinisti, cand propunem niste taxe moderate, pentru a protege cate-va industril nascande. cu toate acestea, un american, d. Henry George, a seris acum de curand un volum de aproape 500 pagint in favoarea liberulut-schimb. Inst i scriitorul american este dibacid ; el in locul veniturilor trase din vAml propune sA se Infiinteze imposite asupra rentel parnantulut PracticT cum sunt, americani vor citi cartea distinsulul publicist. inst vor urma a protege produetiunea i munca naVonalt. De abia se votase in Franta urcarea taxelor asupra cerealelor i guvernul german se grAbi a propune parlamentulut o lege pentru protegiarea agriculture! nationale. Inca de la 1879, cAnd sad inaugurat noua politica proteetoare in Germania, s'ad votat taxe asupra cerealelor streine. Mica la Inceput, 1 leu 25 pentru 100 de kilograme, taxa a fost ureatt in 1885 la 3 lel bieata fatit, o schimbase de cum o Ilia tatt-sat. Si indemnandu-se de pofta cu care mancad mesenit, ar fi voit i dAnsul sA mttrance i st se veseleasct ; dart duph ce gustA odatt sat de doua, orb din bucate, se opri. Sluga care It adueea bucatele, le ridica Intregt, neatinse. Se mira acest imparat cum de tott mesenit manAnct cu poftä niate bucate care pentru dansul n'aveat Met un gust. Se incumese i intreabt pe vecinul din dreapta. Acesta II raspunse et ast-fel de bucate bune n'a mancat de nu tine minte. GustA i imperatul din talerul vecinulut, vezu et bucatele sunt bune. Asemenea Merl ai la vecinul din stinga. It last gura apt dupa, bucatele cele bune ce gustase de la vecint ; foamea il da zor sA imbuce ai el ; dart cine putea sA mtnAnce bucatele care i le aducea lut ? RAMA ce rAbdti ; de rusine lua el cAteo-datA si din bucatele ce i se aduceat, ea sit nu se fact de rAs intre mesenl dar Incolo nimic. In cele din urmit, nu se mat putu opri, ci ridicanduse in sus, zise cu glas mare : Bine, Imperate, maT chemat la nunta fiuluT tad, ea stial bap joc de mine ? Val de mine, Maria ta ; cum poate stt't1 treact prin gAnd una ca aceasta ? Dupt cum vede toatt Adunarea, te einstese pe dumneata ca pe totl cei-laltl tmperati, farA deosebire. Ba st me ertt, imperate, bucatele tutulor mesenilor sunt bune de mAncat, numal ale mele nu. 57 asupra grauluT i sectret. Agricultorit ugmultumitt si cu aceastt taxA reeclamart, cancelarul imperiulut propuse. cAtre sfir- *itul hit 1887, Indoirea taxel, edict 7 leT 50 pentru 100 kilogram. sat 37 lel 60 la Parlamentul a scazut taxa la 6 leT 25 pentru 100 kilograme, sat 31 lei 25 la chi% ceea ce face cel putin 35 la Butt din valoarea graulut. Este de notat et agricutura germant produce prea putin peste trebuintele populatiuneT. AstAzi se IntrebuinteazA, pentru fabricatiunea painet, 8,456,000 toate cereale, grant i secara la un loc, i productiunea Intregulut imperia de abia este de 8,818,000 tone. GermaniT consuma. mat multt secarA de cat grad ; ast-fel, In 1886, s'a semenat 5,838,902 ectare cu grat, 1,961,633 cu secart, 1,731,480 cu orz i 3,806,535 cu oyez. Cu toate eh Germania prodnee aialt decal trebuintele consumatiunel locafé, tust ea importt anul cAtAtirnit insemnate de cereale. Prisosul se face faint pentru exportatiune, legislatiunea Inlesnind mortritul prin admisiunea timporart a grAnelor intrebuintate pentru exportatiunea Germania incuragiazA mortritul, taxeazä urcat fAinurile strAine ai not, tart curet agricolt, scutisem, sub vechiul regim vamal, Mina strainà de or-ce taxA de import., ast-fel et morarit de la Pesta ajunsesert si nu numal sa. ne trimita faint pentru cAte-va milioane, dar st i ruineze cate-va din morile noastre perfectionate. AstA-zi, sub ocrotirea noulut tarif vamal, fabricile de faint cele vecht ad Insufletit i allele aa fost infiintate din not. De unde pant mat acum opt-sprezece hint not importam fAina, astazi exporttm in Turcia, Grecia, Italia, insulele Mediterand, i suntem pe cale de a ne deschide chiar pietele Engliterel. Cele clout mart imperil din centrul Europe, atAt de strans legate politiceste, de oare ce sunt aliate, nu pot ajnnge la o Intelegere pentru incheiarea until tractat de comereit. Principele de Bismark a declarat Ancit de la 1879 cA douA tart pot foarte trAi in cea mai deplint armoniA, politiceste vornind, i eu toate acestea pe terenul economic sit nu se poatA intelege. Starea relatiunilor intre cele (lout State adeveresce esactitatea ziselor ilustrulut canceler. Neintelegerea se poate explica. In adedupA cum industria austriacit se teme de concurenta industriel germane, asernenea si agricultoril eel mart din Germania se tern de concurenta productelor agricole aust ro-u nga re. De curAnd intrunindu-se consiliile agriculturei din toata. Germania, intre alte cestiuni ce a cercetat a fost i aceia a traetatulul de comert cu Austria. Consiliul a fost cat se poate de netolerant i putin dispus in favoarea incheeril acestut tractat. Mat mult Mel n'a ascultat pe unul dintre orator! care a vorbit despre cestiunea uniunel vamale intre Germania si Austria, cestiunea care odinioart era la ordinea zilet in lumea economicA austro-germant. Consiliele agriculturel, cea mat inaltit autoritate agricoltIclin Germania, cer ea in loc de a se reinoi tractatul de comert cu Austria, din contra st se pastreze autonomia vamalt a Germaniel fatA cu Austria : de a nu se angaja pentru un timp hottirAt in ceea-ce priveste tarifele vamale ai de a In- Ittura pe cat cu AlutintA, prin prescriptiunile tractatulut, neajunsele ce ar resulta pentru productorkgermant din eftinAtatea tarifelor de drum de fer austro-ungare pentru transportul productelor agricole in Germania. Nu !Aim cart vor fi dispozitiunile guvernulut german cu privire la relatiunile sale eomerciale cu Austria ; ceea ce este pozitiv este cA, agricultural sunt unanimt in a cere 11111111111111M181111111M11111111111111111111110 Se fteu foc de superare Imperatul socru ai porunci ca numaidecAt sit vie bucAtaril dea seamA de ceea-ce ad fAcut, vinovatil st se dea mortil. Stitt ce era ? Eaca mireasa gatise toate bucatele pentru tata-sed, fart sare, ci numal cu miere cu zahar. Chiar sarnita de dinaintea luI era plint cu zahar pisat ; ai de giaba lua bietul imperat cu cutitul din sarnita ce credea el cA este cu sare, i punea In bucate, ele in loc st se fact maT bune de mAncare, se Weed i mat dulci de pe cat erad, i ma! cattrAnite. Atunci se ridiet mireasa In sus ai zise imperatulut socru : Et am gatit bucatele pentru imperatul ce s'a superat, i eatA pentru ce am facut-o : Acest imperat este tattt-mett. Not eram tret surorl in case pArinteasel. Tata ne a Intrebat Intr'o zi cum 'I iubim not. Surorile mele cele mat marl, it respunse et '1 iubeste ca mierea, alta ca zaharul. Ed IT zisetti cA 'I iubesc ca sarea in bucate. Asa am socotit et et nu se poate mat multA hibire decal aceasta. Tata s'a suparat pe mine *i m'a gonit din cast. Dumnezet nu m'a hint st prin mama, cinste ai hArnicie am ajuns unde me vedett. Acum am vrut st dovedesc tatet et fart miere i tArt zahar poate omul st trAiasct, dar fArt sare nu, d'aia i-am &it bucatele fart sare. Judecatl D-voastrit cu minte Impartteaset eine a avut dreptate. Tott mesenit inter) glitsuire gitsirt cu cale et pe nedrept a font fata gonitA din casa pArinteascA.
asesom ea sA nu se acorde nici o inlesnire productelor agricole de proveninta austro -unaceasta pentru a se ocroti interesele agriculture germane. Si tocmai caum cand in toate Statele curentul este atat de puternic in favoarea protegiarii productitmil nationale, se mal OA la nol oamenT cart se plang cä politica vamalti a guvernului roman este ultra-protectoare ! Si noi n'am Meat ei nu facem alt decal, sA apéram nascandele noastre industril Wand cu desavareire liberA Intrai ea cerealelor i impunénd la taxe foarte mici cele mg de capetenie articole de industrie. In prevedere cA tractatul de comert incheiat intre Franta ei Italia expirk guvernele ambelor tag att numit delegati pentru a negocia un tractat. Din nenorocire panA astazi nu s'a putut stabili nici o Intelegere, ei urmarea va fi un rèsboit de tarife intre cele doué teri ale caror interese sunt atat de ataaas-lagate. Cauza neintelegeriT este iarAel dorinta de a protege industria napnala. Italia regat tan& doritor de a posede o industrie cat de infloritoare nu mai consimte s. acorde inlesniffle earl figurad In vechiul tractat. Pentru a se pregAti de lupta, guvernul italian a dobandit de la Camere un tarif general din cele mat prohibitive ; i ea cum aceasta nu ar 1i fost de ajuns, Camerile ad votat o suprataxl de 50°/0 asupra productelor acelor rt cu care Italia s'ar afla In lupta vamalk La randul s Franta se preparà d'a rdspunde atacurilor ce i s'ar face. Deputatul Felix Faure a propus Camerel nu numal sit acorde o suprataxit de 500/0 dar a ei spori taxele tarifalui general la nivelul celor italiane. Si este de notat di in relatiunile comerciale dintre Italia ei Franta, cea d'antaifi este mai favorisate de oare-ce ea importa mal mult in Franta decat aceasta importa in Italia ; ast-fel in 1885 Italia a importat In Franta pentru 263 milioane, iar Franta i-a vindut numal pentru 177 milioane. Ori incotro te intorci nu veal dealt lupte pentru ocrotirea productiunei nationale, ei ceea ce este mai gray este ca natiunile industriale carl ad mat interes de a'el desface productele fabricilor lor, impun la taxe mari productele tafflor agricole cari sunt clientii lor. In asemenea situatiuni ce pot face natiunile agricole decat sa caute dansele desvolta cat mai mutt targul interior, de a'al interneia o industrie care sa intrebuinteze cel putin materiile prime produse de agricultura. Cum stet estate lucrurile cu privire la politica comercialk trebue sA ne ingrijim cu deosebire de interesele noastre. Lasand sa'ai urmeze visul cei cu libertatea comerciulul, noi sta cautam a ocroti interesele productiunif noastre. Peste patru aid vor expira toate tractatele noastre de comercia ; intrebarea ar fi ; ce cale avem sA apucam in viitor ? Credem ca nici poate fi vorba sA ne mai intoarcem la vechia i pagubitoarea politica vamalat a conventiunilor de comercia ; cA vom urma inainte cu noua noastra politick introducand toate modificarile ce ne vor fi desemnate de interesele noastre ei de practick zi se nasc noui industril in Romania. Amftnarea nu poate decat vatamatoare ; de aceea stAruim cu inceperea anului acestuia sA se Inceapa 1w:raffle pregatitoare pentru incheiarea viitoarelor tractate de comercia. E. N. CRIME DELICTEACCIDENTE T-Lid. Braila In ziva de 4 Ianuarie s'a gasit In circumscriptia comunel Islazu, Braila, pe lAngA linia ferata. !titre cantoanele Nr. 150-151, un individ necunoscut, mort in zapada ; el era In etate ca de 30-35, ani, talia mijlocie oachee la fatA, avea mustatile i barba rase, imbracat cu pantalon civit, pe dedesubt gheroc mie negru, catnap de atica vargata, pantaloni de plue, de eel ce poartA italianil, incaltat cu cisme de vacs ei in cap cu CäeiUlA neagra tesutii, imitatie ; asupral nu s'a gAsit nici un act din care s'ar putea stabilt identitatea lui ; dar, dupa semnalimente i dupA imbracaminte, se presupune a fl dintre luerAtoril italieni aflati in tark Dupa. declaratiunile medicului respectiv, moartea acestui om a provenit din causa ineculuT In zapada. * * In ziva de 5 ale acestei lunl, s'a gasit in circumscriptia comunel Islazu, Intre oraeul Braila ei catunul Piscu, moarth In pea., fernea MAndica, sotia lui Dumitru Ion Mohoreanu, locuitor in acel catun ; dupa cercetarile faeute s'a constatat cA numita femee, in ziva de 2 ale acestei luni, pe timp de viscol, voind a se inapoia din oraeul Braila la domiciliul sag, a cazut in M.padA ei a murit inabueita. * * 3norohoi Locuitorul Ion CaldArariu, din satul Saxbauti-Bucovina, la 2 Ianuarie voind a merge din comuna Lozna, la fiul söa loan din satul citat SarbAutl, a fost cuprins de viscol ei a murit In padurea Zamostia, pe granita. * * Tud. 1:3ra1zova Femeia Joita Grigore Stan Baciu, din comuna Vadu-SApat, in ziva de 18 Decembre a nAseut 3 copil, un Mint i douö fete, in modul urmator : in ziva de 18 pe la 9 ceasuri dimineata a nascut o fata, a doua zi a nascut a doua fata i baiatul. In aceiael zi pe la orele 12 ail incetat din viata atat mama cat ei copal. * * In seara de 30 Decembre, emancipatul Ion Dumitru Gagiu, din comuna Tabaraeci, inapoindu-se de la oraeul Buzaa, cu caruta cu cal, s'a oprit la carciuma ginerelul sag din marginea eoselei, uncle, turmentandu-se de bautura, i ne mai putand mAna caii, a luat in ajutor ei pe fi ica sa de la acea carciuma, care 'flatland caul panA in apropiere de sat, a inamolit caruta intr'un troian de zapada, ast-fel ca. 'Ana sa vie ajutoarele dupe cari plecase fiica numitulul ea sa.'l scoata din zapada, l'a gasit mort. In tot casul nu avem limp de perdut Guvernul trebue sA proceada Mra amanare la pregatirea lucrarilor in vederea negociarilor viitoarelor tractate de comercia. Pentru acest sfireit ministru de finance in unire eu eel de comercia ar trebui sia numeasca de pe acum o comisiune specialtt pentru a revedea tariful nostru general ei a pregati lucrarile In vederea negocierilor viitoare. O anchetA serioasA trebue fAcutti pentru ca sa scim ce interese avem sti ocrotim, i aceasta ancheta trebue stt fie oare-cum permanenta pentru ca pe fie-care .1111111111111111111111111111 * * 713.d. rrulcea In ziva de 17 Decembre a incetat din viata vacluva Ana Petre Iorguta, din comuna Vacareni, plasa MAcin, in etate de 101 ani, ei care 'Ana in momentul mortei sale s'a bucurat de o perfecta sanAtate. * * La 3 Ianuarie s'a gasit pe strada Palestina, la casa cu Nr. 3 din oraeul Tulcea, o femeie moarta In camera sa, legata cu mainile d'inApoi ei de piciorul stang al patului, iar d'asupra cadavrului o plapomA o perinit ; moarta era o femee sörmanA neputincioask In etate de 70 ani, i dupa declaratiunea d-lui medic respectiv, (Rum e moarta prin asfixie, neavénd nici un semn de violenta corporala. D. procuror fiind imediat anuntat, din cercetarile Matte resultA grave indicil de banuialit contra indivizilor Gheorghe Andreia, Vasile Grigore, Anton Simla ei Dumitru loan, cari s'ag arestat iar cadavrul s'a transportat la spital. Atund tatal fete marturisi ea n'a etiut sA pretuieasett duhul fetel sale, ai yi-a cerut ertAciune. Fata ai ea i-a sArutat mans cerut dinsa ertaciune, daelt fapta ell-a supörat. Si se puserA pe o veselie i pe o petrecere de se duse vestea In lume. Tata'l fetet se veselia nu se veselia ; dar socrul etig ca. se veselia ei se mandrea, ett a dobandit o aea nurork ai de vita bunk ci inteleaptk i harnicit. Eram ei et1 la nuntA impreuna cu cheleyul Ala care se tupileazit printre d-voastrk cinstiti boeri. Multe ciolane, doamne, mal cazura de la acea masa, ei care cum Wee, tot In capul chelului le da ; care cum Wee, tot in capul chelulul le da. Si incalecaig p'o yea, ei v'o spusei d-voastra Incalecaia p'o lingurti scurtk sa traiasca cine ascultk Si mal IncAlecaid p'un fus, sA trAiaseit ai eel ce a spus. P. Ispirescu. Povestit de mama pe la 1840.Scris la 1884 Aprile. CRONICA JUDICIARA Conferenta avocatilor, in intrunirea tinutA la 9 Ianuarie trecut, a discutat aceastA ces tiune : Femeia divortatä, prin faptul despärteniel, perde neapiirat dreptul de a purta numele bärbatului sA in relatiunile sale cu lumea i in comerciä Dupe ascultarea membrilor ce ad tratat cestiunea, pentru ai contra, conferenta a adoptat afirmativa. In eedinta de la 23 Ianuarie viitor se va discuta aceastA cestiune: CAsätoria contractatä in Francia de un sträin uä francesli aduce legitimatiunea copiilor uaturall re. cunescuti, când legea nationalä a bärbatului nu admite un asemenea mod de legitimare ? Este de prisos a mal spune el este vorba de conferenta baroului din Paris, earA nu despre intrunirea avocatilor din Bucureati * * Ineelltoria comisit asupra calit4el mArfurilor se pedepseate cu inchisoare, conform ROMANIA LIBERA art. 336 Codul penal ; cestiunea este de a se ati daca acastA dispositiune se aplica ori cand ai fArA deosebire ? Eaca un cas petrecut de carat:id inainaintea Tribunalulul Send : Se etie obiceiul negustorilor de a umfia, in mod artificial, pasarile taiate spre a le da un aspect mai atrAgötor. AceastA practick urmatA ei in piata noastrk calla sA fia cu total perfectionata in halele Parisului. Un agent al fortei publice a creclut insA cA nu prea este cinstit ceea ce se face ai cA muatereii sunt inaelati asupra calitatei mArfel cumpArate, aaa ca a deferit pe una din precupete inaintea Tribunalului corectional. Aceasta se petrece In tot-d'a-una in piata, réspunde prevenita ; de cand m'am pomenit, ei am patru-cleci ei cinci de ani, am valet umflandu-se tot-d'a-una pAsarile ; toti negustoril se ingrijesc gAti marfa ! Presedintele : Dar cumparAtorul este Inplat crezand cA cumpérA o pasare mai mare dealt aceea vêndutA in realitate? Prevenita: AI ! d-le president , el scie bine ce cumpard i crt, e umflatA cu teava! Avocatul pArtel s'a silit sA facA deosebirea intro mArfurile ce se masoard sag se cantdrese, pentru cari se aplicA art. 423 Codul penal (art. 336 Codul penal roman), ai acelea cari se cumpérA fArA asemenea regull. CumparAtorul cunoasce obiceiul pieta ei prin urmare scie ceeace cumpard in realitate. Tribunalul a crezut ca, nu esistA intentiune frauduloasA in asemenea imprejurAri ei de aceea a achitat pe prevenitA. IDIVM 1R, S Tragere en arma germani en repetitivine. De putinA vreme s'a Meat, In Wurtemburg, o experienta cu noua arma cu magasie germana, experienta care a dat o inchipuire despre ceea-ce va fi un viitor resbel. Efectul acestei arme, care dupe cum se etie, este Insa menita a se perfectiona, a fost din cele mai mari, de ei diferite Imprejurari aü ingreuiat pretuirea distantelor cu toate el un \rant tare stanjinea siguranta de tragere. O cornpanie de infitnterie, pe picior pe rasboid, a fost insareinata cu tragerea. Ca inamic eraa inchipuite toate armele, infanteria, cavaleria, artileria, prin figuri miecAtoare. Infanteria a cautat sA traga asupra unei bateril care trecea ca la 1200 metri, o parte din companie ingenunchind pentru a da focurl i apol inaintand repede. Cand ajunsese inamicul cam la 200 de metri, s'a comandat foc cu arma cu magasie. Efectul a tost ingrozitor, figurile erat toate facute bucati, Loviturile de la cap ar fi fost rani mortale ei cele mai multe figuri aveati 3 sag 4 rani, ei Inca mal mult. Figurile de artilerie, servanti, tuinhAtnAturk erail gaurite. Cavaleria s'a nimicit dupa ce primise cate-va salve. Parerea oamenilor cunoseatori earl, aü stat fatA la aceastA tragere de mal bine de o jurnatate ork a fost cA o despartire de intanterie sag da cavalerie care n'ar parveni sA treacA de focurile wand cu magaar fi cu desitvareire nimicitA. (Rev. Arm.) 0 bunA cafea.Journal des Brasseurs ne aduce tirea ca cafeaua fAcuta cu apa destilatA este cu malt mai plAcutA la Milt decal aceea facuta cu apa de put sat isvor. Cafeaua facuta cu apa destilatA, are o fineta, ei chiar un gust mai delicat i un parfum superior decat celet facute cu apa ordinara, fiind ca calitatile sale sunt prea desvoltate ei complet perfecte. Cauza este ca carbonatif parnantoal pe care IT contine apa bung, de bdut, distruge o parte din taninul catelel, en care formeaza un produs insolubil i fart gust, pe cand apa destilatit lasa taninul intact,, ei cafeaua îi pastreazà toate proprietatile sale tonice, a cAror lucrare este atat de insemnatA asupra stomaculul. Tata dar o experienta uaor de Mcut fie-care pode gasi putina apA deytilata la farmacie, pentru ca sa. se poatA eonvinge de adevar, Ceeace se petrece cu cateaua s'a putut constata ei la fabricarea beret Apa ineareatA de bicabornat de var distruge asemenea la fert o mare parte din taninul hameiului ei face ca berea piardA agentul tonic cel mai bun. Datoria publicA a Romániel de la 1862 panA la 1886/87.Iata earl sunt anuitetfile imprumuturilor contractate de la 1862 pand la 1886/87 inelusiv 1862 fr. 1,783,633 1875 fr. 43,532,483 1863 , 621,190 1876 , 40.349 427 1861 , 3,796,286 1877 , 42,359,842 1865 , 3,604,513 1878 , 42,921,222 1866 , 11,197,733 1879 , 42 570,456 1867 , 10,534,868 1880181 , 43,575,176 1868 , 15,290,609 1881182 , 44,516,358 1869 , 18,952,772 1882/83 , 42,237,560 1870 , 16,889,913 1883/81 , 45,800,520 1871 , 19,607,894 1884/85 , 48,564,260 1872 , 20,497,498 1885186 , 48,914,985 1873 , 26,060,132 1886187 , 54,329,915 1874 , 27,282,695 o eAsitorie de amor. Asupra viitoarel logodiri a printului Oskar de Suedia cu domnieoara de onoare Ebba Munck a Fulkila, o foae din Stockholm relateaza urrnatoarele : Deja acum dol ani se vorbea despre simpatia printulul pentru dioara Ebba, dar se credea, ctt timpul i imprejurarile vor raci acest amor romantic. Domnisoara fu concediatA de la Curte i zgomotul amuti. La 29 Decembrie se tinu primul hal mare de anu nog, la care a luat parte printu Oskar. A batut la ochi, cd el a dansat mai mull cu dloara Munck. Zgomotu adormit se redeetepta ei a doua zi foile publicara, O. in urrna consimtimantului parintilor söi printul a cerut mane domnieoarei. Se afirmA cA in curand printul se va cununa. Se mai povesteate, cA regele, auzind despre acest amor nepotrivit al fiului saa, a fixat un tarmen de incercare pentru credinta printultd. CO: doi anl aa trecut ; printu a suferit pentru dragostea sa i acum îï poate lua mireasa. Dar acest pas este de o insemnatate fatalA pentru el, cad legea prevede, ca orce print ei moetenitori ai sai care se cAsAtoreete cu o fata de familia neprinciarA pierde dreptu la tron. Ba legea norwegeand adauga; cA iii acest caz printu nu e in drept a purta titlu de print. Deci printu trebue sa sacrifice mult spre a 'eT caetiga pe iubita sa. Dioara Munck are deja 29 ani, nu e de o frumusete cIasica dar e placutA. E svelta, cu o figurA aristocratick cu un par brun i la fatA foarte alba i curatA. Dar ceeace o distinge mal mult este fiinta ei simpaticA i bunAtatea inimei. Ea este fiica colonelului Jacob Munek; are dol frati ofiteri. Familia n'are avere, dar e de o noblete veche filandezA : strabunu ei a devenit nobil la 1585. Alti dol descendenti aft devenit conti i baroni. Familia domnieoarel Munch ocupa o pozitie distinsa in societatea inalta. MAI NOU Viscolul de ieri a Intrerupt cornuflicia pe linia Vêrciorova. Se sperA a se restabili repede circulatia. c3,,&; AstAzi e notl consiliu de ministril. PlAngerile adresate Regelui, in materie electoralA, i asupra cArora cere raporturi precize, tulburA pe sfetnicif Coroanei. In cercurile ofiteresti se aateaptd, cu nerAbdare publicatia tablourilor de inaintare In armatA, pe cari ministrul de r'ézboi le-a aprobat. AstAzi se judecA in apel, la sectia prezidata de d. Al. Stoicescu, procesul de ultraj intentat de procurorul Manolescu d-lui Al. Catargi. D. Lascar Catargi a plecat la G-apentru a impedica intrigile ce se tes in localitate. Q.0 Oficiul de externe a proiectat o miscare in personalul diplomatic cu ocaziunea numirii unul titular la Viena. Ministrul de justitie a pus la cale sA se publice dosarul cu pArerile Curtilor i Tribunalelor, cu nrivire la proiectul ség pentru constituirea corpului judecAtorese. CA:k.D Mine se sfirsese examenile semestriale de la scoalele secundare de bAieti si de fete. D. Al. Marghiloman a plecat azldimineath la Buza.. C 24-k) D La 15 curent se va alege locul pe care se va construi gara liniel ferate Dorohoi-Tasi.-Vaslui. D-ra Betti Bauss, celebrA cAlAreatA de la Amsterdam, din circul Carré, cu trel caf dresati, va sosi incurând spre a debuta in Circul Sidoli. Pofta din Galati aflA cA in ziva de 10 Ianuarie o bAtaie crâncenti s'a irWmplat intr'o careiunad pe strada Tecuciulul, in fata propriet4ei d-lui Chisacov. Giamuri at fost sparte, bAtae in toatA regula, dar nici Ln comisar sag alt agent politienesc n'a intervenit, find ocupati cu alegerile de delegati. CM.D IatA versurile pentru cari d. Toncescu, de la revista literarA Pelepl, a provocat la duel pe d. VlahutA : MAret pluti-va printre veacuri Maestrul dulce Eminescu ; Iar jos, cu-al lui bagaj de fleacuri, Toncescu fi-va tot Toncescu. ARTE-TEATRE-BALURI Teatrul Nation al. Societatea dramaticA, Marti 19 Tanuarie 18SS beneficiul ne1 A. Rotnanescu-Manolescu pentru prima Gail Francesca, principesa de Rimini, tragedie in 5 acte de Silvio Pellice, tradusA din italieneete de d-nul Titus Dunka. Vincenetta, drama inteun act in versuri de Paul Barbier, tradusa in versuri de d-nul Edgard T. Asian. Inceputul la 8 ore seara precis. MNISIMMONINIIMOINNOMIMM B1BLIOGRAFIE A eeit de sub tipar in editura Tipografiei Carta Regale, F. Göbl fii, Pasagiul Roman : Conductor la Gramatica Romlind fa coalele primare urbane si rurale aplicata la bucati de cetire. Manual pentru institatori institutoare invatatori i invatatoare , precuin i pentru elevil ecoalelor normale. Partea I, pentru clasa II-a ei a III-a primark Elemente de Gramatica Romtind In scoalele primare urbane fi rurale aplicata la bucati de cetire. Manual pentru elevii din clasa II-a ei a III-a primark Partea I-a, de Vasile .51ândreanu, profesor de limba literatura romana la ecoala normalA de institutori din Bucureeti. Carte autorisatA de ministerul Cultelor ei al instructiunei publice. Conductor la Gramatica románd editiunea III-a.Pretul 2 lei 50 bani. Elemente de Gramatica romdneg editiunea a IV-a.Pretul 1 let. CAleuza inginerulnl i avocatului in materie de hotArnicii, coprinzAnd : Legt i regulamente vechi relative la lucräri de hotArnicie in Tara-RomäneascA si Moldova. Regulame ntul de hotärnicil din 1868 ; Jurisprudenta inaltel curt! de Casatiune in materie de hotArnicii:, Legea ruralA ; Colectiune de instructiunile nisteriale date cu ocaziunPa aplicArit legit rurale ; Jurtsprudenta inaltel Curti de Casatiune asupra unor articole diu legea ruralA ; -Despre m6surele vechl de lungime si de suprafalt ; --Despre scrierea anilor in trecut, de Gr. G. Gelian, avocat. AceastA opera se afla de vgnzare la toate librariile din BucurestI, pe pretul de 3 lei. BIJOURESGI. TIPOGRAFIA GIRTH REGALE, F. GÖBL FII 12, Pasagiul %min], 12, VIN NEGRI' de Oravita i Golu-Drâncea Vechiii de 4 anl, calitate superioare tutulor altor vinurI.-15 fr. vadra ALB DE DEAGASANI din recolta anulni 1883. 15 fr. vadra la PAUN POPESCU& CÒ!ni 18. STRADA LIPSCANI 18.. SURZENIA Recomandara cu tot distinsul persoanelor lovite de zurzenie Microfonul auricular IPERCEPTIBIL inventat de d. doctor Maine din Paris. Acest pretios instrument acustic este aprobat de ACADEMIA DE MEDICINA din Paris ei a obtanut MEDALII DE AUR la expositiunile internationale din Paris ei Anvers. El se adapteaza la coaductul auditif, se pune se scoate dupe voie, permite de a lua parte la o convorbire generalä, redA organului celut mat rebel functiunile sale §i vindecA sBiRNIITUR1LE. Se poate zice despre microfonul auricular cA el este pentru urechi ceea-ce snot ochelaril pentru ochi. Aceste resultate sunt dobêndite färA FtEMEDII FARA OPERATIUNI i aparatul nu pricinuete nicl superare nicl durere. Se prime§te FRANC prin poeta irupreuna cu instructiunileeconsare trimitend un mandat postal safi un cek de 50 Icincl-zeci) tranci la inventator d. doctor MAINE, 142, Rue Legendre, Paris. -sueMioNeffielnagt/4.f,14,2011M11611=1111311111111111011INSMOINNINVISZEMBIUMMIIIMI BURSA DIM BUCUASTi 12 (24) lanuarie 1888. VAL ORI Renta romana. perpet. 1875.' Renta romana, amortisabill. Renta rom. (rurale convert.) Obl. de stat C.F.Romane 6°10 idem idem . . . 5°10 Imprum. Stern 1864 idem Openheim 1866 . idem Oral Bueurestl . . idem idem din 1884 . . . Imp. or. B. cu prime loz fr.20 Credd fonciar rural . . .70/0 idem idem boh Credit fonc. urb. din Bile 7 idem. idem. . . .6010 idem. idem. . . .5°10 Credit fonc. urb. din Iasi . Obl. easel pensiun. fr. 300 Lozurl ottomane Panama Korinth Banca nat. ult. div. 77. 40 Dacia-R om ult. div. 21 lei Nat. de asig. ult. div. 16.50 Banca rom. ult. div. fr. 10 . Soc. rom. de cons. ult. div.. Soc. Baz. art. ult. div. let 20 Soc. rom. de Mr. ult. div. Soc. de reas. ult. div. 151. a. Nat. de asig. ult. div. 94.40 Soc. de cons. ult. div. . . . Soc. de hArtie ult. div. . . Agio in bursA Tirgul liber 91 93 88,/0 74 104-1/2 8911 10211, 96 86 210 Bunca nationald a Romániel compt 6 oio Avansuri pe efecte . 70/0 -^ Avansurl pe lingourl . 7°/o Tendinfa pieta, susfinutli. Cota oficiala Bent ITerraen gata 17 75
Page 1: ANUL XII. Nr. 3110. o A N ABONAMENT

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?