Dr. Cezarina Dragomirescu - medica.ro

164
2
Cercetårile mecanismelor fiziopatologice ale
aterosclerozei dateazå de peste 150 de ani, de când
Rokitansky a sugerat rolul micilor depuneri de
fibrinå prezente la locul de injurie vascularå, urmatå
de cre¿terea numårului de celule musculare netede;
Virchoff (1856) a fost primul care a formulat ideea
råspunsului inflamator neadecvat al peretelui vasului
la ac¡iunea unui factor iritativ local de micå
intensitate.
Sindromul inflama¡iei cronice, de mare actualitate
în ultimul timp, se considerå a fi un promotor
al accelerårii leziunilor vasculare. Astfel, ateroscleroza
este în¡eleaså ca o interrela¡ie între inflama¡ia
mediatå imun ¿i tulburarea depozitårii lipidelor
care evolueazå spre placa ateroscleroticå vulnerabilå,
cauza insuficien¡ei coronariene cronice,
sau prin rupere, în sindromul coronarian acut.
Acela¿i concept este relevant ¿i pentru ateroscleroza
la nivelul carotidei, arterei renale ¿i patul vascular
periferic.
REFERATE GENERALE
CONTRIBUºII LA STUDIUL INTERRELAºIEI
TROMBOCIT-ENDOTELIU ÎN ATEROGENEZÅ*
Contributions to the study of platelet-endothelium
interrelationship in atherogenesis
<strong>Dr</strong>. <strong>Cezarina</strong> <strong>Dr</strong>agomirescu
Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Petre Andrei“ din Ia¿i
REZUMAT
Ateroscleroza este un proces inflamator cronic în care leucocitele interac¡ioneazå cu endoteliul arterial, structural intact, dar
disfunc¡ional. Plachetele, celule sanguine cu origine în megacariocitele din måduva osoaså, joacå un rol major în procesul de
aterosclerozå, prin legarea de leucocite ¿i promovarea recrutårii lor la nivel endotelial. Lucrarea prezintå mecanismele implicate în
participarea plachetelor activate în aterosclerozå folosind douå studii: unul comparativ ¿i unul morfologic ¿i morfometric.
Cuvinte cheie: aterosclerozå, plachete, plachete activate.
ABSTRACT
Atherosclerosis is a chronic inflammatory process in witch leukocytes interact with structurally intact but dysfunctional endothelium
of the arteries. Platelets, blood cell fragments that originate from the cytoplasm of megakaryocytes in the bone marrow, play a key role
in the process of atherosclerosis by binding to leukocytes and promoting their recruitement to the endothelium. This review discusses
mechanisms involved in the participation of platelet activation in atherosclerosis by using two different studies: a comparison one and
a morphological and morphometrical one.
Keywords: atherosclerosis, platelets, platelet activation
Activarea plachetarå ¿i hipercoagulabilitatea sunt
observate în diferite stadii de evolu¡ie ale aterosclerozei.
Detectarea plachetelor activate prin
expresia selectinei P în sângele periferic la pacien¡ii
cu boalå ateroscleroticå instabilå a fost raportatå
încå de acum 20 de ani; prezen¡a plachetelor activate
circulante este foarte probabil asociatå cu evenimentele
trombotice.
Majoritatea factorilor de risc ai aterosclerozei
printre care: cre¿terea LDL-colesterolului, hipertensiunea
arterialå sistemicå, fumatul ¿i diabetul
zaharat sunt capabili så creascå numårul de plachete
activate din circula¡ie. Prezen¡a de plachete activate
circulante care preced evenimente trombotice (infarctul
miocardic sau accidentul cerebral) poate fi
relevantå în dezvoltarea ¿i progresia aterosclerozei.
Mecanismele moleculare responsabile de activarea
plachetarå în aterosclerozå sunt încå incomplet
cunoscute. De asemenea, plachetele joacå un rol
crucial în procesele inflamatorii vasculare care stau
*Lucrarea reprezintå o prezentare succintå a tezei mele de doctorat.
Aduc mul¡umiri, pe aceastå cale, doamnei prof. univ. dr. Veronica Luca, îndrumåtorul ¿tiin¡ific al tezei de doctorat, doamnei conf. dr. Doina
Butcovan ¿i personalului laboratorului central de analize <strong>medica</strong>le din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon“ din Ia¿i, pentru pre¡ioasa colaborare.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008
la baza dezvoltårii aterosclerozei ¿i sunt implicate
în procesele care preced sindroamele coronariene
acute la pacien¡ii cu forme avansate.
Pentru aceste considerente, perfec¡ionarea metodelor
de eviden¡iere, directe sau indirecte, a modificårii
grosimii peretelui arterelor, cel mai frecvent
afectate în procesul de aterogenezå, poate constitui
o formå de strategie preventivå a acestei maladii,
pe lângå terapia auxiliarå antiplachetarå (blocan¡i
ai receptorilor glicoproteinelor IIb/IIIa).
Datele prezentate motiveazå alegerea acestui
subiect deocamdatå controversat.
Lucrarea este alcåtuitå din douå pår¡i: Stadiul
cunoa¿terii ¿i Contribu¡iile personale.
Obiectivul principal al tezei este de a realiza un
studiu comparativ între unii parametri biochimici
¿i plachetari implica¡i în aterogenezå, precum ¿i un
studiu morfometric ¿i morfologic care ¿i-a propus,
¿i a reu¿it, så eviden¡ieze modificårile care apar în
ateroclerozå, cât ¿i în cazul principalelor complica¡ii
ale sale.
Partea teoreticå, intitulatå Stadiul cunoa¿terii,
prezintå trei capitole, în primul fiind prezentate cele
mai recente no¡iuni fundamentale din literaturå
privind aterocleroza, implicarea factorilor de risc
în aterosclerozå ¿i patogenia aterosclerozei. În
capitolul al doilea am prezentat no¡iunile generale
despre trombocit ¿i modalitå¡ile de determinare
paraclinicå a activårii trombocitului, iar în capitolul
al treilea, aspectele morfopatologice caracteristice
plåcii aterosclerotice.
Partea personalå, intitulatå Contribu¡ii personale,
am structurat-o în douå capitole mari care corespund
celor douå studii realizate, fiecare capitol fiind
împår¡it, la rândul såu, în mai multe subcapitole,
care cuprind: motiva¡ia studiului experimental, material
¿i metode, rezultate ¿i discu¡ii, concluzii par-
¡iale la fiecare capitol.
CERCETÅRI ASUPRA UNOR PARAMETRI
BIOCHIMICI ªI PLACHETARI LA PACIENºI CU
FACTORI DE RISC ATEROGEN
Motiva¡ia studiului
Acest studiu are ca obiectiv evaluarea unor parametri
biochimici ¿i plachetari în cazul unor pacien¡i
cu factori de risc aterogen. Se eviden¡iazå faptul cå
plachetele joacå un rol crucial în procesele vasculare
inflamatorii care stau la baza dezvoltårii aterosclerozei
¿i sunt implicate, de asemenea în procesele
ce preced sindroamele coronare acute la pacien¡ii
cu boli coronare avansate.
165
Material ¿i metodå
Material
În perioada 2004-2006, au fost diagnostica¡i în
Clinica a III-a Medicalå a Spitalului „Sf. Spiridon“
din Ia¿i, 100 de pacien¡i în Clinica de Hematologie
a Spitalului „Sf. Spiridon“ din Ia¿i, 29 de pacien¡i,
constituind pentru studiul de fa¡å un lot de 129 de
pacien¡i cu factori de risc aterogeni, 63 de bårba¡i
¿i 66 de femei la care s-au urmårit parametri biochimici
¿i plachetari.
Metode:
a. Determinarea parametrilor plachetari în cadrul
determinårii hemoleucogramei cu ajutorul
analizorului automat Sysmex XT 1800i;
b. Determinarea agregårii plachetare prin metoda
fotometricå, cu ajutorul agregometrului
Chrono-log;
c. Determinarea unor parametri biochimici cu
ajutorul analizorului automat Cobas Mira Plus;
d. Studiu statistic.
Rezultate ¿i discu¡ii
Parametri epidemiologici
În cazul pacien¡ilor cu factori de risc aterogen
am studiat reparti¡ia pe sexe ¿i în func¡ie de mediul
de provenien¡å, precum ¿i anumite obiceiuri vicioase
precum fumatul ¿i alcoolul.
Parametrii paraclinici analiza¡i ne conduc la reparti¡ia
pe loturi de pacien¡i, în raport cu diagnosticul:
– Lot I – dislipidemie (DLP) – 19 pacien¡i;
– Lot II – dislipidemie ¿i diabet zaharat (DLP
+ DZ) – 25 de pacien¡i;
– Lot III – hipertensiune (HTA) – 27 de pacien¡i;
– Lot IV – dislipidemie ¿i hipertensiune (DLP
+ HTA) – 40 de pacien¡i;
– Lot V – hipertensiune ¿i diabet zaharat (HTA
+ DZ) – 18 pacien¡i.
Parametri biochimici
Principalii parametri biochimici studia¡i au fost:
glicemia, colesterolul total, HDL-colesterolul, LDLcolesterolul,
indicele de aterogenitate ¿i trigliceridelei.
Concluzii – parametrii epidemiologici ¿i biochimici:
1. Din analiza statisticå a loturilor de pacien¡i
studia¡i se remarcå faptul cå nu existå diferen¡e
statistic semnificative între cele douå sexe,
cu toate cå dupå vârsta de 60 de ani propor¡ia
femeilor cu aterosclerozå este mai mare comparativ
cu cea a bårba¡ilor;
2. În ceea ce prive¿te adresabilitatea pacien¡ilor,
în spital predominå cei din mediul urban; pe
sexe, distribu¡ia în func¡ie de mediul de provenien¡å
este aproximativ egalå.

166 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008
3. Studiul influen¡ei unor factori de risc asupra
parametrilor biochimici: lipidici (colesterol,
HDL-colesterol, LDL-colesterol, indice de
aterogenitate, trigliceride), glicemie, uree sericå,
a aråtat cå pacien¡ii consumatori de alcool sau
fumåtori nu prezintå diferen¡e semnificative fa¡å
de pacien¡ii care nu au aceste obiceiuri; am
constatat înså diferen¡e semnificative statistic
ale unor parametri plachetari: numårul de plachete
¿i distribu¡ia plachetarå.
4. Urmårind varia¡iile glicemiei s-au constatat
diferen¡e semnificative statistic între loturile
studiate:
– lotul I (DLP) fa¡å de lotul II (DLP+DZ) ¿i
lotul V (HTA+DZ);
– lotul II (DLP+DZ) fa¡å de lotul III (HTA)
¿i lotul IV (DLP + HTA);
– lotul III (HTA) fa¡å de lotul V (HTA+DZ);
– lotul IV (DLP + HTA) fa¡å de lotul V
(HTA+DZ).
5. S-au eviden¡iat diferen¡e semnificative ale
valorilor colesterolului total între loturile cu
DLP ¿i HTA cu sau fårå DZ.
6. Valorile HDL-colesterolului sunt în corela¡ie
directå cu valorile colesterolului total; LDLcolesterolul
este într-o corela¡ie directå puternicå
cu colesterolul total ¿i moderatå cu
HDL-colesterolul.
7. Valorile medii ale indicelui de aterogenitate
(colesterol total/HDL-colesterol), depå¿esc în
toate cazurile valoarea limitå admiså 4, confirmând
riscul agresiunii endoteliale, în special
în contextul existen¡ei altor factori de risc
(HTA, DZ).
8. Valorile trigliceridelor sunt în corela¡ie directå
cu indicele de aterogenitate, în corela¡ie indirectå
cu HDL-colesterolul, dar independente
fa¡å de LDL-colesterol.
Parametrii plachetari
Principalii parametri plachetari pe care i-am
studiat au fost PLT (numårul de trombocite), MPV
(volumul plachetar mediu), PDW% (distribu¡ia
plachetarå), P-LCR (procentul de plachete mari),
rata de agregare plachetarå.
Concluzii – parametrii plachetari
1. S-au eviden¡iat diferen¡e statistice semnificative
ale valorilor medii ale numårului de
plachete (PLT) între loturile cu HTA ¿i loturile
cu HTA+DLP înso¡ite sau nu de DZ; valorile
PLT sunt independente fa¡å de valorile indicelui
de aterogenitate, HDL-colesterolului ¿i
LDL-colesterolului.
2. Volumul mediu plachetar (MPV) a prezentat
valori medii care se încadreazå între limitele
admise la toate cele 5 loturi; valorile MPV
nu se coreleazå cu indicele de aterogenitate,
HDL-colesterol ¿i LDL-colesterol.
3. Distribu¡ia plachetarå (PDW%) are, de asemenea,
valori medii în limitele admise, fårå
diferen¡e semnificative între loturi. Valorile
PDW% sunt corelate direct cu volumul mediu
plachetar ¿i indirect cu numårul de plachete.
În ceea ce prive¿te corela¡ia cu parametrii
biochimici studia¡i, valorile PDW% nu se coreleazå
cu indicele de aterogenitate, HDLcolesterolul
¿i LDL-colesterolul.
4. Procentul de plachete mari (P-LCR) nu se
coreleazå statistic cu colesterolul total, indicele
de aterogenitate, ¿i se coreleazå direct
cu distribu¡ia plachetarå (PDW%) ¿i volumul
mediu plachetar (MPV).
5. Agregabilitatea plachetarå la diver¿i agoni¿ti,
studiatå cu ajutorul Chrono-log Lumi-
Agregometrului cu AGGRO/LINK pentru
Windows, a prezentat valori crescute sau la
limita superioarå a normalului la majoritatea
pacien¡ilor loturilor studiate. Se remarcå o
tendin¡å a cre¿terii agregabilitå¡ii la ADP, la
cazurile studiate, ceea ce sugereazå implicarea
trombocitelor în activarea endotelialå.
6. Comparând agregabilitatea la Ristocetinå cu
parametrii biochimici, am constat urmåtoarele:
prezintå diferen¡e semnificative statistic
fa¡å de: valorile glicemiei – la pacien¡ii lotului
II (DLP+DZ), ureea sericå – la pacien¡ii lotului
III (HTA), colesterolul total – la pacien¡ii
lotului I (DLP), HDL-colesterolul – la pacien¡ii
lotului V (HTA+DZ), LDL-colesterolul
– la pacien¡ii lotului I (DLP), trigliceridele
– la pacien¡ii lotului IV (DLP+HTA),
proteinele totale – la pacien¡ii lotului III
(HTA), înså, pe departe, cele mai puternice
corela¡ii se observå pentru indicele de aterogenitate
la toate loturile de studiu.
7. Parametrii plachetari prezintå, de asemenea,
diferen¡e semnificative statistic fa¡å de valoarea
medie a agregabilitå¡ii la Ristocetinå,
astfel: PLT – la pacien¡ii lotului II (DLP+DZ),
MPV – la pacien¡ii lotului V (HTA+DZ),
PDW% – la pacien¡ii lotului V (HTA+DZ),
P-LCR – la pacien¡ii lotului I (DLP).
8. Comparând agregabilitatea la Colagen 5 ìg/
ml cu parametrii biochimici, am constat diferen¡e
puternic semnificative statistic cu precådere
fa¡å indicele de aterogenitate, cât ¿i fa¡å
de ceilal¡i parametri plachetari.
9. Agregabilitate la Epinefrinå 5 ìM a fost realizatå
doar la pacien¡ii lotului IV (DLP+HTA)

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008
¿i s-au ob¡inut diferen¡e semnificative statistic
fa¡å de to¡i parametrii biochimici ¿i plachetari.
10. În urma corelårii agregabilita¡ii la Epinefrinå
10 µM cu parametrii biochimici, se disting
urmåtoarele aspecte: la lotul I (DLP) agregabilitatea
prezintå diferen¡e puternic semnificative
statistic fa¡å de to¡i parametrii biochimici,
cu excep¡ia proteinelor totale, la lotul II
(DLP+DZ) agregabilitatea se coreleazå semnificativ
statistic cu to¡i parametrii biochimici,
la lotul III (HTA) agregabilitatea nu se coreleazå
cu valorile glicemiei ¿i trigliceridelor,
pentru restul parametrilor biochimici existå
diferen¡e semnificative din punct de vedere
statistic, la lotul IV (DLP+HTA) agregabilitatea
prezintå diferen¡e puternic semnificative
statistic fa¡å de to¡i parametrii biochimici,
la lotul V (HTA+DZ) agregabilitatea prezintå
diferen¡e puternic semnificative statistic fa¡å
de unii parametri biochimici, excep¡ie fåcând
trigliceridele ¿i proteinele totale.
11. În cazul agregabilitå¡ii la Epinefrinå 50 µM,
indicele de aterogenitate dominå to¡i parametrii
biochimici ca diferen¡å semnificativå
statistic, ¿i to¡i parametrii hematologici sunt
diferi¡i statistic.
12. Agregabilitatea la ADP 5 µM aplicatå doar la
loturile III (HTA) ¿i lotul IV (DLP+HTA) prezintå
diferen¡e semnificative fa¡å de to¡i parametrii
biochimici, excep¡ie fåcând glicemia
la lotul III (HTA) ¿i proteinele totale la lotul IV
(DLP+HTA), ¿i fa¡å de parametrii plachetari.
13. În cazul agregabilitå¡ii la ADP 10ìM, în general,
datele sunt comparative cu cele ob¡inute
în cazul agregabilitå¡ii la ADP 5 µM; cele mai
puternice diferen¡e se remarcå pentru indicele
de aterogenitate la toate loturile.
14. Analizând din punct de vedere statistic rata
de agregabilitate la diferi¡i agoni¿ti, în rela¡ie
cu parametrii biochimici ¿i plachetari, se
observå:
– la pacien¡ii din lotul I (DLP), indiferent de
substan¡a folositå, s-a eviden¡iat numai
rela¡ia cu LDL colesterolul;
– la pacien¡ii din lotul II (DLP+DZ), Epinefrina
10 µM are cea mai bunå eficien¡å;
– la pacien¡ii din lotul III (HTA), ADP 5 µM
eficientizeazå ¿i parametrii biochimici ¿i
parametrii plachetari;
– la pacien¡ii din lotul IV (DLP+HTA), toate
substan¡ele au produs modificåri semnificative
între agregare ¿i parametrii investiga¡i;
– la pacien¡ii din lotul V (HTA+DZ), numai
agregabilitatea la Ristocetina 1mg / ml
167
prezintå modificåri semnificative fa¡å de
al¡i parametri plachetari;
– la toate loturile putem concluziona cå indicele
de aterogenitate a prezentat, de asemenea,
cele mai puternice diferen¡e.
STUDIU MORFOLOGIC AL LEZIUNILOR
CARACTERISTICE PLÅCII ATEROSCLEROTICE
VULNERABILE
Motiva¡ia studiului
Acest studiu î¿i propune realizarea unui examen
morfometric al plåcilor aterosclerotice, precum ¿i
calcularea unui index de vulnerabilitate, cu ajutorul
cårora se poate determina riscul de vulnerabilitate
al plåcilor aterosclerotice.
Material ¿i metodå
Materialul de studiu a fost reprezentat de 30 de
piese de necropsie ob¡inute de la Institutul de Boli
Cardiovasculare din Ia¿i ¿i de la Spitalul Clinic de
Urgen¡å nr. 3, „Nicolae Oblu“ din Ia¿i, provenind
de la pacien¡i cu accidente vasculare cerebrale ¿i
cu boli cardiovasculare, cu vârste între 30 ¿i 78 de
ani, din perioada 2004-2006.
Metoda cuprinde:
A. studiu morfologic;
B. studiu morfometric;
C. studiu statistic.
Rezultate ¿i discu¡ii
1. Morfologia leziunii ATS
Cu ajutorul colora¡iilor uzuale au fost puse în
eviden¡å leziunile caracteristice plåcii aterosclerotice
(clasificarea AHA ¿i Starr-Ross):
– Leziunea tip I sau leziunea ini¡ialå: punct
lipidic;
– Leziunea tip II sau stria lipidicå;
– Leziunea tip III sau leziunea intermediarå,
tranzi¡ionalå, pre-aterom;
– Leziunea tip IV sau ateromul;
– Leziunea tip V sau fibro-ateromul;
– Leziunea tip VI sau leziunea complicatå
(ulcera¡ia, hemoragia, tromboza);
– Leziunile tip VII ¿i VIII: fibroza excesivå ¿i
calcificarea.
Lipide colorate cu Oil red O
Pe lângå metodele uzuale de colorare am folosit
¿i o tehnicå specificå pentru lipide, colora¡ia cu oil
red O, cu ajutorul cåreia am eviden¡iat lipidele intra
¿i extracelulare la nivelul leziunilor aterosclerotice.
În cazul colora¡iei cu Oil red O, fiind vorba de o
colora¡ie specificå pentru lipide, se eviden¡iazå slab

168 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008
arhitectura peretelui, colorând în ro¿u acumulårile de
lipide intra- sau extracelulare, gråsimile neutre hidrofobe
¿i esterii de colesterol lichizi care se coloreazå tot
în ro¿u, iar fosfolipidele în roz pal ¿i nucleii în albastru.
Figura 1
Arterå carotidå cu placå ateromatoaså (IV)
care con¡ine macrofage spumoase ¿i depozite
de lipide extracelulare (oil red O, x 20)
Figura 2
Arterå coronarå care con¡ine pe un versant
plåci fibroateromatoase (V) cu macrofage
spumoase ¿i depozite de lipide extracelulare
(oil red O, x 10)
2. Patogenia vulnerabilitå¡ii plåcii
Am studiat urmåtorii markeri morfologici ai
vulnerabilitå¡ii plåcii: grosimea intimei + mediei,
infiltratul inflamator, eroziunea, tromboza, calcificarea
¿i hemoragia intraplacå.
Tabelul 1
Indexul de vulnerabilitate a plåcii
3. Ruptura plåcii vs eroziunea plåcii – leziuni
esen¡iale implicate în vulnerabilitatea plåcii
S-au eviden¡iat caracetristicile ¿i tipurile de celule
implicate în ruptura ¿i eroziunea plåcii.
4. Studiul unor markeri morfologici ai plåcii
vulnerabile – indexul de vulnerabilitate al plåcii
Luând în considera¡ie importan¡a lor în progresia
leziunii ATS stabile cåtre o leziune instabilå, am
realizat calcularea unui index de vulnerabilitate a plåcii
care va putea fi apreciat ¿i pe piese de endarterectomie.
Pentru aprecierea indexului de vulnerabilitate au
fost lua¡i în calcul parametrii care pot fi pu¿i în
eviden¡å prin metode imagistice noi (tomografie,
ultrasonografie intravascularå etc), astfel se eviden¡iazå
importan¡a ¿i utilitatea practicå a acestui
index în diagnostic, ¿i mai ales în alegerea tratamentului.
Parametrii utiliza¡i au fost: grosimea intimå
+ medie, eroziunea endotelialå ¿i tromboza intralumenalå.
Indexul de vulnerabilitate a placii = grosimea
I+M (scor) + Eroziunea endotelialå (scor) +
Tromboza intralumenalå (scor)
În toate cazurile scorul a fost calculat prin
împår¡irea valorilor ob¡inute în trei grupe
crescåtoare, cele trei grupe corespunzând celor trei
grade 1, 2 ¿i 3 ale scorului.
Riscul de vulnerabilitate a plåcii poate fi apreciat
ca fiind:
– mic – dacå indexul este mai mic sau egal cu
3 ¿i se recomandå terapie <strong>medica</strong>lå;
– mediu – dacå indexul este între 4 ¿i 6 ¿i se
recomandå terapie <strong>medica</strong>lå înso¡itå sau nu
de terapie interven¡ionalå;
– mare – dacå indexul este între 6 ¿i 9 ¿i se
recomandå terapie interven¡ionalå.
IMPORTANºA CALCULÅRII INDEXULUI DE
VULNERABILITATE A PLÅCII
Studii morfometrice corelative morfo-imagistice
ar putea permite în viitor aprecierea numai pe baza
unei analize imagistice a indexului de vulnerabilitate

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008
a plåcii ¿i stabilirea unor strategii terapeutice, astfel:
(1) dacå indexul este mic ≤ 3 se recomandå terapie
<strong>medica</strong>lå; (2) când indexul este mediu, între 4-6,
trebuie luatå în considera¡ie ¿i terapia <strong>medica</strong>lå ±
interven¡ionalå; (3) un index de vulnerabilitate mare,
între 6 ¿i 9 impune o terapie interven¡ionalå de urgen¡å.
Deci valoarea riscului de vulnerabilitate a plåcii
impune luarea de måsuri terapeutice corespunzåtoare
fiecårui grad de risc pentru prevenirea ocluziei arteriale.
CONCLUZII
1. Studiul nostru a realizat, pentru prima oarå în
¡arå, examenul morfometric al plåcilor
aterosclerotice, precum ¿i calculul unui index
de vulnerabilitate cu ajutorul cårora se determinå
riscul de vulnerabilitate al plåcilor de
aterom ¿i, eventual, principiile terapeutice.
2. Cercetårile efectuate de noi au relevat cå majoritatea
leziunilor gåsite au corespuns stadiului
avansat al plåcilor aterosclerotice (IV-VI).
3. Dintre markerii morfologici urmåri¡i am constatat,
în toate cazurile, o grosime crescutå a
intimei + mediei, infiltrat inflamator la 66,7%
dintre cazuri, eroziune la 60% dintre cazuri,
trombozå la 26,7% dintre cazuri, calcificare
la 10% dintre cazuri ¿i hemoragie intraplacå
la 6,66% dintre cazuri.
4. Am demonstrat, cu ajutorul colora¡iei oil red O,
prezen¡a acumulårilor/depozite de lipide intra- ¿i
extracelulare la aproape toate cazurile examinate.
5. Toate valorile grosimii intimå + medie depå-
¿esc valoarea normalå de 2,5 mm, iar adâncimea
eroziunii depå¿e¿te valoarea de 0,2 mm
la cazurile la care a fost gåsitå.
6. Adâncimea eroziunii se coreleazå în mod
direct, cu aria de inflama¡ie (r = 0,23).
7. Tromboza se înregistreazå la valori mai mici
de 1000 mm 2 ale ariei de inflama¡ie.
8. Adâncimea eroziunii se coreleazå slab, dar
în mod direct cu aria de trombozå (r = 0,18).
9. La peste 30% dintre cazurile studiate, indexul
de vulnerabilitate al plåcii, care însumeazå
scorurile pentru markerii morfologici: grosimea
intimå + medie, eroziune endotelialå
¿i trombozå intralumenalå, a fost egal cu 5.
10. Examenul morfometric a eviden¡iat faptul cå
la 50% dintre cazuri riscul de vulnerabilitate
este mic, iar la 46,7% dintre cazuri este mediu.
Riscul crescut de vulnerabilitate a fost gåsit
în propor¡ie de numai 3,3%, un caz având
valoarea indexului egalå cu 9.
11. Comparând valoarea indexului de vulnerabilitate
a plåcii cu scorul ariei de inflama¡ie, am observat
169
cå, indiferent de aria de inflama¡ie predominå
riscul mic sau mediu de vulnerabilitate.
CONCLUZII FINALE
1. Din analiza statisticå a loturilor de pacien¡i
studia¡i, se remarcå faptul cå nu existå diferen¡e
statistic semnificative între cele douå
sexe, cu toate cå dupå vârsta de 60 de ani
propor¡ia femeilor cu aterosclerozå este mai
mare comparativ cu cea a bårba¡ilor.
2. Studiul influen¡ei unor factori de risc asupra parametrilor
biochimici: lipidici (colesterol, HDLcolesterol,
LDL-colesterol, indice de
aterogenitate, trigliceride), glicemie, uree sericå,
a aråtat cå pacien¡ii consumatori de alcool sau
fumåtori nu prezintå diferen¡e semnificative fa¡å
de pacien¡ii care nu au aceste obiceiuri; am constatat
înså diferen¡e semnificative statistic ale
unor parametri plachetari: numårul de plachete
¿i distribu¡ia plachetarå.
3. Valorile trigliceridelor sunt în corela¡ie directå
cu indicele de aterogenitate, în corela¡ie
indirectå cu HDL-colesterolul, dar independente
fa¡å de LDL-colesterol.
4. Valorile medii ale indicelui de aterogenitate
(colesterol total/HDL-colesterol) depå¿esc în toate
cazurile valoarea limitå admiså 4, confirmând
riscul agresiunii endoteliale, în special în contextul
existen¡ei altor factori de risc (HTA, DZ).
5. Agregabilitatea plachetarå la diver¿i agoni¿ti,
studiatå cu ajutorul Chrono-log Lumi-Agregometrului
cu AGGRO/LINK pentru Windows,
a prezentat valori crescute sau la limita superioarå
a normalului la majoritatea pacien-
¡ilor loturilor studiate. Se remarcå o tendin¡å
a cre¿terii agregabilitå¡ii la ADP, la cazurile
studiate, ceea ce sugereazå implicarea trombocitelor
în activarea endotelialå.
6. Analizând, din punct de vedere statistic, rata
de agregabilitate la diferite substan¡e în rela¡ie
cu parametrii biochimici ¿i ceilal¡i parametri
plachetari se observå cå indicele de aterogenitate
a prezentat, la toate loturile, cele mai
puternice diferen¡e.
7. Studiul nostru a realizat, pentru prima oarå
în ¡arå, examenul morfometric al plåcilor
aterosclerotice, precum ¿i calculul unui index
de vulnerabilitate cu ajutorul cårora se determinå
riscul de vulnerabilitate al plåcilor de
aterom ¿i, eventual, principiile terapeutice.
8. Dintre markerii morfologici urmåri¡i am constatat,
în toate cazurile, o grosime crescutå a
intimei + mediei, infiltrat inflamator la 66,7%

170 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 3, AN 2008
dintre cazuri, eroziune la 60% dintre cazuri,
trombozå la 26,7% dintre cazuri, calcificare
la 10% dintre cazuri ¿i hemoragie intraplacå
la 6,66% dintre cazuri.
9. La peste 30% dintre cazurile studiate, indexul
de vulnerabilitate al plåcii, care însumeazå
scorurile pentru markerii morfologici: grosimea
intimå + medie, eroziune endotelialå
¿i trombozå intralumenalå, a fost egal cu 5.
10. Examenul morfometric a eviden¡iat faptul cå,
la 50% dintre cazuri, riscul de vulnerabilitate
este mic, iar la 46,7% dintre cazuri este mediu.
Riscul crescut de vulnerabilitate a fost gåsit
în propor¡ie de numai 3,3%, un caz având
valoarea indexului egalå cu 9.
11. Comparând valoarea indexului de vulnerabilitate
a plåcii cu scorul ariei de inflama¡ie, am observat
BIBLIOGRAFIE
1. Armed Forces Institute of Pathology. Laboratory Methods in
Histotechnology. Edited by Edna B Prophet, Bas Mills, JB Arington;
LH Sobin. American Registrations of Pathology Armed Forces.
Institute of Pathology, Washington DC, 20306-6000, 1992.
2. Bådescu Magda, Ciocoiu Manuela – Compendiu de fiziopatologie
specialå, Ed. Vasiliana ’98, Ia¿i, 2001: 134-180.
3. Bengel M – Atherosclerosis imaging on the molecular level. J Nucl
Cardiol 2006;13:111-8
4. Bruce EC, Musselman DL – Depression, alterations in platelet
function, and ischemic heart disease. Psychosom Med 2005; 67
(Suppl. 1): S34–S36.
5. Brydon Lena, Magid K, Steptoe A – Platelets, coronary heart
disease, and stress. Brain, Behavior, and Immunity 2006; 20: 113-119.
6. Butcovan Doina – Morfopatologie generalå ¿i specialå – curs pentru
studen¡ii Facultå¡ii de Medicinå, Editura Universitas XXI, Ia¿i 2005.
7. Chicu Mihaela, <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Bitere E – Rolul factorilor
de cre¿tere, infec¡io¿i ¿i ai substan¡elor vasoactive în formarea plåcii de
aterom. Revista de Medicinå Stomatologicå (Supliment) 2002; 1: 99-102.
8. Colev-Luca Veronica, Bådescu Magda, Mocanu Veronica, Ciocoiu
Manuela – Fiziopatologie. Editura „Gr. T. Popa“, U.M.F. Ia¿i, 2006: 139-148.
9. <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Sachelarie Liliana, Patra¿ Xenia,
Colev-Luca Veronica – Stresul oxidativ ¿i ateroscleroza. Volum editat
cu ocazia Zilelor Facultå¡ii de Medicinå Dentarå, Ia¿i edi¡ia a IX-a
2005; Editura „Gr. T. Popa” Ia¿i: 533-534.
10. <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Colev-Luca Veronica – Mecanismele
moleculare ale adeziunii leucocite – celule endoteliale implicate în
patogenia aterosclerozei, Medicina Stomatologicå 2000; 4, (4): 10-13.
11. <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Colev-Luca Veronica – Rolul adeziunii
leucocite – celule endoteliale în patogenia leziunilor de ischemiereperfuzie
cerebralå. Revista de Medicinå Stomatologicå (Supliment)
2001; 5 (1): 33-35.
12. <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Sachelarie Liliana, Colev-Luca Veronica
– Implicarea unor factori ai coagulårii în patogenia aterosclerozei.
Revista de Medicinå Stomatologicå (Supliment) 2003; 7(4): 435-437.
13. <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Sachelarie Liliana, Tomi¡å Daniela
Ivona, Patra¿ Xenia, Cârlan M., Colev-Luca Veronica – Rolul
stresului oxidativ în aterogenezå. Volum editat cu ocazia Zilelor
Facultå¡ii de Medicinå Dentarå, Ia¿i, edi¡ia a X-a 2006; Editura „Gr. T.
Popa“ Ia¿i: 479 – 481.
cå, indiferent de aria de inflama¡ie, predominå
riscul mic sau mediu de vulnerabilitate.
12. Examenul morfologic a confirmat rela¡ia
inflama¡ie – aterogenezå, ipotezå mult discutatå
în ultima decadå ¿i recunoscutå în
ultimii ani. Conform acestor studii, inflama¡ia
joacå rolul principal atât în ini¡ierea, cât ¿i în
progresia spre eroziune sau fisurarea plåcii
¿i eventual ruperea cesteia, etape finale ale
aterosclerozei.
13. Analizele morfometrice ale peretelui arterelor
coronare cu leziuni aterosclerotice, provenite
de la pacien¡i deceda¡i cu sindroame acute
coronariene, ar putea fi corelate cu investiga¡ii
imagistice de mare fine¡e necesare unui diagnostic
stadial corect ¿i, eventual, unei terapii
interven¡ionale adecvate.
14. <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Sachelarie Liliana, Tomi¡å Daniela
Ivona, Patra¿ Xenia, Colev-Luca Veronica – Rolul factorului XIII ¿i
al calciului în bolile vasculare. Revista Medico-Chirurgicalå 2006; 110,
2 supliment nr. 1: 59-61.
15. <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Sachelarie Liliana, Tomi¡å Daniela Ivona,
Colev-Luca Veronica – Rolul activårii plachetare în patogenia
aterosclerozei. Revista Medico-Chirurgicalå 2007; 111, 2 supliment 1: 87-89.
16. Fuster V, Moreno P Corti R, et all – Atherothrombosis and highrisk
plaque. J of Amer Coll og cardiology 2005; 6: 937-64.
17. Gawaz M – Platelets in the onset of atherosclerosis. Blood Cells,
Molecules and Diseases 2006; 36: 206–210.
18. Hurjui J – Compendiu de geriatrie. Edit. Alfa, Ia¿i 2004.
19. Ion Daniela Adriana – Fiziopatologie. Lucråri practice pentru
studen¡i. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti 2007.
20. Mihailovici Maria Sultana – Morfopathology, Editura Dan, Ia¿i 1999.
21. Naghavi M, Libby P, Falk E, Casscells SW – From vulnerable
plaque to vulnerable patient: a call for new definitions and risk
assessment strategies: Part I. Circulation 2003; 108: 1664–1672.
22. Nakata Y – Vulnerable atherosclerotic plaque morphology. Circulation
2002; 105: 1485-90.
23. Nighoghossian N, Laurent D, Philippe D – The Vulnerable
Carotid Artery Plaque – Current Imaging Methods and New
Perspectives. Stroke 2005;36:2764.
24. Ross R – Atherosclerosis – an infammatory disease. N Engl J Med
1999; 340:115–26.
25. Ross R – The biology of aterosclerosis. In: Topol E.J. (Ed.) Comprehensive
Cardiovascular Medicine, Lipincott-Raven Publs, Philadelphia, 1998: 13-25.
26. Rozanski A, Blumenthal JA, Davidson KW, Saab PG, Kubzansky L
– The epidemiology, pathophysiology, and management of psychosocial
risk factors in cardiac practice. J Am Coll Cardiol 2005; 45: 637–651.
27. Sachelarie Liliana, <strong>Dr</strong>agomirescu <strong>Cezarina</strong>, Tomi¡å Daniela
Ivona, Colev-Luca Veronica – Rolul plachetelor în aterosclerozå.
Revista Medico-Chirurgicalå ianuarie-martie 2007; 111, 1 supliment 1
partea a II a: 841-843.
28. Strike PC, Steptoe A – Behavioural and emotional triggers of acute
coronary syndromes: a systematic review and critique. Psychosom Med
2005; 67: 179–186.
29. Tracy RE., Walia P – Lipid fixation for fat staining in paraffin section
applied to lesion of atherosclerosis. Virchows Arch 2004; 445: 22-26.
Adreså de coresponden¡å:
<strong>Dr</strong>. <strong>Cezarina</strong> <strong>Dr</strong>agomirescu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Petre Andrei“, Str. Grigore Ghica Vodå, Nr. 13, Ia¿i,
Cod po¿tal 700400