APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

ANUI, X. Nr. lo batti P/Celltplft rill (30 bani un nr. vechift V1NETIT. HINE (6 AUGUST) 1886.
ABON A MENTELE :
In Capitall
Pentru 1 an 30 lei ; 6 luni 15 Let ; 3 !aril 8 let.
In Distriete:
1 an 36 lei ; 6 lunl 18 lei ; 3 luni 10 lei.
In Strainitate :
1 art 48 lei ; 6 lunI 24 lei; 3 Inn1 12 lei.
Director : D. AUG. LAUR1AN
SFIRI TELEGRAFICE
din siarele etreine
Amsterdam, 2 August.
Peste 500 oameni de ai politiel ail parasit
zilele din urmä.
Guvernul prepara Uil proiect de lege, care
interzice ort ce intrunire sub ceru liber
dA ministerulM dreptul sä proclame la nevoin
starea de asedifi fàrà autorizarea Camerelor.
Sofia 2 August.
Ministrul presedinte Carawelow, raspunzênd
la o interpelare, a dat in Sobranie lamuriri
remarcabile asupra punctulut de vedere
al guvernulul bulgar in cestiunea revizuirel
Statutulul ruMeliot.
Ministrul a zis, cA Bulgaria nid o data
nu va consimti ca admiristratia atnbelor
Ar sa fie despartita i daca se va cere aceasta
se va convoca din noú Sobrania.
Comisiunea math' turco-bulgara va avea
sa se ocupe numal cu patru cestiuni : cu
regularea tributului cAtre PoartA, cu cestiunea
vamalA, cu po.;tele i telegrafele si
cu taxa timbrulul. D. Karawelow a mal
adaos, cA maeile putert trebuiail sa's,1 ridice
obiectiunile lor contra contopirel administrative
in momeutul cand luat
dispositiunile respective, publicate in foaia
oficialA.
Din cele-l'alte raspunsuri la interpelArt
sunt de notat cele asupra cestiunel Arab-
Tabiel si a vainilor. In privinta primel ceshula
suut sause, ca uua din comunele ce
este in posesiunea Romaniei sa treacá la
Bulgaria si in sesiunea de la Octombre
guvernul va supune Sobraniel o Carte Ver
de asupra intregei afaceri. lu cestiunea
vaniala Bulgaria Undo la un arangiarneut
çu Turcia, dupa pare la granita produsele
locale de ambele pàri vor ti declarate seutite
de valua st vor li supuse yawn nama !
ceea ce se va importa din alte Slate.
Paris, 2 August.
Intrevederea d-lui de Freycinet cu d.
de Giers, care a fost anuutata de Figaro,
este desmintita.
Constantinopol, 2 August.
Poarta a inceput sa. negocieze cu Banco.
Otomaua, in vederea muclitieri unul finprilinut.
Beigrad, 2 August.
Se desminte stirea ce se respandise in
priviuta unei crize ministeriale din cauza
respingern proiectului de mouopolul sarel.
Guveruul a hotarit a nu punt, cestauuea
de incredere asupra awl uuut project din
cele ce a preziutat.
Belgrad, 2 August.
Contraria stirilor ce s'ail publicat, se
Coustata ea tuuurile sistemului de Bange
suut exceleute.
Paris, 3 August.
Se desminte stirea ca ministrul de resbel
al Geruiautei ar fi fost chemat la Gastein.
Londra, 3. August.
Noul parlament se va intruni la 7/19
August.
Yiena, 3 August.
Ziarele semnaleazA ca s'a ivit un conflict
iutre niste vamesi unguri i romául,
langa Orsova.
Belgrad, 3 August.
Scupstina a adoptat in unanimitate i cu
adamatiuni propuuerea nal.listrulul de finance
de a alege o comistune de 15 man-.
bri spre a examina siarea finautelor si a
lua mesurile trebuiucioase peutru a echilibra
bugetul.
Petersburg 2 August.
Dupä parerea ziaruhn Newoe Wremea cabinetul
din Petersburg nu spera sa i se comalice
in intregul lor discutiunile de la
Kissingen. De oare-ce insA Rusia oficialA
nu poate manifesta o neincredere fatisa
contra arniciliei Austro-Ungariei si a Germaniel,
cata sa se informeze intialt mod
Blare a vedea iutru cat se poate sprijini pe
asigurarile puterilor vecine. Din acest puuct
de vedere comunicarile arhiducelui Carol
Ludovic put servi d-lui Giers numal ca
material pentru disculiujiile eu Biswark
Kalnoky. Nuinita boae recomanda Austriel
o atitudiue ruai preveuitoare fata cu cere-
APARE IN TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adresa :
In Romania La adminktra-Oune, Passagiul Boutin, No 3 bis, BucurewI; si la corespondentii ziarulul din judete.
In Paris : La Société Hams, plar-e du Bourse, 8.
In Viena : La Heinrich Schalek, I. Wollzeile, 14, Biuroul central de anunturi pentru Austro-Ungaria,
In Hamburg : La Adoif Steiner, Ganseinarkt. 58. Biiiroul central de anunturl pentru Germania.
rile Rusiel, apol scrie : Prin planul Angliel
de a pune pe Austria, in locul Turciel, in
drumul Busies care inainteaza spre Marea
MediteranA, resultA numal desavantaje pentru
ambele state vecine, o incrodare neroditoare
a tuturor fortelor, ba eventual un
conflict sangeros, pe cand Anglia trage avantaje
nenunArate din antagonismul politicel
austriace contra Rusiel in peninsula
baleen ica .
IOW
SerTiciul telegrafic al Rominiel Libere"
Cernlintl, 3 August.
Pentru expositia de aid s'ail anuntat deja
ca la 900 exposantl , industriasl si agricultori.
Va fi represintata si cultura albinelor, a
vitelor mid, a paserilor etc. Produsele industriel
casnice sunt asa de numeroase, fn
cat nu vor avea loc in foisorul destinat lor
Arhiducele Carol Ludovic este rugat sA
primeasca a fl protectorul expositiel. (Ar fi
mat nemerit, credem sa se aranjeze un tren
de pla.cere la Cernautt de cat la Praga (N. R.)
Fiume, 3 August.
Situatiunea s'a agravat. Inmultirea easurilor
de holerA insuflA neliniste fu poporatiune
mat ales prin fraprejurarea, cA aú
cAzut victime epidemiel si ate-ye persoane
din clasele mat buue.
Pressburg, 3 August.
Ministrul de Interne a fAcut cunoscu consiliului
comunal, eft fabrica de cartuse de
aid are voe, sA furniseze guvertmlul din
Munteuegru done milioaue cartuse de pusti.
.22t,
A se vedea ulttme stirT pe pag. III-a
Bueure&ai, 24 Iurie.
Cele mai grave cestiuni se trateaza
la noi cu o u§urintä ce te
pune in mirare , dad, null' dal'
bine searna de boala §i de falsitatea
culturii acestei Oft
Facultätile 'perceptive ale oamenilor
no§tri pretin§i cu minte Suitt
a§a de disproportionate in raport
Cu rationamentul Meat acesta pare
ca lipse§te cu desavar§ire.
Un exemplu recent este holera
din Boto§ani.
Sunt cate-va zile de and in Boto§ani
a murit de darer mad de
stomach solia unui d. ()titer.
Se vede ca tot ce §tid Boto§anenil
despre holera , singura notiune
clara ce aù asupra acestei
boale, suut durerile de stomach,
caci indata ce aù aflat ca dureri
mari de stomach ad motivat moartea
unei femei ad §i intrat In
groaza ca holera s'a ivit in ora-
§ul lor.
Ecoti al acestei spaime s'a facut
numaidecat o gazeta locala, §i azi
mai toata presa tèrif arata cititoruler
ca in Buto§ani a murit o feinee
de holera; nic una din gazete
nu §tie insa, cum nu §tie nici
foaLa din Boto§ani, daca aceasta
helera e holera asiaticei sad o holent
sporadicei. Dar toate sunt sigure
ca de holera a murit femeea
din Boto§ani.
Admitem ca confratii din Boto-
§ani deck pretentiile unor
provinciall de tar& inculta, §i in
acest caz 61 putem lasa la o parte.
Cu confratii din Capital& insa nu
putem avea aceea§i induigenta. Ei
erad datori, potrivit pretentiunilor
pe earl le ad, sa ia sigure
judice inainte de a reproduct
sad de a'§i insu§i enormitatea boto§5neand.
Dar suntem siguri cí
d-lor nu §i-ad dat seama deloc
de gravitatea lucrului, §i aci e
u§urina condamnabila.
Reproducênd sad insus,indu'§1
notita foii din Boto§ani, gazetele
Capitalei intrebatu-s'ail cum se propaga
holera asiatica ? §i avut-ati
motive serioase de a crede cä dacil
nu e holera asiatica trebue neapèrat
sa fie holerind sad holera
sporadica ? Nu ca Boto§anii, prin
murdliria in care inoata §i prin alte
calit5ti administrative §i particulare,
n'ar fi propriu pentru a produce
holerina,dar oträvirile acute
cu tartrat stibiat, cu sublimat,
cu arsenic, §i chiar cu narcotice,
nu presinta oare Mal' acelea§i
simtome letale ca §i holerina ?
De unde siguranta imperlurbabila
ca dad, moare cine-va de darer!
mail de stomach a murit de holera
aSiatica sad de holerina ?
Sa nu ne preocup5m deoCarndat
de resultatul iinediat al panicei r'6s-
1J:indite de gazetarie ca lard s'a
ivit un caz de holera.
Sa intrebtim alt-ceva.
Cum ad fost dispu§i gaZetarii no§tris,
§i Mari §i mici, sa rèspandeasca
fara control §i fara judecata vestea
ca in Buto§ani a murit o femee de
holera, de ce nu s'ar gasi §i cati-va
corespondenti streini cari sa telegrafeze
.streinatatii ca toga presa
noasträ e alarmata de un caz de
holera ce s'a ivit .la Boto§ani ?
Cum stam atunci cu transactiile
comerciale ?
Mutt& vreme poate desmintirile
oficiale n'ar valora nimic, deoare-
6e se §tie cata staruinta ad pus
acum dui ani Anglia §i Franta ca
sa mistifice adev 81.0 ja privinta
holeri4 pentru a'§i apara interesele
lor comerciale. In India bantuia
cu furie holera§i Anglia, ca
sa respinga or-ce control asupra
vaselor ei, a disulvat consiliul international
din Alexandria §i da
garantii ca starea sanitara e satislaatoare
; lu Toulon- holera asiatic&
avea un mers fulgerator, §i
Franta oprise §i presa, §i Academia,
§i pe medici de a rêspandi
adevérul, ca sa poata da garantu
de bun& stare sanitarl vaselor ce
ie§iail din porturile ei.
E timpul expuriuluI productelor
agricole acuma. Vur confrapi no§.trii
ca streinatatea sa ne baricadeze
§i sa römanem cu bucatele
in magazii ?
Ceva ma! multa prudenta n'ar
strica.
-mom-
CRONICA ZILEI
In Romanati s'a ales senator, colegiul I,
d Nieulae Guran cu 64 voturi contra d-lor
George Vernescu (10 voturi) si G. BratAsanu
(12 voturi).
In Tecuci, colegiul I pentru Camera trebuia
sa aleagA alaltA-ieri un deputat, dar
maI nimeni nu s'a dus la vot.
In Mein, colegiul II senatorial are balotaj.
D. Alexandru Em. Lahovary, seful
siund eonsulare din ministerul de externe,
este autorisat a semna, pentru ministru,
Ex. S. d. comite Tornielli, ministrul plenipotentiar
al Italiei, intoreandu-se din conged
t, a reluat ditectiunea Legatiunei Regale.
HotArAndu-se ea devil particulari, examinati
de comisiunile instituite de minister
in Decembre 1885 si lunie 1886, cart ad
obtinut la examenul din Iunie la cel mult
done obiecte de studil o medie 5 sad intre
5 si 6, A. fie admisi la Septembre a's1 corige
notele, ministerul publicA azi in Monitor
listele elevilor promovati, precum
aeelea ale elevilor cu drept de corigere.
Acel scolari cart nu figureaza in listele acestea
sunt rAmasi repetenti
Elevii corigenti se vor presinta la Septembre
inaintea comisiunilor ce se vor institui
de minister, in zilele i in localele ce
se vor publica la timp.
Directorul ministeriului agriculturiT, ind.
corn. si domeniilor va pleca pentru o luna
de zile la Constanta.
Regimentul I de ro§iori va fi comandat
de aci inainte de d. colonel N. Gradisteanu
Comisiunea mixta pentru tractatul de
comert franco-rornan s'a
ministerul agriculturil.
intrunit ieri la
Chipiurile jandarmilor pedestri vor fi in
curand schimbate.
Se crede ea, se va adopta un'chipiu cum e
al jandarmilor din armata, englezA, cu mid
modificAri.
D. colonel-adjutant Candiano a plecat la
Sinaia ca A. se presinte RegeluI i sA'si
reocupe inaltul post ce avea pe Wig persoana
M. Sale.
Pentru luna viitoare se organiseazA la
Sinaia o mare vênatoare.
Ierl-noapte in intrarea, Roseti, o fatA a
Incercat sa se sinucida cu un cutit, dar a
fost impedicata de vecini.
Se zice ca postul de inginer sef al primariei
va fi desfiintat pentru motive de econoMie.
De la SlAnic se scrie cAtre Vointa Na-
Vinerl 25 curent, familia d-lul primministru
I. C. BrAtianu va pArAsi Slanicul
pentru a se reintoarce in Capitala dupa ce
maI intaid va face o lungA escursiune prin
partile cele ma! frumoase i Incânt Atoare.
La aceastä escursiune vor lua parte i alte
persoane cari plead. din Slanic. D-na
Pia BrAtianu, impreunA cu cei-l'alti escursionisti,
in numar de peste 16 persoane,
vor pleca din SlAnic prin Tergu-Frumos
la Itcani ; de ad cu trAsurile vor merge
la Vatra-Dorna din Bucovina, si de acolo
se vor cobori pe Bistrita panA la Piatra,
de unde familia d-lul I. C. Bratianu va
lua trenul pentru a se reintoarce in Capitaltt.
»Aceastä escursiune este una din cele
mai frumoase ce ce se poate face ; escursionistii
vor avea ocasiunea sA visiteze
renumita localitate Dorna de pe teritoriul
nostru, unde s'aa descoperit n4te surse arsenicale,
cele mai bogate in arsenic din
cafe exista in Europa.'
Citim in Romdnul:
»Am vorbit in ma multe randuri despre
persec4unile administratiunel din Bacat,
indreptate in contra sateanului Nicolae
Cernat.
,Acest nenorocit, spre a scApa de per-
ANUNCIURILE :
Linia mica pe pagina IV 30 bent.
Reclame pe pagina II-a 5 lei. Racism* pe pagina III.a 2 leL
Scrisorile nefrancate se refusa. Articolii nepublicati nu se inapoiazi.
Pentru insertii reclame, redactiunea nu este responsabila.
secutiuni, a fugit dirrjudetul sù si dupA ce a
ratacil cAt-va timp a tost ehemat de sotia sa
in BleAd, uncle o nouA nenorocxe i se intAmplase.
Cernat a plecat, pe jos, i la sosirea
sa a aflat cA in lipsAl un oare- care
Anton si sotia acestuia, impreuna cu Ion
Dorunga i femeia loana Alecu, ad bAtut
pe sotia lui Cernat i i-ad luat pAnA
hainele cu care era imbrAcatA ; apoi ad
plecat luAnd cu dansii pe o copila a lui
Cernat, despre soarta careia nu se stie
Inca nimic.
Nenorocitul pArinte, desnAdAjduit, s'a
jeluit prefectulul rugAndul cel putin sA
cerceteze ce s'a fAcut fata sa, i, dacA a
fost omorata, sa i se spue eel putin unde
este inaropatA. Totul insA a fost in zadar.
Nenorocitul ne mai stiind unde sA eearl
dreptate, ne trimite o scrisoare care sfAsie
inima tutulor celor cad stift ce este dureunei
mame si a until tatA cArora
luat copila.
Semnalam faptul autoritatilor, cerand
ea o serioasa cercetare sa se Nett'
-WHO=
DECRETE
Circumscriptiunea de revizorat Gorj Valcea se
desface in doué, nutninduse d. I. Cres, actual
rev zor scolar al acestel circumscriptii, revizor al
judetuldi VAlcea ; iar d. St. Sadoveanu, actual director
al scoaleI primare de bitetI din TArgu-Jiti,
se numesce revizor scolar al judi-tului Gorj, pl.
strftridu's1 Mate drepturile sale asupra catedrel t¡i
a gradatiel.
Circumscriptiunea de revizorat Neamtu-Suceava
desparte si ea in donA, numindu-se d. I. Negri
actual revizor al acestel circumscriptil, ca revisor
scolar al judetulul Neamtu ; tar d. N. Filoti, revisorul
din circumscriptia BotosanI-Dorohoul, trece
revizor al judetulul Suceava.
La Directiunea general& a ailor ferate ale Statulul,
serviciul econotnaiutul, stint numiti :
D. Statnatian Grigore, impiegat definitiv clasa I,
in postul vacant de sef de biurod. D. lohescu
Nicolae, In postul de impiegat definitiv clasa I, In
locul d-lul Stamatian.
Urrnatoril domnl inginerl din serviciul podurilor
docurilor do la directiunea general& a cailor ferate
ale tatuluI se inainteaza in corpul sus zis
la gradul de inginer ordinar clasa II:
D. Matioli lerecnia, inginer ordinar clasa III de
la 29 Aprilie 1878. - D. Davidescu Niculae, inginer
ordinar ciasa Ill de la 9 Lillie 1883 D. larca Dimitrie,
inginer ordinar clasa Ill de la 1 lunie 1884.
A.P1ARJ_A_
Anglia §i Wanda
Din Londra se scrie in privinta politicei
lordului Salisbury, cl guvernul are de
gAnd sA consacre toga sesiunea viitoare
Lind solutiuni radicale a cestiunii irlandeze.
S'a parasit idea supritnarii ligei nationale
irlandeze ii guvernul crede ea o va putea
scoate la cale fara. o lege coercitiva. Toate
autoritatile irlandeze, incepênd dela vice
rege, intregul sistem adununstrativ va fi
reformat, popularizat i intarit. Unirea in
loc sa fie slabita, se va mai intari i cele
doué popoare vor fi mai inult apropiate unul
de altul. Poate ea nu se va tine o sesiune
de toatnnA, pentru ea sefii Uniomstifor
liberali sa aibe destula ocasiune sa esamineze
planul guvernului. O comisiune,
in care vor fi intre aIi, lordul Salisbury,
lordul Hartington, Göschen, Smith, Chamberlain
si tordal Ashburne, va elabara
proiectele irlandeze in timpul vacantelor.
Rasia i Turcia
Foile str6ine i mai ales cele austro-ungare
observa, ca de un timp incoace Ru-
§ii se ocupa mult de cele ce se petrec la
granita ruso-turca din Asia mica. Foile
ruse invinovatesce necontenit pe Turcia,
zicênd cA fitvoriseaza bandele de Millar!
musulmane, ce s'aa ivit in cate-va guvernamente
de la granita. Asa, de ex. ziarul
Sowtemettie lzviestia scrie urmatoarele :
,Tiiharul Kiaram, cunoscut in tot Cauca.

9
ROMANIA LIBERA
-,-.4111!
sul, pentru a carul prindere s'a tri nis un tre invatatorii actual! aa fost sclavi acelor de MO case noastrd are apa sälcie. Gher-
dehreuneut intreg de armata in guvernasisteme, uniT i ca scolarl ca invdtatorl, gheful surorei mete era stricat si mama
meritul Crivan, a trecut la 1 Iu lie pe teritoriul
otoman, unde in Sandjacul Baiazet
dela granita a gäsit o primire favorabila
la Eiub-pasa. Acesta este fiul mai mare al
reposatului colonel rus Djafar-Aga-Samsadinov,
seful Kurzilor din guvernamentul
Crivan. La inceputul ultimului rasboid ruso-turc
din 1877, Eiub-pasa a fugit in Turcia,
unde a primit titlul de paea i un post
corespunzator. Acest pasa a primit acum
la sine pe talharul Kiaram, care acum e
in stare a face dese navaliri in districtele
ruse de la granita ei are de gaud di nelinisteasca
mai cu deosebire tinutul dela
Kars.
CORESPONDENTA ROMAN1E1 LIBERE
'
,
44011111111111111=_ MINIMMISIMIN111.11111.
in ventat de L'Hoste, a7functionat prea bine
aeronautul a aruncat, in timpul 0115 toriei,
torpile fictive asupra navelor trecatoare
de acele timpuri barbarizatoare invata.- l'a dres. Hocenii vin spre meaza-zi rdsitrite
spre a demonstra utilitatea balonulul sail
mêntului românese a scapat, gratie voi- de Husl. Icoanele noastre sunt zugravit
pentru scopurl militare. A dorm zi Torpiltorilor
nostri de bine ; pentru actualitate foarte frurnos. .fintita este dulce. La viea lieur a descins aproape de Londra. L'Hoste
mal cu seama ni s'a imbunatatit, ni s'a u- bunelulul s'a prilbusit o parte de loc, din si Mangot aú de gand sa fact, o calatonie
1
surat foarte mult sistemul la invdtamant, pricina ploilor, i i-a daratnat crama. Marti cu balonul de la Cherbourg in Norvegia.
din chiar clasa I-a primará ; astazi avem m'ain dus cu tata la camp, si and ve-
multe inlesniri la studia, cat priveste maneam acasa era sa ne in un vartej. Nol Porumbel eAlAtorl germani.
terialul didactic scris, cartile, a'aceasta avem (Toile vac! eu vite dintre cm! pe Sub titlul de coal sus !bile parisiane spun
merge perfectionandu-se zilnic ; gratie gu- una o s'o vindem. Omul ; la viea noas- ca nu de mult s'a impuscat pe la Nevers
vernelor i initiativel private ; multumita tra a cazut dintr'un copae rupt un un porunibel calator, care avea pe o liana
celor ce ne-aa scos din haosul in care ne picior ; tata a zis ca are sill duca la spi- din aripa armele imperiulul german.
aflam, la inceputut invdtaturei cu deosetal. Pe cand tna apropiam de scoalä, Dibire,
lucru de care numal amintindu-ne, mitriu Mee pe Lebel ; cand am zis
ni se increteate fruntea.
c'am sal spun d lui invatator, el a fugit.
Dar vorba la inceputul astor rinduri a Rugaciunea care o spunen, in clasa este
fost de compositiuni in clasa pritnara ; scurta dar tare fi unionsti ; la intrare spu-
de inlesnirile ce avem, prin ajutorul cdrtinem o rugaciune si la iesire alta. Sera
lor didactice de astazi, eel ce suntem pusl mea a cusut o catnale cu agiur, i una
a invdta pe copiii in versta pang. la 12 cu amnia in doue culori : alhastru i rosu.
ani, precum ai de avantagiile ce acestia Sendrea era cat pe ce sa se inece in iazul
COMPOSITIUNI IN Cl/SA II PRIMARA trag din asemenea crl ; ba este de re- Reitea duptt ce l'a scos, un om care uneunoscut
ett, mult mal fructoasa e munca dea, a varsat o multime de apa si Pail a-
Iluft, 20 Julie 1886. invdtätorului de ort-ce grad, astazi pripacat frigurile ; twit& vacanta a fost bol-
Intre obiectele de studia ale claselor privinta acestel materii de studia, a componay. Turcil earl umblad cu rfsnite de camare
(urbane ai rurale), este prevdzuta, sitiunel, de cat cu chiar 10 ani in urmit. fea prin ores, s'ad dus la Vaslui tata a
chiar dupa. Programul oficial, i composi- Astazi, cum ziseid, ma! toate gramaticele cumparat de la el o risnitd pe care a dat
tiunea ; drept aceia, Gramaticile ce avern, ce avem i pentru cursul primar, vin in 10 lel ; ea es'ie frumoasa i macina tare
mal toate, ne daú anume bucati pentru ajutorul invatatorulul i elevilor eu exem- maruntel. ipà aatt de unit patinul, cà i-e
compositiuni, chiar ai la casa II primal* ple de exerciti1 de-a gata i 'n studiul scarba stel asculti. Un orn din suburbiea
sub titlul de : Exereitif de descrierea lu- compositiunei ; prin urmare ne faciliteaza Plopenii al-a batut femeea i pe mama sa,
erurilor s'a flintilor, imitatiuni, naratiuni, foarte mult misiunea.
politia l'a pus la arest ; el era beat, si
transformaric? nota bine cii coala sad Relativ deci la programul oficial al cur-
cand l'a cercetat politaiul a rdspuns ca nu
instructiuni de procedernent atarele sului primer, in ceia ce priveste concepe-
atie ce-a Meta_ Venind de la biseriea am
studia.
rea in scris compositiunea in clasa II ;A- gasit un leú ai l'arn dat mamet ; ea a zis
Din imprejurari 'MBA, poate ca de tristä mara, tocmaT in privinta usuratatel de a c'am sit am noroc hi viata mea, ai a strins
amintire, notiunT de compositiuni si ins- depinde pe elevii astei clase in a compu- leul In palarnida laze ; iar eil am zis sa
tructiuni de cum stt se Meg, stilistica asa ne, sunt deja catl-va anT de And, prim el mi'l puna la casa de economie. Ziva mea
zis, cu elevii claSelor primare, nu de multi practicez acest exercitia sea mal este la 29 Iunie, cand se face impartirea
ani avem prevdzute in program ei prin bine acest lucru. Sistemul de a depiede pe premiilor ; tata a zis ca daca void trece
cartile noastre de acoalä ; importanta ace- chiar elevii astei clase a compune de la in clasa III are sa'ml compere un rind de
stiff studia se poate zice ea n'a fost simtitä dîniT ceea ce se pricep, despre cele ce 'T baine, o pereche de botine {Wade ; eti
si Mel gustata la invdtamèntul cursului pri- inconjoara despre cele ce vad si aud in am rdspuns cA pe mine ma lauda d invdmar
(cu deosebire), de cat cam de prin a cercul unde traese i unde se afltt, adeca tator, pentru ea invat bine, i nu'l supdr.,
doa jumdtate a secolulul in care ne aflam, de a'af sCrie singurl cugetarile lor proprif, Cu chipnl acesta, colarii, espun in seris
cam de pe la 1860 cu introducerea alfabe- sistem pe care '1 volil detalia aci; mi s'a problemele la aritmetica, indati ce catului
latin. Astazi insa, pe cand avem : learnt ai mi se pare in destul de facil pradnose 'bine o operatiune oare-care, demons-
geografiT coprinzand in ele hartele respective tic ai corespunzdtor scopulul, pe MO atrand ce anurne operatiune indica pro-
textului de studit. Istorii nationale inzes- cela de a obligf3 pe acolarT, (fie mal micT blema i modul cum se resolva ; spre e-
.trate cu chipuril cellar mal insemnatf capi sad maT marl), a copiea sad imita. xemplu : Cine-va a cumparat 90 chile
supremi ai Orel, in earl cu timpul vom Procedementu . dupa primirea elevilor in porumb cu 2430 lei cat U. tine chile ?
putea avea i alte icoane relativ la .istoria clash (cu dechiderea acoale1), cel intil lucru Aceasta problema se resolva prin Impar-
patriel, spre ex : Campul cu punctele stra- ce '1 am in vedere este a continua lectura tire ; trebue aa ducem pe 90, suma chiletegice
in rasboae, figurile instrumentelor in- pe cartea introdusti, corectand erorile elelor, prin pretul tuturor acestor chile, spre
trebuintate in rdsboae , cetäti asediate etc., vilor cu privire la : intontiune, finalele a afla cat se dA pe o chila. Venzendu-se
carti pentru cetire si chiar abecedare bo- cuvintelor, la semnele ortografice, la On- 129 chilograme orez ate 3 chilograme ingate
si in gravurile privitoare la istoria nagavire, la repetirea cuvintelor precum si la tr'un leu, cat! lei se jail pe toate eele 129
turala ai la religiune ; aritmetici cu figurt mancarea literelor , deprinzandul ast-fel chilograme ? Asta problema se resolva prin
ale mdsurilor despre cart textul vorbeste ; cu citirea coreeth i in acelas timp cu- 2 operatiunl : Impartirea ei Imultirea ; dupa
dar o data cu acestea i gramaticele ce avem renta , pre cat posibilitatea acordtt ; prin- ce afiam cate ON de cate trel chilograme
astäzi se intrec in Deprinderl pentru corntre cele-l'alte obiecte , scrisul , asa zis sunt in 129 chilograme, pe aceste partt le
positiuni. « Cu uk.euvênt, astazi attain prin dictando, 11 am de cloud ori pe sdptdmana, inmultim eu pretul uneia cars este 1 let
cartile de studia i mijloacele cerute la in- pana la 1 Noembre copieaza dupti carte spre a aria resultatul cerut.
tuirea lectiunilor ; deja este o laudabila »gramatica sat lectura, or! de pe tabla, Neaparat Mkt, ea, ca la orl-ce'Intreprin-
emulatiune intre autorif de carti didactice mai apol ei dui:4 spunere, iar de aci Madere. isbanda reclama, intro atatea. alte
pentru cursul primar, (in tara ',oast*, inte odata pe sdptdmana copieaza si odatit conditiunf, i rabdare ba Inca foarte mutt&
chiar de la clasa I- a acestul curs, spre a sunt obligati a'rni educe, duptt aim ei se ei mare ; i une-ori, din causa diferitelor-
infatosa elevilor, pentru intuitiune, gravu- pricep, cate 3-4, apoi cate 5-6 si maT naturi ale elevilor, isbanda reclama fortat
rile corespunzdtoare Iectiunei in studia. apoi cate 10 propositiuni semple pe cad disposititinea la lucru, (mal ales acolo unde
CAM deosebire intre mijloacele i apa- deja le cunosc de o data cu We-ye part! camera de prelegere ea napaste poarta nuratele
trebuitoare invdtamantuTui, (prevdzute ale vorbel, i ma! pe urma cate 2 -3 frase ; mele,de lipsindu'l nu numai mobilierul
, in cartile de §coala.), din timpul mai vechie de prin luna Februarie, cand cunosc ma! propria. etatei scolarilor i ornamentul di-
si not, mal cu searna la copiii incepdtorl, multe din partite vorbei precum ei propodactic de pe pereti ci chiar largimea ai lu-
din timpul elder cu 23 de ani in urma. sitiunea desvoltata, stint obligati a'aff aduce mina cuvenitd, aerul trebuitor ; lucruri de
Mai toti toate) earl aa facut un studia numai frase din propositiunl Mai mult des- car! sunt lipsite multe din clasele scoale-
oare-care in a doua jurnatate a acestui voltate ; 4, 5 - 6 de acestea inteo frasa ; lor noastre). Oar ori. cum, munca se cere,
veac n'ati lest supusi sad supuse, (cu deo- dar acuma bunduara prin Aprilie i MaT, trebue sa fie ; gratie noului proiect de lege
sebire in anii incepetori al studierei), tor- sunt exereitati ma! pe larg si cu analisul lnstructiunei, care, printre multele buturel
creerului i limbei in silabizare; spre gramatical, cunoscand deja (pe tang seminuri ce are, se afla si acela -adectt -de a
ex., ca in urma. cu 30 aril', cand nele grafice) usul literelor capitale si inter- plati mal biniaor aceasta munca.
gand n'avea nimene la nol de sistemul jectiunea ; la toate acestea stint pregatiti Ca am atins, in articolul present, i si-
fonetic in invatarnent, cand inca ast-fel ecolaril ai din timpul lectiunei in citire, a stemul de care fac us in predarea compo-
nuuneam literele alfabetului : Az=a, buche bucatel rostite sea mernorisate, unde li se sitinnel la elevii clasei ineutionate, n'am
(ma! pe uma be)=b, cervu (ma! apot ce) face cunoseuta functrunea veri-carul Benin facut aceasta co pretentiunea de a sustine
=c, dobru (ma! incoace de)=d, lude (mat ce intelnese (in bucata citita). In fine, cu cil este eel mal recomandat de pedagogie,
apol le)=1, mislete (mai pe urma cat acolaril cunosc mal de aproape partite inaintea sistem de predarea unuT
m, pocoiu (dupd aceia pe) = p, ucu = u, vorbei, cu cat pricep ma! bine si partite obiect oare care, fie la scolaci mat mid
zenme (ma! incoace ze)=z ; a'apoi tine-te propositiunei, íI iaa exemple mal pe larg sett ma! marl, fie in veri-ce curs, acel si-
scolare la silabizare : Azzemniezz=azi, azi cu frase ma! lungi, pe cari le ai analiseazit ; stern se poate zice ca este mat bun, dupa
misletierm=am, innasiernvedeestuveteastu- in scrierea pentru examen mal. mutt de care reusesce mai bine inviltatorul ; dar,
tat=invetat,leestulecacuerctfijitiucuunasfini- aceste exercitii presintd, adiea compositiunl ett, cu eu aeest sistem isbutesc mal facil
ludeestule = lectiunile ; cacoscarltier fer- 'acute chip propria lor munca, (Uncle bu- mal sigur in atarea materie ').
teestutea cartea ; zemnestuzemisletiermcatT din 5 -6 rindurT acelasi sujet). Co-
V. Sighinescu.
nasiinicacuculudiel = zenmicul ; saa chirectura o fac, dripä cum ai scriptolegiea recopurile
ma! modern, (cu 20 an! in urma) : manda : Plan mine insumT la catedra, ai in
Gaarecarteeatea cartea, nieea = mea, acelasi timp prin scolaril mai bun! in banca ').
eseesteete este : seese afeafleMa= Iatti cate-va din micele cornpositiunT ale ECOURI STRE1NE
se alla), Mein .--- in b eanebancaca= ban- elevilor mentionatel clase, din diferitele 3
ca ; euea ea, . îneinvÇvè = invdt, epoce ale anului scolar : Noembre, Februa-
Balon-Torpilti.
leecalectiaMuneeanea = lectUmea, beibirie si Mai, aranjate in sir alfabetic : An- Acronatul francez L'Hoste s'a frialtat la
neene (sad ca mai in urina : buchilbinadrei n'a stiut astazi lectiunile. Bogdan este 17 Julie seara lu Cherbourg ca balonul sëü
seestune) = bine. Pollan grozavenii pe la vie. Cicoarea are floarea albastra Du- Cf'l nofi, Le Torpilleur, spr'e U sbura peste
capul ínvetatorulul a'a iiiieilor invetatei, narea se versa Marea-Neagra. Este ur, Canal in Anglia. El era insotit de astronopot
km tortuari ale ereerulta i limbel lor; ceas de cand am venit la scoala. Fentana , mul loseph Mangot. Aparatul de carma,
rde limbel noastre romanesti cu catl-va
Trelme s mArturisesc - cit. la resultatul ce
ani in urint,
'; In asa nuinitele buctitT de compositiunT sco- ajung, am si concursul colegulul de la clasa I, car,
fie acele timpuna sisteine atat de barlariT isT lad exemple cu initialele in sir alfabelic ; 'mt d6. elevI pregâtiT bine, alit In esercitiul calker,
bare -iu invatainant, eand multi ehiar din- (fie seu nu subiectul la inceputul propasitiune1). scrIsuluT, caleululul, numeratiuneT.
Cre-
Hepites Stefan C. Scanteerea Rtel
or,
Rev. Sc. T. X, p. 356-362, 371-380, B,
1880.
Hepites Stefan C. Termometrie ei Eteti.
nometrie, Rev. Sc. T. XI, p. 65-70, IN
pana la 110, 113-117, 138-142, B. 1881
Hepites Stefan C. Instrumente !Anti%
in6surarea radiatinnel solare in diferite
oh.
servatoril. Rev Sc. T. IX, p 301-394
,
309Hep3it1e0, s SBtefia8n8C1. Ploaia si serviciul me.
teoHroelpoigtiecs, Rsoteo i
C.1T5elmilil)ieeralt8u8rt2t.zilet
de
zaud eh' e un spionaj la mijloc, ministrul 25 August 1881 la Braila, An. Ac. Rom
de rasboid francez a fault sa se proceada Ser. II, Tom. IV. Sect. I. p 123-130,
la o ancheta in privinta aceasta
Cate-va zile mal tarzifi un comersant a
ites Stefan C. Bolidul
prins de asemenea uu porumbel calator
din seara de
gust 1881 vazut la Braila. An.
obosit, care avea sub aripa stanga o mama
Ac.
germana i pe mat multe pene diferite pe-
Rom. Ser. II, Tom. IV, Sect I, p. 123, B,
cetl. Pe aripa areapti se putea citi : Chà- 1882ep.
teaudun.
Stefan C. Observatiunt meteoro,
Negresit ca. se va procede la o serioasa logice facute la Braila in anit 1879 ei 1880,
ancheta i asupra acestul al duoilea caz. An. AC. Rom. Ser. II, T. IV, See;. II, p,
1-R2e3p2it,es tefdousepaln anee B. li9882.6.
Elefantl in Paris
C.
Ziarul La Paix spune, ca in tuna lul jurul Brailet in noaptea du f lunie 1880,
August vor sosi in Paris, in gradina zoolo- An, Ac. Rom. Ser. IL T. Ill, Sect. I, p,
gica de aclimatatiune, o caravani compusi
din ,7o de locuitorl din Ceylan, insotitl de 73-e7p5' 1I itesaStie8fa8n2. C. Cutremurul de pameat
12 elefantl de mama, perfect dresati, ei de
din Braila de la Dec. 1880, .
14 bol Zebus.
Aceasta exhibitiune etnografica. nu va Ser. II T. III, Sect. 1, p. 76-78 B. 1882,
lipsi sa intereseze atat pe savanti, cat i Zeit Oest. Met. Bd. XVI, p. 69, Viena 1881,
pe publicul cel mare.
al a a 111
SEMI! METEOROLOGICE CAPAITA,
(Istorioul 1or in Romania)
de SIM C. HsPITEB
[Urmar]
Urmare -
Cele mal renumite tórguri de cafes, din
lume, Amsterdam ai Londra, pentru vinza-
Bacuresci (Ferastrad) Observatiunl metile
marl% periodice, aü curtieri speciall,
teorologice Mcute la institutul meteorologic. insarcinati cu clasificarea variettailor ves-
Anul 1885 Bul. Minist. Ayr. Tom. L tal product Mat de insemnat azi in comer-
Bucarest (Klima von) veal Hann Dr. ciul lumesc. In Amsterdam la vinzirile pu.
Julius.
blice se obicinuesc denumirile urmatoare,
incepend cu cele mat bune specil: Fa, Fa,
Cantacuzino, I. A. Tabla pentru reduce-
medie, Fa ordinal* bunti, buna ordinark
rea la nivelul mare! a presiunilor barome- dinara, medie, foarte ordinal* medie
tries observate in Bucuresci (inaltimea 87 din urma. Probele bune de cafea brasiliani
mPtri).
trec sub numele de ,Good average' ; ea-
An. Ac. Rom. Ser. II, Tom. VII, Sect. I, litatile se inscrit in buletine dupa numerl.
Cu cat cafesua este mal veche, cu atat are
p. 215-219; B. 1885.
gust mai placut, eu atat prin urmareeste ma!
Cantu V. vex! Aurelian.
cantata. De aceea cafeaua proaspata ade-
Christu, P. Th. Prevederea timpulul. Ec. se ori sa eoloreaza in nuantele cele veal!,
Rur. An. I, p. 183 -185, Buc. 1877. sad se Emplane la o anumita caldura ea si
Codrescu Th. Climatul Moldovel In eerie- capete aroma acesteia, falsificatia sa descopera
lesne pentru sortele colorate, frerea
111 otzle statistice asupra Moldova (tr. dupa cand cafeaua banuit ti. in main! sad pelitt
Satan), N. p. 16-18 141 1852).
tie ; prin aceasta recapata coloarea ei na-
Cucn, N. Memorit asupra instalarei unel tural*
statiunt meteorologice popularea pe bule- Ca toate granele, ce coprind apa vegevardul
universitätil din Bucurescl. Bul. Sec. tala, cafeaua este supusä la avarie (saidciune),
fie din eauza umezelel,' fie din can.
Geogr. An. I, p. 38-51, B. 1876.
za corpurilor streine, ea care a vellit In
Daniilescu, N. R. Resumatul observatiu- contact sad tang care a stet mat multi
nilor meteorologice Mcute la Ferestred de vreine, Acorn 10, 15 aril, cand cafeaua
la 18711a 1873. Rev. Sc. T. V. p. 245-251,
265-275, B. 1875.
Danillescu N. R. Rectificare la acest articol,
Idem, p. 303.
Daniilesca N. R. larna 1880-81. Ec.
Rur. An. 11, (1881), p. 82-83.
Davila i Lesmann, Observatiuni meteorologice
facute la spitalul militar din Bucurescl
In 1863 0 1864 OM la 15 Oct.
Monit. Medical T. II 0 III, B.
Davila ei Lesmann. Idem pe anil 1863-
69. 7 tabele litografiate.
Donict, Panait, Prevederea timpulul, Rev.
Sc. T. V. p. 132 --138, VI. p. 245-249.
VIII. p 291-298, IX. p. 259-260.
Gr. Al. Informarea ploeT. 1coana lumei
An. II. 1846, p. 182 ai 208.
Hann. Dr. Julius, Meteorologische Beobachtungen
zu Braila. Zeit. Oest. Met. Bd.
XV p. 187, Wien 1880.
Hann Dr. Julius, Klima von Bucarest
Zeit. Oest. Met. Bd. XX p. 152. Wien 1885.
Hann Dr. Julius Klima von Jassy Zeit.
Oest. Met. Bd. XX, p. 370 Wien 1885.
Repites, Stefan C. Meteorologia ei pre -
vederea timpulul, Mesagerul Brdilel Nr. 35,
36, Braila 1879.
Repites, Stefan C. Resu matul observetiunilor
meteorologice facute la Braila in
1879. An. Ac. Rom. Seria II, Tom. I, p.
263-293 si o planse, B. 1880 ei Rev. Sc.
p. 95, 96, 176, 192, 208, 224, 255, 303,
304, 367, 368, 382, T. XI p 16.
Hepites Stefan C. Idem 1880, Rev. Sc.
T. XI, p. 48, 63, 64, 112, 176, 208, 272,
319, 320, 335, 336, 380.
Hepites Stefan C. Idem 1881. Rec. Sc.
T. XII. p. 64, 80, 96, 112, 127, 160, 176,
191, (lipseste Sept.-Dec ).
Hep tee Stefan C. Desvoltarea meteorologiel
ai al doilea congres meteorologic international.
Rev. Sc. T. X, p. 42-48, 61
putt la 64, 67-70, B. 18q).
Hepites Stefan C. Noll& asupra observetiunilor
meteorologice acute la Braila Rev.
Sc. T. X, p. 106-109, 123-126 B. 1880.
din
America centrala i sudica era rat Ingrijita,
=edà inainte de imbarcare, tot-d'auna
sa inferbanta in vapor ei ajungea In
Europa avariata, din care eau* ca si
poattt fi intrebuintata , dupa desbareare
trebuia ciuruita i uscata la soare. Astki
avariile de felul acesta sunt maT rail penusca
upsrocela ucteurlf repar A mal cu ingrijire
Cea mal periculoasa i mar des repetall
avarie pentru cafea este pricinuita de no
de mare. Aci distingem avaria mare II
mica, dupa mdsura, in care cafeaua a fosl
atinsá de apa. Cand apa a strabatut flUfl
o parte a saculuT, strich ruling cafeaa
udata, o inroseste, comunicanda4 un gusl
particular, sMciii, neplacut ; cAnd apa
vdrsat in cantitate mare si a *runs toati
cafeaua atone! aceasta se infierbanta,
inegreste, putrezeste, primeate un gust foarte
neplacut ai nu mai polite servi de cat Pal*
tru ingrasatul prtmentului.
sai In
In atingerl cu materil amoniacale
IS
apropierea lor , cateaua se avariazi
suprafata bobulul, primind o coloare
chisa. Asa, daca sacil de cafea s'aS
barcat intr'un vapor in aeelas compari'
silent cu pel sad cu lana, boabele primese
o coloare albaStra, bine pronuntata, fW
ca pentru aceasta interiorul O. fie stra,
dar perde din pret. Materiile odorante,
camforul tutunul, comunica tin tall°
particular : cel de camfor e placut.
Cafeaua trebuie sa fie cure* fArtt P6'
tricele, boabe streine, praf, färamaturi de
metale i alte necuratenil. Sortele de Ba
Santos, Martinica i Java sunt cele
bine preparate ; cea de Rio coinine
odata petricele albe ascutite, cristalisate,
cea de Santos petricele roiI, sfarimieioasel
mat mull sat maI putin rotunde ; cea de St..
are petre multe, de coloare Welt
D
sa, de marimea nisipului mare ptina la a
Dupa locul de productame cele mai
semnate felurT de cafea ce yin in nee'
international stunt urrnatoame, :
Cafeaua asiatici; aci
:
Cafeaua de Arabia sad de Joca,
derata ea cea maT firma din toate varle'f,
tile cunoscute. Forma el este foarte
boabele miei, neregulate, cu diferite scobitut!
si nodurf, cate odata cu forma rotunda, de
data mat lata, adese ort rupte ei eatate
coloase 'verde sat galbene, cu gust e5':4

FOIT A 110.11ELNIEI LIBEREC
24 IuIie 55
ADOLPHE D'ENNERY
N1 A 11 TI il ik
[Urntare)
Roger o apucti de mn i stringênd'o
v6rtos :
Ah ! crezt oare c'am putut, fera disperare
j frA lacrimi, se zmulg din Mime
mea radecinile unei iubirl care crescuse In
limp de opt-spre-zece ant ? o intrebtt.
Laurenta nu se putea satura de vorbele
acestea IT trecead prin ureche ca o muzice.
delicioase.
Ea sterui, lesandu'al brawl in mane care
o strangea ca Inter) minghinea, bucurandu-se
de suferinta aceasta fizica mai melt
de cat de o mangftere :
El bine, adevarat este &al plans aea
de mutt ? murmura ea.
Roger fact' un pas inapol, puindu-se in
lumina care venea pe fereastrA.
Uittt-te la mine, Lzise el cu o voce
surda. Vezi-ml obrazul slAbit, ochiT
Scut care'mT albeate inainte de verste,
ROMANIA LIBERA
lent si miros placut. Intre dine se sparge
cu greutate, vinturata in maini da un sunet
sec. De mutte orl vine In comercia a-
!nestecat Cu petrecele, cojt, sambud
boabe de alte plante. Adevarata cafea Moca,
eultivata pe langa Moca, vine in comerciul
earopean,1 fiind-ca, se consuma total in
Turcia, Egipt si Persia de :nobilimea musulmand.
Aceea, care trimite in Englitera
de unde vine aproape in toata Euroapa, este
cafea de Aden, ai din sudul Arabiet sett
chiar sorte africane, cunoscute sub numele
de Cazengo i care este de aceeast forma
ea adevërata Moca. Nu a rare-
ui mArime
oil Fie gasescl., ambele Din punetul de vedere al inseinnetatil gileteet !Atuncl, raspunde cu sange rece
productiunii si al valoril comerciale in ge- servitoarea, e la spAlAtoreasa " Janin aneral,
printre sortele asimice, local al doilea
dupa cafeana Java
leargil la dense, i
il ocupe cafeaua
o intreabe, ea tot feint
Ceylan. Aci avem stt distingem douè felort de precautiunt. N'ar fi fost lucru cu minte
de culturi, care daa dolia fellid de cafea expuna pe biata femee la o ispite asa
cu total deosebite : P cafeaua cultivata de de puternica. »A da, response ea in
indigenit insulet, de coloare roeietictt. gal- o brosa... 'mi aduc aminte .. nu crebintt
Inchisa, btt de multe-ori chiar brut*
r6a ingnijita i cu 20 procente mat eftinA
deam ce tineti Eraa de molt la densa ; am
de cat : 2° cafeaua de plantatiunl, cultivate dat'o baiatuluT med se se joace cu ea !"
de europeni, In prima linie de coloniatif In adever, baiatul se juca cu pretiosul dia-
englezi, foarte bine ingrijite, de coloare rnant in terine ; in sfirsit, era Visit !
verde, forma lunge, i avend aceiasI valoare LW Jules Janin II placea se povesteasce
specil amestecate. ea cafeaua Java. Recolta incepe in Sep-
Cafeaua de Arabia sit expediaztt in balotembre, trimiterile spre Europa in Octom-
aeeaste anecdote.
turl de panztt groasA, de diferite colort, de bre, ai se fac in prima linie prin Colombo,
attte: 35-60 klgr. ai reunite In baloturt Capitala insulel. Espeditiile, care se corn- Uu dael In tresnre. Duelul ministrulul
.maT Mad de rogojintt, legate cu papurA. pun aproape esclusiv din eafea de planta- de rezbol din Franta a readus la modA is-
Cafeaua Java prin incurajarile si imbutaint', se indrepteaza spre Londra sad spre toriile despre dueled. Ziarul le Mahn ponetetile
de tot fetal aduse in cultura et de alte porturI engleze, de oare-ce Ceylan se
guvernul olandes a castigat o insemnatate
vesteste until din cele mat originate ai in-
afle tocmal in drumul navigatorilor englezi
considerabila. Se imparte duptt coloare, spre India si spre estremul orient. Progregrozitoare, internplat pe timpul restauratiu-
mitrime ei calitate in o multime de sorte ; sul culturil de cafea in Ceylan se poate neT. Pe acel timp, luptele parlamentare,
se geseste de la coloarea roaie inchisa, vedea din erescerea exportulul, care acum adesea foarte pasionate, se continued In
[Arai la galbentt deschistl, apoI verde, verde 50 de ant d'abla ajungea la 32.000 maji strade, unde discutiunile se sfaraead de
batand in albastru. etc. Ea formeaztt primal pe cand asta-zT trece peste un milion. Im- multe orl cu provocarl i dueluri. Oficeril din
articol de export al insulet, are grime longupachetarea in sael de 65 75 klg sag in
eV( si mat mart de cat ale sorteY de Meca, butoaie maT Mari.
garde erad de asemenea in continua dame-
cu`care se aseamtinl foarte mutt cand se in- Din India varietatile Malabar ai Mysore nie cu eel-Patti camarazi al lor ai certele
ve'cheste. Culture se face sad d'a dreptul vin in comereig, fitcand concurente insulei duelurile intre densil erad foarte dese. Cel
de catre patria mama (Olanda) sad de Java numal cand pieile indiene sunt pre- maid stranid ai mal ingt.ozitor din aceste
dare paraculad. care \rand apol calitAtile vezute in deajuns. Coloarea lor bate in duelurl a fost acela dintre colonel in re-
cele mat frumoase negutAtorilor olandezi. verde, forma e aproape de a celor ,arabice
Recolta are loc prin Iunie i hilie, trans- ai de Java In sarsit cafeaua de Tellicherry tragere Barbier-Dufai 'si un teller oficer din
portal spre Europa incepe prin August ei Nelgheers, roturDlit, putin sbareite, de co- garda regeasce, caruia colonelul IT smulsese
se face in sect de pan* nurnit »gunny" loare blonda saì plumburie, acoperitA cu cocarda, In urma unel certe. Ca sa se e-
fabricatl din jutit, de cate 65 klg. Aproape o peli sulaire, este bine cultivatti ai in galiseze aansele, s'a decis ea sa se inchide
toate se exporteaze din Batavia spre 0- grijitit, se transporta In lag de cate 100 150 eel dot adversari in o trasurti, sa le dea
landa, spre Amsterdam ai Rotterdam, de klg. bine inchise ca sit nu i se altereze
uncle se aprovisioneaztt cu cantittiti marl prin umezeale calitatea, cu destinatia spre eke un pumnal ai sa 'T lege unul de altul,
Belgia i Germania.
tirgurile engleze, ca mal toate cafeaua de ea s1 se taie pane cAnd unul dinteensil
Dintre nenumaratele specii, ce variazA Indil.
va muri. In timpul luptel, tresura bine in-
ducti locul de culturtt ei duptt chipul pre- b) In 4frica cafeaua are putine imporchisa, trebuia sa face de doue ori inconjuparka,
vom numi cafeaua Preang, cultitante In raport cu eea din Asia ai Amerul pietei Carrousel. S'ad gitsit martorT
vata in partea sud-vestiett a insulet, de corica. Doue sorte comerciale merita menloare
brunA inchisa panA la brunit deschisit tiune speciala : Reunion ai Gabon Prima carI sa prfineasca aceste conditiuni, care
Preang galbinit ea malt mat scumpa de de coloare verde, gust plAcut ai de ma- ad fost esecutate intocmal. Vizitul cede lo-
eat varietatile precedente, Preang pestrittt rime mijlocie se cultiva. in insula Reunion y cal sed celor doi martori. Dupe ce trasura
deschisA calla, ; cafeaua Giratjap de eu- a doua mal inferioare, mal red preparatA, Wu de doue orl inconjural :pietel, marloare
galdina curattt sad galbinti inchisat se cultiva pe coasta occidentala a Africa toriT se coborire se constate resultatul lup-
galbinti deschistt ; cateaua Fayal, nuante , Partea principall pentru amendoue se cul-
deschisti, galbentt ei verde, Padang, verde five de coloniatiT europeni. Exportul este teT. Trasura era sceldate in sange. Tene-
curatti, cu atat mat ,pretioase cu cat este putin insemnat ai se indrepteaze spre Porrul oficer era mort, acoperit de rent in-
mat inchistt ai\ en cat contine mat putine tugalia, Franta i Englitera. La noi pine grozitoare ; colonelul Dufaï era inteo stare
boabe albe sat alte neregularitatt, ea se acurn n'at1 niel o fusemnAtate.
de plans, cu patru loviturl de pumnal In
apropie de cea mat bunt( cafea Lava ; in [V el farms] I. G. Nanteano. piept i cu fate sfisiata, Emirate, mancata
fine cafeaua Besouchi de diferite onion, ce
de potrivnicul sed. Putin timp dupa aceea
bat in verde. Principalul port de expeditie
este capitala Batavia ; cele-l'alte porturl
colonelul Dotal dupe ce se insangtoaise gesi
mat mid n'ad insemnitate mare geografica VAR/lain-1A TI mijlocul 531, mal omoare pe un oficer de
cantitatile de cafea, ce expoartg, stint re-
de gardit, pe colonelul SaintsMorys.
tally mid
Odilea anul diamant. Cine ar crede
Colonifie olandeze din orient produc a di critical Jules Janin era cat p'aci Inteo
cincea parte din cafeaua, ce se consumg
Luxita Cantacuzino, proprietara
zi, s pittrati un diamant in pret de un mi-
in toata lumea, numal prOductia din Java
mosiel Floresci din judetul Prahova, a da-
variaztt Intre 1,100,000 ai 1;600,000 majl liön i jumAtate ?... Diamantill cunoscut sub
ruit un clopot pentru "clopotnita de la ci-
pe an. Alegerea calitatilor se face sad in numele de Sancy. Nu ce acest »print al
mitirul comunel Floresci, facuta tot cu speporturile
de plecare saa in cele de sosire criticitorl ar fi avut veodata in posesiunea
din Europa.
Bela D-sale ; d. G-. Gr. Cantacuzino a daruit
luT o ast-fel de comoare ; cunoatea !rise pe
Duptt Java urmeaztt Sumatra. Sub acésta
lel 300 pentru terminarea imprejmuiret ca
proprietara diamantulul, princesa Damidoff.
denumire yin varietatile din insula ca acest
zid de peatrit a zisulut cimitir, ear d. Fritz
Intr'o zi pe cand vizitad Luvrul impreuna,
name precum ai din alte insule din grupa
Witmer, ingrijitorut moliel, a &trait leT 20
Malesia : mat putin Ingrijite, de coloare gal- princesa, flindu'l cald, voi s1 scoata sa-
pentru facerea portilor aceluiaaT cimitir.
bena, mat mult sat mat putin deschistt, ki!. care era prins cu diamantul Sancy le-
diverse nuante, intre care esceleazA Magat in broae. Princesa roaga pe Janin sà
cassar, care adese-orl trece in loc de cafea pastreze brosa. Acesta, fireate, consinite,
ava. Tirgul principal pentru europent este pane diamantul In buzunarul giletcel, ai nu
SMgapore, central comercial al insulelor
Seriiciul telegraflo al Rombiel Libere"
Sunda, unde se cumptira cantiale conside- se mat gandeete la el. Princesa Il uitä
rabile. Transportul se face in sect in toce ea In ziva aceea ; toemal a doua zi in-
mal ca din Java
treaba pe bArbatul el dacA Janin a ina-
Cafeaua de Manilla se apropie in pret poiat diamantul. »Nu! raspunde
de cea de Java, de care se deosibeace prin trimite numal de cat la Janin. »Aaa e !
nn gust mal slab. E de coloare verde, mar- diamantul... ce am Mcut cu el ?..." i biemarattt,
de marime mijlocie i uniforma,
se impacheteaza In rogojint duble sat1 in tul critic Incepe sit r6sco1easett prin toate
sect gunny de (Ate 78 klg. ai vine rar in halnele, fartt sA gitseasett Maisie. De odatti
comerciul Europel.
'al educe aminte : L'am pus in huzunarul
nu in6 mat intreba dacA am suferit ! Aceea
ce vezI acurn s'a intamplat inteo zi In cafe-ye
ceasurt din pricina d-tale am imbtttranit
! Ah ! da! trebuia sa te iuhesc prea
mult pentru ea stt surer atat !
§i acum ? In locu iubirit... intrebe
Laurenta.
In locu iubiril! zise Roger respingend
bratul pe care'l strensese. In loc se te mat'
iubesc, te urase. Da ! te urase din toata
puterea fericiril mele pierdute , suvenirelor
mele profanate, sperantelor mele zdrobite !
Te men ! m'auzi ? te urgse !
Bucuria Laurenti izbucni inteun event
pe care nu l'ar fi putut opri chiar cu pretul
vietel sale.
M urastl I zise ea; me urgatl ! Ah !
repeta Mee o datit vorbele acestea care resane
in Mime mea ca i cele mal dulcl
vorbe de iubire ! Te credeam nepAsator
peel imI venea se mor ! Acum ins& pot
trai ! Mania ai ameninterile tale mi-ati attitat
curagiul! Hel ! Dace nu m'al iubi Mee, nu
m'ai ura aaa de mutt I
Roger facu cetl-va peal inapol, abea tiindu-se
pe picioare, neavênd puterea se
prot esteze.
Eü ! ed... al fi destul de laal... ngane
el cu gred.
Da, da, m iubeatl i az1!... zise Laurenta
mergênd spre el. Tot suntem Mientuitl
unu de altar de iubirea aceea careia
Berlin, 3 August.
In baza anal expimed a foil eugleze
Amiralty and Horse Guards Gazette ziarul
Politische Nachriehten a Inceput o serie de
articola asupra progreselor otiriI ruse in
Wawa chid ant si releva sporirea cea
considerabila a fortelor militare ale Rusiel
atat din punctul de vedere numeri:, cat ai
prin intinderea cea granclioasA a fortificArii
Wit i miscarile de trupe spre granite ori-
tu vrel sal poruncestY dar care nu te asculta!
FA acum ce vet voi ! Tot ce'mt va
veni de la tine iml va fi dulce ei bun, chiar
Inecazul tag, chiar asprimea ta, chiar violentele
tale.
Tact ! zise Roger ametit de vorbele
fostel tut neveste.
Insa Laurenta suferise prea mutt pentru
ea sA nu se hucure de victoria aceasta neaateptatit,
nesperattt chiar.
SA tac ! aide de! ziae ea ridicand capal
ea un gest de triumf. Ori-ce al face acum
tu, iubirea pe care te Incerci s'o tagdueatl
i pe care toata fiinta ta o proclama
te de mie ! FA ce vrel, 11 zic, putin imT
pase acum. Zmulge pe fiica ta din bratele
mele, pestreaz'o numal pentru tine! Pe mine
aT se me vezi (And te vel uita la eat... Serutarile
mele al sit le &WI pe buzele sale
cand o vel sitruta pe ea me vel sgruta
pe mine !
Domnul de Moray incerea se fuga, rezimandu'se
de mobile, de ziduri, Wend aerul
cu mainile i sustinend In potriva lul
chiar o lupte mal inviersunatA de cat era
lupta luT cu Laurenta.
Tacit nu vezi ce me inebuneatI ! zicea
el cu o voce rugetoare.
Vol tecea, zise Laurenta, insa cu o
conditiune. Cuteaza name spuT eh
nu nod iubeatl !
El incerce sA mint& dice o data.
entale germane. Din initiativa Taralul actual
ostirea s'a uniformat din nod, cavaleria
s'a reorgauist i &a cr.eat un corp de
oficeri de reserva. Numita foae mal constata,
cfi armata actualã rusa este In toate superioare
celel din campania rose- turcA. Meritul
principal se atribue Tar'1a i otnolui
sn do incredere, ministul de resboiii,
Wan nowsky.
Heidelberg, 3 August.
Pregatirile pentru jubileul de 500 an1 al
universitatil se urmeaze 5i se complecteaza
din ce In ce mat mutt. Toate casele se impodobese
ea steagurl si ghirlande. Se sadesc
Haider! de brazi pe strade. Necontenit
sosesc trenurI cu oaspetl. Mamie duce si
rectorul universitata aü fost primill la gara
entusiasm de cOtre multirnea adunata
acolo. Vor veni ca la 200 delegatl de la 20
universitM1 germane ; apol vor fi representate
9 universitatl germane din str6in6.-
Late ; t2 academit, 15 scoale politehnice,
t6 licee din Baden 5i 18 universitati streine.
MAI NOU
Pentru portalul bisericil Elisabeta
din Viena a fost afivatA aceastA publicare
:
In luna lul August nu se va celebra
misa de la 71/2 ore dimineata
din lipsit de preoV."
Peste tot se simte in Austria de un
timp incoace lipsa de indivizl aplicap
a se consacra preotief.
Citim in Lupta din Iavl, pe care
o primim azl :
comuna Galata zilele acestel,
d-na Vitlimescu si fiica sa ad fost victimele
uneT pradaciuni. Pe la 2 din
noapte, vase hoti deghisa0 se presintA,
reusesc a face sA li se deschizA uva
amenin0 pe cele done femel cu bAtae
dacA nu le da bant Fata de fricA se
ascunse sub un pat iar pe bAtrttnA o
apucA leinul. Hotil cArora nu le convenea
leinul d-nel Vitlimescu, eAc l. el
voiaù sA afie din:gura el uncle sunt
banil , ineepurA a o ineuragia vi a o
frecalpepiept i pe mAinl ea sA'sl. vie
in simfre. Curdse vede niste hoV mal
umanl vimal politicovl niel cA se poate.
Sentimentul lor deumanitate a fost
r6splAtit, cAcl bAtrAna, in sim-
Ore, le-a indicatlocul unde avea stranvl
400 lel. HoPl mal luará un mare numir
de objecte i disparura
Poliia este pe urma lor."
La Gala0 in dreptul cheiulul not.,
s'a prins pe DunAre cadavrul unul
bkeat de evret., tu v6rsta de vr'o 15
anl, care se inecase la BrAila juettndu-se
cu un cffine.
SPECTACOLE
GRADINA ROCA Astez1 Iota 24 Tulle
1-a representatiune a piesel Cizeturele, Comedie
in 3 acte localizatil de M. Pascaly.
Inceputul la 8814 ore precis.
BIBLIOGRAFIE
A eeit de sub prese in editura Einanoil Popescu
librar la Piteeti : MICUL CURS DE ISTORIA
ROMANILOR, Insotita de doua charte ale Imperiulul
Roman ei a Deciet, editiunea Ill-a de 32. S.
Adreianu. Preto] until esemplar 66 bent
IF26121147011igitii
---- Nu te iubesc...
IncA n'avu puterea se ispreveasca minciuna
asta :
Re da ! da ! zise contele cezend In
genuchl. Da! eu toate tradarea ta, fera
voia mea, cu toatit ruainea ai revolta onoarel
mele, trebue sa marturisese Este foarmizerabil
i foarte laa ! Insa pentru cA me
silestl, asculte vorbele acestea pe care mi
le zrnulgl din Mime dupe. ce al zdrobit'o : Te
iubesc ! te iubesc si azi !
Laurenti II veni nebuna ispita sit sfaraasce
i sA spuie amantulal aceea ce refuzase
furiei sotulid care se crezuse insultat.
Era destul ca ea sa strige In starea
de enervare In care ajansesere armandoi :
Da ! Iubeste-me ! Al dreptu se me
iubeal ! Nu te inselasem !
Si el ar fi crezut'o.
Din fericire Ii aduse arninte la vreme.
Care T-ar fl folosu ca sa vorbeasee, azi ?
pate acesta al nevinovetiei eT ar ramane
fArà efect de vreme ce legaturt nob legaa
in alte parte pe berbatul care'T vorbise eu
o pasiune asa de puternica.
Si primejdia era tot aceiassi pentru onoarea
mime! sale, dacti, e'ar uita sacrificiul
d'acum o lunA !
Putem sA ne despertim acum, zise
ea, si chiar, dace va fi trebuinta, sA nu ne
mai vedem niel o date ?... Vol pestra misterios
in inima mea, ca un fel de cornoare,
NNINVICANISPACIVIdti
A ap3rut CATECHISMUL SILVICULTORIT-
LU (Notiunl de Silviculture) pentra tr, Younta proprietarilor
de pad tat, brigazierilor silvicl, revizorilor,
i tutulor persoanelor care se ocupa ett culture
padurilor, de Theodor Chivulesen Silvicultor.
Preto] 2 hk1 ; Se sill de vénzare la bin:Aria Socec
loenitie In BucureetI.
La tipografia nationale din last a ieeit de sub
tipar Anuarut INSTITI /R-UNITE pe 1885
1886 anul al 20-lea. ..i.rector I. M. Melik.
Instructiune private primari secundare ei pregetire
la Scoala Militare.
VIN NECMU
de Oravita i Golu-Drancea
Vechill. de 4 anl, calitate superioarA
tutulor altor vinurt 15 fr. vadra
ALB DE DE,AGASANI
din recolta annluil 1881. 15 fr. vadra la
PAUN POPESCU & C-°J'32.
18, STRADA LIPSCANI, 18.
10111011.
CASA DE SCHIMB
C. ST E RW & comp.
No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19,
CURSUL BUCURESCI
Pe ziva de 12/3 lulie 1886, ora 10.
711110110091111111q1
5°4
50(0
5olo
5 0 Jo
Imprumutul Cemunal
Scrisurl Funciare urbane. .
Rurale. .
Remit Romine perpetua.
We amortisabile
6010 Ssrisurl Funciare Urbane.
684 Oblig. de Stat (cony. Rurale] .
61/4 Caile ferate Rom.
75/0 ScrisurT Funciare Urbane .
70/o » , Rurale . .
5010 Imprum. Comunal 1884 nol.
88/ Imprumutul Oppenbeim . .
Oblih, Case. Pensiun. (Nom. 3001
Impr. cu prime oraeul Bucurescl,
Actiunl Credit Mobiliar
ConstructiunT
Nationale . . .
Dacia-Romania
» Bence Nationale
Fiorini Valuta Austriace.
Merci Germane
Bilete Francese
Englese
Rulle R useet1
Aur contra Argint ei Bilete
Cump. Tend.
750
. 828
. 87'
. 93
97814
91314
88V,
104'14
1001Ig
103
. 210
.
160
NB. Cursul de maT sus este In moneda
socotit dupe ennui fisculul.
Adresa pentru telegrams : STERIU.
.
4
4
9
76
831/, .
870/4
93'4
98
92 t/4.
888/,
1048/,
101
103'11
215
33112
165
270 275
101.5 1020
201
12i
202
125
100 1001/,
24'11
245
25
250
138/4 14
de aur
INSTITUTUL METEOROLOGIC DID BUCURESCI
STATlUNI
T.-Severin
Balota
Craiova
Slatina
Giurgiu
Constanta
Sulina
Galat1
Breila
Sinaia
lasl
BUIRTIN ATMOSFERIC
De la 23 Mer. Julie 1886
Bazooka
r5dus la
00 o la
niyelul
mare
760.7
756.2
761.1
760.5
761.5
760 8
761.0
760M
761.2
ral Vntul
22.8 SSE
21.6 S
25.2 --
23.2 NW
24.2 --
23.3 NNE
24.1
23.7 SW
24.4 NE
17.0 N
8 ore ditn.
ln 24 o. tom.
5 5
Starea
cerulul 5 5
A
f. senin 31 18
senin 27 14
f. sen. 31
senin 29 15
29 13
a 27 17
29 18
a 28 17
26 16
--
»
SIttarlea merel Constenta ei Sulina
JoI 24 Iulie, 8 ore don.
Bucurescl 76117 1 22 81 ENE 1f. sen 1 31 1
Observatiuni :
15
.Direet. Ob , St. C. Repites.
secretul inirneT tale. Poate ca nu ne vorn
mai vedea nicl o date in lurnea aceasta !
Insa oil cat de lunge ar fi despertirea aceasta
a vietii tot va fi maT scurta in cornparatie
ea vecinicia care ne asteapta si
cand sufletels noastre se vor gAsi iar unite
pentru tot-d'a-una. ktio Roger ! Tu me iobesti
ai eü te ador I.
Un zgomot de psi if desperti d'o data.
Intra amiralul i doamna Firmin de La
Marche.
Batranul mariner, care se Intorsese d'un
sfert de ceas, fusese Instiintat cA d. de
Moray se afla in salon.
Amiralul, surprins, tulburril chiar, aflAnd
eA fiica sa vorbea acum cu acela pe care
el SI chemase alte data ginerele seg, se intelesese
ea d-na de La Marche ca se nu
intervie In intrevederea lor..
Insa cu cat treeea vrernea neliniatea lui
crestea i amandoi hAbranil se hotarasera
sit vie In ajutorul copileI lor a caret situatiune
ei trebuia negresit s'o considere ca
prea rnahnitoare in fata oasului care o napustise.
Lesare singura in camera d-nei de La
Marche pe o persoana care venise nurnal
de cate va minute, si se duserA la Laurenta.
(Va firma).

BANCA NATIONALA A ROMANIEI
SITUATIUNE SUMARA
19 Tulle 1885
12 lulie, - 19 1886
7
85451443
25870805
CasaMoneta (
A CTIV
( Bilete hypotecare .
35471250' 35625599
25934570 25935AO
52:7641 Efecte de incasat 22586 89382
15752436 Portofolia Roman si strein . 17826354 17668833
17937805 Imprum garant. cu Ef. publice 14662130 14601600
11990748 Fonduri publice 119,187 11993979
1408599 Efecte fond de reservA 1940073 1:51898
1579353 Imobil 2144523 2220925
185376 Mobilier si masinT de imprim. 159651 159654
86553 Cheltuell de administratie 12057 36;65
20713115 Deposae libere 30317860 30907770
42013270 Compturl curecte 37303851 37083107
1440893
179638042
, de valorl .
PASIV
. 2467762
18080619(J
2459955
180767327
12300000
1441428
77058
98018210
1484389
8913'.)
20713115
43658505
1161198
Capital
Fond de reserd,
Reserva de amortis. imobilulul.
Bilete de Band in circulatie .
Profit si perdere.
Deb. si benef. div
Deposite de retras
Compiur1 curente
Compturl de valorl
12000000
1951736
152193
97048400
1387296
56155
30817870
36257009
1135229
12000000
1951736
152495
97427540
1387296
90924
30907770
35704142
1145124
17963344.2 180806190 180767327
INSTITUTUL DE BAETI
"BERGAMENTER"
Rlevi vor priimi la examen atestate valabile
pentru gintnazil i licee.
Bueuresei Str. 13ihescu-Vodà., 1
MIN NMI MI MOM NI OEM III EMI 11 111111111 NM
RESTAtRANTt si EVIDINA
A. GONTHER
Nr. 7, STRADA STIRBElt-VODÁ, Nr. '7.
PI=-CA.L-ZM SMA.PZA.
CONCERT ORCHESTRAL.,
sub conducerea simpaticului violinist Rubinstein, din orchestra
Teatrului National.
Subsemnatul invit pe onor. Public sä bine-voiasca a'i
onora in numOr mare noul local, cad nu crut niel ostenell,
nici cheltuiala, ca sa tin acest local in eleganta
distractie.
Deposit mare de vinuri din pivnitele printului Stirbei,
in slide originale.
Bucatarie i pivnita excelente , preturl moderate , sermil
prompt. at toad stima
Giinther. I
ow mg vim sio ass fis Mama'
UMW
ROMANIA LIBERA
STA1111111ENTUL BAILOR IIINERILE
DE LA BUGHIA
Statiunea balnearä de la Bughia este bine cunoscutà prin proprietatile hidrofisico-chimice
ale apei care alimenteaza in mare cantitate stabilimentul, prin temperatura
mal constantä si dulce de cat a altor statiuM din tara, din causa lipseì vinturaw'
aspre i prin favorabila sa positiune geogratica: destul de aproape de capitala
Muscelului, cu care e legata prin o sosea bunk ce permite plimbarea pe jos dintre
Bughia i Campu-Lung, - inconjuratä de dealuri ce infatiseaza privirii peisaje d'o
frumusete rara ; afara de acestea de jur imprejur sunt multe locuri earl atáta curiositatea
escursionistilor i earl pot fi vizitate cu inlesnire.
Aceastä statiune din nob organizata, pentru a satisface cat mai bine trebuintele
de cUrA ;i de traiú ale vizitatorilor, se deschide la 15
Aceste ape minerale folosesc radicale la vindicarea reumatismulta, anemia, boalele
de femei, scrofule, linfatice, nervoase, venerice i ori-ce boale secrete, aceste foloase s'ab
constatat de eminenti medici din tarä cat i cel din strainatate.
ln tot ce priveste baile, locuinta, hrana, divertismentele, corespondenta, luat
m6suri ca, ele sa resound& la a.:Iteptärile vizitatorilor, ou preturi moderate.
D. doctor V. Popescu din Campul-Lung va da toate consultatiunile onorabililor
visi tatorl .
Doritoril de a retine camere mai din vreme se pot adresa, prin scrisori, la administratia
in stabilimentul Bughia, langa Campul-Lung.
ADIFITIVISTRATIA.
?! OCASIUNE RARA!?
Din calms& de strimutare la tara,, se vinde cu
un pret foarte redus Casele din strada Rosetti, nr. 18,
(suburbia Staicu) culoarea albastru, lfingA calea Dudest1.
DoritoriI cari vor bine-voi a le cumpëra sunt rugq1 a
se adresa chiar In aceste case , unde domiciliazà proprietara.
........
SW SESONUL OE VARA lasav
GRAND BAZAR DE ROMANIA
'7, Strada Selarl --1311CURESCI_ Strada Solari', 7
(sub Hotel Fieschi)
(sub Hotel Fieschi)
Pentru SESONUL DE VARA am priimit deja un elegant
asortiment de Nouveauté, precurn :
Costume .Veston de Voyage, Mantile Pelerin docs si Yang,
de Voyage, Costume de veritilbd docs Englezesc, Sacou,1 cu
Veste de MAtase, Terno, Orleans, Casi mir alb etc., Veste
Brosate de does si Matase. - Redingote si Jaquete cu Veste
dernière-mode. Colectiune elegantA de Pantalonl fantaisie.
..
Dar Toate aceste confectionate c'o rara elegantg, si nu
mal dupg. .nouile jurnale in propria.nottatrA fabricatiune din
Europa.
GRAND BAZAR-DE ROMANIA
Nr. 7 Strada Selari,-Nr. 7; (sub Hotel .Fieschi).
mo.
0
IMIEnSaM7b11.....1.11.14itin
IVIERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA
1.1
FLÓREA BUCHETULUÌ DE NuNfrii
Infrumuseteadj fata.
ESTE UN LIQUID LAPTOS SI
HIGIENIC CARE BUPA 0 BIN-
GURA INTREBUINTARE VA DA
FETEI, UMERILOR, PRATELOR
MANILOR STRALTJÓIREA
SI FRUMUSETEA TINERETEI.
ESTE MULT PREFERABIL
DE CAT PRAFURI TOTE FE-
LURIL DE LIQUIDE. EL RIDICA.
PARLELA DE ORE SI PETELE
DE ROSETA SI STERGE SBARCI-
TURILk
S E GASESCE LA TOTT FRISERIT, PAR-
FUMORIT Se LA DE BITAiqTT DE ARTICOLE
DE TOM:ETA. FABRICILE ql DE POSI-
TE LE PRINCIPALE : 114 & 118 SOUTHAMP-
TON ROW, IN LONDRA; LA PARIS SI
LA NEW YORK.
ISe vinde la farniacisuri coeforrt din provincie : F. Pohl, Graieva.eSchtnettau,
Ploestl - A. Aravetz, Focsanl - F. Binder, -
«M. StMescu, Pitesti - Ptindtner. Slatina - Weber, Buzn.
*e.istanassatatsaistast.alLuZa.stAsa9tssAstassastati
1
La Tipogl afia Curtei Regale , Pasagiul Bo- i
metn, Nr. 12 Bucuresti, se primesc abonamente io
la revista
i
4 "TARA NOUA" i
43
1 Revista sciintifica, politica, economica i literati
1
i
1
41
Redatcor : IOAN NENITZESCU.
- Abonament pe un' an 10 lei.
NB. Numere de proba se trämite gratis la cerere.
Oit'grITIrrwIrnrrTIvVvirts'Tnrrrww1rw,rzrelrglrri""Tt*
111111Miir
BAILE MABE
I1NT
CONSTANTA
1111=111191117110
La 15 lunie s'a deschis edificiurile Bailor de marl
atat cele klou6 din oras, cat eele nuol de la vii, eu
positiune admirabila adevarat pitoreasca, aprovisionale
cu lingeria in abondenta, servie,u1 prompt.
Recomandém deosebire cele nuoi construite je
tarmul de la vii, unde apa marei este tot-d'a-una curaia
iar fundul marel parte drept si nu mal nisip argentiu.
0 ramurit a liniei dramului de fer merge printre vii
pan& aeolo ea un tren espres de mai malte ori pe zi, eu
plata numal de 30 bani pentru ducere intoarcere di
oras la Bai.
Atmosfera cea dulee a mare precom efectele ter,
peutice ale apel de mare, serviciul prompt si preturile
cele mai moderate pentru facerea Bailor, rn6 pune in
positie a spera ca voiü fi onorat cu numeroase visitatiuni
ale onor. public roman, care stie a incuraja stabilimentele
din tall unde eheltuelele in raport en strainatatea
sunt mult mai mici.
Cu stimd,
Antreprenor, T. G. DABO.
valabil de la
20 Maift
lunin 1886
P,edeal Ploe0
4.710,1,01760.C.M.E.P
1.......011111MIMMI MOW
BucurescI-Fo,,tianl-Roman1
Rdan n-Focvanl Bucureri Bueuresci-Vereiorova V ercioruva-Bucuresul GalatI-Maraiseticl
MM
MUMS
Denumirea Trenurilor
Denumirea trenurilor
luenuoi. trenurd.
Ace. PersOne 1Plac.1 Ace.
1
Ace. Pers. Trenurl mate
IFulg. Ace. ¡Pers.
STATIUNI
STATIUNI
STATIUNI
1 21 27 1 29 1 9
I 2 24 62 64 66
C. 3 25
lor.rn. or.rn or.m.lor.m.lor.m.
or.mlor.m. or.m (MM.
'ran. oran lor.m.
nóp. dim.1 dim. dim./
séra p. m. dim.
Bucuresc1111,4)0 8,40 7,30 6,301 4,40 Roman pl 8,25 12,30 5,40 Bucurescl p.
Chaila 11.13 8,59 7,47 4,05
1,07 6,37 Chaila
liuf tea 9 12 8,02 5,07
9,20 1,40 7,20 Clocanescl
Peris 9.33 8,25
BacAS s"
5,23
9,25 1,55 7,50' Uhergan1
iri vina 9 49 8,44
Val -Seca 2,171 8,151 Colima
brazil
10,07 9,04 Ride iuro 2,48: 8,59 Tutu
Ploest1
so. 12,17 141,19 9,16 8 04 6,05 iSascut 10,23 5,18' 9.43 Liaescl
Pl. 12,27 1009 dim. dim. 7,201Adjud 10,45. 3,521 10 29 Leorden1
V.-Caluga. 10,57
7,47 Pufesci
1 4,11' 11411 Goluscl
Albesc1 11.09
8,0o mArA so. 11,18 4,34 dim. 11,34/ p. Pitesci 8
1notescl 11,22
8,24 p. 11,23 p. m. 7,40 12,12 5,05
Mizil 1,14 11,38
8,05 Put. Séca,
7,07 12,28 6,24 Costescl
Ulmeni 12,08
9,311
11,52 8,18 12,49 5,45 8tolniel
Monteoru 12,16 tr. 61 9,32
Foesan1 sp'
11,59 9,26 12,59 p rn Corbu
Buzed
1,59 12,30 p m 144,05 Coteset
9,43 1,15 Potcoava
pL 2,14 12,56 1,10 6,1u Uug t1
9,59 1,30 Slatma s
Zoita
1,52 7,04 6itu. lea
10.21 1,50
3,12 2,15 7,33
12,51 10,45 2,14 Piatra
R.-SArat s
PI 3,17 2,25 7,16 R.-Sarat Ps 12,56 10,55 2,29 Balsiu
Sihlea
2,57 8,26 Zoita tr. 22 11.19 2,54 Pelescl
ugest1
3,11 8,45 sos. 1,46 P. m. 12,00 3,33 Cards.
Cotestl
6,25 9,03 PI 2,01 1,18 am. 4,03
s.
4,16 3,38 9,20 Monteoru 1,36 4,23 Craiova
Focsanis
P.
4,28 3,48 10,10
1,46 4,39
Isalnita
Put.-Séci tr. 23 4,12 10,44 Muti 2,50 2,19 5,23
Cototenl
s. 5,00 amut. 4,23 11,04) Inotesci
2,32 5,38 Racarl
5,15 12,00 5,15 a. m Albescl 2,4' 5 '56
Pufest1 12,26 5 57
V.-4.alugar 2,56 trdm 6,13 tr. 30'B r Ittis
Adjud 6,01 12,55 o,e9
sos 3,33 3,11 a. rn
Saseu 6,24 1,20 7,16
Ploestl
séra Stretuaica
3,45 :3,39 10,25 oU 1003
rannea
Racaciuni 1,48 8,4,1
Brazil
3,5 8,12
Pruffisor
Val.-Seca 2,20 8,41
Crivina
4,07 10,51 8,30 Palota
7 31
Bead s°s
2,40 9,u5
Pens
4,23 11,04 8,46
2,55 9,33
Buf tea
4,43 11,21 9,07 11,24 Tur.-Sev. s
P.
Galben1 3,32 10,29
Chitila 4,48 5,00 11,32 9,21
doman 8,45 4,11, 11.15 Bucureso 5,00 5,15 11,451 9,35 11,50
dim,
oll1=
p. m. sera
di m p. mn
MEW
BucnretleI-Ginrghl I Staitrda)
uim dim. p. m.
Bucuresel plec. 5,44) 6,40 5,30
Dealu-Spirea
6,49 5,39
Filaret sos. 6,k 5.45
plee. 7,10 6,00
Jilava
7,21 6,11'
Sintesti
7,28 6,18
Vidra
7,36 6,26,
Uradistea
7,46 6,36
!,omana 6,24 7,55 6,451
8 neasa
8,21 7.111
Fratestl
8,39 7 291
pl. 8,49
iiiurgra
7,40
SOS 8,55 siSi a
Smarda SOS. 70.1 9,00
V,Srciorov.s.
3,16.asesel-Galat1 Ploestl Predeal
113.111
iDenum. trenuril.3 LPenurn. tren.
IDenurn. trenur.
oenum. tren.
Denum. tren.
ulg. Ace. , Pers.
1 Acc.1Pers. rinixt
Acc. Pers. Mixt
Acc Pers
Acc. Pers.'Plic
STATIUNI -oran.loran.
STATIUNI
P. 4 1 26 STaTIUNI 1 7 i41231644159
8 24i23 60159 STATIUNI
STATIUNI
9 27 29
10 28 30
1I
lor.m. or.m. or.m.
or.m.
or.m. or.rn
Oran. or.M.
p. m sera dim.
p. tn. nóp. dim. dim. nifip
dirn- iia7n6p. séra dim. dim.
chm. p, m.
4,05 8.04) 8,00 Vércior. 3,42 12,57 8,00 Galatl pl. 7,45 11,40 Mir5.sesei pl 5,25 4,49 11,35 Ploestl p. 6,10 9,38 6,19 Predeal
P.
P. 7,45 4,51
8,13 8,18
4,03 1,17 8,26
8 20 12,22
rur.-Sev.
s.
sos. 5,50 5 20 12,14 Buda 6,33 9,55 Azuga 7,58 5,05
73,41 08 1,19 Barbosl 7.
Tecucia
88:3500 121:5200 plec 5,45 12,34. BaicoI 6,51 11414 8,56 Busten1 8,05 6,12
P.
9,91 Palota 4,5u 1,52 9,28 Serbescl
Ivesel
6,18 1,14 Cturipina 7,14 10,42 9,20 Sinaia p 8,21 5,32
9,12 Prunisor
lu9,»410' Vlnadnelpe;nd.
H.-Conachi 6,41 1,43 Comarnic 7,39 11,09 9,45 Comarnic 8,54 6,0
5,07 9 00 9,2o 'I'irnuea
99,3124 21,t9 Vames
7,03 2,16 Sinaia p 8,30 11,53 10,31 Campine 9,18 6,29
9,0i Strehaia
2,35 110u 4,242 H iv.et-oInachi 9,06 2,34 independin. 7,25 2,46 Busten1 8,47 12,141 10,16 Balcol 9,40
10,21 Butoesc1
10,20 3,10 Serbesel 7,42 3;04 Azuga 8,55 12,19 10,53 Buda 9,56 7,10
10,44 r masl 6,08 3,07 11,u8 sos. seara 10,19 3,46 sos. 8,05
6,20 10,11 10,07 nacar1
Tecucid Barbos 3,31 Predeal s 9.10112,33 11,v8 Floest1 10,09 7 25 10,01
pl. 10,44) 11,14 4,16 ple. 8,15 3,53
sér lp. rn. a. m.
dim.
6,24 10,16 1147 Gototen!
1111::30 Marisescl s. 11,06 11,45 4,02 Galatl sos. 8,50 4,35
10,43 11,49 lsalnita
Ploetsti Stir&
I 2 , 16
12,29
CraioVa
s 6,50 3,49 12,03
6,55 6,53 1124,,3U Tecucl-Dêrlad
Berlad-Tecucitt
1 12,47 Carcea
Denum. trenur.
Denum. trenur
8,04'11,52 1,13 Peiescl
1,410
Mixte--
Mixte
8,03 11,56 1,2o
1,27 STATIUNI
STATIUNI
112,17 1,35
oe 71 70 72 1
'
Piatra
4,48 1,01
2,18
s. 8,13 5,08 2,17
or.m. or.111.
or.m. or.m.1
2,44 Slatina
P. 6,17 5,12 2,27
I dim
dim. sér.
2,07 Potcoava
3041 Tecum6 pl. 6,15 5,55 Bérlad pl. 8,10 8,40
9,25 1,12 3,09 Corbu
3,21 Berhecl 6,48 6,34 rutova 9,14 9,11
9,3 1,18 3,37 Stolniel
6,40 Ullidicen1 7,16 7,09 Cihidigenl 9,41 9,29
3,56 Costescl
rutova 7,32 7,30 iierhecl 10,10 9,56
4,11
s. 10,W 66,2423 44;r2
1,31 Pitescl
Bedad sos. 8,00 8,00 Tecumil soS. 10,40 10,25
10,12 6,58 55:21.3
P. -Tirgu 10,17 2,04 4,52 UolescI
5,14 Leorden1
5,04 Adjnd Tirgu-Cena
Ocna-Adjud
2,34 5,37
Denum. trenur.
Denum. trenur.
6,410 Tau 111,31 8,11 mixt mixt
6,16 Contest!
7,14 STATIUNI
81 83
11,30 3,18 6,69 Uhergan.
7,26
12,03 3,50 7,20 eiecauescl
7,19 oranor.m.
12,05 3,52 7,34 ,tutila
8,57 6,10
p
12,27 4,12 8,00 Bucuresei s. 12,35 9,10 8,30 Adjud pl. 6,111 4,15
Trenul F'ulger C plead din Trenul Fulger P pleaca din Urechestil 6,32 4,40
a. m isera nop
aiuI 7,06 5,19
Smarda i Bucurescl Mercu- Varcioreva Martia i Sambata
Onest1 7,39 5 54
Giurgit (Smiada) Bucure,c1 rea i Dominica si sosesce in sosesce in Bucurescl Tirg.-Ocnas 8,05 6,24
Vêrclorova Jouia i Lunea. Smarda Mercurea u Durum,.
p. In. dim.
Smarda plec. 2.25 10,00
Boxed-Galati
Galap-Buzinl
Giurgia
sos. 10,05 p. m.
plec. 10,13 8,30
dim p. m.
séra dim.
Fratestl
10,24 8.41 Ruzeg p. 2,30 12,55, Galati p. 9,40 8,40
Baneasa
10,47 9,04 Oilibia 1 1,25
s. 10,15 9,1.4 p.m sér.
Barb
.
Comana plec. 11,13 9,30 Faure1 13 ,25 1,59
p. 10,241 9,19 8,30 4,00
Gradistea
11 20 9 37' lance 2,31 1 BrAda 8. 10;51 9,02 9,15 4,45
Vidra
11.'30 9,47 Muftnl 2,59;
p. 11,01 10,02
8intestl
14)4
11,39 9.56
ni5p. l'aufhla
BrAila s',4'5.f/ 3'31 a'm
Jilava
11,47 10.04
p., 503 3,41 6,45 11,30lanca 12,02 11,10
Fdaret
sos. 11.58 10,15'
4,14 7,30 12,15 ti aure1 12,32 11,46
Bb. ar s' 5- '35
plec. 12,11 10,26
. p. 3 ,4u 4,21
12;41
De slu-Spirel
12,18 10,35 Galat1 s. 6,10 4,65 Buzea s 1,39 12,33
Bucuresel sos. 3,52 12,25 10,42
Campina
&A,
sin
7,09
7,19
7,26
8,11
8,44
9,09
séra
Derwin. tren.
Mott
STATIUN1
77
séla
Slanic Ploevti
Denuin tres
vl tat
STATIUNI
78
a m.
P. m.
Ploest1 p. 10,45
SP156.nina c p. 5,00
Buda 11,10
5,28
Plopenl 11 39
Plopen1 5,59
Poiana 12.12
etdeavu
Same s. 12,40
p61),5302.
p. m.
Campina Dottana
pina
a. m.
p. 11.00
CD Att Dni naoaf apsn.. iap56C,
-115:80n1
Doftana s. 11,20
Mixt Mixt
a. ni
STATIUNI
82 81
orandoran. Constants Ce navoda
dim. P.m
p nu. a. m.
nIal.:MI----
T.-Ocna pl. 9,45 8,20 Constanta 3,00 9,00 Cernavoda 6,50
()nest! 10.12 8,15 Murfatlar 3,37 9.48
Caiuti 10,48 9,16 Medjedie 4,07 10,28
MCMoeundri aitdat ilnaetra 18,0333 32,4359
Urechestl 11,20 9,15 Cernavoda 4,45 11,10
8,35 4 ,24
in.
Adjud sos. 11,35 10 00
p rn a. M.
Ungheni
Ungheni-lP
Baettil-Piatra (Neamo) Piatra (Neauntu) Biretta
p. rn. a rn:
p. m.
Denum. trenur.
Thenum. trenur. las1 p. 2,23 11,50
Mute
Mixte Grustestl 3,00 12,29
SIATIUNI
STATIUNI
55 57
56 1 58 Unghent.R. 3,42 1,14
Flusl 3,49 1,21
1or.m.
or.m.
lor.m.bor.m.
p. ra. p. ni.
a. m. p.
a. mdp. m.
BacAU pl. 7,46 3,00 Piatra N. pl. 11,001 6,20
GArlenI 8,13 3,28 Hosnov 11,38 6,58
8,47 4.02 Podolenl 12,02 7,22
Podoleul 9,16 4,31 Buhus 12,40 ti 00
Rosnuv 9,47 5.02 Widen! 1,04 8,24
Piatra N. s. .0,13 5,26 Beau 1,34 6,50
Séra
Rusl p 2 00 6 00
omanl 2,47 8,30
C;istest1 3,02 8,50
lavi s. 3,32 9,20
sérs
p. m.
Pita Targovesti TOrgovItl Tittt
Ma*
dim. p. m.
dim. P. rs.
Titu p. 9,45 9,15 firguvesti p 6 40 5,20
Nucet 10,25 9 52 V &diesel 6 58 5,38
V acarescl 10.51 10,16 Nucet 7,22 6,02
Uirgovesti 1,00 1.0.30 Tutu s. 7,50 6,30
, p.
Tipografia-Curtil Regale, propietari F. Göbl Fil, Passagiu1 Roman, 12.