Tehnici de proiectare software - Tipografia

Probabil contribuŃia cea mai importantă în popularizarea şabloanelor de
proiectare a avut-o cartea din 1995 "Şabloane de proiectare: Elemente de re utilizare a
software-ului orientat pe obiecte", scrisa de Erich Gamma, Richard Helm, Ralph
Johnson şi John Vlissides.
După publicarea acestor două cărŃi, şabloanele de proiectare au început să se
bucure de un mare interes în rândul comunităŃii software. Limbajul Java s-a dezvoltat
in acelaşi timp în care şabloanele câştigau popularitate, deci cei care foloseau Java au
început să aplice şabloanele în proiectele lor. Continua creştere a popularităŃii
şabloanele de proiectare în Java s-a manifestat prin prezentări în conferinŃe ca
JavaOne. precum şi prin articole privind şabloanele în revistele dedicate limbajului
Java.
1.3. Concepte de baza în şabloane
La baza ideii de şablon stă conceptul de standardizare a informaŃiilor despre o
problemă comună şi soluŃia ei. Unul din cele mai folositoare rezultate ale muncii lui
Alexander a fost dezvoltarea formei sau formatului în care e reprezentat şablonul.
Este important ca un şablon să aibă un nume sugestiv şi să răspundă la
întrebarea "Ce face aceste şablon?". în plus, trebuie să mai includă o discuŃie asupra
problemei, o explicaŃie asupra modului în care şablonul rezolvă problema şi o
indicaŃie privind beneficiile şi importanŃa folosirii şablonului respectiv.
Evident, de-a lungul timpului au apărut variaŃii ale formei Alexandriene,
dezvoltate conform necesităŃiilor apărute în crearea unui anumit software. în cele ce
urmează se va folosi forma formată din următoarele template-uri:
a) Nume - un nume descriptiv al şablonului
b) Cunoscut şi ca - un nume alternativ, dacă există
c) ProprietăŃile şablonului - clasificarea şablonului. Şablonul va fi definit prin:
obiecte
l.Tip:
- creationale - şabloane pentru crearea obiectelor
- comportamentale - şabloane ce coordonează interacŃiunea obiectelor
- structurale - şabloane care asigură relaŃiile statice şi structurale dintre
- de sistem - şabloane care asigură interacŃiune la nivel a sistemului
2. Nivel:
- clasă - şablonul aplicat unei singure clase
- componentă - şablonul ce cuprinde un grup de clase
- arhitectural - şablonul e folosit pentru a coordona acŃiunile sistemului
sau ale subsistemului
d) Scop - o scurtă explicaŃie privind ceea ce face şablonul
e) Introducere - o scurtă descriere a unei probleme unde poate fi folosit şablonul
f) Utilizare - unde şi cum se poate folosi şablonul de proiectare
L T ) Descriere - discuŃie detaliată asupra şablonului - ce face şi cum se comportă
h) Implementare - o discuŃie despre ce trebuie făcut pentru a implementa şablonul
î) Beneficii şi inconveniente - consecinŃele utilizării şablonului
I) Variante ale şablonului - implementări alternative posibile
k) Şabloane asociate - alte şabloane care sunt asociate sau apropiate de şablon