Dr. Cezarina Dragomirescu - medica.ro
Dr. Cezarina Dragomirescu - medica.ro
Dr. Cezarina Dragomirescu - medica.ro
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008<br />
¿i s-au ob¡inut diferen¡e semnificative statistic<br />
fa¡å de to¡i parametrii biochimici ¿i plachetari.<br />
10. În urma corelårii agregabilita¡ii la Epinefrinå<br />
10 µM cu parametrii biochimici, se disting<br />
urmåtoarele aspecte: la lotul I (DLP) agregabilitatea<br />
prezintå diferen¡e puternic semnificative<br />
statistic fa¡å de to¡i parametrii biochimici,<br />
cu excep¡ia p<strong>ro</strong>teinelor totale, la lotul II<br />
(DLP+DZ) agregabilitatea se coreleazå semnificativ<br />
statistic cu to¡i parametrii biochimici,<br />
la lotul III (HTA) agregabilitatea nu se coreleazå<br />
cu valorile glicemiei ¿i trigliceridelor,<br />
pentru restul parametrilor biochimici existå<br />
diferen¡e semnificative din punct de vedere<br />
statistic, la lotul IV (DLP+HTA) agregabilitatea<br />
prezintå diferen¡e puternic semnificative<br />
statistic fa¡å de to¡i parametrii biochimici,<br />
la lotul V (HTA+DZ) agregabilitatea prezintå<br />
diferen¡e puternic semnificative statistic fa¡å<br />
de unii parametri biochimici, excep¡ie fåcând<br />
trigliceridele ¿i p<strong>ro</strong>teinele totale.<br />
11. În cazul agregabilitå¡ii la Epinefrinå 50 µM,<br />
indicele de ate<strong>ro</strong>genitate dominå to¡i parametrii<br />
biochimici ca diferen¡å semnificativå<br />
statistic, ¿i to¡i parametrii hematologici sunt<br />
diferi¡i statistic.<br />
12. Agregabilitatea la ADP 5 µM aplicatå doar la<br />
loturile III (HTA) ¿i lotul IV (DLP+HTA) prezintå<br />
diferen¡e semnificative fa¡å de to¡i parametrii<br />
biochimici, excep¡ie fåcând glicemia<br />
la lotul III (HTA) ¿i p<strong>ro</strong>teinele totale la lotul IV<br />
(DLP+HTA), ¿i fa¡å de parametrii plachetari.<br />
13. În cazul agregabilitå¡ii la ADP 10ìM, în general,<br />
datele sunt comparative cu cele ob¡inute<br />
în cazul agregabilitå¡ii la ADP 5 µM; cele mai<br />
puternice diferen¡e se remarcå pentru indicele<br />
de ate<strong>ro</strong>genitate la toate loturile.<br />
14. Analizând din punct de vedere statistic rata<br />
de agregabilitate la diferi¡i agoni¿ti, în rela¡ie<br />
cu parametrii biochimici ¿i plachetari, se<br />
observå:<br />
– la pacien¡ii din lotul I (DLP), indiferent de<br />
substan¡a folositå, s-a eviden¡iat numai<br />
rela¡ia cu LDL coleste<strong>ro</strong>lul;<br />
– la pacien¡ii din lotul II (DLP+DZ), Epinefrina<br />
10 µM are cea mai bunå eficien¡å;<br />
– la pacien¡ii din lotul III (HTA), ADP 5 µM<br />
eficientizeazå ¿i parametrii biochimici ¿i<br />
parametrii plachetari;<br />
– la pacien¡ii din lotul IV (DLP+HTA), toate<br />
substan¡ele au p<strong>ro</strong>dus modificåri semnificative<br />
între agregare ¿i parametrii investiga¡i;<br />
– la pacien¡ii din lotul V (HTA+DZ), numai<br />
agregabilitatea la Ristocetina 1mg / ml<br />
167<br />
prezintå modificåri semnificative fa¡å de<br />
al¡i parametri plachetari;<br />
– la toate loturile putem concluziona cå indicele<br />
de ate<strong>ro</strong>genitate a prezentat, de asemenea,<br />
cele mai puternice diferen¡e.<br />
STUDIU MORFOLOGIC AL LEZIUNILOR<br />
CARACTERISTICE PLÅCII ATEROSCLEROTICE<br />
VULNERABILE<br />
Motiva¡ia studiului<br />
Acest studiu î¿i p<strong>ro</strong>pune realizarea unui examen<br />
morfometric al plåcilor ate<strong>ro</strong>scle<strong>ro</strong>tice, precum ¿i<br />
calcularea unui index de vulnerabilitate, cu ajutorul<br />
cå<strong>ro</strong>ra se poate determina riscul de vulnerabilitate<br />
al plåcilor ate<strong>ro</strong>scle<strong>ro</strong>tice.<br />
Material ¿i metodå<br />
Materialul de studiu a fost reprezentat de 30 de<br />
piese de nec<strong>ro</strong>psie ob¡inute de la Institutul de Boli<br />
Cardiovasculare din Ia¿i ¿i de la Spitalul Clinic de<br />
Urgen¡å nr. 3, „Nicolae Oblu“ din Ia¿i, p<strong>ro</strong>venind<br />
de la pacien¡i cu accidente vasculare cerebrale ¿i<br />
cu boli cardiovasculare, cu vârste între 30 ¿i 78 de<br />
ani, din perioada 2004-2006.<br />
Metoda cuprinde:<br />
A. studiu morfologic;<br />
B. studiu morfometric;<br />
C. studiu statistic.<br />
Rezultate ¿i discu¡ii<br />
1. Morfologia leziunii ATS<br />
Cu ajutorul colora¡iilor uzuale au fost puse în<br />
eviden¡å leziunile caracteristice plåcii ate<strong>ro</strong>scle<strong>ro</strong>tice<br />
(clasificarea AHA ¿i Starr-Ross):<br />
– Leziunea tip I sau leziunea ini¡ialå: punct<br />
lipidic;<br />
– Leziunea tip II sau stria lipidicå;<br />
– Leziunea tip III sau leziunea intermediarå,<br />
tranzi¡ionalå, pre-ate<strong>ro</strong>m;<br />
– Leziunea tip IV sau ate<strong>ro</strong>mul;<br />
– Leziunea tip V sau fib<strong>ro</strong>-ate<strong>ro</strong>mul;<br />
– Leziunea tip VI sau leziunea complicatå<br />
(ulcera¡ia, hemoragia, t<strong>ro</strong>mboza);<br />
– Leziunile tip VII ¿i VIII: fib<strong>ro</strong>za excesivå ¿i<br />
calcificarea.<br />
Lipide colorate cu Oil red O<br />
Pe lângå metodele uzuale de colorare am folosit<br />
¿i o tehnicå specificå pentru lipide, colora¡ia cu oil<br />
red O, cu ajutorul cåreia am eviden¡iat lipidele intra<br />
¿i extracelulare la nivelul leziunilor ate<strong>ro</strong>scle<strong>ro</strong>tice.<br />
În cazul colora¡iei cu Oil red O, fiind vorba de o<br />
colora¡ie specificå pentru lipide, se eviden¡iazå slab