1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

S'59 

N. Iorga ; 

. 6 „ 1 

Inv 29.gis,2 

Cota C1I 

Istoria 

2Y 'Q./ S s- 

invAtAmintului 

romanesc, 

„Scoala este hasuqi 

vfitorui terfi." 

(Carol I-40 

Editura 

Bucuresti 

1928. Casei Scoalelor 

:Tmrorrrimm—Tromortrwtr 

Pretul: 751e1,

--n.-N 

- orga v 

„ 

Istoria - 

einvawtAmintului - 

ronlanesc _ , 

2 +g,c2 

, 

„Scoala este insusi 

viitorul yerii. 1` 

(Carol I-iu.) 

Editura 

F3uctiresti 

1928, Casei Scoa,lelor 

,

\S\ r 

institute" Pedigegic de 3 dui - 

BIBLIOTECA 

Inv Nr. 

Ceta 

Istoria invatamintului 

romarlesc . _

Originile. 

,$coald face parte - din _ vechiul tesaur al limbii 

Tornanesti, pe cbid §colar e o inovatie lingvisticA, 

lnmntea careia se intrebuinta in MOldova cuvintul 

4cokr, din secolul al XVIII-lea care traieste inca 

in popor, sa.0 slioler, dupa greceste, pe care La 

pa.strat i Regulamenta Organic 2., Ucenicul aparimprumuturilor 

din slavimeSte : el - era Inca 

de foarte demult intrebuintat curent. Pe la 1680 

se zicea dupA greceste : spudeu iciLtood-c-tiOc) ; euvintul 

11 Intilnim intr'o `marturie cu privire la Orinstek 

lui Neculce 3 i in certificatul de cillturä dat 

de Oenealogia Cantacuzinilor vestitului Constantin 

- Stolnicul 4. „Spudeultii" . Ii ra,spunde, din acelasi 

livor, dascdlul (8(.86.axcaoc) pe care, 1-am luat poate 

_ 

Mai' din vreme din .slavoneste. Dar mostenirii la- 

1 De ex. In Nedioglu, Cea mat veche $coald romilneaseil, 

.cu caracter statornic (scoala de la SI. Gheorghe Vechiu), 

Rucure§ti, 1913, p. 18 (§i pentru dascal; tot acolo, la 1760: 

'.„§coAre§ti"). Un „SArindaru §colearu", la 1744; Studii si 

doc., VII, p. 326, no. 47. 

2 Regulamentul §colar moldovean din 1851 zice: scoleri. 

, 3 Buletinul comisiei istorice a Rormlniei, IV, p. 6. 

, 4 Ed. Iorga, p. 292.

Istoda invittlinintultd.rothitneso" 

tine Ii. apartin cuvintele de bas.: 0 invdfa, lnvitcdturd 

i tilvaldtor (Invei(dnitrit e iarki de creatiune 

modern6), ha cliiar si fnvii(dcel. Vennid de la_ 

inoWare, In care vitiunz n'are intelesul pejorativ obisnuit, 

s'ar putea ca deprincierea cu studiul 

fi venit din .modesta, dar foarte obinuita deprindere 

a anintaleloi, a oilor in special cu. serviciul 

la °in. Carta (charta), ccirturar (chartalarius), a 

scrie, seripturd, apartin iarasi nohilului vocabillariu 

primitiv 1 . 

Citde veclie e scola la Romini? 

S'a crezut a.tita vreme inteun celebru cliscurs 

scolile 1in Hotin o afirma cu liottirire Alexandra 

lia.sdeu, clfrma plasmuirile „nationale" rut i erau 

necurioscute i päiit astiizi shit oanieni culti earl. 

o repet4. — %If _ el-Bun an Ii intemeiat 

In Suceava sa -de a 141 §coalM., o Academie 

de drept, in legal t cu -prermsa legislatie care i 

se atribuia. Academia exi.stl tot asa de putin ca 

sistemul lui de drept. Nu se putea face asa ceva. 

Intel) tara ahia inceeptitoare, atunci cind mu apropiaii 

Ruteni din Galitia, nici depArtatii Slavi dc 

Iiivtorii, in mare parte, at principatului muntean, 

rt'aveau un astfel de asezgmint §i nu puteat" 

(led'triadic profeserik Idoile 'de renovare 

dreptului nu. domniaa niç.iri. In_ aoest Sud-Est eurowan, 

nici In teri de o mai veche desvoltare dec.it 

ale noastre. 

Dar un invatAmint exista Vara'. Indoia14, nu lit 

legiiturai cu unnitrirea pe ei toaretice a adevarului,' 

ci cu nevoile adinci, neaparate ale societatii care, 

, 

A cell e slaw011. -

jn. "vremuri. normaie; -creiaza coala _determina 

caracterttl. 

Nit trehuie sa uittim insa nici faptul ci in orasele 

intenreiale ci cetateni de inipruniut, vertiti din terile 

re,gelui iTngariei- si din acelea le regelui Po- s 

loniet, - era o nunteroasa populatie straina a.partinind 

unor popoare, Germanii si chiar Ungurii, care 

aveau o veche invatatura. E de crezut ca Sasli din 

Cimpulung sau din Tirgoviste, in necordenita iegatura 

cu negustori din patria tor ardelean.`, V6r 

fi trims copiii la. carte in Brasov, Sibiiu sau 

'ca i oon.ationalii lor din Baia, leg ti de eel 

din urma din orasele sasesti do mai sus. Nemtil 

din Siretiu §i Suceava nu-si uitasera pe ai tor din 

cAsa cea. S'au semnalat copii de-ai lor can 

rnergoan pana la marea Universitate din Cracovla, 

centimide adunare al straiuilor In secolul al XIV-Iea, 

citut GI:ditto- este supt sceptrid inhitortilui de cull1ii.6 

reo Cashftir. Tau regasit in registrele acestei 

inatte scat „Moldovetii" din Suceava si , din Si: 

retitt 

Sil n.u. uitain ii ca acesti cetateni, traind duptt 

,,,dreptui de Magdehurg" pentru Galitfeni„ clupä. cel 

sasesc centru Ardeleni, aveau nevole de cunoscatorini 

acestor traditii_juridice pentru a hotari in acele 

promo cu helariri date in limba lor, pe care be 

cunoastem din a.cteale secolului al XV-lea. flavortub 

lot- in acea.sta privinta cu cei ramasi la vatra 

era area* ea raportul Italienilor din Pera sau din 

Chios, din Tripoli de Asia salt din Alexandria at 

cetatile tor de origine, Genova si Venekia. 

- 1 Citati de Eugeniu Barwitiski, in prefata la Chronicon 

Afoldaviae al lui Miroti Costin ed. Cotnisiei Istorice a Ro-

. 

- . 

8 rainanesc 

Apoi grija sufleteasca a acestor „latini" de 

era incredintata nu numai tmor episcopi din 

Ardeal, din F'olonia., ci i preotilor dintre, can o 

parte macar trebuiau sa fie indigeni. Si biserica a- 

puseanti, catolig, , fara scoala ling dinsa si pentru` 

cei can nu .voiesc s devte (Acrid,— cleres In 

frantuzeste inseamita: on). studii,' 

se poate -conoepe. Tar: clasele dominante la noi au 

,a.vut -totdeauna 0 slabiciune, plicabilit , pentru un 

InvAtanfint desvoltat, impartit de straini. Fara Indic:Plan 

am aN'ut i pentru in neltrt, la resedintile 

episcopate. din 111ilcov— Incit in veacul al XIII-lea-- 

Baia §i Siretiu, din Btticau, din Argo, soon de latineste, 

din ale carol- binefaoeri eau Impartasit coph 

dc pe vremuri. Si, alaturi de episcOpi, 

calugarli convertitori .si cIrmuitori an trebuit sit ii 

alba, micile ion scoli, on dna c vorba de Dqminicanii 

din Siretiu, ori de Franciscanii din Argo de 

acela' Carl de la „castle" din Clue s'au strecurat si 

aduat in preajma resedintei episoopale din Bacau. 

lesuitii din seoolul al XVI-lea n'au fost singurii„scolarhr 

de carte apuseana In partite neastre. 

In oe priveste propriul nostru Invatamint, legat 

de limba slavona a Statului si de pravoslavnicia 

I3isericii, el este de sigur o foarte veche realitate. 

Neoesitatea lui era inipusa de cresterea derului Irma, 

de produoerea unor calugari invatati, caligrafi si 

pictori, tie initiarea Domnilor si boierilor gi 'de deprinderea 

profesionala a scrlitorilor de diplome. 

Nu vom sti niciodata exact care a fest Mal jticat 

la noi de ace' Grigorie Tamblac, al cartti nuine, 

eXplicat foarte ingenies, dar fart temeiu, f attic', 

s'a doveclit a fi alimei familii bizantinej. Predica, 

V. j Aev, ?storied, XI, p

Origin!le 

, . . 

Naditlt din nianuscrisele pastrate ale cuvintarilof lui, 

nu era un obicein nuraai la Suceava unui „autocrat" 

- de modl , bizantina, insurat cu acca Marina care 

venia, de sigur, din lumea imperiala greceased, dtusi, 

mat tarziu, pe vremed c'd locuia la noi Invg- 

Iatul Chiril Lukaris, vlitorul Patriarh al_Romei cclei 

nou4, la Tirgovistea. din a.cei primi am al secolidui 

al XVII-lea. Nu fa.ra" „ucenicie", la scoala de 

ma'nAstire, dar si pe ling. un Walt cleric invatat 

(se. VOr fi deprins Cu cartea slavona. °amen' ca Teoclist 

si ceilalti s man i Vladici moldove,ni ai . secolului 

al X.V-lea, sau cutare Mitropolit muntean,vrednic 

de mostenirea arhiereilor din Vieina -asezati la Arges 

in secolul al XIV-lea, care cerea nomocanoane de 

la Bizant 1 , pe chid unepiscop de, Roman dAdea des- 

. legiiri In chestii canonice pe la jumdtatea aceldiasi 

veac al XV-lea -. , 

Cel putin In manastirea rnunteanA.. (Until', ince- 

I put decaltigki_carturari a Tilsmanei invatatului 

di„tf5.-_!TZsaditia_§i__hiNsap..jjsl_qrnsiEMce—fiAITia 

vreme, de ucenicii ace,stui cleric, a lost o ade'Ziata." 

, scoalii de caligrafie si de zugravire a manuscrip- 

; telor, dar, in acelasi timp, si, pentru ca. liraba 

sicister cArti era straind si trebuia invatatii, de 

slavoneste. Din aceste scoli de chile au iesit oameni 

ca, In Moldova, secolului al XV-lea, Gavriil 

Hui- lui - Uric si „tahii", tahigrafil, Atanasie si Paladie 

'', on Mircea „caligraful", care a scris un manuscript 

de la Chilandariu la 1462-3' i. 

1 Hurinuzaki, XIII, p. 348, nu.. 6. 

2 V. 1st, Bisericei, I, qi. 1st. literaturii nintine,I, pp. 98-9. 

' 1st, lit., min., I, pp. .95-6. - 

4 Liubomir Stoiamiviei, In S1,ornicut din BelgrAd pe 

1923; V. §i Rev. 1st,, X, pp. 153-1. , -

lavittgiti1itttitui:) -41ifithes: 

Si in°. aceastalaltsatara.' putem coitstata, la 7003 

(1494-5) o cc.t)alh', citei eulk.tre manuscript de l'ravilci 

pgstrat tot la. Chilandartu e d tto it „mutt gfecitulul 

monati, graintitical"— deci ci prolesorui I)atittati" 1 . 

„-ccoald' tie meser1i7 'era vela unde, tot pe acolo, 

ici invatau meseria, malt inaintea aparitlei 

lot d'intAiu argintari profant, de felul Celor liii 

Ardesdul sasese, tnecterii ittibrdcatori in argint ai 

äriIor ci al icoanelor'de ca.tapiteasmd 3 . 

ci necesara seoali de niusicl, de psaltichic, 

a cite mini „diae donuiesc" care „ittvitta la 

sapte glasnri 3 . 

Am dtat aiut -ea conclitille in care, mai tarziu, ditr 

de sigur c ci pe aeest timp, se recrtttau invdtd- 

_ 

eopti prrni furati de pi in sate, 4143. earl se fitceau 

„oament de trealt6, vR1dii -ci egumeni i preuti 

diaeoni pre la svintele 

Pisarli niunteni din veacwiIs iii XIV-lea si at 

XV-lea, earl:sea-in eartile diOninecti i scrisorile ditre 

orasele ardelene cu cernealit 'neagra' 'si lalbastrit . 

slove marunte, strimte,, ghetnuite, dupd dahlia hutgbireascd. 

i mai ales sirbea.sed, nu ni shit ctinoseuti. 

Nu putem spume mimic desire natio. -Clrela-i 

apartitkau. V. A. Ureehid pomenla dupd inedite 

tin Neagoe ci un Radu cirmnaticui 5. Day pentru 

1 Liubomir Stoianoviei, 1. c„ p. 36. Cl. Rev. 1st., X. p. 

2 Pand in secolul al XVTI14ea se itivAtala Staret : astfel 

pentru sehitul Pcanhi w la -1768; revista Ion iVe. 

cuice, I, 107. 

3 I Si. lit. rom , I, p. 97. 

4 /bid. 

5 1st, $couletor, I. g. 7.

;Origlune . 

Moldova epeeei Alexandru-eel-Bun. s Nate sta'- 

.. bill. e -Jungii.lista' a acestor iyanteni destepti si dibaci, 

can nu se ridieau in beicrit r4ininind` leuuti 

pp via6 tie o causa in care izbutira, destul de rft-- 

liege, a ,preface urita litera rusease Iii ductul 

gant, 'din cc ince atal rafinat, al chiliric.,ei 

clovenesti. Ce mat frumease nume , rornanesti deeit 

- ale lid Otel, Btrlea, Oanlli, Vulpas, Negrilas, Steful, 

Boreea, Sacaril, Bor- I? Chiar numele 

slavonesti: Stetco,. Ivaco tm inseamna o obirsie 

strAinI, ate Iliad pe a.tunci 001111111C in Moldova. Uri 

diae Gitirge e flu! prelopopului Moldovei, loll . 

l-)ar alte nurtie, ca Sandru (din Sander), trimet la 

Maramurlsul eriginflor meldovenesli. $1 Intrebarea 

se - pune: cc datorini in acest domeniu [intender 

- de supt seeptrul Iagelonilor i ee vine de la des- 

coboriti din ace! Marainutlis ai regelui angevin 

-din Ungaria? Forma diplomatiert actelor - 

Moldovei incepateai-e e a documentelor ungure.sti.. 

S'a constatat amnia. in urm5. 3 ea Voevozli si cnejil 

seriau slavoneste in- patria lor inaramu-- 

raseana. E de crezttt ,deci c serillori ea Sandi-u ve- 

,niau de acolo, ()data Cu deseblecatorii salt mai tar- 

romlineasca dainttind si mai departe, putended, 

In acele loetui. Si dacä e asa se she cc 

-seieli de ealigrafi si diplomatisti crau In tot Apttsul 

latin al evului medin. 

Dotnnii Invatau carte. Chiar aceia can puteau 

serie erau datori stie slavoneste, daca un 

1 1st. lit rom., I. p. 97. 0 alla lista in I. Bogdan, Alburn 

paleograpffique. moldave, Prefata; o 'a lrein. de demelt, 

In Urechid, 1st.' seoalelor, I pp. 6-7. 

Rev. !storied, II, p. 87. 

, 3 lOrga in An. Ac. Rom. pe 1926. 

9P-.2

i21Staria invni1ntii6i rofaitnese 

vatasera aceasta limba politiCa sacrA In casA 

là ei; dela marnele de origine BiAniace in Tara- 

RomaneakicA (Sotia lulAlexañdrw.VodA din tare S'a 

naseut Vladislav-Vlaicu) Rutene in Moldova (so_tif 

C11 numele asa dc ruses). tefan ,cel-Mark 

.se pntea intelege amitstA limba cu soln ritsi tn 

Inesi de regele Poloniel 

. . 

Cite tin ostatec, ea al &ilea Dan trOtnd la B].- 

zantinl, trebuia sA invete acolo, i copiii crescuti la 

Turei ai lui Vlad Dracul, teribilttl Vlad i frumosul 

Radu, VOr Ii prins si ceva carte exestina. 

Totusi, cind Ilie Rare s se turd, un contemporau 

gree, intro predich, invinuieste lipsa Jul de crestere. 

.„Se cuvenia”—si totusi maim lui era° fata de Despot 

sirbesc, dinteo faniili ltuninata, si ea insasi 

stia sA scrie plingeri in slavoneste calm acel Sultan 

Selima.n, la Curtea caruia se redactau Eicte in ..ateasta 

lijnbA, — „sa se increclinteze vre-unui supraveglietor 

si pedagog, ca sit se ingrijeascA de, coPii $i 

sit nu-i lase sit se atnesteco Cu eine se intirnplit, 

ei invete cite tind spre virtutea sufleteasca 

trupeasc,A, jar ei, lasindtt-i in voia fac sit-sq 

caute numai de jucariile lor, de povestile st datinele 

paginesti, do caragltiozlIcuri si de stricb.duni... 

Asa stie necresterea, nu numai a lipsi pc óm do 

dnstea de fatA, dar i de cea v.esnicA. 2". Dar , nepotul 

Doamnei Elena Branedvici, Bogdan LApumeanu., 

fu crescut de mama-sa, Doanina Ruxa.nda Rams, 

destul de'blue pentru a putea figura in societatea 

nobililor i)oloni de peate Nistru, care-1 cuceri 

pierdu. .51 loan-Voda--cel-Cumplit putea sa scrie ro- 

1 Bogdan, Doc /di ..Siefan-ce/-afare, IT , p 479. 

2 156.0s; 1,1XXimlwaturi, XIII, pp 57 19; traducere in Rev. 

1st., H, p. 179.

ingnete, de §i erescut In exil .oriental, jar alt pri- 

'beag prin fläs1rit , Vetru stia destul 

ne,4,0 ea sa scrie. urn - jinn ha . Dturinebeu..Fratele hu 

Mhai ViteazRr, are un seris eictrein: de 'fin, care 

arittg. .stoa1a.. 

pan ;se :Meea fiaOst invatAmint, .o stiff' pentru 

sgeofultti al. KYIlea; .'Copila§ul tubit,',d1 mt 

Petrg, $,e1i$Opul; tefan, plapindA 1iui inenipi a-, 

nei au ije i,curte vieti, avea , Ca &seal pt calligarutteoclesie 

BarboVselii, care ajunse Milropolit ii pe 

lthgL eetirea din -Psaitire i ate eitrti s:finte i 1. se 

toin.t.$ in mina, paidru exereitig i . :inVAtiitur4: pc 

de.",*t ., clti o Socoteaiti - do oi.onologie, a an . Her , tre:ci.t.A.o 

a: 'Fa ceroa ,kunxi 'I a If e . , capiti ' e, , Cp11 

S!'"'iiisir -at; in " roin'4ne§te, an iniO 

, 

1,31: 

Boierinie,a putea; sa-V capete i .ea aseinenea cu 

noOnti, tot -pi-in cii1ugZira§u1 de caiA, De sigfir ct 

dregftorri Sfatulin dOnineSe In veacal al .XV-lea, 

Intplepau slavolia doeaoenteibi- la care erau ,niar7 

isprOniei.: Dar adysta e an lacia . 

care e invatA, §i un, luerie pea care se InvatA Cu 

vrerne i -sirguinta. PN.nit" va vent yreinea 

priheglior, in care feciori de boieri vor Ii 

dati, In Ardeal §i Polonia, 4 carte latineasca, et/ a 

fortatr la Goustantinopol 1 alurea In 

Orienl, , , linga Damn . In care 11 st4tea 

Ia Indeminii ce Mai rAin4sese . din niarea . 

bizantinK. 

Din _fericire in s'au pästrat i trei flume de lava- 

Hurmuzaki, XI, p.107, no. CCCXXV.

I4 istoiia 4rotrign'ebc 

- 

ambele AlcildnVa, 

lea ..Pegpie PiNarttl 

.preot,,,so 

iiets1 -ion. :1-laseatut e: poMe)iit:' intr'un' :aft dti.'41t. 

1476, mat titrzi p ;; (7,eiste, fratele. tin 

(148,3) 2 1 - La t_Litit1 seria lirtsoave pvntru 

celai .piare Domn, dagea: 

1:11.11 ....Un mat V4t(*itt- -„Oasei-il de. 

iceJ Moist ; clii,;;Cu itinclike, 

Mtexar.drutttel-Rinf- p(.4tieniit' 

arest , iuvAlItcir P. 

'to tic acesle ptiu teturi; ppt. i..uruia.rt 

41: at .:X1/1,11p4-,, - cure 

sj14i'0416" 

pc, 

ca n c iat puernic, in noi onhtii d viala: 

ftifftiOte . 

;Cc 

pIC0M1loi de p1 opaandt ii011 .10.*. atip:ite 

pfal r r vm n vift4tc 4.i .;101A1 

niai are de-.' mu)! „pit47.10,1;r. : 

utu apasean, ettinOrit 11.:gOat4,, 

sint i ci 0104 4607_1g1K■iR141.. 

iI41Eigp'ti" at sfintitlii 'stop. stnt 1.91. deoPlantle:_ 

..si'irgele. i jrituneelpie, pKrasimli trAsta yegetam. Din 

3 tJr aruti -XVIII, pp. . - 

Irt 001eCtiP SI_ $piri1o4 Poroiejial: V, 

1;i:eel:Ilk., 1. c.;,:p: 6. Azi. pl!blieg.te, tie I 44,01404n,- 

$(efaa,ceisifkare., I ; :p. 209, V i ibid , p: 267, Ca .p0 .4.1*," 

§i find p. an 1.488. 'Cf. si tabFt , 1a p 522 supt 

diaet!. 

: Ibid., II, p.„178, . . _ 

.izt., I , p. 65 (14..1462 tali= lui, 

ruoe,e); II , p, 79 (nepotut .49Nieour4 

Satul: insusi se nunli ibld,„.p.' 811 

. 5 Ghibanesea, Sitrete . fi izvodde, I, 21 qi 40.

'04101 e -1 

. . . 

adest iit,..nr;;;,tteel .- nu . se ':ya.. alitnenta .§_coata_-,uin, tei 

rile noastrit , , ..... .._ . . , ,,,,,....: . 

: Gekatile .. . . . Ni0i,j11* ... . aj9.4 . 'all** i.., in. 41c141§i,timp, 4.i 

,pierd. ear4oteiU1 ,.lor. initial, de oefilite,.., Of Anisate.. Cu- . 

.:V.iata genera121 a terii,, , nu eivtig 

ni .ii snp..t .rawittiil eare..ne nil!, re .se4-zii...P-00-n mak:1Pu 

pf illn44,. :biserieile,:;..15a de s.ereekate oclininait ;.t 113Y.le4ili 

sitnpli„or4.§eni moldoyeni: sail - muriteni -',urniaqii aci4-! 

'Tiler : negustori _din ,yeaourile .41.-...XIV,-. 1ea §i ; al_ XV,,rea 

n'au niai inulte. .net3:oi ..aultur4le deeit - inOluilagiti rei-. 

,..steent.. 

mini en cari s'au atne, 

Sciriala vkle. episeopi ' .eontim% '. lnA_ 1$1rul : iiiiil, 

.... _40,1-,i (;i ..4-rturpli.,..nterge_ in MO doya ..... Oita la; liiti?..r fie 

iov.rila1 .ti1 ; t4itrop011t Toohn,.,_treein(l;:prin person4104V 

.r....".:* in.i.--.Igaaarie de lioniaits§i, !Eftimie, : 69-filtc.Ti,de 

Infloritt, istorii!'.. dorickne44 :chiral IlkantinfullViUmoNle, 

.deyeitl,t, :. 0.. carte.- Ile . intrebuintare , cu*n.1.1, -. la: .R0 -II 

4kiofsfr., pi,m.am.. _14 var*Ttoplottgis,cik .1.0&.41111nit 

Pr011ik -:-gAt ilt:idituu." fii ;14 AelOiarliii- episcopiiloi(#1): 

:Os ::-.dia,,. 166,0) .., se ..pass.trefiM §i : 0 alipiri',1:14: ... ;401tuna' 

greoeasca, §li Miti.opOlitui Jui..Miltai.., Yite44,nli ,..3;4 

ceie , -le Constantintipol , . , ... . un Noinonanon -de ,. .oike , silt*, . 

iieyoie in eparliia sa.. Toate ltiquni cafe 'Tres . -RA.1no 

continua §.i-Serioasa ,urniare. , a . .studiller,. din ..gene-. . 

ratie in . genet**. 

-Mliinistirea nu ,se.'cictiline,4c.. In veehile fundatii 

glOiloase, 

, 

ca 

, 

i In 'eele . nouk „ 

-se invit.4 de ,sirg , sla- 

1-,-ona,- ealigrela , ''.pictura . .§-i musica. -Matinseriptele 

ni.4.40vene4.',Sint de that4". frUmuseta i continulnd,eele 

mai linne ..traditii ale .13i4antinui. --Multi, episeopi ..sint 

de .._„imttig" din ace,ste liarnioe ldea§uri:' .. '. ;. 

-- Dar mai ales Infloileqte gooala ..:de „dieei". Pent .gu 

1 lieu. Isituica, VI, p. 123: 

fUndlndu-sO -1..U

Istotin:Itwg6U-iintittfilrc nintnese 

:... __. , . 

. , 

cartile. - domiteqt1;, tot ' ma.i. multe; ' . e... la lticru. o in- . 

treagit legiune de mAestri iniiinitori .. ai e4iiideiiilui.. 

Rare . - oti: .. 'vie tin strain . c a ..activii4 Nebojateci .. . .de la . . 

sftoitul 40v111,in ko _ at XI-te,a; La ...initidii ,le intuie . 

i. - e -htl .a.0 .: ale lui .flogza, 13u±dugart, .. 1).ufilai..... . Vectliiff. 

Gokinin, .Pellele ; MILStbil, llatiriza Pine ; ' Glieinigilea; 

cafe Inaintit : In o ' tali; - Vili:L.'.u1; . in MoldOvit', Cherolte, , 

Ian, -MtigO$,. Razineritk; . FlOreh, Bade'; Fier a; 13crtea,' 

Sioicei; .01i,tea, :..Badea; Caian,: , , Mihil, la ' Maritetii i... 

:Oli - silit pi-boti -.. : :F.,:i " II se , zitie'.. Popa --, altii 

erect 'obligati 8a spide cä an 'de tatil --. tin' preof-, -iiii .. 

c414gar, ;--,.'.A -t 1...:uelitaff ...Pope:senl orf:Va.§ii. sill' yfir-. 

tatvii+ 

.4 t. ...p.4t7intelkii: e''inentidijp:,..t,'.'frinda sVa if fciSt ..f*-. -, ' 

snr .iii.u.-d -a.e4 .1 in:::.outtile : ter.ii4Oate en ' .--eu./; . ea .:1.1..ri ' 

Ot4. leri c . . , stilliiiie,..setil,' int` Stail:' .SilliesC.ill,'. un'(;a1Otest!ni,j 

nii:Itilitill i.,.n...: Bta-011, ...'Slintiltiv . Al Tatiiiiii'; al ti r- -.Oval.6. 

1000,1 '..14ir::: :. de; iic_ilgtue ' .$4!' ,A.e ' 61 ..1es.e. ' etipil 'dc.i . sliteni t , 

tiorilealta... i(d*::14 -ot610.-a::i)(ii6lioil,t1111) -; -' ErOni-h:: 13 rt-- 

.ot . .111tr64,..- 

se..aritir '(din 13:64eni):, Fundeanttl; . Stanciul 

Menet:i.e. ,din , Negninot'.e§..li, ealia mai tarzitt; la 1022,'.. 

Tecniati . Covarluialitil 

.Vechea, cullarA.:sia.lionit se invredniel c i : do, ingri.-5 

jirea. lut Aletandru. L6pu§neanti.'.Kcela ea.l -e-i- egati. 

pictdri .pentru glatina -Aa_!Venella §t , care nu ' doria . 

'nude mai.. Inuit :dectt s'a' 'flare' pitn -Poliinia In tin- , 

dui: in-incipilor. Aciusului ..era...:- In - acela§i . tinlja . ' tin. , 

zelos traditiOtialist.. : : f.itor . al Itistrioii; 'tholdovene§ti , 

,i, - Corespondent §i ..generos -darttitor - al - ealti: 

dia.,Lio 

gariloi ruvi'ai Stavi-cipiglitei; nian,:a.'stiiii.' , antonome "din .. 

eartitala Gantlet, :el_ nu 1i , scri4 numai pentru . lipo- ' 

grafie, dal. §i pentru .preggirea .61.1. pialtiehia ,gte- .-. 

ceasea §i .s1tbease6." a dastAlilot lor de - .m.u.siea la - psaltli 

. 1 Urechia, /. 6., pp. 6.-7. . . - .. , , 

, 2 Stlidit *1 dud.; V, p„ 82, no. 20:- 

, ,

Originile 17 

cari invatau pe cIntriretii din manastirile bisericile 

Moldovei; el adauge la scoala lui de cintilri an invatat 

si tineri Ruteni trinicsi din Przemys1 1. In schimb 

Moldoveni invatau, une or!, qi la scoala „Fratier 

din I.iov, care tipiiri, la 1591, o gramaticd rusogreaca 

2. 

Cind, pe o icoanA din 1566, dilruita de arhiinandritul 

Spiridon manastirii Putna, cetim, in romaneste: 

„Intelepciunea au zidit tie casii", ne putem intreba 

daca nu e vorba de o scoalit 3 . 

In Tara-Romaneascsa stint wide era izvcirul acesti 

inviitAturi. La 1576, o carte dpinneasca a lui Alexandru-Voda 

Mircea e scrisa ,,in sranta manNstire 

,cc se chiarnä a marelui mucenic al lui Hristos 

. Gheorghe", de graMNticul. Stan, care, intre aceste zidun, 

de mule ori reracute pe urinil, partli la pier-. 

derea vechiului caracter, pregatia. terii sale alti bunt 

diaci ea dinsul 4. A.ceasta ne face s'a' inteIegem inssa 

cum era invatarea si a altor scriitori de hrisoave. 

1 Hurtauzaki-Bogdan, I, p. 209, no. CIL, analisat si In 

Iorga, Polonais et Rournains i Note polone, 1924. 

Revista Archivelor, II, p. 418. 

3 Rev - p. 1st. ark. st fitologie, I, p. 290. Cl. Rev. 1st., 

VII, p 159. 

4 Gh. Nediog1u, 'Gen mai veche scoald romarteascci cu. 

earacter stdornic (seoala de in Sf. Gheorghe Vechtu), Bu- 

I. 

curesti, 1913, p. 8. ‘. 

2

II 

Incercliri de scoalfi apuseang la noi si scolari 

rondni la scolile apusene. 

Pribegia. In Ardeal §i in PoIonia e unul din fenomenele 

cek mai obi§nuite ale vietii politice roma7 

ne§ti din veacul al XVI-lea. Multi dintre Moldoveni 

tree in PoLoma pretendenti, rude dornne§ti, boieri 

compromisi, conspiratori, cari-§i a§teaptA cea.sul. Se 

oplo§esc, cei din Moldova, pe unde pot, tinnti pe 

banii lor sau redusi a Imprinnuta: une on tra'ind 

§i din mila Craiului Ma'riei Sale, pe cape 1-au servit 

on au de gind sa-1 serveasa Ii aflam prin 

Liov mm ales, care e plin de din§ii, paina' ce au 

alums a lila in arenda venituri regale, ca bogatul 

fost vame§ al Moldovei,*supt Alexandru Lapu§neanu, 

Constantin Corniact, care aducea vinuri moldovene§ti 

si le vindea in circiuma, Inca pg.strata, a elegantei lui 

case cu colonete in stilul Renasterii, sau chiar ca 

Nistor Ureche insu§i 1,. pana ce, facindu-se cetateni 

ai Regatului, i§i cumparau masa, ca Ustia Movile§tilor. 

In acelea§i conditii traiesc prin ceatile a.rdelene 

cei urrnariti de urgia Domnilor munteni, yinzind 

papa si margaritare, ultima piatra.' scumpa,. 

1 Picot, in Prinos lui D. A. Sturdza, p. 204 §i urn-4.

, 

Scoala apuseana la noi V'Ronitni la scollle apusene 19 

iiltirnul object de aur sau de argint pe care-1 mai 

pastrau dinteo avere distrusa. 

In acesti . 1ungi, arii de exil, can, une ori, se minpentru 

Munteni, cu o incetatenire — ca a 

neamului lui loan Logrofatul I—, copiii cresteau si se 

cereau dati la carte. Se puteau adresa pArintii la 

,cite un cleric partas al acelorasi miserii, i aceasta 

se petrecea probabil foarte adesea. Dar in apropiere 

ispitia scoala strain. Ba chiar boieri din targ. se adresau 

la ea, ca acel Petru din Iasi, care-0 daduse la 

Liov, pentru a fi crescut acolo, fiul, „Taifan" sa'u 

Teofan, care muri peste un an, in casa fostului consul 

Grigore2. Un. aSa de bun ortodox ca Petru Schiopul, 

refugiat in Tirol, Ii. parAsi unicul i atit de iubitul 

copil in sanaa Iesuitilor din Innsbruck, can facurg. 

din „Stefan-Vold al Moldovei si al Terii-Roman.esti", 

un membru -devotat al Congregatiei Marione, dar i. 

candidat la moartea de slAbb.'nogie in adoleScente. un 

:Scolile de latineste ale Liovului aveau i cite 'ma 

ucenic „valah", i °data intimpinam la Magistrat o 

plingere contra aceliii baiat de -boier care, aruncind 

o piatra de pe fereasta, sparsese capul cutarui Evreu 

care nu se dadea rnultamit cu atita 

In veacul al XVII-lea vechile forme scolare se pastreaza. 

Gasim dascali scriitori, dieci, prin sate, ca 

Toader din Stoiestii Foe.sanilor, Gheorghe din Odo- 

1 V. Cronica lid Constantin Ca'pitanul Filipescu, ed. 

lorga, p. 66, nota 3. 

2 $i doc., XXIII, p. 378, no. CCXXXVIII. 

3 Hormuzaki,-XI ; passim. 

Studii $i doc., XXIII, pp. 413-4, no. CCCXXXI; cf., 

Iorga, Relatiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul, 

din „Economia Nationala'", Bucuresti 1900, pp. 71-2.

20 istoria Inydtarnintutui romanesc 

besti (anii 1670-80) 1. Dar invM.Intintul romanesc, iesind 

din rosturile lui patriarhale, tintia acum mail 

sus. 

Lupu Stroici scria poloneste mai bucuros decit 

cu chilirica terii si se facuse Luca pentru a Ii la 

nivel. Grigore Ureche primise, in vremile grele ale 

familiei sale, o crestere apuseand, in asezdmintele 

din Polonia. 

La inceputul veacului al XVII-lea flu! lui Costin 

liatmanul, finut liii Vod4 Miron Barnovschi, Miron 

sau, cum Ii ziceau colegii poloni: Mironasco, mnv 

Ia. scoala cdlugdrilor de la Bar in Podolia, primind 

astfel 0 pecete pe care o va pastra toata 

Dacd fetele lui Alexandru-Voda Lapusneanu se 

puturä marita in Polonia, dacd fiul lui, Bogdan—a 

carui mama, Ruxanda, era Sirboaica dupd mama si 

primise o culturd rasdriteand, slavond—, putu sa. 

alerge du.pa aventuri, in tovdrasia tinerilor nobili 

poloni, rude sau prieteni, aceasta inseamnd cä in 

aceasta familie se da i o educatie occidentala. Acelasia 

fost i casul cu Movilestii, fete intrate in cele 

mai marl familii din Polonia in acest 

_ cas Hind i explicatia indelungatei lor petreceri in aceasta 

lume polond pand la acea mosie unde Se 

strecurara atitea triste zile de desterare. 

Renasterea latind veni insd care noi, in lard, de 

cloud on. Nu din Ardeal, unde preotii din Scheiul 

Brasovului traiau in vechea traditie rdsdriteand — 

ei si-au avut fdrä indoiald o scoald, o adevarata 

sward, de limba slavond — i influenta Biserieli cal. 

vine, ocrotita si impusa de preotii rnaghiari ai terii 

Studii Si doc., VII p. 321, no. 19; cf. Rev, 1st., V, p. 228.

Scola apuielna la not 01 RbniMI id coftIe apusene 21 

trelaui sä aduca, nu numai cartea sfinta, cartea de 

slujba, predica in romaneste; dar i o scoala pe 

linga dinsa, pentru formarea irnui cler capabil de 

A face necesarele deosebiri de dogma. Dar de acolo 

n'a incercat nimeni Sà stramute in Tara-Ronianeasea 

on in Moldova- un invatainint de caracter 

occidental. 

Un neasteptat si curios incident, Domnia lui loan- 

Yoda Despot, „ereticul", dadu o astfel de scoala, 

cu totul anacronica, Moldovei anilor 1560. 

De siguf ca acela care se ineorona cu o coroana 

ca a printilor Apusului i bätu taleri infatisindu-1 

astfel, cu sceptrul in mî i trupul cuprins in 

zale, aventurierul incunjurat de mercenari unguri 

burgunzi, petitorul unei logodnice polone nu intelegea 

sä faca numai o scoala menita sä aduca la 

luteranismul sau la socinianismul polon al episzopului 

Luzinski, adus de dinsul, pe Nemtii vieri, 

rama0 catolici, la Cotnari, unde.,1 zidi o frumoasa 

biserica in alt stil decit al terii.lEra i acesta an 

i t 

scop, si de aceia, pentru a complacea prietenilor 

sprijinitorilor sal, reformatti din Polonia, adusese 

el, dupa' refusul, asa de rinse, al ginereini 

marelui Melanchthon, Gaspar Peucer, pe acela care 

lua conducerea coJii , Silesianul Jacob Sommer. 

Dar Jacob Vasilikas, ajuns Maria Sa Ioan-Voda, 

aducea prea bine aminte de anii cind era student 

In medicind la Montpellier, de truda sa, alaturea 

de prietenul Diasorinos, la copiarea de manuscripte 

grece§ti pentru Carol Quintul, de tratatele sale latine 

despre normele razboiului pentru ca sä lase fall 

tiiflt de carte ca in Apus pe fiii boierilor sai, 

noua, generatie de eultura latina trebuia sa iasa 

din aceasta scoala pentru a indeplini marea ml-

22 Istoria InvAtAmIntalut romdnesc 

sjune care-i era pAstrata. : unirea cu Tara-Romdneasea, 

luama in stapinire a Ardealului, intoarcerea 

mindrelor vremuri romane. _ 

Dar toatd aceasta vrajd se risipi. \Todd strainul 

_statu inchis pand in ceasul mortii sus la Suceava In 

cetate, iar, in goana contra prietenilor i clientilor lui, 

Sommer Ii eupse , doctorala tog d prin haragii viilor 

de la Cotnari, bucuros a a putut, ajuns in sfirsit 

la adapost, sä cinte in elegii sfirsitul ilusiilor romane 

1. 

Dar unde nu izbutiserd protestantii, se incerca.ra,. 

In acelasi seool al XVI-lea, catolicii. - 

Misiunea de la Lublin a ksuitilor, cu Warszewiecki 

In frante, se sprijinia pe seoald, pe vestitul Co- 

legiu de aeolo, intr'un timp cind ca om al culturii 

si al scolii aparea in - Ardeal, Iesuitul Possevino, szw 

lumina' a timpurilor sate, inviind la Alba-Iulia, odata 

cu episoopia latina, i o activitate scolard. 

tuit de Albanesul italianisat I3artolomeo Bruti, cetatean 

,al Venetiei, din care facu Postelnicul 

Petra Schiopul, care nu prevedea exilul sdu aproplat 

i coala iesuitd a lid Stefan, fiul inimii sale,. 

dadu vole sd se tipdrea,sca Minee i calendare pentra 

R01111.13i §i sA. -se intoarcd la catolicism scoala de la 

Cptnari, asteptind an asezarnint pentru Rominii 

Era vorba chiar de un Seminariu ea limba de propunere 

greceasca, sustinut cu o suta de scuzi lunar_ 

Din aceasta tentativa se alese ins, doar fArd drama 

de la sfirsit, tot as-a de putin ea si din improvisatia 

didactic a a lai „Despot-Vodd". 

1 Sommer, Vita Des potae, in Legrand, Deux vies. de 

Jacque§ Ba.silicos, Paris, 1889, pp, 29-30. 

2 V. Hurrnuzaki, XI, pp. LXIII-V. -

- Sopala apuseanA la noi si RomId la scolile' apusene 23 - 

Dar nepotul lui Petru-Voda, ajuns mat rau decit 

un pribeag, ajuns fiul unui tata turcit, despktit 

de nevasta si de tictoarea din care se nascuse co- 

Radu-Voda al „Doamnei" Visa, fu dus la Venetia, 

made stAtea, In m'andstirea de calugarite din 

insula Murano, cu altarul de marmura poinenind 

originea corvina, romanb." a -clinastiei muntene, 

rioara Adorna Vallarga, sora Doamnei Ecaterina, 

mama lui Mihnea-Voda i bunica, acum trecuta din 

viat5, a razletului copil. Dupa o ucenicie greceasca 

In manastirea Ivirilor de la Athos — alta inovatie 

scolard Radu-si fku toata educatia linga aceasta 

matusa. 

Astfel Insa Incepe un alt capit61 din scoala noastia 

cea putin stiuta: influenta

- Sopala apuseanA la noi si RomId la scolile' apusene 23 

Dar nepotul lui Petru-Voda, ajuns mat rau decit 

un pribeag, ajuns fiul unui tatä turcit, despartit 

de nevasta j de tictoarea din care se nascuse copilul, 

Radu-Voda al „Doamnei" Visa, fu dus la Venetia, 

made stAtea, In MAndstirea de alugarite din 

insula Murano, cu altarul de marmura poinenind 

originea corvina, romanb." a -clinastiei muntene, 

rioara Adorna Vallarga, sora Doamnei Ecaterina, 

mama lui Mihnea-Voda i bunica, acum trecuta din 

viatt a rAzletului copil. Dupa o ucenicie greceasca 

In manastirea Ivirilor de la Athos — and inovatie 

scolard Radu-si Neu toata educatia linga aceasta 

matusa. 

Astfel Insä incepe un alt capitol din scoala noasträ 

cea putin stluta: influenta italiana.

Influentele italiene asupra scolii romanesti. 

Un Bartolomeo Bruti incercase a aduce scoala Catolica, 

fie si polo)* In Moldova Jul Petru 

Nu stim dach va Ii molt incercarea „Venetianul" 

mindru si luxos„,superlf, care fu Radu Mihnea, 

de si lingà dinsul sta alt Postelnic de provenienta 

yenetianh, Bernardo Borisi, „l3rAnatu1" Moldovenilor, 

asteptind ca un Bartolomeo Minetti sä-i conchicä 

fiul, pe Alexandru Goconul, si ca o Doamna 

levantina, Victoria, sh stea linga Leon-Vodh, venit 

in Constantinopol 1 . 

Dar o epoch influentath - de Italia, direct sau prin 

sucursalele ei rhshritene, cum era Creta, dar si Pera 

levantinh, patria Ecaterinei si a Marioarei, cu dulcele 

nume romthiesc, era sh vie. Nina la dinsa 

insa se va trece, in Moldova, tara mai inriurita 

de Apus, printeo fash de strecurare latina din Po- 

Ionia. Iesuitii se asezasera in tard, favorisati de Movilesti, 

fgcusera sooala la Iasi. 

Petrascu, flu! lui Simion-Voda Movila, si, o bucath 

de vreme, pretendent la tronul parintelui sat', 

I, V. §i editia italiana a carlii mele „Istoria Romlnilor 

§i a civilisati ei lor".

Influentele italiene asupra co1ll rmanesti 25 

ajunse, intaiu aiurea decit la noi, creatorul unei 

sooli mug., In care alipirea de ortodoxie era unita 

cu studii In latineste dupa tipicul fixat in asezamintele 

iesuite. Se poate zice cä in aceasta singura 

data se intilneste o ortodoxie internationala, nesprijinita 

pe greceste sou slavoneste i un program 

iesuit fard legatura Cu catolicismul roman. Ii era 

dat unui Moldovean, unui Romin care prin originea 

natiei si prin asezarea patriei era legat de 

cele doud lumi deosebite si adesea opuse sä realiseze 

aceasta sintesa, Inca una din acelea intre Orient 

si Occident de care e -bogat trecutul nostru 

cultural 1 . 

0 seoala pur iesuita functionase la Iasi, de mai 

multa vreme. Vin parinti din Ardeal s'o' interneieze 

2 Elevii obisnuiau chiar sä se infatiseze de 

Anul Nou la Curte, recitind lauda lui Voda in latineste, 

„Zece, doisprezece copii, unul mai mic decit 

altul, II salutaU atit latineste si greeeste, cit si in 

limba parinteasca 3." Boieri, ha chiar, poate, loan- 

Voda, flu! lui Vasile Lupu, trecura pe acolo 4 . 

Se intimpina doi catolici, Novakovich si Bankovich, 

frimesi la studii in Polonia 5, pe un Limp cind la 

1 V. P. P. Pnnaitescu, L'influence de l'oeuvre de Pierre 

.11fogila, archeveque de Kiev, dans les Principautes roumaines, 

in Melanges de l'Ecole roumaine en . France, 

1926, 1, p. 3i urm. 

2 Veress, Scrisorile mii!onarului Bandini, In „An. Ac. 

Rom.!', 1927, p. 43. 

s Ibid., p. 61. La CiubArciu, un Dominican; ibid., p. 64. 

4 P. P. Panaitescu, Influent() polonei in opera si personalitatea 

cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin, 

bucuresti, 1923, p. 13; I. Minea, Dimitrie Cantemir, p. 6. 

Yeress, 1. c., p. 65.

26 litoria invatatnintului remanesc - 

Camenita invatau fiul medicului lui Duca-Voda 

un Dumineca al lu.i Capra', si se urma un mic 

seminariu iesuit la Iai , pe Hugh.' scoala lui Ressi, 

Franciscan, la Ga1ati. 2. Cutare „represintatie de teatru", 

Cu cei trei Crai de la ,Rasarit imprumutati din 

Apus, e in legatura cu acest asezamint scolar. Craii 

In vesmInt regal mergeau la . Curte Cu doisprezece ucenici, 

purtind io,oana Precistei, i „cintind romaneste 

si latineste" 3 . Data aceasta insa, Vasile Lupu 

se rasa influentat de Rominul care juca un asa de 

mare rol si in Biserica Rutenilor si in nobilimea 

Iona, plina de rudele lui, pentru a introduce la el. o 

sucursala a, noii Ac,ademii chieviene. 

Tipografia moldoveneasca, planuita Inca. de Miron- 

Voda Barnovschi Movila, ctit9r ale , noii biserici moldovenesti 

si al unei a doua de acolo din Liov, pentru 

Ruteni, fu adusa la indeplinire, cu material 

rusesc, de Vasile, cu ajutorul Mitropolitului de la 

Chiev $coala trebuia sä vie in acelasi timp. 

Domn'ul o ceru de mai multe -ori aceluia a cdrui 

activitate culturala-i servia de model. Chiliile de 

la Trei Ierarhi, ispravite Inca din 1639, asteptau 

pe dascalii can nu puteau veni decit de la Chiev: 

Directorul era chemat sa fie §i egumen al mandstirii, 

Cu totul deosebita ca rnenire de acelea care in 

lor pregatiau carturari mai modesti, la Neamt, 

la Bisericani i aiurea. 

Yen!, in fruntea unui grup de invatatori, Rusi, cari 

1 P. P. Panaitescu, /. c., §i p. 17, nota 6. 

2 Ibid. 

3 T. Burada, 1st. teatrului in Moldova, I, Iasi, 1915, Cf. 

Revista 'storied, I, pp. 121-2, dupa Bandini, in An. Ac. 

Rom., XVI, p. 319. - 

V. P. P. Panaitescu, /. c., pp. 49-51. Un tipograf romin, 

Gheorghe, la Liov; ib .d., pp. 51-2.

Influentete italiene asupra scolli rornAnesti 27 

§tiau greceste, dar i latineste, fostul rector al Colegialui 

din , Chiev, Sofronie Pociatchi. D. P. P. Panaitescu 

ni-a infatisat activitatea aces tui calugar care 

ca mire= tiparise la 1622 versuri rusesti dup6 datina 

oceidentala, care scormonia stramosi latini ca 

Mucius Scaevola lui Movila, care se privia pe sine 

ca inchinator al „reginel stiintelor, Minerva", necuprinsk 

in vre-un calendar, si care cultiva ea specialitate 

retorica„ in care intra i ceva mitologie, 

preclata in latineste si in poloneste, dar nu in limba 

slavon5 sau ruseasca. Tot de acolo stim mai . bine 

macar pe unul din tre ceilalti profesori: Ignatie Jaylovici, 

elev al lui Pociatchi i purtat pe la Zamosc, 

unde era scoala de eruditie clasica intemeiata de 

Hatmanul Joan Zamoyski, fast scolar la Padova si 

un ales represintant al Renasterii. La 1645 invatamintul 

se urraa Inca, oaspetii la nunta Mariei lul 

Vasile-Voda intilnind la Iasi pe Chieviti 

In 1646, calugarul grec Benedict de la Vatopedi, 

care predase la Chiev, apoi, dui:4 recomandatia lui 

Vasile chiar, si la Moscova, uncle a fast fundatorul 

unei tipografii, functiona 1 Colegiu si furnish pe 

Tar cu manuscripte grecesti din Moldova. La 1650 

IncA acesti monahi profesori /ndepliniau i sarcini 

politice, tiind corespondenta lui Voda cu Chievu1 2 . 

N'a fast printre profesori i acel Eustratie Logofatul, 

Intrebuintat la pregatirea legislatiei mai mult 

teoretice a lui Vasile si capabil de a da,— cum credearn—, 

frumoasa traducere complecta a lui Herodot 

In romaneste, care cade tocmai Iii acefti ani at 

functiondrii Colegiului? Nu stim nimic asupra on 

1 P. P. Panaiteseu,. ?. c., p. 76.. 

2 Ibid., p. 77.

-28 Isthria tavatainintului rornanesc 

ginii i pregatirii lui, (far slut multe probabilitati 

ca el a ajutat aceasta trecatoare opera de Inalta 

cultur 1 . 

Dar e sigur c aici s'a format stiinta si de gre- 

,ce§te si de latineste a acelui Nicolae Milescu, care fu 

capabil sä dea singur o versitme a Bibliei, a lui 

Herodot poate, si care, mergind la Moscova, fu elenistul 

de capetenie, dar nu fara legaturi cu Apusul, 

vremii sale?. Slim Insa ca el si-a desav'irsit inva- 

%antra la Academia eonstantinopolitana, patriarhala, 

intemeiata pe yremea clnd Grecii aveau fruntasi ant 

cIe invatati ca dragomanul Panaioti Nikusios 8. 

Atita se cunoaste despre scoala lui VaSile-Voda, 

care se pare ca nu tinu pana la iesirea lui din Scaun, 

poate din causa, nu numai a invidiei grecesti si 

Vasile era candidat de „Imparat" pentru Greci--, ci 

vre-unui conflict cu Biserica ferii, condusa ‘atunei 

de un asa de calduros representant al curentului romanesc 

ca Mitropolitul Varlaam. Si noua ni se pare 

acum ca actul de la Gheorghe Stefan-Voda, inlocuitorul 

silnic al lui Vasile, care lau.da pe acesti das- 

- V. 1st. lit. rom., I, P.. i urm. 

2 V. P. P. Panaitescu, in aceleasi Melanges, pe 1925, 

p. 65 si urrn.; Giurescu, in An. Ac. Rom., pe 1927. 

3 Rudele lui ,,Stefan Milsecul a-au fost Postelnic", in 

la5i, la 1691, le-am gasit undeva. Banul Barbu Milescul, 

Nov. 7201; Ghibanescu, Surete si izvoade,, VI, p. 126, 

no. 12. N'ar fi imposibil ca el sä fie acel ,Neculai de 

Vasluiu, prietenul nostru", vinzator al unui Tigan la Munteni, 

catre care scrie Gavril Ilatmanul, fratele lui Vasile 

Lupti ; Arclzioa istorica, I, pp. 135-6, no. 196. — Pentru 

.scoala patriarhala din Constantinopol, Litzica, Catalogul 

manuscriptelor grecesti, pp. 354-5, no. 642(an. 1709).

Inftuelytele italieno astyra. sctli ronlgnesti 29. 

e o falsificatie a lui Gheorghe Asachi, in vederea 

capatarii pentru scoala romaneasca a veniturilor maaflatoare 

in mina Grrecilor 

*coala de la Sfintul Sava, are, de sigur o altd 

origine. E o formatiune paralela, intemeiatd la acest 

metoh al Patriarhiei din Ierusalim pe care ova 

repre,sinta cu atita stralucire i autoritate un, 

Patriarh Dosofteiu. In chiliile de lingd biserica lui 

Petru *chtopul i refacutd, impodobitd supt Radu 

Mihnea, care putea fi i un ctitor cultural, preda, in_ 

timpul cind infloria scoala, de altd directie, de la 

Trel Ierarhi; un Nicolae Kerameus, dupd care lua_ 

conducerea u.n Trapezuntin, Teodor — si rolul acestui 

isolat Trapezunt in cultura greceasca a timpului ar - 

trebui cercetat de aproape, — filosof i scriitor, care-si 

isprdvia zaele In 1665 2 . 

In provincie am vazut ca gasim dascdli la Focsani, 

pe la sfirsitul aeeluiasi secol 3. I 

In aceastd Moldova. de la jumatatea veacului al 

XVII-lea, 0 fata a lui Grigore Ureche, cronicarul, 

Antimia, putea sä Insemne pe un act ca. iscalitura e 

de mina ei, „fiind bine invatata in cal*" 4 . 

Tara-Romaneasca a lui Matei Basarab, In concurenta 

continua cu Moldova lui Vasile Lupu, Imprumutase 

mesteri de tipar de la Rusii din Chiev, ca 

1 P. P. Panaitescu, /. c., p. 66 si nota 1; p. 74 si urm. 

2 1st. lit. rom., II, p. 37, unde i visita la 1664 a Patrlarhului 

Nectarle. 

3 Studii doe., VII, p. 321, no. 19. 

4 Elena Eftimiu, In Revista Arldvelor,.11, p. 371. Pentru 

InvatamIntul modest de la sate, Ghitanescu, Surete si izvoade, 

Dorohoiu si Sendriceal, p. 24.

30 Istoria invatamIntului romAnesc 

si de la cei din Liov 1. In acelasi limp are loc cel 

d'intgiu contact cunoscut al until tInär Romin, inunJ 

tean, doritor de invb.taturd, cu acea lume ruseasca 

In care studiile mai inalte erau relativ recente. Inainte 

de 1627, cind -intra' in rindurile boierimii, Udriste 

Nasturel din Fierestii Ilfovului, care, din mindria 

pedantismu.lui sau, se va iscäli Uriil, dupd Bi-. 

Oreste, dupà traditia elenica, acest frate al 

Doarnnei Elina a lui Matei-Voda, capata invaltatura 

de latineste de la cineva care ar putea fl 

Lukaris, prelatul grec, dispu.s la inovatii, care 

n'a despretuit legatura cu Apusul catolic. Toata viata 

sa, Udriste, care a avut i un schimb de vederi asupra 

deosebirii de confesiune cu calugg.rul croat Rafail 

Levacovici 2, nu s'a sfiit sa , privea.sca spre acea 

lume occidentala pe care de obiceiu al nostri o considerau 

Cu ochii bine-credinciosului ingrijorat. Cred cä 

tirfarul boier a facut si un drum in strainatate, ca si acel 

Tudor care, la 1636, in cutare document rnuntean scris de 

dinsul, se intituleaza cu o deosebita mindrie: spudeum. Din 

aceste raporturi, traduatorul din latineste in slavoneste 

a /mitotic/ /iii Isus Hristos, acela care pomeneste 

cel d'intAiu de inru.direa limbii noastre cu 1atina 

3 , 'Astra anumite caractere, cu totul neobisnuite, 

ale activitatii sale culturale. Totdeauna ml s'a.0 parut 

curioase literele de duct latin ale inscriptiilor puse 

pe- mormintu.1 Elinei, al copilului ei Matei (la Biserica 

Domneasca din Tirgoviste) i chiar al batrinului 

Voda-Matei insusi (la Arnota). Se putea bAnui o 

influenta ardeleana on una venita din depgrtata 

1 P. P. Panaitescu, /. c., p. 19 si urna. 

2 Ibid., p. 37, nota 1 (unde izvoareIe). 

3 Bal. Corn. Istorice a Rorainiei, V. p. 190, no. 21. 

4 P. P. yanaitescu, 1. c., p. 46.

Intim*le italiene asupra seal romane0 31 

Italie. Azi putem spune Cu siguranta ea e vorba de 

UI imprumut de la Ru§ii apuseni, invatatorii §i indreptatorii 

arnbitiosului „spudeu". Cutare document 

muntean din acelasi *limp are, In caligrafie ca. §i 

In stilul insu§i, cu inovatii chiar in titlul dornnesc, 

o pecele chievian t . Acum in urm-a', analisa facuta de 

d. Silviu Dragornir -privilegiului, mai tarziu, de danie 

catre Mitropolia din Ardeal a dovedit ca aici 

e curentul rusesc datorit lui Nasturel 2 

.Cind pe icoana de la Hilandariu, facuta de Loghin 

Corenici pentru Mitropolitul de Inau Teofan se cla 

lui Alatei titlul de „eneaz §i &mu", recunoastem influenta 

ruseasca, §i cu atit mai mult, cu cit pe aceiasi 

se pomene§te Udri§te al doilea logofat, linga 

,erban al doilea Vistier 3 . De altfel, la 1652 el chema 

de la Moscova chiar pe calugarii Vartolomeiu si Do- 

softeiu, pentru scopuri culturale, poate chiar §i sco- 

lare, prin acel Teodor care era „dascalul copillor 

sal" cum i se zice aiurea, acestui Rus Teodor, 

„studentur (cuvintul apusean este) lui Udri§te 5 —, 

dintre cart Radu ajunse §i el un meter de slave, 

dar ,fara tendintele Inoitoare ale parintelui sau. 

Poate ca Udri§te Insu§i n'a deschis o scoala ; cu.- 

moa§tem pe aceia care a fost Infiintata la. Cimpulung, 

dar nu in camarutele, cu arcade gotice §i vechi fresce 

din seoolul al XIV-lea, ale Manastirii domne§ti, uncle 

1 L-am dat si in facsimile In memoriul la Ac. Rom., 

despre moü1e familiei Beldy in Tara-Romaneasca (An. 

Ac. Rom., 1925, p. 385). 

2 Revue historique du Sud -Est europeen, 1927, p. 30 

urm. 

Liubomir Stoianovici, in Sbornicul pe 1923. 

4 p. p. Panaitescu, I. c., p. 37. 

5 Ibid., p. 40.

32 Istoria InyAtArnIntului romAnesc 

se odihnia_ ctitorul Nicolae Alexandru-Voda, ci in 

casa cum.piratal de la Stroe Vornicul Golescu, de 

fiul sau Radu, prietenul lui Gheorghe Brancovici- 

- „Brinooveanu", cronicarul sirbesc si doritorul de tron 

al Serbiei Inviate 4 . Acestei scold Ii facea o danie, 

la 28 Mart 1670, Antonie-Voda. „Deci Domnia Mea 

in.tru inema Domniei Meale i facui Dornnia 

Mea cash.' de invatatura, adeca scoa1a 2 in orasul 

Cirnpulung, intru care sä he putinta i bogatilor 

saracilor darea feciorii sa se intelepteasca de 

bun a invatatura dentru Sfinta Scriptura"; hranita cu 

veniturile- Rucarului i Dragoslavelor, ea era data 

In sama Mitropolitului Teodosie'2 

Insemnarile Rusului moscovit Arsenie Suharev ni 

arata luind parte la discutii teologice, alaturi de un 

Vlasie, de cei doi Greci inriuriti i ei de occidentalism, 

Meletie Sirigul i Paisie Ligaridi, pe doi dascali, 

until rutean, Grigorie, care traia pe linga iubitorul de 

carte Mitropolit Stefan, altul grec, Malahia 3. Era si o 

biblioteca la indemina acestor teologi bucurosi de 

discutii, i carti veniau in acelasi timp din lumea 

"ruseasca, din Athos si din partile apusene 4 . 

1 Dan I. Simionescu, Via (a literard si culturald a mindstirii 

Cimpulung in trecut, Cimpulung-Muscel, 1926, pp. 

34-5. (Si dupa prefata generalului P. Vasiliu lsiasturel la 

editia lui Varlaarn si loasaf a lui Udriste.) 

2 Dupa D. I. Bajan, Documente cimpulungene, C. Radu1escu-Codii 

i preot I. Rautescu, Dragoslavele, Gimpulung, 

1923, pp. 10-3. In Radulescu-C,odin, Cimpulungul 

Muscelului, 1925, p. 143 se dau i dascAlii, lncepind 

cu Dumitru (1689) si Radu Langescu (acelasi an). V. si 

Anuarul Institutului de istoria Romfnilor din Cluj, 1927, 

p. 745. 

3 P. P. Panaitescu, /. c., pp. 38-40. 

4 Ibid., p. 40.

_ 

- Influent* itallene asupra swill romanesti 33 

In acest princIpat muntean relatiile erau, deci, tot 

atitde strinse Cu Green de .felul lui_ Meletie Sirigul 

al ,acelui Ligiridi, care avu o mare influenta. I in 

Moscovia, combatind curentul ,apusean, venit din .Po- 

Ionia si de la neobosita propaganda a Iesultilor ca- 

Mori de speta vestitului F'ossevino. Dar de la un 

timp erau i altfel de Greci: aceia can, ca propagandisti 

- pentru unirea Bisericilor In lumea rnoscoita, 

erau patrunsf de cultura italiana. 

Venetia a ramas Oita la sfirsitul existentei sale 

politice o Putere orientala. Nu numai prin rostul 

Pe care-1 past-a ht Constantinopol, unde bailul 

ei avea cuvint In multe, dar prin shipinirea in Insutele 

Ionice si in Creta, - care fu pierduta numai in a 

doua jumatate a secolului al XVII-lea, pe -cin,d Ciprul, 

alt loc de schirnb intre cultnri, fusese luat 

de -Turci Inca din secolul precedent. Ea avea intre 

supusii i cetateniiei atitia Greci, can considerau une 

on italiana ca a doua limba a lor i , char cind 

sorlau gre&este, se conduceau dupa alte norme declt 

cele traditionale din Rasarit (dovada Erotocritul, 

In legatura cu epopelit italiana din vremea lui Ari= 

osto i Torquat6 Tasso, i o intreaga literatura pentru 

teatru). In cetatea suverana chiar, biserica Slintului 

Gheorghe a Grecilor; care primi danii si de la Pe- 

-tru chiopu1 i de la Matei Basarab si in preajma cä- 

rela 'va trai cutare Grec al Brincoveanului, represinta ' 

necontenit locul de intilnire a celor doua civilisatii, 

clintre care fireste impyumutatoarea era aceia a Grecilor. 

i aici ortodoxia putea sta alaturi, neatinsa, cu 

birultoarea Renastere. Ling aceasta biserica, in care 

se Ingropase Zotu Tigara, ginerele _lui Petra- Schio- . 

pul, i fratele .sAu Apostol — pe rind n,eamul lui Voda 

pribeagnl Ii hotarise locul de odihna Ia eillugaritele 

3

. - - 

34 Istoria invAtatnintului romArresc 

-f-atolice din PAlurano ale Marioarei Adorn() Vallarga 

—, se interneiase, din banii acestui Domn exilat, can 

trecusera, la fiicele lui maritate cu eredinciosi greatitalieni 

ai biserieii, Colegiul Flangini , numit duph 

tund din ginerii domnesti, Colegiu care trhieste 

pana acuma 1 . 

In Italia ajunserh, a invata de la un timp çi Greci 

din Imph,'ratia turceasca stiinta medicinei unita cu 

acele cunostinti generale care faceau dintr'uri medic 

respectatul „iatrofilosof". Alexandru Mavrocordat, 

viitorul a secretis al Imparh,tiei turcesti, „Exaporitul", 

fh,'cu drumul la Padova, uncle se preda 

astfel, pe bash,' de „urnanitati", cursurile medieale. 

Pe vrernea, cind pentru apropierea celor douh, lumi 

se ostenia un Nicolae Papadopulo-Cornnenul, ,ialrofilosof" 

era si un Joan Comnenul, din care staruintile 

lui Brincoveanu facura, un Mitropolit la Silistra, 

„Dristra". Helladius se ocupa de aceste raporturi 

chiar, intr'un opuscul bogat in revelatii, 

si Leon Allatius dadea la lumina, o cunascuta carte 

pentru restabilirea, unitatdi ,bisericesti. Sfintul Scam" 

intemeiase de mull la Roma un Colegiu pentru 

Grecii pe cani-i atra,gea la Unire, ca acel Camilli care 

a jucat un ml in viata Rominilor uniti de la Apusul 

Ardealului. 

Adaug pe acei negustori roznini din Peninsula 

Balcanica, pe acei „Macedoneni" vinzatori de cergi 

alte fabricatii „indigene" si une on aprovisionatori 

ai armatelor turcesti, cari nu numai cä erau adese 

on la Venetia, dar îi trimiteau copiii la invh'taturh, 

acolo, ca sä deprinda italieneste, recomandind ga,'z- 

1 V. Fonda de ,v,.s.tre a anei doinnie' inoldoaenee din 

1587, in ,,Au Ac Rom.", pe 1926 - 

_

Influentele itatiette asuPra scolit roinanesti 35 

- 

duitorilor sa intrebninteze iiiai multe mijloace ca 

sä ajunga" la acest scop; „te rog sa aibi drag pe 

Dirnitrachi, sä-1 Inveti i sa-1 si1eti sä invete socoteli 

i sä scrie frinceste; daca-1 vezi ca face vre-o necuviinta, 

sa-1 indreptii. Intre eierau si de aceia can, 

ca Pana Pepano — ruda. lui, Dona, are sarcina rela,cerii 

manastirii din Arges sau ca agentul brincovenesc 

Caraiani, care dadea i carti din Venetia 

lui Nieolae Mavrocordat 2 , aveau asezare statornica 

In cetate : Constantin Stolnicul insusi va traduce 

din greceste la 1677 „diathichi", testam.entul 

membru -al acestei familii, prietenul sau, acel Dona 

- Pepano care zidi i , manastirea Marcuresti pe Mostiste 

3 . 

Brincoveanu va trimite i bursieri greci la Venetia,: 

pe rnedicul filosof Gheorghe Chrysogon Hypomenas, 

din Trapezunt, nepotul dascalului sau de Academic, pe 

un Anton Stratigos iun Paladie Damian; Hypomenas 

e acel Gheorghe din Trapezunt, alt „iatrofilosof", 

care urma la Padova, la profesorul Anton Vallsnieri 

4 . Tot la Padova invata loan Hrisoscoleu, apoi 

doctor din Siena, care .fu novice la lesuiti la Roma, 

reveni ca mirean la Venetia si muri ucis de Turci 5 . 

- . 1 An. Ac. Rom., XXXYII, pp. 315-6. 

2 Hurmuzaki, XIV 2, p. 888. 

3 Operele lui Constantin Cantacuzino, ed. Iorga, Bucu- 

-rOti 1901, p. 13 §i urm. Cf. Studii i doe., XII, p. 78, 

110. 140. 

4 1st. lit., rom., II, pp. 47-8, 54. Un Briccianino din 

Padova e in corespondenta cut Patriarhul de Ierusallm, 

Dosoftein; ibid., p. 51. Cf. An. Ac. Rom., 1. c. 

5 1st lit rom., il , p 59. Un Dimitrascu Hr:soscolen, 

inuzaki, XIV 2, p. 1802, no. ,DCCXC.

316 Istoria invAtgnintului romAnesc 

In aceste iniprejurari nu -e de mirare cA doi din 

fiii invAtatului Postelnic Constantin Cantacuzino ca 

bogata, deteapt i energica fata a lui Radu-VodA 

Serban, domnita Dina, luara i ei acest drum apusean 

al invAtAturii. 

Acela la care ea nu dada nici initiative culturale, 

nici opere literare, ci numai uri gust deosebit pentru 

arta, fu Mihai, viitorul SpAtar, (la 1687 insA, altturi 

de Constantin, care ar fi „unit", se aseaza de -un 

cAlugar catolic, ca alt „filosof" si „unit", fratele Ma- 

tei 1 ); genealogia Cantaeuzinilor: redactatA de un alt 

cArturar al neamului in secolul al XVIII-lea, spuue 

apriat: „In tineretele Fiji a urnblat pe la multe locuri 

ale Etu-opei: acea rnultA rivnA a lui era datA 

la gheografie si la arhitecturA"'. Cu mindrie spune 

aceiasi „Clenealogie" despre Constantin Stolnicul, in- 

dreptatorul lui Brincoveanu, nepotul sau, in ale cu1- 

turii : „Numitul Stolnicul Constandin Cantacuzino 

din copilAria lui a fast dat Cu totul asupra in- 

vAtAturii : la limba elineased era un mare filosof. 

DupA ce a venit in vristA, s'a dus in Europa, 

iar pentru invataturA la Roma" — e o gresealA 

„a invAtat limba 1atineasc i italieneasca, in care 

limba era desavirsit spudeu. El pentru practicA a 

petrecut cltiva ani in Viena, in Venetia, in Varsovia, 

pe la alte Craii ale Europei 3." Nimic nu era mai 

natural decit acest drum la Viena din partea fiului 

domnitei despre care fiul ei spune cu satisfactie CA 

„a fast crescutA la Viena" 4 . 

1 A. D. Xenopol, in Arch. societatii ,F tiintifice $i literare 

din laqi, V, p. 548. A 

2 EJ. mea, p. 342. 

3 Ibid., p. 272. 

4 Operele, p 55: „fu educata in Vienna".

Influentete lialiene -asupra scolii romanesti 37 

lin fericit hasard ni-a paslrat documentul insusi 

al aeestor studii: carnetul lui de student. Din el 

se vede .cum a calatorit spre Apus „spudeul". „Leat 

1665, measeta Mart 12, zi Joi, am purees", scrie el, 

„den mila 1u Dumnezeu den Bucuresti de am venit 

la Odrii, adueand i poclonul haraciului. i amsazut 

la Odrii pan la Julie 15; de'ci am venit aici in Constantinopol, 

adeeate in Tarigrad" l. StAtea pe linga eapuchehaiaua 

terii, Lascarachi Ruset Cupariul, avind 

„mertic de came". Cele cl'intaiu studii le Met' el, ,cu 

ajutoriul Celui ce tuna inalt"--Altitonans; se sirnte 

deprinderea cu clasicitatea latina—, la „povatuitoriul 

sau dascal chir Dionisie", in metohul Ierusalimului, 

de sigur dupa recornandatia aceluia care atunci juca 

tin rol olinduitor la Bucuresti, Patriarhul liosofteiu 

de Ierusalim, care Porni astfel in terile noastre studiiile 

clasice. „Am inceput tare", scrie el cu multdmire, 

„spudia càrtii, mesita Avgust 3 dni, zi Jed, 

leat 1665 de la Spasenie" . Numai moartea dascalului 

opri aeeasta harnica „Spudie". Cad jurnaltil „spudeului", 

insernnind sosiri i plec.ari de-ale curierilor dom-, 

nesti, cuprinde: „Purees-au dascaltd . mien. Dionisie , 

de aici den Odrii"—decii o intoareere acold a amindurora---, 

„Aprilie 25 dni, Miercuri zi, de au mers In 

-Tarigrad, si au murit la Tarigrad, zi Sambata, Mai, 

19, lent 1666 3." 0 alta invatatura trebuia deei sä 

inceapa, in Octombre 1666 k, si dascalul, pana la Iaimar 

1667, e Gherasim Creta.nul, un calugar din 

1 Operele, p. 11. 

2- Ibid., p. 12 

3 Ibid. 

4 17:n preot luteran raseumparat de Romlni de la 

Turd pentru a-1 face profesor, lauda pe tinArul boier 

Con stantin (Rev. Is!., IX, p. 198).

38 - lstoria Invatainintului romaneSc 

Creta care deci stapinia_ i limba italiana si al carui 

spirit era indreptat calm Venetia 1 . 

La 10 Ianuar 1667 se ispravia i uoenicia la calugarul 

"cretan i , la 18„,cu ajutoriul filanthropului Dannnezeu 

i Parintelui, i cu mesitia theantropului lui 

fiiu si in purtarea Prea-Sfintului Duh", tindrul Romin 

mergea cu caicul, in tovarasia parintelui Vartotom 

eiu eel mic", a unui „cintaret" frinc din Atena, 

Loiz, si a fratelui Mihai--care nu-1 intovara'si mai de-- 

parte—, la insula Chalki, unde astepta -corabia francesa 

Madonna del Rosario sa.0 Corona aurea, cu care ayea 

sa me.arga' la Venetia, pentru continuarea, in alt 

teren i In alt spirit, a studiilor. 

-Pe Ia „strajile Marii Albe" (Mediterana), pe la 

Milo vasul inainta, cu f rich' de pirati, pana ce 

. 

acolo pe naarchisul Villa, care venia din Greta la Zante,, 

cloud naici corabii -din Malta. Prin Insulele 

nice si pe la „Drauze, care e Ragusa, corabia ajunge 

sfirSit la Venetia, pe frinnoasa 

la 19 Februar, tinarnl intinapinat hind de ieroaanirnonul 

Gonduli care-1 duce la casa lui Rana Pepano. 

Sederea In stralucitul oras, ale canal monumente 

le trece pe scurt In carnet, - nu tinu insa multa 

vreme. La 18 April 'el pleca de acolo cu Pana, cw 

- 

„avticatul Raul Santonino" i Cu Tratele acestuia, 

la castelul familiei venetiene, Mira. Pand i fratele 

„avucatului" Ii dusera apoi la Padova, . „Baduva", 

uncle fu asezat la „Loan Filip Cornilie", irnpreunä. 

cu un ooleg .grec Nlcolae Bubuli, cu bune rude la 

Venetia 2 , „ca sit ne aRe dascal i loc bun de sazul". 

Bubuli, Bubulios, s'a asezat apoi in terile noastre, 

Opere, 1. c. _ 

2 lorga, in „An. Ac.. XXX \'11, p. 30ti, (WW1 - 

Rev. p. 1st arch, si fil., P, p. 14. . -

„ 

Influentele italiene asupia,scoiii romanesti 39 

, - 

eind versu.ri grecesti, ca . pentru Orologin! grec din 

17141. „papa”, un canonic de la Sant' Antonio, Al- 

visio Florio'; 1.1 lua in gazda, „in casa, hranindu4, 

du-i pre lurid 15 ducati". In aceiasi casa, un „acadenii.2,", 

Antonio dall'Acqua, autorul panegiricului lui Angelo 

Ginstiniano si al cartii Etica ihsatia Ii dadea. lectii, 

„in .oranduita vreame". $i el urma en „a liii mica 

pUtere omeneasca". Pe alaturi 'asculta i pe un Grec, 

Kaludis -care e o remarcabila pefsonalitate 

raid, caci in el recunoastem pe calug'rul Arsenic 

Iialudis, profesor la scoala „coltuniana" din . Pa- 

- dova si -care la 1661 dedica bietului neearturar de 

Istrate Dabija, Domn al MoldoN'ei, un „Proschinetatariu" 

tiparit la Venetia 5 . - 

.1VIu1tarnita vechiului mieu prieten profesorid Vittorio 

Lazzarini din Padova, Pot lainu'ri deplin rostul 

arestai invatamint. Coleginl cottunian, fimdatie a lui 

Joan Ccittunio, Ii incepe aCtiVitatea 'la 1657, in casele 

din Strada' del Santo, pentru opt bursiri greci, 

al' carol- tam n se fixà Cu precisie Programul Prevedea 

grebeste i -latineste, .graniatica, Poesie i retorich'. 

'Era si putinta Uneli pregatiri pientru 

tate,' de care insa scolaru.1 tOinin de , iniparatesc 

nu . era sa se foloseasca.. Rectorul AiSenio . 

. 

1 1St. lit. rbm., II, p. 57. 

2 1.ipsete in lista canonicilor CercetMl. d.: Vittorb Lazzarini. 

3 11 v:vere pcifico , paneg'r:cb, nella partenza di Angelo 

Giustinian, .caplano, Padova, .1657; L'ef!ca insdna, 1071. 

(ambele tiparite la Pasquati). 'Comunicatie a d-lui Laz- 

zarini. . 

Operele,.i). 9. ' 

6 1st. lit rom., 11, p. 57. 

6 Inectit, la Bibl, Universitarg. (Archiv(o Antica, 

busta 606), sernnalat de d. Lazzarinl.

40 . Istoria - invatamintului romanesc 

di era profesor nou, cad fusese numit abia .in Octombre 

1660 1. - 

De la acesta trecu el aped, pentru „logica", la 

„luminatul i Mult stiutul Albanie AIbanez", nobil 

padovan, numit profesor de logica,' „in tertio loco", 

la 1666 abia, ca sa. Mainteze pand la locul- Intàiu 

In 1667 $i apoi in 1681 2 . El evul romln se ruga liii Dumnez.eu 

ajute. a ispravi tot cu dinsul „filosofia". 

In Novembre trece la ,fisica.". 

La sfirsitill lui Mart, ,spudeul", devenit „student", 

trecea din. easa canonicului la- aceia a „jupinesei Ver.- 

ghinia . Roma.na', unde avea de tovards pe un Sas, 

„jupinul Mta tin Herman", a carui cariera ar putea 

Ii urmarita; cheltuiala o tinea acesta, care va fi 

fost mai in vrista 3. La „Bonvici", adeca Valerian° 

Bonvicino, Verones, numit la 1661 profesor al doilea 

de „filosofie extraorclinara" (1 - 1668)', se Incepe acum 

studiul matematicei, „adeca. den -parlea matematidi 

gheometrica, care sant stihille lui Efclid, si dentealta 

parte sfera care sä zice „arntilaris", care este a 

toatei lumi": In Maiu se termina i „eale 8 carti ale 

pen_tru a reveni, pana in August, la MAOtura 

„Albanezulut", data aceasta: „de Suflet''. In afara 

de studii, biblioteca studentului punea alaturi 

_ 

1 Giomo, Earchivio ant'co della universita di Padova, 

in „Nuovo Archivio Veneto", VI. 

2 In prielectionibus disertissimus atque adeo in Aristotells 

libros versatus ut, textus omnes philosophi et memoria 

tenere et ex tempore reddere solitus, miractilo auditoribus 

suis foret; Papadppoli, Historia gyinnasii pa"- 

tavini, I, Venetia, 1726, p. 187; citat de U. Lazzaribi. "- 

3 ACUM se desparte de credincioasa-i slugg Grecul 

State; pp. 9-10. 

4 Facciolati, Fasti gyinnasii patavini, Padova, 1757, p. 

290, c;tat de d. Lazzarini.

Influentele italiene asupra scolli romanesti 41 

pe Homer si Virgiliu, Terentiu si floratiu, 

Quint-Curtiu,Valeriu Maxim 0 Martial, Epictet, 

Sinesiu, Lucian, Aristotele, pe linga Institutiile lui 

Justinian si cite o povestireistorica,' precum e Natalis 

Comes sau Istoria dogilor, — cArtile de coala ale 

vremii 1. 

$i, astfel, studiile fiind deplin ispravite 2 , Cantacuzino, 

care tiparise la tipografia Seminariului o liarta 

a Terii-Rornanesti, cu litere grece„sti, interesanta opera, 

„tradusa" de Del Chiaro, in „Revolutiile Vadar 

negasita pana. acuin 4 , .pleca prin Venetia, 

in Julie, ca sA. ajunga cu luna lui August la 

Becht., la Viena, dupa Insemnarea Genealogiei, 

era sä Inàeaj alt curs de invatatura sau macar 

sA. culeaga ,alte mijloace de infornfatie culturala 6 . 

. 

Din nenorocire, nu mat avern de aici inainte, pentru 

a ne lamuri, pretiosui carnet 6 . 

Din atita cc invatase, devenind si pentru un Di-. 

mitrie Cantemir un. óm „de pedepse dovedit, ispitit, 

0 de cai muIte i departe ‘si de teri" strAine si late 

Asudat si zbuciumat" 7 , Stolnicul pastra materialul 

operek, pp. 2-4. . 

Inca o carte italiana din Bibl:oteca lui, In „Adevarul 

literar si -artistic", 1925, 5 April. 

—1 V. a doua editie a acestor Rivoluz:bni della Valachia, 

Yalenii-de-Munte, 1914. 

4 Si d. Lzzarini a cautht-o in zadar. Dar in 13iblioteca 

Seminariului, spune d-sa, se afla o harta a Europei, 

,din 1701, cu text - italian, cuprinzind i ambele principate. 

5 Ibid., pp. 8-9. 

6 Nepotul parohului catolic din . Cotnari, Barcuta, era 

atunci la Roma, Diplomatarlum italicum, I, 1925, Roma, 

1926, p. 72 si-urtn.; apoi un Gross, tin Wolf, p. 74 si urm. 

7 Istoria,ieroglificii, pp. 96-7.

42 Istorja„ invrnintWui rottignesc 

bogat servi pentrn a incerca o Istorie a tuturor 

lioininilor, care' intrece in conceptie si forma pe 

toate celelalte: forma complecta. 'mergea „papä la 

descalicaloarea Domnilor',"-; un ms. de la Hurez, trimes 

de arhimandritul Dosofteiu la Mitropolie pe la' 

1830, ca sa serveasca. lui Naum Rirnniceanu sau lui 

Florian Aaron, s'a pierdut din nenorocire t. Dar el Ii 

sim datoria de a da si terii sale o scoala. 

Na numai o scoala de manastire ca aceia pe care 

o intemeie lingd mandstirea spitalul CA)ltei fratele 

sau Mihai, Cu dascali Serban Vornicul, 

fiul urnil frate rnai mare dintre acesti -Cantacuzini, 

adaugind apoiun.paraclis anume „pentru scolari' 3—, 

nici ca vechea scoa ‘ slavona, devenita acum i romaneascd, 

de la Sf Gheorglie'. El voi o Academe 

asemenea cu aceia a ,academicilor", la care invatase.„ 

Si, cum, la,_1678, fratele sau Serban ajnnse Womn, 

Constantin putu sä-si indeplineascä aceasta dorinta. 

Limba de propunere in aceastd scoala, al cdrii act 

de fundatie pierdut din nenorocire, era, _pe o 

vreme cind Patriarhul de Ierusaiim avea cel d'intaiu 

glasul In cele culturale,, vechea elineaScd. Astrel se 

gateau cistiga mai usor i LaSà1ii. 1)ar niateriile erau 

cele pe care odinioard, ca ,spudeu", le _invatase. 

eruditul initiator..Pentru a conduce fu adus tm (nu de 

o mare cultura, dar nu im Italo-Grec, ci. urt, Trapezuntin, 

Sevastos Chimenitul (Sebastos - Kymenites)a, 

1 Revi.ita Arhivelor, 1; art d-lui Nicordiasa. Cf. Rev._ 

1st.; X, pp. 143-4. 

2 Gen. Cvnt., pp. 342-3. 

3 Ibid., p. 342 

- 4 Nedioglu, o, c., p. 10. „.' 

5 1st. lit. rorn , II, p. 40.

_ Influentele italiene asupra sconi romlnestr 43 

venit din orasul, acurn sdrac i isolat, care adapostise 

o Irnpairatie si in care, la mandstirea, dese ori daruita 

i de Domnii nostri, de la Sumelh, fundatie_ 

a Imparatului Alexie Comnenul, se pastra o pepiniera. 

de- carturari actul va fi fast contemporan cu al 

Jul Alexandru Mavrocordat Exaporitul pentru Scoala 

' cea Mare, de „litere clasice" din Constantinopol 

coala Stolnicului Constantin si i ltd Serban YOevod, 

fratele lui, era nit penitru oricine, ci pentru nobili- 

me, in frunte Cu beizadea Iordachi, fiul lui Vocla si al 

unei fete de negus-tor din Bulgaria, devenit boier al TTe- 

rii-Roman.esti, Ghetea. Until din elevi, ale carol- caiete 

de stu.dii S'au mat pastrat', a fast Matei Cretulescu, 

une.hiul acelui Iordachi care a luat pe Saftica, fata2 

Brincoveanui ui : ii veclem iscalindu-se linga -niste ver-. 

sun i grecesti in carnetul de student al Stolniculut i 

Avem testamentur lui, scris la .tar, la Balotesti,—In 

Ianuar 1719 5 . 

IL place mai ales vorbind de Domnul sau, Nicola& 

Mavrocondat i cerindu-i „stapa:easca ertac:mee blagoslovenie, 

iertand.u-I de ceale ce nu va if odihnit 

In di.regatoria sa- pe Maria Sa" amestece cuvinte 

-grec.esti i , pe de a1t4 parte, inti-'o vreme* cind neologismele 

latine apar si la cronicarii Radii Popescti 

si Radii Greceanu e pentru dinsul ,,Clementa 

Sa" podoabele ce lasa: „galanterii", ceia ce arata, 

1 Hurmuzaki, XIV% p. 1188 (danie din 1757), p. 1175, k 

no. MCLVII (din 1764) ; p. 1182, ho. .NICLXXI (din 1766), 

2 Hurmuzaki, XIV 1, p. 415.§i urm., no. CCCCXLII., 

- 3 V. §i Erbiceanu, Cronicar:i greet, p. XXV. 

Operele, p. 11. 

5 forga, Docurnentele Cantacuzinikr, p. 198 , §i urin., 

no. LXXXVII. - 

6 V. /at. lit, ann.,' H. '

44 Istoria invatArnintului romAnesc 

Si la el, o deprindere, fie si mai usoara, Cu . limbile 

latina si francesg, Dar acest testament mai arata 

un lucru. Daca Matei Cretulescu, care stie italieneste, 

-nu s'a das i e la Venetia, ca-fiul lui Pascale Vor- 

nicul de Tirgoviste, pe vrernea lul l el a petrecut citva 

Limp, Ca si Constantin Stolnicul, dar ea om 

condus de un Suedes, Ion Sfetul, Jasa. „un 

.cal i eonte,sul cecemeniu.", i daruit de „Chesar" cu 

tin lant de aur- cu potretul lui 3, la Viena. Cadi 

acetim: „MA rog Mgrii Sale sä priimeasca de la 

neharnicia mea un atlante, care 1-am cumparat cand 

am fosta la Viena, drept zloti nerntesti 48 k: Si mai 

afLim, hare cc lasa oopiilor, 1Vlateias, 

rciirtile de invatatura, care le are In catastih, tot pe 

anume sc.:rise, carti 124, filosofesti, gramaticesti, po- 

Jitieesti, bisericesti, istoricesti, latinefti, italienefti 5, 

proei, proci, care rnai multe dintr'aceastea le-am cumpArat 

eind am fost la Viena, pentru treaba acestor 

2. eopilas". $i el adauga a a facut-o „cd sä Inveate 

grecea§te, iar mai vilrtos letineafte fi italianefte"6. 

Nu se poate o mai bun.ä dovada de existenta, pe linga 

Constantin Cantacuzino i , dupii dinsul, a acestui cu- 

-rent apusean care a fost apoi Inabusit, citva timp 

ins k numai, de grecismut fanariOt. Nu numai a.tita,- 

dar Matei Cretulescu eere ca i eopiii sl. fie trimesi 

1 V. An. Ac. Rom., XXXVI, pp. 496-7: „Au tilers'' 

intr'aceale parti ale tienetier. Se face apoi cAlugarui 

Asanasie la Stavronithita din Athos. 

2 Documentele Cantacuzinilor, p. 209. 

3 P. 210. 

4 P. 200. 

9 V. in 1st. lit. rom., II, p. 561 despre „elinesti, 

letinesti, frantozesti, turcesti" de la VAcaresti. Lista, In 

.„An. Ac. Rom.", XXXVI, p. 5 i urm. 

6 P.

, Influentele itaiiene asupra co1ii roranesti 45- 

In ,strainatate, pentru a invdta aceste (loud limbi apusene, 

.strAmowascd. §i frateasca, renovato arc pentru 

neamul nostru IndepArtat de origlnile lui: „MA rog 

Zoitei, au oricare copilA ne-ar scdpa cu viatd, sä 

facd acest mare bine ce-1 doresc din tot sufletui 

mieu cä sä-mu hive* copilai, d set/ i striineare 

pentru carte, de sci va putea, ca sä sa pedepseascet 

mai bine. Asa ma rog, pentru mare numele Domnului 

Hristos. Sä sà mi-i pedepseascei mai veirtos la 

letineascii fel la italieneascei. SA, de ma vett asculta r 

iubitilor miei Iii", incheie el cu caldura unui ales si 

rivnitor carturar, „ca sei ud ghimnasiti_ la inviitatura 

ceirtii fel al tiirqii acestor trei limbi, à, de vet( 

metahirisi ft iinfrt voastrei spre nevateimarea bietului 

sullet, de vreame ce IncepAtura intelepciunii 

iaste frica Domnului, vet cd.§tiga mila dumnezeiascA 

In casele voastre, ä numele vostru va fi cinstit 

prea-slavit la Curtile celor man. Numai, la oricine 

yeti slujd, vä rog tientru mare numele Domnului 

Hristos, ä a§a sAlni aveti molitfa ä blagosloveniia, 

sä slujati cu tot,adevarul ä dereptatea, cu care mai 

vartos yeti Impila ä veti supune pe toti vrajmasdi 

vo§tri 

La Padova se trimisese Inca de la Inceputul secolului, 

laolalta, Raducanu, fiul Stolnicului Constantin, 

mai tarziu i tinarul arhimandrit de Ierusalim. 

Hrisant Notara, gazduiti fiind la vestitul Invdtat Papadopol 

Comnenul : la plecarea spre Paris, Radiicanu 

visiteaza pe cardinalul Albani 2 . 

Papadopol vorbia astfel de fostul sau elev, , Intr'a 

scrisoare de acolo, din Padova, 25 Mart 1701:- „Prea- 

1 Pp. 206-7. 

2 Diplomatarium itaticum, I, p. 83, nota 8.

46 invatatritntuiat -romatiesc 

_ _ 

nobtlul dornn Raducanti, floare,a evgheniei i adunarea 

tutnror virtatilor in Europa, 1mi scrie in limba 

italiand; care scrisoare vazincl'o aid multi dintre Ita- 

.1ieni, au admirat-o ea foarte bine scrisa italieneste: 

am s'o trimet si la Roma ca sä se minuneze 

eä a invatat limba intr'un an, pe care cei multi 

nici in zece ani n'au deprins-o 

Si prin scrisori- grecesti cunoastem calatoria 'In 

1709, la „Celtr, in Paris, impreund cu Hrisant Notara, 

care invatase si el in Padova, la Nicolae Comnen 

Papadopulo 3 , a lui Raducanu i cresterea in Apus 

a lui Nicolae Roset, care va scrie o scurta Cronica 

pentru acelasi Nicolae-Voda si care, conte. al 

Sacrului Imperlu, asezat in Ardeal, va duce o viata aproape 

cu total despartita de a.terit sale 4 . Acest cdtolic 

i ocrotitor al catolicilor scria si el o limbä 

impestritata de neologisme, ca „seninatul printep", 

„confidentie", amestecind chiar i locutiuni latine”. La 

1740, in vremi de grea nevoie, el se raga. de -la Brasov, 

uncle- i se va sfirsi viata, 4 nu fie privit ca 

de tot instrainat de cele parinteaste" 5 . 

La 1777, un nepot al lui Ilie Stirbei, Andronie Andronachi, 

voia sä-si trimeata fiut, Mateiu, la Roma, 

I3is. opt., XV, p. 676. 

2 Hurmuzaki, XIV', pp. 327-8, no. CCCXC. Ilegratele un 

INicolae Mavrocordat pentru plecarea lui Hrisant, 

pp. 344-5, no.' CCXCIX. 

3 Ibid., pp 409-10, no. CCCCXXXII. 

4 1st. lit. rom, II. 

5 StUdil ;1 doe., V, pp. 53-7, no. 253. 0 danie a lui catre 

Sf. Mormint, In amintirea fiicei Stanca; Hurmuzaki, XIV 2, 

p. 844 si urm., no. DCCCXXVII; ib:d., p. 868 Ti urm., V. 

si ibid., p. 838 si urm., no. DCCXLVI; p. 973 slum., 

no. DCCCCXLV: pp. 1010-1, no. DCCCCLXXII. - Casa 

lui din Constantinopol, ib:d., p. 1176, no MCLIX. 

,

lane*le italiene asupra scolii romdnesti 47 

In Colegiul Sf. Atanasie, al Grecilor, sau si in eel 

Urban'. 

Relatiile de inva'ta'tura' cu Apusul erau, de altfel, 

alit, de dese, inelt unul din ucenicii la tipografie ai 

vestitului Mitropolit Antim, Wihail , venit i el din 

Ivir si care mergea, la 1713, in Rusia Muscalilor, 

la ,Stolita", pleca din tara la intoareere, in Olanda, 

„pentru dorinta de o mai mare inva'tatura" 2 

Curtea lui Brincoveanu era plina' de astfel de 

oameni, de cultura amestecata: con tele Bartolonieiu 

Ferran., medicul Jacob Pylarino,viitor consul venetian 

la Smirna, secretarul Del Chiaro, de .o parte, predicatorul 

grec din Venetia al Curtii, Joan .Abrarnios, de 

alta SA' nu uitam pe medical Brecht von Brecbtenberg, 

fiu de vastor din Strassburg, care "ar fi tradus 

„Catehismul lui Luther si multe cinf5ri in limba romina, 

tiparindu-le Cu litere romine", ha chiar pe 

Tucidide" 

.Supt conducerea dascalalui stiintelor din Bucuresti 5 , 

1 Ephemeris dac')-rumara, III, 1925, art. d-rei Virginia 

Vasillu. Popa Nicolae din Sinope indemna la studii in 

Anglia (ibid.). 

2 Bis. ort., XV, p. 391. 

3 1st. lit. rom., II, p. 54; Diploniatarum italicum, I, 

p. 80, nota 9. Ferrati staruie a se da arhiepiscopatul de - 

Sofia unchiului sag. V. si ibid., pp. 144-5, no. XLII. 

Cf, i mentitinea unui p*ctor, in Arch. soc. $t. $i lit., V, 

p. 549. 

4 Dupg. der Ungar din '1842, in Iosif Gellner, Medicii 

sa.$i ai secolului XVI i XVII din Bra.$ov $i Sibiiu, 

Cluj, 1925, p. 25 si urm. — Medici greci ai lui Brincoveanu, 

pp 92-3. Un medic frances, Aricesou, Condica, 

lipl.tYCOMOZ6X00.0; i1+ Bouxoupecrcup .c)-7; obipy.06x,xxtcq cpeamata- 

Tripiou se scrie el in 1696; Hurmuzaki, XIV ', p. 304, no. CCCLXX. 

Cf. si ibid., no. CCCLXVIII.

46 Istoria invatAmintului rotnanesc 

Sevastos (t 1702) poate si a acelui „Damaschin das- 

pe care \Todd 11 intrebuinta pentru misiuni in 

Ardeal l , elevii, ,intre can viitorul Patriarh ierosolimitan 

Hrisant Notara, se dedau la exercitil retorice càtre 

Donn; ca acelea din 1696, iscalite de, „Serban flu! 

dinnisale Vistierul”, i cek din fruntea editiei de la 

1699 a „Pravosla.vnicei martmisiri" In greceste: ei se 

asociau cu colegii lor de la scolile din Janina, subventionati, 

dupa cererea influentului boier Gheorghe 

Castriotul, creatorul lor, tot de Brincoveanu, al arui 

Iii, de la 1689 inainte, urmarà toti aceasta scoala. a 

„IntAiul dascAl", ajungind capabili a concepc laudele 

Sfintilor ale caror nume le purtau 2, laude reva- 

Zute i redactate apoi de predicatorul Curtii, Maiota. 3 . 

Radii 13rincovearm era foarte mindru fatd de Hriswat, 

la 1704, pentru discursul säu tipArit, pe care-1 

trimetea aceluia la Paris Dascalul cel mare traduse 

In 1698 pentru Brincoveanu tratatul 1 -ui Aristotele 

despre Virtuti si Vicii 5, lectura potrivita i pentru 

scolarii 

Profesorul lnsusi e un cleric, pneocupat de „Eortologii" 

pentru serbatori de teoria ortodoxiei. 

CInd iese din acest domeniu Msg., Ii intereseazA, din 

Aricescu, Condica, p. 352 (an. 1697).—E viitorul episcop 

de Rimnic, traducatorul. 

2 1st. lit. rom., II, p. 53; Hurmuzaki, XIV', p. 304, no. 

CCCLXVIII. 0 astfel de lauda, ibid., pp. 560-2, no. DLIX. 

Alta, ibid., no. urmator. 

3 1st. lit. rom., II, p. 54. 

Hurmuzaki, XIV 1, p. 355, no. CCCCIV. Un alt discurs 

se tipari la 1706; Bianu i Hod. Bibliografia romaneasca 

veche, I, p. 469, no. 152. 

5 Hurmuzaki, XIV 1, p. 314, no. CCCLXXXVII. — 0 

scrisoare a lui din 20 Mart 1698, catre Hrisant, ibid., 

pp. 314-5, no. CCCLXXXIX.

, 

Infinentele itaene asupia colii romlineoti 49 

_ 

mesteca.t in Viata seolaral 

apoi Marcu din Cipru, Jul 

inter4a de' sboalk‘O 

bibift;teea de 

'literatura clasica, pe care o intelege bine, dart)", 

de Arts '' 

totele-=, numai -retorii: de la rsoerat la SineSin, 

E Capa.bit 0' 'dc ' 

Surf], A.Celaji cre§tene fi . urrnasul salt 

Joan lioinenas, carui -Irate, Gheorghe; Si el a- . 

.de Ia noi, Ii frimetea; in 

Mart 1712, o carte cie la Venetia . prititeuri'linAr 

boier cunoscut, Inca un .stUdent dc felul Cantacuzinilor, 

Constantin, IVfihai i Radueanu, loan Hrisoscbteu, 

ruida Mavrocordatilor 2. Un-rodt la a.cei4c,§coala'aiiti . 

'Porphyropulos .6tire.dUlea. 

lirisant stiri despi e acc,st a.seidinintinMaiti 

In relalli cu predidatortil_Abrainias' 4, care i el 'Se . 

-cu Pardelit'Conmentil, el se . declara 

imerit ,;rlynitor al ina-intArli 

muhu fSau'd.r6tL`Cre .dilicla4"'Y' -b' 

neapentilit 

Irrisant si.' AaJ".,' du, Greettl' _ 

da:Porta,' traduc—or , _ a t' 1D pe rd ru St` efan C antocuzino 

6; apkn 'ftinctionar Walt anStriac in Oltbnia, - 

. la 1114.rkit1eni a' CantOenzinilor'. Trot e se 

ingrifia de noul li.risOv a.fqoolilor'din 1714 si -,1`nvAta 

pe Vulttir sa. zboare $i pe ado sa. ethic ca Un corb 

Ii Liiiedern la 'tipki-irea:,. doritt' de , 

ist. lit. torn., II, 54. Cf. Hurmuzaki, XIVI, p: 757, 

no. DCCXXXIV. - ' 

2 Ibid., p...457, no. CCCXXXIII. Un Dumitracht Hrisoscoleu, 

-interesindu-se de un manuscript al- lui Bryennios, 

ibid., p. 51c), no, DL. 

3 Ibid.; pp. '5207, .no. DXXVI: 

4 Mithn Atitr(31001itUl ii zice ' qi Jul „profesor", in 1713; 

Bis. ort., XV, pp . 390, 392, 395. 

5 Hurrauzaki, XIVI, pp, 542-4 ., n-le 

Ibid., pp. -610- 1. 

7 Ibid., pp.- 572-3, no. DLXVIII. 

8 Ibid., pp. 597-8, no DLXXXIII.

50 Astoria lnliAtatnintului romAttesc 

Hrisant, a 'cittarii carti Msate de Dionisie PatriarhuI, 

de interesele literare ale p,atronului sAu, si n Septembre 

1715 Ii transmitea.si omagiile lui da Porta, dar 

si ale . „dascrdului chir Gheorghe, cu ceata ucenicilor"l. 

Sc. pare cdsi sosise act= noul profesor Gheorghe Hypomenas, 

„spudeul" din Padova, 

0 serisoare a lui Marcu iii arata si ce se preda pe 

alunci In scoala. dotrateaseA: „trei stiinte gramatiee, 

afara de gramatica propriu-zisrt; la tehnologie 

dau teme; dintre stiintile filosofice se preWl fisica 

octal on de daub. on. saptdmina temi la gra : 

,se 

ma.tica fericitului Alexanclru" (Mavrocordat). Vodit 

ingrijeste ea tut binefacator si de dascAli si de 

wohul.: a facut i pentru dascalul al doilea „mertic". 

In sehimb,' i so adr,esau „tetrastihuri" la serbatori 2 . 

ProgramuI va fi releva.t i ImbOgAtit de Patriarhul 

Hrisant, printr'o gramata care ni s'a prtstrat. 

dascal trehuia sa. predeie logica, retorica., 

dar i fisica si „despre cer'', ,despre nastere 

peire", „despre suflet", adedi psihologia i metafisica. 

Al cloilea avea in program cuVintitrile lui Isocrate, 

tragediile lui Eshil i Euripid, Cuvintarile Sf, Griorie.din. 

Nazianza $t versurile aeestuia, Epistolele lui 

cuvintarea lui despre Imparltie, Pindar 

Instk§i, — aproape indescifrahilul Pindar—, §i Demostene, 

„caprinzInd totdeauna Me mai uoare cu 

cele mai grele, dupa puterea menicilor". Aceasta numai 

dimineata, iar dupa-amiaza Sintaxa Exapori- 

1 Ibid., pp. 691 -2,- no. DCLIX. 

2 Ibid., p. 704, no. DCLXIX, Si aici e vorba de dascalul 

Ghcorghe. Cf. si ibid., p 706. Hrisaut pregittia o „Teologie 

morala, $coIarcl §i doginatiFA"; ibid., p. 708, no. 

DCLXXIII.

Intimatele italiene asupra scolii romAnesti 5t 

tului Cu teme, Apostolul, d2r. i Xenofont, continuat 

cu Plutarh, de la care mintea bietilor elevi se ridica 

la Tu.cidid, Cu oarecare incereAri de poetic. 

Celui , de-al treilea Ii reveniau Cugetarile lui Chrysoloras, 

linga ale lui Caton, Focilide i Pitagora, fabulele 

,lui Esop, 

, 

dar f „Lauclele" crestinului Agapet, 

„cano.anele celor dotigsprezece serlAtori", 

lui Teofilact Simokattas bizan.tinul, dar i , la 

capat, Homer. DupA-amiaza lui va cuprinde: Gramatic,a 

lui Laskaris, oarecum usurata, Evanghelia §i, 

Apostolul. Lectiile se datt numai Luni, Marti, 

Miercuri i Shnbata. Se recomanda studiul treptat 

ex.ercitii de prefacere in limba greceascA , vulgarl, „Incercari 

4dialectice i sofistice". teme, aclecA „paradigme 

retorice", dialoguri, „des.legarea antiteselor, propuse 

intre sine on de invatAtori, prin silogisme i exitimeme 

,Chr3rsoloras, Caton si Focilide figureaza 

in programul scolii din Kastoria,- patria sa, fundata 

de Gheerghe Kastriotul, influentuI boier al lui Erincoveanu, 

la Mart 1708 2 . 

Atunci, su.pt Brincoveanu, 'se plAtiau, la 1727, din 

veniturtile mAnastirii Sf. Gheorghe 300 ,de lei pe an 

pentru plata dasciililor acestei scoli, asezata in chi_ 

Iiile de la Sfintul Sava: „cel mare", de stiinti filosofice", 

lua 200 din ei, eel mic, de „enciclopedie", 

numai o sutA 3. - 

Hurtnuzaki, XIV 1, pp. 392-4, no. CCCCXXVI (August 

1707); Bis. ortodoxd, XV, pp. 492-4,. Pentru bibliotecA §i 

Lipografie, Hurmuzaki, XIV 1, p. 413. 

2 Ibid., pp. 406-8, no.' CCCCXXXV. Cf. §i ibid., pp. 

108-9, no. CCCCXXXVI Testamentul Jul ibid., pp. 410-1, 

O. CCCCXXXVIII. V. i ibid., pp. 699-701, nle DCLXV-VI- 

3 Ibid., p. 388 §i urm., no. CCCCXXVI (se promite

52 Is-feria InvAtatnititutuiromaaesc 

Avem, i o donatie filcuta, la 3 Septendbre 1707. 

domneti., tmüt i cii. veniturile bogatt ale hal- 

Greaca 

Dar, aldturi, urmà vechea scoalit roindneased 

slaVon.a, pc care Jo .cereetau nurnal doritorii de a ft 

. diect pentru. 'cioatruentele Dornxuei Asernenea' 

mñit soOlare n nu insi o desvoltare 'storied.' 

Moldova lui Duca-Vodk simplul, dar 1.LarfliCuI i 

ntarepl Ikumehot, ridicat din teraturnea greceasca, 

de pe pdrhinturile unui spahiu ferferillos, ant, u,a-- 

aceakd intreceie (culturalii 'eU.lara-.11,Onid.n.ca.sc.6. a (':lantae-tiziniliiir 

altiudinea 13 1 Care, in s:ens inirers, o avtise 

i'i.:a.,-11,oiridiiieascd a lid Matet. Basara.b fatd de 

istoldova qui 1asile" upu. _ 

Diu index:an-0 Patriarhului Dosoftelu, scoala cle 

la WW1-Sava:10 un hou avirif,-si m aceltql tinlV 

dascAll greet pregdtiau . pe ooPtit boierimix.,Odatl, la 

1761, ;,Dueliret"'frnnitc-la Itrineoveiihuf pe „PoPa. the 

dascklul", care e vastitul predicator ti Miniatl. 0, 

astfel de ere's. tire permitea. Constantin Duca 

iintirturiute de a Hrisant Notara oPerele cronicarilor 

bizautini, Niehifor . (iregoras- 

grarnata „ce se va face din chibzuire de - obste cu cei ce 

cunosc aceste lucruri, pentru felul de viata si 

acsetei inalte doinnesti"), Cf. V. V. Urectii?1, 1st. 

scoatolor, I; p. 12! . 

Hitrnauzaki, XIV 1, pp. 394-6, no. CCCCXXVII. Aceiasi 

qi ibid.,' iv. 760-2, no. DCCXEVIII. V. G. Erbiceanu, in. 

_Ills. Ott., X,N, p. 480 si urn. (SePt. 1708). 

- Aricescu, Coitclica Vistieriei, p. 0. - 

- .

lnfluentele italiene asupra co1ii romanesti 53 

Iasi-. Dar cl a lost a elevul parohulul iesean Renzi, 

lcare putca scrie N 1699 ca „toata 

' 

&area boierlinii 

vorbeste latineste multi slut i fourte j)14.11i, fp.q§9f12", 

pe chid pentru ceilalti ajungea cite until carnodestul 

„diac Patrascu dascalul". Nefiind aici un oni. Ca Stolnicul 

unintean,accast5 inyaOturaerade obicelu dupii 

traditia strayeche bizantina, fara at1a an3estee apuscan. 

Copiii Duea-Voda fura cre,spti de lin„Spandoni 

' sail Spandoni, diche€411ax, 'aped Mare lietor, 

diartophylax i profesor, probabil acel Scarlat Span- 

(Joni, pc care-1 gashu, in 1716 3 , la noua scoala din 

Fanar. 

Totusi invatatoru1 fiilor lui Constantin -Veda Canteniir 

fu doctorul er,etan lereinia Cacavela, care 

traduse din latineste un izver in 1egatur'4 cu catolicismul„,Viata 

, 

Papilor” de ,PlaVna, opera frpnioasii 

srri intinsa a tund om id RexTsterii,', i di aid ya 

pleca niarea do,rintti ,de inviOttr . It care duse o pe 

Diniltras(m, vi4oru1 Doran 4F,,o i as17,11;de largaeruditie, 

la Constantinopolul . , iluvat)purilor, ‘, , , yl car cerceia cle 

p'Ind 1 costpiuI, i sau rrAi-orienta.1, / ,seinifrances, 

pe dcIt1i greci , p nv19atu tilfc4„ ....apbasadele 

apusene., Prin I .eremN inv. * el latineste 

1 llOra tutto ii iiore, della alobilta :parlano in latino e 

morn ,sono ape,va ,bu9nissim,1 tIcs2phi" i,4ct2/4/g dionna 

„Ronza, Piplonzatariumr, italicuzn, 4octunenti tra,ecolti 

negti arehw iteltam , I, 1925FlOma 1t26, p. 49, nota11. 

In jurul Jul an Ragusan, Marini, Nieolae de F'o'ria, treed 

.apoi in Oltenia austriaca, an eamerier venetian, Navone; 

ibid., p. 49, nota 11. 

2 Adauge Viatp lin Constantin Cantetrzir, de fiul sAu 

Dimitrie, editia inea. 

3 Hurmuzaki, (IV, pp. 774-6, 795=6, 806 (eu oastea in 

1717), v. 'P. 85641 arm. 

1st. lit, rem. in sec. al XVIII-lea, II, p. 4 (izvoarele in 

pota 4).

M Istoria invatAmIntului romanesc 

- _ 

§i de sigur italieneste, limba francesa putindu-si ,o 

insusi la Pera, printre elciii Puterilor Occidentului. 

E vrednic de Observat cä Dimitrie insusi recurse pentru 

cresterea copiilor tot la un astfel de Grec de doug_ 

hotare, un Corciriot din Corfu, Anastase Condoidi, 

ortodox, care ajunse episcop in Rusia, iar Antioh, 

fratele lui Dimitrie, Ii alese ca preceptor de casa, 

pe un Grec din Arhipelag, din Santori.no, uncle se 

continuau traditiile venetiene, Azarie Tzigala, sau 

Cigala, autor al imei gramatice a lirnbii eline, in- 

chinata beizadelei Ioan 1 . 

Fara niciun imprumut din Principate e scoala ardeleana. 

In legatura cu guvermd rnaghiar al terii, 

ea functioneaza ca un instrument de calvinisare. La 

1657 Suzan.a Lorantffy, vaduva lui Gheorghe Ralioczy 

intemeiaza astfel la FAgaras, linga scoala maghiarA, 

0 coala roman.easca.', cu limba latina si maghiara 

in program, dar ,sa poata invata i elevi ma-- 

ghiari, dacA li place limba §i scrisoarea romAneascA". 

Se preda abecedariul, catehisraul, se explica Psaltirea 

Testamentul Nou, textul de la Balgrad, se Invittau 

cintArile de la Caransebes si Lugoj. GramAticii din 

Punt erau datori sa urmeze aceste cursuri. Alaturi 

insit e simpla veche scoala de sat, cu dascAli 

din Moldova, de la Rusi, died, copisti, ca a lui 

Sturza din Stracas, pe la 1680 2 Se poate trece 

si la scoala latinA 3.. De acolo veniau Inca de la sflr- 

1 Ibid., pp. 42-3. 

2 Nieolae Firu, Urine vechi de culturd roindneascci, 

In Bihor, Oradea-Mare 1921, p. 17 si urm. 

3 Dupa Glasul minoritcifilor, in Rev. 1st., IX, pp. 187-91..

Influentele itakeue asupra §colii rotnAnesti 55 

, 

§itul veacului al XVII-lea, cite un dascal la Roil, 

ca Ion din I3istrita pe Teleajen la 1700, precurn a- 11 

titia calugari de dincoace plecau cu traista de 

carti acolo. In ora.se, ca in Fagaras, in cheii Bra- 

§ovutui, functionau,dascali bine p1ätii. Avem pentru 

ceva mai tarziu i programele §colii fagara§enel. La 

Bra§ov, in vremea Brincoveanului invala pe ucenicii 

§.cheieni dascalul Loan Corbea, al carui fiu, David, 

fu, „ceau§", dicer la Munteni 2. 

1 y pentru regiunea Teleajenului un cas in articolul 

mien despre Chioajde in Codrul CoszninuPd, I, p. 103. , 

2 V. rnai departe. 

3 Stinghe, Isloriia beserecer $cheilor Brasovului, Bra- 

§ov, 1899, p. 17.

Inthia epoch a *colii fanariote. 

Gonstantinopolul 10 avea de o bucata de vreme, 

cum am vazut, scoala liii , i aceasta, de stricta ortodoxie, 

rfavea, nu tinea sä aiba legaturi cu lumea 

occidentala, de caracter italian. 

Dupa aceasta scoala a Fanarului, larg daruita de 

Domnii nostri, era sä se intemeieze de Nicolae Mavrocordat, 

om de o Malta cultura', cu simt pentru 

s.tilul „ionic", autor al cartii „Despre datorii" 1 si al 

„Teatrului Politic", arheolog diletant cautind sä descopere 

unde e Clazornena i unde e Teos 3 , carturar el 

insusi Intr'o farnilie de Carturari chiar i femeile: 

sora lui, raaritata cu Matei Ghica beizadea, - cimoscuta 

pentru cunostintile ei medicate—, noua scoal l Walla 

din Principate. 

Daca sooala mai veche fusese datorita i indemnului, 

sfaturilor unui Dosofteiu Patriarhul de Ierusalim, 

aceastalalta se alcatui mai ales prirt ostenelile 

, 1 Ntultatnirea lui catre Sasul Stefan._ Bergler din, Brasov, 

care i-a tradus cartea in latineste, , Hurmuzaki, 

XIV2, p. 877, no DCCCLII (an. 1722) Acelasi indreapta 

LeNiconul lui Chiri1 ilid, pp. 886, 888 (an. 1723).., 

2 Ibid., I). 897. Se interesa si de botanicA; v. ibid., p. 

902. Cf. si pp N4-5, no. DCCCLXXXI.

Intaia epocA a scolti fanariote 57 

aceltfi fast -arhidiacon Hrisant, nepotul i apoi ur- 

- 

maul, la 1707, al Patriarhului, pe care -1 cunoaStem 

prin cartea lui de-matematica aparuta la Paris. Hrisant 

fusese si el trimes, cum am si aratat mai sus, 

le unchiul sau, in Apus, invatind la Paris, chiar 

si in Anglia Ca sef al l3isericii ierosalimitane isi 

Rica el intrarea in Iasi 'prin Novembre al anului 

1716, cu .misiunea axiume de a crea npul InyAtamint 

in Moldova: „scoala ca sä invete cine ar vrea, 

gird de plaid", deci gratuita si deschisk nu, ca Academia 

brincoveneasca, fiilor celor mat de frunte 

boieri, ei oricarui doritor de 1nyg.t4tura. 

Nu stini decit prin cuyiMele cronicarului de Curie 

care era organisarea Academiei iesene, pentru -care 

la 3 April 1714, Nicolae-VodA era felicitat de Iacov 

Mann din Argos 1. Creaern insa ca dascalii eel doi 

elineste si eel de greceasca vulgard nu predau 

laolalt5 cu eel de slavoneste i cu un al patrulea, 

pl4tit „ca sit Inv* .pe inreles rnolidoveneqte",— Tcea 

d'intdin coalci in limba terii, §i tin Fanariot, era acela 

care o interneia 2. Nu stim iarasi.care erau „veniturile 

domnestf, din care se hrgnia institutia. 

, Dar pe until din fin sat Nieolae-Voda pare a-1 fi trimes 

la Constantinopol la vechtul sau dascal i prie 

ten Iacov i iatA In cc termini se arata el Ingrijat 

de educatia beizadelei, care e Scarlat; „Incetineala 

,lipsa de energle a ,fiului nostru itttru capgtarea 

cresterii ne atinge ping in adincill inimii. Caci cc 

iii e noua mai _dorit decit inaintarea lui, in care - 

Ibid. p 587 no DLXXVIII. Pentru el mai vezi ibid., 

pp. 535-6, 543. , 

Ax.intte Pricariul, p. 162. , , 

3 Pentrtt legAtur,ile lui Nicolae Niavrocordat, bibliote- 

eile, v. §i.Hurmuzalti, XIV2, P. 782, no. DCCLkXI.

58 Istoria invathmintuith romantsc 

rasuflam, in care traim? i intru aceasta Inca tu, 

11Iva-tate, nu esti farä dojana si vinovatie. aid n'avem 

sit fleearini despre intristarea cc ne cuprinde, 

ca unii ce sintem departe de fathrnicie, si nu e destulil 

indreptatire inclaratnicia lui i lipsa de buna- 

. 

whip. n a invata. Caci fragezimea vristei, usurinta 

de a o intoa.rce, putinta de a o chlhuzi i supunerea 

lesnieloasa la sfaturi, la lucrurile cc irnpresioneaza, 

toate, acestea II scot pe el din toata vina i grija dumitale 

o apash, de oare cc nu framinti sufletul tinar 

cu gind mai stAruitor spre mai bine, nici II impingi 

in arena cresterii. Ci mhcar de acuma, dragul 

lepadind citva timp blindeta i. bunatatea peste ce 

trebuie, cu ochiu sever si cu glas mai impunhtor inipresioneaza-1, 

si trezeste zabava copilului i, impungind, 

intetcste-1 si fart( vole la ambitionarea virtutii. 

*1, de va Ti nevoie, nici mina sit nu ramiie inceata, 

sit fie si batut, nurnai sit se indrepte spre crestere 

Caci, daca, fereasca Dumnezeu, si mai departe asa 

ar merge ale lui si n'ar ajunge imitator al burticului 

raposat si al mieu care 1-am nascut, sit tii eh nu 

mai e de trait pentru voi. Ci, daca-ti pasa de ale 

noastre, Ii va pasa si de fiu; niei tu, care atitia ani 

ai aratat o aplecare in adevhr parinteasca fait de 

noi, acuma sit ne Iasi un limp in nacael. 

In Mart 1715, Doinnul multamia lui Hrisant si 

„pentru spudeul ce ni-I vei trimete: end va ajunge 

ori pe dinsul on pe prea-invhtatul pupa chir 

1 Ibid., pp. 565-6, no. DLXI. V.. peutru Iae,ov, Mit de 

adesea pomenit, ib'd , pp. 614-5, nle DXC1X-1)C. El, lacomi, 

e al*turi de Spandoni, lateo scrisoare a Ccunnenului 

de la Silistra din 1715; ibid., pp. 690-1, no. DCLVIII. Nicolae-Vod 

dit VAcarestilor un Homer de la 1551, Bis. 

ortodoxii rominci, XL, p. 184.

IntAia epoch a scow fananote 590 

Serafim 11 vom (nimbi" pentru al vostru prea-itabit_ 

flu si rob al Orli"—, intors deci in lard—, „cum il 

yam socoti mai potrivit" 1-. Printeo scrisoare a beizadelei 

Seartat se vede cg. intrebuinta harti geografice 

till:nese de Patriarh i Vietile calor doisprezece Ce-- 

sari de Suetoniu 2 . 

Cind venira i Serafim i dascalul, „spudeur chir 

Constantin, cel d'intAiu fu retinut pentru flu' dontnese, 

iar celalt trecu la sooala 3 . Si avem, din ferieire, 

scrisoarea acestui Serafim de la Sf. Mormint, carearatA 

ca venise i un alt dascal cu Constantin; pentru 

al doilea Ioc de dascAI se ivi o concurenta intrenoul 

venit, intre popa Gherasim, care functiona, 

un tinar din partea locului, Stefan, care primia s6- 

serveascA numai cu 40 de lei pe an. „Mai scriu", 

spune el lui Hrisant, „ca. ai auzit cum ca nu Sa 

arAtat placut dascalul unor ucenici. De sigur, stapine, 

la Inceput nu li-a placut, ci acum merg toti 

la scosla, de cari prea-invAtatul chir Constantin se 

ingrijeste bine, si nadajduiesc in Dumnezeu ca sevor 

procopsi uc,enicii prin ingrijirea si cAlIuzirea acestui 

am invAtat'". Erau acum, in Decembre 1715,, 

„scoli Indoite" (atiacci arAcci) la Iai 5 . Hrisant trimeteas 

biblioteeli si cal* latine i italiene dintre care el-- 

teva ni s'au pastrat, ea scrisorile lui Paul Manuzio, 

Hurmuzaki, XIV2, p. 671, no. DCXLI. 

2 Ibid., pp. 673-4, no. DCXLIV. D. consul Dimancesctr 

irni anunta ca a gasit la British Museum harta 

Ibid., p. 676, no. DCXLVI. 

4 Ibid., p. 6g3. V. §i ibid., p. 688, no. DCLVI. 

5 Ibid., p. 699, no. DCLXV. 

Ibid., p. 696, no. DCLXII (tradusa de C. Erbiceanu, it) 

BM art., XV, pp. 673-5). -

40 Istoria itivAtAtuintului rornanesc 

41Aruite „poll eoli donineti de grecete" (c-4 av 

SV)93`)Z.tlq k)ill"-z oxii)ia 1728 

De sigur ca' acelai ,fu sfatul, §i ,resultatul ace)a§i, 

-§i. in Tara ara- om neasc a uncle d a -incepu rt- 1 anu m 

1716 se ninth' Nicolae-Voda, fostul elev al dascalului 

lacov 2 . Director at sCOjiii de acolo care nu era inca 

At§ezata linga vestita. biblioteca A Mavrocordattlor, 

.a§a de frist irnprastiata, in noua inanastire donineas0 

_a 14ciirestilor, a Lost acel Anton Stratigos; 'pa . care 

Brincoveanu.-1 trimesese ca bursier ai lui In APu.S. Ii 

.vedem la 1723 cercetind un manuscript al lui Hesiod3 

. 

Un alt stipendiat brincovencs4 in. ta1 n f ‘ ua to 

Gheorghe H*poinenas,'nePottil bit Seyastes' .. Cum 

se vede, regmiul primului Fauariot pastra In fruntea 

invatamintuitti pe „Padoyanii" „ Stolnicului: , at 

treileaprotodidascal" 

" 

care duPd traditie era qi 

70: 

literator, facind versuri hisericesti §i profane raxuase 

la locul lui pAra la -moarte, in 1745. P‘e_tttunci 

rtuxaiida Gl;ica se gindiSe a i trimete si ea fiul in 

stOinatate, . „pentru invatarea literelor sau alt. §ti- 

_ . 

1 Cf. Iorga, lu ,,An. Ac. Ram.", XXXVI, p. 801. 0 carte 

AreceagcA e data In 1714 (ibid.). 

2 Hurmuzaki, XIV2, pp. 420-1, no. CCCCXLV; p. 427, 

Pp. 451-2, no. CCCCLXXIV, pp. 454 qi unn., 558-9, 563 

Anasta510t,ipnel1is, din Ianin,a ui if erau, 

,1712, in Moldova, linga opiii lui Nicolae-V,oda Mavro- 

4..-ordat; .pp. 459-60,, no. ,GCC,11XXXV., 1.ec4a4e de ce- 

lit ale Smaragdei Domnita, .406, no. DVLIf. 

3 Pentrtt legatllri le .11.1i, Nicalae Ma.yrocortlat cu bibltotecile, 

v. i ibid., p. 782, no, - 

Pentru, carp y. ibid,,.p. 877, no. DCCCLIII. 

* 1st. lit. tom., II, p. 64. 

5 Hurrnuzaki, XIVg, p. 807.

- Ingtia ,epOcl, a co1n fauarlote 

Un rol trebui sä alba. In aeest invatamint i aceI 

„prea-Invaiat popdMitrofan pe eare-1 - recomaucla 1-lri-- 

sant, in 1716, prietenuliu satt- doinnesci. V, de sigur, 

nu, cum credeau", episcopu.1_ de 1\lisa, mat vecliitt 

oaspete :al curtit muntene, ci nepottil lui Mitrofrai, 

Vigiea & tizic, 4itio1an Gregoras, atttor de cronie4: 

basealul -Gheori,he-Pare sa he Gneorgne t5apadopui.o, 

care trecu an in Moldova, si acesta e autorn.1"unei 

.scurt : a Tionnallor"' Si catalogI 

al lor 2 ', `de ciniari.' catie Maica DiSinnalui; de cawane 

ale Sfin'tlior Antith a Ierotein., Pentru priewail` 

lui u acest flume, i de epigrame : un poet 

In adevar inzeifrat, din care ant facut .sa treaca unqe; 

'CluiCkaSe ; In .rOnta- neste 3: 'Anti'''. ii presiut 

intr'iin rind, 1.1 1714. rAstil4tit clouazeci palru de 

critti pentru ,osteneala" hit de dascaf, carti din 

care Zia' un lu1 NrCiit ‘Pentru 6 bnnA 1:asplata., iai 

■ .‘ .1, ;;I ■ if 

restul „in patria 

acesteafär legatura cutara, , care , . se va . 

trezi la o viata noi.0, i tu -' tot Alai' puternreul ' , eureitt 

Otre geetei$i id aicziiifhle,'de'Ovalt.a 

s 'oriiMtge, din 'dna jtat'ea. , 

s66sitildi—at Mdreie-lietoir at 

Riecu c&istantiii6ii;Aitane,' iilin.ta'a"Hrisaiii Ii 

luihe i716 cit 'ha 'ie r'ellid'$cdtarrientriz 

dvénil ;,au sit 

neSti àlTop", de - c i-Onstntin; 

se inAlltrittnicia sa =- ritinfie 30; scot:11. ' 

Ibid:, p. 790, no. DCCLXXXII. f . . 

fl 

2 D. 'Russo, in „puletinul Cornisiei Istorice a Romlniei",. 

II, p. 9 qi nota 2. 

3 1st. lit. torn., II, pp. 50-7. 

Bis. ott., XI, p. 394. . 

5 IIurrnuzaki, XIV 2, p. 791, no. DCCLXXXIII. .

Istoria lavItamIntului roin4nesc n 

De la aoest dascal Constantin ,,al doinnestii Academil 

din Iasi" avem a scrisoare 'de plingere, din 4 

Main 1717, catre Patriarhul firisant. Luat din Tara- 

Romaneasca, „uncle era ca acasa la el", s'a tinut de 

sarcina pe care t-a -impus-o acest ocrotitor at sau. 

Dar asezamintul e -pe mina, gi in . ce priveste dasclii 

in cc priveste pe ucenici. Nu i s'a platit 

iiici leaf a, necum sA mat alba vre-o mild de la cineva. 

„Si citi bani i-am avut din Tara-Ronianeasea, 

i-am cheltuit toti pentru intretinerea noastra. Adana 

n u mi-a mai ramas decit on sä vind cartile mele 

.ca sa ma hranesc i pe mine si pe cei de pe linga 

mine, on hainele mete, vai de mine! M'am ritgat 

die sfii4iii epitropi" ded egumenti greet din Mol- 

dova,—„in mii de rindttri ca sa-mi dea lea.fa anuala, 

▪ mi-au gpus sä nu nadajduiesc left plati, de 

la ei, iiici de la alt cineva aici, in Iasi, Cad n'au 

sde agteptat ei sa lea bani de la cineva; numai, 

-cind vei vent Fericirea Ta, de la clinsa." Scoala n'are 

ternclii _slgure, gi lui it e a se duce 1. 

, 

Marele-Retor Constantin afirma in acelagi an ca 

Nihai-Voda Racovita, urmagul Iui NicoIae Mavrocordat, 

de gi a dat, cu zabava, hrisovul scolilor, nu 

se tine de cuvint, cum nu o face nici pentru 'venitunIc 

2 . Scoala elineasca nu se bucura, 

Nildit, de simpatiile acestut baler de tara, de gi era 

inrudit cu Cantacuzinii, dugmani ai Grecilor, dar 

.ocrotitori al elenisnittlui cultural. 

Cu inult mai bine merse ;west built Invatamint 

in marea limba de cultura a Orientultii la Bum- 

'bid , pp. 814-5, no. DCCCVI. 

/bid, pp. 822-3, no. DCCCXII. .

Intaia epod a scorn fanariote 63 

resti, dupd intoarcerea In Domnie, pe mult timp, 

pana la moarte, a -ctitorului. 

La 14 Februar auziin pe daseihil „Marc'', al „Aca- 

, 

miei donmesti", vorbin.d din nou, si pentru cOlegul 

dastalul Gheorghe, si peutru „oeata ucenicilor" 

catre - Hrisant Notara, cu multamiri pentru tioua 

Donnie, promitatoare de binefaceri , 

Cind sosi la Bucure,sti dascalul din Argos, batrinul 

Marra, la 1719-20, Nicolae Mavrocordat, intors in 

Seaun, nici nu binevoi sä-1 primeasca, si Meta 

om, eare:si facu,se sperante, nu stia cum sit se plIngd 

Patriarhului de lerusalim, deelarind ca-i pare rau 

pentra destocuire, mai ales inteun oras unde ,,petreperea 

i se pare una Cu moaxtea si mai Intunecata i. 

mai neplacuta declt 2 . Pe atunci niei hol- 

, 

navul 114itropolit Mitrofan, inlocuitorul harnicului si 

luminatului Antim, nu acorda, on nu putea sa acorde, 

vre-o'atentie scolii lui Hrisa.nt 

Nici de la "Nicolae n'a putut veni cleci un Insemnat 

ajutor Vre uneia din scolile creatiunii Jul. Grija 

cea mare era pentrii M. azoAsiov, pentru ‘asezamIntul 

de c4etenie din Fanar, care se cladise in 

1719 pe jtunatate, Spandoni, Inca in viacd, cerInd a- . 

jutor si de la DOmn si de la Patriarlittl care-1;privia 

ca pe „dascaluI" situ 4.. .coala pare sit fi fast asezata 

, 1 Ibid., pp. 846-7, no. DCGCXVIII. Doamna Zarnfira, vgtduva 

let loan Mavrocordat, spune cApe copiii ei 1i creste 

In casti; ibid., p. 851. 

Ibid., p. 865, uota 1. 

Scrisoare din .28 lanuar 1718 a jut Mitrofan, publicatii 

de C. Erbiceanu, In Bis. ort., XV, pp. 778-80. Mitrofan 

sfatuieste prim Hrisant pe 'Nicolae Mavr000rdat 

sa nu vie en multiGreci luteo tara sarad, ibid., p. 782. 

Hurmuzaki, XIV2, pp. 856-8, no. DCCCXXXVII.

- 

=64 ' Istoria invAtatnintuini foriatnesc 

= 

In „chiliile din _ afar' ale bisericii patriarhale insesi . 

1dOva dgdea acestei coli 1000 de. lei pc an, Tara 

500 Se - faeu, pc linga sboala diii 

]amna, i una la Adrianoll, ,aci la .care, das(.41u1 find 

pTftit Cu 10 lei pe 

stXruia ca din ibeSt 

oral mare, cu multe „iufeturi" de inestestigari, sit' se 

mai adauge cinzèái pentru . euinpArre'a 'de earti 

nevoi ale uceincilor El "arata ea dasealul 'trebuie 

bine ' ..plAtit ca SA. fie In aileVar de 'foios, amind 

adecd: „putere si qesavii;sire i pi aCtica bunh. , si 

teorie si sirguinta (arA care „dascdlia e 

moirtA, si fitra fobs , -si - trudh de,eaba i u acest 

,yft'ijej el . ara.ta curn- intelege Invatarnintur: e tot Cc 

piintutati grecesc, 

fundat in prea inult iiitunerec, care nu trebuie „s5 

piarda i acest mat mareine . . s, ajung - in cea 

de pi3 - mina §i de,s4virsitä neciliste si indiferentr . 

In Lii, In adus, 'la inceputul anului 1720, de 

Mihat Racovitg, /nsusi, un non dase41, leromonahu , 

Atanasie DutrontbiS. Dar 'el; g4si aici t sthitie a iipSa 

mijloaceior de studu „Mate"; scrie el 'diihovinctilxii 

ctirturAriei Inalte In erile lioastre, lu.i Hrisafif, „ni 

sunt Slabe - inlibintru a in altua i mat ales n'aveirt 

ear" ti de studiii, Ceia 

ce inseanan Ca ainbeie materit inseserA reunite - de 

1 Thid., p. 880 si arm., no. DCCCXXXIX. 

2 p, 1199, no. MCXC. 

n Kat 66vocp,tv,xxi,TeXst6-rlyca, xat Tcp&tcvxnX , met Oa coploco, xat 

aomoviav, xcct tnclisAsiccv T4t dnota &ray Xstliouv, dxstv-ri aaara- 

‘xaAta stvca vsxpci, xtcitvcoTsAU, xat 1.taricc‘ol1ovia; 'ibid.; p. 871, O. 

DeCCX1,1X. 

4 ctei vac p.tv xdocuitsv :cat oc6Tb c6 lis^rcc4iTspov xcabv xal xatav- 

Tterwlisv sk Acixctrqv xoct acav-ccal avoCcei "xccE acciessav ; p.. 

870, geeln*1 flr

intgia epoch a scolli fanariote " 65 

Domn.ul romin, slut lipsit de sanatate si de in- 

vatatura,— si ma aflu in primejdie". Pentru a-si 

avea manualele la indemiria, el cere cartea lui Matiuil 

Chrysoloras, „Ini Caton", adeck „Sentintele", „si altele 

poetioe", cu care pornesc Incepatorii (apzipcoc), 

,Poate sa se afle i caiete de scoala, si vre-o gramatick, 

neavindu-le 1." 

0 declaratie care ne mird, chci, In Mart 1727, 

la mgngstirea l3arnovschi era Homer si Aristofane, 

Teocrit si Opian, Eshil si Euripide, „Deipnosophistul", 

Isocrat i Demostene, Aristotele, Xenofont, Hrisostomul 

i Suidas, Parinti ai Bisericii, Sf. Vasile si 

Sf. Grigore din Nazianza, gramatici ca a hit Laskaris 

dictionare ea al lui Gaza si al lui Varinus, egrti de 

drept ca Vlastaris, tipariturile moldovenesti de la 

Cethtuia (si „Didascalia dogmaticg." a Chimenitului), 

pe linga carti latine, Virgiliu, Ovidiu, Cicerone, Salustiu, 

Cesar, Quint-Curtiu, Euclid, graMatici felurite, 

o Istorie ruseasca a lui Joan Patricius, chirp de 

leologie si logic, de retorica, de dialectica, istorie roman, 

universala, de geografie, de fisica, cle aritmeti- 

ch, de anatomie. Nu lipsiau nici cäri slavone, de 

§coalg §i de morala, eiteva lesesti i un Ceaslov 

georgian 2 Cele mai multe, evident pentru §coala. 

La Bucuresti, cum am vazut, se purtau prin scoala 

manuscripte ale lui Hesiod, i o notitg. din 1727 

spune: „Am Inceput In anul 1727, in sooala din vh'- 

care§ti, in luna Februar 3 ". Caci de la 1721 scoala 

bucuresteanä era bine adapostita In mangstirea 

carestilor 3 . 

1 Ibid., pp. 863-5, no. DCCCXLII. 

2 Ibid., p. 909, no. DCCCLXXXVI. 

3 ibid., p. 872 si urm., no. DCCCL. V. si ibid., p. 885 si 

nota I. Daruri de ell* lAcute de Hrisant din Bucuresti la 

172$, ibid., pp. 967-8. 5

Is'oria invatAmintuitii -tomatiek 

Dar o incredere deesebita in aceste sarace fundatii 

cu cite un Calugar doi pe linga dinsele nu 

exiStalitiei de aeuni Inairite. Nicolae Mavrocordat Ii 

crescuse fiii in casa, cu Grecul Lazar si cu un Ragusan, 

Betteral. Mihai Raeovita,ta Donn al Moldovei, 

ti trimetea fiul la Constantinopor pentru studii. 

Sint interesante recomandatiile lui eatre Hrisant, 

care si lui li era prieten, ca i Fanariotilot de acelai 

cu Patriarhul: „Sä-1 iubesti ca un parinte, 

i sä-1 aibi in deosebita bunavointa si parinteasca 

apleCare, sä-1 inveti minte i. sä-1 sf atuiesti 

totdeauna cite cominte le stiiFericirea Ta, 

pentru cresterea mai mare si de savirsit i pentru 

inaintarea Invataturii si a procopsirii si adaugirii 

intru bunele moravuri,a lui, precum cind ii aveam 

aici, in bratele noastre pa.rintesti nu i-au lipsit necontenit, 

.prin scrisorile-ti venerate si prin sfaturi 

ca de parinte indemnuri folositoare" 2 

Din partea lui, Grigore-Voda Ghica, fiul Ruxandei 

Mavrocordat, socotita catolica, avea ca invatator in 

casa pe calugarul Ioanichie: la 1727 el Ii indeplinise 

sareina, si Donmul .vorbia de „petrecerea-i, timp de - 

a -ni destui, aiei, in casa . noastra", in cursul careia,„a 

putut fl pretuit i cunoscut Ca avind o viata demnd 

o purtare dunmezeiasea", pentru care meritä a fi 

reeornandat lui Paisie, patriarhul de Constantinopol, 

In vederea unui rang arhieresc j. Ioanichie fu inlocuit 

_prin acel Nichifor care fu facut la 1727 Mitropolit 

Sidis 4, in asteptarea unei alegeri ca Mitropolit 

al Moldovei, care va stirni din partea bole- 

1 1st. lit. rom., II, p. 63. 

2 Hurmuzaki, XIV2, p. 894. 

3 ibid., pp. 921-2, no. DCCCXCVI. 

4 Ibid., p. 937-8, no. DCCCCXIII.

latOia epoca a swill fanarrote 67 

rilor rornini o puternica si biruitoare opositte. Cronicarii 

presinta pe Grigore-Voda ea 

sprijinitor, prin leli 3 al „dascalilor elineti, grecesti 

si slovenesti", de la scoli la care, „nu numai eel 

saraci, co nu aveau cu cc plIti invAtatura-- si „din 

alte tAri copii ,ce i feciorii baierilor re- 

lor man i mici, a tutulor, de obste, au ie4it Irma- 

laW". 

Cu prilejul calatoriei lui Hrisant in Moldova la 

1728 era vorba de o intemeiare din nou a Scolii de 

acolo 2. Si aniline, cum o arata Nicolae Mavrocordat, 

care-si laud d foarte calduros nepotul, Grigore-Voda 

Ghica, pentru aceasta, de „alcafuirea eelor trei scoli 

,de acolo i reasezarea dupa cum au fost in vechime 

inoirea lor, adeca a celei elinesti, a celei slavone,sti 

si a celei moldovenesti". Antonie Stratigos fu lasat 

deci s mearga aoolo i inzestrat cu oele de nevoie 

pentru a supraveghia reforma 4 . 

Actul solemn, redattat in cele mai bine sunatoare 

perioade elinesti de Hrisant, poart data de Septembre 

1728. Patriarhul pomeneste opera lui 

„eel care, 1111 numai a impodobit tara iubitoare 

de Hristos a evlaviei Sale cu frumuseta 

marlinea soolilor i cu lnaltarea altor lucruri sfin.te 

stralucite, ci Inca zabovit sit se ingrijeased hogat 

si evlavios de sooli si in mai multe Tinuttui din 

Grecia decazuta, si In chiar Cetatea imparatease4". 

Ghica iraita acest frumos exemplu, refaeind colile 

care „in curgerea vrernii fusesera trecute cu vede- 

1 Mustea, p. 73 §i Amiras, p. 108, in Kogalniceanu, Le- 

2 thirniuzaki, X1V 2 , p, 992. 

3 Ibid., p. 995.

68 Istoria Invatnnintutui romgnesc 

rea i cu totul se nimicisera, [din pricing.] neingrijirii 

i trecerii cu vederea a celor ce au dqinnit"._ 

Vor fi deci doug. scoli elinesti (una pentru 

alta pentru vulgara), o scoala slavoneasca i una 

„moldoveneascr. Cele d'intgiu yew preda gramatica 

initiarea in filosofie. Gramatica slavona va 

predatg de un dascal deosebit, jar, pentru romaneste, 

vor Ii in program „cele d'intaiu elemente ale limbii 

apoi celelalte cgrti bisericesti; i trebuie ca dascalul 

sä-si invete ucenicii i caligrafia", sau „celed'intaiu 

principii i , ca sa zicem asa, literele comun,e". 

Nu se uita nici scoala din Ierusalim, cea 

greceasca i cea araba. 

Venitul scolilor e fixat la 600 de lei pe an, fiecare 

arhiereu i fiecare boier hind inscris cu o 

cinzeci de lei ai Mitropolitului i patruzeci pang la 

treizeci al episcopilor, treizeci pa.ua la doug.zeci de lei 

ai marilor boieri, coborindu-se la zece i chiar cinci 

ai odor mici; negustorii impreung dau treizeci de 

lei. Plata, in doug rate, a dascglilor greci e de doul 

sute i o suta de lei pe an; a dascalului de sloveneste 

optzeci, i numai saizeci a dascalului de limba 

terii. Toti slut scutiti de (Uri. Intàiul dascal gree 

scuteste si 50 de stupi, al doilea, 30. Un apar 

lemnar li se pun la dispositie. 

0 suta de lei pe an trece, prin egumenul de 

Galata, la Ierusalim, al carui Patriarh e patronul 

permanent al acestui invatamint. Efori sint Mitropolitul 

i Vistierul coala incepu Inca de la 14 

Septembre. _ 

1 Hurmuzaki, X1V 2, p. 1001 si urm., no. DCCCCLXV1II (tradus 

si de C. Erbiceanu, in Bis. Ort., XXV , p. 577 si urm.). Miluirea 

Patriarhiei, ibid., pp. 1011-2, no. DCCCCLXXI1I_

IntAla epocA a scolii fanarfote 69 

Gindindu-se si mai departe a partea practica din 

.ceasta' fundatie romino-slavona a sa, Grigore-Voda 

nu WO' sä insarcineze, la 23 Novembre 1736, pe 

Mitropolitul Moldovei, caruia-i facea o danie, sà aiba 

,purtare de grip i necontenita cercetare asupra 

,dascalilor, ca sa puie nevointa asupra ucenicilor 

sä-i invete, precum se cade i sa-i procopseasca", 

in char interesul Bisericii, „ca acei cc se vor face 

preoli dintre dInii sä fie invatati i pedepsiti, sä 

poata ceti orinduiala Bisericii dupa cum se cuvine". 

Tot in sarcina lui cadea ca pe ucenicii „cari se vor 

sili Cu invatatura" Sä-i ingrijeasca de toate, „pre 

Ufli CU leaf a, pre altii cu imbracaminte, pre altii 

cu hrana, pentru ca sa nu lase invatatura dintre acea 

pricing". Iar Constantin Mavrocordat, unnind yarn- 

sau, scuteste de dajdi pc preoti„,si mai multa 

mila" fagaduind celor „cari se vor sili cu invatatura, 

acindu-se preoti iscusiti i cu totul vrednici", là 

.cele doua scoli existentel. 

Slim din Neculce a se atrageau de acelasi Domn 

la scale moldovenesti feciorii „tuturor mazililor in 

toata tara..., ca sä invete once limba li-ar fi voia, 

pentru ca sä se alle oameni invg.tati si in p5mintul 

nostru al Moldovei, precum ant si prin alte 01.1 si 

parti de loc" 2. Iar un alt izvor 1 presinta cercetind 

prin inspectori anume stiinta preotilor punind 

sä se eeteasa in biserici cthi1e romanesti aduse 

de la Munteni 3. 

Cronica iui Mustea pomeneste Intemeiarea . coh1or. Cf., 

pentru veniturile ei In Tara-Romaneasca, Hurmuzaki,XIV 2, 

p. 1016 si urm., no. DCCCCLXXVII1. 

1 Urechia, /. c„ p. 13. 

2 P. 419. 

3 Ienachi KogAlniceanu, p. 204.

70 Istorla invAtantIntulni roinAttesc 

Si cronica aceasta a lui Ienachi Kogalniceana 

si cea pastrata numai In traducere greceasca arata 

dita grija a cheltuit Domnul, care si in Tara-Romaneasca 

se scandalisa de nestlinta preatilor, pentru 

invatatura celor din Moldova. „Preoti invatati" pusi 

„pe capul" celorlalti, inspectori -de „cetanie", exemplu 

dat prin aceia ea.' la Iasi „un preot ce-1 avea 

Maria Sa invatat la carte greceasca si rornaneasca se 

stria in amvon de II cetia dupd cum se cade a sti 

fiestecare preot orinduiala bisericii si a botezului si 

a ispovedaniei". „La care", adauge cronicarul rim 

tocmai lutelegator, „nu putern scrie ce fried trageau 

bietii preoti, cä sä apuc,au la batrineta sä invete 

carte". 

Un astfel de hrisov se fact' i pentru scoala tut 

Antonie din Bueuresti: se prevedea crearea unui at 

doilea be de da.seal elinesc. Cum vechiul conducator,. 

care-si ceru si leafa pentru trecut, era pus de Domnul 

eel Invittat „sä copie o carte de istorie de curind 

talmaeita, la doua sute de coli si mai mult"-- 

probabil ()sal:pm? HoAcrczby on 4:kcAddou ripsvia '2 , el 

se ma i simti in stare sä poarte grija tuturor ucenieilor 

i ma.i_ale.s odor mici, i astfel ceru ca din 

fostii lui scolari, mul%i, pe cari-i arata cu numele,, 

i se dea un ajitor. Hrisant, care nu fusese consultat, 

se supara pentru „schimbare" si trimese um 

alt dase.al. Bun.ul Antonie, scusindu-se, incheie asar. 

„SA pofteascA, sA vie Cu sanatate si cu bucurie, sä 

o cirmuiasca i sa' se imbogateasca—asa ca mine! Rtt 

nu voiesc decit rugaciunea si binecuvintarea Fericirii 

1 Ienachi Kogalniceanu, pp. 203-4, si D. Russo, Cronicct 

Ghiculestilor, in „Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei", IL 

2 V. Hurmuzaki, XIV 2 , p. 1047, no. AIVII.

intAla epocA a scogi fanariote 71 

Tale, 0, de nu voiu avea chiverniseala rnea de in 

scoala, o voiu afla iarasi linga Fericirea Ta, la care 

am de gind sä caut adapost, ca una care e mai siguru 

si afara do prithejdi i fricU_",— la mitocul 

din Constantinopol, unde mai fusesel. Trimesul lui 

Ilrisant, Constantin, 10 lug locul Indata pe linga 

Antonie, care, dupU fagadniala, ii primi frateste 2 

In anul urmator era vorba insa de a se acluce alt 

dascal, i an baler corespondent al Patriarhului 

pe socoteala acelora can nu stiu face perioadee, 

nici chia.r pune accentele'. 

Se va vorbi mai departe despre scoala olteand 

In cei douazeci de ani cit cele cinci judete 

an stat supt Austrieci. Ei Jean putut desfiinta vechile 

soon rometnesti ale. VIAdicilor Inochentie, Damaschin 

i Climent, care &dean necesaril „canteliOi 

romaneW, dar gitsim un „Antonie dascal letittesc", 

care primeste barn pentru griji casele de scoa1W 4. 

1 Ibid., pp. 1028-9, no. DCGCCLXXX1X. 

2 Scrisoarea lui, din 25 August 1729, ibid., p. 1033. 

3 Ibid., p. 1049. 

4 Studii fi doc., V, p. 149, no. 87. Scoli catolice, panel 

la ClubArciul basarabean, Diplomatariuin itglicurn, I, pp 

123, 153.

V. 

Noi IncercAri de invfifamint apusean. 

Moartea celor doi oameni carora li. se datoreste invatAmintul 

superior strict elenic la noi— fie si 

prin Greci atinsi de cultura apuseana--, Nioolae Ma- 

' vrocordat i Hrisant Notara, nu incheie aoest capitol 

de sfortari pentru a intemeia o forma de instructie 

care pentru Patriarhul de .Ieru,salim, daca 

nu pentru Domnul care cella cronicile terii prefacute 

de el inteun carp " 1, era un act national, pentru 

„neam". 

0 inoercare de intoarcere spre trecut o facu in 

1747 (25 Deoembre) Grigore Ghica, prin noul sau 

act solemn pentru oo1ile moldovenesti, dat pe vrernea 

chid Nichifor, fostul dascal al copiilor lui, era 

Mitropolit. El constata ca venitul de la boieri, cum 

era fixat prin actul din 1728, nu se putea stringe 

usor, ei fiind inteo continua schimbare. Se recursese 

la mastwa de a se ierta clerului dajdea 

de Sf. Gheorghe si de Sf. Dumitru pentru a o inlocui 

cu un galben pc an pentru scoli. Constantin 

Mavr000rdat (1741-3) a pus din nou lefile in sama 

1 Hurmuzald, XIV2, p. 1051, no MX. 

V. tat. lit. rom., II, despre corpurile de cronici initiate 

de dinsul.

Noi incercAri de invataltInt apusean 73 

Vistieriei. Aceasta se dovedeste insa cu neputinta 

supt Ioan-Voda Mavrocordat, (1743-7), supt care scolile 

„se stramuta'", se stria deci. „Nesuferind a rAminea 

orasul acesta farA scoala de invalature,Ghica 

le restituie pe toate patru, cu leafa de la preoti, 

galbenul impartit in douh rate de cite zece potronici 

la cele doua serbatori-termine. Lefile, a caror 

socotealA o va purta Vistierul, sint mult crescute: 

360 si 120 de lei dascalilor de greceste, 130 celui de 

slavona, 100 mini romgnesc (asa i se zice: nu moldovene,sc), 

pastrindu-se si suta de lei pe an pentru 

scolile din Ierusalim. Mitropolitul e inspector permanent 

al invAtAmintului, fAcind oercetAri solemne 

de douA on pe an. Se adaugg i trei scoli la eele 

trei episcopii, cu „dascali invatati la slovenie ori 

la rominie, on din cei iesiti din scoalele-de la Iasi, 

on cu 80 de lei anuall. Se vor da peritru 

scoli, la 1762, si averile, care reveniau Domniei, rAmase 

fàrä mostenitori 2. 

FatA de aceste sooli, adesea cam pArAsite, i gustut 

de inVatAtura scAdea.De i o tipografie a „scoalei 

Viicarestilor" functiona intre 1741 si 1742, la 9 Maiu 

1746, boierii munteni observa cu pArere de rAu, intr'un 

raport cAtre Domn, care, Hind Constantin Mavrocordat, 

va fi provocat aceastA observatie, cA ncle 

la o samA de vreme toti feciorii de boieri s'au rAcit 

de care invAtAturA, la care mai inainte —pe ferici- 

1 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., pp. 13-4; Urechia, 1. 0., 

pp. 16-8. Cf. Iorga, 1st. lit. rom., II. Inlarire de Matei-Vodal 

Ghica, la 1753, Urechia, 1. c., p. 23. De altii, pp. 24-5, 28-9. 

Se citeaza pentru aceasta reforma i o scrisoare din 1771 a 

kitropolitului Gavriil; ibid., p. 19. 

2 Ibid., p. 29. V. si ibid., nota. 

3 Bianusi Hodos, o. c., II, pp. 54, 55, Al.

74 Istoria InvAtlmintalui rotnAnesc 

tele vremuri ale lui Constantin Cantacuzino,--„toatil 

boierimea avea multa plecare au da pe fiii lor ca 

sA invefe i sä se procopseascA la carte elineasca, 

iar scum nu ne putem pricepe din ce pricinA. s'au 

lenevit atit parintii, eft i feciorii lor, a urma acestei 

bunatati de fobs si de podoaba neamului 

boieresc, incit au ramas mai prosti la invAtaturA 

(keit alte trepte mai de jos". ,,Pentru ca sä nu ed.- 

mina de tot in prapastia neinvataturii i sä fie mai 

,jos decit alte neamuri, dupe Imprejurul terii noastre", 

ei eer—si Voda aproba—, ca de acum farA „carte elineasca”, 

si anume „cu tenaeiul el pe deplin, s'a nu se 

capete rang boieresc sau loc la Curte.. Cu atit mai 

mult, cu cit Domnul, „pentru folosul patriei noastre, 

iar mai ales pentru invatatura si einstea feciorilor 

de boieri, au asezat si au intemeiat atitea scoale de 

limba elin,easea, ca sä nu mai poata gAsi nichund 

pricina ca nu are unde invatel. 

De altfel, prin ineetarea corespondentei lui Hrisant 

=cu Domnii i boierii terilor noastre, lamuxirile asupra 

invgamintului gmcesc in Principate dispar aproape 

cu totul: Gicim doar, printeo notita in Croaim 

lui Atanasie Comnen Ipsilanti, ea Misail, egumenul 

, de la-Trei Ierarhi din Iasi, dascalul lui Jaw- 

-covacbi Rizu i tatAl Doamnei lui Scarlat Grigore- 

VocIA Ghica, a fost cindva invAtAtor la Academia 

moldoveneascA. Rizu vol sa-1 fact Mitropolit, si aceasta 

trezi In cercurile fanariete protestAri contra 

unui om „de moravuri ticaloase" i risipitor 2. Tot la 

1 Urechia, /, c., p. 14. 

2 pasagiul e reprodus in Hurmuzaki, XIV 2 , p. 1144, 

no. MCXXI.

Noi incercAri de InvAtarnint anusean 75 

aceastg swath se va fi format Gavril Callirnachi, fiul 

Calmasului basarabean, care era capabil de a functiona 

ca Mitropolit al Salonic.ului, inainte de a eapata. 

Scaunul insusi al Moldovei. 

Cit despre celalt principat, la 1-iu Septern.bre 1741 _ 

Mihai Racovita, probabil supt impulsul carturarului 

Mitropolit Neofit Cretanul, dadea o nou'a orinduire, 

rnai ales ince priveste lefile, scolilor domnesti" din 

Capitala, ea si celor „de prin orasele dupre afare. Pe 

atunci, clupa dascalul Stoica din 1728, care traduse 

Semnele venirii lui - Antihrist" 1, intre cei doi dascali 2 

de la seoala „sloveneascrera i acel mare caligraf 

miniaturist, Flor, cunoscator al lui Aristotele i traducgtor 

al explicatiei credintei de loan Ca,riofil, care 

nu WO saInsemne in josul hrisoavelor scrise i impodobite 

de dinsul calitatea sa de invatgtor: el poate 

fl privit de altfel ea adevgratul restaurator al scolii 

sale. C Neofit era Mdemnatorul, se vede i dupä 

actul din 17 Ianuar 1749 al lui Grigore Ghica-Voda, 

care, semnalind ca la scolile noastre vin si „straini", 

pentru dragestea invataturii i criticind „orinduiala 

nestatornieä i farg indreptare", increclinteaza situatia 

de „ispravnic i purtator de grije vrednic, ca sa 

poarte lor de grije pentru 1toate cite ar avea trebuintä 

imparta fieearuia din didascali plata ce i s'ar 

dupli potriva lor", stringind pentru aceasta 

dajdea preotilor, pe Mitropolit 3, Matei-Vodg. intari 

„Celalt e Lupul sau, cum iscAleste: „Lupp". -Urmeaza 

Constantin si Dragomir (1775; Flor pana la 1763); Nedioglu, 

I. c., p. 15. --- Socotelile Mitropolitului Neofit pomenese 

„scoala unde invatA copii popa Flor"; revista Miron 

Costin pe Maiu 1915. 

2 Iorga, 1st. lit. torn., II, p. 482. 

3 Arhivele Statului din Bucuresti, Condica Mitropoliei

76 lstoria invatamintului romanese 

ceastd hotarlre, jar fratele lui, Scarlat, ridicd la 1759 

edificiu nou scolii de la Sf. Gheorghe 1 . 

Am pomenit de presenta pe Sc,aunul metropolitan 

al acelui Mitropolit Nichifor, fost dascal in Casa 

domneascd, pe care clerul de tard va cauta, in 1752, 

inlature. Indemnul lui se simte in actul de intemeiere 

a scallion In 1749 el iea una din cele 

mai neasteptate si mai indraznete mdsuri, Cu totul 

„modernd.", lard' pareche in terile apusene, pentru 

generalisarea 

Tiind samd cä „ornul din tineretele lui spre ceale 

rele iaste rIvrtitoriu", el porunceste, in folosul „oilor 

celor cuvintareate", preotilor de la Sf. Nicolae, Sf. 

Vineri i Sf. Sava sa aducd la scoald, Cu „izvod anume", 

pe „copiii prostimii din trei ani in sus, insä 

care nu va if de hrana", pentru a-i invata catehismul, 

„invatdturile crestinesti". Si adauge: „Carii or Ii de 

mazili, de negutitori si de alte bresle de cinste, sä 

mearga sä invete insa de vrista de la 3 am in sus 

pind la 12 ai, si mai sus. Iar care or fi feciori de 

preoti sä invete pind la 20 am si mai sus" 2. 

Si sarcina aceasta de a chema la invdtaturd o luti 

asupra-si i Rominul Iacov Putneanul, urrnasul in 

Mitropolie al lui Nichifor. El dä In. 1751 un Bucva - , 

pentru „copii lipsiti de hrand ce ii sä cadea, 

riu 

Bucuresti, V, 10, si XIII, 175; Condica domneaschi, III, 

121-3; Sectia istorica" (Stat), 21, 34, 36, 39; semnalate de 

Nedioglu, J. c., pp. 10-12. Le vom reproduce pe amindoua 

In volumul actelor fundamentale pentru co1i1e. romanesti. 

1 Nedioglu, I. c., pp. 12-3. Mitropolit era acum Filaret. 

Int:aril de Constantin si Stefan Racovit5. la 1763-4, ibid.. 

pp. 14-5. 

2 Erbiceanu, Mitt. Mold., pp. 16.=7; Urechia.', L c., pp. 20-1.

Noi Incercarl de InVatamint apusean 

bolind cu inima de nenorocirea invataturii ler", „cu 

sleguri intru intarirea cetirii sale", plus rugaciunile 

catelaismul. „Cade-sä dar year, scrie el „blagocestivilor 

.crestini i celor ce aveti flume parintesc preste 

copal cei mici", „sä aveti purtare de grip pentru 

invatatura ,copiilor vostri ca sä nu se lipseasca de 

hrana cea sufleteasca cu pevatuirea cea bund, can 

si sinteti datori invatati pre dinsii" 1 In Cereasca 

floare on ccir(ulie pe care e alcatuia in 1756, el lama 

o frumoasa landa a „invataturii", „icoana si 

inchipuire dumnezeiascr i „Cirma ce ocirmuieste 

pre sufletul ce se afla Iii acest vas pamintesc", ca 

constate ca ea „este adormita intru intunere,cul lenevirii" 

i „i s'au ranit inima de foametea aceasta ce 

se dia.' inradacinathi in sufletele a unora din parintii 

cari-si cresc eopiii lor fara' invathitura", „asemenea 

dobitoacelor". „Sfinta invalature e pusa in fata 

parintilor fara' grip.' can si-au indepartat odraslele 

de la insusi Dumnezeu 2 . 

Dar nici pe atunci nu se putura stringe ban ii scc ■lilor. 

La 1750 preotii din - eparhia Rornanului, cei „deinnesti" 

i cei „boierestr, „se puneau impotriva si nu 

voiau sà d.ea banit scoalelor, i pang. inteatita .unii 

din boiarii S'au ispitit sä bath. i slugie Sfintiei Sabi" 

episcopului. Trebui ca Domnul, atunci Constantin 

Racovita, sä intervie cu ordine aspre. 

Trecind in Tara-Romhineasca, Grigore-Voda ref orrneaza 

i acolo invatamintul dup5. acelasi sistem .4 . 

1 Bianu i Hodos, o. c., II, pp. 130-2, no. 294. 

2 Erbiceanu, Cronicarii greci, XVII; Urechil, 1. c., 

pp. 24-5. 

3 Urechia, I. c., p. 23. 

4 Vistieria, observa" la 1752, Mdtei-Voda Gbica, platia 

doar la patru-cinci luni scolile.

78 tstoria invatarnintutui rornaneSc 

Aid nu exista insa deeit scoala elineasc i oea de 

Slovenie, cuptinzind i invatntura de romlneste. In 

cea d'intaiu era un dascal prim, de invatAturi filosofiee", 

platit „dupa tocrneala", Cu 45 de taleri 

pe lunA, i un dascal al dailea, de gramatied, platit cu 

20. Dascalilor celor doi de la scoala inferioara slavorominn 

li se dn' numai cite 10 taleri l . 

ooala roranneasen dobindi de altfel de la Voda 

Scarlat, fiul lui Grigore, in 1759, o cladire noun acolo 

la Sfintul Gheorghe, ajutind Banul Constantin 

l3rincoveanu, care-si amintia ctitoria bunicului damnese, 

„osirdnic" fiind insusi dascalul de sloveneste 

de acolo, ve,stitul caligraf papa Flor 2 . Aproape pe 

acetasi vreme cind, la 1761, se sootean calugari, ea 

la Sf. Sava, de Constantin Mavrocordat, pentru a 

face loc numai co1ii , preotul insusi trebuia sa fie 

un ierodiaoon scalar. i pentru linistea uoenidlor portile 

se inchideau femeilor 3 . 

Slim i ce se _va irtvata atunci la Sfintiil Sava, prin 

notele de scolar ale acelui care a ajuns marele dascal 

Manase Eliad (1754-9), n.umit al treilea dascal in 

Decembre 1759. Se incepea cu Ugica, facind cam 

un an de zile, ca sä se iea apoi fisica i retorica lui 

Coridaleu, urmata de a lui Hermogene si a luiAle- 

xandru Mavrocordat Exaporitul, care ered ca a Iasi 

traducere gasind-o intimplator—; Cosmografia, 

dupl. Coridaleu, iaiài , urmeaza 4. Manase Eliad va 

1 Dupa originalul in Arch Statului, sectia istorica 21, Lirechia, 

/. c., pp. 19-20. 0 inta'rre de Constantin Itacovitit, 

ibd , p. 23 (an 1753). 

2 Ure,chia, /. c., p 27. 

3 Ibid., pp. 27-8 

4 Ibid. , p. 28. 

a Ibid., p. 52. 

-

Nol incercari de Invatainint apusean 97 

unna la Bologna, hand apoi trines là Germania 

Italia sd.' cumpere instrumente, in 1785, dupà ce tipdrise 

la Lipsca," in latine§te, o Oratia paneggrica, 

latine§te §i grece§te pentru Ipsilanti l . 

Gevi znai tdrziu,__In 1763, se dadu óoIii venitul 

mAndstirii Glavaciocul, fixindu-se odor trei dascdli 

de eline§te o lied de 40, 30 §i la taleri, jar celor 

doi de romane§ti, de la Gheorghe, cite 15 §i 

10 2. Pentru a se pd.stra al treilea dascal elinesc se ' 

adauge la fondul'§colar, anul urmdtor, o rentd de 

10 taleri pe lima de la Biserica cu Sfinti: Manase Eliade 

cere,o cre§tere de salariu pe care, din plata colegilor 

sai, o ridied pand la 50 de taleri lunar. Pentru 

mentinerea celui de al treilea loc se supuse la o 

dare §i ma.nastirea Dealului 3. Inca in 1767 Mitropolitul, 

Vornicul Racovitd. §i alti doi frunta§i boieri fac 

inspectie la Si. Sava, §i pentru elevii-saraci se pre- 

vede — inovatie — intretinerea la mandstiri, addo- 

gindu-se §i o leaf de 2 taleri pe 

Ioan-Vodd. Callimachi, de nem_ raze§esc, basarabean, 

fiul unui Vornic de Cimpulung, se gdsi adus 

de iraprejardri sä urmeze invatatura latineascd. la 

- Liov, ceia ce-1 ajutd sd. ajungd Mare Dragoman al 

Portii. Ajuns Domn, el aratà grijd. de §coli, ca atunci 

cind incredinta Vornicului de Boto§ani sarcina de 

a supraveghia §coala greceascd de acolo". Dar, mai 

ales, el cere Mitropolitului iubitor de invataturd Ia- 

1st. lit. rom. "in sec. al XVIII-lea, II, p. 22. 

2 Urechia, 1. c., pp. 29-30. 

3. Ibid., p. 32. 

4 HO, p. 34. 

Uricariul, II, pp. 52-3. Un act despre ea se va tipark 

in Buletinul Com'siei Istorice, VII.

80 Istoria invatamintului romanese 

coy i Marelui Ecle.siarh constantinopolitan Kritias 

sä-si dea parerea asupra starfi scolilor din Moldova. 

Raportul lor e foarte intere,sant. -Se relevd / concarenta 

„scoalelor o,sebite"— „scoalelor de pre de laturi", 

pe linga cele de „pe la manastiri on pre la 

alte locuri" — ,.deci nu numai preceptori de casd, 

„dascalii ce se and la casele boieresti",—, care „sparg 

scoala cea domneascd", injosind pe dascalii de acolo, 

in frunte cu un Nicoba. colarii, de altfel, grabiti 

sä alba dregatorii, iese inainte de vreme. Se propune 

oprirea totald pentru preceptorii particulari de a-si 

avea elevi de afara i stabilirea unui curs de sase 

ani la sooala puhlicd. Doinnul dadu marelui (lased.' 

sarcina de a-si numi cei doi colegi , i, pus In rata 

problemei scolilor particulare, supuse aprecierii lor 

si tiina preceptorilor Inii 

Dar eine voise sä ddruiasca coIi1or , ca arhiereul 

Ioanichie sau i Nicolae-Voda chiar, se gindise 5i 

la asezdminte din Grecia Insäi, ca acela de la Ianina 

al Castriotului'. Ele rdsar pretutindeni, intr'o 

Maid localitate ca la Ostanita on la Neochorion, de 

unde calugdrul srairniot Ioachim, care se muta in 

1756 la Iasi 3, cere i carti de cetit'. Se alege cu da- 

Uricariul, I, pp. 73-4; cf. -Iorga, Documentele CaMalachi, 

I, p. CXI §i nota 3. La Galati, negustorii locali 

facusera scoala de elineasca si de yulgara, (plata de ht 

marrastirea Mayromolul, in 1765). 

2 Hurmuzaki, XIV2, p. 1080 si urm., no MXXXVIII. 

3 Ibid., p. 1136, no. MCXX. 

4 Ibid., p. 1114, no. MLXXVI. 0 larga diploma din 1766, 

a lui ,Grigore Alexandru Ghica, ibiij. , p. 1182 si tirm., no. 

MCLXXV.

Noi Incercari de invAtAmInt apusean 81 

run i „frontistiriul" din Trapezunt I. Dintre fill lui 

Grigore-Vnda, restauratorul „Academiei doinnesti" din 

Matei face o ilanie de 150 de lei pe an „colii de 

stiinli", — titlu nou, In legatura Cu avintul pe care 

stiintile abstracte 11 luau in Apus — de la Ganstan- 

tinopol. Scarlat, fratele lui Matei, adauge u.na de 

o mie de lei de la ocne 2. Aici vor Ii invatat i fiii 

de boieri cari o bucata de vreme erau adausi Ca un 

fel de :mines de langues, de Sprachknuben pe linga 

represintanta principatelor pe linga Poarta, capu- 

chehaielicul: un Ienachi Kogalnicea.nu, deia care s'au 

pastrat insemnari din acel limp, aratindu-1 ca un 

harnic curnpgrator de -c/rti, Infatiseaza o asffel de 

urmare a in,vatamintului in Capitala Imperiului de 

care atirnam. Chid Constantin flacovita prevedea pen- 

tru „Scoaila din Tarigrad" - Insemnata suma de 1.200 

de lei pe an, adaugind : „pentru ucenicii ce stilt la inva- 

tatura", el se gindia probabil la cei trimisi din tara- 3. 

Numai scola de moldoveneste—cea de slavoneste 

&idea talmacitori ai vechilor documente, scrise Intr'o 

limba care nu se ma! intrebuinta In cancelarie 

a trebuit sä -prospereze: ei i se vor fi datorind multii 

burn carturari i 'caligrafi de can e pun veacul al 

XVIII-lea in Moldova. La Bucuresti, manastirea Sf. 

Gheorghe,, refacuta In aceasta vreme 4, adaposteste 

o excelenta scoala de died, care va da ant de alesi 

mesteri de scrisoare i de . frase solemne pentru 

docurnente ca preotul Flor. Si boierii can 1.na1t4 cite- 

= lca in cine stie cc colt de tara, ca dregatorul 

1 Ibid., p. 1182, no. MCLXXII (an. 1766). 

2 Ibid., p. 1135, no. MCXIV._ 

3 StUflii si doe., V, p. 111, 'no. 151 (data e gresita). 

Hurmuzalci, XIV 2 , passim. ' _

ep Istoria invitAtuintului rom4oesc 

credincios al Ghieulestilor, InsArcinat cu ziclirea ctitoriei 

lor la Pantelimon, Sandu l3ucsanesci, se ingrijesc 

a insemna sä fie acolo, la manastioara, la schitul 

lor, i o scoala de ditiva copii, liberi sA se facO 

pe loc caugari sau preoti, sau sä se intoarcA in 

lume l . 

Aceasta store de lucruri va tinea pand la 1766, awn 

_ marii reforme, de invatAmint „stiintific", ca la Fanar, 

dar cu mai multe influente apusene decit cel 

de aoolo, a lui Grigore Alexansdru-VodO Ghica, reforma 

europeand, explicabila la fiul acelei odrasle a 

lui Matei beizadea si al Buxandei Mavrocordat de 

care atit de staruitor si de duios se ingrijia maica.- 

sa cind el, prisonier la Imperialii germani, se deprindea, 

mult inainte de a Ii un dragoman al Portii, 

menit unei teribile rnorti, cu felul de a - Ii al „Frinci1or" 

2 . 

$i pa'nd atunci frisk' ar Ii gresit sä se creadA ca. influentele 

Occidentului nu s'au oontinuat la noi. Ele 

exista, i chiar in forme foarte caracteristice. . 

Pentru a se hotAri uiLeoajoltese adu- 

narA in sober, la - ! cAmArile minunatei 

frmdatii. brinoovenes de la l-ku-ezi, tipa'ritorul 

de carti pamaschin, i egumenii eparbiei sale; 

eel de la chiar, intemeietorul, loan, cel de la Bistrita, 

Stefan, omonimul _de la Arnota al,acestuia, Pahomie 

Govoreanul, i intre alte cereri se cuprindez-§l 

aceasta: „Ni s'a parut not& si la tot Sinodul nostru 

cä e lucru placut lui Dumnezeu si de lobos terii a 

1 Urechig, 1. c., p. 13. 

2 Hurmuzaki, xrv2, passim.

Noi incereAri de, invAtamint apusean 8$ 

, 

se ridica aici doua scoli: una romaneascA, alta latineaseA.,..k_oala 

roma.neasca O. fie la Blmnic, supt 

ingrijirea epis-43 in m .--0‘'T as IFITOTV p- opflor:- -chel- 

..,_,. tuielile pentru dascali si copiii saraci sA fie de la 

dinsii, iar -cea latineasca s-a koix.a, in grija 

,administratiei, a boierikw si a provmmei, can se vor 

ingriji de toate cele de nevoie pentru scoala aceial". 

Alaturi, l3ulgarii colonisti at episcopului Stanislavo- 

-vici voiau, pe lingA un seminariu la Craiova, o 

- scoala germana si latina dupa tipul cu.noscut austriac 

2 . Si guvernul Ii fagadui, la 21 Wile 1731, un 

superior al seminarialui Cu trei sute de florini lunar, 

trei preoti piarum scolarzzm si un profesor 

laic care va primi cinzed de florini 3. 

Realisarile hash' au intirziat. $i astfel se ajunse la 

necesitatea oontractelor private, pentru tocmirea de 

dascali latinesti 4 . Scolile de mandstire continuauinsA 

modesta lor existeliasi_de la Tismana vem diaconul'''S6Ta 

in 1736, ca .sä intemeieze la Irediste, 

lingAJa2,4j,..., o* ...c..... e a, e m " u „sew: . corn-1117r romaneasc,A" 

din Banat 5.-, — - --------- 

Am ArAzut cl Oltenia austriacA a incercat, lAsind 

1 Decimo. Visum fuit nobis cum universo synod° duas 

hic in provincia cholas erigi. unam valachicam, aliam 

latinam., Valachica sit Rimnizii, sub. cura episcopi, monasteriorum 

et poparum . expensae quae magistros pailperesque 

pueros concernunt sint ab ipsis. Latina vero sit 

Craiovae sub cura administrationis, hoiaronum et pro 

vinciae, qui de omnibus pro eadem schola necessariis 

,expensis providebunt; Hunnuzaki,, VI, pp. 339-41. 

2 Ibid., p. 413. 

3 Ibid., §i pp. 495-7. . 

4 V. aici, p. 71. - 

0 At. Marienescu, Petru Maior, p. 15 i 

,

84 lstoria invalarnintului rotnAriesc 

rnostenireascolarg.' a trecutului, i 0 coala noug. Ia.- 

ting. Mai gasim supt un zapis, la 1726, pe „SinIon 

Magister" 1 . 

Intr'un rind, Nieolae Mavrocordat scrie cal va impArti 

carti latinesti la aceia earl in tara cunosc 

limba aceasta. Nu numai cá existau astfel de cetitori 

in latineste, dar se faceau studii in strainatate 

pentru a se invgta. Casul lui Joan Calmasul-Callimachi 

e deosebit de interesant in aceasta privinta. 

Viitorul dragoman al Portii i, prin aceasta, Ioan 

Teodor Voevod -al Moldovei, cunoscgtor perfect 0 

limbii la.tine si al celei italiene, pe care va fi Invätat-o 

la Constantinopol, ca intrebuintat pe lIngä Capuchehaia., 

si-a,facut stucliile la Liov. Lucru care se 

explich.' prin indelungata stgpinire a Polonilor 

Joan Sobieski in toatg. acea Moldova' bucovineana, 

asa incit tirctp de vre-o zece ani s'a facut obie,eiult 

de a se trimete copiii din partea locului la studii In 

regatul vecin, de culfurg. latina. Flu! lui Toa.der Calmg.sul 

Vornic de Cimpulung va fi avut, de sigur,, 

si alti celegi rnoldoveni din aceste locuri 

Dar ezia ce era in aep-st cas un simplu hasard fu,, 

la un moment dat, si o grijg. a Domniei moldovenesti. 

Scoala de latineste a Iesuitilor din Iasi, care crescuse 

pc fill lui. Miron Costin, Nicolae, Patrascu, 

— s'a pgstrat manualul lor de retorica 3 — si care 

se Invrednicia de tot felul de daruri, in bani, in brank, 

de la boierii moldoveni farä exceptie, pe linga' ce-I. 

studii $i doc., XIV, p. 296, no. 17. 

2 V. Iorga, Documerztele Callimachi, I, Prefata. 

3 Urechia,_Miron Costin, II, p. 151.

Noi incercati de invatamint apusean 85 

cadea, in, anii de razboiu, de la strainii catolici, 

supravietui Imprejurarilor de la 1711, catastrofei 

lui Dimitrie Can.temir, care, sä se fi putut- laseza 

In Domnie, ar fi daruit, de .sigur, Moldova Cu un 

alt, larg, sistem scolar. Socotelile colii Intrec acest 

an de tragedie'. 

Profesorii la aceasta veche scoala erau _Cara deosebire 

Poloni: sa fi fost Italieni., de sigur s'ar Ii 

stabilit o alta legatura litre invatatura lor i poporul 

romAnesc din Moldova, pe chid, asa, neputind.. 

fi o intelegere In limba polona, instructia superioara 

ramAse mai mult o forma stearpa de eruditie. De la 

un timp, In ,epoca luptei pentru libertate a UngurilOr 

de supt sceptrul Habsburgilor, alti Iesuiti se 

adapostira Impreuna cu pribegii laid ai 1.mui Berchenyi, 

sfarimaturi ale caused rakoczyene, In Moldova. 

Acesti carturari, un Petrossy, un Patay, un Peterffy, 

recomandat de un Regarski 2, can avusera In pia 

dor sardna de conducatori de scoalk doriau sit exer- 

cite si In locul acesta de oplosire un mestesug didactic 

4e care erau inseparabil Iegai. Represintanti cel 

putin tot asa de autentici ca Polonii al co1ii iesuite 

apusene, ei cerura volt sit Intemeleze un gimnasiu 

cu limba de propunere datinit i cu program ca In 

Apus In capitala Moldovei 3. De altfel, o scoala latinit 

lui Konarski functiona la 1754 4. 

1 Vezi-le In Studii si doeumente, Diplomatarium ita- 

dicum, p. 41, nota 12. 

2 Nilles, Sgmbolae, II, p. 1023 si urm. 

V. Iorga, Francisc Rkk6ezy al II-lea, tnuielorul con$- 

nafionale unguroti, $1 Rominii, In „An. Ac. Rom.", 

XXXIII; Diplomatarium italicum, I, p. 58, nota 2, an. 1743: 

,,a fine di formar l'istoria di questo regno e Valachia". 

4 Rev. 1st., VI, P. 350.

'86 1stoiia hivataanfitulai toillaneac 

Minn eta pe vremea lestitilor la Iasi ekviil 

Bettera si al acelui Gred Lazar° care Poate 

sa Ii venit din Venetia tau din ittosesitinile ei. _Constantin 

Mairrocordat era imuLdin cei mai ernditi Greei 

in liimea lkica a natiei sale. iiibitar de lectura, care 

spori cartile legate iii marochin raw Cu atmele. 

sale—posed din biblieteca risipita la bate vintiirile 

un volum din cc). mai frumoasa editie a lui &Akan — 

ale tatalui sau i refusa cu Indaratnicie sä le vinda regelui 

Franciei, Imparatului, Papeil, pana ce fu silit sä le 

amaneteze Englesului Barker, de la . care nu mai fit 

In stare,:—ajun-s de traia „farä o leteaie"„,neavind ce 

sä minince hraniau boierii" 2—,sa le recapete, ocrotiter 

al pictorului geneves Liotard, pe care-1 fact/ 

boier moldovean ras pe cap Si Cu barb/ 3, el statu 

de varba Cu acesti oaspeti, pe 0 vreme cind se gindia 

si la o istorie in latineste a terilor noastre 4 . Sa 

nu ft fast schimbarile rapezi ale Doinniilor, Ungurii 

fi adus nouä , latinilor, in forma lor religioasa 

internationala a catolicisinului, latinismul pe care,. 

in forma culturall - internatiOnala - a Renasterii 

aditsesera cindva. Polonii. Se pare el a fost chiar 

nil inceput de executare a acestui gind, caci Neculce 

varbeste de noua ooa1A de latina i arabef 5. „Mai soealit-au 

Maria Sa Constantin-Voda. pentru scoala de 

Invatatura de le-au mai Intarit sooalele cele elinesti 

1 V. memoriul mieu despre Francesul Flachat care a stat 

mult timp la Curtea lui, in An. Ac. Rom., pe 1926, p. 18 

urm. 

2 Atanasie Comnen Ipsilanti, in Hurmuzaki, XIV 2, p. 

1137; p. 1153, no. MCXLII; p. 1164 

3 V. Revista istoricei, VII, pp. 234-5. 

4 Neculce, p. 419. 

5 1st lit. rom , II, p. 498.

Noi lticerdri de invAtAmint apusean 87 

si eek slovenesti; asijdere au niai facut scoala de In- 

, 

vatatura latineste i arapeste". Acestea din urinal 

stipt influenta aoelui Patriarh de Antiohia, easpete al 

Principatelor, care a facut biserictita bucuresteana de 

lInga Senat E 

Dar, daca in aceasta privinta el nu-si putu Ingeplini 

dorinta,ii fu dat sä ajunga, ca Domn muntean, 

la o alta realisare, relulnd traditia, o bucata de vreme 

intrerupti, a relatiilor Cu Italia veneliana.Poate dtipä 

sfaturile tostului bursier brIncovenese care era noul 

director al scolii eline din Bucuresti, el trimese la 

Venetia, pentru studii de arta, ca supt Brincovean.u-- 

Del Chiaro vorbeste de un tInar Muntean care invatase 

acolo pictura, i frescele noastre din acest 

timp ea i cadrele sculptate ale usilor de biserica arata 

aeeasta influenta (Jar poate si pen- 

tru alte domenii, un Intreg grap de feciori de boieri. 

Genealogia Cantacuzinilor e foarte lamurita In- aceasta 

privinta: „Intru acea vreme domniA. Mihai Raeovita 

Voevod, carele mazilindu-se la anul 1744, iara 

a domnit Costandin Ma.vrocordat Voevod, cu a patra 

Domnie, la Valahia. Atunci a trimes el doisprezece 

feciori de boieri la Venetia, pentrzz inviikiturci; Intre 

can unul era naducanu Cantacuzino, cel nrai mic 

fin al Banului Matei. Acolo a sezut el trei ani, i, la 

al patralea an, plrind Matei Voevod (Ghica), ce era 

mazil la Constantinopol, pe Mavrocordat, trimis 

cu acesti cocond averea sa. la Venetia, a trimes' 

de i-au adus pe tot' Innapoi, i , la anul 1748, mutInd 

Poarta pe Mavrocordat Cu Dom.nia la Moldova, 

1 Iorga, Inscrip(ii din bisericile Romdniei, I, pp. 267-8, 

no. 621. 

2 Del Chiaro, Isloriä delle moderne rivoluzioni della 

Valachia, ed. mea, p. 150.

88 Istoria InvalAmIntului romAnesc 

s'a tins Cu dinsul i Raducanu, flu) lui Matei, la 

Moldova" 1. Altul din acesti studenti trebuie sa fie 

Gheorghe Socoteanu, ruda a lui Mihai Viteazul, fiul 

din mirenie al Vlb'diai Grigore de Rimnic, care inseamna 

la 1756, in dosul diplomei care-1 face Mare 

Clucer, acest eveniment in latineste,iscalind„Georgius 

Rimniceanus, Magnus Satrar" i adangind cä „idin vrista 

lui cea copilreascä i pa.nä acum a fost supus tot la 

InvIttur5." 2. Iladucanu, care fcu la 1750 o'petrecere 

In Con:stantinopol lIngsa Domnul sau, 1u pe domnita,. 

Ecaterina, fiica lui Ioan-Voda, fratele lui Constantin 

si lntrg astfel in aceastalaltA familie de oameni luminati 

cu 0 lumina care nu era numai aceia a Rasaritului 

. Legaturile lui Raducanu si ale fratilor lui, 

Pirvu i Mihai, cu Muscalii in calitatea lor de crestini, 

in 1769 si anii urmatori, insistenta lui Mihai, 

autorul -„genealogiei" ne,amului säu, in ce priveste 

once raporturi ale acestuia cu Occidentul trelmie 

puse de sigur i In legAturl Cu nest contact din Lt. 

nereta macar a unuia din trei. Sistiinta de italieneste 

a lui Ienachita Vb'carescu, istoric, gramatic si poet, 

ar putea foarte bine sä fi fost capatat prin participa- - 

rea la misiunea studenteasc5 la Venetia a feciorilor 

de boieri de pe la 1740. 

In acelasi limp Ittsa cind scoala apusean5 nu Se 

putea intruchipa In Principate, represintantii occideritalismurui 

venind gata formati din „Europa", RomInli 

neliberi ai Ardealului o capatau, dar tot prin 

acea I3isericg a Romei care cinnuia pe Iesuiii un.- 

guri ai lui Constantin-VodA Mavrocordat. 

1 Genealogia Cantacuzinilor, p. 120. 

2 G. I, Lahovary, In Convorbiri lit erare, XXII, p 253 si 

nrm.; Rev. ist., XII, p. 295. 

3 Genealogia Cantacuzinilor, p. 128.

Noi incercAd de invatAmInt apusean 89 

Ea invingea acolo in Ardeal un vechiu invata'mint 

calvinesc, inceput din a doua jumb'tate a secolului al 

XVI-lea i pe care-1 reluasera, in special la Fagaras, 

principii reformati din secolul urmator, Rdkbczestii. 

Avem stiri asupra co1ii facute pe acea 

vreme pentru „Valahii" „Craiului" 1. La 1624 fiii de 

iobagi can voiau sä devie predicatori sau invatatori 

calviiii erau admisi la scoli 2. coala de manastire putea 

sa. continue pe alAturea, in spiritul strict ortodox 

al traditiei: de acolo au iesit Vladicii veacului 

al XVII-lea, dint.re can macar doi avurä calitati cul- 

turale deosebite: tefa.n, eel care predica singura 

limb a literal% pentru toti Rominii, i Sava I3rancovici, 

al earth frate avu ambitia de a invia pentru 

dinsa libertatea neamului sirbesc. Ici si oolo urma.0 

dascalii de sat, ca acel Ianos fiul 1w Iaricu Gabor din 

Ticvaniul Mare (1704-1778), a cArui biografie a iost 

scrisl. In Secuime aceasta sooalä se constata doeunientar 

in Podeni, Oaia, Erneii Mari, in suburbiile 

Tirgului Murasului, Inca de la jumatatea veacului 3 

Dar elementele culturale mai distinse dintre Romini 

se pierdeap. intre Unguri, ca Iesuitii 011ia Andreas, 

Vasile Dobre, Stefan mire, Mihail Lestian, Gavril 

profesor la Viena, loan Kaszoni, Franciscan 

„F'aszmanyi ai Ardealului", si mai tarziu, poetul latin 

Antoniu Musa,, cel care scrie la 1744 poemul „Fences 

durorum Daciae Vaivodarum adversus barbaros 

expeditiones" 4. 

1 V. si mai sus. 

2 Notip in Progresul din OrAtie pe 1924. 

3 Traian Popa, Inceputul colii romeine$ti in vechiul 

Scaun al Murcifului, Tirgul-Muraisului 1927. 

4 0nisifor-Ghibu, Catolicismul unguresc in Transilvania 

4i politica religioasti a Statului romin, Cluj, 1924, p. 154,

- , 

00 Istoria InvAtAmintului romanetc 

Unirea cu Roma tifebuia sä alba consecinti in invatamIntul 

mutt timp retinut pe treapta. inceputurilor 

Nu se mai putea ca un Mitropolit ca Atanasie sa fie 

aproape fara nicio alta cultura decit oe gustase Ja 

calvinii din BA'grad, on unul ca loan Micu sa trebuiasca 

a fi trimis la sdoala ungureascal de liroba latina, 

de la Simbata-de-sus inainte de a-si primi efectiv 

Scaunul ca Vladica Inocentie, baron Klein. Catolicismul, 

cu sooala lui Ingrijita, in a ceasta limba a celei mai 

nobile traditii a Romlnilor, daduse acum, in Banat, 

un om ca Gheorghe uitul , traducator al ca.tehismului 

lui Canisius 2 , un altul, elev al scolilor din Cluj -; dar 

si al Golegiului de la Roma, avind insusirile de eruditie 

ale lui loan Giurgiu de Patac; Patachi, care fu 

linprovisat episcOp romanesc, ca sä nu vie unid din 

strainii ce se Imbulziau, ,dupa Atanasie. Un Sinai 

ceruse Inca. din Novembre 1728 seminariul. Crescut 

dupa node oerinti, in vremea dud „teologud" ieSuit t„ 

un strain cultivat, statea, pentru dogma, In coasta 

Vladicului, Inlocuitorul lui loan Inochentie, pribeag 

la Roma pentru clreptatea nearnului sau, Petru Pavel 

Aaron, alese pentru liberarea acelulasi neam talea 

Inceata, dar sigura, a scolii. In noua resedinta, daruita 

de Maria Teresa, a acestei episcopii ()data a Mitropolie 

— gonite din Alba-Iulia si din Fagaras in acest 

sat de complecta isolare, In care doar Rominii de la 

sine puteau aduoe lumina, el proceda cu o hotarire 

vitejeasca—aoest indaratnic ermit, complect despar- 

nota 3. V. §i Studii ;i doc., XIII, p. 235; N. Draganu, Mihail 

Haliciu (din „Daco-Romania", V), 1926, p. 102, nota 6. 

1 Avem Intaile Bucoavne: din Balgrad 1699, din Cluj 

(0 in litere lafine), 1744 §i cea din 1777. V. Bianu §i Hodo, 

o. c., II, pp. 79, 219. 

2 1st. lit. rout., II, p. , 80, nota 1.

. Noi incnicari de InvatAinInt aputeaa_ ' 

Vit de gripe lumii -- la Intembiarea 4do1ilor. A §colii 

trsericii €.ale 0 a $colii firopriei Salt pietAti. 

Erati oameni earl sä poata Incepe aceaSta opera. 

PittIntel Inaintea bursierilor hri Vod.a la Venetia 

ftlseOra butateri ai Vladicai ardeltaii la Roma. Pe 

chid un Glieroitte Cotorea trebuise a se inultami 

cu §coala tie la Shnbata Mare' §i Atariasie Rednic, 

Maraniura§damil, se opri.la Colegiul din Viena al 

Iesttitului Pazmailyi,pecind un isaia din Sinicel InVAtase 

la chiev 0 nu §tiu uncle Mi. Stefan Neagoe 2, trei 

shidenti, dintre ca1ugara0i ardeleni, calcara painintul 

sacru al Romei: linga Petru Aaron insti0, Grigore 

Major, care, ca i Rediric, ,va ajunge episcop, 

Silvestri' Caliani 3 . 

Maria Teresa, „maica" Romlnilor din Monarhiei 

purta o grija deosebita acestei fundatiuni necesare. 

Pe,ste co1i1e primare, de ob0e 4, se admise un‘ Intreg 

mare edificiu scolar,In care peste §colile „triviale" 

ale preotifor se ridiea Seminariul. Iii inanastirea care secladi 

de la 1741 la 1747 se predati, de la 1754, pe. 

lInga ledtiile de „cetanie; cintare §i scrisoare", „proCetinditse 

i tiltuindu-se", cursuri mai hialte In. lathieste 

i cbiar in ungureste. Limba latina'birut insai 

ea §i spiritul roman. Prof esorii formati la Roma, 

1 1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, II, p. 193. In general, 

Bunea, Episcopii Petri' Pavel Aaron Dionisiu Novacovici, 

Blaj, 1902. 

2 1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, II, p. 163. 

3 Bunea, o. c., pp. 4, 34, §i insemnarile lui Sincaf; 

1st. lit. rom., II, 11. cc, Cf. N. Brinzeu, .5coalele din Blab 

Sibiiu, 1898. 

4 V. Silviu Dragomir, 'stork' desrobirii religioase a Rominilor 

din Ardeal, I, Sibiiu, 1920, p. 59. Un „pedagog 

la Zlatna, 1759, ibid., p. 193.

92 Istoria invaginintului romSoesc 

- 

ca i cei veniti de la Seminariul vienes al Sfintei 

Varvara — cu noua bm-sieri ardeleni, cu vase din 

.Oradea-Mare, unde era deocarnd.ata un vicaria.t unit—, 

ridie.ara a-treia. vcoala, Seminaiiul eel mare, la 

rangul unei adevarate Ar,adeitii de studii teologicel. 

La profesorii clerici, intre earl vi alt „Roman", Filoteiu 

Lulo, se adaugirA laid , un Vulcan, uii l3oier, 

un Joan Neagoe, uii Nicolae Ludovi. Aceasta insa 

pe vremea dud la 1766 §i in pArtile libere den din- 

coace de munti incepe noua activitate europeana", 

larg organisata, a vcolilor. . 

Ortodocvii nu puteau apuca aceleavi drumuri. Totuvi, 

inainte ca un Mihai Popovici, preot banatean, 

puce calea la Petersburg pentru a-i adrnira minunele 

2, fiul preotuliii . bra.sovean Eusta.tie Gridovici, 

Dimitrie Eustatieviei, se forina la Ruvi, vi Sava 

Popovici din Ravinari care facea sä i se tra.duca din 

rusevte i „Povestea navalirii vi a ineunjurarii a marii 

bAtalii a marelui cneaz D. Ioanovici", punea.ace,st II- 

tlu una din cartile bibliotecii lui: „Gheogra.fia ee 

s'au talmA.cit pre limba runianease.A de pe cea mos- 

. chiciascA, cc s'au tip ant In Sfintul-Peterburg, Intru 

imparateasca Academie a invatahtrilor, la anii de la 

Hristos 1759" 3 . 

1 1st. lit. rom., III (deocamdata, Bunea, o. c., p. 277 si 

urm., si 1st. lit. rom. in sec. al XVIII -lea, II, p. 162). 

2- V Calatoriile lui Mihai Popovici, Arad, 1901 (din Trihuna 

Poporului). 

3 Rev. Isl., I, p. 19. Mstd e din 1785: „Si am scris eu, 

popa Savva Popovici de la Rasinari, Martie, an. 1785".

VI. 

Noua *coala efiropeanii. 

Insasi introducerea actului de fundatie din 1766, al 

lui Grigore Alexandru-Voda Ghica, preoedat prin ho- . 

tarlre,a din 6 Iunie 1765, care dadea scold grecesti venitul 

celei rlisparute din Athos si bairn mucarerului 

preotesc e de o mare inaltime de vederi. E vorba. 

de „prieina starii (*lei ltuminoase i vestite a nearnului 

nostru Cu sta.rea aceasta ce sä aflä acum, 

Intru atita ticalosita stare si vrednica de lacrimi 

neInvgAturii", ceia ce e dureros mai ales In ce 

priveste „pe cinul preotesc, carii sä cade sä fie sarea 

crestinilor, povatuirea credinciosilor, sfesnicul 

pra.voslavnicilor, Inclt sä n'aiba deosebire preotul 

si mat In scurt partea bisericeasca de cea mireneasck 

norodul pra.voslavnicilor sä fie Insetosat de izvoarele 

cele dumnezeesti a Invb.taturilor Domnului nostru 

Iisus Hristos". Face deci o „Academie Invataturilor 

si a epistimillor" -- a stiintilor—, asezind-o, 

„spre Inmultirea da.scalilor ca uoenicilor", chiar 

„IWO. Mitropolie, intr'o zidire anume" 2; adaugindu-i 

1 Uricar.iul, VII, p. 47 §i urm. 

2 0 vinkare de loc pentru aceasta In 1767: „fiind trebuttor 

scoalelor ce s'au facut acum"; Urechia, 1. c, p. 33 

nota 2. .

94 Istoria invgamintului romanesc 

o biserica a ei, a IntImpinrii Domnului. Prin 

Tinuturi vor Ii apoi pretutindeni scoli elementare, 

pentru mireni i fiii de preoti. Usurind de darea 

catre Vistierie pe preoti i ierodiaconi, can dadeau 

si la dajdea preotilor, el face dinteinsii ajutatorii 

sistemului sau seolar: la Sf. Gheorghe si la Sf. Dumitru 

ei vor da cite doi lei noi fiecare. Se vor scuti 

ehiar cu totul de plata la Vistierie „cei ce vor vrea 

de acum inainte ea sä se invredniceased preotiei, de 

se vor arata iscusiti si vredniei spre proeopseala 

invatatura", ba chiar I preotii actuali, „de se vor arata 

cu proeopseala si la stare buna a invataturii". 

Pentru unii i pentru altii, „ca sä se sileasca i sä se 

chinuiasca spre iscusenie i procopseala invataturii". 

Dascalii sint tot ca pe vremea lui Nicolae Mavrocordat 

: „dasealul eel d'intiiu elinesc", — a carui 

leafä va Ii crescuth 4-, „dar i cu un „ipodascal elinese"; 

apoi „dascalul ee invata carte greceasca bisericeasca"; 

dar se suprima dascalul slavonesc, i , pe 

Hugh' eel moldovenesc, avem unzzl de latirzefte. Le 

filesint, in aeeiasi ordine, urniatoarele: 600, 240, 

180, 120 si 240 de lei. Mai este la Academia din 

Iasi un „vivliotecar", un psalt, un predicator sau 

„ierochirica" grecesc, plus un simplu „ierochirica" 

pentru romaneste, avind ea lefi 120, 250, 300 si 

180 de lei. In Tinuturi vor fi scali i elinesti i grecesti 

la Galati, i anume la mana'stirea MavrOmolu 2 , 

la Botosani, iar seoli numai „moldovenesti" la cele 

trei episcopii si la doudzeci i trei de Tinuturi—la- 

-sul avind doua--; plata va fi de 250 de lei la Galati, 

de 12 la. Botosani, de 80 de lei la scolile episcopale, 

1 Urechia, 1. c , p. 34. 

2 Uricariul, I, p 271 §i urm.

Noua scoala europeatil 95 

de 60 la cek din restul Tinuturilor. La Academia din 

Iasi, se atribuie 375 de lei anual pentru 1000 de car6. 

cu lemne si se creiaza burse pentru „20 de ucenici 

strAini i sarazi, pentru mincarea lor, hirtie i eer- 

.neala". Prisosul eventual al veniturilor se va intrebuinta 

„la carti si la organe matematice"— oeia ee 

inseamnä instrumente stiintifice— „si la celelalte trebuincioase 

ale Academiei". 

Epitropii, can se reinoiesc prin ei Inii, cu aprobarea 

dornneasca, vor fi pentru Academie Mitropolitul, 

Vistierul si un mimar de boieri alesi "si aratati 

anume: Ionita Cantacuzino sau Canta, cronicarul, 

Iordachi Hrisoscoleu, ruda cu Mavrocordatii, si el - 

Vistier, Manolachi Bogdan, coboritor dupg. femei din 

Cantemiresti,si patru negustori, intitu1ai, dupä obiceiul 

turcesc: „basa": Costa Avram, Costa Papafil, 

Sandul Panaioti si Constantin Panaioti. Negustorii 

din Galati, cu pircalabul, i cei din Botosani, vor epitropisi 

In bloc scolile de acolo. Nu se arata nimic 

asupra patronarii scolilor tinutale, oele ale dieceselor 

trebuin sä fie ingrijite de , episcopi. 

Se adaugg. la Iasi si o bibliotea. si se pastreazg. o 

Expositio patrum graecorum in psalmos din 1646 

aruita de Ddmn ,pentru folosinta filologilor si a 

iubitorilor de invalg.turg." 1 . 

Organisarea swim% trebuia sg. Intre in vigbare de 

Sfintul Gheorghe al anului 1766 2 . 

De alifel Grigore Alexan.dru Ghica-Voda, Ii crestea 

eopiii, Dimitrie, Alecu i Scarlat, cu dascalii Ienachi 

(loan din Phurnele Agraphei, care li cledica la 1777 o 

1 Iorga, in „An. Ac. Rom.", XXXVIII, p. 802. 

2 Hurmuzaki, XIV 2, p. 1184, nota (traducerea in ills. 

Ort., XV, p. 785 i urm.).

96 Istoria invatAmintului romanesc 

Ortografie greceasca) i Teodor, autor de gramatica, 

ea si cu Francesul. „Mel Snitior" 1. 

E i vremea dud se afia la Roma, ca bursier 

de sigur, acel Moldovean Amfilohie, acum episcop 

de Hotin, care insemna In italieneste limba 

pe care ar Ii invatat-o Inca din 1762—, pe un E- 

pistolariu al lui , Nardi, momentul petrecerii hil in 

cetate : 1772 2 . aduna el cartile dupa care si-a 

traclus daca nu Grarnatica theologhiceascci, manual 

destinat . unor scoli care n'au lua.t fiinta, carte 

luata din ruseste Gheografia moldoveneascci 

Aritrnetica, tiparita abia in 1795, pentru o noud 

scoala a Moldovei. El va dese,rie in „Gheografie" 

cetatea. de cloud on milenara Cu „zidurile cele man i a 

Bisericii",- „palaturile", „apele cele adusa pe tevi -de 

plumb", „multimea cismelilor celor cu frunaos mes- 

tesu.g facute, care arunca' in sus de 2 si 3 stinjini", 

mimmea Sf. Petru 3 . Neapolul Ii pare „ca. este iarrna- 

roc, si pe la intratul i pe la esitul din cetate". 

„Cetatea este pusa intr'un loc frumos, di-asupra unii 

culmusoare de dial, pc lInga. Marea, care face o 

frumusete de a sá privi, mai mult decit 

cele frumoase,. cum si uliile cele largi i frumoase 

pardosite, mai virtos in ulita mare, cu o-piatra netida 

frumoasa i v1rtoasa, rigluita, pen.tru ca sä nu 

lanece" 4 . El va Ii atras -la Bari de faima moastelor 

1 Iorga, Documente si cercetciri asupra istoriei finandiare 

economice (din „Economia nationalA"), Bucure§ti, 1900, 

pp. 53,55; Douii biblioteci de mcindstiri, Ghighiu si Arges, 

13uctire§ti 1904, pp. 12-4. 

2 Iorga, in Ac. Rom.", XXXVIII, p. 802. V. §i ibid., 

p. 803. 

3 Ibid., p. 806. , 

4 Ibid., p. 807. ----

"gotta. *eta.% europeana 97 

Sf. Nicolae, pe care nu le recunoaste: „Eu am lost, 

dar n'am vazut fard &ell o plated in morrnInt i apa 

ee izvoraste din Mama" 

Socotind scoala aceasta, care avu profesori i pe Evghenie 

viitor Mitropolit in Rusia 2, a reformatorului 

drumurilor, a aducatorului de ape si 

incepaterului in domeniul „manufacturilor" indigene, 

Ca un adevarat „Museu" al literilor, Patriarhul 

de Constantinopol, Sarnuil, Ii dadu binecuvintarea In 

Decembre al aceluiasi an 3 . 

Astfel se facu asezamintul cu care s'a mindrit luminatul 

om de isprava. „Acest Doran", scrie lenachi 

Kodlnicianu, „au cumparat i un loc mare ling 

'Mitropolie, si au pus de 1-au Ingraclit, si au facut 

case man i frunaoase, orincluind i trei dascali, 

cu build leafa, de Invata elineste i chinogre,ceasca 

vulgara) i moldoyen.easc.a, rainlindn-i mare pomenire 

4". far Ionita Cant,a-I presinta ca pe an „om 

foarte intilept i Invatat, i , iubind ca si a1ii sä se 

indestuleze invatatura, au facut ndnu.nate scoale 

aproape de Sf. Mitropolie In Iasi; intru care sä se 

Invite multe feluri de Invataturi i multe limbi: adus-au 

i dascali foarte invatat4 facut-au i orinduieli 

dascal ilor ucenicilor, ca stie fiescare 

leafa i rinduiala tor 5". 

1 Ibid. La intors poate sa ft mers si la Smirna; ibid., 

nota 4 

2 Testamentul sau, din April 1805, rnenionIn i un 

dar de la Alexamlru Joan Mavrocordat; in Rev. 1st., VI, 

p. 12. 

3 Hurmuzaki, XIV 2, p 1184 si urm., no. WICLXXVII (cf. 

Urechia, 1. c., pp. 56-8). 

4 Letopisite, III, p. 252. 

5 Ibid., p. 192. -- Joan Cantacuzino, fiul lui Iordachi 

7

98 , Istoria invatamiatului roinanesc 

Dar indata." izbucni razboiul: bieii boieri se risiplea, 

si in zadar incerea un Constantin-Voda MaNTTOoordat, 

-mai sarac ca oricind, sa-i aduca.' inapoi cu 

un „bre, o sä và omoare" *collie nu putura dainui. 

Ele f.cura. loc -administratiilor i , in cutare I-6c, 

preotii refusal' plata, obiectind ca fiii lor n'au mai 

niciun fobs de la dascalii .greci 2. 

Trebuie sä se admita insa existenta scolilor la 1771 3, 

cincl interventia Mitropolitului hotari pe comandantuI 

rusese Ilumientov sä evacueze cladirea Academiei, 

de uncle, cu toate cä „sint case boieresti deserte 

destule", pleca greu Divanul Cnejiei Moldovei. 

In fruntea Academie' din Iasi, dupa marele Evghenie 

I3itlgaris, traducatorul - lui Voltaire,. facut arhiCpiseop 

de Poltava, statea Inca un om de inalta 

invatattu-a, Nichifor Theotokis -el insusi, Cortiot, fOrmat 

la Padova si Leipzig.' 

In. 1771 a.vem, in adevar, la Iasi, traducerea- de" Toma 

(Cara) 'al doilea Logofat a cartil lui Samna rabinul 

contra EvreAilor; presintata de Nichifor Theotokis; 

„dascal prea-numit in limba e1ineascr 4. El, care 

alcatuia tot aici la _ 1774 Geografia lui pentru elevi, 

intre care era a.cel care i za prins chipul, Scarla.t 

Sturza, viitor student la Lipsca si la 1812 guvernator 

al 13asarabiei, a mai ,la'sat predid pline $i de 

— 

Alarele -Logofai, a lost „Indemnatoriu" la lucrarile lui- 

Teotochi. V. i memoriul num.' despre socotelile lui pe 

1776, in „An. Ac. Rom.", pe 1927. 

1 Hnrinuzaki, XIV 2, p. 1204, no. MCXCIX;-p. 1205, p. 

MCCI. 

_ 2 Urechia, 1. c , p. 34, nota 3. 

V. si Hurmuzaki, XIV 2, p: 1184, nob (traducere in Ms. 

OH., XV, p. 785 si urm.). 

4 V. Etexxsta Tenripacpicx; ipmvccrOiwecc &IV) TO 5 ipXGantax6too ftiN

- 

- Noua scoala europeana 99 

Ilivataturi pentru copii, pe Hugh: un '-tratat tiparit 

la .Ha11ej tradus si in romaneste contra lui De Camillis, 

propagandistul Unirii la hotarul apusean. al 

Ardearului, carte in care se eiteaza i Ilenriatia 

lui Voltaire 1 . , Era - pe atunci pentru romaneste 

un - dascal, arhimandritul Macarie, care stia sa 

faca Versuri „adonicesti" bune, in romaneste pentru 

ocrotitortil sau Vistierul loan Cantacuzino Deleanul 

i versuri „a1emanicesti7 pentru Imparateasa 

Ecaterina, „Incoronata, augusta i imperatrita a - 

loath' -Rusia. i a Vutgaro-Serbo-Moldovlah-Ungrovlahikr 

stapinitoare". Acel care einta „Datia" pare sa 

lie un Ardelean format la scolile apusene. Gramatica 

vertind (WO cea, ardeleneasca, de la Brasov, a 

Jui Dimitrie Eustatievici, format in Rusia, la Chiev, 

s'a tiparit pe aceasta vreme, de si n'o cunoastem deeit 

printr'un manuscript 

In timpul ra2bolu1ui, Mitropolitul, _cm de tara, 

poate thai mult decit dixtsul - episcopul de Roman, 

Leon Gheuca, - om cu apleari apusene, care facu sä 

i se ereasca nepotii de catre un calugar ,sirb purtat 

pin Germania., viitorul re,formator al literaturii i culturil 

tara sa,Dosofteiu Obreclovici, voirasa schim- 

be intru citva caraeterul acestei co1i. Rini a se 

cfindi -la inlcitrirarea ambit eline, care era orgarrul cal-. 

Jur* superioare in Orient; ei voirii_-- e _evident- 

reduai rolul. Feldmaresalul rus trebui sä intervie 

pentru ea sä apere dascalilor greci, aratind ea 

alte Academii — In Rusia lui — au aceasta limba 

"A-,:p%xavioul New/Topa° TOCI OSOT6X,00. Cf. Anuariul Graficei 

C.raiova pe 1927, la p. 32, §i Rev. 1st., VII, pp. 67-70. 

1 Rev. W.,- 1. c. 

2 UreChi a, 1. c., p. 34, nota 4. .

100 istoria invAtAthIttu1ui romAuesc 

In cinste si ca.' in greceste slut scrise cele rnai multe 

din cdrtile de Intrebuintat 1 . - 

Dupd. pace, prin actul de la 15 Novembre 1775 , 

se dadea Domnului si Mitropolitului dreptul de a 

alege pe „cel d'intdiu povdtuitor si clidascal al filosofestilor 

matimi la Academia Moldover,cu sarcina 

de all numi el ajutdtorii. Cu drepturi marl, el va. 

clispune de program, de scoald si va putea da in judecata 

pe epitropi, dacdflu servesc veniturile. Ca sä se 

atraga ucenidi, li se dadea absolVentilor un rang indatd 

dupd boieri,i 'mum' preotii cudiplomd vor fi scutiti de 

Mr. Niciun dregalor iu va putea capdta situatie fth-d. 

a fi trecut dii examen public. Scoala slavond de la 

Sf. Nicola.e eIa reorganisatd, cu un dascd1 de cetit 

scris side catehism,Gheorghe Evloghie, lost izbask 

si un psalt, ispravnicul de aprozi Gheorghe, pe 

lingd „vdtaful" necesar. Epitropi rued nu.miti prietenig 

scolilor, Ionitd Canta, nepotul de, sora al Dom- 

Grigore Ghica, acelasi . Manolachi Bogdan din 

prima un Matei Canta.cu.ziho din Tara-Ro- 

tadneautcli, flu! hit RAchicanu cel ctt. Invatatul la 

Venetia, nu Coatis Scarlat Sturdza, abia Intors din" 

Germania, tindrul al doilea Logoldt Hie Catargiu 

doi din negustorii de la crearea Acaklemiei 

Basa Costa Papafil i Basa Coste Avram 2 . Dar 

basele pragmatioe erau tot, cele vechi si poate c e 

chiar afirmatia lui Sulzer cd. se dddeau ceva 

de latineste de un profesor privat, Siberianul KO- 

nig, care ajunse consul al Prusiei 3 . 

1 Urechia, /. c., p. 35. 

2 Uricariul, I, pp. 74-9; cf. ibid., VII, pp. 52-4. V. §i 

1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea,. II, pp. 24-5. 

3 Sulzer, Gesch. des transalpinischen Daziens, III, p. 10_

, Noua §coaig europeang 101 - 

S'ar pArea ca Koala redeschisA -dupg. pacea din 

Chiuciut Cainargi 1 readucerea lui Grigore Ghica 

in Scaun n'avu ucenici pentru filosofie si materna- 

1icA, aceste cursuri fiind urnia.te de „strAini", de 

ca ea porni deci nurnai in proportii mai 

moderate. Dar socotelile pe 1776 ale hd IonitA Canta 

ryonicarul ni arata grupul de copii de boieri can urineaza 

acolo, ca intend. 

Ei sint pomeniti in 1777 2 : „Lui Gavril Golge, ficior, 

ce face bucate coconilor de hoer ot scoala, leaf a lui 

_pe 2 luni, cite 5 lei pe lung., incepindu-se anu. din 

Ohen. 1, 1777, Ghe,n. 13. La Gavril cficeor pentru . 

rheltuiala mincAri cuconilor de boeri ce InvatA - la 

.scoala ; 1777, Ghen. 11... Un car cc s'a luat impramut 

de eoa1 i sg. se -dea inapoi... Pe o gramaticg. 

latineasca cuconului Costachi, Mai 14... Pentru 

hirt.ie cuconulai Matei Costachi... 36 1. din 162,90 

pentry ,cheltuiala ficeorilor de boeari, cgrti, bez cc 

s'au cheltuit a dums. 50 mincare coplilor pe 4 luni, 

Dech., Fevr. Mart. 20 leafa Jul . Gavril Golg.e 

pe 4 lutd... 129,90 pc cArti.” Sc cumpArg. pentru 

1 Arhiva istoricci, I, p. 231; Urechia, /. c., p. 35. 

2 V. §i: „10 lei la Gavril Gone ficeor pentru cheltuiala 

cuconilor de boieri ot scoala pe Mart", „10 lei cheltuiala 

cuconilor ot scoala pentru mincare, In mina lui Gavril 

GolAe, fic,eor". „In trebuinta scoalei in mina lui Gavril 

„Leafa lui Gavril Golae ce face bucate la scoala..., 

mincare cuconilor de boeri, ot sward... Cheltuiala cuconilor 

ot scoala pe Mart", „10 lei cheltuiala cuconilor 

scoala pentru mincare, in mina lui Gavril Golae ficeor..., 

2 1. de cheltuiala cucontilui Matei i lui Vasilachi a liii 

Crigoras Costachi Clucer (viitorul Mitropo lit Veniamin), 

_Av. 12. Ce au dat copii lui Negel in mina dumisale 

Vel Log. din 5 lei ce dedese la ficeori lui TO -derica Vor. 

pentru o gramaticA".

102 lstoria ItIvatatainttatli ronlanesc 

ei i „cM-ti frantezesti", hirtie, „hirtie tricapel". Pe 

linga „thelittiala cuvnii" li se ieau, decii sicarti.Cetimi - 

fe scan cnmparat prin mina 

„1 t., 90, i Esop grecesc e 

lui Costandin Virnav, 4 tomuri Chiclopedie, tij cu 

Costanclin Virnav pentru cuconasi durnisale Pahain._ 

Grigoras Cestachi, 1779 Mart. 7... Pentru o gramatica 

letimasea cuconului Matei, a- Clueer. Grigoras. 

Costachi 7 Mai 14". 

De' altfel, Ia. 1773 un Teofan dascal 'era la Cantacuzinii 

din Moldova l; un dascal mergea la vinat en 

_ 

Tara-Romaneasca a fost guvernata si ea de ace- 

Grigore Alexandru Ghie,a iubitorul de invatatura. 

3. Dar n'avrern nicio alta dovada c , Ante° cirmuire 

de un'an de zile (1768-9), el ar fi avut vreme 

sit 'organiseze invatamintul, si acolo, de sigur, ILL 

deca.denta„ dupa aceleasi norme stiintifice 

latine, ca.- la Iasi, decit semnalarea denrnia§ul sail, ca.. 

totusi erau in capitaln'munteanä T dAseal de gTamatio 

i altul de stiinti. 

In Bucuresti opera aceasta vrednica. de Iauda tre- 

- 

bui s'o Meal deci noul Doinnozlupa incheiarea pacii de 

la Chiiiciuc-Cainargi, 41exandru Isi1an1i , orincluitorul 

manastirilor ca si nal breslelor, alcatuitorul mad 

cod de o dibace sintesa, creatorurunei noi ordini 

adminiStrative, cla'ditorul resedintei de la Mihai-Voda 

in locurcelei strieate de Rusi, intemeietorul-fabricei 

1 Studii $i doc., VII, p. 225, no. 70. 

2 Socotelile lui Ionit6 Cantacuzino.- 

3 El pare a fi trimes la Invalatura medicinei pe ,,Tracur" 

Polihronie Dimitriu, care-i dedic6. o carte rel;gioasa", 

tipArita la Lipsca in 1775; Rev. 1st , V, p. 69. 

4 Hurmuzalii, XIV 3 , p. 1272, -

Noua scoa14 europeana - 103 

de postav muntene, dupa. modelul celei a lui Ghic,a, 

al canalului Ipsilanti ajutatorul saracilor i, etim 

Vorn vedea, doritorul de a atrage in jurul lul, pentru 

alte scoli, al carturarilor straini 2 . 

Gondica oficiala , a pastrat intrebarea Pe care Inca 

inainte de a intra in Ga.pitala lui i noul Donn" o adre- - 

seaza Mitropolitului si care se pastreaza in COndica 

oficiala: „PreaSfintia Ta parinte Mitropolite. Vrand 

Domnia Mea a ,iredea scoala elineasca la starea cea 

mat buna care peate a fi, en dascali buni i cu ueenici 

multi can prin si1ina dascalilor sa se procopseasca, 

atit feciorii de boleti cat i altii de mat jos, 

iata r5nduim pe Preasfintia Ta sä cercetezi 'ee 

randuieli avea seoala elineasc5, adeed: cati dascali 

era, Cali ueenici avea, ce,matemate le paradosia, cate 

clase, cate leaf F avea dascalii si de under an -Lune-1i se 

da. Asemenea i pentru seoala sloveneasc0; c5ti dascali 

era, pin.N , la. CAI ucenici avea, ce invatb'tura 

da i leafa dascMilor de unde i eate eat li se dá. -- 

Dupa aceasta sà fact Preasfintia. Ta eereetare dii 

starea dii acum, la ce randuiala sa afhii, atat elineasca, 

ept i sloveneasca, cati dascali sant, si da "sant buni, 

invatati, i sa silesc spre pro copseala ucenicilor, 

ucenici au, si ee invatatmi le paradosesc anume, 

cum am zis mai sus, cate chid leafb' dascalilor, 

de unde anume de au oale, -la ce locuri anume. 

Da toate - cercetand Preasfintia Ta, cu .a.nafera sa 

instiintezi Domniei Meale g”. Raspunsul, din nenorocire, 

s'a pierdut. 

Iorga, in „An. Ac. Rom.", XXX, p. 926. 

2 Si el inta"re§te dania Pentru Sun 15; Hurmuzaki, 

XIV 2, p. 1223, no. MCCXXIII. Si el face danii, in soma' 

de 1.800 de lei pe an, marii qcoli din Constantinopol 

p. 1222, no. NICCXXXVII -1). 

3 Arch. Statului, secpa istorica \(Stat), no. 51; 1JrechiA,1

104 Istoria IrnratAmtntulai romgnesc 

Indata lucrul de reconstractie , inoepe. Gindindu-se 

0 la sooala de greceste i ardbeste de la Ierusalim, 

„ca sa vedem sporind i izbutind invatatura, nu numai 

aicea, uncle Dumnezeu nisa daruit a.ceastd obladuire, 

ci si la and parte care are trebuintg." (i se dan 

300 de taleri pe an), creind la biseric.a Obedeanu 

mova, un ie era spital, i o c ie preoti, 

a 

fiiaEëtatva finec—e—s 'awe e de 

-M- Moldova,. Con- 

. 

stantin Mavrocordat chemase pe preoti numai pen r 

tru cursuri de pregatire--, Ipsilanti .a9eaza pe base 

mai solide, prin aqui din 13 August 1775, scoala de 

slavoneste, de la Sf. Gheorghe, tirmat5 si de stritini, 

unde profesau atunci un Constantin si un Dragomit 

In epitropia obsteasca., de patru boieri man, patru 

din s a doua i patru din a treia cu un birou 

de sapte 1ogofei , creata la 10 Decembre, pentru „podurile" 

I3ucuresti1or, pentru bresle si mile, inqvatorul 

prevede i grija de a se cladi din non, dup4, un 

plan ces i se va drata, pentru a incepe imediat 

localul de scoala de la Sfintul Sava 2. Se , anunta 

in acest document chiar hrisovul cet mare de reforma 

a in vatamintului. 

coala bucuresteana, creata. la Ianuar 1776, intlirita 

de Patriarhul de Constantinopol in MaR7 1'—ic-iluiasi 

an si asezataacolo, la Sf. Sava, „cii trapezariesi 

bucatarie i pitarie", cladirile fibid gata abia. la 1779, 

se gAsia si mai sus decit creatiunea ghiculeascA din 

/. c, p. 36. Cf. Nedioglu, /. c., p. 15. V. nostru.— 

Un Joan dascal rornatiesc in Cernavoda, uncle se putea 

invata i ase ani de zile, Ureehia, /. c., p..40. 

' 1 Archivele Statului, Condica domneascA, III,,fol. 11-3; 

resumat in Nedioglu, /. c,, p 16. - 

2 Urechia, /. c., p 38.

Noua scoada europeana 105 

Iasi. Planul era sa se faca' o dstfel de institutle inclt 

„cei cc se vor invrednici de a.pele ei sà nu mai 

fie siliti a cauta setosi alt izvor". Da.ca, pentrtt Tinuturi, 

cele din Craiova Si Buzau tineau locid scolilor 

moldovenesti din Galati si Botosa.nl, tlaca jtidetele 

mun.tene avura fiecare sooala lor romaneasca 

dai si slavona—, la Bucuresti materiile fura mai multe, 

de tin caracter mai occidental si mai limit, si mai 

multe silimbile de predare. Se pfesintau in limbile lafind, 

francesei, i italianei, pe linga gramatica, ramasa 

la laasa, aritrnetica, geometria si astronomia, 

geologia, istorial. eel tie fisica. sh faca lee- 

-tine greceste, urmind pe Aristotele pe 

far cei de matematici, de nu se vor intimpla 

a stapini cum se ca.de limba greceasca, sä predea 

si In limba latina, on francesa, i italian , in care 

adeca se vor g5si mai ,tan i 2 " 

Programul se enunta aic.i cu_de-ama.nuntul. Trei 

mai numai s p-amatica (greceased), ispravind cu notiuni 

de limba latina. Inca trei ani, studii din autorii 

greci i latini. De acolo vine ca un fel de Universitate. 

„Alti trei ani sä se ocupe de dimineata cu poetica 

retorica, cu exercitii elinesti i latiuesti i cu studiul 

eticei lui Aristotele; iar dup5 prinz s. limba 

italiand i francesa." Astfel pregatiti ,enciclopedic", 

elevii vor trece la ftiin(i. mai intaiu, n toti cei 

trei ani sa fie invatati de dimineat5' aritmetic i geometrie, 

iar dupa prinz liniile generale ale istoriei, 

cu geografia istoricei, n oricare din zisele limbi; jar 

dupa ace,ia dimineata sà asculte filosofia lui Aristotele, 

iar dupà prinz astronomia." Acuma, terminind 

1 Hunnuzaki, XIV 1, p. 1232, no. MCCXXXVII. 

2 Mid.) p. 1272.

106 Isioria invgtdiniatului roingnesc 

tot airsul, ei pot alege intre o cariera mireanti san 

una bisericeasca 1 . 

Iubitorii de teologie pot trece insg. la Mitropolie, 

uncle vor afla „un ,dascal al sfirttei teologii, pretuit 

pentru .evlavie si dreptatoa dogrnelor 2", un altul 

de musica'. 

Actul pregatitor al marii reforme, din 15 Februar 

1775, fixeazg. numkrul de nouA al profesorilor, 

de saptezeci cinci al bursierilor si se (viva " 

§i de scoala slavond, a dascalului Constantin si a 

„ipodidascalului" san, „trebuincioasg. i accia pentru 

eetirea hrisoavelor vechi donanesti care s'au suds In - 

acea limbd", stabilindu-se i wide vor Ii colite judetene 

4 ., - 

Erau deci noire/ dascali de toti, Muse pentru nu mat 

putin de faptegfei i and de scolari, cu casa si 

masa si ballad de unifornad, 'odatg. pe an, si altil , 

avind be sta.t hi chiliile refacute,. pe ling, das- 

cdlii tor, chiar la mash' 5 Fiecare clash' ayea 

un „pedagog, orn sever si demn", fiecare „ea.sa" 

un supraveghetor. se prevedea.c.A. devil scattier de 

Tinuturi von putea treee pentru stuctii superioare 

la_ Bueurefti: „in care tinerii ce or veni de dragtil 

invAtaturii, fiind instruiti in stiintile de gramatica 

poetied, sk alba, daca vreau, a veni la aceastd 

scoald superioard din Bucuresti si a ince acalo prin 

toate invataturile 6 ", 

Ibid., p 1274 . 

E cunoscutul Alexle Ordog, de pregatire occidental despre 

care vezi Ist lit. tom., II, p. 581. 

liturtntizaki, XIV', p. 1275. 

4 IOrga, 1st. lit. torn. in sec. al XVIII -lea, II, pp: 23 -4. 

5 Ilurentizaki, XIV', pp. 1232-3, no. MCCXXXIX. 

6 Ibid.

Noua *coati europeanA tOT 

PrejudecAtile trecutului se pastrau lush' mai mutt 

decit Ia cei do! Ghiculesti, cari, dupit eft se pare, 

deschideau oricarui coil coli1e Ior, in co priveste 

extractiunea scolarilor. Aici se spune ea' acesti copii_ 

can trebuiau sa n'aiba nici mai mult nici mai putin 

sapte ani cei mai In vriSta, „mai moi si mai . 

Inceti", hind in stare „sa slabeasca rivna celor1a1ti" 7, 

,,sä fie nobili, adeca Iii ai looierilor ce se afla in 

lipsa, ori ai urmasilor de boieri cc se zie 

on si straini saraci. $i nu terani" auzim aici ace- 

lasi lucru ca in Franta aceluiasi secol, Cu despartirile 

intre clase cu meniri deosebitel—,earora ii s'au dat 

lucrzzl pcimintului $i pcistoria,- si li se cuvine grifa` 

de acel lucru at pdmintului si de acea crestere it 

vitelor". Fiji char ai izegustorilor nu pot merge mai 

fleparte decit gramatica: „lar copiii negustorilor 

mesterilor, dual vre mai din ei o doresc, fund instruiti 

numai la granzatic.k sa" se scoatei apoi din scoalci 

si set mearga fiecare la rzzestesugzzrl, pe care le owalege 

pàrinii lop, atizzd la puterea lor trupeascd1-". 

Bursierii cei cu cinci clase, cite cinsprezece in 

fiecare, au alt program: trei ani , de gramatica, trei 

ani de elina* ,si latinA, tret de gramatica, poetica 

retorica, „cu exercitii", de brute francesA si de limb. 

italiana de,ci ca si dar apoi numai 

doi ani „universitari": maul de „aritmetica, geometrie 

istorie cu geografie", altul cu fisicA i astronomie% 

Este si un Indreptariu al purtarilor. Sculare de 

dimineata, mers la biserica, adunare pentru studii. 

„Studiind si convorbind bare ei, sA mearga la masa 

de obste. far dupa masa ucenidi fiecaril- clase, adu- 

1 Dupg. 13runot,'Histoire de la langue franca:se, IV. 

2 Hurmtizaki, XIV 1, pp. 1273-4 - 

-3 Ibid., p. 1247. 

-

, 

108 Istoria invata'thinttatil ronignese 

nindu-se cu supraveghetorul, ade,ca pedagogul lor, 

vorbeasca intre sine, on sA faca tui exercitiu serios 

de intrebare in curs de un ceas, i apoi's1 mediteze 

fiecare In particular panà la vremea ascultarli 

tiintilor, chid, adunIndu-se, iarrtsi sa asculte 

pe dasc1i, i, intorcIndu-se, sA mediteze fiecare In 

tar Dumineci i serbatori, ca sä nu rAattic 

cu totul fara ocupatie in acele zile, sä mediteze 

asupra stiintilor pe care le-au invatat, si Inca sä fie 

catehisati de dascali si in sfintele invAtaturi ale crecliniii 

noastre ortodoxe. Dar In acele zile, on si in 

mijlocul saptaminii, odata sau de doua on sa iasa 

cu supraveghetorul ion, ha chiar tine on cu dascalul 

lor, la unele locuri de aproape, pen tru exercitii 

'eorporale. Ia.r seara sä se adune la masa de obste 

sg. prInzeasca inpreuna. Iar, dupg. prinz, care trebuie 

sa fie simplu, tre-clnd un ceas, in care nu trebuie sg. 

vorbeasca In desert, ci lucruri serioase, sa. se adune 

toti In Sfinta biserica i, rugindu-se impreuna., sa 

mearga fiecare la locuintile sale si sa. se odihneasca 

in pat, on de vrea sA doarma on ba.. Ian acestea 

trate sä se faca' la ceasuri anumite, cu clopot. Iar 

eine vrea, prate sa. meditem in pat, o- luminare 

doug. ca.ndele fiind aprinse in fiecare casa toata 

noaptea. $1 asupra tuturor acestor lucruri s. 

zisul dagog, Ingrijinclu-se de petrecerea 

viata Cu cu,viinta In rinduiala a ucenicilor, in felul 

arAtat. Iar, daca vre unul din el se va arata turbulent 

stricind buna ordine a celorlalti, pe acestia mu.stre, 

dar nu 'cu 'batjocuri i bice, al in felurile de 

fobs pe care pedagogia le expune, trecind de la 

cele mai usoare la cele mai grele." Domnul insusi 

botareste excluderile ca i primirile 1 . 

Ibid.,, pp. 1275-6.

Noua coal europeau.A . 

Cetirea e ' o datOrie. Cartile sint scrise in tonditA. 

Paste ele se aseazA „un epis tat , credintios, 

deed biblibtecariu —orinduit, avind a le PAstra tit 

sigurantA, i , dacA vre unul din stoall are nevoie de 

ciitare carte; sA 'tHO deft pentru -Intrebuintare,' primind 

chitantd de mina lui; i sAI se . restituie'", 

- Venittirile 'curg de la, ManAitirile reforniate,' _cum 

4qm, ea" lacaluri dé manta i cultura, potrivi.t cu dorinta 

ctitorilof', i pentru aceaSta ele -vet- fl total sculite 

de (Ate dare fa ta de :ViStierie: La 'un loc,fietare 

tontriliuind , Cu teT;p6ate, se va ajunge la .o sum. . a- 

nuala: de .6.000 de lei pentru tele de WA; cele InChinate 

chiar, de si au a raspunde fatA de casele de 

care atirnA, vor da totu.si alti 4.000. Preotii, In numAr 

de 3.500, vor fi i ëi apArati de snreini, pentru 

ca Sä fie caPahill a da 'trei -lei, In bOtal 16.250 de 

de' impaitit Inti‘e Cutia . Milelor i cOalA. Darurile 

:iiitelegAtorilor generost.SInt 'bine 'Primite. 

Ca eke; se aseazA i aid MitrOpolittll; dar cu am- 

--episcOpi lInga dinsul , i 'nu nuinai citiVa boieri, 

si aniline, ci toti eel theri, deli Bari la . Postelnic: 

Patriarhul SOfronie de I Constantinopel 'fu ritgat sA 

IntAreistAs'.3eastA fundatie 2. 

E; de sign'', lin act de text. niai. mare importantit y 

-, In :terile noastre care fate °nave cOndeptiei stelate 

la ateasta datA. -Greceasta trádiiona1ä face be larg 

liinbilor de ateiasi origine cu a lit:esti* care:.de:schid 

calea tatreinviitAturA iaic i catie . nou.a cugetare 

moderiik perniitind lettilri'. in vastnt domenhti al . „fi:. 

loSofiCtio . sedolubil al XVIII:Iea, 'al 

1 Ibid., p: 1277. - 

V. Studii '#i doc.,.V, Op. 551-5. 

El vorbeqte de „neam" ca §i cum Greci qi Ronilni 

ar fi tot una.

110 Istoria invAtAtatatulut mnifinesc 

voia apara si Ipsilanti ea si Ghica si, inainte de 

dinsii, cei doi d'intgiu Mavrocordati, ma i ales Constantin.. 

.ttintile abstracte, 'cu care se mindria 

intri In program. Dar ceia ce inseaning cel puiin 

atita c bungtatea., crutgtoare pentru sufletul. copillar, 

care reiese din fiecare prescrip tie. a unei or- 

interioare sprijinite pe altceva deeit pc conjugarea 

lui st=t03, xtivretc, respectuI care se poarta 

tinerelor inteligente, grlja de o denanitate omeneasell 

ineg asa de fragedg. Astfel programul mtultean din 

1776 se poate aseza algturi de vi.litu.1 plan de educape 

pylon, adine reformator, cu care e contemporan 

1 . 

Gino a pntut sfatui pe Domn 54 fad. 'a se elabora 

proiectul .pe care cu atita multamire 11 iseglia ? De 

sigur i MitropolituI Grigorie,, un carturar, tare e 

porn-cult cu datorita ,vener-atie in acest document 

chiar. Dar. aici e, evident, un eurent apu.sean, si ori- 

nea lui a vont putea ggsi In. atmosfera mug a 

Curtii domnesti, ocroldloara- de strgini. 

Ii cunoastem, si nu erau oei d'intgiu. Constantin 

Mavrocordat primise bine pe ifiventivul tehnician 

din Lyon car. lgudindu-I, II aseza ling Petru-oel- 

Mare. Raeavitestii avurit pe lingä 41inii ca secretar 

pe tin . Linchoult, islet Provental, care unia sarcina de 

inforrnator politic Cu aceia d. la intimplare: 

De la Roche indeplineste, alaturi de Italtanul 

funetille de secretar pe ling Joan si Grigore 

Callimachi. Un Lucacchi della Rocca, Levantin, foSt 

0 inspectie esceptionala, la scoala domneascg uncle 

.„din eau obicein se unneaza un nizarn razkac (sic)"„ Ureche, 

1. c., p. 48 -

Nous scoala europeana ill, 

, . .. 

interpret engles si napoletan, se gaseste linga Grigore 

Ghica, ai carui copii slut crescuti de calugari 

greci ',- dar si de emigrati din Apus, ca Ledoulx de 

Ste Croix: dascalul lor grecNichifor Theotokis, sty.diuse, 

am spus-o, la Padova si Lipsca. In Moldova, 1.n 

boler ca Saul va putea sta in rindul colegilor sai 

apuseni, - , ' .. 

Dar mai - ales in Tara-Romaneasca guvernata de 

Ipsilanti 2 se string represintanti distinsi ai spiritului 

apusean. Daca fill lui Vocla erau crescuti de "Io 2 

sif Moesiodax, din Gernavoda, calugar capabil de -a 

face harta'locurilor sale -, cunoastem din scrisorile 

abatelui Panzini planurile man i can se formau la 

aceasta Curte, 

. 

de limba. greceasca, de sigur, dar si italiana'. 

Sestini, arheologul, trece pe la Curtea lui 

gi un Bagussem, alt strain, i se apropie de hotare. 

1.1n Ragusan, Raicevich, negustor, informator austriac 

si viitor agent imperial in Principate, crestea pe beizadelele 

Constantin si Dimitrie, inteun spirit de libertaie 

care-i fiat sa fuga In Statele Imparatului, 

despretuind aseultarea fata de , Tiirci. Chiar si Iosif . 

In 

Moesiodacul, prOfe,sorul beizaclelelor, era un om 

vat in sensul cel nou, sr calugarul Natanail, alt 

dascal al tor, asijderea. < Si un Elvetian. , de nastere, 

fost auditor in armata austriaca, insurat cu o Sit- , 

spaica, Sulzer, credea, gindind si , la cl§tigurile de 

corne.rt, care-i iiimasera, la posibilitatea de a cleveni 

1 V. rnai sus, p. 95 si nota 2. 

2 Urmapil lui, Constantin Moruzi, ajutti §i §coala gooceascg. 

din Zagora; Niog *EXAvop.Ifiiv XII, 2. 

, 3 lorga, in „An. Ac. Rom.", XXXVI, p. 923 gi urn. 

4 -Europa orientate pc 1925. Cf. Istoria Rominitor prin 

ealeitori, II. V. qi 1st. lit. rom. in sec. at XVIII -tea, II, 

p. 19. ,.,

112 Istorla InvAtlimintultn rolnAnesc 

creatorul 1111el Academii de di-opt in tara pe care, Cu 

oameni ct. tot, era s'o incondeieze asa de twit, dar 

si atit de pe larg, in cele citeva volume ale cunosetttei 

Geschichte des transalpinisehen Daziens. Pilatë eh ; 

dintre ei toll, Panzini e acela care a influentairintil 

Malt west plan de culturA , prin scoli, c1. e In -MU:1i 

„filosofiel" istorice a lui Giannone, editat de Paltzlitql, 

si al „filosofiei" juridice a mini FilangieriA. Grig61*- 

VodA, revenit in Scaun, chutO irnediat sä-si refacki 

sooala de care era mindru. ' „., 

Dupa laudatorul lui Mavrogheni, Teoclor, tare (a9e 

versari, si Constantin dascalul, care, atirts de a.plo.: 

plexie, se calugare ste la 1779 2, Condica DOnnititic ' 

poarta nuttiele dascitlilor: lirtga'--Manase Eliiii,, 14.%01- !i 

,.. 

Cavsocalivitul (Ktgizlc), care alcataie'ste- ,41''' 1 

rea de polemic religioasO Prastia, mort in 

ilit)i? f.., duptt acestia, un Pantazi,- altfel necuno:scuf;,: 

avem - un Anastase pentru latineste, . pe eirld i , 

Mitropolie era Predicator, „ierochirica", acel 

Ordog, pe care Sulzer ar II atd a ft Ardeleart, 0..4.1 ' -,, , 

0 acesta stiutor de latineste'. Un ,dascAl rnusic,6s" 

num_it in 1784 in porsoana lui „Mihalaclie ,das4 u 

cintAretul", de la biserica din Curte, cArtita Lae 'atii: 

bate, pe lingO 15 taleri pe_lunK, cloud odAi pentru ' 

si scolarii" can trebuia.u, culesi pe la rnAnOstiri; ii#41 

„copiii en glasul bun"; dar'in citeva luni abis. ..... 

venirA dot, unul de la St Gheorglie,_altul de la Mk- 

1 V. si ibid., II, p. 16 §i urm. . 

2 [bid, p. 23, ,nota 3. 

d 1 Trectifa, /. c., pp. 37-8, 48. 

t V. Inai sus, p. 105 si nota 4. ,. 

., 

_.

- Noua scoall europeana 113 

cuta, egumenil „ardtindu-se neiubitori de podoaba 

sfintelor biserici". 

- Scoala a funetionat apoi la Mitocul 

Anastase era si bibliotecar la 1785, cintl se nurnia 

dolica .„pedagog", lay loan Manicati 

urmindu-i Silivestru 2. UCenid i strrini, erau 

numOr de patru.zeci i patru. La scoala slo- 

veneasa pred4 un Constantin Iloveanu cu „ipodi- 

, 

dascOul", sa4,4Agral0va se platia un dascal eli- 

"tea si until Slovenesc,71;rfraia until elinesc 

u.n neirac" In Biumicul VIlcii , unul grec la Buzia1 3 

Mai nu epa capitalti- de juctet !MA invatatorul ei, 

intilnindu.-se-clascea .0 in localitati mat mici, ca Arges4 

aherghita, mai apol i Zimnicea 4. Miele erau 

0 fulltiat4e pOticulari-. ghiculeascil la Tirgoviste, a 

lui F Vu1a Sf. Nicolae i Spiridon din 

era... de reformg. Intinzindu-se astfel in judete, 

se r4-rcelara *collie existente pentru a be intari cmn 

a fool castil n dascalul Barbu din Floresti, care 

se cli0veli ,serlos cA „se energhiseste, adecit in tot 

ehipul se sileste spre invaptura capiilor", on pentru 

a le face - din nou. La Ploiesti ca si la Tirgoviste, 

letda, acestor smeriti daschli ile romAneste era de 

chid lei pe 

1 Vrechia, /. c., pp. 49-50. 

2 Ibid., pp. 54-62 . 

' iked p 72-3. 

4 lbid., 

, 

p. 44: Ru§ii-de-Vede (pentru Teleorman), GAieqtii 

‘ (team Vlaqca), Urzieenii (pentru Ialomita), VAlenfillt4(tpte 

(pentru Secuieni) erau pe atunci eapithle 

i ti Itt,t . -4reptut la seoli domnelti. 

, 

6 ;,rgelii?i, /. c., p. 40. 

b fillf rank fa sec. al XVIII-lea, II, pp. 22-3. 

8

114 istoria invatamintului romAnesc 

Dar si la episcopli, ca la Argesul invatatului episcop 

Iosif, se primiau copii la invatatura — si din Ardeal. 

Se dadeau, la sosire, unui „dascal psaltu, ca sä 

invete cantare Cu mestesugul psaltichiei". Copiii sta.- 

teau la im loc cu calugarii; Vladica ii trimeteg din 

Bucuresti cite-o gramatica greceasca, de care se oteriau 

insa aceia cari spuneau ca „nu au gind sa sä 

taca dascali, a7ro o aCtiO(.. Asa era in „dascal" si la 

Mitropolie'. 

tim printr'o hotarire domne,asca din 1785, si cum 

se facea asezarea profesorilor. Domnul numise o comisiune 

compusa din Mitropolit, Marele-Logorat de 

Tara-de-sus si Marcie Postelnic.„ca sä cerceteze, cfin 

citi se afld aici, pe cei vrecinici a lua daScalia asupra-si"; 

i i se recomalula tref persoane: pe until ilin 

acestia, Paisie, 11 alege Voda, Cu dreptul de a-si 

desemna ajutatorul, „cu hotarire ca Insui Cuviosia 

Sa sä aiba a si alege pe care-1 va socoti vrednic de 

al doilea dascal, si sd4, areate ca sä-1 orinduim, 

dupa a sa alegere". El avea i dreptal de all alege 

singar elevii: „Insusi Cuviosia Sa sä se faca alegire, 

prin foaie de ucenici ce sint vrednici a raminea la invatatura, 

sä ni4 arate". „Incepind tema", deosebi 

de „materia" celui de-al doilea profesor, el era Insarcinat 

in acelasi timp, „a diorthosi de doua on pe saptdmina 

themata" si „a face si tehnologie, pe toate 

zilele, nelipsit, silindu-se a iesi rod dintr'aceasta" 2 . 

Ce se, facea la scolile cele mici, se poate vedea din 

aceasta scrisoare a lui Iosif protosinghelul, probabilviitorul 

episcop de Arges, carturar foarte ales, cdtre 

Iorga, Scriitori biserice.gi, in „An. Ac. Rom.", sectia 

literara, XXIX, pp. 211-3. 

2 Urechia, 1. c, pp. 52-3.

Noua §coalA europeana 115 

iconomul Rafail de la Hurezi (1782): „Copilul Ghita 

iaste sanatos i sä saleaste la invatatura: vaz ea' arata 

multa epimelie, atat la invatattum lor, eat si la 

scrisoare, &Idca. are bun condei...; de altele ce-i trebuieste, 

cat i hartie, cerneala -- port grija" 1 . Mai erau 

i coil partieulare pe la biserici, si-„Ion dasca= 

Jul de la Colta" dadea pe aeest timp unui fost elev 

ardelean certificatul urnigtor: „Aoest fecior, anume 

Gheorghe Ungureanu, au invatat carte la manastirea 

Colti: vrind sa rnearga acasa la Tara Ungureasca, 

sä dä aceasta adeverinta de la mina mea, precum cä 

iaste feeior slobod, far de nicio 

Pe aceasta linie se pastra sooala munteana. Schimbarile 

introduse de Domnii urmatori nu ating aleatuirea 

I sprijinulei. Ea era condusa si mai departe de 

oameni cu tijnäi autoritate ca acel Neofit Cavsocalivitu1 

3, care a tiparit la Lipsca, in 1775, o Slujba a St 

Varnava i Sofronie; un Constantin Vardallah pare a-i 

fi urmat 4 . Mavrogheni faeu un singur cirmuitor 

nazir al tuturor pe invatatul episcop de Rimnie 

Pilaret ; foarte eredincios Turcilor, socotind Ernba 

stapinilor ca hind „cea mai trebuincioasa intru 

aceasta lara", el n'o amesteca insa la scoala domneasea, 

ei intemeie o „scoala a tarii la Tarigrad, in 

Saraiul Taxii-Ronlanesti", pentru sapte „paminteni: 

atit din fiii de boieri scapatati, doi-trei, cit si din 

orinduiala de al doilea, trei-patru, sau cu parinti sau 

fara' parintr, poetul Ienachita Vacarescu avind 

sä Ii faca intaiu un examen de greceste, el care, de 

1 Studii i doc., XIV, p. 108. 

2 ht. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, I, 22, nota 4. 

s V. mai sus, p. 112. 

Erbiceanu, Cron. greci, p. X, nota 1; p. XXVIII.

, 

116 Istoria InvatAmintului romAnesc 

_ 

, 

altfel, cunt o dovedesc anume neologisrne din Istorigt 

Imperiului Otoman, ceruta, probabil, tot _de acest 

Donau, era un bun' cunoscator si de turceste'. 

, 

Si in acelasi timp boierii se indemnau a face §scolf 

sdtefti, „pentru invatatura de copii pa'minteni, fara de‘ 

plata si fara simbrie", ca a beizadelei Grigore Sutu, la 

Agesti (Ilfov), a cumintelui si incercatului boier Hagi 

Stan Jianu, la Preaj(Dolj), a lui Scarlat Greceanu, 

la Vasiana (Ilfov), la Floresti-din-Deal, la Furduiesti 

(Ilfov), la Sunta, a lui Matei Lacusteanu,, la Tarta-sesti, 

a lui Grigore Bujoreanu, la Cornesti (Dimbovita), 

allele la Greci, la Floresti, la Poiana (Ia1omita) 2. 

Domnia le inzestra une on cu ving.riciul satelor yeeine, 

cu bolovanii de sare, on cu drept ,de bllciu 

1 

3.. 

Unele manastiri, ca Motru, isi aveau si ele scoa1a 4. Ispravnici, 

ca Dumitrachi de la Tirgul-Jiiului, interneiara 

in resedinta lor scoli ,roinino-grecesti" cu dascall 

„rominesc si grecese' 5, daruite tot asa. 

Am vazut ca o opera asainariatoare trebuise neaparat 

s'o faca in Moldova vechiul prieten al scolilor Grigore 

Ghica-Voda, care si el trimetea o subventie, de. 

1.200, de lei, scorn din Constantinopol 6 , si socotelile 

Vistieriei, arata la 1776 pe aceiasi dascali de la scoala 

, 

1 UrechiA, 1. c., p. 63,,nota 4. Pentru alti stiutori de turceste 

in jurul Domnului, v. 1st. lit. rom. in sea. al 

XVIII-lea, II, p. 16. 

2 Dupa 1Jrechia, 1 n 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea„. 

II, p. 23, not) 2. 

. 3 Ibid., pp. 47, 53-4, 83, 85 si urm 

- 4 Ibid., p. 68. , 

6 Ibid., p. 70. 

, 6 Ibid., p. 44. ,

Noua aeoala europeanA 117 

slavoneasca: Gheorghe i Evloghie, care e un foarte 

cunoscut traducAtor, i pe dascalul greoese Teodor 1 . 

Aid insa prospera ca scoala inalta romaneasca 

aceia de la Putna, opera Mitropolitului Iacov, care avea 

-ea mentor pe „indreptatorul scoalelor domnefti, episcopesti 

i mknOstiresti a Moldavier, pe arhimandritul 

Ingnastirii lui tefan-cel-Mare, Vartolomeiu Mazgreanul, 

ajuns si„madular academicestei tioghii Chievalui", 

cu prilejul petrecerif in Rusia pe vremea rkz- 

_boiului. Pe linga dinsul lucra un ieromonah Darion, 

iesit de la scoala din Patna, „mgdular a filosofilor 

(Patmosului", care era „Invatatoriu psaltichiei scoalelor 

„Vataji" Ii ajutau. Ucenicii, „tinereii", invatau' 

de la cinci la doisprezece ani i anume materii 

inalte, pe lingg eetire,a dupa Buhvarul-alfavetar pen- 

copii tipkrit de Iacov Inca' din 1755, Geaslov, Psaltire, 

Octoih, catehism, i in ruseste, scrisoare romaiteasca 

i coMpuriere„,psaltichia dupg melodia greceasca"—a 

lui Ilarion--: gramatica, retorica, „gheo- ' 

grafia cea talmacitg de Vladica Amfilohie dupk. Bouffier,--si 

de fapt pentru scoli a tradus acest episcop de 

Bolin purtat prin Italia (traducerea era dupa italieneste), 

care se stie ca, pe linga traducerile de 

anai sus, a dat i traducerea din ruseste a Calktoriilor 

lui De la Porte in Orient % aceasta geo- 

_grafie si de bunk sarha i aritmetica dar 

leologie superioarci : „Piatra Evangheliei asupra despkrtirii 

Bisericii Rasaritului de a Apusului" (dupg. 

.„Lithos"-ul grecesc), „EPistolia arhiepiscopului Evghenie 

(Bulgaris, ajuns episcop in Rusia), Istoria 

_Bisericii dupa Evsevie i alti istorici, de la incepu- 

1 Ibid., p. 43; Iorga, Doc. linanciare, p. 55. Cf rnai sus, 

p. 100. 

2 Rev. 1st., VII, p. 112 si urzn.

118 Istoria invAtamintului rornAnesc 

tul,crestinalatii pima la veacul al noulea i pina' la 

soborul din Florentia", i „Scurtata teologhie platoneascal", 

a cunoscutului episeop rus Platen'. Deci, 

dupd cum invatase i clirectorul, tot programul marilor 

scoli de matia'stirea din Rusia, unde Amfilohie 

avea legaturi, trimetind i un Irate al sat] „la zugravie 

in mangstire in Pecersca, la zugravul Vartholomei, 

In scoala manastirii" 

In scoala domneasca se aflan., pe linga feciorii de 

boieri pomeniti, la 1776, inea la 1779 elevi, ca un 

Mader sholeriul, earl erau in stare s'ai facd o gramatied 

ruso-moldoveneasca, dind-o si la tipar s . 

Ralzboiul din 1788-1791 fu desastros pentru intreg 

acest Invat6.mInt 4.In cursul ace,stuia chiar, se pare, u- 

nul din dascali, Grigorie, ramage pentru gramatica, 

iar celalt, Daniil, pleca in „Europa", pe cind tm Gherasim 

supraveghia scoa1a 5. Chid Mihai Sutu 10 luä, 

dupa pacea de la Sistov iaatre Austrieci i Turd, locul - 

In Bucuresti, el gasi Curtea dlistrus i coala pustie, 

lard usi i feresti maear. Se mutai insusi la Sf.. 

Sava si aseid pe dascalii greci la Domnita Bailasa 6, 

Se hotari inventariarea cartilor aruncate 1.ntr'un deposit, 

incredintindu-se aceasta sarcina unui „dascal 

1 Urechia, 1. c., pp. 41-2 (de acelasi, memoriul la Academie 

in 1887, despre Mazareanu, p. 26). 

2 Rev. 1st., VII, pp. 80-2. 

3 Bianu i Hodos, Bibliograra romeineasca, II, p. 328. 

4 Cf. si cartea de calatorie Beschreibung der Begebenkeiten 

von Bender, Bukarest und Orsova (Viena, 1790), 

in UrechiA, /. c., p. 66, nota 3. 

5 Studii si doc , V, p. 16, no. 112. El Ii scriu lui loan 

de Agraphai. V. mai sus, p. 95. 

6 Pentru invelirea caselor de la Sf. Sava, UrechiA, I. c., 

p. 69.

Noua scoald europeana 119 

de stiinta a multe feliuri de 1imbi" 1, cum a fost Panail, 

pe care-1 ajutau si elevii, mutindu-se cartile la 

Sfintul Gheorghe Vechiu, uncle ramasese numai dascalul 

Constantin, care scria si actele domnesti on 

condica episcopiei Buzaului 2 . 

In 1797, la aceasta seoala, Lambru Photiade, invatatul 

dascal nou (platit cu 150 de taleri pe lund), 

indeplinia functia de director, ajutat de „Constantin 

filasoful", Constantin Ioannu, si de al treilea das- 

Gheorghe, din Ampelakia, ca si de calugarul 

Iosif IVIoesiodax, Romin din Cernavoda si autorul unei 

bune harp grecesti 3 . Latina 0 preda dascalul Dragnea, 

Romin, poate din Ardeal, cu o mica plata de 20 

de lei pe lima. Niciun profesor de francesa sau Ptalianä, 

cum dorise Ipsilanti. „Musicosul" se pastra insa. 

Intre elevi, un preot din Corfa, Greci din Tenedos, 

Ianina §i Castoria, din Arvanitochorion si Salonic, din 

Filipopol, apoi un Coridaleu, un values, Aromini 

ea: Serghie Andreu din Metovo, Manuil Furca, Toma 

Nu§a (No61m), dascalul Manoil Voicu din vremea lui 

Lazar, si boierii Dimitrie Ghica, viitorul Ban, C. Gradi§teanu, 

AL Filipescu, Gheorghe si Constantin Cretulescu, 

Al. Comaneanujoan Cir1ova. 4, Dionisie Fotino, 

poetul si istoricul, pe atu.nci cintaret si vataf de Di- 

1 Ibid., p. 6\6 si nota 3, p. 67. 

2 D. Nedioglu citeazai - volumele CII-IV. Dascalul Drago- 

mir se facu vinovat de unele greseli. De- la 1804 loctri , 

çSi 

lor II are Chirita Gheorghiu, Domusciul, din Dristor 

li§tra), care scrfe Condica mnstirii Radu-VodA si a Sloboziel 

lui Ienachi. 

3 V. memoriul mieu despre dInsa In An. Ac. Rom., 

XXXVI. — Avea 50 de taleri lunar. 

, . 

4 Rev. 1st., V, p. .75.

120 Istoria invatAmitittiloi romAnesc 

van, cu locuinta la Banul Dumitrachi Ghea. Dar si 

alti fii de boieri, ai unui Budisteanu, 'ai unei Petreasca, 

dar si de straini, din Filipopol ca si din 

Metovo 1 . 

Marele negustor sibiian Hagi Constantin Pop ii incredintase 

lui Lambru cel impodobit cu toate invataturile 

pe flu!. sau Zamfirachi, devenit un clasic 

Zenobiu, i avein scrisori ale dascalului sau, 

din care aflam vacanta incepea la sfirsitul lui 

Iunie si se ispravia la 15 August. Vedem din ele 

pe Lambru mergind la bai in Germania, on petrecind 

vara „in muntii Cimpinei i Buzaului", on intorcindu-se 

la camaruta sa din mitocul Mitropoliei, 

„uncle era casa Magureanului, linga a raposatului marelui 

Brineoveanu" 2 . Zamfir-Zenobiu va tipari, In 

Viena, Metrica dascalului salu, cum clorise Ipsilanti. 

La scoala slavona era un dascal, un „ipo didascal", 

un „vataf". Caci se intarira i privilegiile co1ii „slovenesti 

i rominesti" a dascalului Constantin 3 §i se 

asezaradin nou Veniturile acestui asezamint 4. 

Sä adaugim ea Inca de la 1797 Mitropolitul Dosofteiu 

Filitis intemeia la Antim o scoala de catehism 

pentru preoti, care se continua pand departe dincolo 

ile sfirsitul veacului, Mitropolitul gree Ignatie, din 

1806-12, gindindu-se chiar a-i da o mai mare intindere 

5 . 

1 Urechia, /. c., p. 72. 

2 Iorga, Scriitorii greci, „An. Ac. Rom", lit., XXIX, p. 2. 

pentru cutare scoala greoeasca pentru Butgari in 

(h-urnul spre Constantinopol; Urechia, /. c. p. 69. 

I /bid., pp. 67-8. Cf. Condica dorrineasca 19, fol. 44, in 

Nedioglu, /. c, p 16 i urm. Avea leafa 25 de taleri pe 

lung_ 

5 Urechia, 1st. Rom, VII, pp. 21, 27; XII, pp. 57-62, 

Ii note Cf. si pr. I. D. Popescu, in Universal, XIX, 

248, 

_

Nona -acoalA europeanA 121 

Pe vremea razbaiului- inceput in 1789, Moldova 

nu uitase pe loan din Agrafa, care, in legatura 

cu Evghenie Bulgaris i cu consulul rusesc 

Severin, primia o tabachere i o mie de lei de la Imparateasa 

i alta de la Imparat. El era in corespon.- 

dental cu dascalii munteni l. Dar, aici, dascalii de -greceste 

ajungeau sä fie si prin sate, ca acel Ianachi, 

dni Capotesti 2 . 

0 reforma analoaga, de si straina de „filosofia" — 

WA Dumnezeu, indeplinita färä decrete, pe tacutele, 

ca o concesie facuta spiritului vremii, de caluOi pe 

cari nu-i lasase neatinsi liberul arbitru in cugetare al 

ftbafilor cu can avusera a face in Apus, fu savirsita 

chiar atunci in scolile inalte din Blaj pentru Rominii 

uniti din Ardeal. 

La 12 Decembre 1781 cele douä scoli blajen.e fura 

unite intr'un singur asezamint, Seminariul, la care 

se adause „Seminariul-nou al gramaticilor". Ignatie 

Darabant, viitorul episcop de Oradea-Mare, hind vicariu 

la Blaj, introduse in program studiile inane. 

Pentru a-i da drti de coal'a" se pu.sera la kicru traducatorii 

i compilatorii din noua calugarime , tinara 

care se formase la Institutul pazmania.n din Viena, la 

Sfinta Varvara ile acolo, „colegiul grec de rit catolic", 

si la scolile- inalte din Roma. Inca de la 1780 Samuil 

Mien (Clain), preot, „efimeriu", la Sf. Varvara, dadea 

o gramatica a limbii romanesti Cu caractere latine. 

El bell apoi—la o Teologie i1a o hbgica (in tipar 

la 1799), la Istoria bisericeasca, dupa cartea telebr.a a 

1 Studii $i doc., V, p. 161, no. 112. 

2 Rev. 1st., V, p. 228, nota. Pentru §eoala din Boto- _ 

.§ani §i dasc1i ei, Gorovei, Monografia orasului Boto$ani, 

1925, p. 369; Rev. 1st., XII, pp 191-2,

122 Istoria InvAtarnIntului romAnesc 

abatelui frames Fleury, in anii 1781-3. Dreptal firii, 

Etica, Politica, de si sint din 1787, se tipa'rira mai 

tarziu. Samuil, eel cu grip de scolile noului invatamint, 

mai dadu Istoria bisericeascd pe scull din 17907 

Teologia morald din 1794 (apare la 1796). Fusese 

vorba si de o ,;Ermeneutica a Vechiului Testament'''. 

Bunul parinte compilator, putin bucm-os de calugaria 

sa i umblind pe alaturi, prin cararile neu.nirii, 

n'a lost profesor la Blaj. Aceasta sarcina a avut-o, 

dupa cinci ani de invatatura la Roma, tovarasul sau 

de studii Petru Major—care invatase i dreptul canonic, 

in Vieria,—chiar la 1780,cind preda logica, metafisica 

i dreptul natural. Statu insa numai patru 

ani aid si,nesuferind regimul de aspru formalism si 

de meschine banuieli al episcopului Bob, prefera a 

protopopie la Reghin, unkie va raminea 2. Nici in redactarea 

manualelor nu s'a amestecat. 

Soarta fact' din al treilea represintant de capeteme 

al wail de istorie i Biologie din Ardeal, dirzul 

boier de Fagaras Gheorghe Sincai de ,Sinca, dacà 

nu un profesor, nu numai un autor de carti scolare, 

ci un organisator de scoli. 

Episoopul blaiean din acest timp, Joan Bob, in 

lupta Cu fruntasii intelectuali ai Ardealului unit, 

a fost aspru tratat de cei mai multi istorici. Dar el 

facuse studii la Iesuitii ffin Cluj, dupa ce capatase la 

Calvihi cele d'intalu cunostinti, urmase la Blaj ca 

profe,sor lui Grigorie Major, disgratiat, pentru a se 

retrage inaintea lui Iamb Aron, intors din Roma 

Maior trimese pe Bob la Simbata Mare, be de studii 

§i pentru calugarul Gherasim Cotore, i ehiar la 

1 1st. lit, torn. in sec. al XVIII-lea, II, pp. 166 si 

2 Ibid., pp. 234, 243.

Noua §coala europeana , 123 

Viena. Ca sel al Bisericii unite in 1784, Bob crea 

douasprezece burse la Cluj, patru „in convictusui 

neamesilor", paisprezece la Odorheiu, sase la Alba-Iulia. 

Numai guvernului, care declara a la Blaj,la Cluj 

slut de,stule scoli pentru doritorii de stiinta, ceilalti 

avind a invata la scoala „triviala", cu cantorul, i se 

datoreste ca acest Indemn spre cultura n'a lost . urmat 

4 . 

Iosif al II-lea se sprijini, in incercarea de a 

crea pentru Statul sau o singurd categorie de ascul- 

Mori supusi, de Untertharri gata de bir si de militie, 

pe scoala: scoala de limba germana, nu pentru cä atfi 

urmbrit scopuri nationaliste germane, ci fiindca 

aceasta putea if limba de intrebuintare generala. Rominii 

trebuiau sä-si alba partea i ei din scoala imparateasca, 

laicä , insufletita de noile curente ale 

„filosofiei" reformatoare. Aileen decit micile scoll 

de sat pie care le intilnirn pretutindeni paha atunci. 

Pentru aceasta sarcina fu ales fostul elev din 

Osorheiu al reformatilor, devenit apoi ascultator al 

Iesuitilor la Cluj, Cu Fridvalszky, arheologul, ca profesor, 

al Piaristilor la Bistrita si al Colegiului Propagandei 

la Roma, unde luase, singurul din Ardelenii 

trimesi acolo, i doctoratul In teologie i cel in filosofie, 

la 28 Ianuar 1779', fara a mai vorbi de studiile 

de metodia i drept canonic acute la Viena 3.. 

Fu.se,se Inca inainte de a lua drumul cetatii Papilor 

profesor de retorica i poetica In clasele de 

sus ale Seminariului blajean 4. La Sf. Varvara pare 

1 Ibid., pp. 415-6, unde izvoarele. 

2 Ibid., pp. 197-8. 

3 Ibid., p. 200. 

4 Ibid., p. 198.

124 . Istoria invatamintutui rotngnesc 

sa fi dat lectii de gramatica l. Intervenind reforma 

scolilor, Sincai ajunge catehet, apoi „director principal", 

,,normal" al colii imparatesti „nationale" (Voilesschule) 

din Blaj. Indata incepe redactarea manualelor 

necesare: Gatehismul cel mare (1784), abeeeda.- 

riul cel mare, Bucoavna din 1788, „Principfile tim- 

bii latine" (tiparita." in 1783), Aritmetica (tiparita la 

1785). 

Dar sarcina lui era si mai mare. Pretutindeni se ridicau 

aceste *con satesti Cu caracter de Stat, si el, 

harnicul traducator si alcatuitor, era „director preste 

.scoalele Rominilor din Ardeal", depart& de calugaria 

in care fusese parinte'e Gavrill, side mincarile albe", 

iara uleiu macar, de la mandstirea lui Bob. Plata 

cu trei sute de florini anual, el cutreiera doisprezece 

ani in sir tara sa de nastere „pentru cinstea limbii si 

neamului". Trei sute de izvorase ale culturii — treizeci 

numai Iii Secuime — r5sarira, de la 1768 ina- 

Inte, dar mai ales de ,pe urma ostenelilor lui (1782- 

94), si Cu coneursul, 'Inca de la 1784, al lui Petru 

Major, care lucra pana la 1809, in aproape desàvIritul 

cultural in care se aflau pana atunci teranii 

romini ai Ardealului. Intre invatatori era la 1782, 

eerind a se face saptezeci de scoli, i a.cel loan 

devenit dr. Molnar si vestitul .profesor oculist la 

Universitatea din C1uj. 9'. Cu c,eva bani si mai rnulte 

bucate se tine,au umilii initiatori in eultura nationala. 

Sincai era acurn „director al primei scoli nationale 

din Blaj si al celorlalte scoli greco-catolice din 

marele principat al Ardealului Sapat de puteri 

1 Ibid., p. 201 

Anuarial Institatului dIstoric din Cluj, 1927, p. 569. 

3 Istoria literaturii rornine in sec. al XV III-lea, pp. 204-6.

Noua Foala europearia 125 

nevazute 7 el, osindit la o vevica mucenicie, pierdn_ 

insa acest loc, §i in zadar oerea unul asAmandtor 

1796 1 . 

Pentru neuniti era alt director, Dimitrie Eustatievici, 

autorul gramaticei din 1750, dar de la el n'avem 

decit un Catehism, care nu e numai romingerm-an, 

ca manualele lui Sincai, ci, din causa relatillor 

ierarhice impuse Cu Biserica Sirbilor, si sirhese. 

II va urma un Gheorghe Haines. Pe alocuri, 

ca la Fagaras, continuä. vechiul regim scolar. Aici la 

1772 inv4.ta pe copii dascalul Gheorghe Patrascu 4, 

caruia-i urmase, el devenind preot, Andrei Sivailo- 

fiul, cu numele slavisat, al lui SovAilA,— „al 

neunitilor FagAra§ului normalis .dascall si reghius" 3, 

apoi, la 1807, un loan Fogorasi—neme§ Cu numele 

scris pe ungureste"--, §i un. Simion Jinarittl din 

Sibiiu, — pentru „cetania curat4 fAra opinteale 

sau poftorire sau rupere a. cuvintelor..., cu lovirea 

cuvintului la actent sau oxie", pentru „serisoare 

dezvoaltg. si. sloboda.", Cu „slogurile" despArtite 

i „ortografie", fiind -„la incheeturi coma", 

cu catehismul cel mic „de rost bine, din tabla . in ta- 

cu cetirea Apostolultti, Evangheliei §i Liturghiei, 

„traganare, gingaire sau portorire", cu cele 

„patru pgrti ale arithmeticii", tabla pe de rost, plus 

1 Ibid., p. 209. Catehisme in 1774, 1784, 1787. Pentru 

bucoavne, abecedare, cgrfi de cetire, Ghibu, In „An. Ac. Rom.", 

lit., XXXV111. 

2 0 scrisoare din Rusia a tatglui sau, „protoprezviterur 

Evtatie Vasilievici (1743), in Hurmuzaki, XV 2, p. 1674, 

no,MMMLXXXIX. 

3 Istoria Eteraturii romine in sec al XVIII-lea, p. 272, 

333. 

Studii $i doc., XII, pp. 185-6, no. 1. 

6 Ibid., pp. 187-8, no. VIII. 

6 Mid., p. 198 qi urm.

126 Istoria InVapmintului rotnanesc 

cinta'rile „Octoihului cehil bogat" 1 . Mai erau i coli 

graniceresti; care dadeau o foarte blind caligrafie 

compunere. 

Rominii din Banat erau legati de scoala de m5.- 

nastire a Sirbilor. Dupà ce mult timp ai nostri urmark 

astfel, lectii de carte sirbeasca i nemteaseN, la 

Timisoara, ca in 1763,— atimci un meter din Rimnic 

voià sä facal o tipografie acolo, popa Constan- 

lin2—scoala imparateasca din ,Banat, unde Inca din 

1747-8 cutare dascal „invata gramatica in scoala Caransebesu1ui" 

3, fu intemeiata macar de la inceputul 

veacului al XIX-lea („instructia" pentru dinsa e din 

1809). Cind la 1811 se adaugird co1i1e pedagogice, 

„preparandiile", cea din Arad fu pentru Romini. Ea 

se deSchise la 3/15 Novembre 1812 cu nu mai putin 

de 262 elevi. Se nadajduia intr'un Seminariu, intr'o 

Academie. Deocamdata insa lurnea romaineasca se 

ultarni cu scoala de unsprezece Juni pentru catehism 

cintece, dar si pentru pedagogic si metodica, 

istorie i geografie a Ungariei, „contept", „matesis", 

germaria, dar si„gra.matica romaneasca", pentru care 

urmasul funclatorului,Grigore Obradovici, Uros Nestorovici, 

scrise „ortografia sau dreapta scriere" din 

1818.Linga el lucrau: Dimitrie Tichindeal, panà la 

clestituirea lui din locul de catehet pentru spirit revolutionar, 

in anul cind tipari Fabulele lui dupa Do- 

1 Ibid., p. 201. Copiii „sa." stea cu trupul drept" i „sh.' 

ie totdeauna Cu parul cheptanat, Cu unghiile taiate, Cu 

fata i minile spAlate" (ibid.). 

2 Coriolan A. Buracu, Museul general N. Cena, Severin, 

1924, p. 49. 

3 Rev. .Ist., VI, p 188. Mihai Cantacuzino da la 1706 o 

parte bisericii din Lugoj,

Noua scoala european6 

softeiu Obradoviei socotite ca stricatoare pentru tineretl, 

Joan Mihut, d-rul in filosofie Iosif Iorgoviei 

Constantin Diaconovici Loga, din Caransebes, tare 

invatase la gimnasiul sirbesc din Lugoj si la scoala de 

drept din Pesta. 2 . Un profesor sirb trebui, se pare, 

sä piece (1837). 

„In Banat",—scrie Molnar, el insusi, odata, dascal 

de sat, „Invatator la intgiul reghiment romin", Cu 

peste o suta. de scoli,—„tineretul e inzestrat Cu scoli 

In toate locurile mai insemnate" 3 . 

In liniile generale asa se pastrara. scolile Wanatene, 

pallid la jumNtatea veacului al XIX-lea, cind cel mai 

insemnat dascal al lar putea isc1i. „directorul scolelor 

nationale romanesti qi serbe*i din granita, lacuitoriu 

in Besearica-Alba" . 

Unele din seolile ardelene .si banatene erau prea legate 

de o confesiune si de o casta preoteasca, de levitismul 

cam inchis al Blajenilor; c,elelalte tincleau 

a robi unei forme strain.e spiritul natiei. Tinerii mai 

indrameti, ca Pavel Iorgovici, fiu de preot banatean, 

mergeau la Pressburg, la Pe,sta, la Viena, la Roma 

chiar — casul unic al lui Iorgovici — la Paris. 5 . La 

1821, din cei ramasi in tara erau pe la Fagaras unii 

1 Revista istoricci, pe 1927, Octombre-Decembre. 

2 Izvoarele, in 1st-. lit. rom., in sec. al XV III-lea, PP. 

425-6 (mai ales dup:d brosura lui Tichindeal, „Aratare 

despre starea acestor noao introduse shoIasticcti institututuri 

ale natiei rominesti, slrbesti i grecesti", Buda, 

f. an). — Un invatator Dimitrie Dimitrescu la 1807 (1. c.). 

3 T. Bolls, in ri-1 de Cra'ciun 1915 al Rominului de la 

Arad si in Istoria scoalei normale si a Institutului teologic 

din Arad, Arad, 1922 (uncle i cursurile pedagogice 

inainte. de 1812). 

4 Rev. 1st., 1, pp. 143-4. $i despre mssele lui. La Orsoya, 

prin 1830, dascalul grec Candidachi; ibid., p. 156. 

5 Istoria literaturii romine in sec. al XVIII-lea, p. 294. 

127

128 Istoriainvatamintului iomanesc 

cari, „avind mare rivna a merge la iscola cea latineasca,— 

fiind mai deprinsi intr'insa, (lack' o putea 

intemeia acea lirnba"--, erau „deprinsi in grecie 

bine, ceva si in frantuzie" 1 . 

Seminarial din Arad, creat la 1822, al ortodocsilor, 

se intari, in ciada incercarii de distrugere din 1828. 

La aceasta data' invatatorii cereau un „inspector suprem 

al scoalelor nationale greco-neunite", titlul de 

„profesori" pentru dinii, intarirea lui Loga, care 

lucra din 1812, intrebuintarea potrivita a funciatiei 

Gavra, intinderea cursului la trei ani, cu catedre 

de economie rural, istorie naturala i tehnologie, 

supt titlul de Colegiu romanesc, avind §-i internat; 

se adgugia dorinta de liters latine i chiar de tipografie 

2 

Biserica unita Ii imnaltise si ea scolile, si la inceputul 

veacului al XIX-lea scaunal episcopal din 

Oradea-Mare avea un Seminariu solid intemeiat 3. 

Nichm a insa din aCeste §coll nu putu aduce 

mart foloase nutlet in ce%priveste instractia superioara. 

De la scoala bucovineang, care continua nu fara 

vechi traditii moldovenesti, avem un atestat din 1793 

h. acest cuprins : „Atestatii precum aratatoriul 

cestuta, anumea incuviintatul dine Filip leremievici 

de la Tereblice, de la inceputul cursurilor 

1 Iorga, Scriitorii greci, I. c., p. 29. 

2 .1 Lupa§, Contributii la istoria Rominilor ardeleni, 

in „An. Ac. Rom.", 1915, p. 51. , 

3 V. I. Georgescu, in Cultura crestinii pe Septembre- 

Decembre 1919. Cf. Iacob Radu, Samna Vulcan, Oradea- 

Mare, 1925.

Noua co europeanA i29 

InvAtaturii acestor 3--ani-trecuti, adecd de la 1-in 

Octomvrie 790, oat la sfirsitul lui Iulie 1793, intru 

aciasta de .aici al episcopestii chesarocraestii Bucovini 

cliriciasca scoall au petrecut i , precum toate 

examenurile acestor obicinuite*cursuri, asa i ucest 

de pe mina examen al acestor 3 ani bine au fg,- 

cut, precum i cu purtarea, darul firii i intru narav 

cu cuviinta s'au arAtat, §i prin aceste catra' priimire 

darului preoliel la desehiderea vre unii parofii 

spre alegerea ioste gatit acrIstA adeverim In rezedentie 

episcopiei noastre, la CernAuti, 3 /ulii 1793. 

Daniijl VIaltovici episcop 

Si tot in acest „Cordite, in foasta taila a Hotinunului, 

functiona pe atunci un dascal Stefan, cu vre-o 

300 de „scolari", care tradusese cu cltva limp inainte 

o Isopie §i, — se pretinde Odiseia, pe care 

poate cä a copiat-o tfinnai 2 

Scala aceasta. din Bucovina are o istmie interesant& 

Cea din Putna nu putea sa se pastreze. In general 

mAnastirile fur A prigonite de regimul impArgesc. El 

nu tlIdu Insa nieio alta organisatie scolarA decIt a 

fundatitmilor „normale",pe:ntru care primele manuale 

fur A compuse de un functionar de Stat, Italian de origine, 

Anton de Morelli. Episcopul capata Insa voie, 

poate si Indemn, sa-si fael la Cernauti, unde fu s asezat, 

un Sem.inariu pentru preoti. 

In 1789 Inca se Invata la Cotmani, in doua 

clase, dupa normelt oficiale, ale creatorului acestui 

InvatAmint i autor al gramaticii, acel Anton 

de Marchi, „interimar director al dascalilor", cetirea 

i scrisul pe „trAtase", catehismul rnic, „Insa 

nu de-a rast, adeca cuvint in cuvint, ci dupa. noima, 

Studii $i doc., V, pp. 161-2, no. 115. 

2 Pr. D. Furtung, in Revista Tudor Pamfilie, pe 1925. 

9

130 1stoiia tavAtItnintulai romanesc 

adeca .dupl ttitelegere", . „ Ducerea de mink Ceaslovul 

i Psalfirea, „slovele . nern.testi", , calculu.1, „chainbanul", 

„glasurile", si „Comenius,impreun Cu tatmacire",. 

lo capUt si limba germana 

, 

Itibirea de invdtatura a acestui 'leant era asa de 

puternicA, incit; atunci chid, la.1765,o colonic de Romini 

se aseza pe o „slobozie" in Rusia, supt „magistratul" 

ei, i cu gincari. -de eomert, pentru a se 

pastra obteentrile si limbo, era -vorba de . a face o 

tipowafie l u coalia, in.sareinindu-se cu condueerea 

lor un Emanuil Constantinov, „scolarul talmaciului 

Miroliub" . 

In sfirsit, in c,e priveste soolile romilnesti cele mai 

departate, ele au functiouat totdeauna. in Macedonia, 

unde era un centru asa de bogat ea Moscopolea Cu 

multi dascAli. Pentru Rominii de acolo a functionat 

la Ineeputul secolului scoala din Viena pe care a 

condu,s-o un Mihail Boiagi'. Pentru aceasta.,seoala a 

„fratiei Romeovlahilor" edktporritt, 

gv13tivreePaTaco:Xlztav) se tiparia acolo in 1807 o Istorie a 

Greciei tradu.sii din englezeste de Vasile Popa Eftimie 

din Konstantzinon, in Macedonia: textul e si german. 

De acolo aflam cg. acest „Museu elenic" avea un 

program de stiinti, indreptat- dupN. marele 

dupa dascalii noi, Costankla qi tefan Dttca, cu 

cdrti ea Istoria lui Muller si geografia Rd Bouffier 

1 &oda, VII, 19i Rev. 1st., VIII, pp. 156-7; Simon Hell, 

Din Bucovina vremurilor grele, schi(e istorice, Cerukuti, 

1926, p. 26 §i urm. 

2 Frailman, In Gindul Ncamului de la Chi§intiu, V. 

3 V. Iorga, Scriitorli greet, p. 2. 

Rev. 1st., IX, pp. 113-4. La carte subscrie §i poetul 

Ienachi-ta Vacarescu.

VII. 

Indreptarea aptiseanli In Principate 

Pe linga daseAlii de tarl, mOclesti, allesea betivi 

.desfrInati, cu eiteva In biblioteca, lexicoane Si 

cite o „planitie", resumind, ea Koreotul Neofit," gramatici 

enorme iii prescurtgri de cite patru volume, 

aparea tot mai des, pe in casele boierilor,. cari nu 

putuserbi fi cistigati pentru_invAtamIntul public, pAstrat 

doar odraslelor sgrace, InvittAtori privati, preceptori 

strAini. Ca preceptori la Bucuresti se strecurarg.„ 

supt Alexandru I psiiaith.1 suitu paniol Ernanuil 

d'Arriete y Betio, apoi tux oareeare Weber, 

Prusian t . Ambasadorul trances trimeteu la 1783 un 

„Lorenes" 2. Am vAzut caul elevil6r ho Dosofteiu 0- 

Fiji lai Cantactrzino Paseanu InvAtau la 

un astfel de profesor al casei venit din Apus, i ei 

stiau, dupA inafrturiaii1iciiTth Sas Andreas Wolf, 

.fflosofie, fisielt , maternatica, drept i , In inaterie de 

limbi: greaca j latina, francesa italiana, germane. 

Era vreniea chid Domni ea Alexandru Callimachi, 

Hurniuzaki, XIX 1., pp. 36, 109, 113, no. XCVIII. 

2 Ibid., p. 111, no. XCVI; pp. 116, 124,‘ 131, no. CXVIII 

,(raport). 

3 Beselwetbung des Moldau. I, p. 272. Cf, ltd. lit. rom. 

An sec. al XVIII-lea, II, pp. 39-40. Consulul pruSian Konig, 

preceptor de la 1775; ibid., p. 319.

13; istorta invatainintului romanese 

pasionat ea fratele, Grigore, pentru §fiintile exactel,, 

tineau-pentru odraslele. lor „profesori de rnatematica - 

ide 

felul Jul Martinot (1798) 2 on al lui . Jean. Baptisle, 

3 . 

Treoourt (1796 §i ttrrn.) 

In Muntenia cutare elev gree aI lui Lamborn. Photiade, 

Mihail Cristari, din lanina, ca i dascalul sat'. 

mergea la Padova, unde tiparia la 1804, in aceiasi 

tipografie a Seminariului, ca, °data, Constantin Stolnieul, 

o aritmetica i algebra. greceaseit. , dupa Metzburg, 

cu banii unui Aromin, Eustatie Mitzi (Mitzul).. 

Boierul oltean Jtirbei eerea, la 1780, unui 

prieten ardelean; negustor In relatie cu Apusul, in 

,protesor trances: „Filndeii prea dorese ca sä 

,earte. frantozeasea, ci aici dascal nu sa gasa§te, poftesc - 

pe dtunneata, pentru dragostea noastra, sapui salinta 

ca sä-mi gasa*i un dascal frantuzese, care sit fie 

vrednic la invatatura i sit aiba toate cartile cc sant 

de trebuinta 5." Aceluiasi Ardelean ii cerea ralt tunoscut, 

pentru „coconita" myth ispravnie, si „un dasdir 

sau dascalita" i pentru „clavir" 6 . Asemenea strain 

din „Evropa" erau preferati cite unui biet Grec care 

se °feria pentru „qtiinte, gramatica, poetica, 

fisica §i retorier 7. Ca desperare doria -la 1810 an. 

Dascalul copillor lui Mthai-Voda Sutu, a lost Policarp. 

Tesallanul, Lipoi episcop de Patras; Rev. lit., IV, pp. 5X. 

Hurmuzald, upl. P, p. 177, no. 

s Ibid., pp. 218-9, no. CCCVIII-IX, p. 2$0 (wide e vorbat 

de Clemaron), pentru Moruzesti, i cunoscutul emigrat 

Deaupoll de St. Aulalre Incepu ea preceptor domnesc, la 

1864; ibid., p. 296. 

4 Rev. tst., VU , p 158. . 

5 Iorga, Contributii la istoria Favatarrdatulai, In Au. Ac_ 

_Rom., sectia literarg, XXIX, p. 34 

!bid . 

7 Thid., p. 49.

ladreptarea apusean4 in Principate 13s 

-astfel de preceptor locuitor -in .casa lui chiar", 

nul Wier bogat Dumitrachi 13ibescu, at cArtil 

-Cheorghe si 13arbu, vor fi Domni . Asa 1st incepu 

cariera ("multi; care fa InsArcinat apoi cu misiuni 

.administrative sapt Regulamentul Organic 2 . . 

In Moldova, la 1790-5, in casa Spatarului Gavril 

Conachi, copili , intre can Costachi (nu poetttl), 

Ileana, ma.`ritata cu Alexanclru Cal limachi, Invatau:' 

in dasealul loan, pldtit 300 de lei pe an, in dasealii 

Petru,,In.ochentie, Anania, loan de Trapezunt, cu 700 

Ale lei pe an, la „dasciilid Dan.ill diaconttl"., care nu 

.e Philippide, la Gheorghe Grecul, „tocrnit ca sä inz 

vete pe copli frantuztste", ea 400 de lei, la „dasc4lul 

Viii Neamtul, calagr", la,Ledoux si la Inca un 

„dasctil frantu.z", „Antoni Marias", adecd Meriage, 

.1a7-7C-Zr--"n ista Frantozu", la „dascalul loan latinul" §1 

la daschlul Iasif Rilcz, la alt „lattn",, Polonal Wen- 

_gerski, la „Mihd Nearritul" Co,stachi Stnrdta era 

crescut dc un cleric fra.nces. Teodor Bals invatase In ' 

Viena i a_vea ..fortuFk cu totul europene", Nicolae 

TRoznovanu facu trei ani de petrecere In Germania si 

Franca si el visa de un regat al Daciel creat .de 

Tineri i copile din terile noastre Incepura apoi a 

merge prin scolile vecinilor, intrtiu. Astfel in 1793 Ilinc,a 

Jianc,a-si avea fad Amzutl in 5ibiitt 5, uncle era 

_si al Vigtierului Hagi Moscu, la 1802, al Serdarului_ 

liosca, la 1806. DAnca_Brailoiu, la 1803, sta la „Koala 

ibid.-, pp. 50-1. , 

g Ibid., p. 53. 

Tuduceseu, in Rev. 1st„ V, pp. 95-8. 

* klurinuzaki, XVII, p. 401. 

iorga, Contributii, p. 35.

134 ltórIáiflvmintulu3 tOMillek 

- 

grecea.sed de acolea", dar el merge , r'APede la Viena 

(„Vighena"), uncle „poate procops1 nun Idne". Costaclii',Bralloiu 

In 1822-3, un Argetoianu, la. 1807, 

. 

tree St . et grai nta. 

Dintre fete„.merg la nrsulinele din Sibiin, la „matere", 

fiica jai Constantin Varlaam, pentru frantuz.este 

.§i nernteste, clavir „jocurt" , i „cusAtura", i tatal 

adauge c „da cea neniteasca, nu _este atkta ananca 

si de lintba , magliiara in care o deprindeam 

sa si scilsori; „toata silinta sd i fie", porunceste 

el, „pentru limba frantoza.sca i pentru clavir". Iu 

1807, invata la aCCia.§i scoala de divsare pentru sodetatea 

europenisata Inca lui Constantin Otetelisann,, 

timid nepoate ale lui PanA Costesen in 1808, o rudk 

a Marioarei Roset o fetith a negustorului exaiOVVali. 

BA11116. loan 

La Sibiin se desehisese de altfel o coa1t penti u. 

astfel de oaspeti, a lui Trautittann, unde yin: tun 

..urt GlOgoveanu,` Grigore Bengescu, viitorttl 

orinduitor al seolii muntene, si un Irate; aPoi-aceia a 

„dasealului grecesc, frantozlisc, nemtesc 

Anton Stamatopol, lost la Suceava , s1 la Craio-va; 

ca preceptor la Dutaltrachi Ribesett viitor drurnet.. 

, 

pe la Brasov), pe laF'dgaras, la 9are,Inerg acum dud 

Brailoiu (1822-3). Bit unii se gincliatt si la scoala 

sa'seased". . 

Gopilul lui MibaLache Manu fusese trAes,s(pentrn. - 

pieturd. Unit pkrinti iflau cu Amite ,.4)01.ejuri cii 

„Eoropa intru adevar are Windt.* th i1ne de 

invatat, insk la cei vrednici si ravnitori; are . oznos , 

(1=4) Multe, ,tienumitrate cusururile pentru eei 

lenesi i porniti In desfrdnare"'. . 

, - _ 

Ibid., p. 36 §i urni., Cf. Scriitur:i geRci, ibid., p. 26_

Indtepttiiea apuseant,1n Ptiucipite 135 

Acieasta farti a mai numAra pe -medicii, de obiceiu 

greci,Si nit invatarA la Viena si Halle , 

, . 

pe cite un flu de negustor ea al lui Iovipale, al 

lui Mladenovici -din Craiova 2 . . 

De-lain ,. j_ttsp, 04111.toriile pentru studii se ininuItiser4. 

Am vailit,pe a lui Mana.se F:littd. Mal Hagi, 

Constantin Pop, mgr-ele,negustor din Slbiii.i, 1nva16. la 

Viena-- ca un CrieseogIn 3 ; e Zamfirache sail Zenobie, 

care se va i stábiij acolo. Un Iönià Paladi, care 

cetia pe Suetoniu si . Erasm, a.vuse -un da.seal saxon4., 

Am spus cà Sca.rlat Sturdza`, ginerele lui Constantin 

NI-oda Moruzi, un fost elev al lui Nichiftir Theoto4is, 

al (Arid chip 11 schit4 in fruntea anei earti a 'acesmerse 

la Lipsea ; medicul- sas din Moldova, 

Andreas WOO, _asigura ca acest lurninat tinar fietrecusi 

doi ant la UniverSitatea de a.colo 6. Islepotii lui 

Leon Gheuca episcopul de Rointin; si fill Marelui 

Vistier Clheorglie ai. lui Teodor l3a1s, staroste 

de Focsani, 

, 

fur6. 

, 

cresenti de Dosofteiu Ohr,adovici 

In sens 

intoreintlu.-se Le athio cu. principiile oele mai 

143,soliber rs. Chid , caluggrul girh se ,(1.11Se la Lipsca,, 

epitcopul se ITO de dinsiil sa supravegheze pe 

sail, Alexandra, i pc un diacon 'Gherasini, stu- 

'denti a1 ueeriil loan Geanetu (Zanetti) se 

Nutnele lor In ht. lit. rotre, in see. al 

XVIII-lea, p 45. 

Iorga, Contributiztni, p. 55. Cf. Seriltorii gree7, p.G. 

3 Iorga, Contribuliuni, pp. 47-9. 

Wolf, a: c., p. 273. Ain In biblioteca Inca pc Sue- 

toniiVal lui , cu 

5 V. Anuariul--„Grafica" diii Craiova pe 1926: ' 

- 6 0. e., II, p. 198: 

7 iSt. lit. ram. in sec. al XVIII-lea, II, p. 

21% . - ' ' ' 

9 Ibid., p. 27. - -

136 istoria lavdtatnititalui romlnese 

- 

lull la bartd cu filosoful Ocellus lute° lucrare tipdritd 

in frtmtuzeste la Viena in 1787. . 

Fotie Filarel, nepotul M1tFojoI1tulu1 Filarel, era, apoi, 

„studentul Ia Univers et" in Vien la 1790, ca 

si Andrei Nen.ciule,scu, iul 1Vlarelui Stolnic. Tot la 

Viena invata pe acest timp un Dimitrie Belul. Un 

Calinescu, inrudit en _Cantacuzinestil, plecA pe furls 

in Germania, ca sit invete xnedieilia, in 1782: se credea 

ca vrea sit treaca in Ru.sia la ruda sa, l3anul 1ilmi 2 . 

El fu read -us Cu sila, pus la falanga si primi douazeci 

sage de bete la talpi 3, trista soartd'a primului 

student in Medicina. 

Din socotelile fainiliei afldin intregul curs de illVii- 

OtUri al tindrului pasta..hi Conaeld, din care, trebuie 

sit additgam,eutoatd. extraordinira grip ; nu s'a ales 

mare lucru. deplin pregd.tit acasa, inteind 

Koala domneascd. din Iasi, in Ianuar 1797: intre pro- 

fesorii de la.tind. i „nemteasca" e si „auditorul"; i se 

dau i lectli de istorie i geografie, i Cu acest prilej 

constata cd trebuie sit euhipere un „chip al hn 

Alie.sandru Macheclon" i o hartd a Moldovei, care 

trebuie fie a Jul Rhigas din acelasi an, tipairita, 

,deci, cu chipul Donumlid din Scaun, Alexandru 

CallmacilLzentru acest scop. La 1800, cu fratli Va 

siIj Ioniii, el pleacd la Viena -cu Dana'. Averd 

inscriptia lui latind si o scrisoare de, aeolo 4 . Era in 

jrija invittatului dasc.d1 Stefan Duca, a unui ealugat 

1 N. 13a.nveti, Acadeinin greacasca din Rizmire#i iscnila 

Jai Giteorghe Lazar, din Armorial din Cluj, 1925, p 11 

.si urm. 

2 Hurmuzaki, XIX 1 , p 37, no. XXXVIII. 

3 Ibid., p. 51, no. LII, 

4 V. Neamul Romanesc, August 1918, reprodus si in 

Bev. 1st., VII, pp. 85-6.

Indreptarea apuseana in PrIncipate 137 

Antim si a unui Ungur, Stefan Szilts. La ,. 1802,tinarid 

revenind la Viena, ,trecea de acolo 

la Iena „pentru niste invAtAturd trebuincioasA.". Ditpa 

jase aid, Daniil, revenit Inar, uncle era si easier la 

batrinul Gonad* merge sit caute copiii, ca aducd 

In tar* i cu acest prilej cumpard, nu numai un 

serviciu de argint pentru bOierul situ, dar si dorla 

,lexicoane nemte.sti", noud, si frumoasa editie a lui 

Tucidid,-Istoria Eladei a Jul Goldsmith, tradusa de 

Alexandridi, i trei volume din Schiller. Toatrt erudita 

ceata se intoarce pe Dunare 1 . 

Scarlat Canangu, ruCIA cu. Callimachi, va merge la 

Berlin, asezat lingh an pastor Hauchecorne,Gheorghe 

Bogdan pentru drept la Paris'. Iar _s_u_SAtir_a_ es se 

indrepta si el spre Apus, „cu Zaharia, dascAlul sAn, 

diaanisale Paharnicului Ionia Fal. 

colanu". Smirniotul Constantin Nicolopulo, dascal la 

Banul Dimitrie Ghica deci cre,scatorul lui Grigore- 

Vodd din 1822 si al lid Alexan.dru-Vodit din 1834—, 

mergea la Paris pentru medicina la 1806. Jar la 

1809 se afla hied la_liet.aciii rcerului 

lordachi Cantacuzingt se capata voie de pleZare a- 

colo pentru Grigore, fratele adatiria . La 1817 Duinitrachi 

Bibescu ivcomandg. lui Zenobie Pop pe fiii 

s6i4aa merg grin Viena la Paris 4 : Barbuc,eanu 

Invatlt earn pe fugh la un anume Thurot, facindu-se 

_ 

1 Tu.ducescu, 1. c Rev. 1st., IX, p. 204 (uncle e vorha de 

Daniil nAscut in Ilusia, Apisp.pz `Pttiaa(cq, temut de elevii 

eI naoare la Roman). Na e decl, cum s'ar parea, yes= 

titul Dimitrie-Danill P141ippide. Pentru acesta, dasal in 

18C8, Rev. 1st., IV, p. 7. Cf. N. Bfinescu, in Anuariul din 

Cluj, 1924. Acest Conachi a murit nebun. 

Hurmuzaki„Supi. P , p. 255, no. CCCLI, an. 1803. 

Ddc. Cantacuzinilor, pp. 230-3, n-le XCV-VI. 

lorga, Contritnqiuni,.pp: 51-2: - .

. - . . 

138 

, 

inyAftlinhttulti 

. 

--remikies-c. . 

francinasOn, dar fratele liii , Gheorghe, 4linase pen-. 

tru a Infra' . la .Pauttltatea de .drept El avtira decolegi 

pe Petru M4nega, Bucure.stean; care .ajunse,,, la 

1820, adirocat, pe.. ManOtaChi Filipegcu i fratele 

sau pensionul -Gtiillety; pc- Un' . NicOlae 

.Vladoianu si .doi' BalNceni, loan Si Stefan 1 . 

4 Ibid., pp. 34; Scriilorii greci; Iorga, Aktricirii pr 

toare la $tirbei-Vaddi I; p. 641. Y. qi mai departe. , ,

- *coitla fi1osoff/1 a Principatelor 

. 

Spiritul adus din Occident se sinite in Moldova ., 

vat iiLp 20 Junk' 1787 al lui 

xandrtt loan-Yod0 MOTroeordat, &rid epitropilor 

- 

mai grija scolilor ,din Iasi, Galati i 13otosanii, Inttrziase 

Ia sisthinul, Jul. GrigoreiGhica, cind, supt ic 

iitura noului Mitropolit, un Ardelean crescut la mgnitstirile 

. din larA„ Iacov al Il Tlea, dar i a logofltaint 

-Grigoras, si el un oin de o cultur& 

nuinai indigenA, invg.tatului Scarlat Sturdza, 

. . 

viitokul guvernator pentru -Ta.rul in Basarabia si pro- 

prietarul prini4i case in sti1 occidental, se f6cu Dolur- 

nului, dare o ceruse Insui, cumnatul lui Sturdza, 

Alexandru M9ruzi (1792-3); o anafora de reforrne2 

. . 

Cad averu a face in acest insernnat act de conceptie 

didactica intaiu cu._ nevoia,de a . crea din non 

un invAtbAnt pe care-1 distrUsese noua stapinire ruseasea. 

A'Poi ,cu dOririta until Donin tinar, sfliu4 

de o aStfel de ruda., invAtatl, de a da scold -celei 

. 

nouA caraeterul pe care-1 . avea, maear In intentillF 

fundatoridul, AlexatKiru Ipsilanti. cnala. Inuntett4,. 

de la 1175-6, care o luase undt inainte pe drunlidite 

Uricariul, H. p. 266 i urtn..

140 lstoria invatAmintahti romanesc 

de prefacere ale Apusului Moruzi, care alesese ca 

dascal al copiilor sàipe un poet de valoarea lui Atanasie 

Cristopitio, si pc Ft -azimut Ciemaron 1 , era 

capabil de a intelege nevoile unei vremi noua. 

Va fi, dupà aceasta orinduire, o Academie de 

carora; cu,terrnin greoesc, li se zice, nu „matemate", 

ci „epistimuri". „O Academie fara epistimuri 

este o casà fitra feresti." Matematicile In frunte, 

dumnezeiasea invatatura.", apoi geometria, stiinta. si 

de fobs practic In aceasta. Moldova, aceasta „Dachie" 

unde, hotarele mosiilor nefiind bine fixate, procesele 

se eterniseaza Drepbal, „pravilele", se Introduce ca 

inaterie, pentru Mtaiasi data, in Moldova, care n'avca, 

ea principatul muntean, codul ei de legi. 

Ca limba de predare, , si un filosof din GOttingen re- 

. 

curioaste ca elina e Innba cea rnai potrivitA pentru 

propunerea stiintilor. Dar Greci can sa, be stie nu 

prea sint, si, deci, in lipsa . unui „dascal de epistimuri 

elin" se poate lua si un , filosof de alai linaha..., 

paradosind pe limba frantuzeaseA". Geometria, aceia 

trcbuie neaparat predatit frantuzeste, de un „hotarnic 

dupa meste§ug, i acesta este dascalul de Aheometrie 

cea de practica, pre carele Frantuzii II numesc. in- 

, , 

çjirzer §i carele trebuie negiesit sä se astize In Academie, 

paraclosind epistimiia aceasta in limlia frantuzascA„ 

pinA clnd eel ce vor Invata-o sa o ik pre lithba lor", 

-- Inca de acuma deci o preuedere a inueiteirii 1n ranitinefte 

a. aneia din Oiintile de absti-de(ie.: Deocaindata 

stim cli ar fi la indemina Francesi pribegi, ca 

ace! Trdcourt care fusese profesor de matematici la 

.scoala Sultanului In Constantinopol i va trece pe 

thigh Voda Alexandru Callimachi, care, ca fratele 

1st. I t. rant. in see. al XVIII-lea, II, P. 38.

Seeata filosotiol a Prindpateibt 

situ Grigore, se interesa de $tiinti, sau -Martinot, care 

functiona Ia acesta ca si la _Constantin, lpsLlantl i in 

casa boierului Manu 1 Limba dreptului e, incontestabil, 

cea latina, a poporului creator. Dar ea mai 

are un folos, pentru religie, ca §i pentru ridicarea, 

purificarea i ornarea liinbii inse0 a ferii.- 

„imai virtos §i spre Intelegerea Sfintei Scripturi §1 

a Bibliei, fi incd si spre indreptarea §i impodobirecz 

lirnbii ranuinelti", deei a§a cum se Picea in Ardeal, 

de unde inoepeau a sosi cartile in limba ;,indreptata". 

Pentrtz intact aura auem a face in .inucitdmint 

cu preocupatia na(ionald. 

Se detropeaza gramatica greceasea, fie si predata de 

un „filosof" ea daskcalul _Ienachi, trecut la pensie cit 

dottazeei de lei pe luna, ca „oare§care hrana birinetelor", 

jar ca ocupatie continuarea traducerii - „Tesaurului 

limbil grece§ti" at lui Henri Estienne mare,* 

i grea opera--: .„lexiconul lui Stefan, care 

de mult au inceput a-1 talmaci §i a-1 mai addogi-, 

ceia ce ne face a regreta pierderea manuscriptului 

acestui quasi-anonim lenachi. 

Noul profe,sor de gramatica va dupa inva- 

;area normelor, sa treach la autori can ar putea sa 

par5 mai usori : Fabulele lui Esop, „Dialogurile 

Mortilor" ale lui Lucian si Polyainos. , 

Dar este aici, mai mult decit in actul de reforma 

at lui Ipsilanti-, evidenta influenta pedagogica,k nu a 

lui Rousseau, ei a scold germane de atunci, din epoca 

ltd Pestalozzi. 

Sit nu se Inceapa „cu intiutecare, din cele. nestiute 

la cele riestiute, dupa. cum pana acum In coalele 

noastre se Inv*, Cu numiri i cu canoane 

Ibid., p. 38 i uota 10.

--„ 

142 Mona ifl4*iitatuII niäièc 

, 

multime de euvinte,, inshreinind mmtea ucenieilor 

, - , 

poruncindu-1i acele, numai date lor sa,le eeteasch, 

ca papagalii sh le nvele tie rost, nemica cu 

totul stiind sau intelegind din cele ce invatr. Cu 

noul sistem, al purcederit de la eele cunoscute, se va 

putea ajunge, ea in Aims, la,intelegerea in and am 

ii „celor mai adinci singrotr, adech autori. 

- I'releibrul se va pune elevilor shi, „pogo- 

rindu-se oaresce dasealti i IACincla-se i ei ca dInsii 

ixicepittori". Nu se Va repeta litera manualului, 

.„Enciclopedier — e vorba tie cea greceasca, de curind 

tiparita la Venetia, cu extraw din autorii greci, 

kiCei numai supt acest raport „encielopedier, si nu 

de revolutionara „Encielopedie pe care pe'atunci 

o cella InVittatul Chesarie, episcopul de Rimnic,-- 

a Encielopedici, cleci, a „cartilor cc rat' si Ikea cale se 

numese toinuri a Eneltielopediei". ànu se ,razime" 

dasealul „spry tratajii lui", ci pe aivintul vitt, necontenit 

inflorind din bogatia sufletease,a, de pe bu- 

zcle lui 

Se condainna si proastele traduced ad litteram de 

pana atunci; se va interpreta „nu din lexis in lexis, 

dupa \TOW] obiceiu, ee dupa noinia", duph idei, 

,itupä sells. Explicatlile alaturea de sens; eruditia literard 

transmisä de la un comentator la altul sä. fach 

Joe imei moduta4ii .libere' asupra textului, care all Sc 

lamureasch apoi tie la sine, a doua zi, In mintea 

elevului editor. Pentru o cetire cit mai im.bielsugata 

si-mai felurith va fi, neaphrat, o biblioteca, avIndu 7si 

„eplistatui, i pazitorul cartilor" e dator sa ingrijeasca 

insa si de curatenia carpi imprejmuitoare. Once 

carte s'ar tipari e deci Inch de atunei depositul legal 

— se va =trimete i colii, i =mai pentru cele 

prea scumpe se va plati jumatate din pretul obtinut.

5.coaja .filosofic.4: a priaripafglor 143 

Nuorice doritor de titluri sr.' fie primit la scoala 

, . . 

tomneascl, dlndu-se bursa; cei saraci fdra inte- 

igentg. sa se duc.4 la „cu.tia mililor gasped" (dar In 

803 Serban Costachi,fratele MitrOpolitutai 

udeca altfel eind flicea la FAlciiu „scoalA obsteasca 

te invAllturil_ In limba grece,asca. i ruo1ckwinease6" 1). 

;i ,sä nu se dea a.cele lungi vacante salt „slobozenii", 

n care se niM prea mult cele Invatate 2. 

Pe cind la Neaint , si la Secu Incepea supt conlucerea 

Rusului uerairian Paisie o nouä invatkura 

le miindstire, ate dadu. excelenti traducaori din slarone.ste, 

pe ling a vechii traducatori din gmeeste de pe 

3 

a epiScopii, poate °ley' al ' scolii bucurestene , cu- 

-entul eel non, „filosofic", continua la Academia din 

Improsplitindu-se, de sigur, la cea din Bucure,sti, 

tnd acelasi Moruzi deVeni Domn In Tara-Roma- , 

leaseg. (1799-801),--put4adu-se ajuta i cu iiibirea de 

invAtatura a noului Mitropolit (de la 1793) Dosofteiu 

FilItjs 1 si cu harnicul editor de dirti sfinte Iosif episcop 

de Arges 5 . Ba 1nct II vorn vedea eucerind, 

cu tendintile ui tiintifice i apusene, i alte, &roma 

De la inceput, se reface en total scoala de slavOnli 

le la Sfintul Gheorghe, „foarte trobuincioasa la toata 

obstea 'acestei ten", Voc15 spuind anume cä a lost 

_ 

1 Revista loan Neculce, fase. II, 1922, pp. 313:4. Gratuitate 

la Craiova, Urechi5., o. c., IV, p. 106. 

2 Uricariul, III, p. 13 si urrn., Cl. 1st, lit. rom. in sec. al 

XVIII-lea, II, pp. 384-6 si Iorga, Invd(dunntul stiintelar -la 

Roznini, Bueuresti, 1915, preeuni i ConferInta de la Chiintu 

Inuatdrnintul superior la Ron-tint. 

3 1st lit. rornine In secolul al XVIII-lea, II, p. 390 si 

urm. 

Ibid.,- R. 373 si lulu. Cf. I. C. Filth , Mitropolitul Dositeiu 

Filitis, Bueuresti, 

5 Urech11, 1st. scoalelor, I, p. 83.

144 istoria invgtarnIntulul rorngnese 

„Indenmat" §i ajutat de Mitropolit, de episcopi,i de 

anurrie hoieri i negustori, 1fitre „epistati,"- adatA se 

zieea: ispravniei—fiind si „clasealul Ionite l 4i daseti- 

lui ChiritA urrulndu-i 2 . 

La Academic se a4eza, dupA Pantazi,' mort in 

1795, proto-di'dasealul Constantin, eAruia i se -de- 

dica la 1800 o Aritmetia. i o, Algebril in gre--, 

ee0e, i urmaqui Jul la 1805 fu editorul Tuei- 

dide publicat la Viena, Neof it 'Duca, un client al 

lui DOsofteitt Fi1itis 3. La- 1802, dad a.eum Mi- 

hat Sutu, un om farA arnbitie fA& orgolitt, luase 

locul reformatorului, se_ putea serie ixitr'un raport 

pentru procurarea veniturilor §eolare intirziate 

„Scoalele se aflA desehise, alit aeele de Pe afarl ? din 

judete, eit qi acelea de aid, din Bueure§t1" 4 . Elevii 

nu lipsiau, In adevar. La 1800 intilnim fii de boieri 

man i ea Dinieu Goleseu, Constantin, fin! lui Searlat 

Cimpineanu, im flu al SpAtarului Nieolae Uleseul, 

un 13udi§teanu, wi FureA, un Voieu Joan i eispre- 

zeee Gree0. 

Constantin Ipsilanti, odatA fugarul in Apus,—*i 

dupA stddii urruA aceasta traditie de 

sprijinire a noului Invgamint, i iara§i Mitropolitul 

Dosofteitt 1i stAtu alAturi, ea odinioara, intr'o mai 

inaltA situatie, Patriarhul Hrisant pe Rugg. Ma-vroeordAte0i 

§i Grhieule0i. Darlmindtt-se de marele en- 

Slavoun era ,nemetahirisita qi Ca moarth"; ibid., IV, p. 

130, nota 1. 

2 Ibid., p 92. Cf. 1st. lit. rom., in sec. al XVIII-lea, II, 

p.41. 

3 Ibid., pp. 39-41. 

4 Ureellial, 1. c., p. 84. — Cf. , IV, p. 100, nota 1, 

p. 122. 

5 Lista prenumerantilor la Aritmetica .si Algebra din 

1800.

Scoala filosoficA a Principatelor 145 

tremur chiliile de la Doanma Balasa, par& la o sin- 

gura canfaruta, unde mai dainuia o umbra de scoala, 

Biserica reufsind sä sprijine din veniturile ei asezamintul 

strain care-i cazuse povara, Mitropolitul se 

ingrijeste „sa nu se faca un acest fel cie lucru necuviincios 

si a se lipsi orasul de aceasta podoaba". 

Deci se strarnuta Academia domneasca de greCeste la 

bisericuta Magureanului unde era tot ce trebuie: 

„case inalte,crt beciu.ri i err deosebite odai la poarta..., 

cu indestulare la toti dascalii i ucenicii straini, 

pentru sedere, paradasit, pentru cuhnie, pentru slugi 

si pentru veride, fara de a mai patimi vre-o stertahorie" 

2. 

Numarul ucenicilor se ridiea rapede la -o arta 3 , 

Conducerea o a -vea. -in toate Lambru Photiade, la 

care se friineteau i ucenicii de peste hotare, ca acel 

Zarnfirachi, fiul marelui -neg-ustor din Sibiiu Hagi 

Constantin Pop, tinarul ucenic din care marele das= 

cal facu pe Zeriobie Pop, autor al unei carti de poetica 

i viitor director al 13ancii Imperiale din Viena, 

ca *i Pe „cintitretul" Dionisie Fotino, viitorul istoric 

poet 4; am vorbit si mai sus despre acesti doVelevi 

neobismtiti. Voda numia, in 1803, si pe „proto-dasca- 

lu Dirnitrie Gheorghiadi, si pe „ipodidascalul" 

1u1 6 . 

1 -V. si Genealogia Cantacuzinilor, p. 197. 

2 UrechiA, 1. c., I, p. 85. 

3 ibid., pp. 97-8. Se reproduce (p. 99) si marturia 

din Istoria „Tunusliilor", dar aceia Sc refera la epoca 

lui Mihai Cantacuzino, autorul scrierii. 

4 /bid., p. 89. V. si Iorga, Contributii la ist. lit. rom., 

Scriitorli greci, In. „An. Ac. Rom.", sectia literara, XXIX, 

pp. 1-3. Lambru moare la 1805; Urechia, o. c., IV, p. 

127 nota 2. 

5 V. pentru aceastA scoal# Bis. ortodoxci, XVI, p. 97 si 

urm.

146 istoria invAtAmtntuluii romgnesc - ' 

Ca s'a se vada clt de mult era indreptata spre Occident 

noua invatatura, adaugim ca Ionascu Mazi 

care, cri sotia Neaga, facu scoala de la Slatina, 

lIngà biserica lui, prin 1803, pusese, nu numai un. 

ierombnah grec, „cc paradosia matimile lui" eeia 

ce ar insemna iari noile un dascal roma- 

nese pentru orasenilor", ci §i un dascal grec, 

invatind latineste pe fedora de boieri 1. Scoala „mergea 

spre buna rodire i sporire'? in 1808 2. 

La 1802, Alexandru Moruzi, om de mare interes pentru 

cultura, careli crescu copiii, nu nuraai Cu poetul 

A tanase Christopulo,elevalluiLambru Photiades, ci 

rearrse - un moment §i la serviciile abatelui Maas, 

Vosgian, eunoseator de eng1es i italiana, fost la 

printul Windischgraetz 4 , trecuse iarasi, in Moldova, 

supt aceasta noua Dornnie a lui, principatul mai 

cistiga o , scoala Inalta, una cum nu mai, fusese 

panà atimci la Rominii de dincoace de Carpati: Se- 

rninariul de preoti. 

Fu lndemnt i aju.tat intru aceast de blIndul cle- 

ric de foarte inalt neam, eantactizinese dupkmam0., 

stranepot al lui Raducanu Cantacuzino, bursierul din 

Venetia, care fu Mitropolitul r (de la5 Mart )8O3) 

Veniarain Costachi, Dupä ere" ste.rea In easa.ci un 

prOfesor strain, pe lIngà obisnuitul dascal de are- 

ceste, el se impartasise, din cele fragede tinerete 

dud parasise fara voia lor casa parititilor,sgi, de In- 

1 Ureehia, I. c., p. 85. Cf. Poboran, Istoria orasului Slatina, 

2 editii. Scoala dainue§te §i pana amnia. 

2 Ureehia, I. c., pp. 99-100. Erau §coli §i la Focani §i 

Tirgovi§te. 

3 Rev. istoriccl, V, p. 72. 

Lulu Thilrheim, Mein Leben, in Rev. ist., VII, pp. 

161-2.

Scoala filosoficA a Principatelor 141 

vataturile liii Paisie cel harnic si sfint, in manastirea 

Neamtului, piinà i de amintirea Jul Stefan-eel-Mare. 

Nu stim c,e va fi faciirla Hui si,la Roman, Uncle 

pastori Intàiu , dar la Iasi, unde a fost acusat ca a 

facut du.ghene din camarile unde predase „Teotoche 

i Evghene", Nichifor Theotokis i Evghenie Bulgarisl, 

el cauta sa procure lacas de invatatura unei 

preotimi Inapoiate. 

La 1-iu Septembre 1803 se da hrisovul de /litemeiere. 

Swath. de „invatatura feciorilor de preoti Si 

diaconi" trebuie sa „paradoseasca bogoslovia i talmacirea 

Sfintelor Scripturi", aducInd, pe ruina „tirn-' 

plei Intunerecului nestiintei de mai nainte", „revarsarea 

Muselor invatattu-ii". Matei-ia de sase ani cuprindea, 

cu „c,etirea c,ea cu regula" i „scrisoarea", 

cu „bogoslovia" i „randuiala Bisericii", cu talmacirca 

Crezului, Psalmilor, cu psaltichia fostului protopsalt 

M Constantinopol, Petru, 0, eventual, si 

altor „dascali rnaterii de lioeu profan, cum 

nu se Intlinesc in pla.nuI scolii din Putna, ci in al 

Seminariului blajean: gramatica, logioa, retorica, 

anume unct de caracter practic...„cu privirea 

d. p., la legile färii sau moralul lucratoriu", aritmetica,, 

poi istoria profan pe linga cea religioasa, ° 

psihologia sau „cele trei lucrari ale mintii". Si se 

prevedea i °„Inc,eputul limbii latinestr : 

Toate'situdiile trebuiau sa se fac lxi ronldnefte: 

,,pe limba noastra cea petrinteasce— §i un Domn fanariot, 

a carui mama era insä din familia Ruset l, hinecuvinta 

ace,astA mare inovatio. 

1 Doc. callimachi, II, p. 472, no. 160. 

2 V Gh. Adamescu, Istoria Seminariului Veniamin, 

Bucuresti 1904..Pentru un plan muntean de Seminariu la, 

Snagov, Big. ortodosd, XVI, pp. 111-2. 

3 V, Manolachi Draghici, Istoria Moldovei, pp. 57-8.

148 Istoria Invatamititului -rornanesc 

Vistieria dadea 2.500 de lei pentru intretinerea 

pentru a adaposti roala Sc scoteau caluga- 

ritele din manastirea Sacola de lInga Iai , fundatie- 

a uneia din fiicele lui Alexandru-Voda Lapusneanu. 

Arhimandritul manastirii celei noua, Sofronie, a 

lost cel d'intaiu rector; apoi, supt ocupatia ruseasca, 

-intervenita in 1806, Clascalul, Ioanichie Nicolau, era 

condus (in 1811) de un Bus, cavalerul Petru Cunitchi. 

Mai tarziu o serie de profesori ardeleni i bucovineni, 

de can va Ii vorba mai pe mlna, nu faceau 

decit sa.' continue intentiile, hotarit nationale 

-si dupa putintb.' apusene, ale inceputurilor 1 . 

Adaug cit ideia unui Seminariu muntean e din ace-iai 

Poate numai razboiul de sase ani care incepu 

inclata intre Rusi i Turci, ducind, in 1812, 

la sfasierea MUldovei, Impiedeca." i acolo realiSarea 

noilor tradiii 2 . 

In acelasi an 1803, 'la 24 Maiu, Alexandru Moruzi: 

procedase la refacerea Academiei iesene,. de „filotogie 

i tiinti" . 

Se pastra vechiul program, a car ' ui indeplinire era. 

fixata la sase ani, dar se hotarau forme noua deorganisare. 

Erau sit fie visite medicate, insPectii la 

fiecdre sfirsit de luna, examene de semestru, pre- 

1 Cf. Uricariul, XII, p. 128 si urrn., sau Urechia, 1st. scoalelor, 

I, pp. 94-6 (actul intemeietor); Uricariul, III, 

pp. 39-41; Erbiceanu, lstoricul Serninariului reniamin, 

din mancistirea Socola, fundat la 180*, Iasi, 1885; Archiva 

soc. t. i literare din Iasi, IV, pp. 445-6_; Mt.- lit_ 

rom. in sec. al XVIII-lea, pp. 401-2; rev, loan Neculce,- 

III, p. 199 (atestat din 1818). -- Maicelor de la Agapia Ii 

se dA dascal de ,,greceasc i elineasca" pentgu a face: 

apoi „dascvle". 

2 Biserica ortodoxel, XVI, p. 109. . . 

3 Urechia, /. c., p. 107.

.scoaia ffiesofic.A. a Prindpateior 143- 

lull sau „daruri”,' vadante vara si in serbatori, —„Du. 

rninecile si la praznicele imparatesti si la canicule7—, 

.atestate sau .„IncredintAri”, o biblioteca de „trebuincioase 

earti" a o_ colectie -de „matematicesti instru- 

Inenturr. Patrituci de bursieri crab: in sama Statulin. 

Se continuau — stim de aiurea tectiile de latina, 

incredintate acelui Wengerski pe care consulul 

frances II considera ea tin om cu totul stricat i , in 

plus, „spion ctmoscut al Busiei'''. La venitul vechiu 

se adausera

150 Istoria invAtamintului romAnesc 

lescu, un Nenovid, un Constante Caracas, calugari 

de la Mitropolie i a1i feciori de boieri, pe linga 

multi. Greci, La Iasi,,dascalii erau Nicolae din Zagora, 

Joan i Teodor din Agree i tefan Cristu; avtud 

elevi mai .Patini, §i nu din familiile man i 4 . Avem 

una din cartile de premii date de patronul invatamintului 

superior numtean, Mitropolitul grec Ignatie 

de Arta z, refugiat apoi la Pisa. 

Cind insa, la incheierea pacii din Bucuresti, reIncepu 

stapinirea prin Domni, acesiia reintrara de la 

sine in vechea traditie scolara, de si atit loan Gheorgho 

Caragea din Bucure-sti,- cit i Scarlat Callimachi 

erau Gred nationalisti, ui afar a de traditia „filosoflea" 

i, intr'o ePoca in care trecutul se intorcea_ 

impotriva inoirilor revolutionare, de curentele acelea 

apusene din care resultase o asa de cumplita prefacere 

n toate domeniile. 

Astfel veclern pe Caragea ocupindu-se de scoala 

de la Sf. Gheorghe a lui Chirita caligraful, restabilind 

invatamintul oltean, dorind scolii din Craiova, 

cu' eel trei dascali i doisprezece bursieri, plus opt , 

interni Cu plata, sa. ajunga ,prin silinta i osirdia 

ueenicilor si a dascalilor un roiu de Invataturd Si de 

fobs ennoseut" 3. Masuri analoage se vor fi luat 

Moldova lui Callimachi. 

1 Prenurnerantii la V. Papa Eftimie, dascAlul de la 

Viena, ZSOLXSUC. AVOOXWOOL 1:0:17Ttnii, IV, VIena 

(1812)-1813;i lista 'complectA In Rev. 1st., IV, pp. 110-2 

2 Rev. 1st., VI , p. 273. 

3 

i Ia Gimpina era pe acest limp, la biserica Rujo- 

renilor, lInga „odaile pentru primire de streini i locuinta 

de bolnavi", o scoalA Cu 60 de copil la ronaAneste 

30 la greceste; Stoica Teodorescu, Monogratia orasult.ti 

Etmpina, C'impina, 1924.

Scoala fllosofica a Principatelor 151 

In amindoud erile insa trebuia sit se deie in curind 

o luptd intre cele doud tendirtti nationale, acum 

hotArit deosebite, i inainte de 1821: a Grecilor 

si a Ramintior 1 

1 Ca se invata t frantuzeste la scoala din Iasi o dove 

dete biografia lui Gonstatitie patriarh de Constantinopol 

(1830-34), care e adus de unchiul sau Chiril de Sinai 

pentru ea de acolo sit meargA la Chiev pentru filosorie 

jl teologie, ajungind Intaiu arhiepiscop. de Sinai. 

V. N. M. Popescu, Cind se praznuote pomenirea Sfintez 

Ecaterina, Bucuresti, 1915, p. 14, ° 

La 1809, Ecaterina, vaduva LogofAtului Scarlat Mann. da 

„easa em de piatrA en trei rInduri" tinea dascalii 

spre procopsala copiilor ce an rAnnts, ImbracAminte 

altele ce nesmintit trebuieste a le face la cresterea a' sasa 

copli nevrAstnIci i frA niciun ajutor", 

V. Revista Ion Neettlee, VI, pp. 149-50, no. LXXVI.

Ix 

*coala national greceascli in luptli cu *coals 

nafionall a Romtnilor 

In viata poporului grecesc, care aparuse phna atunci 

numai ca unul — fie si eel mai de capeteniedin 

sprijinitorii unei vechi culturi universale, de 

nota clasica, se petrecuse de la o bucata de vreme o 

schimbare. " 

' Framintdrile veacului al XVIII-lea produsesera 

la Greci un puternic avint spre libertate, pe care-1 

arata- miscarea unui Lambro Katzonis i revolta din 

Moreia, paralela Cu lupta ruso-turca din 1769-74. 

Dar Fanariotli rAmineau_ si mai departe in credinta 

MO de Sultanul-basileus, imperialisti otonfard, in 

general de o perfecta loialitate. Cite un Domn fugar 

la Rusi sau capitulind fata de- Austrieci nu represinta 

decit un cas -particular, datorit unor imprejurari 

personale. Rakboaiele Revolutiei francese 

ale Imperittlui napoleonian, cu tot ceia ce stapinul 

Europei rascolise in sufletele grecesti pentru 'luteresele 

.politicei sale,. trezira si la Greci wi sentiment 

naional exclusw. 

represintantli lui la Viena, cu asa de infloritoarea 

colonie greceasca, bogata i culta, lucrind necontenit 

la prefaceri i prelucrari, la ziare ca Merv< 

Èpv.-fir: sau 'EkX-rivtzbc T7p,67prfoc, la Pesta, uncle adivitatea

Scoala greceascA In lupta-cu Foala Romini1or 153 

literara -e mai .mica, dar functioneaza o scoala care e 

si pentru cu un am ca Boiagi (pe la 1817), 

intrebuintat si In calitate de censor, pentrit'-fionrinii 

din taleanil, cei din Rusia de la Odesa si din cea de 

la Moseova, din Principate, in sfirsit, intelegeau cif 

sprijinul de capetenie,- organul de afirm are si de 

raspindire cad era yorba dc,refacerea Imperiului bizanfin 

pentru toti crestinii -ortodocsi din cuprinsul . 

Imparatiei turcesti-7, nu poate fi decit scoala. 

Domnii din Principate, loan Caragek care a scris 

versuri, a tradus pe Goldoni, ba chiar Paul 0 Virginie', 

i Searlat Callimachi, fura . Indat intereiati 

in aceasta activitate nationalista a nearnului earuia-i 

apa,rtineau. Se alcatiti o societate secreta, cu soop 

aparent 

.. a- trimete , studenti, , greci in strainatatecum 

it §i trimes Alecu-Voda Sutu la 1819 3,— dar . tintind 

la revoltitia salvatoare §i ei i se si 

ca si, de alminterea, oonsulii rusi din ambele societgti 

romOesti. Codurile lOr apakurà numai In greeeste, 

in ciuda micàru pornite i la Bomini. Daca .Mavrogheni 

hatarise acte de judecata in dou:iilimbi 

Callimachi (ladu casnicilor sal privilegii In singura 

limbii'greceasca. Ajutatoriil de eapetenie al lid, Iacb- 

V. liev. 'storied pe 1926, pp. 313-6; 1st. lit. rom. in sec. 

al XV111-lea, II, p. 313 si twin. Boiagi publica O „Romanische 

od r macedono-wlachische Sprachlehre, Ppapoomxii f)top.a- 

v p.xxs3ovc5Ao‘xt-Ai7. Ucuta era dascal al co loniei din Posen. 

V.. Iorga, Note polone, in Ac. Rom.", seria a III-a, 

p. 391 si urrn. Cf. ibid., seria a II-a, XXXVIII, , pp. 

387-8. - 

Dupa France litteraire, VII, 1837, si Hamburger Correspondent, 

1836, RCM 1st., IX, p. 198. 

3 Iken, Leukothea, II, pp. 101-.3. Cf. ibid., P. 98. 

4 Rev, istorlca pe 1921, pp. 187-8. 

5 Urechig, 1. c., p. 61: „de o .parte roMineste, jar de o 

parte greeeste". - .

IM Lstoria invatamintului romAnesc 

vachi`Rizo Nerulos, era unul din campionii grecismului 

revolutionar - 

Nu e de mirare deci cä se proceda in acest sena 

la reformarea celor doua Aca:demii, care trebuiau 

chinate nevoii grahnice de a elenisa'aceasta „Daeie 

fara ratiune de existenta proprie, de a face, din Bucuresti 

rnacar, o Atena, de a theredinta pe Roinint 

cä au o misiune istorica straina de toata traditia lor 2. 

N-u mai era vorba acum de universalismul lui 

Lambro Photiadi. Trebuiau adusi de la Viena, pentur. 

a pastra contactul cu Apusul — caci scoala era 

absolut Mica profesori . de gramatica, filosofie si 

stiintile matematice. 

In acest sens dadu Caragea actul sail din Septembre 

1814 pentru scoala din „metohul Magurelei"'. 

Se specificau profesorii peritru gramatic& cu , toate 

anexele ei, de sigur, dar i pentra umanitAti 

Profesorii de limbi straine: latina i francesa, 

se pastreaza, un Ladislau Ardeleanul, „Erdeliotur, 

care traducea din limba francesA, lulnd asupra-si pe 

cea d'intaiu. Un boier romln, Clucerul Nestor, - va 

preda dreptul. Se" dau' teeth de geografie si de istoria. 

universal& Se prevad 'purse i prenili. La 1-iu 

Decembre.-.0 la 1-iu April vof fi exarnene. 

.„Secretar domnesc,..si profesor" era la Bucuresti In 

18132 Gheorghe Papacosta Sachelarii; Bis. or!., XV, pp. 

328-9. 

2 In acest timp, sau, mai curind, prin 1830 se tiparesc 

nisle Dialoguri greco-slavo-romAnesti. 

UreChia, In „Anuarul instructiunei publice", p. 261 si 

in 1st. Rom., X, p. 347 si urm., 385-6, (regulamentul, 

din 10 Decembre). Reparatii si budget, Bis. ortodoxd 

XVI, pp. 115 si urm., 209-10. Nepoata ith Larnbru, UrechiA, 

/. c., p. 350, nota 1. Si ibid., IV, pp. 112 si urm., 

172, nota 1.

Scoala greceasca In lupta cliscoalaRominihr 155. 

Eforia Scolilor fu alcatuita Intäiu , afard din Nestor, 

numai din Greci: Costandie Filitis, episcop de, 

Buzau, RastI1 Postelnieul, traducator din limba francesA, 

care era tot din intimii Domnului. Peste doi 

aui insa acestia trebuiau sA -plece i , pe linga Mitre 

politul Nectarie, un Grec, de spirit mediocru, se 

dadu conducerea °dui mai eruclit boier romin,. autorul 

unor adrairabile scrisori grecesti si unei luerrui 

tiparite, traducerea „Stihurilor logicei si ale 

filosofiei etice" de Heitieccius, i proprietarul un.ei .bogate 

bibliotecii-, Grigore Brincoveanu, i colegilor lui 

romini, Constantin Filipescu si Constantin Balliceartu, 

Pe urma Iordachi Golescu Mira si el intre efori. Supt 

urmasul lui Caragea, Alecu-VodA Sulu, efori, pe lingl 

Mitropolit, Postelnieul ca atare si Nestor, e Vorni- 

cul Jordachi Filipescu in frunte, viitorul Damn, 

Grigare Ghica (August 1820) 2. Boierii „Daciei" 

reau 'deplin i definitiv cistigati pentru opera de elenisare 

3 . 

Dupa 1813, profesori4 erau acestia,dati, in lista prenumerantilor, 

de Arominul Partzulla, in gramatica 

lui greceasca din Viena, cu inchinare catre Caragea: 

C. Varda11,ah, France,sul F. G. de Laureneon, care a 

scris despre evenimentele din' . 1E un all Aromin 

Chiriac Mitura din Pind (M T to pc f1ivat.o), 

Vasile Nicolau din Rusciuc (ultimii doi, de sigur c. 

1 Cf. 1st. lit. ram. in sec. al XV111-lea, II, p. 40. 

I Ibid., pp, 51-2. . 

3 V. §i mai departe. Un elev -al acestor scoli, Francesal 

Bechamp, viitorul chimist ilustru, se puteA inserie la 

Nancy cu un eertifieat de la noi. , 

4 V. kl Niog `VA-poll-n*0W, XVIII, p. 299; Cf. Rev. Isl., XI, 

p. 245. Penfru Vardallah i Latwencon, Urechiti, o. c., IV; 

p. 127, nota 2; p. 149, nota 2.

156 Istoria irivAtatnIntului runkinesc 

ajutori"). Pe atunci erau i alti Greci pe la boieri: a- 

eeiasi,earte inseamna , pe-anut din Zagora, faltul din 

lipopol, altii din Adrianopol, Aryanitchioiu, Tricala,- 

.Salonic, Epir, Stypline,.un Joan Chinopsi, Intrebuin: 

tat si de Tudor, un Joan Peponas din Clisura, un 

Griabre Ai deleanut (Apaekteov), 'MI Stefan Popovici 2. 

Studiile musicale grecesti Sc desvoltau alaturi, 

Dionisie Fotino, din . Palaiopatra, invatase la Iacov 

protopsaltul si la alti dascali constantinopolitani, hind 

tare si la ,-,tambura" lui Dimitrie Cantemir si la 

,;fortopian" 3 . 

Indata scOala capatà un mare prestigiu. Gasim 

ea director, cu „patru sute" de elevi, pe fostul 

elev al lui Lambru Photiadi, Neofit Duca, autorul 

tthei gramatki inchinate „domnului" i invatgtoru- 

Jai sau 4. El fusese adus din Viena, inc6 din April 

1815. U.ra un om de glumg., care-si, recomand.a.:in 

srisori cotoiul, Hopi, i , de si plin de convingerea 

superioritatii nearnului i limbii sale, .pe Ore 

le apAra.-contra. inovatii1or lui Coral, cu intelegere 

penny suferintile terii, ale teranilor: un anilion de 

eNploatati a cinci sute 'de bogati. Tovar#sii lui . erau 

Atana.sie . Stagiritul i Ghenadie. Dar cearta lzbucni Indata 

,intre dascali, si Duca fu lovit de anal din elevii 

Rev. 1st., V, p. 74. Intre elevi i un C. .Lata. din 

.1i.ozane, un Daniil Toma din .Pind, Aromini, , tin Budisleanti, 

un D. Greceanu, un L Sutu, un Rf.'Llicusteantt, un 

Popeseu, Cf. ibid., IV, pp. 111-2 (eel din 1812); si 

un Moscopolitan: Gheorghe Ioanin). 

2- Ibid., p. 75. - 

a41bid., VI, pp. 267-8. 

I V. Iota, In „An. Ac. Rom.", XXXVIII, pp. 377 si 

urn-i., 815; XXXIX, p. 23. Numirea lui Duca, Urgetiia, 6. c., 

p. 160, nota 2. '

ScOala greceascA In luptA cu coaIa Rot -Orlilor 157 

sai din Zante. Se ,ajunse la demisia a doi fruntasi 

dascali, Duca insusi si Stefan Kommitas; (acesta 

din Septembre; Ii ajutasera Klon.aris I Gheorghe 

Ghen.adie) 1 . 

Un nou dascal, Veniamin, din Lesbos, apare apoi. 

irnpreuna cu Constantin Psomakis. Fusese pe vremuri 

un vestit profesor si conducator al gimnasiului 

din Cidonia, i acolo reusise el sä itraga, In 1810, 

Rornini, ca Sofronie ierocliaconul din Moldova, Joan 

Dimitriu tot de acolo, Joan Munteanul, Gheorghe Bogdan, 

ierodiaconul Grigore Crupenschi i Chin! Moldoveanu1 

2. La 1815 el era chernat de efori la scoala 

pe atunci umilei Ateme. Dar in curind el se amesteca 

in intrigile boieresti, i un discurs. la- Ingroparea 

lui Constantin boier coltos in cearta 

cu Voda, aduse inlaturarea lui, in Octomvre 1818 7 

si supt Invinuirea cä n'a.- putut servi „filologia clasica", 

Intrebuintind carti proaste i amestecincl cu 

intrigile, ca la Cidonia, i ca a uneltit atentatul contra 

lui Duc,a. I se imputau acestea chiar in actul de destituire. 

Supt Alecu Sutu, Constantin Negri aduse alti profesori 

la „Inaltele scoale elinesti de retorica si filosOfie". 

Stosi din Vien a un Dimitrie Stefanopolitul, ceia 

1 Ibid., p. 161, -;nota, p. 165, nota ; N. Banescu, „Academia" 

greceascei din Bucure,gti i coala lui Gheorghe Lazar, 

p. 13 si urm. 

2 A. II. Gasparis, 1' swipa i a 1808, in Rev. 1st., IV, 

p. 8. La Smirna, unde se invata i matematici, gasim doar . 

ibid. Dar lista prenurne. 

pe un Aromindin Moscopole ; 

rantilor la Farmacopeia Nationala a lui Dionisiss Pyrrhos 

Tesalianul, Constantinopot, 1818, da pe ierodiaconul Veniamin 

Roset „cel . din Moldovlachia"; v. key. -1st., IV, 

p. 145; Urechia, o. c., 1V p. 125 (Novembre 1817; nu-mirea 

Iui Veniamin). - _ 

3 . Banescu, in Omagiu lui I. Bianu, p. 38 si ut:m.

158 lstoria invAtiinIntnlui romanesc 

,ce inseamna. Bra.soveanul, apoi jar Vardallah, pentru 

gmmatica si el ramase pada' dupa 1821 chid incetara 

cursurile, '„facindu-se rasvratirea"—,un Kanela.s, 

de matematici i Istoria generala.', i Ghenadie, 

pentru aceiasi materiel. Se adaugi indata propunerea 

lui Ladislau Erdeliotul, pe care-1 cunoastem-, de a 

tripla functie de profesor de latina, de 

initiator, In limba fiances, si de comentator al ,,cäriior 

pravilnice" 2. 

Astfel se intemeie „Museul elenic", pentru „Dacii" 

nostri i „Atena." Bucurestilor, supt ocrotirea lui 

Grigore Brincoveanu. 

Fireste ea rarninea seoala de la Sf. Gheorghe, 

cea de la Craiova cu doub.'zeci de interni 3. 

In Moldova la retragerea batrinului daseal Stefan 

Duca, si dupä sfatul lui Negri,'Callimaeht tncrediutl, 

la 21 Mart 1816, condueerea scolii sale superioa.re 

unui Om capabil, traducatoral lui Telemaque §i al 

lui Firdusi- Persanul, care ni-a lasat i o „Grammaire 

de I langue frangaise expliquee par le gree" i o 

carte francesk despre Alexa.ndru-cel-Mare, tiparita 

In Polonia, pe ling. o „Economie praetica i generala", 

o „Istorie a- filosofiei", o „Aritmetica": Dimitrie 

Panaiotachi Gobdelas, care, membru de Acatlemii 

straine, poarta titlul sonor de „profesor de lilosofie 

si de arte libere" 4. Era astfel o eatedra de mate- 

1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, TI p. 525; Aznanunte 

din 1st. noastrii in veacul al .XIX-lea, In „An. Ac. 

XXXVIII, p. 385. 

2 Uricariut, X, pp. 441-2. 

*tr 1st. lit. pont. In sec. al XVIII -lea, II, p. 51 (dupg. Ureehia, 

1st. scoaletor, I, p. 102; Bis. ort., XVI, pp. 6-8, 107- 

, 119 §i urm., 124-7, 129-31, 209 urn.). 

4 Isl. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 52 §i notele;

Scoala greceasca in lupta cu Foala Rorninilor 159 

matici, Gobdelas declarindu-se gata a preda „algebra, 

geometria, trigonometria, rnecanica, idraulica, 

optica, astronornia, fisica, logica, metafisica, cosmologia, 

psihologia, teologia, fisica l etica". Era si profesor 

al beizadelei. Grecul Kallia.s Ii fu subordonat 

pentru gramatica. Exarnenele de tineau pe semestru, 

cu bilete i invitatii de efori 1 Urmasul lui 

chi, Mihai Sutu, cauta s aclu_cb. din Parisul . lui Coral 

chlar dascali noi, pe Constantin Hestiotes i pe 

Nicolae Koritza. 2. Anania Cuzanu dadea lectii de 

drept 3 . 

Alsaituri insb.', continua invatatura acask pentru 

neamurile domnesti i boieresti. Pentru Moldova ni 

s'au pastrat anumite contracte. La 1813 Francesul 

Doret se invoia cu Voda Callimachi pentru cresterea 

fiului acestuia; in schim.b pentru toata ingrijirea 

si o sutA cinzeci de galbeni olandesi pe an, il va 

intovarasi va invata: „graparakiekpiementele isto- 

riei, ale geografiei, ale rnitologiei", in afarg. indato- 

rirea formal de „a-i inspira gustul moralei". „Augustul 

elev" avea i surori, i , peitru ele, peste citeva 

zile din acest Inceput de Dornnie, se artgaja 'd-na 

Elisabeth de Belleville, nascutA Arnoult, care, pen- fl 

250 de gaibeni olaudesi pe an — aproape de 

doul on cit Doret— promitea sä transrnita domnitelor 

aceste cunostinti i aptitudini: „morala, bontonul 

i lucrul de mina obisnuit, francesa., gramatica, 

lechn-a, scrisul, stilul epistolar, elernente 'de istorie, 

geografie i mitologie", tot ea avind sä propuie 

pp. 517-8. Cf. ,An. Ac. Rom.", XXXIX, pp. 23:4 §i Rev. 

1st., 1, p. 58. 

1 V. Rev. 1st., IV, pp. 9-10. 

2 limn, o. c., I, p. 269. 

3 1st lit. rom. a set. al XV111-lea, II, pp. 449-50.

160 Istoria InvatAmIntului romAnesc 

- 

pe „maestrii de musica, de desemn, de dant si 

can vor fi socotiti necesari pentru a-i secunda opera" 

4 . Un sau o „M. de- Jambures" iscalia o chitantA 

eatre Doamna probabil intr'una din aceste 

din urmA e-nlitati. La boierul de main domnese Alexandru 

Mavrocordat era asezat ea preceptor, linga 

Grecul Atanase, o doamna care, probabil pentru amintirile 

ei republicaiae, credea ct trebuie sä iscaleasca 

„femme Caumonr 2 

Dar aceiasi oameni ajungeau a intelege ca mai 

este un invatamint la care trebuie sa se gindeasea. 

.Lucrul se vede mai ales in aeeasta Moldova, 'mai 

putin grecisatA. 

Astfel, Scarlat-Voda Callimachi, supt influente austriece, 

care se observa indestul si in Coclul situ, 

preface scoala modesta de la Sf. Nicolae Iii „seoala 

normaliceasea", in care, la 1814, se predau: gramatica, 

aritmetica, stiintile elementare, lectura, scrierea 

i morala, de doi dascali, Hristea I Macarie, 

pe lIngit cari functiona psaltul Constantin petdru 

eintari. F'rogramul sau -„despartirea de ceasuri", ni 

s'a Pastrat, cu „poftoliiea matimelor", invristata cu 

„recreatie" (cuvintul este) 3 . Lui Mihai-Voda. Sutu i 

se atribuie chiar o incercare de a introduce acel sistem 

nou lancastrian, de „alilodidactica", de_ care se 

va folosi Dinicu Golescu 4n coala sa „de pomana" 

de la mosia familiei si care va fi o bast pentru sistemul 

ulterior al Regulamentului Organic. 

1 Hurmuzaki, X, pp. 554-5, nle VIII-IX; p. 558, no. XI. 

2 Ibid.,. p. 558, no. XII. Fostul preceptor Lincourt se 

ocupa atunci de alte lucruri; ibid., pp. 559-60; no, XV. 

3 Uricariul, X, plansA, sau Urechil, 1. c., p. 105. Cf., 

pentru venituri, Uricariul, IV, p. 178 si urm.; VII, pp. 

86-9L

Scoala greeeasca In lupta cu scoala RomInilor _ 161 

Tendinta catre invatamintul in romAneste, si pentru 

materii mai Inane, se generalisa deci. Episcopul 

Gherashn de Roman, care ar pArea sA fie cAlugArul 

plecat la Lipsca impreunA cu Obradovid 

apoi tipograful cArturar de la Neamt 1, tocmia la 

1823 si pentru gramatica romAneascA pe dascalul 

Teodor Verescu 2 In acest sens, cu un Ardelea.n, „dascal 

sistematicesc", in frunte, Alexandru Callimachi 

va aseza scoala sa de sat in Zorlenii Tutovei de gramaticA, 

aritmetica, teologie, i ceva geografie 3. 

De la 1812 InsA, indata dupA restabilirea Domniei 

in Iasi, se creA, invatamIntul superior al stiintilor in 

romaneste, si anume prin vointa lui Veniamin Costachi 

si a unui tInth boier de o superioarA inteligentA, 

menit celei mai stralucite cariere, Mihai Sturdza. 

Inca de la 1813 se cerea formal de Eforia scolilor 

moldovenesti nmnirea unui „profesor stiintilor 

tre,buincioase unui inginer politicesc" 4 . 

Profesorul de aritmeticA I geometrie practica, pentru 

a forma ingineri hotarnici de can s'a mai vorbit, 

era insusifiul protopopului i arhimandrit LazAr, 

ajutAtorul &learn. al Mitropolitului,- predicator si 

traducator 'din frantuzeste (Epictet ca si Young si 

Bernardin de Saint-Pierre). Numirea i se fAcu la 

15 Novembre. 

Inginerul moldovean de care-si ridea Gobdelas cind 

11 gasi fumind in biblioteca elineascA,avind aierul 

1 1st. lit rom. la sec. al XV111-lea, II, pp. 382, 395. 

2 Urechig, /. c., p. 110 si nota. 

3 Studii si doc., VI, pp. 53-4, no. 150, ra 21 Deoembre 

1821. 

4 Adaos litteraru, de Asachi, lasi, 1861, p. 9. A fost 

vorba la 1815 ca Budai Deleanu fnsusi so pie profesor 

la Seminariu; Uricariul, VII, p. 69. 

11

162 istotia ItivatAnTintutui rotugnese 

cuiva Care intelege ce e stiinta, era doctor in filosofie 

din Liov, nude fiind chemat, de la Hera taw 

sau, invata.se Inc.5. de la vrista de Ilona ani in 

poloneste, nemteste i latineste; el astultase la Viena, 

in 1805, pe matematicul Burg, refusase an loc de locotenent 

- de gertiu in armata ruseasca de ocupatie 

facuse frumoase studii literare in Roma, fiind 

membru al cutarii Academii poetice de acolo. Ciadisc 

case in Liov ca vi in Iavi i functionase citeva 

luni la Postelnicie l . 

In zadar incerca Gobdelas sá inlature pe acela 

care i se parea cä ocupa fara rost patru oddi din 

cele de sus cu cei treizecitrei de vcolari ai lui, 

plus un Tigan de serviciu i un vizitiu, fara sä fie 

capabil In cinci ani,--pana la 12 Tunic 1818—sa 

scoata mai mult de vase absolventi, can aceia rear 

ft raspuns, ava incit, examinind pe trei, fara bilete, 

ar fi lost snit s5.-i lase repetenti; atunci cind de 

f apt trebuia Inca- um an ca sä fie cineva absolvent. 

Raportul de la 12 Iunie 1818 al epitropilor, dintre 

cari unul, Constantin Mavrocordat, refusase sä asiste 

la examenul Grecilor, pretextind starea sa de sanatate, 

care-1 silia sa se purgeze, fu plin de laude pentru 

opera „patriotului nostru, madular Acaderniei din 

Roma", pentru cursul de niaternatica, cu „15.murire". 

Totusi directorul grec mai incerca un asalt, contra 

celor doi efori can se purtasera rau ci dinsul, 

el oeru formal „sä se curate vcoala de ava-zisele vtiinti 

moldovenevti, iar Moldoveanul sa fie stramutat la 

vooala lui moldoveneasca din Socol,a" 2 Asachi lucra 

1 1st. lit, row. in sec. al XVIlf-lea, II, pp 512 si urm.. 

Uimitoare prefata de la Bordeiul indienesc al tatalui sau 

e de sigur a lui. 

2 Cf. cu lIricariul. XVI, 409-12. 1st. it. rom. in sec. at 

XV111-lea, II, pp. 517-9.

8coa1a gr.eceascA In lupt/t eu scoala RomInilor - 

mai departe, akAtuind in romdaeste i crtrtile de 

coal: aritinetica, teoretico-practice,asca, algebra din 

1818, geometria, trigonometria, geodesia. - 

Avemi lista celor d'intAiu elevi. Toate'marile familii 

moldovenesti shit represintate printre In 

nrdine alfabetica : Bal§ii, un Beldiman, un l3uhus, 

,doi Crreceni, un Callimachi, Alexandru, doi Cantacuzini, 

un Crupenschi, trei Sturdzesti, plus citiva fit 

de boieri din treapta a ,doua si a treia Vasile 

Drdghici traducdtorul credinciosul Teodor Chiran- 

gheleu, care avea ma deosebit talent de desemn 

lasat un prooroc 'David foarte bine incondeiat, 

apoi poetul nen.orocit Daniil Scavinschi i un singur 

strain, Karl (Se.arlat) Oswald. 

I3lruitor, Asachi alerga la vraja versului Au clasic 

pentru au cinta -- poet contra altui poet— triuxnful, 

i a,stfel pe la 1820 el scria acest sonet, care e 

unul din cele mai insemnate ale operei lui, neinteleasa 

si de aceia pe nedrept despretuita: 

Cele neguri ce-s n ripe Flegetonului ngscute ' 

A' 1or aripi intinsese peste-a Dadei cimpie, 

lar fantome- a' ratadrii pin un sown de trindavie 

Tineau mult timp 1ng1natA a Rominitor *tote. 

Musele 'n oemernicie spaimIntate-umblau si mute,' 

NendrAznind idiom patriei din cenusa ei sA 'nvie: 

Numai zefirul $i flu( cu 'ntristata armonic 

Inginau, gernind, , a' patriei strAlucirile pierdute. 

tasA Prottia 'ndurata jii=a sfArmat fatale flare 

Si in zge -nctnn rasuir .e,4uJce7o. zorilor scIntele, 

Ce pre soarete v,estes0,c1,e1a departate sfere. 

Si-ateptind Moldova ziva Ond vAzu raza intlia, 

inAltind spre stele °Oil c'un suspin de mingliere, 

„A "nvielli mete', zis-a, ziva ntftu ya 41 aceii" 

ooaIa bucurqteand de la Sfintul Sava e ceva 

Uricar4u1, xVi, p.0 2. 

2 A,sachi, ,Poenze, ed. „we.% Vglenii-de-gunte.

164 --' Istorlq InvAtgthintului romanesc 

mai noua decit a.ceasta, §i boierii munteni- can o intemeiara 

tot pentru a da ingineri se luau dupa exem-- 

plul moldnvenesc. Am vazut din eine era aleatuita 

eforia §eolilor muntene, oameni foarte 

dintre ei chiar, Iordachi Goleseu, autorul unei harti_ 

a prineipatului §i al unei bogate colectii de proverbe, 

un intelegator al culturii nationale §i In forma populara, 

dar in.tre can nu era niei un Veniarnin,nici un 

Mihai Sturdza, avind hotarirea cu neputinta de Irmovoiat 

a sustinerii represintantului intaiului invatam'int 

de ktiinte in romarie§te. 

.A.cela. care -capata la a.cea data voia., misimiea formal 

de a face dorite lectiile sale, dar nu la Magurearm, 

unde straluciau Grecii, ci in chiliile de la Sfintul 

Sava, de unde egumenul goni un careta§ nea.mt,, 

era un Ardelean din Tara Oltului, fiu de iobag de 

pe mo§ia lui Bruckenthal, patronul rena§terii sase§ti„ 

la Avrig, §colar la piari§ti in Cluj §i 1a Sibiiu. 

In acest Ardeal rivna de invatatura suplinia mijloacele. 

Am vazut astfel, la 1821, pe protopopul diii 

Hateg trimetind la Sibiiu pe acel „cocon sarae, ramas 

de parinti", care era „deprins in greeie bine, 

ceva §i in frantuzie" 1. 

„State" Lazar ajunse mai departe Irma: fu bursier 

al Irnparatului pentru teologie la Viena, uncle servi in 

razboiul cu Francesii ca topograf, - fara a-§I lua, cum, 

s'a crezut, doctoratul sub auspiciis, inva'tind §i drept, 

istorie, filosofie ; a functionat, un moment, de 

nehirotonisit, ca a.rhidiacon la Sibiiiu, ca predicator 

catechet Cu cinci florini pe lima, la Seminariul eel 

nou al neunitilor, pe_ care-1 voia la CIuj i , pentru ca 

era vazut rau de Vladica Moga3, care-1 bAnuia politize 

1 Iorga, Scriitarii greci, I. c., p. 29. . 

2 Rev. is!.,. VI, p. '325. Acesta Inviitase teologia la Cafolici.—Dar 

la 15 Deeernbre 1817 se eeruse de „boierit o-

- 

5coa1a greceasel in 1upt5 cu scoala Rominilor 165 

dar 11 recornanda totu§i pentru Arad (1815),--§co1i1e 

le conducea „national-directorul" Moise Fulea--, 

fusese invins In concurenta pentru un loc de Vladica 

in tara sa §i, In sfir§it, gonit pentru cuvinte imprudente, 

ta sä fie raspins la Cernauti, el consixnti a 

truce muntii In tovara§ia unel doainne Barcanescu 

care-§i voia un cresceitor pentru copiii ei I . 

Cind se afla de Inceperea, §i Cu atIta succes, a 

oursului din Ia4i, se gasi la l3ucure§ti cine sä puie la 

.cale o pregatire corespunzatoare pentru viitorii hotarnici 

de mo§ii. Nu se va putea stabiLt cä de la el a 

plecat initiativa. N'avem cererea lui Lazar, _care 

era totu§i, cum am vazut, un topograf perfect pregatit. 

Mud, In Mart 1818, el, care Inca din zilele 

de la Viena se gIndise la InvatamInt, traducind 

xinduiti a face alegerea dascalilor" „voe sit inthcmeasca 

4coalei romineased cu dascali iscusi(i si epistimi c hi, spre 

a se putea indeletnici i aceastei invatatura , atit La cele 

bisericesti, cit si la cele filo.sof icesti, precum au $i cele- 

.1alte limbi". $i la 6 Mart 1618 el ptistrau piinctul lor de 

Tedere, c„5. e vorba de o scoald de siiinti i filosofie, de 

„price rnestesug filosoficesc", de teologie, char, in ro- 

4nAnesfe. ' 

1 1st. lit. torn. in sec. al XV II 1-lea, II, p. 520. Predecesorii 

: Ioanichie de Stratonichia, Gheorghe Ardeleanu (Aurelian), 

Alexe Popovici, in Bogdan Duica, Gh. Lazar, Bucuresti, 

1924. V. Bev. 1st., V, p. 145; , Avram SAdeanu, Date nouci 

4es pre Gheorghe Lazar, Arad, 1914; acelasi si G. Popa- 

Lisseanu, V latex si opera lui Gheorg he Lazar, 1924; I. Lupas, 

Episcopul Moga i profesorul Gheorghe Lazar, In 

An. Ac. Rom.", XXXVII ; mai ales brosura mea Gheorg he 

Laza' r in biblioteca „Steaua", i niemoriul d-lui G. Bogdan 

Duica, in An. Ac. Rom.", 1924. Xpoi: N. N. Rautu, 

in T. Crudu, Activitatea scoalei normale din Botosani, I; 

I. Georgescu si V. Suciu, Gheorg he Lazar (1926).

166 1stotia invklamintului romanesc 

cartea episcopului rus Platon elespre educatia viitorului 

Alekandru „invtitkturile morale" din Austria, 

geografia matematid, tot de acolo, cutare povestire 

moral, plus o teologie a ac,eluiaSi Paton, Incepind 

si o pedagogie', jar, in Ardeal, o gramatic5 romino-germana 

(1811) 2, 0 geografie, en scurta istorie 

a Ardealului 3, clnd, deci el fu chemat de Eforia munteaug 

pentru o scoa15 de sistem nou, va obiecta eI 

n'are manuale, ca-i trebuie timp pentru a le traduce 

din latineste. I se dadu atunei ea materie de studii 

„aritmetica cu gheografia istoriceasca pe harta 

apoi gheometria teoretid i gheometria practied, din- 

preuna cu gheodesia practica", avind ca ajutor pen- 

tra gramatica pe bietul popa Pavel: 3.500 de lei e- 

rau sä-i fie rasplatg. pe CH a stat in casa Eca- 

terinei Barcanescu, el nu arata sä se Ii inchipuit 

ca avind in aceste locuri romAnesti o misiune profetick 

pe care n'o vadise, de altfel, nici in cei 

citiva ani pe cani-i petrecuse In Ardeal, uncle a 

dorit sä fie Vlanica. De §i se vorbeste de proiectul, 

,comunicat lui C. 13116ceanu, de a face la 

Bucure,sti un liceu ca la Cluj, pare sigtur a mai 

mult i decit dorinta sufletului sau arzator pentru, 

ale neamului i decit hotarirea insufletita a bole- 

1 Avram Sadeanu, reprodus i In Bogdan-Duica i Popa- 

Lisseanu, o. c., pp. 173, 175-6. 

2 I. Lupas, si ibid., pp. 183-4. 

3 'dem, ibid., pp. 184-5; ibid., 187-8, no. XII; pp. 185-6,, 

200, no XIX. 

.5coala Rominti, II, no. 6, pp. 118-9; cf. Urechia, 1st: 

Rom., X, pp. 417-8; „An. Ac. Born.", sectia literara, XXIX, 

p. 187, si in Bogdan Duica i Liseanu. 

6 Bogdan-Duica i Popa-Liseanu, o. c., p. 10. Cf. Lupas, 

In Anuariul din Cluj, IL

Scoala greceasca In lupta cu scoala Rominitar 167 

rimii nationaliste, --- care exista, fara indoia1 cum 

s'A vazut cind a refusat sa suriiine intreprindere$ 

bizantina a lui Alexandru Ipsilanti, totusi o beizadea 

fiul unei Vacareste—, a lost, de signr, mai ales la 

boieri, acea continua intrecere, pe toate terenurile, 

cu Moldova, pe care am putut-o observa macar de 

la Vasile Lupu §i Matei Basarab incoace. 

Astfel lua nastere scoala de ingineri bucuresteand, 

pe care eforii Grigore Ghica, Balaceanu i Iordachi 

Golescu o prefacura indata in ,4coala academiceasca 

de feliu dé tiinte filosoficesti matematicestr 1. Ca 

si in Moldova,un singur om de sama; ca i acolo, 

mat putina organisare: nici examene solemne, nici 

fatada stralucitoare ca la scoala greceasca a aril 

atit de bogata inflorire am putut-o pretui. Ca si a' 

colo voie de a infra pentru once tinar doritor de a 

se cultiva. Ca si acolo, predarea in ronagneste. Ca 

acolo, manuale in limba terii: Aritmetica §i Trigometria 

cea dreaptd", din 1821 2 ,— Poveifiatoral frumos 

scris s'a dovedit cä nu e al 1ui i , ca i acolo, 

pornirea, hotarita, de lupta cu elenismul, de intrecere 

cu dinsul din partea unui om ale chrui cunostinti 

si a carui capacitate nu se puteau pune serios 

la indoiall 

Dar o -deosebire era. Lm Lazar i-au lipsit, toate 

„versurile de lauda in, limba da.co-romaneasca" la 

1 Poenaru, Georgiu Lazaru si scoala romana, „An. Ac. 

Born.", IV, p. 111 si urm. Cf. I. Eliad, Iii Foaia pentru 

mink, etc., 1840, n-le 6 i urm., de unde in Lepturariu, 

IV, p. 59 si urm. , i in Familia, I. Cf. rnai sus, p. 164. 

nota 2. 

2 V. Traian Lalescu, Trigonometria lui Gheorghe Laziir, 

Bucuresti, 1919. -- 

8 Ghibu, in An. Ac. Rom., XXXVIII.

168 Istoria lnvatainIntului ronianesc 

logodirea „taicai" Impdrat:Franz, insu§irile de poet 

lui Asachi. Nu vazuse Italia, nu trecuse prin 

cercurile- poetice de aeolo, nu se formase din frageda 

Jul tiriereta prin gustarea marilor literaturi ereatoare. 

ale lurnii. Pentru acestea el àratä sd nu fl avut niciun 

gust NU-1 preocupau mdcar, ca pe marii lui inaintaqi 

din Ardeal, chestiile la ordinea zilei, de istorie, 

de gramatied, pe cind Asachi introducea in prefata 

la o carticica a parintelui sau consideratii asupra 

limbii rorttane§ti, a rimilei Cenwarese de pana 

atunci, pe care o descoperia sorä balla a reginelor 

poesiei universale, a „celor inai Inva'tate §i armonioase 

limbi a Europei", de §i „de-abia se zdria o 

umbra de a ei stralucita incepere". N'avea niciun 

fel de talent literar §i, din citeva discursuri, se vede 

eloeventa lui, pregatita' de-acasa, era greoaie. Gramatica 

. lui, ref acutd. de. aritmetica §i trigome- 

, tria din 1821, Februar, shit simple manuale 1 . 

In;tiinrarea cdtre „de toatä cinstea vreadnica tine- 

rime", din August 1818, vorbeste In adevilk de nevoia 

ea pentru „un popor i neam ce este a§a vechiu, a.sa 

vestit, proslavit i inzestrat Cu toate rodurile pdmin- 

- tului, -precum si cu toate darurile duhovnicesti, cii 

1111 cuvint nearn imparatesc" sa se facd „o §coala mai 

de treabii, o Academic cu §tiintd., chiar in limba 

maid ii sale", nemai fiind el „mai slab, mai scitzut 

mai batjocorit declIt toate celelalte limbi I popoara ale 

fealii plimintuIni": Cu toate ,gabalele nestiutilor si sf a- 

turile celor ce stiu prea multe", Acadeinia exista, deci, in 

„cuviincioasele case la. Sfeti Savva", made vedem cg. nu 

era acea miserie lucie pe care o presintA legenda roman- 

.. 

1 Publicate, acestea dou'a din tirma in Bo'gdan-Duica 

Popa-Liseanu, /. c.

Scoala greceasca in lupta on coala Rominilor 169 

tia legatd apoi de om si de intreagg. opera sa. Chemind 

pe tineri la „epohia non -a", la „intimplarea 

strdlucitoare", la . „izvorul tdmdduirii" i „museul Infloririi", 

la un asezamint of ickil, admis i ajutat de 

Domn, cdruia i se laud i Academia elineascd, la o 

scoald. cu. „oondica" pentru „paradosirea matematicilor" 

ce ca.nariotic vorbeste, a doua zi dupd Samuil 

Clain, Sincai i Petru Maior, acest descalecdtor 

arrlelean!T, cu „dascali mat jos" pentru „sldbdnogi 

sau de tot nedeprinsi", insdreinatl cu alfabetul 

i cifrele, cu. catehismul i istoria sfinta, se anunta 

„Gramatica desavirsit, cu sintacsu dinpreund", 

Poetica, Impreund cu fabulele, geografia, istoria— si a 

„neamului" si a „patriei"—, i retorica, iar pentru 

cei mai inaintati : aritmetica, geografia, geometria, 

trigonometrin, algebra, geodesia; architectura i „iconornia". 

Mai tarziu, cu voia eforilor, se va trece la 

„cealelalte mai Inalte fagrne filosoficesti" i la „tagmele 

iuridicesti sau normice". E deci plan complect 

de seoald primard, secundard., de F'acultali: de filoloSofie 

si de drept. Dar plan ceva mai tarziu, plan 

de desvoltare si plan de colaborare. $i mai rnult ambitia 

materlilor decit putinta con ceptiei. 

Bolerii ctitori ai §colii din Bucure§ti voiserit, 

de altfel, un Intreg nou tnucitamtnt romdnesc, pe 

lingli „§coala ma Mare". La 10 Decembre 1817, ei Intelegeau 

a Introduce in ;coala de la St Gheorghe stu.- 

dii de gramatica §i religie pentru viitorii functionari, 

pe lIngA cele de matematici, aritmeticl, geometrie, §1 

ceva geografie, — pentru ingineri, de nevoie, Cu trei 

dasctili. La cele douasprezece capitale de judet sä 

fie cite un dasc61 de rominal: la Tirgovi§te, Cimpu- 

lung, Ploiesti, Cfmpina, Urziceni, Gaiesti, Ruiide-

170 Istoria invAtAmIntului romanesc 

Vede, in eparhia Mitropolitului, grija fiind a lui, iar, aiurea 

a episcopilor. Elevii vor trebui pregatiti pentru 

coal it bucurefteana, care dadea si certificate preotilor, 

pentru o ascultare de sase luni, cu burse. Dar 

examenele finale se dadeau la „ghininasis ce se face 

la Scoala cea mare" 

In schimb, Lazar — care isealia din obisnuinta 

Lazar -- avea alte calitati capabile de a duce la 

bun capat nu nurnai o schimbare didactica', ajunsa 

necesara, dar i revolutia In spirite de care de malt 

era atit de mare nevoie. , 

Nu i se poate tagadui lui Asachi intors din Roma 

simtul adinc al marilor noastre origini pe care le-a 

clntat ca „Romin al Dachiei" care 

...vine la stramo0 c sa sarute 

Terna de pe-a' lor morminte i sä 'nvete-a lor virtute. 

In prefata citata, afirrnind in versuri ca o noua 

epoch' incepe pentru latinismul intreg: 

intea ghintelor romane 

N'o pen i faimosul flume 

Si voroava de-a lor vita 

Inflori-va 'n'toata lume, 

el pomeneste Cu o bucurie deosebita de „trezirea Rominilor" 

din „toate trei teri" deci §i Ardealul, 

cu ai cared fii avu, de sigur, prilejul &a' se intilneasca 

la Viena--, de avintul lor sire aeele 5,re1ighioase si 

politicesti invataturi ci pad acuma sa afla in miinile 

strainilor, ca o mostenire 

Aceleasi idei i sentimente aveau insa alt rasunet 

eind erau rostite, nu din buzele delicate ale unui poet 

1 Dupa Urechia, 1st. $coalelor, X, pp. 413-7; si in Bogdau-Duic 

i Popa-Lisseanu, o. c., p. 204 si urm. Mai sus, 

p. 164, nota 2. 

1 1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, II, p. 514.

5coa1a greceascA In luptA tu scoMa Rominilor 171 

de o Inaltà cultura, ci din gura aspra a unui irz 

caracter razboinic, a unui cerbicos apostol pus pe 

tataie cum era feciorul de teran din Avrig, cdruia 

Inca de la Inceput i-a pasat pain de calcarea programului 

ca sä intre in dornenille scumpe lui, unde 

chiar filosofia kantiana, de o superioara eticà , pe care 

o opunea materialismului, predicat la scoala greceascd., 

nu era decit tot un instrument de luptà pentru ajungerea 

scopurilor sale. Era inteinsul ceva din revolutionar, 

din revolutionarul care ingrijorase of icialitatea 

si la Viena si la Sibiiu, cind la o petrecere inchinase 

pentru Napoleon, era plebeul pornit pe protestare 

i rdsplatire, care nu uita sä arate in ce 

zuine i bordeie, acele mat proaste i incenusate", 

surd ce ,jug al prostiei", in ce hal, „rupti, goi 

asamana.ti dobitoacelor", se afld. „stranepotii marelai 

Chesar, slavitului Aurelian i ai inaltului Traian" 1 

Conservatorul Asachi, in gratiile consulatului rusesc, 

traducatorul istoriei Tarilor dupd Caidanov i glorificatorul 

inteo frtunoasà oda a lui Alexandru I-iu 

n'ar Ii vorbit niciodatà asalnaintea tinerei lui boierimi 

care n'avea un deosebit simt pentru asemenea 

lungi i grele suferinti. 

Caci, mai ales, era o deosebire, o mare deosebire in 

1 Bogdan-Duica i Popa-Liseanu, o. c. De alminterea 

Inca inainte de 1808 un C. D. (= Constantin Diaconovici, 

Loga), in chemarea la intemeiarea unei „Societati pentru 

cultivarea limbii romine", vorbia despre „urmasii puternicilor 

Romani, can au stApinit hunea Intreag i al cAror 

nume 1 1 purtam... De si sintem robi, totusi limba noastra 

va stapini odata tara aceasta". Se inseamua caracterul 

latin al limbii. „Daca o revoIutie nenorocita ne-a umilit, 

alta mai norocoasa ne poate innalta." Se da un intreg 

program de dictionar, de culegere de sentinte, die) proverbe, 

de „cintari frumoase". 51 faptul ca se dä ca exemplu 

Sirbii indica pe autor.

172 , Istoria InvAtAmIntului romAnesc 

originea i aplecarile ascultatorilor. La Asachi, Ihil 

de arhimandrit, ocrotitul unui Mitropolit din aristocrape 

si al acelui boier care o represinta in cc avealP 

mai progresiv veniau neamuri de Domn i odrasle 

din protipendada. Putini se vor fi clintit de pe handle 

de la St Nicolae ca sa vie sä-1 asculte. Pe clnd 

la Inceperea cursului lui Lazar nu fu o revolutie Ifl 

nobilime Dinicu Golescu, In „Cuvintare asupra limbii 

roman4tr, combate alfabetul nou, „cu totul 

strein", „schimosirile care rapesc limbii aceasta 

dulceata cc i-au mai ramas", in sfirsit tot sistemul 

din cartile „romano-ardeleno-unguresti!', insemnind 

anum,e i „Telemahur de peste munti, iar 

despre Lazar si productia lui are atlt: ,CItiva din 

copiii romani de Valahia, prin ajutoriul i intelepciunea 

dascalilor Millard -din Arcleal cc s'au a.sezat -la 

aceasta scoala, au Inceput a sä clestepta si a sá 

desfasura mintea lor din Intunerecul eel stramosesc" 1 . 

In sthimb alergara ucenicii de la Sf. Gheorghe, 

de la vechea swa1ä de rnanastire a lui Matei Canta- 

Ctizino Spatarul din chiliile Coltei i cei de la scolite 

de mahala din Udric,ani, parasind pe dascalul 

oficial Chirita, pe lancu Stan, pe tovarasii lui din 

alte chiii , Chiosea — pare SI fie o porecla Ghita, 

cIntaretii de pe podurile §erban-Voda, Tirgul-de-afara, 

Podul Mogosoaii si al Calitei, ca i pe Enghiurliu, al cArui 

nume de strain aminteste Angora 2. Erau In °ea 

mai mare parte copii ai unei burghesii romAnesti 

pe care lasul, Inca -de pc atunci napadit de Evrei, 

1 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p 528, dupA 

ms. 600 al Ac. Rom. 

2 Ion Ghica, Scrisori care V. Alecsandri, p. 57; cf. Fillmon, 

Boieri $i ciocoi, §i Urechia, I. c., p. 113. Alti 

cintareti, „dascali" in provincie, cu cite 300 de lei pe 

lunA, Urechia, I. c.

_ scoala greceascA cu scoala Ronanlior 173 

leo avea. Cei d'intaiu student' la „matematick si-filosofie 

in limba romaneasca" fur ni spune Eliad, afara 

de el insusi, loan Pandele, loan Mainescu, loan 

Crasnaru, Dania Tomescu, Constantin Pancu 1 . Mai 

tarziu, alaturi de un conte Scarlat Rosetti, din vita 

lui Nicolae, ginerele Brincoveanului, erau Iii de 

foarte marunti boierinasi ca Teodor Paladi i poate 

Moroiu, i calugari can se pregatiau de stuclii mai 

inalte si de publicatii, ca Euf rosin Poteca din partile 

Teleajenului. Intr'acestia, vrajiti de impunatoarea propoveduire, 

cu mistice infatisari ispititoare, cu strafulgerari 

neprevazute in adincurile ei ascunse, Lazar 

gasi un cerc de initiati gata sa se iea la gilceava Cu 

oricine cincl era vorba de noile proportii ale crezului 

national. , 

In 1820 se putea vorbi la Bucuresti — ceia ce 

nu era casul la Iai , -- de „Malta scoal a nationala" 

pe care, din Buda,_ uncle era -editor, „ferlegar", 

pentru cartile —romanesti ale Universitatii regale, le 

proslavia cu mindrie harnicul tiparitor i vinzator 

de literatura „nationala" Zaharia Carcalechi. I se 

dadu lui Lazar un ajutor, m „ipoclida.scal" in per- 

- 

*soma celui mai bun din elevii sai, care trecuse de la 

oartea populara luata din bilciu la cultura constienta 

a limbii sale, loan Eliad. Era un budget al scolii de 

la Sf. Sava, din care auxiliarul didactic lua o suta de 

lei pe luna. Sc ehema din Ardeal Incä un dascal,— 

pentru -limbile latina i francesa, el 

un filosof materialist, care va preda potrivit cu aceastalalta 

conceptie. \Era i un profesor de teolo- 

1 Almanahul literal- al lui Eliad, 1839. Altii multi, in 

I3ogdan-Duica, Gheorghe Lazdr , p. 107 i urm. Cf. N. 

Banescu, in Neamul romlinesc literar, III, 1911, p 24a 

(Lazgr, Eerdeli §i Chirita, intr'un budget).

174 istoda 1,1rnitantIattilui rominesc 

gie, arhimandritul Grigore -13.1mniceanu, &Aruba bmnatatea 

linmitoare a tut Carealechi Ii 1àsi lui titbit 

de „director al innaltelor scoale de shin% celor romdnesti" 

1, dar pe care Eliad Ii presintd ca dusman 

al acesiAtia 2 Aldturi, scoala bietului dascal Chirita de 

la Sf. Gheorgbe, Cu tradueerile din slavoneste, proloagele 

la doeumente i frumoasa ei ealigrafie, muria 

0 lu.pta cu Grecii a fost, dar fard man i demonstratii 

ca a lui Golxlelas la Iasi. Mai mutt certe de sco- 

lari, intru eit ei nu trecuserd la Sf. Sava, si mdrunte 

intrigi in Divan. Un alt inottor, la eintdri, calugdrul 

Macarie, pomeneste aceste zadarniee Ineercari de a 

distruge sdminta, tare, in fundul pdmintului prielnie, 

„Clnd s'au Inceput Intliu a sä paradosi in 

Bucure§ti §tiintele filosofiei In lirnba noastra, pre 

daseali i prin divanuri i-au purtat inrdatatitii pentru 

ca sä-i impiedice, i In toate zilele cu cetele sä vedea 

adunindu-se i , Intrarmati cu limbi pline de otravd, 

In toate pArtile alerga pentru ca sá fact priciri 

turburdri, umblind In totchipul ca si pre -clasedli cu 

multe suparari sä-i impiedice si pre ueenici sd-i sldbeasca 

din osIrdie. $i, vdzind ed. cu acestea nu pot 

Intuneea lumina, nu sä rusina prea-Inraotatitii de a 

lipi pre pareti noaptea stihuri cu ldtrari turbate, In 

care-si arata pizma i toata uraciunea ce hrrtnea 

Intre prenumerantit la B:bli6kca Bonidneascel, 

2 Bogdan-Duica' i Popa-Liseanu, c. c, p. 26; ajunge 

episcop de Arges. — El e autorul frumoasei Prefete, glorificInd 

musica, din Catavasierul de la 179); v. Rv. let., XI, 

p. 216 i urn. 

3 ,Dascaltil se pillage In 1819 de incalcari din partea yeci,nilor 

si a Mitropolitului Nectarie; Nedioglu, o. c., pp. 

22-3,

Sccala greceascA In luptA cuscoala Rominilor 175 

supra neamului"'. Dar „hirtille" cu „latrari ea de 

clini turbati" ale „urnorilor neamalui", dud ,s'au. 

ceput in Bucuresti a se paradosi stiintele 

bOgoslevia i loghica pre liniba neastra", n'au izthutit; 

hiruinta a ralliaS eelui drept. „In care scoli", 

adeca grece§ti, scrie Ma.carie, „adunIndu-se multime 

Ale ucenlei, si de pre afara si din sooalele greeesti, 

care niciun spor nu facea, cu minunata indemlnare a 

limbii parintesti In putina vreme atita spor au facut 

In stiintele filosofiei, Welt multime de ucenici remain 

(sic) au iesit desavirsiti engineri i folosofi, 

care din isooalele cele grecesti, care cu multa cheltuiala 

a terii se tin, niciodata nu s'au vazut sä iasa 2 ." 

Directia era insa data, si nimeni nu mai izbuti sä 

preasca un curent asa de firesc. Anul 1821 putu aduce 

1nchiderea seolilor, Lazar fund - pus de Tudor sA Indrepte 

bataia tunurilor pe podisul de la Cotroceni. 

La intoarcerea vremilor de liniste si de munea, omul 

era zdrobit, i cuvintarea lui, foarte slaba, cu camparatii 

epotrivite, pe care o faeu pentru asezarea 

In Scaun a protectorului sau, ajuns Domn pamintean, 

In duda Greener, Grigore Ghica, trebui sä fie eetita 

de anul dintre elevi. Luat de rude In Ardeal, 01 se 

va stinge wale, in saracia casutei care4i daduse nastere. 

Dar gindul 1nvietor umbla §i mai departe. Eliad, 

1 Biserica ortodoxii, p. 813 si urm. . 

2 Diaconal Nic. L. Popescu, tfri noud despre Macarie 

ieromonahul, dascalul de cintdri si directorul tipogratiei 

din mandsrrea COldeirusani, in „Biserica ortodoza", 

pp. 971, 974-5.

176 Istoria Invatamktului romanese 

abia in vristA de nouasprezece anil, clebutaiat printeun 

en.gornion de Anul Nou, indrazneste a lua 

mo§tenirea, neinvitat de nimeni, 'lemma de nicio 

,aiitoritate",1 neplatit. El numara pe qcolarii sai; frittii 

Tell, doi Pop, Stanciu Capatineanu i Grigore 

1Ple.§oianu, viitorii dascali c,raioverti, un nepot al lui 

k Namn Rimniceanu, cronicarul ' la care invatase 

rul dascal nouom Nicolae Rosetti, u Jianu, apoi Mihaiescu, 

care va avea,catedra la Tirgoviste, Malureanu 

la Ploiesti, cei patru Moldoveni ai Mitropolitului 

Veniamin: Andrei, care va preda la _Socola, lancu 

si un diacon, menut. la egumenie sau episcopie. 

Programul avea gramatica, aritmetica (dupa Franooeur), 

geografia. Un Daniil Tomescu ajuta pentru invAtAmtntul 

lancasterian 2 Achmindu-se ceva -din leetiile 

lui Lazar—caci e necontestat acelasi spirit §i aceia§i 

limba, ceva mai lAmurita, ajunsa mai %oar—, 

elevii lui facura sá apara, en banii boierului Grigore 

Baleanu, care Incercase in grecete o Istorie a Romi- 

- nilor, i spre marea bucurie.a „ferlegarulur Carcalechi, 

un „Povatuitoriu al tinerimei catra adevarata 

dreapta cetire". 

Cartea vrea sa geze „regule" pentru ca lectura sä 

nu 'ma!; fie, ca la Ceaslov, dupO strAvenhea dating, 

un simplu act mecanic, §i se cauta a ci§tiga sufletele 

copilaresti 'prin bucAti frumoase pe Ineles , luate din 

1 Tatal sau, polcovnicul The, la 1814 (?), Rev. 1st., V, 

p. 74. Pentru mama, din Danielopoli, v. Seraba, I. Heliade 

Radulescu, ,Bucuresti 1921. 

2 Bogdan-Duica i Popa-Liseanu, o. c., g. 264 si urm. 

Un D. Villie e autorul Tablelor lancasteriane, alilodidactice. 

Pentsu gramatica lui Enact ; Popa-Lisseanu, in Ao. Ac. 

Rom. 1926 

, _

, Scoala greceascA in luptA cu §coala Rominilor 177 

fabulistul banatean Tichindeal. Dar ea intelege gi a 

da o- directie in cultura atita timp ratacita pe meleaguri 

straine. 

° 

In laturi Cu „inacsimurilegrecegti", 

Cu maimutareala strainiIor Edna gi in rugaciunile din 

biseriCA! Rominii can au, pe linga maretia romanit 

de la origini, vrednicia neatIrnarii lor razboinice ,de 

odinioara-- se poznenegte numele glorios at lui Stefan-cel-Mare—„toate 

le pot clobindi, c i ei sint 

nAscuti ca i alte neamuri, i lor li-au dat Dumnezeu 

acele daruri Ca gi la alte neamuri, nutnai vrere 

sä Pentru aceasta Insa trebuie cregtere in 

tarl, Cu pastrarea bunelor ei datini, a cuviintei magtenite. 

Si autorii, folosindu-se probabil i aipi de critica 

invatatorului, infiereaza pe „dornnigorii cei tineri 

cari prin alte ten i se tramit sä calatoreasca 

pentru pricopseallt, i aduc acasa obiceiurile din afall, 

mode de Imbracaminte, hnblAtura str1mbA,vorbitura 

mita fitra socoteala, apoi totugi unii fi 

tin de omneni luminati i slabiciunile strAinilor le 

socotesc a fi mai pretuite (kelt modestia sau smerenia 

cea teraneasca" 1 . 

Se *lase la tiparirea In Bucuregti la 1826 a unei 

Logice, din grecegte, a aril prefata, e episcoput Grigorie 

de Rimnic, e un adevarat mm n pentru invatamintul 

romanesc: „Intru ac.easta virsta, de vrerne ce cei 

de bun neam boieri a.i patriei romanegti, migcati Hind 

de tubirea caminului straznogesc, au bineVoit de a 

face preclattie gi gtiintelor filosofegti In limba - ruml- 

,neasca... Died, Inca mai d'innainte, gtiind ca. az* din 

dascalii altor limbi, -poate de vre-o patima rapindu-se, 

nu lipsesc a ziee C Cu neputinta este a se rnuta filosofia 

In liznba rumlneasca, pentru saracia zicerilor 

1 P. 53 

12

178 Istoda, invgftinttitiani romAnsc 

a nutilirilor; am pus toata Osirdia de am, talniACit 

pre -cele nrai tielesnieloase graitirii mule, pa'zind 

de , aproape pre-Intelegerea tl4nädrii, pentru ca SA 

ramiie .gresita, i desearta. -paretta aëelora i sä arate 

'prin lucni doYedit'cuni cA .-toatelimbile tärä Osebire 

Sint '-'-inclernanateee la toate tiix4ile. Ca 

place-luselor a 'vorbi in fiesee iteam cu limba lui 

-decit'eu alta strain,'fiindca nuniai limba p-atriei 'este 

deStula a invita pre cei ce ' -dcirese a le ti, spre a -le 

in;Tata cti deslusire i etim cä frä limba patriei nu 

_ numai putin folositoare s'an . _aratat scoalele st:Cartike, 

ci i f,ara niciiuu spOr: Incetedie , dar . de , aeum :inairite 

stiala.aCeia cake 'se pricinaid matia-'satt -de la tlasctlii 

altor liffibi, pre,dithi ant zis; .se-indartichia petittu 

tistigttl tor, sau -' - , de la cei - ce bitirata;.'cife eirici-sase 

fratituzCSti 'satt'Seapte4opt CIinesti-' Si ludata se;uinfla, 

cäscIiid gtita spi,6 defaitlia limba sa- cea. cle 'Attie, 

-soCoti cit pre once meitesttg:i Si - pre Otioe 

"tihfllt yr-eine -a le ereSte Si le :ttlifirCste,: ellid-±neCitrinat 

sä pun In Itictate- 1". 

, ' r 

Sttirea in Scatrinl d MitropOlit a harniCultti'61.'111 7 

gat pai4iati-Grigori; care,- in colar 

liii Lambrit Ph6tiadi, lttcra kajliaduderi bise 7 

,tioe§ti; - opreaacit In lad abia- pot: 

liite dill': tit-AL' 'El tit fi Volt - ea - ptOre.;sotiiir -oi ,det :de niateitiatitai 

sit fie 'de' o'peittetil -pi411161.11 okkkinide. . 

,Eliad á pdfieStit pentriti':tatittle;,Iiiiitaateirlatie 

tiplelfe u Okfogratit, nOu, flutlitiStfatli-1 i 1- 701116sett, 

see:416:1111 LaiAt, fiind, se - Pari,,44-tatA. -;,cgitib al 

. . 

_ 

InT,Pc4iabld'pref4ta a lost f&har6ata idtaiu de tireChta', 

L c.„121,A.45:. _

*coala'greceasca in Junta cu $coala ROminilor 179 

Dracului unde s'au clocit ouAle Satanei" 1 ; trebui 

sprijinul fratilor Ghica, Voda el ILI.SUO in frunte, pentru 

a evita o pedeapsa. Scoala putu lucra si mai 

departe cu ajutorul Jul Teodor , Paladiln locul lui Toinescu, 

fugit la Carcalechi in Pesta, si cu loan. Pop 

pentru grarnaticA—, Eforla dind o leaf A o mita 

Vilna hi o mita cineizeci de lei pe Iunii. ,iprofeSorilor" 2 . 

Chest:la se cliscuta in Divan si, cum astfeI die oameni 

nu se gAsiau deocamdatA, Domnul Insusi, de si 

un intemeietor al invAtAmintului, ar Ii fost de pArere 

cA banii se puteau iiitrebuinta 9.1,11110a. Unii dintre 

boieri ar fi vrtit chiar Inchiderea seolilor. Pentru 

a face ca Inväitmuntu1 sa continue, cautinduse 

pAna. In Viena profesorul dorit, se ridioa. Iorclachi Go- 

Ilescu, i un raport consular ni-a Ogre aproximativ 

nobilele si energicele liii cuvinte: „Stritinii an fott 

littemeietorli acestei creaktrii veniturilor, 

num, cind un om de tarA dottmeste a.supra 

ne-am sill s'o tinetriln.ignitranta, Iiitune- 

recul si barbaria pe, care cit. chteptate Europenii. ni-o 

Arunea fal?"3. c,oa.la ramose, si,un Emarneni la care 

Juara pEirte si elevii de filosofie, matematicA si, legi, 

se film inahatei lui VociA si a boierimiffr, Consulul 

frames acusa, tot la 1823, gavernul muntean de a fi 

1 Bogdan-Duica i Popa-Liseanu, o. c., p. 270, dupa Din& 

Public din 6 Ianuar 1880. 

V. Gh. Dem. Teodorescu, in Rev. p. Isl., arch fi 

1, si urm. Duna ce un calar al lui , Lazar, Eu- 

/rosin Poteca, din Rincezii F'rahovei, daft la lunting., , 

Mai fnainte gatire sprc cu- 

Inca la 1818, la Buda, o 

nastinia de Dzirnnezed. 

Ilurmuzaki, X; p. 248. V. tesa par. Tomescu despre 

Grigorie, Buctsresti 1926. . 

4 Discursul din 4832 al lui Poienarti, $i in Urechia, I. c., 

p. 189.

180 . Istoria InvAtamintului romanesc 

impartit intre boieri veniturile *colii care supl Greei 

avea „15-18 profesori", a§a incit „un agent strain - 

a trebuit sa intervie pentru ca, din 110.000 lei, sa._ 

se pastreze 3-400 pentru un singur profesor romin" - . 

- _ 

Cu. toga critica ,Povatuitorului", bursieril trebuirat 

Isä se trimeata in strainatate, de noua Eforie a §colilor 

muntene, §i astfel, cu o bursa de 3.500 de lei. 

anual, la Pisa, uncle era Voda Carageit si fostul Mitropolit 

impus §i retras de Ru§i; Ignatie, §i. unde §ifacut 

studiile poetul Iancu Vaarescu, plecarl ,,ca sa_ 

invete in limba italiente§tesugul filosofier 2, 

I *. _ a . u m.o . a . ,tunci Gastandachi sin 

popa Dumitru, juristul, Pandeli, matematicul, Simion 

Marcu sau Marcovici, carula i se cumpara §I ',instillmenturi 

pentru gheometrie, §i filasoful Poteca 3. Ii 

vedern din corespondenta unuia din ei, acesta din 

urma, tiindu-se morti§ de o invAtg.turg. pentru care nu, 

erau pregatiti,- puind, cu o evlavie simpla §i o curiositate, 

inocenth„ hitrebarile cele mai grele Willi 

profesor ca Arago, pentru a se opri apoi inclehmg, 

ell impunatoarea seriositate a neinitiatului, asupra 

raspunsului capatat de la profesorul revelator. Pan-del, 

nebun de desorientare, se sinucise, Moroiu, mai 

resistent, trecu §i examene la Pisa'''. Pentru tiparirea 

Hurmuzaki k XVI, p. 199. 

2 N. Bgnescu, Cei d'inteliu bursieri romtni. in strai-- 

natate, in „Rev. generalà a invapnintului", VI (1910), 

n-le 3-4. 

. V. Iorga, Scriitori mireni, in „An: Ac. Rom.", 1:1c.. si 

Bariescu, „Academia greceasca", p. 22. 

1 Bianu, in. Revista noud, I, p. 421 §i urm.; Scriitori mireni, 

,I, c.; Urechig., I. c., pp. 111-2; G. Dem. Teadorescu, 

in Rev. p. ist. arch. si filologie, I. c. Scrisori de -ale

. Scoala greceasca in lupta cu ?,coala Rominilor 181 

noilor carp de cintari, Theoriticon, Anastasimata- 

.riul §i Irmologhiul, dupa care cintau dascalii 

Costachi i Grigore— mersera. la Viena portarul 

.Macarie si Nil Nicolae Poponea 

Pe acelasi timp, Go1etii , Iordachl i Dinu, 10 tri- 

rneteau copiii la Geneva, de si supt ocupatie, In 

1828, °data cu eel trei Iii ai lui Filip Lens (la 'Le- 

moine, in Paris) 2, dar sfaturile poruncitoare ale guver- 

natorului rusese Indreptau catre Petersburg sau su- 

praveghiata Odesa. De altfel aici Ii aseza fostul 

Domn Mihai Sulu tustrei copiii. Si veil= pe un alt 

Romin fixat In acea severli cetate, pe Constantin 

Bradt:du, cunoscator perfect de franoes i italiana, 

lanturindu-si parintii asupra „Museului" de acolo, 

cu cc expun artitii , asupra impartirii premiilor, ,zi 

de bucurie. pentru toti Genevesii, mai ales ac,eia can 

,au la seoli copii sirguitori", toata oficialitate,a par- 

ticipind Ia marea serbatoare a Icolilor. El invata., in 

dorinta de a. ajunge „diplomat", „logica, economia 

dreptul, limbile Iatina si greacit, algebra, 

geoinetrie, dorind sä capete si Iectii de inusica si 

pictura, de matematica i dreptuI public, hi acelasi 

timp, in sufIeful acestui „student"-, doritor sa afle tot 

mai .mult, se trezesc, Cu tot respectul fa ta de Rusia 

protectoare, ,sentimente asamanatoare cu acelea care 

insufletesc scoala munteand a lui Lazar e i, In 

Insemnarile sale de calatorie, pe Dinicu Golescu: 

Poteea le posed a d. C. R. Motru. Cf. 1st. lit. rom. in 

_sec al XV111-lea, II, p 380. D. Gaster anunla o autoblografie 

a iui Poleca, in Gesch der rum !ill, p. 333. Colegul 

mieu par. N. Popescu ma asigura a e pe alocuri 

de asa natura incit nu se poate tipari. 

1 1st. lit..rom. in sec. al XV111-lea, II, pp. 380-1. 

PiglaportUl GolestifOr era numai pentru Mehadia, ea 

..sa nu fie bantueli; Hormuzaki, XVII, pp. 17-8, no.XVII.

182 istoda,InvitStnitrattui rotnanesc 

,Monarhul rusese 'intinde bunavointa sa si asupra 

nenorocitelor noastre feri, si .nu ii ramble boierilor 

decit'sa profite i sit conlucreze Cu contele (Chiselev) 

pentru buna stare- a terif noastre. Iata o foarte . 

frurnoasa ()caste, i aveti toti datoria sIt va ginditi a 

asigura fericirea bietilor terani, a stabiIi legi tame, qi 

a interneta pe echitate i justitie 0 noua adininistratie 

- ca sit ni asigure un viitor fericit, caci nurnai atunci 

tara va putea sit prospereze i sit opuie un'-zagaz vielentelor 

imprejurarilor. Aji, daea a putea sit va infatisez 

tabloul acestei virtu.oase Elvetii, ati simti cum._ 

se desvolta in d-voa.strit en mat multh putere ace' 

sentiment patriotic care, still, e - inascut in d-voastre,. 

si care ma inspirit si pe mine! Acuma, Lath dra.ga, 

vad mid ilar nectesavirsirea i viciile orga.nisatiei 

noastre sociale. A 'venit vremea sit Tte gindirn serias- 

, la viitor. Ni trebuie o imbunatatire in constitutia 

wastra politica, si mai ales In invatatulnt, act luminareA 

singura poate civilisa tinerettd, care ,trebuie 

set fie eindva- podoaha i puterea terii noastreir 

Pe cind GoleStii erau incredintati unu ant de distins 

scriitor i cugetAtor ca Rodolphe Topfier, care 

avea la el, in.coala parinteased, (le on caracter - 

eu totul particular, si alti RomIni, intre can imut 

din Moldova, Bralloiu firma; se pare, laeØala pu- 

blicit, 

flirt sit stim care. El se doria inNA. la Paris, 

undo si-ar ft mat titlul de bacalaureat ie care4 'explicit 

tatalui situ Bueuros cit primeste cart' nouA din 

;ark', ea traducerea liii Plutarh i reeentele lu.crari 

ale Alecu, Beldiman, tot sufletul ii Merge calm 

departata capitala a ,hinkinilor".. 

De pe urma acestor . ifudii in strainatate Dinicu 

1 Htmuuzaki, X, p. 621. V. studiul mien despre 

, lui TOpffer, in An. Ac. Rom, seria nouit , VI. 

,

Scoala greceasca In lucrtä co coala IRominilor 183, 

ajunse la ideia introducerii in tara a.sistemului Jancasterian, 

presintat in greceste de profesorul Dimitrio 

,Vilje- 1 . ' 

La Paris, spune Brailoitt, se aria unehiul sau ; 

Vladotianu. Dar si un tinar de vrista lui, PetKa.chi 

.p.,Denan,zepotul lui lordacili Otetelisanu, trimes Inca i 

din 1823 de rude, apoi de _Fforie pe patru ani in 

1824,—dupa ce fusese secretarul Jul Tudor, delegat 

sa. niearga.la Laybach, dar oprit 111 cal; la Vienapentru 

multe de toate dar el armeaza la Institutul 

Cu - 2.500 de lei pe an, - plus 500 ca 

sa-si cumpere instrumente de inginerie 2. Cu aplecari 

catre ingbaerie, el se inscrisese, la 1826, ea 

ascultkor la coala Politehnica i lucra la harta 

Franciei, desegjo.rinsiiuisLiiora! pentru care Pita 

brevet 111_2..827, *i incürind, doritor de a cunoaste 

personal marea desvoltare industriala a Angliei, el vi 

intreprinde oc;olo o cu o recomandatie.oficiala, o destui 

de, lunga' calatorie de .student sarae pe care o VA" 

de,scrie intr'o foarte interesanta scrisoare francesa. 

Aid Invata el cä trebuie pentru viata economica „sa 

se .proteaga proprietatea si a celui mai slab teran irn 

*i a celui ma! josnic (vi/) fimctionar, primul yeah.", 

-„sd se, silea.sca toate clasele de °meat a contribui la 

sarcfaile Statultti In proportia avcril lor, pentru ca 

Statul sd poa...ta fi in stare a croi sosele, a face ca- 

nale, a dit. premii de Incurajare, a raspindl instruetia 

-, 

1 Itrechia, I. c., II, p. 150. 

2 V. Odobescu, P. Paienaru, Cuviniure amipra vietei 

activity:7W lui, Bucure0i, 1889. Cf. cu Urechiti, I. c., p. 

112i Hurmuzaki, X, p. 624 nota 1. . 

3 Odobeseu, 1 c., p. 11. Tot acolo era la l8r12 un C. 

Butculeseu, care Iscaleqte pe o geografic scolard greceascg, 

Rey. Is!.., VI, p. 277.

184_ ' _ istoria invAtAnnntului rottfanese 

pentru a lumina natia asupra itttereselor ei": „trebuie 

nadajduit- ca.' putin cite putin se recunoaste- si 

la noi arepturile .,?i datortile omului in societate si 

cd. fiecare va ContrIbui cit se poate . la imbuntitAtirea - 

soartei aLestei. teri nenorocite" 1. Aici in Paris se intIlniau 

la 1829, in toamnd, -si Alexandru Lens, Nicolae 

Billearra, Costachi Filipescu 2 si Constantin,Dunitraciii 

Golescu .si, in fine; Constantin BraikAu ling 

Tana sau loan Vladoiariu, ba chiar Basarabeanul 

argela, care alcatuia o . gramaticA; ei felicithrä pe 

liad pentru publicare.a Curierlilui ronuinesc, we 

va fi „un mijloc deosebit a lumina pe fiestecare asti ,-, 

pra drepturilor si datoriilor" 3 . . 

i Iiii lui Dumitrachi Bibescu erau Inca la Paris i , 

uncle .acesta din u.rina era asezat la pensiunea Hallays-Dabot 

si Galeron, 

, 

uncle venira si alti rnembri ai 

'familiei, urmati in 1845 si 1852 de o sun -tä de tineri 

munteni, doi Lensi, un D. Maim,. etc. Un preot ploiestean, 

Ioachimescu, ajunse pentru pictura la Roma 5 

.. 

0 astfel de activitate trebuia sd trezeascd si in 

Moldova emulatia. - 

1 lorga, Scriitorii niireni, „Au. Ac. Rom.", 1. c., p, 259. El 

aduce in tard la 1832 ‘ pe Grecul_ Sinai; ibid.,,p, 260.— . 

Relatiile lui cu Blanqui, caruia-i recomanda, la 1833-6, 

doi Golesti, cu geograful Huot, in Odobescu, o. c., p. 

12. Sc vor mai Ii pdstrind interesantele corespondente pe 

care le cita acestd? - - 

2 Jurist. V. despre el Urechid, /. c., p. 156 si 'Pompiliu 

Eliad, Histo:re de tesprit publ:c, I, Paris, 1905, p. 249 si 

urni.; II, 1914, p. 259 si urm. _ 

1 Curierul, no. 58. De acolo in Urechid, 1. c., pp: 126-7 

(o scrisoare deosebita a lui D. Golescu, prietenul lui Ehad). 

- - 

I . V. Illeirturii . i.storice privitoare la 5'tirbei-Voclii, I, , p.. 

64; Edm. Galeron, Eloge de Rerms, avec une notice par le 

prince Alexandre Kbesco, Paris, 1896. 

5 Zagprit, D'il trecutul Ploiestilor, Ploiesti, 1914.

Scoala greceasa in lupta cti coala Rominilor 18! 

Mitropolitul Veniamin se grabi sä trimeata uceiiici 

moldoveni la scoala lui Lazar, pe cei vase 

cari: Cu bursa Bisericii; inva.'tara la „vestitul Parnas 

de Muse" al „mult invatatului damn Gheorghie 

Lazar" si al Mitropolilului Dionisie Lupu, care 

„eau facut eel d'intaiupricinuitoriu sistisirei vcoalelor 

nationale, in care se Preclea slobodile tiinji In pamintul 

romanesc in -limbs. nationala". Unul dintre 

4'11*i dadea la lumina' in Bucaresti o „culegere de 

intelepciune", la care adause i „tablele Ruminilor" 

ale lui Iancu VacareSax, noul poet muntean. Intors in 

Moldova, el va traduce si adaugi un „Manual de patriotizm", 

insufletit de cele mai frumoase sentimentel. 

Tot de °data se proceda, Inca din 1820,1a ref orma 

Seminariului, unde pana atunci lucra doar cite un 

,,Inv-atatoriu duhovnicesc", ca Gheorghe VIlcu. A§achi, 

omul de incredere al eforilor, merse in Ardeal sä 

caute noi profesori, in credinta ca oriunde pamintul 

ardelenesc , dä suflete ca al lui Gheorghe Lazar. Venira 

de awl°, pentru retorica.' i . poeticà, un Joan 

Castea, pentru latinevte, un Joan Manfi, un nepot 

al lui Bob, care-si zicea, dupa cearta cu unchiul, 

care nu-i dadea bani ca sä invetc la Viena, Vasile 

Fabian, si tloctorul Vasile Pop din Brasov, care 

publicase la 1807 o tesa latina despre Ingroparea la 

Romini, acesta un -Scriitor abundent i un om- de 

toata isprava 2 . Cu amtia se putea largi programul, 

1 v. si 1st. lit. rom.' in sec. al 111111-lea, II, p. '407. 

Acolo influenla noului curent asupra lui Veniamin 

care consideril pe Romani ca stramo§i, Italia ea „vechie 

patrie", cere purificarea limbii §i lupta Cu „Sirbii". 

2 Dupa Lepturaritil lui Pumnu1i chipa Erbiceanu,' Mitt. 

Mold., p. 58 si urm., in 1st. lit, tom. in sec. al AV1114ea, 

II, pp. 519-20.

184- imiAtAmintulai romAnese 

pentru a lumina na.tia asupra intereselor ei": ,trebuier 

ng.dajditit cg pu.tin cite putin se, vor reatmoaste- si 

la Doi drepturile „ii datoriile omului in societate si 

ea riceare va eonlribui cit se poate la imbunitAtirea - 

soartei acestei teri nenorocite" 1. Aici in Paris se in- . 

Milian la 1829, in toamnil, si Alexandru. Lens, Ni- 

,11 col-ie 13il1eanu, Costachi Filipescu 2 si Constantin, Duniiraciii 

Golescws4 in fine, Constantin Brailoiu ling 

lar rtgilosaa, acalroemai ialVtlui lidiailaon. ug,rahmaat_icea lii;arel Bfaeisaidrataberaan;e1 

liad pentru publicarea Curierului ronuinese, rare 

va Ii „un mijloe deosebil a lumina .pe ficstecare asti, 

pra drepturilor si datorillor" 3. . 

Si fili lui Dumitraclii. Bibescu erau IncN. la Paris'. 

uncle acesta din ttrna5 era asezat la pensiunea Hallays-Dabcit 

§i Galeron, uncle venirä sl alti membri- ai 

. familiei, urmati in 1845 si 1852 de G sm-na de tincri 

munteni, doi Lensi, tm D. Mann., etc. Un preot plpiestean. 

Ioachimescu, ajunse pentru picturd 1aRoma: 3 . 

0 asttei de activitate treb-uia sil trezeasca qi in 

Moldova emulatia. 

I Iorga, SerNorii rn:reni, ,,An. Ac, Rom.", I. c., p. 259. El 

educe in lard in 1832 pc , ly'recul Sinai; ibid., p. 260.— , 

lielattile lui ea Mancini, earaia-i recoinanda, la 183:7,6, 

doi Golesii, ea" geograful Hunt, In Od rObesea, o. el., p. 

12. Se yor mai ft ptistrind interesantele eorespondente pe 

care le eita acesta? 

2 Jurist. V. despre el Urechia, I. c., p. 156 §i Pompiliu 

Eliad, Ilisto;re de l'esprit public, I, Paris, 1005, p. 249 si 

urm.; II, 1914, p. 259 si urrn. 

8 Curieral, no. 58. De aeolo In Urechia, I. c., pp. 126-7 

(o serisoare deosebita a lui D. Goleseu, Prideuul lui E - 

had). - " 

1 V. Marturii istorice privitourc la ..5tirbei-Vodd, I, , p. 

64; Edm. Galeron„ Eloge de ReilnS, avec nue notice Par le 

prince Alexandre B:besco, Paris, 1896 

' Zagorit, Iln trecatal Ploie#ilor, Ploiesti, 1914. .

Scoala greceascl- In 1upta cti scoalalor 185 

Mitropcditu.1 Veniamin se grabi sa trimeata uce- 

. 

mid moldoveni la scoala lui Lazar, pe .cei vase 

cad,. Cu bursa Bisericii; invatara la ,vestitul Parnas 

de Muse" al „mult invatatului domn Gheorghie 

Lazar" si al Mitropolitului Dionisie Lupu, care 

„s'au facut eel d'intaiu pricin,uitoriu sistisirei scoalelor 

nationale, In -care se ilredea slobodile tilni n pamintul 

romanesc In -limba nationalg". Until dintre 

dinsii dadea la lumina in Buctiresti o „culegere de 

intelepdune", la care. adause i „tablele Ruminilor" 

ale lui Iancu VacareScu, noul poet muntean. Tutors In 

Moldova, el va traduce si adaugi un „Manual de patriotizm", 

insuiletit de cele mai frumoase sentimentei. 

Tot de °data se proceda., inch' din 1820,1a ref orma 

Seminariului, wide pa.'na atunci lucra &Jar cite un 

,,invatatoriu duhovnicesc", ca Gheorghe \Men.. AOchi; 

omul de incredere al eforiloronersein Ardeal sà 

caute noi profesori, in credinta ca oriunde pamintul 

ardelenesc da.' suflete ca al lui Gheorghe Lazan 

nira de acolo, pentru retorica si poet'ica, un Joan 

Castea, pentru lalineste, un loan Manfi, un nepot 

al lui Bob, care-si zicea, clupa cearta Cu unchiul, 

care nu-i dadea bani Ca sa invete la Viena, Vasile 

Fabian, si doctorul Vasile Pop din Brasov, care 

publicase la 1807 o tesa latina. despre Ingroparen la 

Romini, — acesta un Scriitor abundent si un om de 

loath' isprava. 2 . Cu acestia se putea largi programul, 

— 1 V. si 1st. lit. Ann.' in sec. al leV111-lea, II, p. 407. 

Acolo §i infinenra noului curent asupra lai Veniamin 

care considerit pe Romani ca. straimosi, Italia ea „vechie 

patrie", -cere purificarea limbii i luptg. Cu „Slrbii". 

Dupa Lepturariul lui Pumnuti dtipa Erbiceanu, 

Mold., p. 58 si urrn., in 1st. lit. rorn. in sec. al AV111-lea, 

II, pp. 519-20.

186 ' Istoria InvatamIntuiui romanesc 

_ 

care cuprinde acum; gramatica latinä , alaturi tie cea 

romaneasea, retorica, aritmetie,a, logica, filosofia. geografia 

i istoria universala l. 

_ Am vazu.t ca in acelasi timp, la Arad se deschidea, 

In 181Z intlia preparaildie 'romiineasca, avin.d ca 

profeseri pe Tich.indeal, pc dr. Iosif Iorgovici, pe gramatte* 

Constantin Diaconovicisi pe Joan lilihut 2 , pemeniti 

mai sus, , 

Numai pentru hursieri in strainiitate trebui sit se 

astepte pan'a la 1834, scolile lui Dubert, Chabert, 

Lincourt, Rouge fiind, in schimb, pline. Dr. Gheorghe 

Quchtreanu, care-si lua diploma in 1817, dupg_ 

studii la Pesta si ia 1%1ln-ellen, ,studiase pe sama sa 

Singur Gheorghe Saulescu e trimes la scoala greceascN. 

din Chalki i apoi la Viena pentru filologie, intorcindu-se 

cu rnulte cunostinti, dar i cu absolu.ta - 

iremediabila confusie de spirit t. Dc. inainte datina 

invg.tarii in strainNtate se raspindi asa de mult, 

incit Anastase, - atunci Anastasachi Paint (1818), un 

_ flu de lipcan, se plingea la 1840 ca, de .:$ invalase 

'„in deosebite pensioane" limbile greaca, francesa 

germana,'n'a putut „culege din sinul stratnatatii ca 

albina eza de_ miere lucratoare invatAtura cea 

mull pretioasa si de toti 

1 Ibid. 

2 V. BOti§, o. c. 

3 Artur Gorovei, 1. c., pp. 108-9. 

Pe sama , ltti pleea la Paris Manega sau Pa§alega, care 

la 1818,.I0 1ua bacalaureatul, jar litenta in drept la 1820, 

firid ci§tigat de Capodistria pnetru Basarabia; Hacmann. 

Inaugurarea festimi a rectoratutui, Cernauti, 1921-2. 

5 loan Necutce, III, p. 203.

Secala greceascA In lupta cu vcoalalor 187- 

Cele doua scoli romaneascg. greceasca din 

I3ucuresti mersera citiva am alAturea, pant la 

noul razboiu ruso-turc din 1828-9. Dupd 1820 

scoala greeceasca, era condamnatl, ca i once .: alt& 

manifestare in Prineipatea neamului ridicat contra 

Imparatiei turcesti. Doar elevii ei, in frunte Cu viitorul 

traducAtor al lui Alfieri si al Mudd in romaneste, 

Constantin Aristia, demonstrasera in vremea 

Eteriei, cu steagul fenixului inviat, pe strazile Capitate! 

muntene! In budgetul scolar muntean pe 1824- 

5, se prevad, din suma de 1491)00 de lei, lefi ega/e, 

de cite 1.200 de lei, dascalilor de la fundatia lui Lazar, 

-Ioan Eliad si „inginerttl" Raducanu Mainescu, 

ca i lui Chirita de la Sf. Gheorghe Vechiu, lui 

Macarie i imii Ieroteiu, -care invata la biserica 

A,ntim pe ;4ircovnici"., Doctorul coliior , Panaiotachi, 

avea mai mutt : 1.800 de lei'. Se va adaugi 

alilodidactica; tipArindu-se Manualul, „foile" 

sau tjablourile la Clindeanuin 1825-6, odatA cu ni§te 

„gramatici romanesti pentru scoal5"g. Un rol important 

in conduc,ere 11 avea Eufrosin Poteca, traducatorul 

„Elementelor filosofiei" lui Heineccius (ed. Viena 

1829), - pe care le preda in scoala: functionarea ltd 

la Si.,Sava dura pita la 1832, cinl II scoasera la 

pensie Rti§ii, numindu-1 egiunen la Motru, uncle era 

mIntuie zilele 3 . ' 

Trimeterea lui Asachi ca agent la Niena facu ca 

sec* din Moldova sä-si opreasca, thnp de sapte an!, 

1 UrechiA, L c., p. 111. - 

a Ibid., p.113. 

3 Hurtnuzaki, X, pp. 626-7, no. LXVI. Cf. Ms. ort., XVII, 

p. 217. ' 

4 Scrisori de acolo in Iorga, Scriitori mireni, „An. Ac. 

Rom.", sectia literara-, XXVIII.

188 Istoria invAtAmintului romAnesc 

activitatea; la 1827 humai ea se redeschise cu ajutoruI 

lui Gheorghe Saulescu, intors de la studii, Cu stiinta 

care-i permitea sä trUduck vioiu lliathi , dar i cu pedantismul 

sau. 

Focul cel mare de la: 1827 mistui insa cu totul 

vechea clgdire din timpurile lui Grigore Ghica i lui 

Alexandru Moruzi. Intaiu a fast vorba de a se muta 

Academia romaneasca la m'anastirea Golia. Dar Asachi 

puse lacale actul prin care se constata ea' scoal 

lui Vasile Lupu se hrania din veniturile a trei 

Taragsanii, Agiudenii i Juganii i ceru, ()data 

cu inapoierea lor, ca Academia sA se aseze la Trei le- 

rarhi chiar, de wide please bogatul eguinen grec, 

gray amestecat in miscarea lui Ipsilanti. 

, Institutia pastra vechiul ei caracter strict roma- 

, nese, Cu „dascali trebuinciosi", spune ahaforaua Divanului, 

„spre invatatura scolarilok mai intaiu in 

limba patriei i apoi In alte limbi ce se vor socoti 

ma! folositoare". Dar ea se osebia in dotta, flind astfel 

nesfirsit superioara superficialei injghebari de la 

Bucuresti. 

De o parte o fcoalci normalit, dar nu pentru pregAtirea 

invataturilor, ci ca scoala primara, in sensul 

celor din Ardeal, In care au, a se preda: limba terii cu 

gramatica, apoi caligrafia, catehismul, aritmetica 

putine inceputuri de stlinti. Cursul va fi de doi 

Invatawintul lancasterian fAcea parte din pro- 

La §coala inalta, careia i se dä titlul de gimnasiu 

vasilian, legindu-1 cu 0 frumoasa traditie, se va stadia 

limp de patru ani. Ea se sprijind intaiu pe 

„cultura limbii vorbirii neamului, in care se fac 

stintele rugaciuni, se tractarisesc toate pricini16 

care este- cea mai puternica legatura spre pastra-

Scoala graceasta In lupta Cu Koala Rominilor 189 

rea i imbunAtatirea nearnului i insufletirea de dragoste 

care patrie". Dar se aseaza alAturea latina_ 

„maica limbii noastre", care se pred,ä si in Tara-Romaneasca 

si in „megiesita Rosie", Cu toate ca. „nu are 

alta legatura cu ea". Limba elinA e tolerata,—de 

se poate adaugi once limba modern, dupa 

i. mijloace. Francesa, limb/. particular, lipseste,-- 

si se atrage atentia asupra cartilor straine - care 

pot fi pearl' tineretul neexperient o „cursa 

toare". De la religie se trece la logica, retorica, poesie, 

la matematica, la morala si la istorie, la archeologie 

istoria naturida, la „biografie" 0 la „filologia" 

lui Saulescu, la istoria naturala, la „economia paminteasel 

si politiceasca". Va fi , pe linga bibliotecA, 

un cabinet de istorie natural. Absolventii vor fi 

preferati la functii si in „cantelarii". 

Ca pmfesori se ma.i chemara Vasile Fabian si doi 

preoti, Constantin si loan. 

In aceste conditii se aproba deschiclerea scolii, la 

1-iu Ianuar 1828, dar se lucra la clAdire Inca in primavara, 

cind se incheie i cutare contract de pro - 

fesori 1. 

§i programul corpul didactic se putura_ astiel 

complecta. In eel d'intaiu intra istoria universal 

cea bisericeascA, limba francesa, dar i cea ru- 

seasca 2 . - 

La examenul din 20 Februar 1829 a 300 de elevi 

supt Rusi, 1naintea eforilor, Veniamin Mitropolitul, 

Costachi Mavrocordat i Mihai Sturdia, acesta din 

unnA, apasInd asupra caracterului acestui nou 

vatamInt punea iirtrebarea: „Spune-mi, copile, eine 

1 Urechia, /. c., pp. 117-20. 

2 Ibid., p. 121.

Istotia 

all lost interaeietorul Romanilor, -stramosilor uostri", 

ochii ascultatorilor se umpleau de lacrimile unei 

mindril mult tinip neincercate 

Ear Agachi, deschizind: aceasta serbare despre: care 

se Vorbi la Bueuresti, dar si la Petersburg -- Eliad. 

,releirind ca doi 'elevi at lui se afla intrebuintati in 

invatidnintul moldoveneSc pentru cestilalti „Opustip 

stranepoti ai marelui Traian"—, cetia fruthoasa lui 

oda catre epitropit, in care se laudafapta boierilor 

patrioti, Cu intelegere pentru valoarei culturii: 

Voila dat, ingrete mimi, ce sPte-al thietimil spot 

Asezat-Mi scoale tat, multAtuire va` rArnant. 

Ddel oatultil alce frrea d ün nitsuiltor, - 

De 11. voi'Acleyarata tJfcrlmii AMA vine'. 

Clt despre Setninarit, el urma sit lucreizie, dar frit 

dascalli ardeleni pc earl asa de rapede-i gerniserlt 

imprejurarile de la 1821, ei Hind In1ilti pritt elemente 

din tara, un dascal tena.c111 f1a1thign, cafe, cu 

un Andrei 111Oldoyea1ud, fuseserg elevi i coli1 de 

la Sf. Sava 3 , Un arbittlaiidrit Ghedeon Prpcai unrVasife 

Popovici 4, NUMai la 1828 Ruii, 11.5.141}111i1 in 

tark 'tiara pentru armata manastirea Socola5.- 

- trebuia sa influeiez ithi pUtlit micareA 

peiitru Ca pe, ttkrnitc6iiSiitutta Regularnehtillni 

Organic Sa caute a-i da alta brganisare. 

, 

1. Nicola,. Manualul de patriotizm. 

Asachi, Poesii, editia inca , VAiehii-de-Munte, 1968, pp. 

UrechiA, I. c., p. 121. 

p.. 117. 

p. 121. , t

X. 

$oala Rettularnentuiui ..0r4anic. 

Cu tot . rtizbolul, am Vazut ca Asachi a putut deschide 

gimnasiul ieoean, iat „Eforia ocoalefor natiotittle" 

lucra iii Tata-lioniated.Sca, Bind aeurii alclt 

Ultropolitul, Constantin .Balaccanu, Gotis 

Iorda.citi Goleseu z Nestor i 

vehi, oi din eolegtil iflai nou, Alexandru. Filipesen, 

celalt Filii3escu fluid „director oboteSen. 

scoast de la ,Sf. Sava, Prefacitta in spitidl, 

incerca sá se aeomodeze en noile Imprefuiari ale u- 

nei Otupatii II/deb:Ink -prelungite. La laol ea se pu- 

tea 'cotttintut, gioriffdlid la 'exatnette -pa Vasile Lttpu 

palit hi boala diii 1O 

La redeschidere se adanglau „Gimnasiei 

In curind o Academie Cu bursicri , i profesoki extraordinari: 

Cti-Ifiatt .Flechteroacher, Wi foOte distms 

jurist, adus de guvern din Al-deal, ca „nomikos", cu 

optsprezece am in -urma, i pentru. redaetarea Codului 

aThnachi ', alma on curs de doi am i „de otiinta, 

1 Iturntuzaki, XVII, p. 102, no. CLII. ' 

2 1.1recIlik 1. c., pp. 158-9. 

' 3 Ilfid., p. 147.—S6ninariul, care adApostise pe Ru§i, ar- 

;sese. La .coala Normall, pe lingA Verescti, functiona un 

Ion Nunu, tin loan preot, uti preot Constantin

192 lstoria InvatAmIntului romanesc 

legilor roMane", i nuniai „pentru un hotarit numdr 

de tined dim starea boiereascg, earl vor indeplini 

conditiile pentru aceste statornicite — si nedate in 

vileag—, iiñ Grec, Gheorghe din Terapia, pentru cele 

trei oare de greceste pe saptamina, Vasile Peltichi, 

poate un Basarabean, pentru ruseste, st Gheorglie 

Filipescu pentru „Insemnarea planu.rilor", agentul 

frances Mouton, care tinea i o bacanie, pentru limba 

francesa (-1831) 1. Ca „referendar al scoalelor -, 

Asachi .anuiitg. limba germang„ predatUt de un 

lost profesor la scoala normala din Cernguti, Samuil 

Botezatu 2 , musica, incredintatg. harpistului Paulicek, 

apoi clasa de picturit, la care, pe linga Alexandra 

ftui lui Asac.hi, pe 11nä Ghearghe Panaitescu (Baltazar), 

care a 16„sat opere, i a1i trei: Lemeny, Anas- 

Wanu, Giuc 1. vittorulautor al Uricarinlui, Teo-- 

dor Codrescu 3. Se invgta sin.taxa romgneasca, grama- 

Lica, latina istoria universall, matematicile. Cineva 

din Botosani, pierzindu-si fiul unic, &idea un inceput 

de bibliotecti 

aid incg din 1828 se preda alilodidactica, dar 

nu i se dttdu aceiasi impQrtantit ca in principatul 

vecin; i aici, unde Invatamiutul pastra'utt caracter 

boiere,sc si cen.tralisat, se -culesera de pretutindeni 

candidatii pent= a se .intemeia scolile de judet, 

cum vom vedea fgeut la Munteni. 

uu Gheorghe Filipescu; ibid., p. 149. Erau 106 scolari 

la clasele elenaentare, 65 la normale, 20 la gimnasin; 

ibid., p. 157. 

Ibid., p. 150. 

2 /bid., p. 156. 

3 Ibid p. 149. 

4 Ibid p. 158.

Scoala Regnlitinentului ,Organic 

- - ' 

' La r.Craiova; ,unde seoala era rautata. la Precitta, 

dascalul, de :alilodidactica, aoel . Grigere :Pleioiand , 

pe eareLT -- . pomenise (reednoseator --l3rallolu. In 1829, . 

— oolegii lid tram ,,____....„....._ Stanek Capatineanni. _ , el- ---bresor, pr.. 

, . - . 

al:. 11wBrailoin, si apca - boierli Costadhi Poienaria .§i s 

-flea . la: lanaina, In :Siblia;--;an 

l3arbu Viadoian 

At*eti: anicEST'llar-77ailliig—ii-. "r 

Fli.-finantialul . 

sat :c16', 41intniiintitata; InVatanira.": lianba raseaSeit--iSt , 

ling; eele . .....retnateasta., greeeisea.' si'Ardneesa' 2:. ,Me. ' . 

'rite deosebite: siLa eistigat :pentra: irivatainintur mai _ , 

,Inalt.,.. mai.::ales al ....1jinhii franeese, - acest modest 'profeSer, 

tare plecaSe, ea Si,- :-Ploriaii 'Aaron-, de la 1 ' 

sepala ,,Mitieei 13reeiStei" din; Graf :Ova,' 'ea sa. aitingli -1a. 

Cerneti in .1833,...-fdiieliid' 'ea superierili a_ IiiPta. la i 

eare . era atitrat'Siide starea ...Sa belnavidicksit a. La: Bu 7 ) , 

ettresti, ...Seciala , ;Ira 'IneetaSe , deeft In tinipal , .holetea, 

recteSehiitkidalse... la NoVembre:1831, , mu1tittnit4 , 

_ siratului -ii.enfrii ., CtiltarA at ieelai adeVarat ;,,filoSef'', 

fraticeS s. care IniireSidenfilil.l.aclininistratiei rtiSeSti;: , generatal 

Chiseley .::'Loealul :din , 8f: ; Sava 7 fiind "Stileat 

de caste, i iiazia:la;'refaceretf:-Itii' In ifirna i18$1, 4ccid1a. 

fu' .1natalt4 In banal:ei'lban-NTOClaft: ,: =Alatarii: , itO Po. , 

tdEt fuOtterotii i66.1004 'sal 'MOOtwiiii, JAfiitolu. sP110 .61 

dot ..,- pOlidt' 'geiviitfut ilbsif %'r .elii.lie,'4*. -, tlia;146 14-ittil 

reote intaini si eicelentul_ manual de aceasta materie, 

prefesorn1 de 'greeeste Ghearghe Ioani4 ,, care valpre- 

- 

lacia _art vast DietiOnaria, .apoi Hill, . pentrwlatinA, 

care :va Incra -ca Florian st: P.' Poienarn... dietionalial ( 

z /bid.,.p. -1341: - . _ ,- .. . - 

2 V i lii. 1141 44m. In ''.io.'' al Xit Ma; '1 P 124 ' Ifiecina 

/: 'c:,;',_pp. 

14: riltint -eii; ihi''adiais'irtitat,;'' .4iidore: Pleid1cinu;' -'16 

„Au. Ac. ROM!! pe- 1915. 

- 4 Urecitill, Z.' , .0., p.'134, nota 4. Programul, ibid., p. 137. 

, 

-

_194 Istoda Invataudnhilut romanen 

frances„ plus dol., Arcleleni, Joan Pop si Gheorghe 

Pop. Fusese vorba si de ruseste, dar nu se gas' i pro- 

fesor de turceste, la care nu venira elevi, si de 

desemn 1. Mare,oviei kat Pop predau franeesa 

pe o vreme clad puteau spume ck scoala mat 

ill OW. „eine nu stie frantuzeste st intre" 2 

Ba char- mica seoala de „tircovnici", Inca de la 1821, 

a lui Ieroteiu ieromonahid, era PrefetcutA Inmic Seminariu,la 

1831, einar dacä el era reclus si mat .departe, 

ea si Lazar, sä cumpere lemnele, „de mila 

gramkticilor", elevii ski a. Ba i vechiul daseAl 

slavonest Vasile Nenovici lucra la Sf. Grheorghe, uncle 

8e Invata ,,„musichia." 4, ai ciirii profesori, plätii 

mai rku ea rindasii, se plingeau insk ck. „s'au sport 

profesorilor de imprumutatk inVatatura, jar nOi 

sinteui lipsiti de aceasta ming'iiere„ ca. niste fii strainr 

Se mentineau i. asezdinintelo din provincie 6. 

, Se ineereau mAsuri uoi, menite sä intindk 

astfel, in acelasi timp chid se trimeteau, 

prin. magistrati, „semi-cereurile de fier" i. „tablele do 

tiacchea", mari 0 mid, pentru ea,ligrafie, se pomenese 

ei d'intiiiu luvatelori designati, dupg. 1M examen 

ade,sea „pentru formalitate., localitatilor mat raici 7, 

candidati, dintre earl until ajunse a juea. 

1 Ibid., p. 169. 

a lbid p, 143. . - ' 

3 Ibid., pp. 133-4 §i p. 133, Data 1. , 

Ibid., p. 134. ' 

Ibid., p. 135. 

6 De la FOc§ani, Valenii-de-Munte (popa Preda) §i 

Urziceni, 5latina §i Tirgul-hiului, Buzau, Ploieqti, Cinipu- 

lung, Tirgoviqte, Piteti , Rimnicul-tilleii; ibid., pp. 134-5.. 

7 ibid., p. 135, nota 1. -

, 

- Samla Regulamentului Organic 195 

nun 'rol literatura populara i didactia : ace! 

,-Gherasim Gorjanul, Gorjan, care va conduce buna 

§coala, landata cdlduros si de consulul engles 

ca.re-si avea un oopil acolo, din Valenii-de- 

Mtmte 1 El aveau sit urmeze la Ghoorghe Top, un 

curs pregatitor „ca sit' deprindlt cu orindMala 

byrumutatelor invAtitturi i altor stiinte"a. Cursul, 

cu monitori, trebuia sit fie, de la 1-iu Novembre, de 

vre-o doua-trei lunt, viitorii Invatatori Prinlind 

1eaf4. Programul cuprinde graniatica i geografia 

politica", ceva aritmetica, l. cu „fringerile", fractiucatehismul. 

Se oeru. i alcatuirea de manuale 

pentru 

Caci ilia din 1830'coal a null orinduiri generale 

a Regularoentului Organic luase flintit , i la 1-iu Julie 

ea trebuia sa si incea.p6., deschiderea fiirid zabovitif 

apoi panä la terminarea votarii Regulameritului. 

aceasta „Constitutie",'„care facea din scoalA o 

institutie permanenta de Stat, pe chid ph'nit atunci 

ea fusese numal, o bineracere i o mit domneasca 4" ) 

iiecare.„oras de cgpetenie" trebuia slt-si alba „§coala 

obsteasa", „nationala", una de acelap caracter, 

locuind formele vartate de panit atunci, git cum 

pornisera dhiinitiativa -Cite unui, boler sau negustor 

&rind Ali facit 

, 

poitnanit i prin luminarea sufle- 

Wm-, *coat uniforina. 

Urcchiii, 1. c., pp. 136, 164 §i Rev. 1st., I, p. - 135 §i 

-urtn.; V, pp. 67-8. Pentru §eoala laneasteriang i Urechi6, 

1. c., p. 143. Cf. pentru „eandidati" ibid., pp. 143-5. 

2 Ibid., pp. 144-5. . 

3 Ibid., p. 153. 

4 P. Keanu, seciindor, 1906, 

V. .Acolo citatii din „Regulaunentul qe-oalelor publice 

pdstrat in Bibl. UniversitAtii din

IN_ istoria tivgamtittutui romanesc 

Ili:Muntenia, dupti Ineetarea „bleiului diunnezeieSe 

al holereli In iarnii, se luau milluri ea ,sä se hotamasa 

pentru - oeoala. 0 006 In fie§care Ora, sau . 

din . cele ninastire4ti oi aboteoti,` itir, nefiindl . .ake- 

'inenea case, sä se inchirieze- de catre oraoeni 0 111dip 

ere destulii, aclee6 trei oat pentru locuinta a dot 

clascali o.i alte &niit sale niiirieele, pentru Invtitature,. 

In CaPita.IA sebala centraa de la . $erban-VociA 0 cea 

complemental-al.' Mei, la Bucureoti, ca li la Iaoiv,_ trebuia 

sa: fie $i o ocoalii inalta de feie din uoua boierime 

a cillar/lor. 

0 vie miocare euprinse intre,aga tara: „pro,stimea'' 

ea oi „boierii, fecioriti de boieri oi negutAtorii" . se! 

Intreceau in.colaborarea cerutk La Caraelil, toti ajutara 

la, gatirea local ului oi la ,plata dascallior,. de 

( 1110" veche, ea au -tAirita Bekboviei Brab,teanu, fie 

* a anitiq /Mare do limba Id cea PToasth rifionw. eit 

are, -patina", .„ ,dar . privilegiatii se plingati , . . ex . 

.)L-001.- 

Iirne4 il'a venit. la eortvocarea ispravnieului §i. nu 

vrea, s6 mai ajute, -mai depa.rte . Diu partea lor, et 

doriserb.rinc6. , . din prirag.vail, , _ de ta sine, . o §eoala.notia 

.cu „I:lase:al sinteInedat In $iiinta .-nationala"—ca I..,,azar--:- 

1 7%/tett:** Mr.0 11irt,cAt krei-CraiAlell- ,'01.144f519* 0 ' 

pliNconeitr:ora, injqic 

‘ 0 ,oferiAera , §i, 3.000 de 1taleri,:ea .,14 fi,p, .,1,4i In 

( 

' stApInirea mooiei tligului, de ,e'are-,erati.i.1Teniiijati 

acum sa fie expropriati in folostil oeolii ineg. nede- 

,plin aoezate t,i. Jienii, ,,din ilearnul ere,atorulul-cle wool& 

Itigi'Stan, uii Greeeanu, um Narlaani isealiau .actul 

1 Urectiti, /. c., pp. 138-9. Cf..qi p," fOg §ifturm..; pentra. 

Moldova, ibid., pp. 158-9. 

- 2A.inde se fila'huinafitr-de einzed: 

., „!. : 

4 /5141., pp. 140-1.- ,.. 4 :'.. -- -. ' 

..

Scoala Regulanientalut Organic 197 

41.16turi represintantii negotului; . boleril un 

Prejbeanu, un Strimbeanu, - tin Glirdareanu, un Ni- 

-eulescu, un Burl'emu, tin Ciupagea, si negustorii 

staruiau ca dascalul cel MU, in locul bietului Chirita, 

-rau plata i lipsit si de „ipodidascal", sa fie „cu 

-stiinta de- Invallitura cartii romanesti", de sigar, dar, 

„de va . Ii cu putinta, sa stie si carte veceascai IrantozeascA", 

avind a fi platit de pitrinti pentru invatarea 

noii limbi indispensabile, pe linga „una mie 

-oca zaherea" pentru intretinere Tin ajutor frebuie 

sä-i fie dat. 

De altfel si in Bucuresti, Vasile Nenovici, unimul 

.da.scal de in Sf. Gheorghe, fu inlocuit cu C. Petrovici, 

,care va fi avut asemenea insusiri 2 . Acolo, la Ca- I 

o sata cincizeci de copii se adunasera din ords 

si „de pe afara", nerabdatori sa invete, spu- I 

ne plingerea locuitorilor, pacat de „pierderea vremii 

la atita tinerime cc se rataceste fara nicio educatie". 

publice fiind acum definitiv asezate, o noua 

rivalitate se deschidea, In locul aceleia de ,odinioara 

tntre Asachi si Lazar sail urtuasul acestula 

-om fara studii in strainat.ate, i , cu toata epocala sa 

gramatica, un simplu autodidact rivnitor, care asi- 

.gura snccesul Moldovenilor. Acuma, In inmtea aeon. 

muntene, avInd ca epitropl pe Alexandra Fillpescu, 

pe *tefan Billaceanu, dar si pe harnical Stirbei 

abia futon de la Paris pentru a Incepe o strd.lucita 

cariera care-I va duce pana la Domnie, era Poleinaru, 

Intors de la studli, en o perfecta orientare cul- 

1 Ibid., pp. 141-2. Psaltul lipsia Inca din 1828, and arese 

Caracalul. 

2 Nedioglu, o. c., pp. 23-7. 

3 Ibid., pp. 142.

168 lstoria InvAtAmIntului ramAnesc 

cu aplecciri apusene, dar i cu neclintita hotarlre 

de a pastra InvatamIntului un caracter absolut 

romgnesc dupg traditia neuitatulut, &seal ardelean. 

De altfel in chiar textul Regulanrentului mun- 

, tean se prevedea „istoria rumineasch", adbugindu-se 

di „ea se va desvolta: cu mai multA intindere de- 

Cit istoria particularg a celorlalte neamuri, facInduse 

iscodiri a se gasi In fiecare veac din istoria neamurilor 

de prin prejur obiceihrile i pravilele cele 

mai Insemnate ale acestei ten" (In „sinhronie" ni 

se va „pierde dinaintea ochilor starea Terii-Romanesti 

In fiecare veac", la retoric.g, „exempluri din istoria 

nationalg"), iar la geografie di se „va Incepe de la 

pamIntul rumlnesc ca dintr'un centru". Clasa I si 

II vor fi consacrate In mare parte gramatieei romamanesti. 

$i se prevedea corectarea In scoala a 

„limbii parintesti de tot simplg, Cu care tinerirnea 

vine In scoa.la", „neregulatti si gresite, avind nevole 

de „Indreptare", i „curatire", dar „farg a sill 

duhul ei", jar cele „tehnice si de idei Inalte" Hind_ 

luate dintr'o singura limbä , „precum e,ste cea frantozeascl, 

apropiindu-se de cea latineasca, fireasca mama 

a limbii romanesti". ' 

Poienaru Stirbei, credem,—a alcatuit si indreptarea 

generalg, „cleglusire, talmacire, insiruireloghiceasca 

a ideilor, a studiilor" incorporata In Regulament. 

E o lucrare plina de idei noua: trecere de 

la simplu la compus"; din clasele Incepatoare e admis 

a trece cineva la cele superioare dupg destoinicie 

(din a treia ca si din a patra); „treapta lucrgtorilor" 

e tinuta In sama: „Un meter care stie 

ceteasa, sä scrie i sä socoteasca si care are clteva

Scoaia Regulamentiqui Organic 199 

cunostinti de printipurile mestesugurilor rnecanice 

este in stare a patrunde toate lucrgrile rneseriei de 

care se slujeste. A osindi cinevasi pe lucrator la 

soarta unui instrument orb, unui automat supus la 

ingbusirea ce i se face, este ca cum ar voi sa se lipseasca 

de toatg ngdejdea de a se mai face vre-o desavirsire 

In lucrarea productiilor inclustriale. Inteacest 

chip dacà' ar voi cinevasi sä pazeascg in veci nesmintite 

obiceiurile vechi, ar opri tot feliul de imbunatg'tiri": 

grija de ei se observa si la recomandatiile 

cu privire la desemn, care trez,este i simtul frumusetii. 

Se aminteste cä „regulele sint mijloacele,iar nu 

sfirsit". Se recomanda invatarea gramaticei prin cetirea 

din „autorii cei mai vestiti pentru stil curae', a 

istoriei prin luarea de „extracturi" i prin .-compuneri. 

La aritrnetica elevul trebuie fgcut „sä ggseasca singur 

regula". Se - cere „un curs de istorie general% a literaturii", 

i cu relatia acestor literaturi intre ele 

aceia ce pot avea cu „literatura neamurilor vechi", 

„depgrtind gustul exclusiv i pedantesc, care adoarme 

duhul i opreste nasterea ideilor noug.": profeiorul 

va face pe soolari sg. Anita de cite lucruri de 

capetenie ar fi fost lumea lipsita dacä s'ar fi marger 

nit cumva in cercul unor regule arbitrarii i prea 

absolute. Pe de alta parte va argta ratacirile acebra 

can, lasindu-se unei imaginatii neinfrinate, se 

Impotrivesc resonului i bunei sirotiri ui. , alergind 

dupä originalitate, cad in feliuri de rataciri. Profesorul 

va argla Inca relatia ce au intre ele lucrarile 

duhului la deosebite star ale societAtii, precurn. : 

influenta ce are ciima, religia i obiceiurile asupra 

literaturii fiecgruia neam" 

1 Reproducere §i in Ra'§canu, o. c., pp. XX-IV.

200' Istoria invatAminttdat romanese 

Scoala ltti Poienaru, uimind celei a lui Poteca, 

incepe la 1-iu Mart 1832 1. Ca „provisor", ai 

jutat de un revisor incompetent, fund strain 2 —era 

I vorba de alp trei, la. Buzau.; Pitesti, si Craiova s ,—el 

f 

i complecta. Academia de la Sf. Sava, care, in inten- 

1 , Pa. lui Chiselev, atent la once propunere si necrutk 

tor in,critici, trebuia sä atragä pe absolventii scolilor 

judetene si. sh. pregateasca, pe.ste clasa .complemenqtark 

pe viitorii studenti In strainalate. Inca la 1832 

o r.omisiune, in care presidentul rus pusese si pe 

Francesul, ftinctionar imperial, Fonton de Verra-, 

yon, linga fiul de Domn Sutu, — care voià scoli de 

sate cu preoti si istoria sprijinith. pe Evanghelie, nu 

pe Greco-Romani, dar filosofia ca pregatire a literaturii 

vechi 4 1—, si cinovnicii Costa chi DendrinO si 

Piccolo,. constata 421 elevi la primele cloug clase, 

lancastriane, in care se invata: cetibtrIrgErisul, catehismul, 

aritmelica practica, principiae de geografie 

si primele no(iuni de istorie a (aril. Apoi 139_1a 

scoala centrala, avind in program aritmetica rationatA, 

geografia, gramatica romaneasa si greceasa, 

francesa, caligrafia si istoria sacra. (preclata ra.u, 

fark explicatii). Nu se prea - gk,siau ascultalori la 

clasa complementara, inceputul unipersdar, cu drept, 

' literatura. francesk si latinl, limba. germana. si sla.vona. 

5. Comisia se gindia si la „operatorii pra.c- 

vtier', 

ell eallo§Unti de mica hirurgie, la inginerii hoarnici, 

buni si pentru necesarul cadastru, si la arid- 

1 Daruri ale Mitropolitului Grigorie et.re preotimea basarabeana; 

N. Tomeseu, Mitropolitul Grigorie IV al Ungroulalziei, 

Chi§ivau 1927. ' 

2 V. §i Urechia, 1. c., p. 175. Cf. ibid., pp. 247-8. 

3 Ibid., p. 171. ' 

A Ibid., p. 177. 

5 Ibid., p. 171. Cf. raportul care Chiselev, pp. 163-4. 

Si raspunsul lui, p. 167. 

;

Scoala Regulantentultd Organic 201 

tecti., „destul de patrungi de - principiile artei ca 

sa reugeeasca a face sa predomine gustul frumosului 

gi utilului in constrifetlile private gi publice” f_. Sc 

d.esemna un protect -de invatamint medical pe 

trei ani, cii catedra de farmacie, „cuprinzind elementele 

botanicei gi materiei medicate", Cu cea de 

„mic§. hirurgie gi patologie speciala, f carte pe ,scurt", 

cea de anatomie i fisiologie, cea de igiena i istorie 

nahirala, elevii =blind din al doilea an la spitale, 

jar dupa diploma mai f.cind acolo o practica de un 

an,— acest Invatamint fiind ajutat de laboratoriul farmaciei 

centrale, agezat la gcoala,- gi-de graclina b .otanica, 

utila gi higienei oragului 2. Apoi al ingineriei, 

cu trigonometric de ambele feluri, geodesie, cu ridicarea 

de planuri, cu oarec,are astronomie, cii legile de 

hotarnicie din Europa gi datinele ten! (Chiselev apmba), 

plus desemnul topografic i principiile perspective'. 

Jar pentru arhitectura, cu un sirigur ,profesor, 

s'ar preda: istoria ei, gtiinta ma.terialelor, principiile 

de constructie, „aplicatia la mijloacele terii, 

preferind utilul frumOsului absolut”, i cu critica 

„zidirilor defectuoase care acopar tara" (Chiselev a- 

aplaudg. : Joarte bine gindit"). Cum nu slut de 

fa.pt „inalta literatura f.rancesa i. latina", nici ciusurile 

de tUrce,te i slavona, s'ar clime in be -- inceput-ul 

Fa.culth.tii de litere — „ocatedea. de -literaturli 

cuprinzind principiile frurnosului, ale stilului elocventei 

poesiei, Cu o istorie pe scurt a literaturii, 

Ibid.; p. 172. 

2 0 §coala de mica hirurgie qi de mo§it la Coltea, 1845, 

ibid., II, p. 298. Dr. Sporer §i §coala de mo§it, 

p. 160 (an. 1840). Inca in 1838 era coala la Bucure4ti; 

ibid., p. 62. Mica hirurgie a lui Vartiade in 1844, ibid, 

p. 271.

202 lstoria InvatamIntului romanesc 

o eatedra de filosofie cuprinzInd analisa facultatilor 

ideilor, deductia lor salt logica morala, stiinta 

principiilor i o catedra de fisica i hiraie experi- 

‘ mentala". In local „cursului de drept" cel de istorie 

a dreptului roman 

Indata eforia lua masuri pentrit ca aceste intentii 

sä inceapa a Ii lndeplinite. „Cursul de desemn topografic 

si de perspectiva e i deschis.” ° Gheorghe 

Pop facea aritmetica rationata, jar Poienaru insusi 

lncepea geometria; provisorul 1i reserva algebra si 

trigonometria practical, si iarasi pentru a forma un 

specialist, ceia ce i-ar permite a trece la geodesie 

„observatti astran.omice", eind vor Ii i e'evi pregatiti 2. 

0 lege speciala interveni aici ,Indata, aducind unele 

schimbari in progatilrXrda In s„cplas_incepatoare 

se intr2ducea, i_ropetria„0ecanica practica 

pearl). mesern. IirvTtamIntul umanioarelor ,se_impartla 

pe patru ani, avind i tn curs de tinerea registrelor. 

La oomplementare se fixa un an pentru retorica 

si „'invataturile slobale", limbile clasice, geometria 

si algebra, un al doilea pentru istoria literaturii 

alaturi de logica i fisica, un ultim an unind 

morala cu archeologia i chimia. 

Se puneau astfel, In adevar, la complepentare, basele 

Universitatii. Dreptul cu treilSrarept civil si comer- 

cial; drept criminal si procedtul; istoria dreptului 

economia politica). Matematiceleelasi ter- 

min (trigonometrie aplicata si algebra. superioara; cal- 

cul diferential si integral; geodesie i tria.ngulatie; 

1 'Ibid., pp. 171-2. 

2 Ibid., p. 176.

Scoala Regulatnentulni Organic 203 ' 

mecanica §i arhitectura). $i un Invatatnint agricol 

de trei ani euprindea: „prineTh3lre"MtIffirda-ob§te", 

botanica. §i mineralogie aplicata, veterinarie 

inta forestiera, economic industriard i practica, precum 

qi studiul solului rom6ne,sc Va Ii o ferma-model 

linga Bucure§ti 2. 

In materie de organisare, al patrulea efor va Ii §i 

inspector pentrtt §coala centralA, iar unul va functiona 

ea director general al „Casei $c,oalelor". Directorul 

§colilor e §i provisor la Sf. Sava, avind 

In grip. §i internatul. In judete vor Ii comitete §colare, 

de inspectie, pe lInga administratie. Profeso- 

rii vor primi ca pezkiie leaf a Intreagg. dapa 24 de ani 

de serviciu (Chiselev o prevazuse, propuind 1/3 dupa 

opt ani §i 2/3 cluph. aisprezece La §colile Incepatoare 

nu se ,plAte§te nimic: plata celorlalti (de 

la 15 lei pe triMestru) va servi la publicarea manualelor 

(taxe de examen destul de modeste). Se dau 

&MA examne pe an si se prevede corigenta §i repeter*. 

Clue a ispriivit cursurile superioare si a trecut 

ultimul examen e „laureat In Invataturile dobode", 

,laureat in §tiinte §i me§te§uguri", advocat 

sau inginer civil, dupa specialitate. Vacantele sInt de 

doul alptamlni la 'Pasti si de o lunä la date din 

toamna care variazA dupa categoria co1ii. 0 scoal 

1 Ibid., pp. 177-8. 

2 Ca profesor nou pentru matematici Dimitrie Pavlidi; 

ibid., p. 231. Lista profesorilor §i programul, 1834-6, in 

Iorga, Viata i Dornnia lui Barbu D. .5tirbei, Ac. 

Rom.", XXVIII, p. 139 §i urm. (§i cifra elevilor: 736 

In 1834; Balcescu §i I. Ghica premianti, p. 141). 0 $coald de 

iconari i zugravi la Buzau, Constantin N. Tomescu, o. c, 

p. 91, nota 1. 

3 Urechia, 1. c., p. 175, nota 4. Era vorba §i de intrarea 

in nobleta dupa treizeci de ani; ibid., p. 176. ,

°MC Istoria Invgamintului rOrnanesc 

de. fete, Cu limba de proptmere francesa, afara ,de 

invgamintul de ronigneste, va cuprinde cinci ani 

de studii, treceri de la cetire, scris i lueru de minl 

gramaticit, la geografie, ortografie, fraucatehism 

i desemn, la Lstorie, e,ompositii francese 

i aritmetica aplicata, la istoria naturala, morala, 

tinerea registrelor, bucAtaria i compositia ronianeascä. 

Se prevede i un limp de pregatire dttpa cinci 

mai pentru a cunoaste economia casei i cresterea 

copiilor 1. 

Swine se Inzestreaa cu carti culese de la biserid, 

manastiri i episeopli i Cu dreptul legal (trei 

exemplare pentru Bucuresti, doha pentru Craiova), 

precum i cu tot felul de eole,ctii 2. 

I In acest timp dopilsprezeee judete Ii aveau 

interneiate, i cea din Craiova capata trel profesori 

franeesi, „si, ea si la Bucuresti„ panä la douasprezece 

catedre, deVenind scoala centrala 3., 

Profesorii se complectasera i ei, cu Vasilachi Jorj, 

lonita Poiettaru, Florian Aaron, venit de la, sooala 

I lui Dinieu Golescu, pentru istorie, un Cunitehi mind 

liral3a ruseasca i pietorul Scarlat Wallenstein 

semnul; In 11833 Aristia reveni in InvatrunInt, pen= 

tru frances1 4 . Era si un curs de grEunatielt 5 . Cele 

dintMu premii, dupit cinci luni de studii, din ell* 

francese pe lIngA citeva gramatici de-ale lui Eliad, 

se dadurit In August 1832, in mijlocul unei deose- 

, 

1 Ibid., pp. f81-2. 

2 Ibid. Impartirea oarelor p. 183 i urm. Examenele din 

1832, p. 186 §i urm. ' 

3 Ibid. 

4 Ibid., p. 258. 

5 Ibid., pp. 174, 184. V. si anexa la p. 194..

' *eoata Regniaineatalui Organic " 205' 

bite cruotii, care nic i pe autorul Orli de sarna 

din. „Curierul romAnesc"-'. Fara a se uita „luceafgrul" 

Chiselev, „al caruia mime cit va fi nearuul romanesc 

se va ana tipArit in adincul . inirnii -Rominilar", numele 

ml Lazar, doctor in, teologie i drept, „col Mai 

IrrediliC de laud Romin de spre ale sale stiinte si patriotisni", 

care „el intaiasi data. a propus,.ideia de a 

se intoemi o scoalA in limba patriei si el singur s'a 

luptat \cu toate facincl in limba romAnefisca 

cursuri de filosofie st de matematiecV, era 

pom.enit Cu o deosebittt oi calda recunostinta de elevul 

säu care nmi uita pe Constantin 13A1Acearm, 

tatitl lui $tefan, ea principal sprijinitor, pe. „Palade 

inginerid" oi pc Eliad, „proprietarul tipografiei", 0- 

data singarul profesor, „nepregetat tinar" care „pen.- , 

tru o singurit .dragoste Inpartasi invatatura tinoriniei 

a. suferit -tot felul de striniturArr', fAcind 

dar terii §i ac,ca gfamatica prirz, care „tinerimea 

Invathi acum in scoala , cu luieSnirc regula ideile 

i.eipreaiilo In limbo. parinteasca". El era rAsplatit 

'prin acci.a ca n.tate SeOlile se auz.la din daxiil sau 

de poet.- „Cintama , dirt:dueled buxi nevinovate". 

Intro .premianti era, loan Clhica, intiau ta geometrio 

accesit IaaritineticA, , oi Nicolae Balcescu, acomit 

Ia ramatica , francesit', loan Zalomiti filesoful, 

C. Arieescat, puetul, Costaforu 3:; Jar, in auul urnitttor 

tirbei tinea sA arAte cäla clasa I oi II de iticepator' 

invittau si fill sAl, Gheorghe (Iorgu) i Giigore 4. 

Ibid., pp. 187-9. ' 

2 Ibid., pp. 190-1. Intaiul -Seartat Turniwitu pentru 

geograile si istorie. V. si ibid., p. 195. 

$ /bid, pp. 27, 28, 30 (an. 1838). 

4 /bid., p. 235: Gasitn i pe D. Brattanu ; ibid. (0 un 

-

206 ' Istoria Invatarnintului tonlAnesc . 

In oe priveste provincia, o ins pectic a lui Poienaru 

arata la Craiova, pe linga vechiul dasckl pentru Ineepdtori, 

Stanciu C4patineanu, pe Chiritb. PIrvovici, 

la geografie, la fra_.n_sLlic—Vizament.,_ 

ce cares'a ), fa- 

,ruiliarisL romOleascd", pe Leca la desemn 

si pe Mundaniotul. la greCePe l. , 

In Moldova se intemeiase pentru, „canclidati" mi curs 

de „pedagogica", al lui Sainuil Botezattr, sit se rillduiau 

profesOri la dud Tinuturi, gramatica-lui Sku- 

Icsett inlocuind pe a lui Eliad„ aritmetica fiind dupa 

caietele lui Filipescu, geograria dupft ale hit . Fabian3 . 

Sc plantlia un, Institut „agronomo--iconOriliCeSC"'. Cit 

despre gimnasiu, a clrui pecete purta tnindru inscriptie: 

4828. Sighiliu ghirnnaziei vasiliane urzite la 

1644", ea ,porumbul Duhului Sfint in Ochiul lui 

lui Dumnezett", referendarul ksachi, lucrind cu o 

efOrie In care Veniamin si Mihai Sturdza erau alkturi 

de liatmanul -Gb.ica, cauta sit nu se lase lntrecut 

in ernulatic cu-Poienuru. Scoala era frecventatA -foarte 

Inuit de fiii de Iloieri, si printre bursieri --Asachi li zicea, 

italieneste: a/ievi----: un Catargiu, tin Mavrocordat, 

un Manu, an Bals, un Miclescu, Constantin Virnav, 

apoi 1ln ininancti, un. Crupenschi, tin Veisa, pe 

lingli viitorul doctor Anastase Ftttu, poetul Dimitrie 

Gusti, profesorul de istorie Iancu Albin.et, Alecu 

- 

_ 

Gradisteanu, Ion Miles, Al. OrAscu). Cf. si ibid., g. 258, 

nota 1. ' 

I Archivele Olieniei, II, 5. , 

2 Urechia, /. c., p. 200 §i urrn. 

8 Ibid., p. 202. 

4 ibid., g. 200. 

_ ,

Scoala Regularnentigui Organic 207 

Cdstineseu, un Seriban, un Vasescu 1, Cu profesori 

noi, ca Francesul Tissot 2. Gimnasiul, aviud 29 de scolari 

numai fa ta 'de 129 de la seolilc incepktoare 

IA 47 de la „norma.", tomb. un program luck modest, 

.eind se 1nv6ta, In patru ani, latineste, cu 

gramatica, greeeste (cu COminarul Atanasie), geografia 

lumii (Cu ' preotul Constantin Fa.ctis), logica 

istoria lurnii a , Ian, ea Ilmbi, francesa, gem-lama 

ruseasca (profesor Iosif von Adier) 4 . In Februar 

1832 trebuia sä se -mai cheme la Academie printr'un 

indemn public profesori pentru - „filosOfie, logick, metafisiek 

, therala si d.rept natural', apoi pentru „teoria 

matematieit, istoria naturalk fisica si himia teesi 

experimentelor", in al treilea ,matematielle 

aPlieate, geometria, inksuratoarea de pkmint, 

arhitectura civila, idraulica, mecanica si construetia 

de poduri i osele", in 'al patrulea: ,„econoinia 

rurala i veterinkria”, in al cincilea: limba 

literatura francesk 5 . . 

Academia era considerata ca in pregatire, avind 

at lase la vremea ei scoala vasilianit pentru claseIc 

e.lementare. Comitetul academic, compus din profesori 

de toate treptele, \ ajutat de legistul Bojine.a si de 

d-rii Cihac i Cuciureanu 6, i presidat de referendar, 

avea sä creeze i noile m,anuale, „dupd spiritul limbii 

moldovenesti si in mod de a pute,a Ii adoptate de 

majoritate" 7, i regulamenttil prevede „a nu sill dil- 

l- Ibid., pp. 204-5. 

2 Ibid., p. 208. 

Ibid., pp. 208-10. - 

4 Ibid., p. 244. ' 

ibid., pp. 211-2. 

Thid.,p. 214. ' 

▪ Ibid., , , , ;

208! Isforla InvAtAreletulutIonginese 

bud 11131141" in neol4sulele frnneesel (mai tarzin Sàu- 

.leseu ltiereaza Ia preluerarea JfilesefieK 

metne§ti"2).. PAnd: atuncl Asaehi laces; Matematlea, 

dup6 Bezout, i. Fabian, - geografia dupa. Stein: 5i. 

aiel-era In pro'imt §conla,de 'fete A. fast vortlit ehinr 

de .13 coa1 militarà , - 

. In Iprovincie - seolile se, organisau rdpede, priu ,odai 

de pe la biserici, -cu ,cite profe,soriei", 

ea la BOtC4alli, cu Glieorghiu7 dupS. care -vine. 0 Tui 

Venni, limba germana fiind 'introdasli de un Ale- 

Am. spits c5, 4con.le Operibarg murite -afla. era definitiv 

OrginigatA. . Intre Poienium *i"Stirbel, . , cda , 

mat - deplina_ Intelegere, Ina.inte si ‘ dupä instalared. 

DOinnuli-ii_de tart care a lost, oecidentalul Alexandin 

Ghfca,..,.piuii ce, la lanuar 1835, Stirbti fu suit n 

lass. lomil 114 Scarlat Mihailesci1 6. 

Altfel in Moldova: , 

A.ici sensnl Insigi al §colii nu era bine deterininat. 

tiitinoterul filearn -etiinti piitu4c 

(.4 .P11 -41?7"'ISAIltrtfi ,Y _ - 

mentmea 0 din lipa lo tte potrivite. Prins Cu "a -' 

Wei ocupatu c6latoria" Ia-Btieure§h pentrti alek- 

ttlipa itigulamentului Organic; ziartil"iilinit. 1?bpria- 

, - 

JlI.i4,p 218 

,z 2 , p,t; . E ,vori.4a i de ° 'Pi; 

vor eleinentaie i ma 

Idtnaiiga ceira" -§eiiiogref i tetire 

p. 213. - ' 

Ibid., p. 213. . 

4 ibid., p. 215.—Pentru §coala de „unter.-ofiteri" v.. qi 

ibid., p. 246.---Cel d'intaiu manual da . luygialailnt ,agricol 

la Munteni e din 1845, al roan Penesen. 1. . Viakt kagrieola 

pa 1915, no. 1. ..,; 

* Gorovei, O. c., pp. 348, 353 §i urm.,I361-3,, 365. 

6 Fllitti , .Donudile Regulamentulai Organic, &f1.'s -1%4Wemiei 

Bonalne, p. 225.

Scoala Regulamentului Organic 209 

neascd, tipografia, Asachi nu putea sä deie 

teMelate de dinsul acergrija-de care era capabil exclusivismul 

scolar al activitatii lui Poienaru. Din partea 

lui, Mihai Sturdza, care-si pregatia Domnia, Wawa 

nici ragazul, dar nici tinerescul avint al lui 

Stirbei, care, in 1833, vorbind la examene, Ii amintia 

eh' nu de multa vrerne fusese „ucenic" el insusi t . 

In lipsa lui Asachi, ramas insa referendar, Sau- 

leseu, filologul, cauta a face ca,..agj „....1111 1 loc per- 

soanei i materiei sale „filolokee", pe care o pusese 

si in program. Mai intr-it decit studiile insesi, acest 

om 7nre-idiAicru, dar staruitor, umhla, cum am vazut 

cu prilejul manualelor de tiparit, dupa o refacere 

a limbii potrivit cu vechi monumertte literare 

si cu doc-umente. Se ajunse la un conflict cu 

bunul simt al lui Mihai Sturdza. Ise punea in vedere 

cä nu trebuie sä se „chinuiasca" limba i cä intaia 

datorie e „sporirea persoanelor irtvatate si apoi 

cu ajutorul ac,estora se va putea pasi catre deplina 

curatare a limhii dupa regulele 

Iar, cind el presintit marea sa opera, gramatica indreptatoare 

de limbi, Asachi avu curagiul, contra lui 

Fabian si a preotului-profesor, sä afirme cä o astfel 

de carte nu poate fi admisa, caci ar face antipatica 

insasi institutia care s'ar servi de dinsa i ar 

reoomanda-o: nu se pot aproba „ipotegurile, iscodirile 

si ideile particulare", „sisteme strAine", „Imbracind 

limba in forma clasicA numai pentru' dragul 

maicii de,. la care se trage". „Slat inuntru atitea 

paradoxe, incit aceastä carte cuprinde In sine Jelin -Re 

stihii carele vor aduce nemultamire, discreditare 

1 Urechia, /. c., p. 234. 

2 Ibid., p. 229. 

14

210 Istoria invAtamintului romAnesc 

ura asupra institutiei in al careia sin s'au nascut". 

Cu niciwi chip, nici rinteo noud presintare nu con- 

_ simti Asachi sa tolereze ceia ce era de fapt doar o 

sertatie filologica i sistema particulard a autorului". 

Caci el stia bine, ac,est spirit ponderat, ac,easta minte 

de clasic, cä „Urania filologicA e mai ,grea a se 

statornici Ciecit cea politica" 1 . 

Astfel intemeiarea Academiei de mult dorite, la 

care de la inceput erau sa _vie cursuri de drept 

medicina 2, zabovi. Pentru a reorganisa internatul se 

aducea la 1834, cu toad cererea de „protimisire a 

pamintenilor" 3 , un Strain, Tolhausen, de la Frankfurt-pc-Main, 

atunci cind, la Bucuresti, Cum vom 

vedea, Francesul Valliant, suit, prin repetate i hon."- 

rite interventii, a urma programul de la Sf. Sava,— 

altfel, „dach ere& cä planul d-sale e mai bun, poate 

stabili pe aCele base d pensiune oriunde aiurea decit. 

in Colegiul Sf. Saval"--, era Oa. sä cedeze . locul 

lui Gheorghe Pop, numit „censor" acolo Sc si 

1 Ibid., p: 251. $i in regulamentul din 1835 se cerea 

„mare cumpanire i chibzuire" la stil; ibid., p. 285. De 

altfel Saulescu nu se Vasa . in cc avea dreptate, si in 

1837 era vorba de a se cumpara lexiconul lui Budai Deleanu 

i , intrebuintindu-se si al lui Costin Veisa, O. se 

lucrez.e la un dictionar, „adunind toate duvintele moldovene 

alese iiitate,. de prin dresuri . si cArti vechi, procum 

si din gura poporuluf; apoi acele cuvinte cc ar lipsi de 

tot sä se alcatuiasca dupd. trebuinta de la maica 

$i in asemenea lucrare sa. se inteleaga directia scoalelor cu 

acea din Tara-Romaneasca"; ibid., p. 363. . 

2 V. discursul lui Czihak,, despre progresele civilisatiei 

in Moldova, la Congresul de naturalisti din Freiburg-i.-B. 

Urechia, /. c., p. 230; N. Bogdan, Societatea medico-nataral4ti1or, 

Iasi, 1919, p. 49 si urin. 

lirechia, /. c., pp. 161, 165-6. 

6 Multamire cu conducerea lui, ibid., Cf. si ibid., p. 159.

5coata Reguiamentului Organic 211 

cumpa'raserd pentru in.alta scoald casele lui P. Casimir, 

Mihai Sturdza fiind acuma Domn i hotarit 

a nu se mai face zabava . 

Intdiul an de Domnie al lui Mihai-Vodd trecu insa 

larà a se intemeia scoala. Se addugiau numai cirpituri 

la vechea alcauire a „gimnasiei", numindu-se la 

1834 ca „profesor public de desemnul figurilor 

a zugraviturei istorice in oleiu" loan MUller , cdruia-i 

succedd Giovanni Schiavone, si pentru zugravirea 

nouiui edificiu a1 Mitropoliel 

Dar la felicitarile de Anul Nou din 1835 se al-Ma 

de „corpul academic" cd fundatia domneascd, 

mihdileand, nu va intdrzia 3 . Programul, redactat in 

acelasi an, pune aldturi de ic—o-dra -Taircaa—er i an 

,,norma" de doi ani, de 04,11iumasig„c4_doud clase 

pregdtitoare i doui.„.4,umauip* : ej'„ care trebuird refacute, 

Academia, cu Facultatile de filosofie, drept 

teologie, si cursiirile anexe: de geometrie practicd 

economie (agricultura, silviculturd, veterindrie). Teologia 

trebuie predata la Seminariu, reluat la 1834 

su-pt conducerea lui Damaschin Bojinca, jurist bdnalean, 

fost redactor al „Bibliotecii" lui Carcalechi, 

adus anume pentru acest soop, i pe care-1 ajutau 

vechii dascdli: Ienachi, preotul Constantin Teodorescu, 

i dascalii de latind, un Ignatz, un Olarescu 4 . 

Se adaugia,to„lcoald Beard (anul al patrulea la 

Trei Ierarhi deoc.amdala), i un Insittuf 'tehnit (pentru 

fabricarea de instrumente), Inca in fundul on- 

1 ibid., Ibid., pp. 277-8. 

2 Ibid., p. 267.— El ceru o zabavä de sase luni. Se cerea 

in acelasi timp pentru celelalte scoli intilrirea drepturdor 

asupra chiliilor de la Trei Ierarhi; pp. 280-1. 

3 Ibid., p. 279. 

Programul pe 1835-6, ibid., pp. 294-5. 

5 Ibid., pp. 264-5.

- 

-212 istoda invatamintului romanesc 

zontulai, a.poi cursurile de 1in (se prevedea ita- 

liana), evident „filologice", Scoala deteIle Aire' sau de 

„frumoase guri", cea de desemn; de arhitecturnsi 

geometric, precum §i de figuri istorice. Un „senior" 

va sta in fruntea profesorilor timp de un an. 

Un internat sau institut de crestere va cuprinde 

cinzeci dc fii de functionari i doua.zeci si patru 

stipendisti saraci. Pentru noile cursuri universitarc, 

asemenea Cu cele rauntene, se vor da diplome de 

laureati : in filosofie, in §tiinte, de advocat sau de 

inginer civil, intocmai ca la Bucuresti, i numai Cu 

aceste diplome se va pudea ajunge, dup. doisprezece 

ani, la functie 1 . 

Epitropia ruga, la 1-iu Iunie, pe Domn sa. a.dmita 

ca institutia s poarte numelie ha'. A doua zi se 

facea inaugurarea, Voda treeind Pe supt un arc de 

triumf in stilul epocei lui Vasile Lupu i oprindu-se 

In „sala ceremonial", in fata statuilor alegorice 

, ale teologici, dreptului, industriei, agric.ulturii i artelor 

frumoase. Erau presenti batrinul Mitropolit 

Veniamin, vechiul efor Con,stantin Ma.vrocordat, noul 

coleg Vistierul Nicolae Canta, neaplrat i consulul 

rusesc, toti profesorii 3 §i elevii, in uniform.", mem- 

Imiti „medico-istorio-naturale" a d-rului Czihak. 

„Singurul mijloc a fericirii noastre pa- 

trii", zicea Mihai Sturdza de pe tronul improvisat, 

„este o dreapta luminare a fiilor ei", i anume „o 

1 0 masura analoga in Muntenia, ibid., p. 302. 

2 Ibid., p. 286. 

3 Si maiorul Singurov, pentru inginerie, Draghinici, Stavrat 

(francesa la incepatori), preotul Joan Micul, ibid., 

p. 291. Un Crassan, de italianA, care era s'al ia locul lui 

'Tolhausen,. p. 293; f. p. 321, nota 3. 

Uniforme si la Bucuresti.


sistemd de invturd publicd inlesnitoare, potrivia 

cu gradul luminatei Europe §i cu trebuinta acestei q 

Ieri" 1 . Tar Asachi, anaintind presupusa scoala a lui 

Alexandru-cel-Bun si a lui Despot-Vodai, confundatal 

cu a lui Vasile Lupu, insemna cá aproa.pe trei mit 

de elevi au trecut prin swine din Iasi si din provincie 

2 . 

Academia putea s functioneze fara. zalava., clasa 

de filosofie dind examen la 1-iu Octombre 3 . La profesorii 

_aratati mat sus se ada'ugira. doi Fra.ncesi, de 

curind adusi, Malgouverne pentru initiarea in limba 

frances1 4, Lucien Repey, poets, care, trecind la 

1 Ibid., p. 287. 

2 In Octombre se constatà o frecventare de 322 de e- - 

levi in fasi, 187 in Tinuturi, plus 87 la Gimnasiu, 26 la 

filosofie (ibid., p. 292). In Muntenia la taa era.0 2.500, 

dintre can 400 la Sf. Sava, 225 in ora§,22"...,. 5 la Craiova; 

v. p. 225. Tot acolo-la kss: ,3.141 de elevi, 1.619 in provincie, 

plus an in Craiova; 865 la Sf. Sava, 370 in primarele 

din Bucuresti. La 1837, 436 la Iasi, 538 la Tinuturi 

(pp. 363, 372-4). La 1842: 2.209 la scolile de Tinut 

(cii absolventii), pp. 221-2, sau la 1849, 650 (579 la Iasi 

104 fete; 967 la judete), La 1843 erau 1.639; p. 258. 

3 Ibid., p. 292: 

4 Ibid., p. 380 (gramatic.5). Mi s'a scris cindva cà famiw 

liii poseda un tablou infalisind deschiderea Acaderniei 

Mihailene. 

5 Pdquerettes, poesii, din 1840, si Diseours prononee a 

la séance solennelle de l'examen de l'Acadernie Michalienne 

a Jassy, /'an 1836, par L. Repey, professeur de litteralure 

francaise, Bucuresti, tip. Eliad, 1836. Era un spirit 

luminat acest autor al unei Istorii universale cu scop 

didactic, Les rudimens de l'histoire a l'usage de la jeuziesse 

moldo-valaque, Istorie elementard pentru trebuinfa 

tinerimei moldo-rornanesti, care scria: „Studiul sa nu fie 

pentru noi,.e,e este pentru cei multi, un simplu mijloc 

sau o situatie, ci studiati pentru a nu raminea mai pre

214 Istoria InvatamintuIut rotngnesc 

Bucuresti, redactd o Istorie Universald „pentru Irebuinta 

tinerimii moldo-romanesti" in frantuzeste 

rornanestel, apoi S. Andre pentru sintaxa 2, doi Greci, 

Ghenaton, pentru limbä , Cuculi pentru literatura, 

arhitectul Freywald, care pava' strdzile 

pentru „desemn, arhitecturd i geometrie" 3, apoi 

un profesor de musica vocald instnimentald, f a- 

cultativ4. La scoala de inginerie, indata pusd la cale, 

urmau i ofiterli noii armate 5. Dar, Inca in Maiu 1836, 

Flechtenmacher, care preda latineste i literatura germand, 

era silit sä intrebe „cind Ii va veni rindul de a 

paradosi legile positive ale pamintului acestuia" 6, si numai 

astfel se deschisese In acea lund, cu 

iul curs de drept natural in Moldova. E de mirare deci 

cum, in lupta ce se va deschide cu node conceptii ale 

Domnului, ei putea scrie, la 29 Novembre 1836, 

de eomitetul scolar cà „pentru stiintele cele mai 

inalte hotarite prin Regulament de a se paradosi in 

Academie, acestea nu se paradosesc in acest an din 

pricina ca nu s'au rinduit pinä acum respectivii 

profesori, cerind trebuinta a se infiinta acele clasuri 

pe viitorii ani, cind numai atunci se vor putea 

jos de rostul vietii ca oameni, studiati pentru cä patria cere 

de la voi fii luminati, magistrati, chibzuiti, apdrAtori priceputi; 

studiati pentru cä, in calitate de membri ai marii 

familit europene, nu puteti rdminea zabavnici in mersul 

cel rapede al civilisatiei"; Rev. 1st VI, p. 127. 

1 Ibid., p. 125 si urrn. 

2 Urechia, 1. c., p. 380. Louis Jordan il inlocui; ibid p. 

366. 

3 Ibid., p. 296. 

4 Ibid., p. 305. 

5 ibid., pp. 299, 300. 

6 Ibid., pp. 322-3.


culege in deplind masurd rodurile ce se asteapta din 

intiintarea Acatientier 

intr'un Principat i in celalt pe aceasta basd 

se desvoltard de acum inainte inaltele scoli §i cele 

careli stateau dedesupt ca pregdtire. 

In Tara-Romaneased 2, supt Alexandru-Voda Ghicad, 

se urmeazd Cu conducerea cuminte a lui Poienaru, 

care nu intimpind nicio . piedeed din partea colegilor 

sai si din partea autoritatilor scolare. „O bund 

obladuire nu poate fi intemeiatd decit pe Stiinta" 4 

nu era numai parerea urmasului lui Gheorghe Lazd.r, 

ci si a cirmuirii rnuntene tirbei , necontenit aldturi 

de directorul propunea in 1837 Inca 

doud catedre de drept practic pentru a .se avea magistrati 

dUpii cerintile vreniii 5; era, vorba de trei in 

Cu profesorii Ferichidis, Bralloiu si A. Racovita, 

pentru drept civil, Procedura, chTptul criminal 

dreptul comercial, frances 7 , in doi ani, pentru aceiasi 

magistrati, putindu-se inscrie—nu ca ,la droptul 

roman—oricare.tindr de doudzeci i until de ani- 

- „deprins la condeiul romanesc". 

Murgu, care plecase din Moldova, fu luat deci pentru 

logica si drept roman, in ac,elasi timp cind 

limba francesd era incredintata unui Languyon, in 

locul lui Gros, care merse la Craiova sii inlocuiascri 

1 Ibid., p. 329. 

2 V. Chemarea din 1835 a efortilui Filipescu, ibid., 

p. 299. 

Inspectii ale MI, ibid., p. 102 si urin. 

4 Ibid., p. 315. 

5 Ibid., la acest an. 

6 Ibid., II, p. 27, 

1 Ibid., pp. 5-6, 42, 100.

216 Istoria InvatAmintului romAnesc 

pe Vizamont 1. Se tiparesc i manualele. Lasindu-se 

la o parte oferta lui Iordachi Golescu, cu ale lui 

„Bagriri de sam5. asupra canoanelor" (care ap5.rur5 

In 1840) 2 , se pregati dictionariul frances, incredintat 

unei cornisiuni compuSe—ifin. Poienaru, Marcovici, 

Joan Pop, Gheorghe Ioanid si Florian Aaron: destinat 

scolilor, el era s5. fie tipArit in3.000 deexemplare. 

Se tip5.rira, pe linga gramaticele existente, 

pe 1Ing . cartea de geografie si cea de istorie 4 ) toate 

manualele lancasteriane 5, caligrafia lui Neagoe, un 

Ardelean, „profesor si artist", si Atlasul lui 

Se trimetea cineva la Paris ca sä adua de la vestita 

tipografie a lui Didot literele pentru inzestrarea 

nui atelier anume pentru oo1i1e principatului 7. La 

1839 se putea vorbi de , cinsprezece manuale in 

48.000 de exemplare Se gat* dictionariul si gramatica 

lui Valliant, Istoria lui Aaron, Algebra 

traduceri clasice. Biblioteca ajunse in 1838 la 

1.000 de volume'. 

0 scoala pentru fete nu va fi planuita' declt in 

1840, si anume supt forma unei fundatii lancasteriane, 

cu cetitul i scrisul, aritmetica elementard, 

1 Ibid., 1, pp. 353-4, 355. Atunci intra §i chimistul Alexe 

Mann (la inceput Marinovici), ibid., p. 339. — V., in genere, 

programul pe 1838, ibid., II, p. 11, uota. 

2 Ibid., p. 219. - 

3 Ibid., p. 390. 

4 V. mai sus. 

5 Urechia, 1. c., II, pp. 359-60. 

6 Ibid., pp. 357, 391, 395. Un concurs pentru Catehism, 

p. 250. - 

7 Ibid., p. 358. 

8 Ibid., p. 107. 

Ibid., II, p. 27.

Scoala Regulameutului Organic 217 

catehismul, „cusaturile i alte lucrari de mina', ce 

sint indeletniciri ale sexului", cu an ,,InvItator romin" 

si „o ferneie care sä stie carte si s. aiba. stiinte 

de feluri de lucruri de minN" ChiRile de la Sf. Spiridon 

i se pusera la dispositie 1 . 

Alaturi functiona scoala particulara a doamnei 

tirbei, care e laudata astfel de tinarul Ardelean Axinte 

Sever: „Poate servi de exemplu tuturor damelor, 

e de toti laudata, departe de secaturile moclelor 

si de luxul coruptiunii: traieste in sfinta simplicitate 

morala, se ocupd cu educatia copilelor rnisere" 

2 . 

acoala de agriculturä de la Pantelimon, cuprinzind 

1i program i silvienitura, incepuse Inca din 

1835, (Jar mai mutt ca fundatie a societatii de agricultura 

cuprinzind pe M. Ghica, colonelul Iacobson, 

contele Searle' Rosetti, I. Gimpineanu si P. Poienaru, 

la care se adusera strainii d-ri Mayer, de la carantine, 

Si Zucker, autorul unei frumoase lucrari asupra Basarabiei, 

dedicata lui Alexandru-Voda Ghica, acelasi 

care incera la Craiova, in 1835, si pentru soldati, o - 

scoala de a.rte i meserii 

In legatura cu Academia de la Sf. Sava se alcatui, 

in 1836-7, si un Museu, care ajunse sa publice 

o foaie dc cultura, bin.e redactata. I se dadu in - 

prefect i un conservator. De fapt, era creatiunea lui 

Karl sau Scarlat Wallenstein, care, bietul pictor 

Urechia, o. c., II, pp. 148-9. 

Omagiul Bianu, p. 164. 

2 Filitti, 1. c., p. 226. Despre cartea lui I. Penescu din 

1845, v. ma! sus. In Moldova se publicA de Leon Filipescu, 

la 1844 Inca, Dasccilul agronomicei sau introducalor& 

practic in toate ramurile cconomiei, dupa Schrift: 

4 Se ieau masuri ca el sg. fie aprovisionat din ssapsaturi; 

UrechiA, 1. c., II , p. 129.

218 Istoria invAtAmintului rombesc 

profesor de desemn, avea ca misiune i „sä prepareze 

animale ,dupä cum trebuieste pentru a se "Astra 

,nestricate"; i I trebuia sä lucreze i sä astepte publicul 

intre oarele 9 si 12 in fiecare diraineatal. Elevii 

lui Aristia erau intrebuintati si la represintatii 

de teatru, ca a lui Saul de Alfieri, tradus de profesorul 

lor 2 . 

Tara-Romaneascd zabovise cu Seminariul ei. 

.bia in 1836 2 se cduta a se aduce la indeplinire o 

mai veche dorinta, facindu-se un mic inceput la 

biserica Antim. Ilarion, episcopul de Arges, vechiu 

tovaras al Jul Tudor si spirit deschis curentelor secolului, 

spriiini aceasta fundatie, tiind i discursul 

ue multamita cdtre Domn. Pentru cei patruzeci 

doi de fii de preoti can se adunard indatd, bucuro.si 

de acest nou izvor al luminii, se alese ca profesor 

si director un Ardelean, menit unei interesante activitàti 

va porni la Sibiiu un admirabil Dic- 

tionariu latinesc— i unei vieti zbuciumate pe care 

o patard la capat regretabile greseli. Nicolae, apoi ; 

3. In trei clase, dupd 

In calugarie, Nifon Ba1asescu 

planul initial, din 1833, se predau: retorica, istoria 

sacra, ermeneutica, dreptul bisericesc, Istoria universaid 

cu aplicare la Biserica, pedagogia fisica i limba 

ba chiar i „vaccinarisitul". Dar plingerea 

din 1838 a §colarilor contra preotului Ieroteiu. „in- 

1 Ibid., I, pp. 313, 382. 

2 Ibid., p. 403. Aristia ca i Eliad insusi i lancit Vdcarescu 

visitara Moldova in 1837, ibid., p. 367. 

3 Ibid., p. 318 si urm. Un discurs al ha, 1837. ibid., 

pp. 348-9; altul (1840), ibid., p. 191. Pentru data deschiderii, 

Filitti, /. c., p. 226 (27 -Maiu 1835 dupd Analele Parlanientare, 

V, I, pp. 227-30). 

4 Urechia, /. c., pP. 262-3. Cf. ibid., pp. 302-3.

$coala Regulamentului Organic 2190 

grijitorul", poate da o indoielnica ideie despre 

ceasta'institutie incepatoare, in care, pe linga necuratenie, 

hrana proasta, lipsa de ingrijire a sanatatatii, 

„bataie tiraneasca i barbara", se denunta certele, 

injuriile, „cele mai urite vorbe i poreclituri", 

pornite si de la parintele, „cintarea din fluiere i jocul 

de carti", in lungul noptii'. De la 1836 (August) 

incepuse Seminariul din Buzau, apoi al Argesu1ui 

2, Mai bine mergea supt conducerea luminatului 

Ardelean Radu Tempea, ,inspector si profesor", 

Seminariul de la_ Tiimnie, avind in program: catehismul, 

Istoria sacra, teologia morala, lectura din 

Psaltire, Istoria universala bisericeasc,a", o „eronologie 

a vremurilor irnpreuna cu geografia sfinta.", 

geografia Europei i aritmetica 

'Scoala de preoti merse inainte, cu cite doudzeci si 

unul de „feeiori de preoti nu mai mici de saispre-zece, 

nici mai marl de noudsprezece, sanatosi, bine 

facuti, curati la' chip si la trup, fara vre-o meteahnl 

cit de mica, fisica sau morala, cu limba sloboda i . 

4, 

pronuntia curata., Cu duh §i aplecare la invataturg." 

0 ajuta Seminarlul lui Ilarion la Arges. Numai de 

la 1849 abscaventii tie patru elase erau singurii numiti 

preoti 5 . 

In Moldova, numarul profesorilor se. complecteaM, 

D-rul P. M. Cimpeanu e primit cu solemnitate ca 

1 Ibid., II, pp. 42-3. 

2 Ibid., I, pp. 227-8. 

3 Ibid., p. 108. 

4 Ibid., iv. 296-7. 

5 Ibid., pp. 297-8. Dar se puteau preoti i ircovnici; 

ibid.

220 Istoda InvatamIntoluiromanesc 

urmas al lui Murgu, care-si ispravia, odata Cu lectiile 

{le metafisicd, sederea in Iasi 1 Tot pe atunci intra 

in organisatia scolilor moldovene un Czihak, un Antonov 

si fostii lor elevi, loan Ionescu (de la Brad), 

-secreta.rul lui Maisonnabe, care-1 va lua cu el in 

Franta, inscriinclu-1 la scoala de agriculturd din Bovine, 

i Vasile Popescu (Scriban) 2. Apoi, dupd un 

Nicolae Kukuli i Eustatie Karinu, invata.tul grec 

Evnomie 3 , format la Viena, wide invdtase dreptul, 

leologia i naedicina, pictorul LOffler Fiul lui 

Asachi, Dimitrie, se of en i a da lectii de arhitectura 

lard platd 5. Czihak anuntase Inca din Mart 1834 

un curs fiber de meciicina, (tare nu incepe decit in 

1837 6 . S'a pastrat un Robinson Crusoe, daruit de Lassciir 

Catargiu, la 1839, unui colee. Se face un cabinet 

de stiintile nationale pe linga cel de fisicd. si matemat 

icd 

Manualele apar In fine: Istorla naturald a lui Czihak, 

IstOria universaki a aceTrCarS5.ulescu i un 

Lexicon juridic sau al pravilelor de Flechtenmacher, 

care promitea i o revistd de drept 9. Paulini dadu o 

graraatica Popescu-Scriban IndrAzni 

chiar o „Prescurtare a geografiei vechi a Daciei, a 

Ibid., p. 322. ' 

2 ibid., p. 364. 

3 V. memoriul mieu despre dinsul, in „An. Ac. Rom.", 

)(XXIX, p. 35 §i urm. 

4 Urechia, /. c., p. 129. -- 

5 Ibid., p. 368. Schiavone urma la pictura; ibid., p. 397. 

Ibid., p. 266. 

1 Rev. 1st, VI, p. 274. 

8 Urechia, o. c., II, p. 45. 

Ibid., 1, pp. P370, 391-2 

" /We, p. 391.

_ 

- Scoala Regulamentului Organic 22t 

Moldovei si a Terii-Romanesti' l. Dupd lucrarea 

Molnar, care traduce pe abatele Minot, dupd Prescurtarea 

istoriei universale a calugarului Grigorie de 

la Sf. loan din Buctu-esti, dupd cartea Sirbului Chenghelat 

tradusa de Joan Teodorovici, .Gheorghe Sautes*" 

dAdu la Iasi a sa „Hronologie" i Istorie, foarte 

slaba 2 . Elevii lush traduceau pe un cap opere 

opuscule care ar fi putut si ele sà fie de fobs a§ez.N.- 

mintului unde se lumina -LI'. 

Un Conservatoriu, abia injghebat, era datorit gusturilor 

alese ale lui Asachi. In 1837, o parte din elevi 

erau In stare sà represinte doua opere 'de teatru 

ale ace,stuia, Petru Rare f Contradanful sau intuneeimea 

de tuna (prelucrare din limba ger/nand), in 

timp cc altii cintau In /dila moldoveneascd, Impreuna 

cu Italianul Carvati: un mare boier, Iordachi Catargiu r 

se entusiasma ascultInd cum „Intaia§ data limb& 

patriei au rasunat cu armonie pe versul musicei ita- 

Rene, de la a curia maica se trage si al nostru dia- 

1 Ibid. — Pentru cele din 1838 (si de Evnomie) ibid., 

II, pp. 55-7, 81 si urm. 

2 , Urmeaza lucrarea munteana anonimA „Elemente deistoria 

universala spre intrebuintarea i ajutorul junimii 

que urmeaza clasele quelle de jos de umaniore, culeask 

tradusa in romanesce, partea anteea" si manualul lui 

Aaron Florian, „Elemente de istoria lumii pentru trebuintak 

tinerimei incepatoare din asezamintele de invatatura 

crestere publice si private". Incerearea lui Barbu si Grigore 

Ganescu si a lui Vasile Petroni din 1852 („Istoria_ 

generalA a lumei") nu e pentru scoli, care avura la 

1856 traducerea lui Duruy de I. Cretescu si „Presctula.-- 

rea din istoria generale a lui Musescu, apartitA la Bucuresti, 

1860, in a „26-a" editie (si pentru „sexul frumos"). 

V. Rev. Is!., VI, p. 131 si urm. 

3 Ibid., I, p. 371, nota. Traduceri c,erute i colarilor 

din Bucuresti: ibid., II, p 81

222 — Istoria InligarnIntului romanesc 

?eel . Bucurestii n'avura, mult [imp, decit o 

de psaltichie, ca a Mitropoliei din Iasi 2; la 1845 doar 

Livischi, un Wachmann, care publicd. Principiuri 

generale de musicii europeanci rnodernii, incep §coaIa 

de musica vocald 

De mult era vorba de o woald de fete, menitd. sä 

le invete cunostintile elenieatare i cusdturi, mode, 

alte indeletniciri femeiesti. Ea lad fiinta la 183-1, 

In patru cdma'ri de cite, 200 de ascultatoare, ale bisericii 

Sf. Ilie din Iasi, cu „femei dasalite" i ca doi 

profesori de dark dintre can unul catehet — cdci 

g,rija liturghlei stAtea in rindul intaiu — i supt supraveghiarea 

unei maid. Programul pe trei, apoi 

patru ani, pestalozzian, prevedea: romdneste — 

cetirea CU litere latine—, o oarecare introducere in 

culturd, „facerea cdltunilor, cusutul de camesi, de 

straie, cusutul la gherghef, tapiterie i alte luertu-i folositoare 

pentru c,dsnicia omeneascd", inteun cuvint, 

In limba lui Sdalescu: „mdnufapturi". Economul loan 

Samuil Botezatu erau aldturi de modesta Madame 

Elisabeta (Alexandrescu) pand ce un alt profesor, 

Hofmann, fu adus, Cu. sotia sa, ca sä predeie modeluri 

Ie ceard, flori artificiale, scosul petelor, spdlarea penelor, 

vdpsitul panglicelor, „figuri din solzi si tot 

lucrul de carton", ca. si ce priveste horbotele, „capelele, 

bonetele, beretele, palariile, fresele, baladerele". 

Doamna avea ocrotirea, i fetele, „care cresteau 

pUnd. acuma in intunerecul datoriilor lor", abia dupa 

cloud luni de studii, Ii spuneau din viu graiu recunostinta 

lor. Erau in numdr de saptezeci 

—patru stipendiste—, in vristd. de la opt la cinspre- 

Ibid , I, pp., 401- 2. 

2 Ibid., p. 225. 

3 Ibid., pp. 298, 306 

Moare in 1838; ibid., II, p. 60.


zece ani. La 1837 numdrul elevelor va fi de o 

sutd patrit, intre care si fete de boieri 1 Botezatu era 

profesor si in 1839, cind era ajutat de -„invdtdtoarea 

Madame Fotino" 2. Indata li se oferi ca profesor de 

desemn Stawski, asezat in tard, unde se cdsdtorise 3. 

Intr'un principal ca si in celalt, regimul scolar 

era destul de modern. Imbracati in uniformele lor 

cochete, in afara de scoala lui Nicolae Ione,scu Ii 

darui un.a cutare ascultator, mu1t5Tnit de rkspunsul 

rile lui „filologice" la Saulescu scolarii, mai ales 

eel de la Sf. Sava in Bucuresti, oei de la Academie 

in Moldova, can priviau de sus pe colegii lor mai 

maruntei de la Trei Ierarbi, erau tratati cu dragoste. 

Fetelor de la Sf. Ilie din Iasi Voda Ii promise un 

prerniu, de o mie - de lei; Scarlat Daniel ddrui coIii 

dintr'o data 5.000. Examenele, un timp unite cu inapartirea 

prerniitor, maguliau ambitii indreptdtite: cu 

sau fara „bilete", nu raspundeau toti, ei numai citiva 

alesi de fiecare e1as1 5 . In Moldova se decise, in 1849, 

ea ele sä alba loc in Februar, „cind unneazd atunci 

sesiile Obstestii Adundri": C. Negruzzi asistaodata, 

ca dePutat „Stipendiile" se cdpatau prin dovezi 

1 Ibid., I, pp. 149, 272-3, 279 nota 1, 292-3, 369-70; 381. 

2 Ibid., II, pp. 120-1. 

3 Ibid., p. 130. Noi hotariri, din 1840, -cu privire la 

aceast'a scoala ibid. , p. 171. Examenul din acel an, 

p 178. 

I Ibid., I, pp. 372-3. 

5 Concursuri de scolari, ibid., pp. 352-3 -- Examenele 

muntene se faceau de Sf. Alexandru, ca omagiu pentru 

Cheselev, apoi in Innie, ibid., p. 302. In Moldova se impgrtia 

premiile de Sf. Petru. 

6 Ibid. , II, pp. 117, 121.

224 Istoria InvAtAmIntalui romlnesc 

publice. Mihai Sturdza ILISUci distinse printr'un pre- _ 

miu pe elevul Costinescu l. Ca pedepse, la Moldoverii, - 

pe ling% „locul defaimarir, de mai vechiu sistem 2 , 

era prInzul deosebit sau dupa ceilalti, oprirea de la 

recreatie, pensumul apusean, de studiu mai mult 

doul feluri de arest. Maisonnabe avu un conflict, 

fara succes pentru dInsul, Cu batrInul dascal Verescu, 

care batuse pe un elev 3. Cad se pastra Inca 

la Ia§i principiul ca lipsa de crestere a scolarilmf 

ace necesara pedeapsa oorporala: „o masurata pedeapsa 

trupeasca, fiindcä grin casnica lor crestere 

nu sInt Inca primitori de indreptare numai prin 

mustrari i rnijloace de emu1atie" . 4. Dar unui profesor 

de la Birlad i se sexia, la 1837, asa: „DeIleateta 

i dulciata set-ti fie mijlocul pedepsilor, adudndu-ti 

aminte ca nu dobitoace Inveti, ci owneni, can 

acum, prunci i marl Ithid, sä tulbura de Tatar ; 

deprinde-i a rezona si din timeiuri, incredintati a 

fugi de rau si a Imbratosa binele , dindu-le pilda, nu 

de cruzime In lovituri trupesti, dar de giudeti, cuviinta, 

dreptate i delicateta": iscaleste, e drept, tot 

Maisonnabe, rectoru1 5. 

Inca din 1838 se cerea In Moldova ca doritorii de 

a Intra la Academie sa-si alba clasele pregatitoare 

terminate si sa treaca i un concurs 6 Celor ce veniau 

din provincie profesorul Draghinici ii facu un 

internat deosebit 7. 

Ibid., p. 210. 

2 Ibid., p. 202. 

3 Ibid., p. 307. 

4 Ibid., p. 227. 

Iorga, in „An. Ac. Rom.", sectia literara, XXIV, p. 19& 

UrechiA, o. c., H, pp. 111-2. 

7 Ibtd., pp. 112-3.

coala Replamentutui Organic 125 

Profesorii erau slab plaiti, si nu odata mica lor 

lor leafa zabovia. Din dind In cind 'insa venia cite 

o „reriumera.tie mingiietoare", ba clhar Am decret 

tic multamire Pensille„, impartite, emu am vazu4 

pe trei termine, erau relativ satisfacaloare 2. Chturile 

de boierie,- cerute de Mai multe or!,' Imp adobird, 

clupa trized de ani de serviciu, persoana InvatIttorilor 

ma! merito,si 3. Cit priveste rcIaiile colegiale, 

ele erau.du.pa obic.eittl tcrii, si pan acum. Co_ 

mitetul de la Iasi al lul Asa:chi merse, ani de zile, 

destul de bine, dar profesoiii nu fura in stare sa-si, 

aleaga 'ciliate° data „seniorul", decanul. De la, o 

vreme, la Iasi, profesoril erau ajutati de- fedatori4 . 

El avtatr:dreptul i datoria de a ptirta o splenclida 

uniforma „de postar ,vindt, color national, guterul 

si minedle catife vioietd, bunhi.. "galbini cu- mama 

cusutura galbeng. de fir galban, spadàcu porturi 

de fir gapian si palaria in tre,i cornuri cu cocarda. 

nationala" ; intreaga, la „tirimonif, audientii si sarbatori", 

ea clevenia, in zilele obisnUite, o blata haina tie 

servlau . 

.Ritmiflea Ino problemade tare pang acum nu se 

utinsesera Melt indirect reforrnatorii 4i a carii 

fie Singurti puted intari zip'irnyclitirnint - superior terpede 

'lnighebat fi supus amenirtfdrilor: $coala de 

sot. 

1 Ibid. pp. 228, 229.. - 

b V. si ibid., pp. 165, 175 nota. - 

3 Ibid., pp. 224, 264. 

EcInvalarea profesorilor cu directorii, en sefii de sec. 

qi de birou, ibid., p. 161. 

4 Thid., p. 113. 0 invitatie la examen, in 1810, Rev. 

1st., II, p. 100. 

5 lorga, in „An, Ac. sectia literara, XXIX, p. 197. 

- 15

226 Istoda invAtamIntului, rominesc 

Ici i. cob, in ambele principatc, ea se intemeiase„ 

tot pe_ basa „pomenet" de odinioarii, ea o biseria sau - 

o flntin4, de proprietarii moii1or. Astfel, in Moldova, 

scoala sturdzeasca de l.a Flaminzi I, a lut Fluidateseu, 

la Bozieril,- a lui Basota la Pomirla2 in. Muntenia cea 

de la Berislavesti 3, care a.r Ii s. mute la f:urten. - 

de-Arge§, „oras din cele mai in.sernnatoare prin ale 

sale monumente istorice". .Sau - cite. un dascal. mergea 

din sat in sat de se intelegea cu oamenii car!-I 

tineau, cum reiese din cutare contract 4. Cind, -- la 

1834 Inca, se intemeiazti In aceastk tura semi.nariile 

cele mid, „preparandele", diva' . modelul bankteasn, 

recomandat, fàrä ndoiala, de Bojinca, avid in pro- 

. gram si aritinetick i teologie degmati'ca, mopala, 

pastorala i eronologie l istorie biserice.asca, se in-, 

troduceau alte materii, =mut pentru nevoile cele 

d'i.ntaiu ale 'satelor: agriniensura, juratilor sk- 

, testi, tinerea de conclici, cOrespoad.enta' parohialk, 

fiska popular & si veterinarti. $i se sPtinea 'impede 

c. absolventii„ dintre c.ari de atund in opt an!. se 

-vor recruta excl.usiv preotii, vor trebui s creeze,si sa 

conduca seoll In- satele lor 5. 

In Mu.utepii, daa se interneiaser4 scoli de 

de f apt foarte cercetate I Bucitrestii 

la. Sf. Gheorghe, la Araza 6 In Oltenia, Gheorghe Ma- 

gheru, „ca unul cc la dad din a.ratatel asm sate 

are si - proprietate... si mai virtos ea unul cc si 

- 

1 Urecnia, L c., pp. 299, 332. 

2 Ibid., II, pp. 59, 116. - 

Ibid., p, 106. . _ 

& Rev. inuatclmintului pe 1924: facsimile. 

5 Urechift, o. c., 1, pp, 259-60. 

° Ibid., p. 224. Pentru qcoala de Li-Coltea, a4a de yedie, 

ibid., p. 318. _ 

-

Regulainentulai Organic 227 

, 

.el se ciinoa.,ste tlator nape' i fratilor sill", !Area 0 

§Coala, cu doi dacAli, pentru $ase Sate'. ' 

Dar, la 1838, Vornicul Mihai Ghica., arheologul, 

creatOrid Museului, viitorul efor din1838 2, in lOctil lui 

BIlAceanu, eere formal--Eferiei sit indeplineasckprescriptia 

nprotectului, e doilea pe.ntru'Semina.riu, protopopi 

$i preoti, cit la art. 84ea se coprinde eit in 

fiescare sat sit se tie, pe lInglt proof, i un cintAret, 

earele vá fl dater sä invete copiii _satultti carte si 

eintAri". Se si dilduserit de kavern ordine circulare 

la oeoluri ca sIt se marl i eb1cimu.1,-pentru loclaluri, 

al proprietarilor, pc carer sentimente cu 

privire la „Juminarea neamul4 - singura feiietre a 

unui norod", se mita. Era vorba de lectii in limp - 

de iarnit, „de la 1 Noemwe i piing.- la sfirsitul - lui 

Martie, ca In lunile celelalte sit se inderetnic,easeit 

spre ajutonil pgrintilor -ler la lucrarea pamintului". 

Ciutitretul-dase§.1 era antretinut, dupa proiect, cu 

.„doua chile ,de bucate'-' (din magasia de reserva) 

fieficare an si cite lei doi de fieware enorias 867 

leani plittittdu-i-se mull la Sf. Gheorghe ceIalt la 

_Sfintul Dumitru" 3. - 

Din partea el, Eforia, araintind cit e u veehea ez 

dorintit de a „se intinde bunele invittAturl intre 

elasele muncitorilor lerani", ordona „a_gasi tineri titrani 

dintre cintitretii san gramaticii de pe la hiserici",-cari 

„sit urmeze citilva vreme pc varg. In scoala 

din ()rapt judetului :spre a se deprirale la invatg.- 

turite incepatoare" I;cu acest prilej se mai. perfectio- 

1 /bid, 11, pp. 9-10. 

2 ibid., p. 6O. 

3 Ibid. pp t-2. 

.*lifli,, p.

228 Istoria invAtiniintului rang:nese s 

riau. 0 in eintAri, platindult eu doi leif fteest folos 1. Pentru 

intretinere la studiu- li se dau doi lei de eaS.I. - 

,mincliri din eutia satuluP. Se Instiintau prolejucleteni, 

adAugindu-se en se potlua si Jectori 

de pop- altii" 3 . Se -hotarl i acela ca, in cas 

de refus din parted. mosierilor, sri. se faeg. o dildireanuane, 

din banii publid, dupD. 1111 singur plan, lu- 

Indu-se pana atund 'char si Casa Sfatulid 

Sc fixeazrt programa1 seolllor ce shit a se in- 

Iiinta pretutindem - (tie actin Efo-na 

refusk propunerea lui Magheru, fiind pentru 0. 

sooala In. fierare sat): cetirea diva „table, cu „ma-xime 

morale si religioase", '"'""tralni scr lrAlodelele 

care i. acestea- se von tipkri la tipograffa, Inca iie- 

Infun1ath a Colegiului, catehismul, cep aritmetick 

VW' 

RneaPaljat oamenil eran'Ewn4n.ti„..,pg-meniea a- 

Mitt Jucrarea pämintuv economia casei". 

Pentru, pitic,ile de incereare a scrisulld, „se VII face 

inlesnire copiilor, dindu-li-se table de piatr- de' care 

se gaseste in nostri, i amine Th.. muntii clumnealui 

Vornicului Alexandru Filipescu, Care a si f6.- 

gaduit &Wind pentru asementa trebuinta o sum- 

de aeeste table". . 

Invatatin-a eandidatiloreAdea asupra acestor 

gure materii, tiparindu-sc ,,carticica de inchinaeluni" 

Cu ooslul de „doutiteci parale Incepind. la.15 

August, viitorii luminatorl al satelor erau fie la 

pc■sturile lor Inc4- de la 15 . Octornbre. Se ladajdnia 

asifet, dupri soeoteala lid. Poietiaru, desehiderea 

1- Ibid., p. 4, nota. 1, p. 8. 

2 Ibid., p. 5. . 

Ibid., p. 3. 

4 Ibid. V. i ibid., pp. 3-4, 7.

$coaia Regulamentului Organic 229 

,,peste 400 wolf', numarul candidatilor, mai muit 

Olteni intrecind elks. 

Se. adaugia ea., la resedintile de plasi, uncle :vor fi 

revisori,tot dintre candidati, si, astfel, doi invatatori, 

se pot infiinta scoli superieare odor zise conzunale; 

prepgrandele. Cu prilejul raspunsului catre un binefacator 

faxii de.stula chibzuire a scolilbr se stabileste 

de Eforie acleva'r' atul soap al acestor scoli, din care, 

din nenorocire., nu se gindia nimeni set recruteze 

-elementele invedeunintului mai Malt: „Soopul asezttrii 

scoalelor win sate nlr este a se da copiilor de 

-terani Invataturi intinse iare sá urmeaza prin colegiuri 

si pensioane, ci a le inlesni chiax pe linga 

casa parinteasca InVittatUra citituluit qi a scrisului, 

unite cu eunostinta religiei si a ocupatiilor lor in luerarea 

pamintului. Prin urmare copiii de teran.i, 

,de-odata cu invatatura, treliuie sii indeplineasca 

toata slujba cc shit datori oltre parintii lor, ajutindu-le 

in twill "vremea la lucrul easel si al elmpului 

si, intr'aceest chip, ea cultivarea mintii, sä 

dobindeasca i deprindere la indeletnicirea in lucrarea 

pniintu1ui en care an a se hrani Mai la ' 

urina." 1. Sam, intr'o forma mai larga, in spiritul 

mai generos al Jul Poienaru6.14PAILaylg.,ttulle, de 

religie si de asnicie cc li se vor da intr'acesTe scoli, 

loeuitorii de prin sate Sc vor cleprinde de mid a' 

fi mai buni crestini,a4„it,0,1,,,,iiikr, ,„et de cinste, a se 

apara de feluri de iresuri si a fi mari Siiratori. Intinzindu-se 

attfel imbunatatirile la sate, scoalele de pe 

la orasie se vor desvolta din cc In cc maf mult, si 

asa in duhul intelegerii intre locuitorii die prin sate 

intre eel die win orase se va pane oareeare armonie; 

1 Ibid., pp. 4, 7, 11, 26-7.

230 !stolid lavatimIntului romAnesc 

otikanui §1 teranul se vor cunoaste unul pe altul 

al aeeliasi nuinele de ,Romin va mai fi tin 

termin de ocara, ci-I vor purta i until i altul -cu 

ayea stramoseasca la care rivnia' toate .neamo- 

Chid awl proprietar, Magheru, avin.d legatori cu 

sase sate, despre care am pomenit ca. putin Itiainte 

ca de tin binefacator al teranilor. ski, Vropunea o. 

scoala Cu doi ducal.", pent.ru toate aceste sate, rlispimsul 

e pun de simt _practIC: copiii ar ii ,,sä se 

stramute cale departe si a duce cu sine merinde 

de hrana pc care cei m.ai multi de" abia l. dor 

bindesc la , case partinteascii, faramiturile pa.rintiror 

lor"; ar trebui „o grozava Intindere de Incdperi", 

la shidiu i de dormit, pentru 3.000 de copal. 

„Cita prImejdie si osteneala vor Incerca sarmanii 

topii clad vor merge singuri pe Wrap Diunineca, 

ca sa se primeasc.a. i sa-si ia merinde` de acasa 1 ?". 

Ni e cunoacut -casol, din judetul 'Buzau, al unuifec,ior 

de sateen care fusese on timp cioban, si prin . 

sego' Baraganului si care, dupa o seOrta fabricatie 

sco.lark, ajUnse int astfel de Invatator revisor, Intomind 

o gramada cle scoil fara „a-si schiniba nimic 

din Lutala lul, asa de fericita, pathologic, ruralal. f el 

Ii fleea„ocolur, „umblblid", duria orclinuI din 1838,_ 

„In Wahl vremea de iarna, pe " la toa.te scoalele comunale, 

ea sa cerceteze sa Indrepteze 

neorInduielile si sa raporteze pe fiecare hma la profesortil 

seoalei normale pentru mice observatie va. 

face In revisia sa -pe la scoalele comunale" 2 

Ibid., pp. 10-1, 

2 Ibid., p. 7. V. An. Ac. Rom. pe 1924, p. 349 qi

coala Regularnentului Organic 29-1 

IndepArtindu-se ntunai „cei e.e se vor Ii arAtat ne- 

, 

destoinici i neprimitori de invatAtura, pentru cit 

sint prea- batrini sau pentru ca an mintea de tot 

timpitA",. se trimesera la 'tient cei d'intai.0 invatAtori 

satesti pe pAmintul liber al Rominilor Inca de la 

aceasta. datA. Erau tinuti din dot lei pe an de enorias. 

In ettrind se putea vorbi de 3.000 de „scoli lancaste- 

riane", care erau, de fapt, 1.975, Cu 33.000 de Ka- 

, 

lari. Si in vacanta erEtu datori da.scalii sAli duel elevii 

la hisericA. In aceastA vacantA char se trimeteau 

candidati la sate pentrtt a Incepe scoala in zilele nelueratoare. 

De SL Gheorghe 1839 InvatAtorii fura 

din nou chemati la „ascultarea oe s'an Intocmit prin 

toate sate1e" 1. -- 

Grija manualelor pentru incepatori se lul intaiu 

pentru eel de _la eoli1e c.entrale de judete. In 1838 

Inca se cerea ea ei sa vie neaparat cu cartile. „Copiii 

nu se primesc in scoala numai ca sit li fie profesorul 

doicA, ei ca sit invete carte; apoi fara carp ce 

tuna li poate dar'. Se tiparisera, eu. o Caligrafie, 

„Deprinderea" de Pop, Gramatica de acelasi, ,Istoria 

SfintA" de Florian, Aaron, o „Geografi.e micA" i o -AritmeticA, 

pe "ling4 Catehism si o Evanghelie 2. 

-Masuri pentru tiAttrAmkoAanualelor lancasteriane, 

gratuite, se luau eltgirldtingindu-se si „clteva 

cArticele de coprin.dere inorall-religioasa si de ecouomia 

cimpului, care sit se poata cumpara de scolarii 

tAranicuun pre cif se va putea mai scAzut". La antversara 

lui Alexandru Ghica in 1840 se vetlea pe 

un transparent in batrin satean care aducva In 

toustul lu.i Vodit odrasla trimeasa itt scoli 3. Aceasta 

1 V. Urechi , /. c., pp. 8 nota, 1, 58, 89; 104-6, 157. 

9 Ibid., p. 4 §t 

8 Ibid.,- pp. 136-7, 191.

232 litetla thvatiituintfflui romanesc 

ehiar clack unii Invat.atori niei „nu paziau scoala" 

nici nu eintau la biserica si multe soon, facute in 

pripa, se „darapana.sera."' ^ 

Eliad putea st aerie: „Sateanul panti aeuM era 

socotit ea strain in total sau ea un copil 

vitreg osindit a mxmci si a nu se Impartasi deelt cu 

ocari din easa parinteaseit. Aoeste scoli annuna.le slut 

isprava sentiinentelor evangheliee cu care sa crescut 

Inaltatul Rostra Doran 1 blagoslovita sa casa 

pari.nteasca si cu care s'a hranit in jwiia i barbatia 

sa pana la sosirea In Scalia". Iar Poienaru credea 

ea poate asigura cum a „ziva flu va ft departe 

pentru Romlni In care Invattiturile elementare vor fl 

avutul °elm- ma i saraei copii". Pana i Tiganii 

fura admisi in sooli: „'roti c.opiii de Tigani cc se 

vox- trimite la scoala sa fie primiti de o potriva Cu 

ceilalti'l 2. 

E bine sau ba a se trim.ete studenti in striiinatate 

? Multi boieri, ea Alexandru Filipescu, erau 

contra acestui obiceiu, din cc in ce mai raspIndit. 

Poienaru insusi ca'uta, in discursuli publice, sa arate 

a e fard fobs „a se transporta cu cheltuiala 

mare si ma i adesea fara ghid sin Universitatile stra.ine, 

In care mai mull ea odata eleyul a pierdut, pentru 

stralucitoarele aparente ale unei inalte 

fructul unei prime educatii morale si pure" 3 . La 

1836, el Ii arata parerea cA once asistent la examenele 

sale „s'ar Incredinta ea nu ar fi trebuinta neaparata 

SX-§i trimita copiii la seoulele de prin strain' 

p. 216. 

2 Ibid., pp. 104, 108, 136 §i urm., 150. 

3 Ibid., pp. 172, 193-4, 216-7.

scoala Regulamentului Organic 233 

In virstti prea frageda si sa se Intoarca de acolo once 

alt dart de Romin''. Gasi chiar c.a din ahusul ace,stor 

studii in Apas au resultat — Inca de atunci -neintelegerile 

grave intre tineret i vecliea generatie: 

„In urma atltor lupte materiale care de atitea yeacurd 

au 'impiedecat inaintarea neamului romanesc in 

civilisatie, nu am avea amnia si lupta inteligentei, 

niste nedomiriri care, ca o fatalitate, ne Iniping 

sit darimam inteo zi ceia ce s'ar utea zidi 

in multi ani" 1 . 

Tot-usi obicelul trimiterii de bursieri se pastra; el 

aparea ca o neeesitate pe aceasta cale se puteau 

pitta profesorii de cari era nevoie pentru a umplea 

cadre Inca goale si a da un continut. moral unor for- 

- me administrative. Ceia ce nu inseamna ca, in ciuda 

legilor, a respectului lui Chiselev insusi, nu se trimeteau, 

in ambele ten, bursieri de favoare, din mijlocul 

chiar al boierimil bogate. 

Astfel la 1832 doi tineri pr.Lvilegiai, fiiii unei Cretuleste. 

Un NTicalae Granescu merse la Moscova. Un 

tefan. S_ilion (n. 1821) atimgea la Heidelberg „doctor 

in pravalle". Bursa a dei Braiesti se impune Epitrapiei 

din Moldova. Tot asa in Muntenia a lui 

Hristea Capitanovici, care nu facuse studii in tart, 

cum se cerea: ci merse totu.si pentru medici.nii la 

Viena cu banii terii. Acelasi a fast e,asul pentru 

Hariton Gheorghiadis, care studiaza In Edinburg. 

Ceilalti trebuiau sit se inclatoreasca, in principatUl 

muntean, sit fact' serviciu terii zece ani de zile 2 . Ei erau 

supusi unui -series examen, trebuind, in curs 

de 'iota care, sit scrie a,supra unor subiecte din 

m.ateria Ion (de ex. din istoria greceasca, din cea 

1 Ibid., pp. 316-7. 

2 Ibid., pp. 85, 130, 1'66, 213, 231, 314, 376-8.

lstoria invattioilatigat roniAnese 

rranaana si din cea „a vristei de raijkic"), s trad -aca 

din limbile latina si greaca si s faë i o compositie 

francesa. 

- 

Din Moldova, Inca la 1817 pleca, pentru a 1.nvata 

'de toate, C:Eustatie sau Evnomie, care Ina atestatatul 

de absolvire a filosofiei. La intoarcere, 11,11 prietert 

coleg, - Constantin Levi dis, ,i1 sfatuia sa. nu vie in 

Moldova, uncle dascalul e una cu Tigamil i societatea 

nu se poate eAmpara Cu cea aguseana, limba insasi 

fiind doer rdste „bilblieli Micmac"; el se Va 

face totusi dascal in aceasta. Afoldova. La -Miinchen, 

ci studiase linga un Ghica i un Canan6u, in 1833 1. 

Inca din Septembre 1833 patru a.bsolventi al „giutnasiei", 

Teodor Stamati, Anton Venni, Constantin Zefirescu 

i Alexandru Costinescu, cereau Tsa fie trimesi 

in acea Austrie, uncle studias& profesoml lor. 

Saulescu. Li se cent sa invete intaiu limbo. german& 

Admitindu-li-se, in sfirsit, cererea, In Maiu 

1834, li se adaugiau oolegi mai tineri, Nastase Patti]. 

si Leon Filipe,.scu. Vor sta patru ani in strainatate, 

li se fixa cercul de studir: pentru Staniati filosofia, 

matematrea, fisica, istoria naturala; Pentru Vellni I!bqIqgia 

Legibe i economia politica; 

pentru Costinescu tiinti1è teoretice i practice de inginerie 

civila ji militàrA mera.uipa t hidraulica; pentru 

Tautu iaritsL legile i cc:anemia politica; 

pentru Fiiipthcu economia rura.la, botanica 

rnecanica. Trebuiau „sa, se lereasca de mialipsirea care 

in zilele de astazi ,ameninteaza atit inimile.00menilor 

cum si sistema cea politica,—aducatoare nenorocirilor 

si private si publice". 'Eran recomandati Zamfir, 

deVenit Zenobie Popp, fostul uocnic .de la DCAMIla 

I An. Ac. Rom, XXXIX, p. 38 §i urn.

SaraIa Regtiatnentului Organic 235 

/3111asa, acuiiY mare demnitarl imperial la Viena, „biirbat 

lIuVatat si priitor natiei noastre": 

Popp ii aseaz1 in pensionatul FArthniH Staruintile 

lui fa.etra de Ii se reezmosen -diplanza de la Iasi, 

cola ce umplu -do mindrie sufktele profesorilor. Fura 

..pr1mii-iii nil a studenti, ci 'ea. „ausserorderitliche 

Schiller", cu dreptul la diplom5. pentru stritini„ cider 

si dacA ei izbutirg_ apala „eminenta". AVella hotarire,a 

Gomisiet de studii din._ Austria-de-jos si eunoastem 

i ecOul, prin Popp, pe care ostenelile lor 

11 a,vttra In Moldova. Comparatia e interesenta.. Daea 

la Costineseu c vorba de materii la Universitet° si la 

Swale Politehnieg, potrivite cu menirea 1w de „inginer 

ciyil i militar", el adauge i desernnul; dacA. la 

Stamati' se InSearunii la Viena „specialitati maternatire, 

i fisica",, el 'Insira pSihologia empirica Si 

rationala„ metafisica, filosofia morala, mineralogia, 

chimia, aeustica, optica„ geometria analitied, istoria 

filalogiei"; daa sareina. lui Zefireseu se margeneste 

la „sectia tehnic. ii omerciela a Institatului Polltehnic", 

el se Impodobeste en mineratogia, droptul 

comercial, pe lIngX teoria „ve-isdlulut" (cambillor) 

si a,legerea marfurilor. Numai Venni. i Fatu au a- 

atit de mult-7„stiinti1e dc drept si politico", 

jar Filipescu „economia referitoare la 

dinsa" 1. El multitmiau ocrotitorului lor pentru . „slobozita 

voe de_ la oeirmuirea 1ocait spre ti primiti 

publilci ascultAtOri" si SP_ puncau pe lueru. Si Popp, 

certificind a „a lot- purtare i silinta la InvaVitura 

lade vredni'di de eheltuiala ce face Stapinirea en 

dIfli, si de alegerea lor la acel 'seopos", athugia 

1 Cf. ibid., pp. 52 qi urm., 115, 277-8; Studii ;I doe., V, 

pp. 1114, U-le 154-6.

236 Isteria in4tattlintului Yomanesc 

urmatoarele cuvinte Catre Mitropolit, pl.ine de alubi- , 

tirea tineretei acestUi Bomln_Intre „situatia 

mea In aciasta' capitalk-mi dä toate u.surarile a fl de 

vrne un 1 olos patrh parintilor miei"—I -lagi Constanti,n. 

Pop 0 Olteane,a Pkunica—; „de - aceia nkzuesc ,ca o 

datorie a mia a oferisi Priasfintli Tale ale mele slujbi 

la Gree spre hthele opstesc i a_melioratia 

Filipescu merse la Hohenheim; ceilajti ramasera 

In Viena. Peste trei am era nevoie de ei ca profesori, 

§i ii e scrise in acest sens. Se eel-ea lui Stamati 

Velini, care inai yolk dol ani pentru cloctoratuI In 

fikologie, sä-1 iea la Heidelberg ori in Bavaria, uncle 

se .poate mai rapede. Costinescu ,,sä-si depuie riguroase.le", 

Fiti sä continue dreptul, Fil.ipescu sä nieargl 

la un Institut practic de agronomie i , In sfIr§it, 

Zefirescu la niscaiva fabrice si mine. 

Afark de acesti bursieri, tul mare numar de boieri 

continuau sa-si trimeatk copiii In strainktate. S'au 

publicat scrisorile mid Filipescu muntean 4. De la 

IVIu.nteni merseserk, cum s'a spus, fill lui Dumitrachl 

13ibescu i ai unei Vackreste 5 Barbu (Siirbei) 7 care 

Incepu prin a se face francmason, i Gheorghe, care 

luk un doctorat In drept. Din Moldova plecau la Lunville, 

Ikea de pasnice stu.dii intr'o atmosferk politick 

bunk, apoi la Berlin, fill lui Stur ' - 

dza, cu preceptorul lor, abatele Lhomme, avincl ea 

intovarasitor pe adolescentul Mihai Kogalniceanu. 

Condus de Furnarachi, un prieten al vestitalui fiblog 

Coral, VasileÀle,csandri se duse la mult rivnitul 

Paris ca sä iea bacalaureatul cu cite un rkspuns dat 

la intimplare, fark a cklca pragul Scolii de medleina, 

1 Pompiliu E1iade , l. c.

_ 

' Swift Regniarnentutul Organic 

_ 

tre- care-1 indreptau pArintii. Vasile M*Iitiescu se Intoarse 

din Austria si- Paris ea inginer. Conachi trimesese 

pe fiul solid sale, C:ostachi Negri, prin mijloeirea 

fostului clev al lui Lambru Photiade, spre 

Paris, pun Elvetia. Dar el se abatu in Italia, pan sa . 

den dc de noted lun.i(!), si, pAnA la Paris, „se hotArl sä 

treacA, in. Lipsea si Berlin, a vedia Aeademlile Ghermaniei", 

scrie ingirijora.tul corespondent vines. Nicolae 

Cretuleseu, fiul Mid C/Inpinenee, sora sefului de 

tArziu al partiduLui national, plea. 'spre Paris 

la 1834, pentru ea la 1839 et sA iea titlul de doctor' 

In 1)lediduit, si in tapitala Fra.neiei el afta pe COBtachi. 

i Alecu Filipesen, pe_ l3rAiloiu, pe pictorul 

Iorgu Neguliel, pc patru Golesti, pc t_loi Ghica, pc 

ttn al treilea, viitorul autor at „Sr.trisorilor", pc Floresell 

cu-e. va fi general, pe Dimitrie Bratiaitu, 

Tinarul roinantic," „cam grebAnos", dar cu zimbetut 

simpatic, ,,cu 5jnult libov", strabatu Europa, alungInd 

prin Berlin,, Hamburg,' Danzig, -KOnigsberg, Riga, apoi 

Karlsruhe. El trimetea, de la Paris, batritrului 

poet numere din „Charivari". La Miitmchen era,. pe 

linga un CanAnau, ruda cu lanett care invitaSe la Bar- 

Tin, - Rolla, amical Alecsandfi, Nieolae Gbiep de 

la,ComAnesti i up Muntran, Linen Cretuleseul-. 

Din cc In cc mai mutt, inacar unii din acesti studenti 

se desfitceau din vechea datina a adorattei pa: 

sive a lucrului strain, elk despretul situatiei rnodeste 

aca.sl. Astfel calugarul Virnav a.ratA, in brosura 

, 

- ' Cf. studitd lui A. 1). Xenopol despre N. Kretuleseu, 

§i al d-lui Al Marcu despre Alecsandri, in An. Ac. Rom., 

seepa ltterara pe - 1926. Cf. Red. lit, V, pp. 193, 195-6;1'11, 

1)11. 101,-3; loan. NecuIce, 1922, fasc. p. 378; 13Anesen, 

- Academia greceascii, p 22 ' 

la Neapole (1835-6), lasind acolo datorlile unei

istoria- itittiiairut,rottiattesc. 

Bibliotelca raffle -1g clin Parts, fnndate in anal 1848, 

7,cit ni este de _trebui.nttt un aseinenta lueru color 

earl, venial crestetn. aice , pfltru ea ,sA.ne intoarl 

corn. pc urmt In.tara, sa adueeni mingiiere 

nostri, car!, presiintind oareeum neua epoek In 

-care tit intrat terile noistre, nu crutit ninlje spire a 

ne face vreditiei de (lima._ Pentru noi nu este numai 

mingiierea aeeasta singura - care treltaie ne - 

fact a ante. sa.11.110041 ,in tarn ceva mat mult; Cf3Va 

mal sf'int dealt atita, este datoria pe_ care trebuie sit 

implinim eatre pantintul pe care parintii nostri..1-au 

scapat pa'rta la nai preste atitea invkluiri Jatale". 

Aceiasi' ideie a- datoriei fatk de parinti si de tark Sc 

1)011n:este si in „llama de , sEung." i soeictittii studen- 

Ilor .de „supt patronajul eetateanului Lamarline" 

/a 1848. Sint ,critir;ativecipi stuclenti, ru.pti 

cu- total de atediul. rOmatiese.::,,Fran, aceastk Ora 

ininunatk, aceastti %ark elasica a intelegerik si a 

gonia IeSne pe snierita i sarnitina Roindnie" 

(este euviiitut) inima lor; clad trebuta_ a se 

departa de dinsa, et facean de snit, i oftind de 

durere s ,ifttoreeau in patria lor ea ititr'..0 carti,,neeuno.seutri, 

ca inteati paniint de exil", undo Nreniau 

de mice cupostintit , de,spre- presentul, tredital si 

viitorul ei.., , Cea stavila Ii opri desegraja: 

ea' na este dot unet generatii ca i sd ainene 0 credinta 

si sd culeagd fraetele el_ Sc Willie& i speriaritde 

multid .ce era de .t si asa, de la anevointa 

de-a culege indatg., incheiara la nefelosinta 

mkna. Atunc,i ei socotirti ea, In loe de-a at-mica skminta 

bite= pfimint cc:!!. se pima uscat de secolt 

de dureri, mat blue era a o past.ra pentru un limp - 

earec.are, eind ,prin ndnune aeel pAinint ar Inxrerzi. 

Din aceistti descurajare porniti, iuiiF dititr'insii se 

inulttiraira a pAstra. in Sine si_ pentra sine numai,

, 

- Scoata Regatameritului Organic 239 

luminoasele idei i generoaselesentimente cc le culeseseril. 

de pe un pAmint libe isetraser. in singnpetreeindu-si 

viata Intr'o viuovata nelucrare, 

Aitli pitara. inteo rgtacire ,si Mai mare: descurajarea. 

Mtoarse activitatea 'or cAtre ambit,iile cele- mai 

vulgare, catre pliteerile thle mai materiale si mai deserte 

fact' a se aruttca orbeste, pc ca.lea undra din 

cei mai batrini, In acel val de ôonruptil i degradatie 

care ktirA.ste sc;cietatea noastr6. spre peire". Intriun 

mediu de _„transitie intre idcile si. credintile famiriolice, 

mucezite, xcoarte pentru-xl0i §i credintele noun, 

care i.n nullti din no! Inc.1' nu slut bine latnurite", 

literatura . acestei . generatii catre „flusine 

simtuale, fantasmele i himerele patimilor lor 

individuale". 

De aid un ,.prograrn: Renfro Virmav e clatoria ca 

toate „cunostintile i Invg.tAturile oe le _dobiudint In 

stilinatate sä caut4tn a be pone in lucrare .'pre 

intimpinarea nevoilcr de fa. telt._ noastre". Pentru 

tinA.rul .Irate al lui Mihai KogAlniceanu, Alecu, „a 

lua numai i.delle si,lu.alarile butte a' unei natii atlt de 

liuninatit...stslebodit". Cal d'inttdu visa de un „Gouges . 

central" nornaneso, i, cu filoromlni, pentru neua 

ortografie Cu litere latine. Deocaradatti, in societatc, 

„sA iorbeasa. nuniai romlina$te", zicea KogAluiczann 

eel tOc, del „tinerii can sIntern In Paris team venit 

65.Invm numai a vcorli frantuzeste ca 

Prantez": sl se Infrilteasea. Mokkfieni si Muntf3ni, sá 

se dea bursa, (a lilt Nicolee Ionescu, fratele lui. 

ioan) 1. 

V. Rev. 1st., p,..1133 §i urm. , i Floarea Dararilor, 

p.-321-8 p. unu. Cf. Iorga, Voyageurs orientaux On France 

1927 (din ,Revue bistorigiie du Sud-Est europ'een").

Lupta *coin nationale en incercltri de - 

desnationalisztre francesa. 

. ,...... , ' 

Invala.niin1 n1 natii nal. injghebat at atita greutateli 

inut cu atitea sacrificii, se Intilni. ins., Indath 

duyirt organisarea lui, cu o puternicA resistenta a unei 

parti din clasa 13oierease6, pe c="(717rdtease spien- 

. 

,dida ' civilisatie f „4. .. a i ,care, 4',,y- ...,i cio consl- . 

deratie penta' ineeputu:rile rtedes." -crIrsite si adeSea 

neindemAn.atece (le la no!. 135.trIaLl3rIncoveanti si Pi- 

- _ . 

lipescu., 13615ceanu si:Nlavroeordat 16sara urmasi ctui 

nit niai aveau nici raftoinile (or adlltet in viata 

.1re rii, nici ininia lor criltiti7—finboiatiti prin eiploaa 

mosiilor In _vederea -Z9ontertidui liber asiguiat 

rin paCea de la Adrianopol, cei ndi Cunosfedtt Apusul. 

1 nu se puteau recunoaSte.ln Or6pria lor tar6.-. Pe 

Ind elevii lui Asachi si chiar al lui ,Lastir fuseserki 

In parte bOleri, pe and. un. 4tirbei Isi Ins' cria copili 

la §'eoila publica, amtia preferau pentrn baktli qi 

fettle lor oricc pensionat, asez6mintclor rolulneSti 

ale Statului. --- - 

Intaiu In 1831. Lincourt, de care a mai lost vorba, 

fost profesor privat pe la boieri, pare se otupase apoi 

cu. o Incercare ili.dastrie.14, intemeiagl la Miroslava, 

lin.Preemth. cu Chefueux sl Bagar're, la cart

LuOta fOlit'aatjoriale ..cu clesoatioualisare . 701A 

Sc Ad,a4sA,.1.14. (mstr4g14,..4tan4ip-,.Re_ ntrA- . 4A) 

1J0=44- 441** i im n: $t*ati 

Pe41711Yor, 41,p§t, 9 i4t4 coal La C. 1,1,c4 IP i$P, 

. r , 1 , 

InVatai aeel , -,Carol' tit1 Si:10**i Virnav"„ tare 

va fi organisatorul vietil stddentilor romini la Pa- 

. 

. 

Iteeabta. era o §eria:1.1. -de -1:iiiiet:L'Pentru . 

- inoazele"..knOettre,i, In fä o 

-sione" Teodor . Blirada 

. , 

avind prOgranr „o_ 

sOtia 11.1fi, nastiit'a' Chriaë 

educatie In .raoral; in 

- pecejli frantUze§ti, in tiinta 

In. miisleli"; Plata era:. de 1,10 de :gallieni' pe 

elneikpieieee eleye gin pe o 'fall a lui 

Saucln:CrapeniOhi, pe .lietie44tele . Casandrel: 

pe fetel luIif4hà Veisa: ‘ - 

La 1833 Se liktenietase la 1-14,, , ,ea 4 nrinare 

franoese -preeetien* , :tsuiral-A Litüt d - dui iCuenirn;, 

Chefneu* §i Bagarr, t tire. Aittill 

fitrere-, aVhicr-oaeleti. pe Mflwil ling4linceami ,p Madie 

,Alecsamidil: 146 'WIWt tllnn invatan M lioset 

viitond medic -§t. ,sorittor. 

Pr:Ogranitil preiiedeairainatica, isturia natural, niltologia- 

datbrii ale . Sc 

dgdeau itc hmba gelenianIL Lu ztidar se prevgin 

TgtflaiflefltUI oIar :al Moldovei - grim 

seoalb. 'pairtieulark ya prinii 'prop:amid: .ci e la 

Cblitesti E. -de Orandpie avea aici; in. 1:83(lIflcà, urn 

pension, Ai care &idea lectU viitorul profesor public 

Constantin Eynon*, l'; In aeelayi an aeesta 131.71:H40 

desellicle naui o eoai avInd pregrapi: „dog- 

xnele sfintei §i imieulatei noastre 6M:11110i 

_ 

i V. Iorga, Mthwl Kogalpiceanit, do0.uneptele; 

I. q., pp. 157-8 ; Migen, In Afiriariul -gilrupasiul4i din Giurgiu. 

-

-242 Istoria InvatArolotoltd romanesc -. 

, . . , ..„, . 

preuna Cu limba greacA, li.raba francesa, si getmana , 

. , , . 

§i; ,pe, lingt ele,, geografia, istiria, arittnetia $i once 

al.te contributle,la ImpthicilArea 4i . bung, lor- c.re,$tere'' 

" (p,lata '50 de galbent Fie" . an) 1: ', . ' -'. , - . '-' 

i.- _ A.htfel de $coli Srancese, alturi de cele,grece $11 salt 

rornIno-grece$ti,. unele greco.germane Sall iranco-germatte, 

_ se tutilnesc , la 137 8doni ma! pretutin in , MoldOva. 

La. Roman. stalistica. pomene$te pe. un Jean 

„Frantuz", pe lin Rernardaki la Foe4alli; pe un 

biski la nirlact, .pe un Olivari, an Vitru, im Neuhaus, 

un Blanphin, o d-n. Gros, $..a, in ,t otosaul-2, iar la 

Ia$i _ pensioanele d-nei Gare, lui Ban4inini, al , barone- , 

. sei, *ubin., . l a- care se adAugi at lut Cuculi, de .gre- 

.ce$1.0, frantuzeste qi nenire$te, 'at lui,i Mayer, detrain- 

- C'e. sa,- gerinau43' greaca In lal treilea rind, plus cla-' 

vim) ‘$i pictura ; Botosani. numai, rnunttrul elevilor 

' de lalcolile private era de 280 3 

;La 'I3ncure$0, in 1833-4, stinea sec ' alit acel Anton , 

StarriatopUlo , pe care Lam grtsit la Sibli.u- . cu , Oliva - 

. am in urnia,, pe . vreMea clnd -bOieri' , a Biitilotu: . ici 

trimeteau 

, 

fetele:.la .Ursulinele, _ de atolo:pentru 

, 

neini.- 

, 

, 

1.e$te $i,oev-a irantuzeste I.!, (coal a lui .era.greCo-franco- 

- gerinanA),; arici,; pe Olga noi $coli - greeesti, ca a 

lui Jupaniotis. $1. a fratilor 1-1risticli,.1vLihail si Sirnicn, 

de alilodidactic6, -la Stavropoleos, cari.aveau legatura ' 

$1 Cu Baleanii ($coala din Cazanlic) $i tiparlau alfabetttl, 

gramatica, cnaloguri, , tuanualul alilodidactic, 

o Eficiclopedie 5, pe l'ingit 'aria grecb-roming, , alta . 

1 Articolul citat destwe glitiornie §i UrCcind, 1. e:,' lip. 232, 

239-40, 243, 267. - . L 

2 V. 0, GorOvei, o. c. . , . 

3 Cf. ea Gorovei, 0. c., p. 377 .1zi urrn., statisticile anualc 

din lime/lid, I. c., pp. 374, 376.c - . 

& "V, An. Ac Rom., lit., XXIX,p,.34 0 arm. -, 

5 Rev. 1st., . V1, p. 11 li turn. Si planul lai Midi, peclagpg., 

. .

, 

' Lama.Ft:a natibnale ca ineeraxi de danationalisare 243 

_ 

greco-franeesa intilnim ea scull 

, 

francese: a lui Louis 

Gianelloni, care du_ra. ,inultli vreme, cei de fete it 

Oitstorului,protestabt, Sarai, care 'a*tise o -discatie en 

EfOria, dud 'vuià sa /Ikea O côaM de'biiieti; a'. d-nolor 

de Conibles si Bonnet # 4 d-nei Valiant, care avea, 

Si ca. -o des.pagubb,e- pentru meritosul sot, o sub- 

-ventie de Stat, , de 6.090 de ,galbent: Boierimea se in- 

Jgratuadia Ja aceste „pensioane". Astfel la Bonnet si 

de Conibles, unde -se..fa. # o prima .initiar .e- in 

iiiriba francesa pentr0 eopile, Arei Vitcareste, ,Snia.randa, 

Irina wsi Elisa, d.oul IVlavrocordate 4. , 

Ce el au ;one oii aceste - pensioane se,poate vedea 

din conflictu,l. , lin Gianellonieu, tinarul _ Ardelean, 

- _ 

iesit abia din Blaj, 'Axente Sever, tuenit sa, oe prefae.4 

in chiar -.seal- an 1848 On , simPlu Pedagog III 

capitan de legiune: bataie intre aeesta si intreaga 

fainilie, toata casa, Cu Slugi cu tot, a noulni „Torqueanada", 

intfigi,,ale rivaligui .Apolloni pentru:un pro- 

,cesi 'rasunAtor, interventia .,,unui OM Simeon NtarCO- 

ViCi",. ' scrie razboinica vietima, peclVagul, etc.. Af 1An4, 

., 

qie .-aici a 4irectorul italian care-si seri& numele 

eu_ortografia frances4 trecu de Ia supusenia ruseasca 

, - 

la eea euglesa 2. . , . .. . - 

r 

Dar, cp aceste scoli private, cu inultii precepto 

de easa ,-si multek gtIvernante, curentul strain, .ori 1 

'manarea de linaba., kg.atur \ 

cit de simpatie prin ,asa. 

de rasa si : vakarea _intrinieca. a eqllurii - francese, ' 

tindea sa. pule stapinire pe scoala publica, insasi. 

Multi boieri intelegeau grin aceasta ea ea sit fie 

aproape inchisa acelor elase mijlocii care, folosinclu- 

1 Ureeliik /. e., pp. 231, 239-40, 243, 203 1 aiurea. 

2 Ontagiul Bianu, p. 157 §i urni.

istori4 Ply4tAlpiAtto0 romAnw. 

- se .cle in -00W= nnediai 1,nte1easii, 4junseser4 in :eiti- 

Y# ft.TO, -MX, 90, mai . .,.fmrtn* 4i. : DOI 1A.U01:11 avint, ,sa.., 

:ice , 4.u .isipinfire.. roltlf, On , -,,putott:0 oleinent diuptii:Nticift11,1, 

Sf: #,OANia 14 cimeinvnta, a0t. de lie- 

' og4h, .14lre ,f.itipA otiiiis4.i. 

.LCa luptdor _..._ pentrtrinvatiktiintut _. 

ntill.in, ln: atit 13.6 

siiiipaii6a, ' ,.nit Aill fratitiesrt, . petare- Grig6ter Mika 6 , 

suptirat.66 de La Gurte,' , Unele-tielzadelele - erau ekes- , 

mite ineniteste,-fu: sem- 

.....„.........---itgante 

Tun'itvancos 

_ 

ptili ckt. 

enottgie . itiativk nainte stapbrWrde:planuri 11 :do 

ilusii,. un Inviipalat 'ton:dui:de, 'J. A.:: Vaillanti'-pe care.4. 

: tithiStge lit , f820, 04:TaiViieptoii4n laical* lvlatele Ban_ 

. itirdetwitt. Filipos* *cdM. ,.(14:6-0 , tri1n4geae, cum AM: 

Vftlit 13'el -dot In 21a Paris, ''ell Ofoullti *p.da.du. : lee*: 

kit --fiitor tut. Ittilialithis-.411114,' aklae4lOgu14 -.Mateiz -§i 46-, 

,. .i- : lin: Ton Glilea1/2-40if ,-GriMOIni -Aieiandreseu, ink ct 

, 14i1j :W. ltil&sett 4 : 

—77trlinii, In-ed., , Vializiant fortquise a: pretta c,retorioa , 

-,5tirbei''ratpuittin tk-flindO4:, ,,duptl -- Ilir. , 

' frantOseastr.' 

.. ltiteilicS;:41119001veira, rftorkei se -tioed4:-.In tiiinba'ru-- 

. _ 

' ,nianaek-.(int:s5..' -pritate aqeza ROM 0 , oatedra . in.--tiinbit 

, - frantottasog. ,. -06t1t Xining: . tar*. . .enid: . niebninta- va. 

's eere :§1 va - Ii leolaril lnaintati Inelt: sit Itoala . a sk 

folosi de aasfli InvgAturli.". . - . . - . 

. - VaillOt WereN. 'a cite - 6 066611' de - conctalenta; 

' ‘ eu-tuult -superiOarit, In -rata' COfegildni- Sf. :Sava. Sontat 

isa'avintre In peograinul ,conluo, el -.se :Impotrivi.. 

Trebut ,ea:Autorui dj_-eksalatul.fren-rendin,- care- 

Se publia In 1838, :vititorul seriitor al artii de me-vselatie 

La Roznanie, erestatorul lui Nleolae InileescU 

al .atitor tineri inteleetuali munteni, :A.. fie se ,* 

-de la Colegiu, tueredintat lui Gheorghe Pop.. Valliant 

, 

2 Intre nItele, Urechia, o. c., II, p. 110. 

.

consacka seolii'de fete a sotiet sale; tar boierimea 

boiooth intr'atit'a internatul 'itti Pop, melt in 137,1 

dn patruieet de sOlventi rgm1Sese1g. cloar - pa.tru, ataturi 

de Zvi doispre7.epe burS ,teri, si se ivi ideia de a 

Miami aceste tstipendii prin dotil burse' In straing.-. 

tatel. Principitt1 lui 1>ole,nanu rthnInea Iiisä neclinth, 

a In rdspunsul a tti Sarai, on cle 

fete-i era big` aduif numai dac.4 Eforia flu se gindeste 

a intemeia,, Cu limbl de propunere rona5neasea, o 

coalg. „Linzba patriei set' doznnitaare Ca, 

pre qtrtsa mat intliia 1nv4t1nd-a, prizztr'insci sá se 

.1rivefe eelelalte studn t limbi, 2. 

PuiictJ Jul de vedere nu era poate acelast,.ca al 

consubilui trances la llue,m-qt1 in 1834:. ,n re.sumat, 

dupd notait ant do stuclii la .seoala din 13tieure4ti, 

cese stie? Mai mult salt xnai putin bine a _ ,se vorbi 

Kt* In hmbile Ituniineaseti, francesit,-. grea.ck si 

..latinA. Se mai pot ti , ine.1 pasabil ettleula, elllege 

si o euxiostititA. generala a istoriei, aminti-tle 

-igeografie, u nimie mat niult. Dar nu e deelt atita de 

invatat Un popor flea' vir' tute si .fgra industrie? Nu 

trebuie sa se compute anunie pentru ci un sistem de 

studil care nit s'ar li putut urnia card zi tleveni 

Om de un frumos earaeter, tle , bun sinit, de mo- 

_ravuri pure.si de stiinti, utile? in aeest CAS, studiile 

care ar fitrebuits§. '4:tontine n'ar fi.fost eele pur literare. 

Aceasta. intport.antg. clap linbilor apartinea stiintiliv 

morale, matematice j naturale. Lor era mai 

biue A li se inoredinte-ze-educatia. moralit 

Wall a tineretului mtmteap, si nu unor zAdarnice atud.ii 

euvinte" 3. 

13reeltia, I, la acest an. 

2 /bid., tot la anul 1837. 

3 Hurmuzaki XVI.

24 1stoñinvglitnIntultd.romAnesc 

Dar In. 1839 munaral profesorilor franresi exe.?fez- 

Jatthin, Mazerot, 'Theot inlocuiesc pe Languyon, con- 

. 

statat In anal precedent. Mazerot, plechid, e Into-- 

cult prin Buvelot. Penkionatul fu-restitait lui Vaillant 

care,imedlat, =Luta ca el face lectii In francesti_ 

ol. .nu trimete elevii la Sf. Sava, ceia ce educe pe 

Poienaru st declare, tot public, c6 „pensionul din Sf. 

Sava eamine oi de acum inainte tot sttpt aceleasi regull 

-supt care sia aflat pinh. acum i colarii pensioner' 

10. vor urma invatIturile in circa.% nationalV. 

La Iai , Vodl Sturdza, care îi t.rinietea, cum am 

spus, la 1-in Septembre 1834, coptii, beizadelele Grigoreoi 

Dumitru, i pe fratele sotiei sale, Vogoridl, impreunii 

cu cornetul Mihai Kogalniceanu, pe care-1 ocrotia 

In deaschi, la Luneville, unde statea fostul situ preceptor, 

buniil abate Lhornme l, dadea Inca de la' 1837 

locul de rector but Maisonnabe, care purta marele ti-- 

tlu de „profesor de legi rector aoez‘lniintelor ocolare 

din 8$i i privrisor". I se incredUnau cateclrele de- 

„Inalta literatura franceskdrept public si acel privat 

al diverselor popoare”. $i el /1 preda in limba frau- 

°esti, „Acest curs flind Int nou in Europa", spunea._ 

Epitropia dupa dorinta lul Mihai-Voda, „si o culegere 

de codice a deosebitelor natii fund tipdrita mune" In 

limba franc.,esk, paradosul Se va face In ateasta 

piing. chid profesorul ya Ii format vrednici elevi de 

a paradasi in Limba romaneascW". - 

Dar "eta ca Repey, oi mai ales Crassan, care facl4se 

o cAllitorie in Tara-Romiineasa fltrA a se convinge 

de binefacerile bivatiimintului In llmba mdi- 

1 Urechia, /. c. V. Serisorile lui Mihail KogAlniceanu, 

publieate de P. V. Hane§; Urechia, o. c., II, p. 01 gi Iorga,, 

-Voyageurs orietttaux, passim. 

2 TIrrehiN / r appat an

Lupta colii.natIonate ca intercgil de tisnationalisare 24, 

gelid pe care Voda-1 faeuse provisor al Interna.tului 

Arademiei, yin,. in 1836, ijutati si de „procurorul 

secailor publice", care inlatura autoritatca, ace de indreptatita, 

a lui Asachi, vin cu un proiect de fraucisare. 

Coniitetur, buprinzind pe Saulescu, Singurov, 

Flechtenmacher aducind Ina- 

lute litera dal% a Reaentului Organic: invdtamintul, 

tot invatamtintul trebuia sit se faed in romauestel. 

Atunkei---Dem-nul_Insucti—intervine,La 2 Novembre, 

acesto- intrebari, captioase: 

rorotineSti an mmostintele cersute in 

obiecturile ce Mvata ; a cereeta metodul lor". Caci, 

„pentru a invata cu fobs vre-o stiinta, trebuieste 

autorii si o 1imb bogat In feluri de scriptur -i 

talmaeiri intelepte". Dar, oneavind /neit aeeste bogKtii 

in liniba noastfa, nici in oxighinaluri, mid in 

buna talmacire, este vederat e,A trebuie cineva 

vremea de fait sit alerge - la limba frantuzeasca, 

ea =a ce este pretutieni faspindit4 i inzestrata 

eu eele mai multe orighinaluri, si este mai inlesnitoare 

pentru bogatia imitativd In iscusitele sale 

$i, el aduce inainte pe Locke Englesul alaturi, 

de Couilillac si de Montesquieu. Pentru filoso. 

fie In special, i se pare a „este Cu totul de trel)uinta 

a se indem.ina cu. at se va putea mud in graba din 

tart straina „un profesor avind calitatile eersite 

de a ocuparbi cu vrednicie aces seaun" 2, 

Comitetul scolar, adinc jignit §i sinatin4:1 puternic 

datoria sa de-a apara invatamintul in romineste, 

rdspunde fara zabava. Profesorii,,atit de ft,sor 

au certificat, din Rusia si din Austria. 'Examenele 

1 Urechia, 1. c. , 

2 Ibid. Si pentru ce urmeaza, acteIe tot acolo.

143riti: IteàfiêBc 

public,e a . 

u.dovetlit ce , pot,ea si cArtile . pe care . le-au 

tipthit. In cc priveste tnetoda, ea, se Nate 'stair -11i 

nnniai_en timpul, si, de altfel, si; in -aceastti-privintii, 

proba slut examentle, „la care s'au vtiut blind' progres 

'halm invatatura, luera ce War ti ptitut - ntriaa 

claca s'ar fl pazit metodul citviiiicios in partidbaire". 

In sfirsit — si aid se intintle -ueeia pavazti de 

[ nestrabatitt — a.sa zice in liegulamentul Ortanie: inviitaminhil 

in -limbo. -nationalA. - - 

Afara. de aceia Ca limba franeeSa se predd indestul In 

,. rnai butte conditii decit once did niaterie, -cad dispune,cu 

trei proft,sori—si ar fi destui doi.si un.repetitor, 

cum, la greceste, ar ajunge tin singur profeseir—,, de 

sa,se dase pe saptarnina, tied . cloak' oare in ,fiecare 

zi.. De altteI cornitetul crede eh s'ar putea aduce 

'pc linga tin peda.gog trances, dal* Si until 

german, ,,un profe.sor de insemna.'teare reputatie, mai 

inzestrat Cu stiinfele inaltei literaturi; a retorieel si 

al stilului diplomatic". Se Vox' lua masuri de fapt 

petttru ca Interns ta) lui - .GraSsan sit Sc.:destaca de 

§Qoalfl, mutindit-se fa Otelul St.-Petersburg. - 

. . . / 

Dar acest incident dada prilei pmfe,sorilor Academid' 

sit ara.te dreptul, nteritul si chemarea ac,estui 

tnvatamint .pc care-1 sprijina si exempleke - de durata 

4i ppogreg, nu nurnai din principatul vecin, dar 

Si din Statele austria.ce. 

, 

Chestia Maisonnal)e era sit alba insit o alta solutie,, 

In afar% de rivalitatea dintrc eel& doua sisteme de 

Inva't.kmint. Ideile Francesului mr: placura consulatului 

ruseSt.. Ajtuis_ e (led o adresa a Efori.e,i eit el nu 

si.-a inceptit cursul la care se indatorise, pentru a i 

se desfiinta eatedra, silindu:1 sit piece. Indata irusa o 

parte din- parinti isi retrasera copiii si urt-- raport 

_

itiiiimionilisare 

tOntelinlOrall vorbeste si de „sikliirea celei 

din lkuntru" 1 . 

. 

Oeu, o oomisittne tteitnpuSa. at- Bojinca si d-ril 

sl'Cuciureanu, cari se .adkogirk -Skulesca. 

Cinipeann, . fu adimatk pentru a diScuta nOul. re- _ 

gulament aprobind cursur waive-sitar de trei 

'care trebuiask fie Intinslucinci, pentru filosefie- (Tometafisica 

moralit), matematia. (si cu . fisica.), 

dropt (natural, titivetsal, - al .gintilor, civil, roman, 

„positiv al patriei")" - si economic politick 

(„polite", „econornia finantele), se arunc,au 

In 'gimnasiu retorica, poesia i mitologia, care par a 

- aparti.nea 

, 

MaiSonnalie, si cu atlt -mai ‘mult 

desemnul. Stamati, care fdeuse l o callaorie In 

Paris In . Prusia, Ii Incepea' profesoratui de -fi- 

'sick si matiertiatick, odatk en. 'Zefirescu tutors din 

Boemia i Schemnitzg, la chitnie si cu CoStinescu. la 

.inginerie i mecanick popniark (care se preda, linpretma 

cu. „formaluirca tinerea registrelor, 

istoria naturala, pentru'„mestesugark si manufacturi", 

la noua clask a 1V-a, _pentru. /ncepktori). 

COStineSeu va face si planul arcului de reunite 

ire Acadetnie si Internatul din casa dornetultn. 

nescu htr, pentrtt a lucra in locul profesorilor Strkini, 

se tritnet Instainktate: Diniitrie Asachi, pentru trigiaerie, 

In Germania, Gh.- Lemeny,: la Miinchen, aped 

1a. Roma, pentrit picturit;' aseza Czihak, rämlind 

ca apoi s me,arga. si la Roma. la Academia S. 

.Luca, aSeptind sit vie si Glieorghe Panaileanu 8 

Vasile Popestu -Scriban, In Ru,s,ia, pentru teologie 4 , 

Ibid., pp. 46, 48, 49. V. 0 pp. 50-4. 

2 V. §i ibid., pp. 163, 304. 

Ibid., pp. 163, 182, 224. 

4 Ibid., pp. 61-2, 114-5.

250 

istoria tavAttutntatal romfinesc . 

el fu primiti In Tunic 1839, Sin, Academia 'Teologic& 

a lui Petri' Movill, din Chiev, Mitropolitul adresincluse 

acesteia. Insg., nu in ruseste, el in limba latinit, 

si se pomenia, odatg. cu e.iluggrii nisi _din vreruea 

lui Vasile Lupu, si ,calitatea de „prea-InvKtat (ereditissirnus) 

ciampatriot al nosh-a" pc care o avea 

Intemeietorul. Academiei Petrascu MOvWL Glieorghe 

Panaiteseu merse la MUnchen, dupN. cc presinta „aeel 

de pe urm4 al s5.11 produs l.itografic". Zefirescu 

ramase In Austria. Dar lui 1 4ililio, in ciuda 

recomandatiei lui Voda In scris, i se refusa o burst 

pentru teatru, pentru ea ma i tirziu ea sä i. se a.corde 

din stipendiul, oprit, al fiilor Vornicului Epureanul, 

ca i lui, Constantin Jean si pentru music. Principiul 

sta.bilit pentru burse era acesta, alit cuminte,e.4.„s'ar 

lout acest asezeu. ntnt, elnd, pentru tiintile 

ce se pot invel(a in eoprinsul at 

trimite lineri pe la strdine 

Mel, In Aloldova nu se pronunfa ant de mull euvin- 

tul de national, de si scolarii nu mat voiau s asculte 

eursul de ruseste al lui Peltechi, care preda, de altf el, 

geograkia. tl aritmetica. 

Dar pretutindeni tendinta spre Invittrunintul strumn 

se pAstra. Mel, In Moldova, uncle Galilee, prietenul 114 AL 

sae.hi, Incerch. in 1346 la Iasi un „Institut de educatie 

elp.sic4.", i HIrläuI avea, cu dascAlui Grigore (!), o 

scoall de francesit i germana, pe linga dot.ta' ronianesti, 

Stefanest.ii, cu un Misicovici,'una —pentru Evrei--termano-romlnet„ 

Foltieenli o scoall franco-germanA 

i una germano-rorntuh, Rominul una franeo- 

Ibid. pp. 62, 65. Cf. i ibid., pp. 114-5, 162. 

2 Ibid., p. 82.

Lupta cohl nati.onale au ilticergaii de clesnatIonatisare 251 

manai, alta .franco-greco-rusg,B ácthil e0,4a fralleeSki 

a int Constantin DupontiI Ioan.Iiristea, ima francolatino-germank 

una franco-germant a Jul M-me Meyer 

. (0 dung. grecesti), Foopnii un preceptor, „Fide 

Erattpzul"," Galatii o q9 ra ecs 1 tuia greaea), 

Blrladul, sooala di fete franco-romina a d-nei 

Anne l3ourguillon, jar un dascitl Serafiro Arnie:inn 

preda la Iasi, In romiine.ste, ‘greeeste, a.rnieneste, 

dar l In frantuzeste. Sotia lui Costineseu,- 

d-ná Ana, F'rancg, deschiclea un rum pensionl, Mai 

tlirziu mai gasim la lasi pcnsioanele Fotino, Jordan, 

Morange, Eiwa.s, Frey, „Freof", ElOonora Asan, 

Smolenschi, Amelia Vgehel, -Brisedoux, Jambonniud, 

FotinO, Smaranda Bacinschi. i Isa.c,escu 2. 

- La 1846 pensioanele din Iasi slut a d-nei Sacchetti 

casele dumisale Meri-Acre", d-nei Raimond 

(Remo) la Casandra Ca.ntacuzino, al „Mid- amei PTPe, 

Frailtirrin—tEsete sale - din ulita Hagioaei", ale lui 

),Froil" de la Elenca lingalnicenitá si al 'lin Cuenim. 

Cele din Birlad, peling6. al lui „Caiul" Francesn.1, al lui 

Joan Feodorovici Hosov-Sasei (si de ruseste i leseste) 

e unui Grec, t pentru cOpill de negustori..,Homanul 

nu mat are decit scoli romanesti. In Botosani Gheorghe 

Olivari i Frederic Gros cu sotia au profesori 

de francesii, do germana, de ungureste (0 Simon 

von AcsInte on „Iulius Trmasa, de natie Ungur"), 

de clavir, guvernanie i invataloare de luau, prolesort 

de dant. La Piatra i Tirgul-Neamt slut dasctili 

romini -si greet. La Folticeni &ma Pensioane rum& 

nesti. La l3acii -o tot asa, plus o scoala. „de cinturi 

Urechia, 1. c., pp. 122-5. V. i in adaus listele date de 

revista loan Necalce. 

2 Urechla, 1. c., p. 292 Cl. pp. 158-9, 170-1, 201; 204, 

223-4, 231, 247-8, 292.

:162 tothi tiontdithiidiefoth-1.6*. 

biselieesti pe nieitelugul muziehiei", dar fa Ocrnt l. 

rirtilet „loan- Fid61 Frattluzlil" 

Nibinoti ,;Ghetwgiie :liiihinat de 

-la legei evreitisca, invAtator de carte toin'in.”.. La ' 

11110 lin - G., -Teollinit, noblece piecat 7Serv", 

Interneiase 6 ai de fratteesti, 1atin 1 gerinana, 

care prospera, dar ihsilt1e urnu omonini bpier, 

care-1 „afrontarisise" „ata.carisise", ji faceau sa a- 

riunte A Inehide. penSiontd 

- La l3uctiret1, -daca, se suprimii subventia pentru. 

pensionatele d-nelor.de .Combles se acorda 

uita nob. scoli a sotiet profeborului Ituvelot 2 Pensio- 

,nul Giaueliont prime0e §ie1 o Subventie. Gorjfil a-. 

yea. o scoala genitalia; la Tirgoviste, la . Ploiesti, la 

11.1mnien1 Sara functioneaza pen4ioane franeese. La 

1845-6 erau scoli greco-germane la Tirgul-Jilultd, ger- 

Inane la Cralova, Caracal, 'la PloieSti, la Razau, trei 

la Buctirelt.i, - francese la PiteU — .wide qi dtnia pensionate 

de fete, fail a se 'arga limba - de predare--, 

la ftlinnicui-Sarat, la Slatina. ltulte scoli grecesti trait 

,alaturi (12 in '1Ellieure§li, cu 29 boieresti 1 67 de 

sta. private roinane$ti). - La Braila, una grec6-franeotalo-bulgara 

—si diaul pensionate de haleti fara 

limba de predare 

La Ia54 se punea la caie intemeiarea un. 

" w)li de 

agronomic 0 a scolii Inecanice "(„institut de arte 

me§tesuguri pentru formarea indtistriei nationale", 

spline actul de .fundatiune, pontrit care se eliem4. iviihaini 

de Hododn, un Ceh), In Inuar 1841 ea Incepea, pe 

palm ani, cu seetii de lacatKerie fin., fierarie de 

1 Revista. loan Necutce, VI, pp. 221-9, 

2 Urechiii, 0. c., II, pp. 158-9. 

3 ibid., p. 224. 

I /bid., pp. 300, 302.

Lupta §Colii nap.uale . ,Cu.juccrailiftAlu !tipsuationitlisare 

Atbrie4, &:41-404,4*, . 0414ghVr".' 

r* :41 41344* ,,naintp" Ea c'',11-,PTIP ,44 0:44- _ 

4pFVF$VP ;MAktari 100444 la.; eg...1rn151, .0isivrze.12P 

tea* *I itaisprezece,, iinterni irceste dou dm urm ca 

tegru Otre 4.01vre2eoe §i citiOswvxce '4n aJfe1c 

PI* fac..1111 au. pa* sa 

,De , la an ttpp , v.zttala-,,trebnia sa se 

tre#e: sinsera Czak so mgripc ixt calatorla a7 

pusean0, saladuc4 wydejte de .41*Anti 

)?-g.t lu 18.40 se ;.batara ea, wire .‘'ouviu 

naite .se vof t1d14. doi ani liminte çFisice , eu tra7. 

149fr *APO 1.1# greot3asoa oua i in fraPP-sg, 'Prjr. *d 

.nligd,utsef .§11 lume din aig444. - 1111n!asP , :Prqfe 

-SOO...in. Iocu1 liii S. *It* carp pioid 

so . ', de 'care se depaileaz4 eleviii .. d4x, 4aliati#1, 

Crest:ell,- care' dadea : loetli de. aceatk hmb , .utila 

*081. aCea rontä 

nat .& , ObeMfldii s c. Ititimikts 

-ekedia frnctsä penitu' Anastade 

liii, cafe adaM'10 termiii.4se shuth,1 , la -tatedi'a de 

di**, i 4ti*.0 politice", daf , p4i1114itrd 0068.g. materie,-mer6 

'pe ,santa hli la. Paris ..ientru Medi :eine; 

in dithte insa.; Ca la Botogain; at 'Olean !neeptori1or 

:pkaTesoir de . Fruiting. 0" franCe4 

Pori-Ate -a eicyntia :invatamint:ttlni fomanese . plakea, 

fistfet, incetase se 1nIüiiui Solmpan sä 

prefaia -Seralinariul . tnti'ci mica Faeulth te de Teologie, 

1 ibid., pp. -113, 126, 164 yi urm.,'182,' 198-9," 244-7: _ 

2 ibid., p. lap iurm. 

/bid. . . 

I Ibid. Luzzatto peutra gimnastioa (1841), WW., P. 196 .. 

6 V. ibid., pp. 163-4, 225, 247. ' 

6 V. ibid., p. 199 1 Gorovei; o. c. 

-

. 

. 

. . 

254- Istorli 

, 

- 

cu Yelini pentru clumie--pentird. experiente 

venind 'seminariStii la Aea.demie--, cu Bucovinenn 

PrOcopoVici pentru exegesä. si evreiestij, Mandlerigt* . 

iabnä in 

Pentrif tIoi i Nasiotici pentrit 

'rind extrentul latiniSt se va inStala..dupit pleoria Mitropolituliu 

Venlamin in ageastA _scoaJA..de ' ortoi. 

doxie Din BucureSti se adtee tinArui Ion -,Gbica 

pentru ca iinpreunA cu inginerut trances Henimaire' 

de Hell st -cu Gostinescu sA reorganisexe, ,pe patri 

au, .cursul de iniginerie,A1 se hOtAil 

nerii de acolo avor :Efà.gradtil 'de ofitert, - hind . Ioati. 

iniediat In slujbA .de:catre Stat In 1or1e infra' 

serg doi dintre boieili reforMisti:- .LuPu Bale i GA" 

gore, pe atti*1 GrigeritA, Ghica, tittdi Doinn: refer- - 

mat&aI Moldovei: 

tikna atunel , *aria .liomlnilor 

. . Prufesor. , 

-strandtate; ,unde tiparise o Istoric wobiSninth 

la o 'atoraonoa vrIstà, oetipat Cu intemeieri ;de 

reviste ca Pada Illerarei si Ai hiva rOpjarte41SC(1, macar 

uuul-cele . &IA . . principz . 

. t.e . rdnAnesti _care 

sç prodama unitatea istoriel i culturala a 

luptdtor : contra veq-bil .,airectii a lui Asachi, 

care-i p4rea strimtA. ca oriz9111, ql lipsitA de entusiasrn,. 

:ainestecat,. ca i amicul sau mai - in yristA, 

Negrutzi, In rosturile 

-Xogalniceanu 

fa ingduit a face acel Curs de care se ferisera pa.uX 

acuma coinitetul seeder i epitropia. Si. el 11 porni, 

nu ca Florian Aaron in Muntenia, In striCtele marem 

ale principatului,d,cu avintul unui spirit superior, 

in acelea, depline, ale poporului intreg; CUTIOS- 

Mor al conceptiilor spirituale ale inarelui istoric 

german Ranke, el &Idea tOt avintul muei extraordi- 

1 y qi ibid., pp. 167-8, 198, 217-20; 226. 

2 Ibid., pp. 217-9. V. §i ibid., p. 203. 

.

Luptalc051 aationale Cu incereiri de desuationalisare 255 

flare eloeuente pentru a -einta ea un poet, in. Ifni 

perioade Andrathete, valoarea, i penult' . 

penf.ru, oinfljre, a una114411 care a'unAt iubir9a PPn . trii; carte cii mit 

1214 aSpre, virti4i rlizboiniee. Era 

13.reti, 'mutt, dac41 'nu 'pentru piderea de 'a ..sprijini 

- 

a Societatii moldoyenesti de' la 1843, macar -pentru. to 

lerautu,. putintel cam .surprinsit, a denstilatulin- ru- 

. 

gast, atot puternic. In 1844 profesorul era exilat la RIse4 

supt „cea mai, aproape priveghere 'ea sa nu poata a- 

vea cu nimeni ,. supt mice inehipuirei Matti de Mtn- 

. nire Sall in SCriS, nici nig.ear a pOlda lest It de Tulin 

'aiara din cograda Ltimea 

va naultliruci - cu Istoria Afoldelvei a tut Alb:isle( (1844) 

Ion.GfhiCa rtinia.te inspector al Aeademiei i Ipen.truLd 

abstracte lie -care le .pre■,tia nu exan. in Mare 

Sa. mite"adineurile sufktesti ale unei., societali Cu mesteSug 

'amartito...E1 - incerei SA- opre,asel, aeum, 'vee,hi 

abuStiri - ea. intrarea tgrilit a profesorilor in 

Pedepseli :corporate' date -dtipa Capricii'A. Se .facii. -43 

mat buna (rind -ail*. a 'PreclArii tiin4i1or. Supt regimul 

tut, francesa, dar-st gerniana,;.fura otdigatorii 

mimai tuseasea faeultati -va: Der ee era mai 'de-, to 

los In influenta lift era uu..soirit de Un 1iberalimn ge 

nerc 1 acea .nesfir0d iubfre pentrii §iiinta tare 

micA framoas,a euvintare de incepitt. 

Ion . Ghica parasi inca din .1844 inspeetoi=atul.-- .„ la- 

sat ea prOvisorat Jul GUsti =: el , era Invinuit si cAji 

ride' de tuvatamintul rusese 2. 

' 0 directie stritina, sa maear a,unul strNin, se sim : 

'Ilse 

in Moldova inel..diu 1843: aceia a sinvalatutui,con- 

I /bid., p. 239. - 

2 Ibid., g. 288. — Pentru veteringrie se dadurg patru as 

eultatori veterinarilor adruisi de guvern. V. si ibid., pp 

201, 206, 227. — Pentru a.grioultursa, p. 271.

100a.inv04amtat ' tilul'OaAaese: 

Nefflebfigeri -itutqn41. 11.)1.4ja- din )320 .. 

-1;400 .44.414 44 !iWistkic4.;4.(1?"'ill:ciP0t4141',;4: ,iuM410-11441-' 

secolulut a1 XIX Iça 1 pres434, CFO*, 

Vr1)0/41:1Litui; Asacbi, r4Mas referend,lr, : flub 

poi trux&s de jipikppiki .comitetplui academic pea :, 

rpglirt,opt, 

- 4Y-0.4 c 1ocr.4. Pe acba44, 

dim,; J.44.41inat!4 ,sfelfnic (10inzisc 

qi el u slat:10'04i W0'; 

Pr4§4Cligt4 1e PrlfroPiel, Ni401a4. CaPtacli441 ,9/' 

eran...pentra ac4E.Pitit Prof ,Agekei. 

1:!/-4013441:ppria.. la 400 guivasi1e, c lunba 

(i.e (prop:1443one rerick0e4o4.,p crcp!li 

voia can IL 4p, :cAsifiuAzi de_ a gnitolopfi,.4)or 

nP7 

flpLetiquari"..- .vor. .0,-a1P.,1 44184 4-..4 131.11r1` 

110P11114 CF.A14.tii 2,7.4,1t.P ' §i bf't , ariPAP.PWO, ..PF-WIL 

_ ,;1)144400t1Rtal.4 1 , ,S*4041r.i 14 49.44000i 

(tar ara a de,v/Elit 06, ,#,pr4 ainlespi. 

148/iitl*e " :111.104ttle fie 4eltn1re, )3PslOrt 0§tq 

-Pairadosti In. ioatt 411* '1.1 a,:-.0-141Cies !'.: . ,,s1;FC 

icapps ,pp€1,s,g4Itir ,ssc, ypr prrrn doi 

strapi, can :yor .gl-PAppaii pie elevi fltrp. .Invt4ares. 

lytatbemelor -de ,toate 4.1,ele.ce vor 11 prirrkit Sp limbo.. 

"francea0,0 cea-..fermin.y. ) . - Latina, tolosilearo 11„IP:11* 

pentru drept Anedicinii_san te(Alogie; Sc Va tnvt 1:10047 

de lá dolsprezeee aid 111, aua , 

-Aeaebi; care publicA. "la 1845 EX,R9.sifica IiuaàIninLanlor 

in Mqiciouci, - ‘ 30, aDara. opera, 

no va face la Miinteni, Poeriaru./ - El .opuse 

la reformele Inthipulte existerita - textului precis al 

Regulamentelor. El aminti patriei bste, 

tarit a Ii fundamental a In ooliIe publice prin_ ar- 

. 

_ 

1 Ibid., pp. 240, 250 .§i urra. 

2 Ibid. Programul pc 1843, ibid., p. 263'§i

Lupta scolii-hationale tit incerehil de desnationahsare 257 

_ 

ticol al Orgatticescului Ytegletnent", ceia ce nu impiedeea 

invh.tarea limbii france-se, „ca una cc cute cerutA 

folositoare". Latina trebuie invatat4 --- de fapt 

de la acea vrista clase, ea trebuind sä fie 

la indernina acelora can mai thrziu nurnai, se pot 

gindi la specialisarel. 

Astfel, se colabora. la alcatuirea planului, cu trei 

clase norm ale, dar acurn 

, 

pentru fete, avind a- 

proape acelasi program; pentru baietii can nu merg 

la gimn.asiu se adauge o clash. reald, cu caligrafie, 

desemn, -arittnetich., regule epistolare, geografie 

a principatului rnuntecin (Asac,hi . cerea in loc „pra.e: 

„Isioria patriei pe 

tica din chimie 1 comert") si chiar 

scurf" alth importanta inovatie ; gimnastul are 

dotta clase gramaticale, In care se pre& i g_eografia 

ambelor principate, apoi a l'urclei, Rusiei, Arts- 

triei i Prastei, celela.lte State Bind In a doua clasa, 

dar nu i istoria tor; apoi (loud clase de Urnantoore, in 

care geografia cielorialte contineute, continual-ea Istonal 

univerSale, (.Ie la enteiate, latina; greaca. (Iraduceri 

In roindriefte), ceva ,§tiince. &lc:110411e sau 

1nualciturile Matte cuprind:- Fa.cultatea filosofica de 

dot' ant, atuesteciridu-se'Istaria (nu si a Rominilor), 

cti logica, metafisiea, estetica; mor:ala; isforia filosofiei 

; Si cu algebra si geometria, cii Istoria naturala'. 

apoi dreptul; i In flue raaterii extraordinare 

gatoare), „politehniee", „curstil economic" (si Coreslustier, 

veteritiar; agricol), „InStitutul telinic", „cursurile 

filosofice" Cu limbi modern.e (francesa, germana, 

grecea.scl, -ruseasea) i „Mh.estriile libere" (desemn si 

picturk) Sint de o part, la cat 2. 

Pen.tru istorie se admitea sisternul gimnasial din 

1 Ibid., p 280 §i tIrm. 

2 /bid., pp. 253-7. 

17

258 Istoria InyAtArnintoltii romAnese 

Frusia. Tot F'rusia pun.ea elina pe aoeiasi lreaptk 

- 

cu latina. Dar studiile prusiene ale lui Kogalniceanit 

11 indreptktiserk a face in c.lasul II, de „filosofie", 

,cursul pragmatic de istorie nationalk", pe care insusi 

se oferise a-1 da fark platl 

Astfel, prineipiul na(ional ar Ii biruit din nou in 

invdreimint. Epitropia spunea limpede, la 29 Dec,embre 

1843: „Toole siiintile se invatkmn limba romink, 

pentru care s'a si pus inskrcinare asupra profesorilor 

respectivi a deosebitelor clasuri de a alcatui 

si a traduce din cei mai buni autori In limba romaneasek 

materiile oe alcatuiesc obiectul paradosirli 

lor" 1. Asachi invinsese Inca °data. 

Se proceda, Cu colaborarea lui Negruzzi, de Chupeanu 

i Albinet, si la redactarea de gramatici, nu 

numai pentru gimnasii, dar i pentru coIile care, 

actun, se numesc primare, cercetindu-se manu.scrisele 

lui Stihi, lui loan Ionescu i manu.alul muntean al 

lui I. Fop; pentru co1i1e secundare se va ammta 

un concurs 2. 

TOtU§i §COlile se vdr da supt conducerea lui V. Bel- 

, diman si a lui C. Negruzzi, care in.vinuise pe Asachi 

Dar Inca de la 1843 putea sk apara la Iasi, dupa 

manuse.riptul cklugarului maramurasean Vida, pro- 

., 

fe,sorul lui V. Alecsandri i , °data, autoru.1 unei 

ingrijite gramatici francese, intaiul tom din Cronica 

lui Sincai o proclamatie de la.tinitate, — dupg, ce 

Kogalniceanu nu reusise in planul lui de a tipkri 

In sase volume Operele lui Dimitrie Cantemir. E 

chiar anul eind Ga.vra Incerca sk aminteasca pe 

_ . 

1 ibid., pp 256-7.— La p. 260 lista de procesoare. 

2 Ibid.

4ie 

Luota colii nationale Cu incercad de desnationalisare 250 

pe Clain printr'o opera de o straute concep- 

Dar lupta contra curentului national in invatamint 

era sä He reluata de Adunare Inca mai hotarit 

In 1845. Se ceru parerea a sase profesori can erau 

opositie cu colegii lor. Supt influenta aceluia 

-care intrupa ,,vechiul" invatamint, Asachi, raspunsul 

din 6 Mart arata cä principiile actuale ale 

lui Costachi Negruzzi mnsui , i el pornit la razboiu, 

-sint dupa cele „adoptate cultivite, cu oare- 

-care rnodificatie ceruta de imprejurarile starii noastre", 

ca s'a urmat o activita.te care n'a putut sä fie 

iara „oarecare stingheriri"; examenele, lucrarile literare 

ale elevilor arata in de ajrms folostd. „Ce 

sé atinge de cresterea morala" --- de care se tot 

vorbia din ceia parte --, „Epitropia Cu mingiiere 

poate incredinta ca, dintre 15.613 scolari cc in a- 

-cest period an invatat in scoalele publice, nu cunoaste 

pe unul carele sa fie tras asupra sa o 

defaimare publica sa.0 usinda legilor". Singura lipsa 

Nine de,acolo cà se numesc functionari fara ,diplorne 

astfel frecventa coli1or e scazutal. 

La 14, Epitropia e chemata la comisiune, liiipreiin 

i Cu Comitetul academic pentru a da sarni 

ce schimbat parerile asupra reformei. Ra'spunsul 

fu o adresa catre Adtmarea insasi; in care se 

releveaza cit de tarziu s'a alcatuit com.isiun.ea, care, 

de Si invitata, n'a binevoit a cerceta 

„Expun.erea" lui Asachi fu supusa cercetarii depu- 

tatilor: ea invinuia fatis pe hoieri, cele „citeva per- 

wane inriuritoare", can se speriau de navala „saraci- 

1 Ibid., pp. 280-2.

290 - istoria mnväAintntului romanesc 

lor" i aparaii cu inviersunare in „dregatoriile adii- 

cgtoare de cistig" ,o clironomie privilegiata a fami- 

liilor marl" a . Din partea boiereasca', n „Proiectul _ 

pentru reorganisarea invatabirilor" se . obiecta, in a- 

devAr cà dregatoriileshit pentru „oamenii cu stare"; 

_ , 

avind „a Se deda la indeletnicirile negotului, 

a mestesugtirikw si a lucrarii iar a li 

, 

ame,steca` pregatirea fi tot asa precum de a Su- 

- pune la una i aceiasi hrana.' viet.gi de soiuri deosebite' 

2 . 

Sc raspun.se, c -u scusa c mandatul dat de cdtre- 

. 

Athinare a fast cunosc -ut vre-o noua hull mai tkrzitt,, 

cä nimeni nu se gindeste a pune alt4 basa invAtamintului 

deeil Umbra r.ontaileasca. Dar in -conThicerea. 

supraveghiarea soolilor nu bonineste atentia ceru.a. 

Si, afarg. de aceasta, nu sint sooli incep5toare;\ ma- 

/male tiparite, cArt.i in bib1iote4.profeSori aSigurati,„ 

o catedra de pedagogie . 

Adunarea mentinu comisia i ceru s i se adauges 

fiul cel mai mare al 1)omnuitti, Grigare Sturdza, fos- - 

tul ooleg a lui Kogalniceanu, ceia re fireste se aprobA 

de Voda, care-si fac -u.ocirasla, In locul lui Lupu - 

Bals, „sinepitrop al invatAturilor ptiblice" 4. In ace- 

timp, Epitropia fu prefacut4, ii -urriarind de acum 

pe C.. M avroco rd a t , dar pe 1\1- . - S u pe ascar- L, 

RoSetti: acestia se declarara., .imediat, pregatiti pentru 

a cliscuta cu oomisiunea 5. Absentele membrilor, de 

parte 

, 

si de alta, fact' s5. nu poa.tg. a.v.ea roc o Intro.-- 

, 

- 1 Ibid., pp. '281-1 - 

2 ibid., pp.- 281-9. 

, 3 - Ibid., p. 283. 

4 Ibid., pp. 283-4: 

5 Ibid., pp. 284-5. - _ -

Lupta coIii nationa1e cu tucercari de desuationallsare 201 

mire Inainte de sfirsitul lui Qctembre, dar si atunci_ 

fitra. partietiparea, doritit, a beizadeleil. 

Diva citeva discutii notta E,pitropie-si presinta pro- 

-iectul, care Jill e decit eel dill 1843, en indrepta.- 

turi i adausuri. Se redmoaste un progres mai slab 

--declt al Greener, earl, se folosesc de o limba pc dep1M 

forniatK, se recunoaste c oamenli sAraci Watt 

rd.gazul celor cu avere pentru cresterea 

pentru aoestia ar ajtinge S. coli reale ell directie agri- 

comerciant i industriald., scoIile superioare avind 

a se organisa pe urrrti dud Raffia - se va mai 

fi desvoltat. $coli primare shit cu desavirsire neces are 

prin satele mai marl. Maud lui Asachi de a se aduce 

profesori strainti e socotit insa ea primejdios pentra 

caracterul national al Inva.tarnintulie, Cum se 

-vede, lot mai mull 'parietal de oedere social lua 

celui national de la. care se plecase i pe care represintantil 

privilegiatilor declarau cc ooiesc 

men tie. 

Adtmarea asistd la exarnenele din 1845 3 Dar ac- 

tinnea el se opri aid. Numai in Februar- 1847 Dom- 

. 

nul o arunca din ou asu.pra coiilor nationale, 

pstrindu-Ii-se de fapt numai douii clase exclusiv de 

roma.ne,ste, asa lneit, aläturi, Malgouverne, alms pen- 

-tru aceasta, va putea sa ereeze invdtkinintul superior 

franees 4. - 

Astfel Mihai Sturza isi ajunse soopul, cu ajutoral 

Ibid., p. 285. ' 

2 Ibid., pp 286-7. Negruzzi §i fticu inspec(ii pc la eoide 

thn Iai , pent.ru a stringe. material de a- 

cusare; ibid, p. 287. Melt o critica aspra qi colii 

de meserii, celei cu vase ateliere . : niciun me$ier Intors In 

.nra$ul Mu,. ibid., pp. 329-30. 

3 Ibid., p. 293-. 

p. 319.

262 Istoria InvAtAmintukii romAnesc 

Adunarii de privilegiati. AratInd deputatilor gata sä-I 

aprobe ca „sistemul de astazi nu au raspuns la tire- 

- buintile Moldovei", fijnd „izvodit, cules mai mult sau 

mai putin din asezAmintele altor ca el nu ,sepotrive§te 

cu starea de fata A sotietatii", Cu „trebuin.-- 

tile sotiale ale terii" Cu „obiceiurile §i n.evoile noastre", 

fixlnd principiul ca, „spre a ajunge cineva_ 

la slujbe ma i inalte, trebuie sä nu fie lipsie de oareca,re 

in.starire", restul avind a merge „la plugArie, la 

me§te§ug sau la n,egot", acusind limba, careia i se 

vor da ca thrmä cartile biserice§ti „fiindca In 

limba romInd alt5 literaturA pana acum nu este mai 

statornicita." (§i, ,intre deputati, era C. Negruzzi) „§i_ 

de ob§te tin.uta dealt cea bisericeasca"—, oprind neo-- 

logismele in limba care nu e In stare a da invatatura 

mai inalta, el li presintk proiectul elaborat de cond.- 

siunea lor §i de Epitropie, cerind numai vela de a 

se experimenta noul sistem. - 

Cu aprobarea Adunari.i, un decret domrtesc 

hotaraste la 18 April 18,47, In el se cuprinde la 

Invatamintul secundar — celelalte pAstrIndu-se cum 

slut pentru ufnctionari, magistrati, ofiteri, tret 

„scoli de gradul al doilea", Cu limba romaneasca 

de propunere, dar cu libertate de a 'intrebuinta la 

materiile superioare §i altele, la Ia§i, Botopni 

si Galati. Programul meritA aceasta apreciere a_ 

lui P. Rascanu, istoricul luminat al InvatAmintului 

secundar: „Cum era cu putinta ca un copil de un.sprezece 

ant sa. faca, In clasa'II, algebra panä la ecvatiile 

de gradul al doilea, geometria, planiraetria 

stereometria, cunostinti generale din fisic..1 §i cronologia 

veche §i noul, In clasa a treia trigonometria, 

regule, Cu aplic.atia logaritmilor, pentru ridicarea 

planurilor, chimia cu aplicatii la agricultura i ecopo-

Lupta co1il nationale Cu iticercAri de desnationalisare 263 

mia domestica §i celelalte §t.iinte puse in anal al 

patrulea 1 

Dar, cum se zvoni de tulburari, In 1848, profesorii 

romlni erau 'inlaturati In bloc. Iar, la Seminariu, Mitropolitul 

pastra numai inyaraturi elementare de citeva 

luni, Filaret Scriban, profesor de teologie, fiind 

demis, °data cc nu se mai facea cursul pentru care 

fusese munit 2 . 

Cad i reforma Seminariului de 1nsusi Mihai-Voda 

de invgatul sgu var Alexandru Sturdza, scriitor frau- 

ces din Rusia ortodoxa, care s'a facut cunoscul In 

eercuri mai largi prin brosuri de o mare originalitate 

de spirit, fusese iarasi In sens progresist. Ruda lui 

Vodsa venise pentru eitva tirnp la Iasi §i recomandase 

' aceasta prefacere, „mai potrivita cu infortnarea 

cilor i Intemeiata pe principii neamestecate Cu ratXeirile 

lumesti". Ii propunea ca si mai departe, printr'un 

represintant, Indeplineasca sarcina de su- 

praveghere: alegerea pare sä fi cazut asupra lui Alexandru 

Bats'. Scriban Tamase in fnunte co1ii , ca 

,Maioreanul”, cum Ii zice noul program, si ceilalti 

profesori toti, dar se pare ca planul de invacamint 

suferise Intregiri importante. Era astfel o copie, palida, 

a gloriosului asezamint din Chiev, pentru f abricarea 

de parohi Cu stiinta de carte, Intemeinclu.-se, 

de noul Mitropolit Meletie, simple scolt catechetice 

prin capitalele de juder. La mlnastirea Neamtului 

1 urechisa, 1. c., p. 361 qi unn.; Erbiceanu, 1st. 'Sem. 

Socola. 

2 Urechia, 1. c., p. 241. 

, 3 /bid., p. 242, nota 1. Cf. si pp. 289-90. 

4 0. C., pp. XXXV-VI.

264 Mods.. InvatatnIntiilul romaties,c 

se crease, nu o scoala preoteasca, ai numai una biseric.easca', 

prin Neofit Scriban, adus de la manastirea 

Mogosesti, uncle fusese egumen 1. In curind se 

introduse In toate - scolile Invatamintul religiei, cu 

„talmacirea Evangheliei si a Apostolului" 2 

Incercarea Mitropolitulu.i, lacom de banii gramezii 

de preoti n.epregatiti, de a scoate pe Filaret, in 1847, 

nu izbutisera: nici Bojinca, nidi , Gimpeanu, 

nu voisera sa-1 inlocuiasca 3. 

Atita vreme c'it Alexandru Ghica fu Donm muntean, 

atmosfera patriarhala romaneasca. se pastreaza. 

, Voda. iea parte la impa'rtirea premiilor in 1839 si Curierul 

lui Eliad scrie: „Erninentii -s'au incunanat de 

Insusi Maria Sa. Èra o privefiste foarte atingatoare 

a vedea 

, 

cineva pc prin.tul tarei, dupe - Scatmul 

inclinunind tinerimea cea silitoare, si Maria Sa, care 

niciodata nu da mina la nimeni sä i-o sfirute, socatinda-se 

in prilejul acesta adevarat parinte al a- 

cestor oopii ce pregätesco viitorime mai fericita, Ii 

da mina spre sarutare cu cea mai tinara si parinteasca 

dragoste”. El ceroeta, i coala de invatatori, 

exarninind caietele i dind sfaturi, cautind sa inlature 

infrioosatorul zvon ea „invatatm-a aceasta e o pregatire 

a lua oopiii la 6aste" Profesorii erau poftiti cu 

du.pa cc se visitase „Pensionatul% Museul 

Biblioteca, la masa clomneasca 5. 

Dar semne ciuclate se aratan. Un nurriar de elevi de 

1 Ibid., p. 244. ' 

2 ibid., pp. 257, 292. 

3 Ibid., pp. 321-2. , 

4 /bid., p. 103. _ 

5 Ibid., p. 104. -

Lupta scoffi natIonale cu IncercAri de, desnationalisare 265 

Ia Sf. Sava cerura cursul de ruseste, .intrerupt dupa 

plecarea profesorului Girand („Girot"), in Italia 1, 

Inca de la 1840, Adunarea Obsteasca, carea wa alt 

plan de invatamint, „mai desvoltat" si mai bine 0- 

rindult 2". Domnul se cleclara si el pentru „indreptarea 

salt oomplectuirea sistemului cle,aeum al invatatmilor 

3 . 0 bomisiune .se forma, adaugind pe 

linga meritosii efori pe Stefan Balaceanu, Manolachi 

Baleanu, Alecu Ghica, Gostachi Sutu, C. Faca si 

Arsachi, eel care n'a volt niclodata sa devie 

&tate= r011111.4 Aceasta aduce in Julie demisia lui - 

Barba Stirbei din Eforie. In lipsa Jul se inoira staruintile 

din partea Departamentului 

. 

biserieesc pentru 

presintarea catre Adunare a planului dent de reforme. 

Eliad care fu introdus atund, in calitate 

de cOlaborator, parea sii aib misitmea de-a apara 

invatamintul national arnenintat. 

Staruintile _pentru reform a se inoiesc la asezarea 

In Domnie a lui WM, Bibescu, mai putin legat decit 

fratele sau Stirbei 'de acea opera a Regulamentului 

Organic in care intra i capitolitl invatarnintului _ 

national'. Un altul din boierii „conservatmi", strain 

de opera Jul Poenaru, Constantin Cantaeuzino, intra 

Eforie in locul lui Mihail Ghica, fratele Domnului 

cazut. Catedra de „slavona" se introduse linga 

eele de italiana 1 germana _Inca din vremea lui 

mid., 'pp. 149-50. 

2 ibid., p. 147. 

Ibid. 

Ibid., p. 148. - 

V. si publicatia lui G. Blbescu, Regne de Bibesco, passim.

266 ' - lstoria InvatImIntului rorngnesc 

Crhical. Totusi francisatorii admiteau la 1845 pe Carl 

Schweder pentru limbo. germana 2 

Dar, vorbind la-premii In 1845, Bihescu se deciara , 

fara „ilusii asupra trebuintelor invataturilor publice": 

cerea „o mai de aproape bagare de sama asupra pAr-: 

tii morale a eclucatiei", astepta „barbati cu minte 

intinsA" doar pentru viitor i anunta noua si desA.virsita 

educatie" 3. El critica acele „cuvidte sau opinii 

care, anuacate in duhuri fraged, nu pot da de- 

cit resultaturi vatamatoare" i sfatuia -sa nu se ieie 

In desert numele de patrie pe care nu oricine si „la 

once vrista" 11 poate in4elege 4. 

Planul de rearganisare, asupra caruia nu se vorbise 

de loc, pAna atunci, era gata fa.cut de Eforie 

In Februar 1847 5. Domnul 11 presinta Adunarii, Intarindu-1 

imediat; la 21 ale lunii el era si promulgat, 

hind primit de deputati fara a-i aduce nici cea 

mai mica prefacere, de si „desbatut Cu oea mai mare 

luare aminte". 

Noua lege cuprindea trei grade de in.vatatml: 

scoli comunale de sate, scoli norm ale, cu ceva gramaticA, 

aritmetica, geografie i elemente ale istoriei, 

„Invataturi academice" (lard gimnasiu deci, ca in 

Moldova). Acestea din urma cuprind „douitsprezece 

clase". Limba nationala se „deprinde" acolo, dar nu 

serveste i pentru a stwlia filosofia, stiintik fisicomatematice, 

retorica, Istoria universal (fara cea national, 

pentru care se poate alege Intre cele dotal 

1 In general, ibid., p. 311 si urrn. 

2 Ibid., p. 294. 

3 Ibid., p. 299. 

Ibid. 

5 Ibid., pp. 313-5.

Lupta §colli nationale Cu IncercArl de desnationallsare 267 

limbi straine). i la Craiova slut deocamdata patru 

dase. Se pastreaza eel doi ani de drept si se Incepe 

un , InvatlimInt militar. 0 „scoala de fete Ii va incepe 

activitatea (12 bursiere; la Academie 22 de 

intern°. 

Regulamentul fixeaza scoli, de la 1-iu Octombre la 

Sf. Gheorghe, in satele cu de la 50 de familii sau 

pentru gimp° de doul-trei sate, InvatIndu-se i eIntari 

economia rurala, *i la „elementarele" din orase 

normalele) se preda economia rurala, apoi cea 

ca.snica, desenm, In fine, pentru prinaele mestesuguri. 

La Acaderrde, cursul de rornaneste dispare; afarii de 

graznatica limbii l . 

Alaturi, Colegiul trances trebuia sä lnceapa a lune- 

avIndcaprofesor pe Monty, Inca de la Inceputul 

lui 1848 (dasele 8, 7, 6), cu manuale francese aduse 

din Paris, prin Piccolo. De acolo se angajara 

profesori, Perrot, de la Louis-le-Grand, viitorul mare 

archeolog,, Varaigue i Hurard, pritnul supleant, ce 

lalt simplu repetitor la e,olegiul RoiJin 2 Deschi- 

derea fu zabovita Ins a pana In Main: . Perrot refusa sä 

vie 3 . 

Iar, In ce priveste opinia publica fata de aceaSta 

inovatio nesabuita, cu profesorii naimiti siadusi Cu 

contract, care era si o ren.egare, ea se exprima in 

versurile lui Eliad: 

1 /bid., pp. 313-5. 

2 Ibid., pp. 332-3. 

3 Ibid., p. 334. 

GrAdinare, grAdinare, 

la gInde0e-te mai bine 

La primejtha cea mare 

SA ni fad coale strAlne.

268 jstpria.ItivatimIntului romiaesc 

privinta planului muntean, nou, un pedagog ardelean 

din Bueurestii Blajean unit, judeea astfel, la 0 

April 1848: „Cu reforma scoalelor nu e irripScat nimenea, 

Wei eä poate ii; top prezic ca. nu se va infiinta cum 

era planul; un director si doi .profesori, cari venira 

panä acum, trag 200 pre lung., ea.sa ,s1 masa, sl shit 

numai de gramatielt. Clt vor trage carii vor fi pentru 

stiinte mai Inalte, d. ex. filosefia? Decit aeeasta nu Ii 

place la eiocoil". El eiteaza easul unui batrIn care, 

venind cu copilul ltd la A.callemie, Intrebli: „Domnule, 

voiu sg. stiu Invata-se-va in Scaala i romaneste;ca 

numai pentru sfrantozeste si italieneste nu vroiu 

dau oopilul aici, pentru c e tlikar si nu voiu 

uite limba jar directorul frances i-a 

recunoscUt dreptatea. „In a doua zi 'prise In progra- 

ma. si clasa de limba el aduce lnainte ob- 

servatia Jul Plesoianu ea „scoala care fu mal nainte 

a easat-o numai pentru ut eratt tot filosofi, tot istorick, 

tot poeti i scriitori pre toate podurile, pre toate 

colturile si aceste nu plae la ciocoi, precum se 

vede" 2 . Unul din Colesti refusa catedra de mate- 

matici, rtevroind sa .pre,dea In alta limba decit rornA- 

neste 3. 

De acolo se afla i ca vechea seoala fuscse mutata 

la Ra.du-Voda, futrut filosofie, Vara fisica, numai eti materna.tica 

i istoria biblicut, i ea, lasata frut supraveghere, 

ajunsese-un cuib de anarhie. 

Colegiul frances mergea insit slab; InvatainIntul de 

ruseste tot asa Romaneste se preda flume' grama- 

flea i anume din F'ebruar 1848. 

Oniagiul Bianu, pp. 161-2. 

2 Ibid., p. 163. Se primiau ea interni eopii pana la 

13 ani, externi pana la 15; ibid. 

3 Ibid., p. 164.

Lupta tscoffi uationale ,cayIncereMi de desnatienalisare 269 

RevolUtia de la 1848 intrbduse in Muntenia inva.- 

tamintul gratult , iniaturind grelele taxe puse-de Bibescu 

t. Eforia -boiereasca a lui, Alexandru i Constantin 

Filipescu si a lui Manolaehe Baleanu se Ullatura 

2 Mentinut,_Monty fu pus supt controlul ConSiliului 

profesoral si al ministrului, gramatica latind 

franceSa avind a Ii' presintate „in paralel cu limba 

rotnina". 

Romanefte erau sä se predea de fapt bate materile. 

Din partea fostilor studenti la Paris era o 

maaura i inteligenta i inirnoasa. Evident ca. Monty 

refusa titlul de provisor in aceste conditii i , referindu.-se 

la contract, ceru despagubiri de 3.000 de 

galbeni inainte de a pleca. Se creau i coli de 

fete pe la judete (erau numai la Craiova, Slatina 

wide au lost profesori Polizoi Contu si, In 

1848, Codru DraguSamt, autorui frinrioaselor -scrisori 

din strainatate, care iscalia ,loan Germaniu Codru, 

proefsoru. In scoala elementard de Ploesti"), jar la 

Bucuresti patru, 'roe linga a d-nei Stirbeiu 3 `. Scolile 

Ateti fur a -favorisate', canclidatii devenind . agenti al 

revolutiei, dar „nu demagogi i tulburatori", ci apa- 

_ratori -al „libertOtii, pacii; ordinei"; ei vor „deslusi'l 

teranilor Constitutia. Unii alergara, alil cerura a Ii 

se plati intaiu lefile 5 . Balcescu avea sä-i incatzeasca 

redactind in acest' sens „Inveitatoliul satuturg . Eliad 

facea'sa se decida o'statuie Lazar'. 

1 Ibid., p. 335. 

2 Ibid., 1). 336. , 

3 Ibid., p. 339. 

I Ibid., pp. 340-1. 

6 Ibid., pp. 42-3. 

6- Ibid., p. 344. 

7 Ibid. -

'270 Istoria InvAtAmintului romanesc 

- 

In tot acest timp se continua.se Insh. Cu trimeterea 

de bursieri. La Munteni, in 1840, Negulici pentru 

pictura l. El fusese la Paris pe banii lui, revenise pentru 

a preda la Iasi si capata un stipendiu pentru 

Roma. Un Mihail Gogu plead. la 1841 pentru 

fisice ii naturale, find Inlocuit dupd moarte, 

cu Alexe Mann', loan Zalomit pentru drept la Ben: 

lin, un Toma Constantin la Vien- pentru artete grafice, 

A. Christe Ordscu, viitorul rector bucurestean, la 

Berlin pentru arhitecturd, Henric Wallensteiu pentru 

desemn 3. Un altul 'nurse pentru inginerie i arhitecturd 

civild la Seaga. Politehnica din Paris; C. Bosianu, 

pentru drept tot aeolo., Ba se Inscrise intre bursieri 

la: 1847 0 bckierul Alexanclru Groleseu, care Invata 

fisico-matema,ticele la Paris si se oferia ca profesor. 

La 1843 Inca', purtarea celor din Paris 'ingrijora 

guvernul nnmtean, mai ascultator de Rusia decit 

cel, CU autoritate, a1 lui Mihai Sturdza. Recunoscind 

a la Paris, ,cu. „o mai mare iconomie decit in oricare 

alt capitald", e bogatia de - cumuli, „multimea 

bibliotecilor, bogatia museurilor, feluritele ma'estrii" 

alte asezaminturi dc ind-ustrie", gratuitatea, ,,ilustra- 

ia profesOri si a cdpeteniilor acestor a- 

sezImInhiri", aceasta find cea d'intdiu .„seoald a lumii", 

se constata i „feluri de stricaciuni" ca intr'un 

linens oras, ceda ce e mai ales /periculos pentru ,,copill 

in vristd prea fragetd, fard niciun povatuitor", 

de „se ratacesc in netrebnicii" on se pierd in desorientare. 

Bursierii trimesi, din prudentd, la Berlin au 

de lucru cu limba. Dr. Piccolo, fostul membru al Eforiei 

si inspector al Colegiului Sf, Sava", e InsU'r- 

1 Ibid., pp. 182-4. 

2 V. §1 ibid., p. 212. 

3 Ibid.

Lupta coffl nationale Cu IncercAri de desnationalisare 271 

cinat deci cu un folositor control I. Domnul releva cä 

Moldova avea de mult un astiel de corespondent, 

- asa cä a folosit biblioteca cabinetul de arte 

me.stesuguri 2 . 

In Moldova, la 1845 a lost vorba de a se trimete 

bursieri militari. 

Ibid., p. 236. 

8 Ibid., pp. 237-8. 

_

XII. 

Ardelenii In invfilfirnint 

Aeest avint patrunsese i la Ardeleni. Aici un anoniin 

Indemna la 1844 sa. se uneasca ase --apte sate 

pentru a da won de Invitat „rugaciunile i psalmii", 

iar, daca se poate, sa. se Ina. i pregatirea pentru 

me§teuguri sau pentru gimnasiu. 

Acest girnnasiu se Intemeie abia In 1850, Cu Gavril 

Munteanu, readus de dincoace, la Brafov, wide negustoriinea 

crease Inca de la 1836 acea §coala, i cu 

notiuni de comert, peritru care fusese chema.t un 

Ardelean din celalt capat al terii i un membru al 

13isericii unite, Gheorghe 

Fusese vremea insa. end peste munti, i mai ales 

In'acest Banat, cu Diaconoviei Loga, se consolidase 

vatamIntul romanesc.Preparandiile luasera un mare 

avint, cea din Arad avindu-§i profesori de pedagogic, de 

metodica, de istoria maghiara. La gimnasiile mici 

latine erau profesori rornini, ea, la Oravitrt Montana, 

inea din 1814-7, Dumitru Constantini, 'Oraviteanul, 

autorul unei „Smote deduceri a istoriei Vest i Ost- 

Romanilor" (Timi§oara, 1856). Scolile triviale aveau 

_ 

1 Anctrei Barseanu, Istoria scoalelor centrale -romfne d in- 

Brasov, Bra§ov, 1902

directori inJ.. ip,.Bailat, director! „actuali" - sau „ac- 

tualuic,i7_ Era.. v1).9. , ea .Neatoroviel ,ereeze 

roznitneac -,,„ 

. - ' .0e la rnoartea Iui Die§ Nistorovjci , insii-sealile..bAr. 

nône. Ingepura sleeada l : 

-Dupàeittolittsert*:;- sgpv, 

iwrcitrile-:. de iaallicar!e;: gerinani,. 

geti43;.0 '06 P6Ioniaar 14: 1017 hinba erittitio 

pllviVt numai Oa ;;te.11.4elt6' ',0e/10111 

..ge**.e't ; '07aperit ctre coa1 Se grar.inox 

ceti am t In 13itcovirtai. 

,:r,drrilittg:,.. 114 .c.oca de ete, : 

id ginrnaalu, ca l Ji! 46344 Niri1iaI din SuoEXlva In 

1.044;:TeNttist i fIlAjitylOtikdelOatleiralicif.giaoftctd:diesaa: 

opit4fialeg 

9edig1e4n 1t jnl, pt 

fipoi Ole.100.1',4r; 111:4010446.0i.loi,;;4 ,iim0 

. 

A.17744-0., 

1 ut 1ejii , . calde de 1az 

fliaiIe ,§:tif let, al:hit: 

butOviiwan, 

'- .1);at 

te a `40004ilicde'ilAd. 

44itt:. 

Am yEut pa 'AtdaioaAar: -de 

Liu 

gaMtieJ 066.grefie;'46614e 06i 'P6. 

I V E thy , n e., passim ;UrcUnä .1. p. '277

. , . 

214 - ' . lstOrlainitStaiiiintolui .rorrilnesc . '. ' . : 

cot trei- can fur a adusi, - fail , lung4 : drittuirO si'-fArA 

.mace folog,. pentru 'Seininariul, influenta:t de' A.SaCht, 

al MitrUpolitului Veniaiiiin. Cirnp,eanu -el - isisusi, pr.1- - 

,niit Cu atita cinste sillcut Caminar, ,;advocat 'jure' de 

la, Posta , era un nu al Ardealutni. Ain rot asa de 

mare-1 avuse in. _lmut petrecerii sale la Iasi acel 

EfEirniesMurgu: pe care .11us-ii -71-1-a-uniairea-4711Tce MI 

---- spirij ,de rev. 1,Ban.atul ----1-- u). l-WiFfer oi Bojinca. 

st4 ini..'cit a fu v014 la Serninarini ,din Sepola;in 

1 38..el-anuxrta . 0 carte destrre:InvtatUra. . . , legiler 1.cinane 

§t, , a -VasilIcalelor ; In :,anul , nrin Ater . 'el. .tr,ece 

dtroctia. artaintand.ritidUi... --ahaPan, Aar, acesta nein-. 

. toIettindit-se!. 

. 

etegutrienuf,. ,prfilesOrul 

. 

1)4.riAteau .re, 

vine,. Aar I flout, Serainariu cliniRiumi3O ,efa., ,t0"00$_: .de 

' 14r.aloA 'wgitutjAs,13.L.T.Datvèit,!7 .0 .... rii7i-r- -ua 'Aim:IA.:4e 1311cavirtini: 

.inodesti.,. oga; . BetozatU,..!$i .'.Ca., 400.. Alhoteanu, 

de .care,; ?Ill ,dreptate, Ili tatu. j :(3:-.(:,osfacili 14430Inzi.. 

. . 

;14 .„.1.:sozkanatinects{10,.updc .:.lueraae,_: -dE.t. profgor,(1 

' -iflostlff ,.st...-fraticesa, Ladis1aip. -4rdeli saw Erdeliatul,. 

. Ireeut. si ' in.Moldo .v,4,,`Ts17.11tsesrt--.'6.to rat, do .1a , Cop, 

, stantixidp 01 ; III i ( 'a ' d iu- 12, .coar Le 1s-ti01, Jai curj, ,,n 1 

131116:Kan . IV1C4se N14.,earti, ,iirtinft .:'il0t i: , de' .Nlillat 

.Sturdiat, studiile ..... de isterie; .., , a Rotaluilai .Si nitiVer:- .. 

..salk le . desclliso -Florian Aaron. ; rt -zi onl. de 6 cug'etare 

dkeap,t,g, do ,. tui: §"pirit_...larg, .desclxis 'c litri: 'date 'art- . 

zOittirile, d-- e (') rern16-714( 

I 

1 

-71-7e7F--- 1 .si 'siiird. ilicli.egati.tl'aup4 

.narine. tlatine, Vtisetje intittu prafeser .14 ni10. , e-i)aj a 

\ - Je ..Sat'-pe, care o inIeuteias,e, IA '41;.i.nta ,11...a. cl:(-;, . 4., Pre- 

, trace tara,potrivit cu ‘(',0' 'OiZIIS6 At Orlid6rit, t)..4.1gal 

sqtdeseli.: Par la 1832 el er-s.r.tun. in' C..3-4ioyn; pliocUi- 

. . , . .. 

.. . . 

- 1 v. §i ' jorga, .viata..$i :Dolaiiria 1.0 . Batiin .1)itnitrie , SUP: 

-,.. . 

b ei, in ;An , 

. 

Ac t 

. . , , . .. . 

Reru.', XXVELI.; Pp. -2 .1.21 ' i apart . I §e), 

_ , :

AtdeflftnlavAidtalat: 

_tor lut 'Stu:nein. Lap.atineaant i. , .ca.utatea,:oc 

41toiiisot iSturte:: a1pver41, sit:Went -de tilbrica 

inOeptor-A: -:$(1441ei eentrah din Craxova De :acetic .); 

- 

fa -mile; el ert11i loan: Mittoylci; ..care 

. 

. 

. 

. 

. 

. 

. 

La . Sibliu firria rointnease Hagi. Pap,: 

rtiga 4.tati2MitA: To sottiA5ile S4u,, 

etandii '13.oiand, lIng aeIaiSibiiu. GrAtirtele -Sink, 

alp :Until; out Cu. sehtiliteitte iimiroase, de .' o srnritä 

eetutcy§tint, fat4: 

. 1.10.aVerea:sa a? c.lt.eltult _,eu. mine p 1 i coIi: ea sà 

..,Iii;y4t,....:Strirnti-.irat.7ea stau sato - cclii putire urn grA7 .. 

.Jet c1atoii a i cu din netiverea_ melt 1ut CU 

cite cva.!En ;111. a e laceste cuooSeute. jieiflra 

$uil cä doinni.a.;- .ta pretuelti fistfel tk sentiment.: 

,110.0af teAitu4.PCiunAi". - .,este: 450 lei;: ..ux4re, .1a. 

ittrball e trat6. ltium 

.1111 pie .-ijatidt"1::! !. : . 

, 'C qwa aiu ti ..Or a At..0131 pivrosor Ia.$t1;x10.: Caa ... 

_Ware:. din :".-!liueure§ti: atetir:ptitgrautut: situ !, ;ietouogie 

inct_tre,;,._iptericettp*Itt: 

fixa0 ::potiti*dk t'a 

Mat', ,ISPetioS:,-% dealt, ..f,taest' 1.-Ogat pro-, 

.gattx , .0, Spirittil ne rate .; _era t:pattuus, .111.:aCeSt 'Plan 

'440..,4*-141.4riut Chi tip; Ccit u lb:tea ai1rnirtbi11 ciuvIntare 

an 

ru i4h, el 1Itie..-p.t0gCta s irctr1lease:4 de. du4.1n..anii... 

progt .6-di dc (are , otau; de Ii 

rn stare: - Ildittinii; de ;Mettsebitel&:".u.a.til bar 

r9a17e fltai ,i inthn taret pa nupatului irnm 

.14.0* , .c4x*to_ .p,tr-i 

..16.rgit,. Scriitori :mireni; in ;,Ari. Ac, sect_ lit 

U:reeliia, pp: 12-3; 1101a. 

.

276 - Istoria InvAtAmintului romAnesc 

datorim nimic, caci limba. nationala e „singurul canal 

pe care se revarsa huninile la o natie" : 

oamenii, „chiar slobozi fiind, supt limba strAina 

gem .supt o proptmere amara". „Curtea suzerana" 

e atacata fär nicio sfiala. „Proiectul mare de 

a mil pe toti Rominii intr'un Stat" face neperitoirea 

Mode a lui Mihai Viteazul, a carui Domnie e „punctul 

cel mai malt al slavef romanesti". Matei Basarab 

face „proiectul indraznet de a desrobi tare; 

erban Cantacuzino are „cugetul i rivna patriotiet 

de a asigura terii pentru totdeauna drepturile, a§ezaminturile 

si intocmirile sale". Nu se uita, In aceastil 

grija de a semnala pe toti aceia can au voit si au putut 

binele, Mavrocordatii, Ghiculestii si mai ales Alexandru 

Ipsilanti, „care a privit Tara-Romamasea ca 

pe o patrie a sa si a lucrat pentru binele i fericirea 

ei cu caldura i rivn,a unui adevarat patriot". In 

afara de ce s'a putut realisa insa, existenta noastrk 

chiar e o minune a lumii i o mindrie pentru noi: 

„Romitnii cu mindrie pot Ali ridice capu'naintea 

veacurilor trecute, a revolutiilor i intimplarilor .ce 

i-au izbit i cu un glas triumfator pot sä zich: not' 

tot stntezn". Caci ei „fa'masera neclintiti In vreme 

de 1.733 am para in ziva de astazi" 1. Guvermil 

Alexandru.-Voda Ghica nu se sperie de until care vorbia 

astfel, pentru tiparirea istoriei principatului 

emuntean se dadea intgu 1500 de lei, apoi un adaus 

de 200 de galbeni. . 

Utt Ghearghe Ardeleanu era la 1836 profesor la 

Slatma La Cerne4L4tiseat_aLlup JbalAte de 1837 

vorbeste, la 1838, de sase am petrecuti intara — 

1 Ibid., p. 12 i urm.

, 

'AnieIettiiin.brytitAtnint 277 

loan Maiorescu, fostul preot Trif , care treee In 

anal 1836 la Crakey,4,122,,„„lar,,a1 batrInt _ atgagiu-CA-.. 

pAtineanu., , pentru vstil natural" i , ca 

paiten istoria universal. -Iiiferau C. Lecca, 

pictorul, care se gittia sA-publice foaia Despitiltorul, 

tin C. Barbovici, Grecul batrin 1V1untantotis si un 

FranceS, Dufour. ' 

nu se sintti bine 

ittftkisfera unet francisArLpripite, pe sama careia, 

si a -,,dalZin-iftSpirAtaire, punca, In, vestitul sAu artieol 

din „Foalia" de la Brasov 4 lui Barit, clevenit 

„platrA de scande11" pentrn dascalimea noastra, toate 

pacatele pentru care „ofta": „materialisnaul gros", „beletristica 

lunecoasA", „judecata stricatg.", „gustul pri= 

niejdios", „silinta opininä nutnai pentru ktcruri 

din at ark", „luxul grozav, dArapAnator", „usurAtates", 

„ne.statornicie,. „procopsiuta superfi.cial5", tendinta 

poetilor de a-si „mitts. talentele" Cu „lucritri Waite", 

„IrELLskiat . Lim1c2Lo„t4 .....t_ntezese 

eliPtAnA pInk ce:Ltralgie apol ii clam, alta". 

0134 nul este, -- se distruge cu desavIrsire 

intr'o na.tie coplest . d imita%ii. Planul 

§eolilor_Intreee pe cel din-Austria, dar ,lipseic probesorii 

pe linga „Eforia bunti" i „directorul silitor", 

can fac cc pot. „Linde e la no! cAldura i fc,:ettl? 

U de natili ea si patriotia arida cc insotesc pe 

Rorntnii ardeleni? Trebuie sä cu - noi ea 

ns cunoasteti." Fleea o exceptie pe_n_traion 

folic lui, Mn jzfiona Rometnia,cu „ruminitate 

In stil", si ‘„curgere slobodit". i Maiorescu tinea ca 

aceste, aprecieri ale unui „inspector" sa fie redate 

Intoemai 

.,z4t1prki, lui In .Societatca, de niiine, an. 1927. 

Urechid, I. c., p -46 si

'rstoria 'invittAmlatutui. rompiese 

Resultattil se putea astepta: o revolta genera16. ,:a 

profesorilor de .1a 1 Sf. Sava, do la un Marcevici, 

Care serie protestarea, un Aristia, pAntt la* 

tasov", Wallenstein ,si ..Languyon l, Sc ceru lui 

loreseu sä arate „dupt care dull d proorocire" poate 

. califica „oameniipecari -nu i-a ascultat i nici macar 

vazut" — el zisese: „n'avem profesori Mytitati sau 

cel putin ‘cari„ si-ar tndepiinA. clatoria lor din con-- 

sttintb. si o.fierbinteala patriotiel".. Se crecleau indreptanti 

si cram a oere „pilduitoare indestulare 

potrivitit cu marimea publicei defitimAri"'. 

Matorescu, chemat la Buctunsti_si... tisjdUu 

invglAmint, Inspitimi :" al ".1 

imprejurari de fatnilie,- pretinse cä in scri&oarea lui 

era vorba. do „mu/(i protesori invatati" i Oise in 

Iii vedere o sinucidere a desperarii 

gaactilixi,tiv....Ledere contra „maimutttrici lucrurilor 

asupra tutulor luerurilor trli- 

ne dcosehit,frantuzesti 7'„ literatiirii ea „o masch 

tara crier", cu frumoase, dar care nu fo- 

1es1-e-e7fel in scrisoarea ca-tre Poieuttru, iar o 

declaratie plated restringea toatt critica numai mu- 

. 

pra „litcraiLf2..a.1m.e..trskrestetice”, -cksebind eursul 

de francesä de la „Koine nationale”, pentru ct.,e 

prea incredintat cA ziout ni este de neaparata trebunitrIn-17 

_,Airnei limbe cultivate ftindca cea 

frantuziasca este mai aproape de a nonstra5 socoteste 

si el cti.ea este mat vredatica so lnvm decit alta" 

Astro/ dup'a multit risipit a condeielor inspectorut din 

faesirnilele la pp. 66-7. 

2 Ibid., pp. 67-8. 

Ibid., pp. 68-9. Cf. mclaugracia---d-lui...S....„pihAileseu 

lui Joan Maioreseu. ' - 

'4-117171:,°P. 69.

Wrdeltuit In iiiiht. 210 

Gralova ,putu sA-si relea activitatel Lut,1144.u..„,1444, 

la Craiova inspectorul, Jnsareinat i cu ,predarea 

gramaticei, Istoria universalii scoasPi thin progrt151,212 

Serghiad , care Iui fund cu catedra 

la Rimnit .„:..u1„Y4c.u.,-- - pa-ALaiurgz_cu. 

Acestatrccuse, prin Ardeal, in Moldova, uncle, 

cu plecarea diii .Scaun, spnica, a Mitropolitului Veniatnin,, 

se dusese i incerecuTa de reform budovinean6. 

a lui Vladimir . Sultopon E;Laep._...,,EL.U re 1 a-i .6.._i en 

vechita sat ,nume. d 

se dl ca e ra-deIstoric, dar, pc lingSt.dinso . si „locn 

aüittj.unJa tatcri r cesi 

Dintre vchii profesort ramble Fka§, probabil acelora0_ 

II apartin un 1, Lupu un Liiza'rescu ; 

dintre-veckii bursieri e Leon Filipesett , pentru „aritmeticA, 

geometria i constructii cia economic rural6", 

si dr. Virnav se adauge pentru igienh la clasa a cincca. 

Filaret, fostul Vaiii...§0;AianIntors din Clnev, 

ci o tesa despre Istoria Bisericii ambelor prin.cipate, 

lea directia 2. - 

E vriad la Bucuresti apare C. Diaconovici 

Loga, gramaticul directorul sc,oalei din Banat, fundatorul 

cold. din Pesta kn al Preparandiei fiilor de 

graniceri, care vinde Eforici $eolilor trei lucrAri ale 

lui, TIlcul Evanghelie, Epistolariul i „Pruncii eel 

pitrasitr, Indemnind publicul sA-1 ajute a tipOri ,,o 

Istorie a Romlnilor de la intemeierea Rontei prina la 

1842" 6. 

Modesta scoa16. Vitlenii-de-Munte, conclusa atlt 

de exemplar de GheraSim Gorjan moltinerita laudele 

reelliar i. c., pp. 80-1. 

2 IN( ., pp. 241 1..-urrn , 237-8. 

3 

Ibid. , pp - 227-8. Cf. Bo4, o. c,, pp 385-90.

chletiroase ale -consulului eaglet 131utte, ,se putu minclri 

au lin profesor ca. -latinistq n ,pavid Almasann". 

In 1833 Asachi asezit httre'profesorirde la. Iasi; Pentru 

filosofia si cl.reptur natural, pe Eftitnie Murgu, Bknatean, 

din Rudaria, feat- student :la -pe,sta., care va 

lua doctoratul In Tube 1834; rImase la Iasi Mina in 

1836, chid -trecu. la S. Sava din Rnauresti (-1839), 

pentru drept roman si 1ogic6. 1. - 

Si la Semiliiiril pktrUnsese acest spirit ardelenesc, 

CeLde la Rimnieul- .. Nilcii fusese intemeiat de Radii 

Teinpea, .Brasovean, , dar „ngseut si baezat .in sf. e- . 

,pise.cpie a Rlinnicultil'-'. La eel din Buzu, Gavril 

Mtinteanu, Braseivean, fu .ctitorul,. Si el lucra aced°, 

- si pe lerenul literar, ca harnic traduator, staid bine 

si- limba francesg, pAna la represiinta contra thirtenitoriloi 

Illi§earii din 1 43'48. „0, - inteleg", .serie el 

cm-aglos, in 1851, „era deitul ah. fie cineva profesor, 

si IneA transilvArtean, ca sä fie pedepsit necercetat 

cu o vorbit".. " - 

- A.cela care trebuia sá Inoiasca aceasta. directie latinistb„ 

ardeleana, in- invatAmint, , August Trelioniu 

Laurian.lsi publica ubia, la Viena, in 1839, cunoscutul 

Tentamen eriticurn al limbii romanesti. La 1842 el 

era insä profesorul de filosolie in clasele I si II la , 

Sf. Sava, catedra interneiata pentru dinsul, care 

e continuata. la 1843. , La 1845 el avea §i latina. La 

44L8-46;) devenithipLnrinagiser inspector alatirrfae 

Floriaa,Anon—rA Maiox-escu--numai cei trei 

A delen.1 li 

1:. - , 

Revolutia din 1848 il aruncit insa din nou in Ai -deal, 

--■,--- 

ari . 

1 

§i l'raian Lalescu, in Rcu. 1st. pe 192, p, 327 *i

tayatgediit ti8t. 

, 

ca pe Maioresen, revenit ca inspector la, Graiova, 

Florian. Aaron. El era rechernat poitru Septernbre 

avind a rehicepe`lriVatlitnintul national 

In Muntenia la ,18.1Lb_ toamerea regimului Aojeresc 

era sä aduch i restabilire,a trecutului In scoli. 

Th3F'ftt.f.f=a-fd- S-i'''Vaatgues plecarai. Caimacamul Cantacuzino 

ordonA Lusa refacerea scolilor Cu „paminteni 

rominf", deci. fiir.L,LjunAart, Aaron, „revisorul scoa- 

„ . . 

or din judete; , mspectorul si re- i 

visorul sco or diu. Valabia Mica”, p o 

Istorie universala, V. Maiorescu, fugiti i destituiti 

ca „abatuti din crestineasca datorie oirtului" 2 Sc 

prefera inchiderea scolijor Mrt dascall siguri 3. *collie 

de sat furg. pur si simplu suprimate, invdtXtoril 

sub-revisorii, Intriml in „rindulala la care vor Ii 

fo.st mai d'inainte" 4 . Profesorii neamesteeati in miscare 

capAtarg. .doar sarcina de a scrie dt tithp 

sint inchise 5, Astfel Pavlid, Ordscu, Marcovici, 

'amid, Hill, I. si A. Po ' -in 

Insusi Poienaru 6 3 Inlocuit cuN. _or, Brail 

cu „InvAtatorul satalui7-0 comisie fu pusa 

pentru gramatica romaneasca 7 . Bursele furii suprimate 

8. 

Dar reactiunea se produse. Sc ceru lui Monty a 

face un pension, si deschiderea co1ilor adeca a ce- 

i Crechi4, 1 c., p. 347. 

a bid., p 350. 

Ibid., p. 351. 

Ibid., p. 353. 

ibid. p. 354. 

151d.. p 317 - 8. 

6 I id , p. 3,9.

263 

t8foriwinvAt-44i-Ito-bAiiit roal.inesd' 

lor troi clase de. jos, fu reclamatil (It. boierk, doainne: 

N. Miloaim, N., Lahovari, Ferechide, St. Filleolanu 

Scarlat Giica, I. fluclisteaTuu Elivt (gafla) 

tirbei si Anastasia Vlasti). / . 

Din fel-I:tire' pentru - seoli se ajunse la nutuirea, 

dupii prescriptiile, Ingustiitoare pentru'drepttirite, asa 

de 'get" citig4 tl4 terd, 'de la . 13alta-Liidan, 

11611i Ili DO/1111, .cu termen, t el nu f fu altul decit ye - 

Chita intern-64w si sprijinilor al invatginIntulul, al 

eplui national, turhu Stirbei. . 

- El gsia edificiul de la Sf Sava otttpat, de ()stile 

profesOrii fugiti In parte, ceiiaIi inde'par: , 

7unc- tati, cu deosebite ocut)atii, de la catedrele lor. l 

tionau doar citeva pensioane i, dintre publice, 

numai cea pentrU fete — lueru .de MIRA si cunostinti 

elenienlare a d-nei - Elisa tirbei, o Icadmirabilà, 

Niolcloveancit din neamul CantacuZino, 

_ care oblsunia sit cerceteze izusa'Si ciboria 'el -. 

Cite o se,oala prituarii vegeta In suburbtile hued -res- 

. . 

tene sau in provincie. Colegful era Lucius, insd 

dintre profesorii francesi iiinaseserit. doi, .intre earl 

Dufour, din Craiova. _ 

Noul Domn proceda intedia.t la opera .de 

Priucipille el le expriuna" el in dmsebite ocasii. 

Erau .acelea pe care si el le prirnise in copilAria lui 

réscuti romitnete, si de ia care nu se deprtase. 

fratele lui: „Am cunoseut",- spunea el la o Itn- 

?trtire.' . premii, „parilgi can . striuntorau desre 

mlelaIte ale lor trehuinte, iar, eind era pentrur 

:reqterea i educatia copiilor, nu era cheltuial* cit 

le mare, mid jertfa care sä flu o fact cu plAcere 

1 p. 358. 

tit, pp. 5-6. -

Ardeleial lif4trOtgtmiiit 1421. 

bucurie. Am cutiosent. pgrinti =1, stiatt prea puling. 

carte 0 nu Era it in care sal nu-i adUcii cite: 

un ceas impreuud-cu dasddlii saIi fa c.,6 ezamen 

de oda ro 4t/ invOtat pe.ite zi; de matte ori se allaa 

strain" earl veniau sg-si petreaca sear 1, 

eiti din'acesti asistenti, se pricepeaa, trebuiau sa lea 

part.e; ca examinatori. In ..zitta chid se pdrea ca invgtgfurile 

se tirmaserg bine, -vedea cineva zugravitd 

vesella In obrazut panntilor, precux si‘la di.0 potrivii 

intristare... Aceti pdrinti an fost,Itomini, si Durinte-, 

Zfni , a volt sa .fie Inlet Asetneriea pd.rinti erau 

acea ,vreme Mai multi 1." „Inviitamhitul", recomartna 

el in ',April 18b0, ,.,trebuie sd fie privit; nu ca un 

-scop, ci ca mijioe instructia pubitcd trebuie 

pptritri/ei cu nevoilq poponqui fi sã nu (abet if/ 1)edere 

eXChiSiu converderkiele itorva farnilu privilegidte; 

trebute dect sd fie nationfild, sa inulturneased nevoile 

deosebitelor cluse"-- deci iar prineipiul sxial, Practic 

.inehizind fiemre categoric soeiala n forrna 

de invatdminr „§i" tericitg, a.firmatieL-- „sg, 

Pdstrezecoioareo /oca/c1" ..2 . TArziu la 1855,. elm! se-- 

intorsose in Scaun In mijlocul um' iudoitc- ocapatii 

strginc, el exTwinia pgrerea cworila incepatcare tre- 

sg. fie ufoorei §i apropiatd: ,sa imbratisgm numat 

,crt patern.si nc brim de'a ameti minted ine'a. 

cruda a popiitor". Na profe.sori pe ci un 

Profesor Si . o claStl 3. $ 1 el Urea, aratind „ruinele ce 

,ne Inresogr de. toate ruine ruine 

In cmele noastre",. -an apel la „nnire spre recllidire" 

Iorga, Viafa Doninfa Lai Barini Dimitrie 

1. C. P. 18 . . 

2 Jhid., p. 11. 

' '3 Ibid.y pp. 122-3. 

Urechla, I. p. 14

fi ,t4ikiiii4Oijiti,ittiftif;i4it 

'"*S0, -- 

.corain1 purse subvenpi upiegiunn.. 1111 'monty 

scolilor private care luerau: a ' lui Gianneloni 

-lui Karl :BucholTer, si in judete,.; a lin Canella,' 

Domn.til numeste 000inisiuhe, din Poenitru, Marco- . 

vici si BrAiloitt: aca.sä-i Infaiseze tin protect de reorganisare. 

El :fu gata.abia clupA. on an, in Sept-cull:Pre' 1850., 

Comisia adoPt4 Si, ea) contra pimettilui de veclere 

elasie si celui. strict utilitar, „sistenia datogre 

a ingriji ä intiestukze trebaintile elementare 

far care nu prate Li", thud, pe - de o parte, 

functimarc, i, pe de. alta, moralbitnd tineretul, _ 

Deci intaiu seoala primarA; de un singur tip, ca 

in 1847, pc colori in Bucuresti, pe. orase provin- 

(dar (lona la Cralova), Cu pat.ru niti de studitt, 

In patru clasc— VodA inentinu doua clase i. doul 

dind cunostinti elementare. 

Golcgiilc san glinnasiile, „clasice i mateniatice", 

pe sase ani, co studii capabilo dc. a Li Intrerupte 

dopit ney -o4le vietii. Din materiile de Mere se ' pre - 

dart: filosofia, retorica tocmai La capitt—, 

geografia, In treLani si a ambelor - Prineipate—, 

'istoria In patru, si à eril deSenmul ‘s caLigratia, 

elar limba latind tie la un cap& /a aUnt, dupa cerintile 

Ardeleinlor. Din materitle dc tiinti: tilnti naturale, 

matematic.A,fisicA i chimie. Acestea. nu Mai 

sint deci pelltn1 „clasele complinleatare", se-unesc, 

intr'un sistern eclectic iionipleet," Cu celelaIte. - 

De,spre limba 1atinI, cei trei meinbri ai comisittnii 

se rostese asa: „Cit despre 1inbi1e Strgine, aceia care 

s'a pArut mai de cuvibitA._ a se aclopta mai obliga- 

.torie este limbo. latina. 'Construqia acestei limbi, rola 

ei literaturA clasicA si mal au sama. rudenia in

Ardelenii n r1uytâtfl1flt.. 285- 

CO se actg. cu. . Musa, limbs. , roni4neasca sit nestttle 

sa ,ne indenur p adepta,.de pofriya-eu 

celeialte ea o basa 

de a-i .da p . prtiferinta. asupra altor liunbi , care nu 

au ackia§i importantA, pentru studiile-clasioe." 

greae6 na e.coor.donatl; francesa §i,gertnana nu, tre-. 

bate sa Ingreuie Invittahtra prin lueruri de lux .51 

de .Podnahl care n'ar, avea, pentru _majoritatea eleviresultat 

series leyi.i ,pat alege pe una 

din ele 1i tatim'ii.trei.-ani ,nutnal; Iimbi1e greceasc6„ritseasc.d 

t turceascd: stnt „facultative", tot pe.trei. ant- 

Ele \Tor fi urniate . de viitorii diplornati sau functtonari 

la . carantine.. . 

Facultd(ile, „parecare . ,Facult4ti, , pe. raijloacele 

no iartr,,si.resinua. 1n : 0c-oaf& de .inginerie'',; rke4tr4. 

11941,01 - 447.344e) -40-414311s1fili; ,ftr1iitpetur4,::§i: in 

,,*Ala, ,.§L; ro0 1-, nese,',..9cthigini4. pawed 11 . istoria drephilui (la_care - 

' funetionara Gh: CostafOru, urma ii 11,1i Moroju , C.. 

Bosianu, i Datiinui.Fertichidi). 

Tnfreg apea,t ,invgAinint era ; supt canducer.ea Itxtui 

rector: §e diploniele eliherate de 

dipsul - nu . s0., vor putea qeupa lunetti Tot. odat6'W 

Itiara p1.4047-1:pglitra .edaetarea, de Pavel, yipieunu,, 

Ghop,tgpe,,, loan 0. At reu., :Pop, Gheorghe Iojirnd i- 

. Gheorghe il1, Mutr-oVici ; Oräscu i 7.0.1otnit ., loan 

,Ppiertapl, Gemlie, Wil1eiist.un , _1h'ot,, I nnbur . a 

Ilaras.e1-4, din Silesia, Yepip In- 

: tiu 14 Lraiova ya.-.10erm : _c6rtilie ;de 

giAugii4 natur 1ubei bot1ra ca, rintrodtlelna4 ,-.§c, 

- a Iimbi latipeTiu toate ,e.lasurile, cOlegiurlior. 

.dlii prui pat, ci iIe cele de 'mai rieaphrata trebutint4, 

shit cele 1atio ronilue, avInd Una). §,t ,acelaqi , pro- . 

.. 4 ,rt , , 4

286. 

iegok a -,... predit'' de :.odatit'' 

4Dontxtu1 ,adeSV . p1ai Modificn s it 

tea 'Ore va fl adniisthPentilt 4so61116 pimare, cu 

prinde ,fisic4; rnatemaflck istoti Jetil. 

urrntázt ritnnal , Qur,sul: inferior, .de trei ant, al Cole- . 

iiului nu inal imictta (tat pot alege olimb-A 

Aioderith; 'qi ei prirnesc 64tinutiitti 'cle..athiteeturA, 

mocaiuc, fisicJ , '1111nie.'Uxt Curs de.anlihitn.fi e intl.-- 

" tulat diipA thathiaiul PrOfesortiliti, „Anticele Ronia- 

!air". s ailansa . dupt oetere'a forrual,h. 

Efotief. 

'aceste: - condlitli',.§'0111e .trefunad . shi . 146eapa Ina 

Am 1a 1 iu lanitar 1851 Eforla nottittitalatit .,.. coin- 

.1thsa...dlit...POienitu;',1,MattOviel,.,....da.- -ptOfesorti . NW. 

'Ars1n , Al Filipeseti t loan .P.1Orestu, - gine 

relc .41. Nrodifp , initSin'ileiiitebnitoateYpentru . 

a- 

14: 41),optilittlie. 's'coratA de t4 e 

levi. . . 

e.g 'Ode:Sort . tiit'ea.ixIa .. . stiiiteiitil . 

riijtori din sttlinAtato .: 'Alexe 

. 

-Matin .Zaltinix4) edit 

kluta -dins polin.Uddoett,kat 1n;filoSOfte $i" rat*tat'Oi'cle' 

‘. ci20.6i0r)611.0, 

. . 7A.Agtikiacie. . , Ifedcan. „ , 

lintuit4 4,1V1u.iiro..::p0Attt ,latin4;..''.1E1*t-4,)..Marin ,.alti 

frci Not burSidti se.:4txinietf . '.$1, Ia'CtoiWian1inopo.1,.. 

Ventru tur4:60:e: :iat..kftrti. me 

.0,0,aia 

tigz4reseu, -,6tigo.4*- 

. , 

louil liii, 1%lica ? fitinati§:t; 

[tire, :0 ifialiaces 

din DOlmk-bacee.. 

Titta'regen,.:tnerge !la pentru'..pietuta, ..1

se adaugi P. Alexandrescu, apoi Mateeseu, T. 

Ania.Dimitrie, Paul.Vioreatu. nierse la Paris pentru 

drept, trei studenti aeolo la agriCulturd, Marcovied, 

la mediein.A. Joan Curie Inva0 la Paris Polltehnlea; 

Alexandrii Maretkviei matematieile, M. Rimnice.anu, 

la Rouen, gilvieultura; Anirtaanu la. Viena 

pod urile 1 

- Sc mat adattgbi M. Captilincanu pentru arhitectura, 

M. Petra, pentru afstronomie, I. Maxim pentru „lite-' 

raturd si pedagogie", alt prolesor, Al. Creteseu, de 

iSboria general, pentru drept adrninistrativ, N. Capsa, 

pentru R S. Aurelian pentru . ,e0ala de 

agrieillturá la arignon, iar la Viena I Gh Tint Amami 

_ 

pentrit medicina, ea §i tIn.ruI Martoviei, L Lupuleseu 

i V. Anton la tehnied, si ofiterii Costaforu, 

SlArieftnn., Barozzi, Dona si MaiuIescu la Institutul 

Geogi-atic.. Wurttemberg d-rului 

. . 

yer. In Germania pentin pedagogie institutOrtil 

gore Vilidesek ;La ',Vesta eAlugitrul Inoehentie. Chi : 

lideseu. In Italia pentru ,,(1.ernnU1 .gratie", C. 'I. 

Sianceseu i U, Grigoreseu. - 

, 

. . 

tie. eo1i1e acetea 'vi . Seniittadul 

. , . 

de, B414seseti, flinetiOrm . din , din , 

. 

. 

. . 

. 

Maiii,';.150, Sfinta: sUpt i*intlileitreaagJiic 

taittulul doinne$e lnccP1 

1. 14(.11: din 18O .c>oal,b,.. de inginerie.' , Era vorba 

. 40 $rpri:itt " . arte . §l ihoto4tigtid .%, .. , . de agr.o- , 

nOillie St Pentru7 fete .va IJiCTa 

, 

particulai* SuliVetitlenatit de lit l'.8.52T'pe lrngá 

. 

; 

PcnsJoine : netirt ca a ,Willielininei.D.alileir, mulat0 . dn 

.i .1 -V. Ifi*hiA, I c i lora Viaa 1.::Deimniezr 14i' 

befOlocla, 

t 

,

'tstoria'isVittandstkiltik iomanese 

"raioval a Posteinicesei Ana laCobion. Pang. la terthinarea 

seolii do la Sf. Spirldon 'se suiriel4i0neiza a 

d-nei de 6randile, destinata ea directoare la Stat, 

- care_ calitate o irui drna Iacebsoa in proigincle, 

avem institutul vlazaro-otetolisan7 din Craiova i. pen-, 

siontd frances din Braila . al lui 

. Monty, , Om . dispu.s Piece in Cudes- 

. 

pitkubirs si cu dinsul ar fi disparut ultima Irma 

'sistemului Bibeseu, dar boieiimea II ratu 81 se 

uncle fu.sese vorbit a se da directia 

lui T. Fop. El nu inai hotara insa, i. ,bind la 1851 

Inc, se mid ; Mara . dOul' clase, poste celo, ase, la 

'A44e-illie) In ole se 449?0,,pie, 4 140 4f4ba 

1.44/4., cursurile romneti ale lul ,Pa- 

:iiii*-414de:(l6.014,iii .iiraiX) Mai 1Xr44 ir9 

!110c4 

ilginee?o. 

:s*im*** ,e11,* 7.09- 

PentrU 'dot sau trik 090jari 

spin*. 

flints: 0, catedre. .Bozianu i CoStaforu ineopeau in 

-Noveinbre .1851 §coa41 de drept.. La, .C1..*1=a, 

itispector, introduc s„ana In. nu.7 

_ 

e.k_ sa- fie 

, ninn4. , In colnisOnea 

pentru d4lonarul latino-romin alaturi de nab Ka, 

- 

))j.re41a .Itinistà urniazl i inai dep,aite.. f 1'84 

lkigno.-iotnixt iu cijici e4ise 

se ai.a.%;-:er,A, ce a facut; a T*14, 

***d4 :sip -PA de cinci ant ; al ifiro_jatipe ipt74 

flu Oste de ..ijims piitea. qcolailt- ,440* cit 

1018.1148- .4e0§0itii autori. elaalci".;,Sinte* 11.4 f3eppr 

are waif are'neNrOie de iatinOte. Hill continua sa fie -

Ardelenii In Inthnint 289 

insa'rcinat , Cu a.ceasta materie In eursul superior'. 

Si. un treifea profesor de latithih. era numit In 

1852, Andrei Nestor 2 , apoi Mihail Gapatineanu 

Mihail Iaeomi, li se adhugira 3. ntoria era incredbitath. 

until profesor nou, farh lucrarl, Alecu Cretesau 4. 

Serainariul au patru clase era instalat la .Antim, 

si de aeon) el calatori din cash in cask fund vorba 

sit fie asezat ha la Schitul Magureanu, ha i_n gradtna 

lui Belu, wide se facu cimitirul. 0 suta de interni 

se amestecarh cu externi 0 au candidatii „ce se hirotonisesc 

duph grabnice trebuinte". Dar Ardeleaiml 

printre clerici, Diontsie RomanO, era profesor de 

religie ntimai la gimnasii. Seminariile de epratie erau 

asezhniinte neglijate, ca. pine nea.gra, mamtiligit de 

malaiu stritat, supa cu „soared intregi", „dou.h. parechi 

pantofi de cavafi pe fie are -an §i o giubea la 

patru - ani", „duhoare_nrita si murdarie mare". Doninul 

interveni energic fat de , ineorinduelele ajunse la 

un grad c.e nu e iertat": eptscopul t'u chemat prin 

Mitropont „la cunostinta eelor d'intliu datorii". pentru 

„o radial:1.1h indreptare" 5 . 

_ Urruirat incercarea de seoala' de medieinh a lui 

Nicolale Cretulescu, care fu oprita in loe., de imprejurarile 

din 1848, se crea la Coltea cursul -de nlich 

hirurgie al d-rului Polizu, $t y pentru felceri miiitari, 

ditde 1ecii d-rul Herescu (In Moldova dr. 

1 Iirmhia, I. e., pp. 66-7. 

p. 71. 

3 Ibid . 

p, 70. 

VION, pp, 101-3. 

19

290 1stOria invatamintuhn roinanesc ' 

Czihak). Dar inotitorul, acela care darui acestui invattimint 

alte base si alt prestigiu fubinevenitul non 

Romin 0-rul Carol Davila. El va ajunge, avind 

elevi francesi i sustinut de toll conationalii sai, Colson, 

Mars"llac, sä dea „scolii" sale si profesori de 

francesa i latind tot din colonia francesa, Thibault, 

Chardon, Bruguere. La 1857-8, diplomele d3te de 

el erau recunoscnte de Franta, de Italia, de Anglia l. 

. Dar, in conditiunile gi-ele In care se gasia tara, noui 

invatamint muntean nu functiona dupa dorinta. Gnunasiul 

se deschiseseabia cu 214 scolari si la: 1881 

frecventarea era in jumatate ca in 1834. Abia crescuse 

nunArul ginmasiastilor la 332; scolile primrtre 

din Bucuresti aveau doar 897 de elevi; nu mai mull 

ca 660 cei din provincie 2. La Craiova van de toti 

I ) 76 3. In 1853 gimnasiul n'avea declt 400 de elevi si 

elevii din toate coli1e primare scazusera la 8.055. 

In Bucuresti functionau 24 de scoli primare ale Statului 

$i nu mai putin rdo 134 particulare 4. - 

Acestea prospereaza, recunoscute si ajutate de,Stat, 

cercetate de boieri: Gianelloni sau, pe frantuzeste, 

Janellony, care, pentru lungde lui servicii; ceruse 

oclecoratzie, lucreaza.;. Buchholzer, intors rapede din 

Pitesti, undo se mutase un moment, Rainiond la`Cra- 

, 

1 Dr. Gomoiu, Din istoria med;c:nei $i a inviddrhintului 

medical, Bucuresti, 1923, pp. 819, 823, 831, 853;/ 863, 939. 

2 Viata, p. 17. , 

3 Ibid., p. 16: 

4 Ibid., p. 22. In 1852-3, 333 la gimnasiu, 828- la §colite 

Gap:talei, 2.915 in provincie, UrechiA, I. c., 114, p. 

105. 103 fete la doua scoli de judet; ibid., §i p. 97; In 

1854, 3.542 de §colari, fa tA de - 4.077 in 1852-3; -ibid., 

pp. 105, 121.

Ardelenii In invdtAnlint 291 

lova, d-na de Grandpre, d-na Dahlen tot la Craiova, 

ph-1M ea revolutionara i inlocuita gu o Marieta Massenza, 

apoi Cu d-ra de Villeneuve, Rornincele Iacobson., 

Vecereasa ; o Marie Tepeghioasa i chiar 

-d-na de Blaremberg preOtiau astfel de pensioane 1-; 

gasim si pe Rominii Mitilineu, Riureanu,chiar Genilie. 

E adevarat cà li Se recomanda la toti „un studiu 

special al limbii romgnesti", dar fiecare era liber 

s'o interpreteze dupa ideile i sentimentele sale 2 . In 

1852-3 erau nu mai putin de 5.240 de scolari si scon- 

_rite la 141 scoli private 3 ; in 1854, 4.217. 

Se ajunse deci la un raport critic al ministrului 

de instructie in 1855. I se pare cä in clasa a IV-a 

primara se invata materii care sint apoi in prima de 

gimnasiu, si in schinib nu se .preda mai de fel istoria, 

atunei Cind „numai prin istorie se invata virtutile 

cele marl: clesinteresarea, devotamentul, patriotismul", 

ci in trei clase inferioare ale gimnasiului 

se adauge la capitalul colii incepatoare doar latina, 

i incd insuficient, care nu poate folosi unor 

tineri can, plecind de la a patra, n'ar fi buni nici 

de baieti de pravalie; istoria intr'un singur an din 

cursul superior, fara nici9 preparatie n'are nicio 

-valoare; stain,tile nu pregatese pentru cursurile universitare, 

si nimeni nu s'a. presintat Inca la „examenul 

general". Greceote nu se preda, nici istoria ii- 

Ibid., p. 104. , 

2 Vicda, pp. 19, 72, 74, 116 §i urm., 118. 0 judecata" oficiald 

,asupra acestor coIi, UrechiA, /. c., III, pp. 102-3. 

anini propune la 1858 un ,Institut filologo-stiintifico-social"; 

ibid., p. 93. 

3 Ibid., P. 105.

292 - Istorla InyAttnintului tornAnesc 

terara. Ahsolventii pot Ii numai niste pretentiosi lenesi, 

can primejduiesc societatea. 

1VIai bine scl. se reiea, cu un.ele modificari, programa' 

scnlilor francese supt Imperiul al doilea, dind amdnuntele 

in sama unui consiliu de profesori, cu t 

insfitutori cu titlu consultativ, viitorul Consilha 

permanent. . - 

Raspingirel doar. conditiile de predare a linibii latine, 

pentru care fu insarcinat ssa redacteze un dictionariu, 

care fu i inceput 5 la Sibiiu, in conclitii 

splendide, Nicolae sau Nifon l35.16.sescu 1 , repefind 

cä in scoala primar5.,ar raMinea trei ani, cerind 

sa se mai scad5. din materii i ssa se dea cite un. 

profesor de flecare, Stirbeit trimesese planul in certetarea 

Eforiei, cornplectata cu trei-patru profesori 

Dupä plecarea definitiva a lui tirbei , coriducerea 

scolilor _o avea Gheorghe Gostaforu, fostul lor elev, 

care cercet5., pana in lithe 1858, tot Apusul,, 

cu Italia,,Belgia i ElVetia, pentru a pregati rear-- 

ganisarea Ministrul de Instructie, 

- Grigare Bengescu, fusese colabdratorul fostului Domna__ 

Supt administratia lui, AL Orascu primi sarcina., 

de care se achita cu onestitate I gust de a ridita Pa- : 

latul Acaderniei 4 In Eforie, dupä retragerea oamenilor 

lui tirbei , Asaehi i Florescu, se aseaza... 

tineri, cu orizont mai 1arg,.1. A. Filipescu, 

Aristide Ghica, ruda-Gaimacarnulvi, i, pe lingA. Cos-- 

1 V. Revista Arhivelor, I, art. d-lui Alex. Baleanu. CL 

Bev. 1st', X, p.` 144. 

2 Urechia, I. c., III, p 83 si urtn ; -Vicffa, pp. 122-3_ 

Burse, i pentru pedagogie, UrechiA, I. c., pp. 85=6. - 

poi. pentru P. Aurelian, C. Boierescu si Exarcu. 

3 Ibid., p. 175. 

41 Ibid., pp. 175:6.

-. Ar3elenii ki invatatnint 293 

taforu, care lea astfel rola' lui Poienaru, AL G. 

fostul brinier la Paris si unul din sefii ini 

-cArii de la 1848 1 . - 

Dar in 1858 o crisl se produce. Costaforu se 

retra.ge brusc. In loe.ul lui vine Ursa alt tinAr din gemeratia 

parisian i revolutiona Vasile Boere,scu. 

El apare de la. inceput dispus a suprirna metoda! 

lancasterianA, impartirea colii primare in clase enciclopedice, 

preferind o „divisie elementarA" si una 

,,reall", a inei manualele, i pentra ae,easta se adreseaiii 

profesorilor insii 2. Sc forrazaza j. o comisie 

consultativä pentru girnnasii, 1n-care intrg, pe lingit 

cei mai noi dintre tineri, revolutionarii Cernatescu 

Ioranu Gerraanul Neurneister, Hill, Antonin Ro- 

,ques, poet distins i 'autorul unei admirabile cArti 

pentru invittltura limbii sale, Cartea skolerilor sau 

Crestornatiea rorntno-francesd pentru usul kollegietor, 

gall skolelor ski instilutelor de ambe-sexe (1856)3 ,Zalomit, 

Alexe Mann si char Florian Aaron, care, . 

dupg. ce fusese revisor-general al seolilor comunale, 

reintra in Octombre 1857 ea profesor de retorica, 

istoria, fund atribuita lui Cernatescu, care va copia, 

dup5. Cretescu 4, pe Duruy, uitindu-i de la o vre- 

-si numele, atunci eind la 1859 Florian Aaron, 

revenit la catedra sa ce,a veche de istorie, imbratisa 

tot domeniul vigil nationale tratit cu o neavteptatA 

largime de vederi, poste coneeptia de otlinioara, res- 

a Ibid., p. 176, nola 1. 

2 ibid., p. 177. Este §i o editie din 1871. 

3 Ulysse de Marsillac publica, la 1859, Lecons de ?literature. 

, 

Pentru exonicele pe care le da aeesta la Ioanid 

taria Rorrutniei), UrechiA, 1. c., p. 221. 

.

294 Istoria invAtAmIntutut romAnesc 

trInsit la un singur principat 1 . Nu se uit.a, de altfel,. 

nici Poienaru, care, cu Nichifor si Nestor, presinta 

In 1858 planul scrierli cu litere latine 2. 

Realisarea. cea mai importanta fu insa a scolii 

de naedicina. In Februar 1856 doritorii de a invAta 

chirurgia se puteau adresa lui Davila, aratind numai, 

un certificat de patru clase primare. Se Inscrisera 

eihzeci de tineri. Am vazut c. Inca din governbre 

1857 scoalta capata re,cunoasterea guvernului frauees. 

Ea se reorganisa pe cinci and, Cu trei de practick 

rAmlnind a se continua studiile in Paris si in 

Italia 3. 

Mdstenirea lui Stirbei se pastra astfel, tiinda-se 

In curent Cu vremea, In ce priveste invgamIntul 0- 

rase,nesc, Cu mei* concurez4.4, atot puternic, a scolilor 

private, In numar. de 80 la Bucuresti, In 1856, 

Cu o populatie de nu naai putin decit 1614 elevi. 

Dar scoala sateasga. nu se putea ridica, In ciuda 

lui Alexandru Ghica, revenit ca loctiitor dom.- 

nese in 1856. ,Nu se gasiau doritori de a incepe acest 

lucru greu i oarecum conapromis prin neizbinda 

clin trecut Cu toatA cresterea de leaf a oferita', Cu toata. 

deschiderea pentru viitorii invatatori a unor anumite 

1 V. Viata, pp. 104-5, 220-1; Urechia, III, P. 179 si 

articolul mien in Rev, Istoricd, pe 1927. 

2 Urechia, I. c. Pentru bursierii din 1850 (si Maxim, Capetineanu, 

Cretescu, Soimescu, Stolojan), Urechia, I. c., 

210-11. Si un Evreu, fiul „Minzei TeleloaicAi", Solomon Goldenstein. 

Pentru manuale in 1857-8 (si Dictionariul rominofrances 

al lui Raoul de Pontbriant, i o istorie pe scurt 

a Ilonlinilor, refusata lui Florian Aaron —, harta 

rilor romanesti de Laurian refusata lui Marienescu), 

ibid. 

3 Gomoiu, Istoria medicirtei; Urechia, I c., pp. 237-8..

Ardelenti In InvgiarnInt 295 

- 

clase din scoala secundard, la 1857, se numarau abiO 

471 invalatorl. 

La Iasi, noul Domn, fostul efor inlocuit prin Iorgu 

Sutu, Grigore Ghica, lncepu prin a pune copal certelor 

dintre c.onducalorii indusmaniti ai co1i1or. Mi- 

-nistrul moldovan Ii era.' merit din aceastal. Se 

suprima i Epitropia i comitetul scoter, dindu-se departamentului 

biserieesc, condus 'acum de Panaite 

Casimir, abia in vrista de douazeci si opt de ani, 

(1- 1850), grija intregului invatamint. Se punea In 

perspectiva Inca de la 1 .849 redeschiderea Academiei, 

care nu se va mai chema Mihaileana, dupd numele 

Domnului plecat in suieraturile tineretulni', ci 

basiliand, dupa Intàiul ctitor, Vasile Lupu 3 . Malgouverne- 

plecase definitiv Saulescu devenia inspector 

Se luard masuri i pentru redeschiderea internatului 

de baleti i Intemeiarea celui de fete, supt 

directia lui Stamati i Lazarescu si in cladirile care 

pand daunazi, adapostind „Swale Centralr, pa'strau, 

in -zidul lor Inalt, ceva din simpatica lor yechime 

6 

La 1850 Kogalniceanu propunea Domnului, prietenul 

säu, intemeiarea la Iasi a unei soon de aplicacu 

cursul de doisprezece ani, pentru ingineri: 

s'ar prhui absolventii „gliimnasier. E o woaid poiitehnica 

7 . 

1 Raseanu, o. c., pg. XLIX-L. 

2 Urechia, 1. c., g. 1. 

3 Ibid., pp. 9-10. 

4 Ibid. 

5 

Ibid., p. 29. 

6 Ibid., pp. 27-8, 53. 

7 Revista Ion Neculce, I, p. 125 si urru.

t96- Istoria invatamintutoi romariesc 

AwzImIntul moldovenesc din 1851 1 are - multe parti 

comune Cu al lui Stirbei, un Donn ca §i celalt hind oldpiniti 

de curentul national §i latinist. Si aici limba romAneasea" 

restabilita in toate drepturile ei. Scoala 

primara, pe judete, iar la Ia§i In cinci locuri, urmare§te 

scopuri practice (se , introduce lectura cu litere 

la.tine); eclectismul cu basA latino-romink domind 

gimnasiul de §apte clase, in care - §i limba greaca 

1§i are un rol, cum nu se putea altfel, hdata cc 

avea glas hotaritor Saulescu, Cu amintirile lui din 

insula Chalke, pe ling francesa, germana, italiana, 

ca facultative, ruseasca qi turceasca." Se fundeaza 

§coli tinutale de fete, cu internale (la Iai i cu cloud 

finale de donA clase); studiile tin chic! an!. Se pastreazA, 

supt influenta lui Neigebauer §i manualele 

se vor ha dupä cele din Prusia, unde se trirnesee 

pentru cercetAri pedagogice Al. Teriachin 2—, filosofia, 

Imparlita In: litera.tura §i §tiintA exacte, la care, ca 

§i In Bucure§ti, se alipesc studiile de poduri 

§i de agricultura. Si aici este o §coall de drept, 

dar se adauge ma de teologie §i una -de Medicinii, 

pregAtita momentan de §coala de mica hiritrgie §i de 

mor?it, ca la Munteni. Se pun In vedere §coli de agriculturN, 

pe linga cea de meserii 3, aceasta i cu 

materii §tiintifice §i limbi (italiano, germana, la la§i 

§i 13oto§ani, la Galati italiana, englesa §i greaca), plus 

materii de ales, Intre care arhitectura, comertul, me- 

, . 

1 V. A$ezeimintul pentru reorganisarta invcitciturilor publice 

in Principatul 111oldovei, lucrat, in anul 1850 de 

comisia anume rinduitei de Prea-Innaltatul Domn Grigorie 

Alecsandru Ghica in anul l-iu al Domniei Meiriel Sale, 

Ia§i, 1851. 

2 UrechiA, 1. c., p. 59. 

3 V. ibid., p. 34.

Ardelenit in invatamint' ., 297 

canica. Semiriariile sint 1h.'sate, -de acesti lalei, clerului. 

Se crelazA, supt influenta germana, soon reale, de 

cinci ani, la Iasi, Botosani si 

Dar, pe cind in Tara-RomaneaseA., supt Stirbei- 

Vodk nu fit vorba de restabilirea scolilor satesti, al 

cgror statut Ii va invia numai la 1855 Eforia, opera 

fiind apoi reluatA. de Grigore Alexanclru Ghica, intemeietorul 

ca Domn al acestui invatamint 

a glisi e.andidati ;- im moment fu vorba de a-1 da 

preotilor 2—, Grigore Ghica, represintat al unui tineret 

de sttogp, prevedea_ cite o scoa1a. rura.0 de 

fiedare plasa, deci 63 de toate cu ajutorul 

ngstirilor, proprietarilor de mosii, can Vara a- 

ceasta nu vor mai capata privilegii de iarrnaroc--; 

al Statului. „Gospedari buni i Cu frica lui Duinnezeu" 

se vor forma astfel. lin curs de un an trebuie 

sä pregeiteaseä pc invatgtori (la scoala de fete pedagogia 

se invata doi ani) 

tin Sfat adolar, compus din directorul internatulu_i, 

trei profesi3ri alesi de corpul secundar si superior, 

ajuta pe inspector. Si aid i curenhil liberal 1i manifestA 

predomnirea. Numai a.cest Sfat poate inlgtura 

prin. judecatk , pe tin profesor; Invätätorii 

singuri,- can nu sint numiti prin concurs, ci de-a 

drepttd, slid la dispositia ministrului. Asac.hi aproba 

din noul asez/imint, pe care-1 privia eu oarecare me- 

Iano1ie indreptAtitk reinfiintarea internatului pentru 

„junii neinstariti" (80 -din 120), „dupA. dorinta lui 

Vasile-Voda Insusi 4 ". 

.urm. 

1 Viata, p. 25; Urechia, o. c., III, p. 99 §i urm: -, 193 si 

2 Ibid., p. 76. _ 

3 Brosura oficiala din 1851. Cf. IJrechiA, 1. c., pp. 29 

urm., 55-7. 

4t Ibid., pp. 53-4.

98 Istoria invAtArnintylui romAnesi - 

- 

- 

Gratuitate.a intregului invatamint e decreiata. 

Ca profe.sori se intimpina Laurin, apoi N. Ionescu,, 

Chinezu, care a lasat interesante scrieri (invatase 

Paris matematica) i un „Cosin", pentru „latina si 

francesa in paralel", pe linga Jordan, care ramase. 

Inca un Ardelean fu adus pentru istoria, nu a 'Viol- 

ci a tuturor lor, Patriciu. Pentru greceste 

era uh Metaxa, pentru desemn Partenie Antonie, 

fost bursier, iar, peniru tiinti1e naturale In 

cursul inferior, .Grigore Cobilcescu, viitorul deschizator 

de cale in geologia acestor regiuni. Nu lipsia 

o catedra de ruseste, pentru care consulul Rusiei propuse 

i pe acel Joan Doncev care va scrie o buna, 

gramatica. romaneasca pentru Basarabenil. 

Bursierii continua si aici : pe linga N. Ionescu, 

Alinescu i Panaiteanu, Ghe.orghe Apostoleanu la. 

Berlin pentru drept i finante, Scheletti la Potsdam, 

Veisa, pentru matematici i tiini riaturale, la Paris, 

Botezatu In Rusia, Panaite bonici tot la Paris, 

pentru matematici 2, un Gheorghe Popovici la Lemberg, 

pentru medicinal. 

In sfirsit Scriban fu lasat sa reformeze 

care redevine o scoala de teologie pe opt ani, programul 

fiind corespunzator cu aceasta mi,siune. Tot 

cle,rul Inalt trebuie sä fi trecut pe la aceastalalta Academie 

Intre profesori se Intilnesc, pe linga cei yechi, 

si pe linga profesorul de cintari Alexaodrh 

PO11'10, p,e 114%4 un Cristofor Scriban, doi absolventi 

noi ai Academiei din Chiev, Ion Mandinescu, 

care a prelucrat o foarte ingrijita Istorie universala, 

Ibid., pp 54-5. 

2 Ibid., pp. 34-5. Alti bursieri, in 1863, v. mai departe_ 

3 Ibid., p. 59. 

4 Erbiceanu, /. C.

Ardetenit In invatAmint - 299 

viitorul episcop Melhisedec, fiul unui preot din_ 

judetul Roman, pe atunci protosinghelul Stef0.nescu,. 

Ardeleanul, care pastrase cronica lui 

aici deci, unul Gherasim Vida I. La fiecare epis- 

copie trebuia sa fie cite un seminariu eparhial. 

Spiritul ardelean presida aici la toate prefacerilesi 

matinnile. Laurian fusese chernat din Viena in 

locul lui Saulescu, demisionat, in Ianuar 1852. Alaturi 

de dinsul fu adus din Arcleal de-a dreptul insufletitorul 

Adunrii rom'anesti din Cimpul Libertatii 

la 1848, agitatorul, re volutionarul Simion Barnutiu 2 ; 

Papiu Ilarian Ii fact." tut stagiu in Moldova. Supt 

ochii—consulului rusese, Dornnul prieten al lui Kogaluiceanu 

indraznia atita. i profesorul {le lating. 

D. Stoica era de peste munti, Banatean, ca 

Sueiu, jurist, chimistul tefart Miele, latinistul Zaharla 

Columb 3 . 

In zadar incerca..Nicolae Sutu un atac contra noii 

scoli molclovenesti, aratind printr'un raport, ca rni 

nistru al Cultelor i Instructiei, cä on se acluc- profesori 

straini pentru agricultura, comer% i inginerie, 

on se trimet bursieri in Prusia pentru a se 

pregali pentru aceste materii, ceiace se admise, 

Ianuar 1854, de generalul Andrei Budberg, comandantul 

trupelor rusesti de ocupatie 4 . 

L,auria.n ramase chid pima la 1855 pen.tru o 

V. i tirechi4, o. c., HI, p. 107 si urn. Pentru Petrino 

v. si ibid., p. 

2 /bid., pp. 106-7. Cf. Bogdan-Duica, Viata $i ideile liii, 

Simion Barnutiu, Bucuresti, 1924. 

3 Vioaia lor caracterisare pioasa In Rascanu, o c., pp. 

4 Urechia, /. c., pp. 106-7.

310 Istoria InvAtarnititului rom6nesc 

calatorie de informatie In Apus, 11 inloctui Bar/11.41u'. 

Inspectorul ardelean presidase -in 1853 la intemeiarea 

primdor cinsprezece scoli de sat 2 , creindu-se gi 

un „Institut preparanclar la Trei Ierarhi pentru 

pang la dougzeci si cinci tineri 3 . 

„Fericite timpuri", scrie un elev al acestei 

. 

F'etru Rascanu, „ pentru scoula in care Barn utm 

preda filosofia, A. Papiu si N. Ionescu, istorea, Gr. 

Cobilcescu stiintele naturale, St. Miele, fisica si chimia, 

I. Pop si I. Pangrati matematica, Z. Columb 

si D. Stoica limba latina si curind, de-asupra tuturora, 

A. Tr. Laurian, cu mare autoritate la Ministeriu 

si In Jumea scolarg, realisa sperantele marelui 

Domnitor; and absentele profesorilor erau lucru 

necunoscut; dud pedepsele etevilor erau foarte 

ran, pentru th simtiau toti, profesori si - elevi, 

numai prin numca cea constientg, cu devotament 

si stgruititg, se putea pregati o . soarta mai bung 

unei ten i rnenorocite 4. 

Dar o intrigg se tesu contra acestor oaraeni din - 

afarg. Chid protectoral Ardelenilor, Vodg-Ghica, Ii 

ispritvi Domnia a doua prin Incheierea tratatului de 

la Paris, instalindu-se Caimacamul Vogoridi pentru a 

pregAti prin alegeri noua situatie a am/nduror terilor 

intrigantii avura clinpul liber pentru in- 

triga lor. Cum Laurian aduse plecarea imui , numgr 

din profesorii de Orli cari i se pareau nedestoinici, 

acestia pusera In nai§care tineretul §colar, care porni 

cu zgomot §i o vehement mergInd pang. la „crima." 

contra intru§ilor. Mi§carea pleca tie la interni, In- 

1 Ibid., p. 107. 

2 Ibid., p. 111 §i rurm. 

3 Ibid., pp. 114-5. 

0. c., % p. LVII.

Ardelenii in Invatamint . 304 

dreptindu-se mai ales contra lui losifPatriciu ) directorul 

Internatului, care, fu batut (Ianuar 1855) 1 . 

Elithinindu-se unii din faptasi, elevii, afar a de dou'dzeci 

i doi, parasira. scoala. Comisiunea numith pentru 

a cerceta scandalosul cas, cornpusa din doi Cantacuzini 

i un 13als, dadu vina pe Laurian, care ar Ii 

mat o hotarire nedreapta; ea critic a amestecul fui, 

care e inspector, In invatamintul de pe catedra. 

Raspunsul fu demisla lui Luurian, a Patriciu, 

„director si profesor Ia coala pregatitoare", a Buoovineanului 

Alboteanu si a unui nou profesor ardelean, 

un revolutionar care avea sa glorifice 

irumoasa carte de istorie miscarea la cart participase, 

A. Papiu Ilarian, profesor de drept, ta re facuse 

studii temeinice in Italia, la Padova, si fusese si la 

2Berlin, adunind acele izvoare necunoscute ale istoriei 

Rominilor, menite a fi publicate in Tesazzrul sau. 

Ramasesera dintre Ardeleni profesorul de chirnie Za- - 

hula Columb, *tefan Midea i un alt profesor 

de drept; Petre Suciu 20 ha cbiar Warmth". Dar prin 

plecarea ltd Laurian, autorul carpi de Istoria Rominilor, 

de o serioasa pregatire si de o forma compacta, 

care pieta_ de la leaganul pazit de lupoaica lin 

Romul i Rem,, ardelenismul din Moldova Ii pierduse 

i energia i autoritatea, 

Indata, In FebrUar, se restabilesc profesorii scosi 

de inspe,ctortil care plecase, reintilne,sc pe 

band pet' zurbagiii scolari la cari apelasera pentru 

a fi rasbunati; ace§tia, afara de citiva 

fusesera reprimiti pc simpla garantie a iubitorilor 

Miscari analoage la Bucuresti, in clasa a V11-a si in 

Seminariul din Rimnic; Urechia, o. p. 225, 

a Ibid., pp. 124-7. AR profesor de drept era Gr. Apostoleanu; 

ibid., p. 127. -

302 Istoda itivatamintutui roinanesc 

parinti ca au fost, sin.t i vor fi oameni de treaba 

Un intreg eurent binefacator era sacrifieat astfel, 

dindu-se cel mai rau exernplu tineretului, unor111111- 

drii i interese jignite i unei revolutii Folaresti 

potolite cu pompa pojarnicilor. Era opera Consiliului 

scolar ektraordinar, numit ad-hoc, care facu apoi 

loc Consiliului legal scolar instituit de Grigoye Ghica 2 , 

Aprobareao daduse ministrul de Instructie, „cneazul" 

Ii Cantacuzino, care, anuntind numirea ca inspector 

general a lui T. Veisa, profesor de Facultate", 

spunea subordonatilor sai, printeo 'circulard 

oficiala i solemn.a, in numele a ceia ce i se 

pare'a lui ordinea, ca „nechibzulta purtare a unora 

din profesori, provenitd din neexacta pazire a asezamintului 

seolar, au dat pildà i elevilor si au infatisat 

trista privire de'insubordonatie i calcarea disciplinei, 

cea d'intgiu si mai neaparata conditie ceruta 

de oricare institntie publica". Si se recoma.nda, 

precisind vina celor dennsionati, ea profesorii trehnk 

,,sa se fereasea de la once amestec ce nu privet 

invatatura, si cu atit mai malt de a propaga duhul 

de partidd sau idet, subversive" 3 Aceasta pentru cä 

ministrul era convins cä „cel Mai puternic razim 

pe care guvernul se poate sprijini este ordin.ea 

peel, ca adesea-ori la noi, oficialitatea se facea 

patroana i invatatoarea desordinil care-i convenia. 

Vremik de adevarita autoritate ale tai Asachi, care 

avuse in 1856 totusi acest departamerit 5, erau de - 

1 Ibid., pp. 126-7. 

2 /bid. p. 127. 

3 Ibid., pp. 127,8. 

4 ibid., p. 129. 

Ibid., pp. 154-5.

Ardelenii in invatamint 303 

parte. Un asetnenea conflict se prochise si la. Seltiinariu, 

untie unionisttil Scriban, date-Si a.dusese i nepotul, 

August, venit din Petersburg, fu sdcrifica lui ' 

Sohupan, care-1 pindise necontenit 

Totusi noul ministru al Scolilor era un om cult 

Cu vederi juste, care apar in „memoriul" sau 

catre Calmdedmie, infierind ,intriga i o urd mutuala 

,ee domnia in corpul profesoral". 

Se constatd lipsa satesti, pentru care se pre- 

vazuse n.umai datoria de a le intretinea ,posesorii", 

arendasii mosiilor nriandstiresti, trecindu-se a.ceasta 

In noilo contracte ce se -vor incheia.. Parintii de la 

orase Ii retrag copiii „In.data ce Inv* ceva de a 

scrie", si-i d,au in „cantelarii". In scolile secundare se 

constata un „sistem de memorisare luxos, dar cu totul 

sterp". Atelierele scolii de meserii slut „In darapanare". 

Se incepe colegiul din Birlad i eele din 

Botosani. i Focsani (pe- 1-iu Septernbre 1855). $colile 

de Tinut slut neglijate.$coala de man5stire de la 

NAmt, a staretului Neonil, nu mai are gimnasiu çã 

internat, decdzind la rangul de-simpld institutie „ca 

techetica", i ministrul se va lovi de „opunerea staretului, 

sprijinit de chiriarhia terii", de fostul Nemtean 

Mitropolitul Sofronie Miclescu, care inlocuise pe obscurantistul 

vinzator de hirotonii IVIeletie 2 , 

Dacd in scoala din r Galati se predau limbile 

greaca i iztaliana (Cu Auctisio Giacinto), 

portului", o cateclra de italiand fiind si. la Iasi, nu 

se exercitd , un control asupra numeroaselor — si 

1 ibid., p. 165. Se trimet bursieri la Atena. Gh. Et- - 

biceanu, Clement Nicolau, atentatorul contra Mitropolitului 

Calinic, i Filaret Dimitriu , jar la Chalke Ghenadie, Ejà- 

ceanu, viitorul ep:seop, i ierodiaconul Damasehin ; ibid. ' 

2 V. §i ibid., pp. 109-10,. 165.

.3O4 Istoria InvgamIntulut romAnesc 

aici--- veoli private, nude nu se predä cum trebuie 

limba terii, neacordinciti-i-se „locul i desvelirea cuvenita 

pentru trebuinta unei ten i romine". Facultä- 

tile 

s'ar fi Inchis. Seali de fete numai la Birlad, 

Tecuciu i Odobevti. In ce privevte cartile de vcoalk, 

in ele s'au avezat „principiuri de un radicalism rid.ieul"—, 

un atac contra limbii latinisate a lui Lauran. 

Cantacuzino presinta, In fata acestei star de lucruri, 

realisarile lui: douaze-ci i chid de vcoli satevti, 

Cu seminarivtl In ele in.temeiarea unei veoli 

normale In locul eelei „preparandale". Se prevad 

vase bursieri pentru inv5.tamintul primar (cu 50 de 

elevi). Administratiile prirnirä ordin de a gati localurile 

dupä un singur plan 2. In.demnuri prin cler 

cAtre pArinti ea sa.-vi trimeata copiii la vcoli. Premii 

in barn pentru bunii elevi al vcolilor secundare, culminInd 

Cu „premiul de bun merit"- pentru „elevul 

eel mai covirvitor in toate notele j clqsele" Soon reale 

-la Iavi vi Galati, pie einci ani, predind o „encielopedie 

de obiecte din &Menial comercial vi industrial, 

cele Mai trebuincioase pentru viala practica'", plus 

un „curs de o specialitate", totul destinat s'a" creeze 

„starea de mijloc (tiers etat), care singurg. poate face 

Inchizavui puterea i in.florirea Statu1ui'' 3. 

La cursurile superloaie se - face tin al doilea an 

la dept vi Ia filosofie. $i se Incearca a se civtiga 

participarea publicului la rnersul inaltei institutii 

prin eele cursuri libere. Ere incep cu experiente 

de fisicA vi chimie ale rid Mieled, care izbutesc 

sg. intereseze. Ministrul scrie,. Cu multamire: „Cursill 

_ Eran., 13 scolt catechetice prirnare. 

V. p. 110 si twin, 

3 Ibid., p. 156 si urm.

Ardelenii In invAt4rnint 305 

public -de fisica i . chimie populara in scop de a 

destepta tendin.tele care industrie si a stirpi multe 

superstitii 

, . 

s'au vazut visitat de un nurneros si entusiast 

auditoriu din toate dasele ' 

Profes.i,Ir mmiar de 168, erau in parte si noi, 

- 

ca Metaxa pentru greceste, Emilian pentru materna- 

, tick un Kertes, un Meissner pentru, germana, un 

Chirnischi pentru istoria universa1a 2. De 'la Iunie '- 

1858 Alalgouverne, care se intorse -se pentru a intemeia 

pe numele sotiei un inagazin de mode, revenia in invatarnintul 

pe care incepea sa.-1 critice pentru -abus 

de memorisare. La dreptul comercial se numise 

Jacob Lupascu 3 . 

Scolile de fete, puse supt patronagiul sotiei Caimacamului 

Bals 4, se bucura de o deosebita' ingrijire. 

Se,creiaza Inca rioul: la Galati, Ismail, Tirgul Ocnei, 

Piatra, Hui, Bacau p Tirgul-F'runios, asteptind pe 

cea din Tirgul IsTeanitului, din Roman, Folticeni, 

Programtd va Ii asa incit sä iasa „profesorite 

si ''c,rescatoare spre a se putea scuti societatea noastra 

de aducerea, de guvernante din strainatate, cu multe 

cheltitieli, i adesea cu neurniarirea instructiei patrivite”. 

Se adauge la Tinuturi a treia clasà. Gentrala 

ei In Iasi capata a asea si tin „curs de pedagogie 

in limba francesa pentru elevele ce cforesc a se deda 

carierei de profesoare sau crescatoare'', avind dato- 

ria de a face practicalxi cursul inferior; directoarea 

, 

era d-na lielene liarbe Andre, si era si un profesor 

Ibid., p. 169 qi urm. 

2 Ibid. 

3 Ibid., p 147. 

4 Ibid., p. 155. 

p. 149.

306 lstoria InvAtAmintului romgnesc 

de francesa, Tiedemain, desernnul fiind predat de 

solia pictorului Stawski. 

Se organiseaza din non invatamintul basarabean, 

In cele trei judete abia dobindite. 0 intelegere Cu 

Bulgarli, carora, in Iunie 1858, Vogoridi ii va da 

11.11 larg privilegiu, reserva scorn privilegiate din 

Bolgrad invatamintul in ruseste pentru cumul inferior, 

in care totusi se va preda i limba romina; 

colonistii cereau numai studiul religiei In limba 

lor. Se gasiserd. in teritoriul cel nou scoli de sate ale 

deosebitelor natii, scoli priraare de ambe sexe la 

Bolgrad. Se vor face sau adopta cele din Ismail, 

Cahul, Leova, China, scoala de fete din Vilcov; se va 

plilnui un gimnasiu cu internat pentru aceste Tinuturi 

1. Joan Ionescu, agronomul, alerga sä ajute in 

acest cimp nou 2. 

Scolile private sInt si ele trecute in acest raport 

general. Cea protestanta e impartasita de toate laudele; 

supravegbiatä de consulatul prusian, ea da. 

cursuri de trei ani; i s'a eerut ca gramatica romaneasca 

sa figureze in program ca si geografia si istoria 

Rominilor. Vicariatul catolic a lost invitat a des- 

- chide soon comunale; un Seminariu se propune abia 

la 1860, fail a se putea irdaptui. Armenii din 

Iasi, Roman si Botosani sint aceia din natia lor cari 

Sc presinta multImitor supt raportul scolar. La Evrei 

s'au intimpinat insa, piedeci, care vor trebui 

inlaturate 3 . 

Cu aceasta insa activitatea pensioanelor, cu aproape 

1 V. §i raportul Costandachi, ibid., p 150 si urm. 

3 Mid., p. 152. 

2 V. i ibid., pp. 58-9. El vor cere in 1860 scoala Cu 

1imb4 propunere ,;gerrnanr, ceia ce U Sc refusg; 

ibid., p. 234 si urm. $coala lui Hermann Filip pentru

Ardelenii In Invatamint 307 

1.000 de scolari, nu inceteazd. Se enumera la Iasi ale 

Jul Cazou, Atanasiade, Frey, Jordan si Eiwas pentru 

baieti, pensioanele de fete Joye, Haidig, Petit, Meissner, 

Sachetti, apoi ale lui Katz, Hadik, Wroblesky, 

Gall, la Tinuturi fiind sase de baieti (si al lui Mettey, 

al lui Blanchin, al lui Danilau, al lui Olivari 

la Botosani, 9 de fete (si ale Jul Frietsch si Bitrou)I. 

Astfel se intemeie ncä o incercare! — in ajimul 

Uniril un invacamint care dispunea de 75 de scoli 

cu 5.936 scolari, apoi In 1859 de 117 cu 8.700. Se 

socotiau, intr'o sum a de 10.000,_ crescuta putin sau 

9.043, 3.363 de bdieti la coli1e primare, 1.204 la 

coloniile bulgaresti, 342 de pensionari la Tinuturi, 

1908 de elevi al scolilor satesti 2. 

Ceia ce merita a se releva e ca, in aceasta avalansa 

de idei, imediat prefacuta in programe, in aceasta 

intriga intre oameni i pripita succesiune Intre sisteme, 

societatea insasi arata o netagaduita, aproape 

entusiasta dorinta de a invata. Ea se observa In creatiunile 

de scoli, ca a Vladicai Veniamin Ruset la 

Doljesti in judetul Roman, unde functioneaza i acel 

arhiereu Marchian Fotescu care va cladi scoala din 

ei §i Germani, ibid., II, pp. 247-7. Un preot cere plata la 

limba maghiara ; ibid., p. 241. 

Un act de invoiala, la 13irlad, in 1850, Intre profesorul 

I. Patriciu i un boier, al carui flu va primi teeth de „romina, 

Iatin , franteza gi germana", in schimb pentru 36 

de galbeni si „o chila grin", a lost tiparit in revista loan 

Veculce. 

1 Urechia, o. c., III, pp. 141, 149. Cf. qi tabela pe la 1854- 

9, p.174. 

2 V. ql ibid., p. 137. Cf, ibid., p. 133. Apoi ibid., p. 170, 

aota 5. Erau 20 de scoli primare de baieti (5 la tarA), 12 

de fete (2 la Iasi), 60 de eleve la Centrala (50 gratuite), 

160 la internatul de baieti (126 gratuiti).

208 lstoria InvatImintului romAnesc 

Botosani numita dupd ctitorul el 1 , in da.ruri la premii, 

M fundarea la , 1858, supt Indertinul 1.ui .Ftu, 

a ,,Asociatiei de ineurajare a timrimii la Invataturr 2 , 

In actinnea Primariilor ea =ea din Buzau, care face 

coala de fete la 1852 3 , ea ,acea din Ploiesti, eare-si 

'cere un profesor de nemteste, pe Ohni 4, prin 

ea a lui N. Godreanu din Birlad,5, a Eeaterinei Sturdzala 

Mielausani 91 a lui Teodor Bals _la Darabani'. Grigore 

l3r'ineove,anu se gindi la tin intreg mare 'organism 

scolar din veniturile asezamintelor lui 8. La Braila 

negustorii, cu. Faranga, in ,frunte, Ii fac seoala 9. Iordachi 

I3oldur lash' prin testament ea fiul sau sa 

tie seoala normala la fludesti l°. Zgireitul poet Germ-- 

chi fu si el un donator la el, -la BIrlad, dar cu eonditie 

a se eumpara easele Negri ale sotiei lui 1'. La_ 

Galati femei de toate natiile se uniau pentru a erea 

un orfe1inat 12. Multe seoll se deschideau prin sub- 

Seriptil pUblice 13;. Manastiri ea V_orona, Doljestii, eau- 

, , 

1 Ibid., II, pp. 178=9: 

2 Ibid., III, p. 123. ' 

3 Ibid., p. 97. , 

4 Viaa, p. 13; Urechig, L c,, II, pp. 316-7 (1847). 

UrCellia, I. c., III, pp. 109, 164. , 

6 Ibid., p. 140 (v. si Cea de la' Berislavesti, Arges, 

II, p. 296). 

7 Ibid., p. 199. 

8 Ibid., pp. 222-3. -- 

9 Ibid., p. 230. 

10 Ibid., III, p. 163. , 

11 Rirga, „An. Ac. Rom.", sectia literara, XXIV pp. 195-6'. 

Poteca lasa la 1846 cloud burse; Urechia, /. c., II, 

p., 316. 

12 /bid.; III, p 149. 

13 Ibid., p. 155, nota 2. V. si ibid., II, 222-3. V. pentru 

donatii, ibid., p. 226. Si testamentul lui Poteca, 

p. 140. ' '

Ardelenii in invAtAmint '309 

tau sä contribuie prin smeritele lor §coli la cultura 

niultitnilor 1 , 

Elevii erau supu§i unui tratament care arata inblinzirea 

moravurilor. Regularnentul eel nou din Moldova 

interzicea alte pedepse, puindin be „povatuirea", 

„dojana"; „punerea in picioare sau in genunchi 

pe vremea clasului", „oprirea in *coala pe 

loath' ziva" i „alte asemenea masuri parinte§td". 

Chiar cei exclusi'Puteau fi reprimiti dupd doua' luni 

de pocainta, relativA 2 

Ibid., pp. 222-3. 

.1 Si ibid., p. 33.

XIII. 

Eclectisniul national (1859-90) si intemeiarea in- 

vlitlimintului superior si special. 

Noul Domn al Unirii n'avea nici pregatirea 

n'avu Wei rkgazul ca sä adauge Invatkmintului romanesc 

un capitol care s.-i apartie in adevkr, si ci 

nu avu, de sigur, nici aoeastk pretentie. 

Deocamdata el, Domn peste cloud teri numai reunite, 

nu putu ma'car sã se gindeascei la un sistem 

unitar. 

In Moldova Manolachi Costachi i Tiriachiu, primli 

ministri, se multamira Cu a.daugiri i corectkri de 

amanunte 1. N. Ionescu era inspector general si Consiliul 

scolar cuprindea pe Suciu, Miele 0 dr. Apostoleanu 

Mai libera fu, la Bucuresti, actiunea Efariei, ramasa 

In picioare —pe cind Epitropia moldoveneasca fusese 

desflintatii. Se chema, in Iulie-August 1859, Lauran, 

pentru „limbile clasice", 

„istoria e.ritica i statistick", lui Cernatescu 

trei elase de jos. Sc oferi cate.dra de linibk si literattuit 

romink lui Eliad, care obiecteaza lipsa de . 

timp, adaugind a „mai tarziu s'ar stima fence 

1 V. ibid., pp. 147-51. 

2 Ibid., p. 160.

Eclectismul nntional i intemeiarea Invatamintului 311. 

de termina viata astfel cum a inceput-o, 

tasind cite a putut culege in curs de at/tin ani studioa.sei 

junimi"- asa Melt, far leafa, i se reserva . 

c.atedra. Laurian Ina' in Eforie locul lui A. G. Go-1 

lescu, care se afla in Moldova, 4Maikixezi title 

chiar, la retragerea lui Costaforu, pe care-I suplini 

doar Inomentan Zalomit, spyjna.--de--vmducat2r al 

41491111;T muniene 1 . 

Supt `gte-st non regim se luau alte masuri pentru 

manualele de scoala 2. Dar neintelegeri politice izbucnira 

cu A. G. Golescu, xninistru al Instructiej, 

care in s.ilit a face amenda anorabila inaintea Eforiei 

pentru v.,a invitase aspru pe profesbrii scolilor 

primare a nu participa activ la luptele interne 3. Eforia-i 

objecta ca „datorylf, 'min tot acelea supt 

verice guvern §i ea afirm "cu dreptate 

„nu poate contesta institutorilor exercictul drepturilor 

politice etc-dent" 4. $i raspunsul indulcitor 

al ministrithii, care para neted pe institutori de 

profeso-ri, era acesta: „Nu nu.mai ca ei nu trebuie sa 

lea- parte la rna.nifestari politice, dar nu se cuvine 

niej sa se lase a se absorbi In preocupari straine de 

la misia pentru care sint- platiti; se Intelege de sine 

acca.sta regula elisciplinara nu poate fi impinsa 

pana a-j impiedeca in libera exersare a drepturilor 

lbr de cetateni" 3. 

Amestecul puterii de Stat, represintata prin thinitni 

de partid, in viata scolara trebuia sit aduca 

insa si al& scene decit cJ1u cu Eforia, 

1 Mid., pp. 180-1. V. V. Mihrtilescu, o. c. 

Urechib, 1. c., p. 182 i arm. 

3 Thid., p. 185 qi urm. 

4 Ibid., p. 188. 

Ibid., p. 189.

1312 istoria lavatamintului iernatiese 

la frucuresti. Ministrul encaz Cantacuzino inlocaind 

la 5ew-11a Centrald din Iasi pc direeterul Verdeanu 

printr'o dimetoare francesa -- ea la 1859—, d-na 

Gras, reincep uril scandalurile, participind, data aceasta, 

toate scolile, si cele de fete. Nurnai tkrzitt de 

tot, un „Comitet eXtranrdinar dc inspectle" pulti readuce 

Jucrurtle la normal'. Li era dat sit ispritNeasck 

supt oclili chiar al ltd Asaclii intemeietorul 

orgardsatiei scolure inoldovenesti, pornita de la a.sa 

de nubile intentii si de la printiPii asa de sanatoase. 

Si aid cursurile liher intrasera in obiceiu: at ltd 

Baras, al ltd Marsillac,, de iStorie literard, in Innba 

francesit si despre lucruri scrieri francese . . 

In general domink, ca in Franta napoleoniartit, 

puternie curent de statificare, Ea se aplieä pensioa.- 

new; invocindu-sc articolut 201 din vechlul stalut In 

aceasta euprindere dibace. „Spre a ink putea fi vktAntatoare 

elevilor schintharea lor de la un pensionat 

la altul sau Ia vre-o scoalit publita, invktaturile, 

penkion.atelor vor fi conforme si asknikmate Cli. acele 

ale woalelor publicCi. In Muntenia se nand cel 

d'intaiu inspector al seolilor private si pensioanelor, 

Teudor Ciocan.e111, .autorul „Dialogilor roniino-fran- 

()est" 4: 

Cureinul laic care doinina toatk aceasta stkpinire Iiberala 

face sk se dea lupta contra vechiler' fundatti 

dedizute ale unei Biserici care mai ales lii Moldova 

fusese despoiath de drepturile el. In zkdar Filaret 

Scriban si Melhisedec Sc °pun% Se desftinteazit seo- 

1 p. 247. 

2 Ibid., pp. 206-7. 

a ibta., pp. 171-2. - 

!bid., p 190. 

5 j 261 Pentrit roola de In Neaint,

Eclectismui national i inteineiarea invgtamintaini , 

- , 

lile catecheticel, se teat' cele trei senunarii in grija 

ltlinisteriului 2, ililpltilindUAi un program ofidal 3 , 

, 

Ilu.francesa si 'storm Rotnitu'or pe larg: se faeea poastferintrarea 

siniparistilor lii noua Facilitate 

de teologie, de fapt suprimata la 1864, n.efiind puten 

di.dactice 4. Sc puneau chiar astfel de niaterii intit 

elevul sti poata dupg vole intra in der sau trece 

la invatamintul niirean , ceia cc diii punetul d vevedere 

bisericesc, neglijindif-se chetuarea pastorilor 

suflete§ti, ntt putea fi clecit ó gravg. eroare 5. i in 

Aluntenia Serninariile tree la Stat 6 . 

Din partea lu , eforul Asezatnintelor BrIncoveneSti 

I Ibid. p 165. 

p. 166 si urm. 

4 Ibid.. pp. 233, 269-1; Istorlile Sentinariului din Socola, 

Erbiceantt si Adamesen. 

A ureehia% I. -.0., p. 261,. 

3 Ce fusese seminaritil Flegularnentului *Organic o.spune cl- 

Iii.torul rus Porfirie l_Tspeuschi: optzeci de ucenici, in 

. vris1Ui de la saisprezece ani, cari invatau cetitul, scrisul 

eintarile. De acolo se trecea la o pregaitire .speeittta. 

pe lingit Mitropolie. Un atestat al inv6tainin1ului diii partea 

..inspectorti he" Ieroteirt, ajuns apoi „profesor" candidatilor 

. i protosinghel, datai din -1836-7, arata ea se invitta 

Ceaslovui..Psaitirea. liturgnia, Evaughei.ia , ceva istorie .sacra, 

catehismul rule, Invapturile Si; Atauasie, explicatia 

vestuintelor sfiittelor vase, prea putinit teologie L operatiiie 

funtlamentale din aritmetiea, fireqte pe linga 

cintgri. 

-Inainte de 1850 Mitropolia munteana, trimete nursieri 

in littsia (St. BereChet, Ctldtoria Ica Porfirie Uspen.9chi, 

Flucuresti. 1920, p. 10'*si arm.; C. Bobulesou, Cronica bisericei 

.81. Ecczierina din Bucure$1,i, 1517 -1 Oclornbre 192f, 

Bucttresti 1427, p. 41, nota . - 

6 1 b;d , p. 216. lirogramul d;11 1832-3 (Cu ,Istoria 

rift floturtuiel piing la Romania porA" p. 258- 

313

214 Istoria invatamintului romanesc 

Grigore Brincovea.nu, sfatuit si de directorul sau, 

Aaron Florian, credea a ar putea face la rnanastirile 

de callugari „scoale i seminare pentru 

si la cele de maid. „pensionate de eclucatiune si invatatura 

pentru fete"; episeopul de Rimnic, care 

promisese, din partea lui, scoli sAlesti 1, binecuvinta 

aceasta ciudata intentie care era sä inceapa la Man'astirea 

dintr'un lemn 2 . 

Pe de o parte Ins, cum chestia teraneasca preocupa 

in cel mai inalt grad, se luara masuri pentru 

a face din scoala satelor altceva decit un ubred 

sovaitor inceput. In Moldova, sooala normala de 

la Trei Ierarhi capata ca profesori valori stiintifice 

ca -Grigore Cobilcesca, care plecä strainatate, 

extraordinarul emigrat, care abia sosise din Rusia, 

Bogdan Petriceicu Hasdeu. La Trei Ierarhi preda, 

In clasa intaiu lancasteriana, V. A. Urechia, care f acuse 

Studii In Spania i pe care la intoarcerell numisera 

profesor la clasele universitare i , indata, 

director al Ministeriului scO1ilor 3. In 1860 erau 52 

1 Urechia, /. c., p. 193 si urm. 

2 Cf. si ibid., p. 234. — In 1860, 13rincoveauu anunta concurs 

pentru co1i1e Eforiei in cinci judete i promitea 

burse; ibid., pp. 190-1. In plus cinct externate de fete in 

Bucuresti, apoi Craiova i Caracal; ibid., pp. 191-2. Oferta 

lui de a acorda doua premii literare; ibid., p. 222 si urm. 

La 1859 Grigore Brincoveanu face si cele cinci externate 

in Bucuresti, fiecare supt conducerea „unei dame 

directorile capabile, romince, de religie ortodoxa", care 

avea literal de mina, cetitul, scrisul, aritmetica i cunos-- 

tintile elementare hind incredintate unor profesori barbati 

si instructia religioasa unui pre,ot (BobuIescia, Sf. Ecateriaa, 

pp. 56-7. V. si p. 58). 

3 Ibid., pp. 159, 163 si turn.

Eclectistnul national $l Intemeiarea invatamintului 315- 

de scoli la sate pe lInga cei 31 de cateheti i c,ei, 31, 

de institutori 

Nefiind mijlocul de a da cultura elementara i fe-- 

telor din sate, ele fura primite --- cum nu admisese- 

$tirbei — la -an loc cu b.i4ii, fixInda-se ca 

de vrista in sus doisprezece am. Iarna, li se puteam 

da oare razlete . Velini credea ca baietii shit acei 

can ar putea studia iarna, i fetele vara; iar Consilial 

scalar ca s'ar putea da dupa-amiazi. Se punea 

in vedere mnsä „profesorilor" „ca numai cei Insurati 

sä urmeze a lnvata i pe fete de la vrista 

de ece ani inainte, jar acei neinsurati numai pan& 

la aceia de zece ani” 3 . 

Supt Ministeriul Kogalniceanu se ajanse la invei- 

Pirnintul seitesc obligatoriu4, la cursurile de adu1ti 5: 

c(..1.11e normale se facusera patru In 1860 (I3otosani,. 

Bacau, 'remelt; Ismail), cu un curs de patru ani 

cu elevi ”dascali de pe la servicille din districtele- 

Imprejuratoare, dindu-li-se de ajutor spre vietaire, 

In cursul petrecerii lor In woala, cite 30 lei din 

cuti.ile satestr. Localurile fura deocamdata ale qcolilor 

primare 6 . 

Tara4loraaneasca, fara a fi facut reforme atit de 

numeroase, se putea lauda ca are, la 1866, 1.966 de 

1 Ibid., p. 228. 

2 Ibid., p. 159. 

3 Ibid., pp. 159-60, 161-2. Cf. ibid., p. 240. 

4 Ibid., p. 162. Cf. ibid,, pp. 97-8. Unele masmi. la 

Munteni, ibid., pp. 181-2. Aristia scrisese o carte „sAteanocrestinA"; 

ibid., p. 121. 

5 V. ibid., p. 229. 

6 Ibid., p. 235 si urm.

316 istoria Invapmintitlul rornanese 

sateti, prevazIndu-se Inca. ,231 1. Ea hicered 

prin Atexandru G. Goleseu, in Mart 1800, Inca „o 

seoarä preparandii tie fiecare judet", ea „niasurä 

transitorie tie cea mai n.eaparata si mai urgentg. 

trebuinta", pentru a avea invatatori; oei in fiinta 

-vor trebui sti-i cerceteze cm -surile In tin/pill Verii 2, 

bar se desfiintase darea de doi lei pentru scoala 

`. 

De fapt Inci In 1803, supt ininistrul-poet 13olintineanu, 

abia era vorba de coala Normala din ihicuresti 

4. , 

Intorcludu-ne in Moldova, dacii luvatarnintul rural a- 

-vea Inca nevoie de pomeni ea a lin Nieolae Itrati, autorul 

„Axriicului copiilor, carte de lectura pentru scolarii 

sate,sti" .5,, scoal a piimara de la orase capgla 

supt regituul liogAlniceanu, grlidina tie copii 6. Scolile 

de fete se Inm.ultira (la Chilia, la Burdujeiii.) 7 

la 1860 doult 

, 

ex- 

pe eind in principatul naultean erau 

ternate de cite doua elase la Bucureqt,i, alt ele la Piolesti 

Slatina si prevedeau eiteva mug. (Cerneti, Oitanita, 

Oena, Catafat, Arge§, VAlenii-de-Munte, Itimnicul-Sarat, 

Alexandria, Ru§ii-de-Vede) s populatia sco: 

lara se putuse rialea astfel, in 1860, la 2.461 9 , .t1.111.eil 

mid, p. 242. 

p. 242 qi 

▪ p. 245., 

▪ Ibid., p. 252: 

5 C.f Reti.. Isl., VI, pp. 298-9. Se tipareste .In' 1860 . 

e UrechiA I. c., "p 229. Seolile de subtaliii ta Ia§i, 1843, 

Ibid., II, p. 245. , 

7 Ibid., III, pp. 238-9: 

p. 242. 

Ibid., p. 245.

Eclectismul national i tritetnelarea invatAmintului 31,7 

_ . 

-eind tot acolo erau la aceasta datA 6.115 elevi in §e- - 

. 

lite de baieti oorespunzatoare 1 . 

Dacä woala reala de la Iai e desfiintatA — 

rile. trecindh-se la Faeultatea de *tiinti—, fiindca hit 

fusese in stare a aduna. declt nouasprezeee elevi' 

aici majoritatca Ardelenilor (gi fdra Columb) rgana"-- 

sesera la locurile lor 3, --- Inca de la 1862 se crea. 

de Consiliul de Instructie, in care linga aiti doi 

membri stattatt P. DorLiei hag- inerul si dericii Neofit 

Scriban si Melhisedee, tin singur tip de secala primara 

la .or4': se pa..stra p'entru institutorii ce an a 

- se nurni 'Llormit inoldoveneasea a celor patru clase. 

gimnasiale 5. _ 

Scoala secundara ica mai ales o la.rga desvoltare 

in Muntenia. Ginmasiul numit dupa Gheorghe Lazar 

are patru elase; al lui Matei 13asarab, soeotit ea 

reintrocluelitoru.1 limbii romaneti th Biserie,a, i sea§eazri 

alhturi In 1860. tin mare ora xn -ult mai. Lnate. 

cu deosebire, ruai romanese--deeit lash, eapata 

lesne o insemnata populatie scolara . SL la PipieSti, 

in 1864, funetiona.0 doua clase do gimnasiu'. 

. , 

Pe elm! scoala -de meserli de la Ia§i pare a nu " 

mai interesa, la I3ucuresti se pastreaza, cu einzeci 

de Lieenici, eta dela Mavrogheni. Seoala de agrieul- 

1 /Pic/. Tablou cornparativ pe 1852-61, ibid., p. 246. 

2 Ibid p. 27„ - 

3 /bid p. 250. 

4 ibid., p. 253 i urni. _ 

. 5 Ibid., p. 254. 

6 Ibid., p. 241. 

7, Ibit., p. 250.

_318 Istoria invatamintului romSnesc 

tura, Cu pepiniera de duzi, are 60 de clew". Cea de 

cu patru profesori, douazeci de wolari2. 

Pentru invNtarea stiintilor comerciale lnsa, se 

prefer trimiterea a dor bursieri la Genova 3. In Moldova 

functionau doua, cea de la Galati fiind intetriciata 

la inceputul anului Kolar 1 -864 4. 

lasul are, multaraita tot lui Kogalniceanu, Inca' din 

29 August, a anului de creatiune 1860, ScoUla de 

.„bele-arte" cu Museul de pictura'. Ministrul pro-. 

punea, la. 20 Octombre 1860, o Facultate de medicina 

pe care erau pni s'o organiseze d-rii A. Cuciureanu, 

Fain, Negura, Bendella 6. La 1863 d-rul Russ inicepea, 

dupa exemplul lui Davila , un curs liber 7 . 

La 6 Septembre se d.ecreteaza Scoala de music a §i 

declamatie 8 . 

„Scoala Nationala de medicina" a lid Davila continua, 

i in 1861 ea avea un caracter general roma- 

-nese, cu 67 de studenti munteni, 40 moldoveni, 

,35 din celelalte ten i routine", afara de Bulgari §i Ruxnelioti. 

In artul urmator fericitul creator declara ca 

a§teapta c „§coala, Intinzindu-se in fiecare an, va 

mid., p. 242. 

2 Ibid., p. 243. 

3 Ibid., p. 245. Un plan de scoal d privata de comer, 

21 lid Maga ; ibid., p. 254. 

4 Ibid. 

5 Pentru pictorii de scoall in Moldova mai vezi ibid., 

pp. 197 (Stawski), 203 (Schiavone) ; III, p. 118 (Schiller, 

elevul lui Schiavone). Pictura scoasa din program 

la 1843, ibid., II; p. 265. 

6 Gomoiu, o. c., pp. 901-2. 

7 Ibid. 

8 La 1844 se refusau elevii de la Academie ceruti de) 

Asachi pentru teatru; ibid., II, p. 278,

Ecicctismul national §i tntemeiarea IrivAtAtnintului 

avea in viitor la simil ei elevi din Transilvania,13anat 

si Bucovina", cgci Basarabeni i erau. Scoala 

de veteringrie se Intemeie tot atunci 1 . 

Scoala cle bele-arte din Bucuresti 'se propune Ia 

1863 printr'im raport al lui TAtarescu. Era sg. fie adnusa 

la un Museu de copii, avind mi curs de perspectivä 

si anatomic', dar Bolintineanu insusi refusg. 

si pe acest pictor biserieesc i pa mai inzestratul 

Amn, din lipsa de fonduri. Scoala va fi intemeiata 

apoi de N. Cretulescu. Cimservatoriul Ludovic 

Guglielmi propusese cindva o scoala filarmonicg 

nationala° — e numai din 1864, pa and la Iasi, 

supt conducerea lui Spiru, erau la 1861 „21 de 

elevi din can 8 pentru bel-canto, 7 pentru piano, 

16 pentru violing; 47 principii elementare, 6 fete la 

bel-canto, 9 la piano si 12 la principii" 4 . 

InvAtAmintul superior deveni mai presus de once 

alt - rnindria noului regim. La Inceput, el 

dadea la Iasi subventii studentilor de la Drept si 

era foarte larg In burse pentru straingtate 5. Roger- 

G31laid. insusi consimtia sg. li fie corespondent la Paris. 

Guvernul Italian primia cu o deosebitA pläcere 

trimiterea de stipendisti romini in tara lui. Acolo, 

la Turin, merse lntre altii Romul Scriban, poet 

Gomoiu, o. c., p. 141. 

2 Urecbia, /. c., pp. 268-9. Pictura de cimpenie (paysage), 

ibid., II, p. 229 (an. 1843). Pentru pictorul Sahnari, ibid., 

III, p. 35, Galeria de tablouri a lui Tatarescu, ibid. 

3 Ibid., p. 11. 

4 Din 1859 Ciurea, Codrescu, N. Culianu, Gh. Mirzescu, 

C. Pilat, Agapi, P. Poni; ibid., p. 168. In 1862, 

cei 31 Moldoveni, p. 263; cei 393 MUnteni, p. 264. 

3 Ibid.

3?0 Istoria invatAmlatahn romanese 

de talent, care, pastra totdeauna normele clasicismului 

intr u.n ,scris on totul, .si pc nedrept uitat 

thizzetta 5di Torino 's,ein ' Cu laucurie reluarea „relatiflor 

intre ciou popottre-frati"..si ince -pea in citrind 

acolct folositpurea propaganda a liii Vegezzi- 

Rusmilla ., Se adause la c,ursul liber al lui Miele, acelki, 

de „contabilitate, econontie politica i finante", 

al lui I. ,Ionescitt, intrerupt perinNese a 

'critica nn stiu ce acte ale, ministrulai Teriachiu. 3 . 

In Italia noun, wide mersesern acum Ardelenii, 

ca Barnutiu, care se octipn si de agriculturn, de 1 -t0- 

, 

mologie si , discuti . cu invntati italieni originea. Ronaimilor, 

ea Papiu 'tartan si Iosif Hodos 4, se trimete 

Vasile 144linescu, in acelasi timp cu citiva tirteri oftten, 

- 

'nen din 18&, de la 26 Octornbre, lasul Ii avu 

Universitatea, cu Facultatea de dmpt (6 profesori), 

cea de filosofie (3 profesori),--se pastra titlul germanmt 

noun, destacutti de la „filosofia" initialii, pentru 

stiinte, anul I de teolOgie (3 profesori) .6. Sc 

aclaugia un „an 'pregntitor pentrtt tilntile exacte din 

Factetatea filosoficit , pentru ,;ttnerii cari n'au finit 

cursul gininasiti1ui" 6. Se credea pripita o -Facultate 

de medicina 7 . 

1 V. Rev. istorica, VI, Pentru aeesti bur- 

sieri, in numnr de cinci, UrechiA, 1 c., p, 230 si nun. 

2 La -Bucuresti se va aduce din Pieniont directorul Museului. 

E ales Ferrati. 

8 Ibid , . p 169. ' 

Cl. si Anuarinl lnstitidulni de istorie naiionala din Cluj, 

1924, p. 223 si urm. 

5 Urechi6, I. c., p. 228. 

p._238. 

7 /Md., p. 262. Manualtkl de micii hirurgie al all Var.- 

tiadi, 1844; ibid., II, p. 271.

Eclectistnul national si 1tttemeiarea invatArnintului 321 

Era opera KogAlniceanu, ministru de 

-Instructie Pitb1ic supt prietenul sriu Cuza-Voda. IntAitil 

rector fu Simion Brirnutm, cu Filaret 

prorecter. 

in Miintenia inca de la 1859 Scoala de drept,,care 

area la 1843 dour zece efevi', c4Rata o fiinta deose- 

en curs de trei ani, i se instalcaza un decan 

al 'el, cel d'inthiu decan de Facultate in erile 

noastm, pastrindu-se profesorti de pari5 atunci. Ea 

trebuia s5. aib4 actin. dot' protesori de drept civil si 

doi de drept roman, until de ecenomie politica; 

dar mult timp eel patru.in fit* se ferirA a-si,adaugi 

I- 

In acelasi timp se cresc catedrele de la Facilitates., 

de filosofie,.incredintind Iui Florian Aaron .eeá de Istoria 

Rominilor;. limbile latina. si greaca ii. paitrau 

profesorii, dar se adAugiau cursuriie literaturilor respective. 

Sc sporiau p proresorti la ingineria 

leagan al Facultatil -de stiinti . 

Numai la 8 Octombre 1863, Dommil creiazA la Bucuresti 

„scoala superioarlt de stiinte" r care va de- 

Veni o Faculta.te. i peste douazeci i dou5 de zile, 

alt decret desparte Scoala superioara de liter°, care 

si ea vii lua titlul de Fa.cultate. Bolintineanu area 

1 Urechig, 1. c., II, p. 235. Ar parea neadmisibile cifrele 

de 42 inscrici si 32 exarainati pentru 1840; ibid., p, 159. 

Dar putin mai Inainte 45, ibid., p. 107, 45 si la 1839; 

ibid p.'105. - 

Interesul pentru cbe.stii de drept e 'foarte vcIiiu. II 

,arat4 normele de testament pe care le-am tipArit In 

Ac. Rom.", XXIX, p. 185 i urm. 

2 Urechia, /. c., III , pp. 242, 246, 

Primii ingineri furil Iorda.ehe Otetelisatiu (largo, Conp. 

54), Grigore. Plesoianu i Cristea Oritscu; 

ibid., II, pp. 63, 182. 

21

nearea si iscAleascä decretul, pc care-1 prOvocase 

Nu era nimic mai fire,sc „dealt- ca, adaugind dreptul, 

sj. e deereteze existenta Universj.t411 din llneuresti,.. 

la 4 'Julie din anul unittor" La Input se avuserg. 

In dere numal sbopurile practice: creare4 (te. 

„profesori . girnnasiali capabili de inisiunea lor" si de 

„ingineri cuno§tintrile -,tecesare" 3: 

-Facultgtileerau - astfel , , scoli norniale, pentru. forn)area„profesoriJor 

giinnatiali"ylalitere; si ptpiniere 

ale inginerilor constructorItor de poduri_ sose,le 

la In. pp:gran-II:11 -celei 1.storia,, totdeanna 

CFR 'Iarg rerpresintatk: --ay„lcriloi romlney 

iinprenna cu isteria literaturii `rornine" (.pv,ntu 

Irreczliil), a Itunii, a literaturiksi- a filbsofiel;_Odob ,escu,, 

ministru si el, tin moment, aclaugise arheo1.0gla 

eta".41011r-§i o `,;granifitirrr ,comParatIvt" - .)litlia 11114:011e ch 

'side; or watt ckIe -muderne,, L. cert ,;ispanical-; 1 portu- . 

galloa"1.1 414edagegtca" „,,Inetodica", nu :_puteau - 

allituri 40;restur filosofiei;. In 'acest curs numei , de doi 

ani Stlintile natUrale 'figural modest, la stiinle, 

pe lingil eunestintile teoretice II:practice necesaro inginertilui 

4k - 

1 Ibid., p. 2.5 i urm. 

2 

256. 

4 Ibid.. p. 257. 

Ibid. 

6 'bid , pp. 157-8:

lovlitgmitniul in Prineipatele unite 0 in prO- 

._ . . . . 

: -lucuite Rorani. 

, . . 

. - 

- Pentru a indrunta , unifieai-ea se eAgu . de Ministeriul 

ni-Vt,nteau , . ,sitprimavea et' o, a§a de fru- 

'11/0aS iradi tie CO ill* . de instruefie putilicA.' pentru 

toatä tarn trehuia moste.,nease.-1 . colay 

..' din -Iasi; dbl.'s de aoeasta .udisura, protesta printr fo 

Aciresa: islita df iredondiliabiliil - V. romaittienT 

SjmiuiL i de.idirectoiul de hi Trei le- 

. 

r,arhi, .a.st.tititul spirit critic dare era,. si a r.nips. 

fritit Alaiorestu.. „Sablieninatu '; sputte'..actul dc 

,teste, „nu c. red e uniu'cjipoate' fi attt de putin 

Ihrifditeitiata in iuJna Ilegninitor; Welt- ski fie perielitata 

pran aceitt ea seoalelor din' fosta Moldova li 

-Se' vur "ret*tta . 16gi 1ee) Ve` ; basit 'eatbiLa dovedirit' cA 

progreke:. Uin.rea et e 'niai tare . dehit se Omni fi 

miseata acea , Inteprejltraiie ea pentru eulnparapea 

'a-clot :lei crda Iti S'efith flU SC Or 1UUL tere -des-- 

IA*511i In a. imntru-tilptinireti Untti 

invatater.; 111,41ft -614w .progesor banal/ nu - se . va 

thaVeet■O' vole Tincureti,'-)de uncle A -vink duia 

te Ana 4ui nial 4i de' llpsii, Nu prin pastrarea 

/bid., pp_

, 

324' 

. . 

latoilainvatataintillat loiaaat,sc 

scoli de "carti scolastice care sa ath I edit ura IaSilmsau 

aprobarea Consitiului 'de aid, In locul editurii 

si aprobarii de . la Bucuresti, Se va aduce perturbare 

in sistejna de guvernare din ceutru. Nu prin aceia 

ca. se \Tor face la Iasi, si nu la.Bucure0i, programe 

de oare pe la scoli se va periclita unitatea nationala. 

Ea nu va fi perielitatit nici- din aceia 

interesele de toata natura ale §eoalelor din fosta Moldova 

vor fl protese si administrate de- acei cart, la 

fata locului 'fiind, mai lesne pot face aceasta decit 

de ar Ii la Buctiresti". 

Glasul bunului simt rasuna In zadar contra ceutralisArii_ 

care faeu adesea diii lucruri istorice ii 

fornie admlnistratjve moarte. 

Dar curentul de unifidare birui.-.Si el nu era 11011. 

De mutt, Asachi trimesese lui Alexandru-Voda Ghi 

ca „vrednicile de lauda producte ale tineriinii inoldovene", 

si ace.sta-i raspundea, in Novembre 1836., 

vorbind de „pasirile Rominiloe, aratindu-si bucuria 

ca. „vcde pa Rtunini din toate partite a privi la 

ac,elas scoP si a aierga intr'6 unire la luminarea 

fericirea lui" 1. In 1840, acelasi Asachi propunca 

schimbul de carti cu Murttenif pentcg „unirea cea 

morala a natiei tnoldo-rpmlne, cAtre care tintese nilutuitoarele 

asezaminie a acestor dou eri.” 2. _ 

Inca din 1859, supt ministrul C,on.stantin A. Cretulescu, 

se :oregalia la Bucureti o reforma. complectit 

a invatamintului, care s'ar indrepta i dupa ce s'a 

facut in Moldova. lJn comitet compus - din BrMloitt 

Stefan Golescu pentru : Munteni, Malinescu, P. Roset 

§i Kogalniceanu pentru - Moldova, lucra la Co- 

1 Ifurmuzaki, X, p, 631, no. LXXII. 

Urechi5., / c., T1, p. 179.

my5tArn1ntui in Principatele unite 325 

wiUunea central, pentru prefacere care s'ar 

plica invAtArnintuhti din, arnbele Principate. Dar Eforia 

inunteand pretextd. ,ra trebuie timp si consultarea 

altar legislatii, asa incit ,nu se mai vorbi de 

aceasta modificare, atit -de fit-eased totusi 1 . 

O lege noud era cerutd de mull Pr-ofesoril ieseni 

pretindeau cu dreptate ed ei stau pe basa urtei vechi 

lcgi neabrogate. Nu se putu face nimie pand la 

lovituratde Stat Un prOdus at ei supt Mini.sterul Cretulescu 

fu , leg,ea fundamentald din 1864. . 

E interesant cit in COMiSillllea 1111Mita pentru a o 

pregAti era si bdtrinul Poienaru, aducind o traclitie 

experientd binecuvAntatd de treizeci de ant.. I se 

addugiserd, (Entre cei vechi, l3azianu, dintre cei mat 

Crete,scu. Opera Comiliului de Stat fu'revazutd 

de lninistru si de directorul sau, V. A. Urechid, 

du0a 1ns4i naiva marturisire a acestuia, „Iiitr'o 

noapte" 2. Fari a trece prin disCutia unei adundri, 

proiectul, tlevenit lege prin decret, fu pus In vigoare 

. 

nuediat. 

E o operd complect lipsitd de originalitate, care 

se mArgeneste -a reuni intr'un singur sistem resultatele 

formate la care ajunsese 0 desvoltt -tre, rAzimata 

atiesea pe copiarea strAindtgii si an odatd intreruptA 

de capriciile donmesti, de aproape patru - decenii 

In ambele principate. cóa1a primara de patru an!, 

scoala secundard de sapte, Facultatile de trei, afard 

de IneclicinA Cu cinci aid; profesorul iesit, In toate 

gradele, meted aspru separate —vi Inchise---, din 

cencurstni care nu se informeazd deett de C1111%tintile 

lin, nu si de viata lui morald si de intuitia 

- 1 /12id., III, pp. 205-6 

2 Ibid., p, 276.

Istoria inv.itan iiitühii roinanesc 

Astfel pe ht. 1880 se alcatnieste, 1ntiu binefäctoarea 

ocrotire, apoi supt arnesteettl plin de 

pa.siune egoist, al celui mai intreprinzator orn care 

a rasarit 'din acea . parte a netunulni, Apostol Marga'rit, 

fast negustor de covoare, 0 intreaga organisatie 

scolara, mergind pana la transhurnantii din ;,e,11-liV,e, 

pe ' care o incununà liceul - din I3itolitu astePrind 

scoala cottiereiaia. din Salonic. Scolile comunale 

frtra .cticerite, in sf'irsit, dup. atita lupta i durere, 

in 1886-7, Inca inainte ca limba sá fie admisa arida./ 

serviciul diin, Cei d'intaiu sèriitri , legati de 

apar, in frunte cu Andrei Bagav 1. 

Si invatainintul din Principate trece spre Sud granitele 

Inc% de prin 1860, Gostachi Petrescu, fiuI 

mini invatator, de sat, interneiaza scoli pe maul 

drept al Dundrii, atunci turcesc, si in 1860 . erau 126 

de'elvvi in eele patru clase de in Silistra -. 

Intemeierea Romaniel unite a pus invatamintului 

problem de o nesfirsita greutate. 

Pc de o parte ea dadea 'Rominilor, al cror 

earacter national dornind .noul Stat, scolile pc care 

odata, in erile alipite, era pocetett maghiara, gerrnana 

sau ruseasca. In afara de v_ajrdca, imediatk 

nevoie 'de a gasi puteri didactice, i anurne ca sit 

nu trebuiasch a tie rusina de dinsele, erau pe 

care centralismul flu trebuia si, once ctts, nu era 

In Stare sä le biruie cu tendintile spre 

1 Gaol Papacostea Goga, In _zilele rede.Ftepleirii niacedoromfne, 

Meniocii, acte fi Oorespartdenid. Ducure§ti, 4927. 

Cf. Rev. ht., p, 273. 

2 Rev. !storied,' XIII, p. 411; Gralul romanesc, 1, 6. Acelaqi 

scrie In Romania Liberd de la 1877. articole plirie 

-de rniez despre ronalnimea din aceste 

_

inv5tAn1utu1 In Prineipatele unite 341 

- 

,care.Cea mai grea intrebare afost insa raportul 

scolile, bine intemeiate, adesea Cu un lung glories 

trecut une on,- ca _in seoala secundara _ 

seasca', folositor si RomInilor i dispunhul de 

rnijloace omenesti i materiale CU totul. distinse, ale 

„nationalitatilor"„ Shbordonare In unele'privinti conducerit 

de &tat, introducere chipzuita a cunoasterii 

limbii majoritare,- colaborareacuiristitutiile de limba 

romanease,5,- acestqa era.0 pimctele de cliscutat. Nu. 

vom judeca aici primele solutii la care s'a ajuns 

.dar, dupd experimentarea, c.arora, - va trqbui s5. se 

ajunga, pe incetul i cu. multa socotealk, la e,ele 

definitive, corespunzind i intereselor Statului sidreptului 

romanesc, dux -0 dreptatii i nevoilor 'generale 

ale civilisatiei. _ 

In ,organismul insusi seolii de Stat a Rominilor 

pentru Rornini probleme esentiale sau, mai bine, 

problernele esentiale— au-ramas neresolvite. 

Un ctivint, Ia urm5, asupra 1or. 

Ideia germana' a scolii reale, reali.sata in patria 

el. de .origine, intr'un moment de idesgust" c‘u 

metafisica si de ind.reptare a societgii catre 

munca economica, era'natural sr fie apara.ta de T. 

Maiorescu, adversar hot4rit al vechilor traditii „Inimaniste” 

in scoala ca i In literatura' i , pe de alta 

parte, amestecat din prima lui tiiiereä Ii . miscarea 

§colarA din Moldova, -cti tendintile ei prusiene. La 

1875-6, cind critica fabrica de function.ari. i Poeti, 

:ea i ia 1894, pgrerile lui in .aceasta privinta, sint 

ne,schimbate, i aceasta mare inte1igent,1 silogistica 

trece pc lined nevoia mar-1i scoli din ..care trebuie 

sä iasa, nici ideologul, nici practicianul, - ci omu.1

3.42 1W6tia:11iirgt4tiiiiittauk. 

eoiipleèt; pe the-t .ptt hitt hi: pill:hire aPoi sonfile' 

. _ 

‘hitt a*(164:0- cere N;‘enis;n- liolitAcesta 

tin' et* It ninuni uli r'ealist i un mit altimi1or 

. niafiiril*; cl f (irr _ icfolirov6ati' 

traWiti4'AaUethii Mii1eth , Ii (tre aeela 

fatal & .fat t liVaiii5&. „Jininnil'-'f gtat.it*., 

Fara' pr4atire geriliana, ettratirdnai anfOtticfa itt (les, 

. .diei" ea In fitointlia' fat enfieri(dr 

tiiigese fOtu0' spee - aMa§i prattr6iSln, aezItV elnar, 

-asiipid'*iinthtsittliff, seolt* sa reala; in, prOteettil 

de a isgf. t.: titie,M1,6f fitsa na e O'14elare , cre 

rittiffe: pri M4khIif real tt iiittteg c-olite, 

4ie:61alcsate In aditiiinistratier aglienIttnit, industrie, 

comer te1rnici , telegrafie, rnarñtà, vetexitia- 

' rib. _ 

trefnife des(is6bire intre eoneeptille int 

A. Siardia 0 00' fat Sp: C. fkret. Cel 

e oroul d 8tat. tibiteePfia ml aigny: 

este", spline proic ihii dbi 18* „o instlt intinne -1:01- 

1i116a Organtert, tare are añ iiigur i uiti 

shlgitt §1 unft snrop:' "Intarirea-' t apignrafda 

'hate/patient nialar(* - 

itite6tVe&h.,:ee 

aft &AO . vedtib sisafifaitei, , 

de i tfurn'al 6 stitietate fi 1UC I , daft,. 

&1e , It Ma Ith* pitleSTA' nnei iiiitrontaff. 

oif itSie,6f0, tiato#4thifiliitoft, dd. 

dititzeit se Meade', cle Aigrif, Oita de. a 

tio*. 64r1b.(1 . 0 t4s6f iff 

glisAlt1 ifitittl,- /Weed tharVtig 

Raportul sau din 1884. 

ifflatittararea'sliperflixiitilr piM

Invatamintul in Principatele unite 343 

complecl, desfacerea aptitudinilor diverse i la capAtul 

gimnasiului si la al liceului; la celalt crearea de 

oritiont, fie si in forma vaga.' a filosofiei teoretice. 

Proiectul Angelescu are in fond basele de la 1864, 

pe cin5t proiectulylehedinti se inspira de nevoia de a 

apropia Koala de reran mai mult decit, ca pana acum, 

teranul de scoala; clasele complementare satesti 

ale ultimei legi se aseaza' cu greu linga un gimnasith 

nedefinit in ge ajuns ca organism autonom l . 

In general, se poate observa ca seopul co1ii primare 

0 secundare, forrnind de f apt un bloc, nu e 

unul ingur, ci dublu . (afara de scopurile fake ce 

i s'au dat3 , si anume: pregatirea omului complecr, 

caie sä mi se incurce Iii \Tiara', ci so inteleaga, s'o 

domine si s'o sporeasea i , al doilea, pregatirea omului 

nail, bun, energic, dar drept, luptator, dar 

milos, in locui fiarei pc care o crea vechiul invatamint 

pur stiintific i numai- real i are a dat pe 

rind beslia de eistig, bestia de razboiu si bestia de 

sport. 

lYe aici credem cä trebuie sä se inspire noua reforma. 

De mi-ar fi dat o inriuresc eu! 

Cf. si earacterislrile Tudor Vianu, in 4r/den 

pentrn tllnfa si reform socictlei, VII, p. 188 i unri.

AD AUS 

In vol. IV din lstoria §coalelor, p. 15, un.document 

muntean din 20 Iulie 7151, (1643) pomeneste .pe 

Pahomie, care au cetit hrisoavele 1W Viii- 

I ila Voevod, i pupa Teottosie, carele au IMAtat carte 

la mknAstire". Pe amiasi paginti „bAtrinu1 Teoclosie 

cAlugarul, ,ca.rele au lost grAmAlie a.eolo. In zitele 

Mihnei-Vod.4 si a' lui Petru Voevod". 

Tot colo, pp. 23-5, actul, din 1-iir Septembre 1708, - 

al I iii CNistantin Brincoveauu pentru , swala de la ,Sf. 

Sava (lade dascAlilar). Pe pp. , 34-6, acela al Jui 

Grigore Ghica pentru cuIi1c cIui i sla -vonA din Bueuresti 

(17 Ianu.ar 1749); at lui Constantin RacovitA 

pentru plata. dase5.1ilor, 18 Oetombre 1753, pp. 40-1. 

V. si p. 46 si arm., pentru apela.si 

Un ,chir Ioaneu daseAlu de la Mitilin, la Craiova", 

in 1817 -(eu clialoguri greco-romAnesti), 13iariu., Catalog, 

I. p. 424, no. 186. Un daseAl Din,ca, ajuns ellugar 

la Briiicoveni in 1825, ibid., pp. 638-9. 

Pe ms. 298 at Academiei Romine se hiseatting o invatAtura 

de ueemic bucurestean, inoepind la 1798 la 

„klasealul Necola", apoi, din ca.usa ciumei, acasA 

--„neinvAtind,ncmicA, 

, 

fArA nurnai 

. 

nebunii ixtvatam", 

apoi la ,epistatu ,Gheilrghi ,cle In seoala doniniascA".,

Adaus 345 

cu Arouliz -fitvrostothY, la Hrisolora pe uvinä, gramatica. 

Urmeazi. Esop tomul II din Encidopedie, 

urmind Cu dialogurile mortilor ale tut Lucian, cu 

Ilrisostom, cu Herodian. Trecind de la dascalul 

gore la dasellul Paisie; Invata dup Scrisorik in! Sine.s-in 

ca sA. ajungit cu dasalul Chiria.c Triandaftl la 

„Olintiacele," lui Demostene. singura -data „a rain- 

cat falangr (Catalog, I, pp. 643-4). El adauge 

chid a Ineeput a Invgla latimeste (pp. 645). 

lidrtiOe Niisturel isecileste ea .,tainic" la- 1629; c'ind 

Apeteste o „Mantle" la manastirea Bistrita in 1639. Prefata 

-lui P. V. Nasturel la. editla Varlaani fi lomat, 

p. XLIII. — D. Cartojan, in Lege.ndeM Troctdet, p. 23, 

eiteazg. pe Danovici, aleauitorul de cronograf, ea 

„graniatie de scrisoare greeeasea'".— Un Pairaco „ca- 

IWO'', In 1673, Rev. 1st., X, p. 233. -- In studiul 

cartoian asupra Alexandriei, p. 37, tut „Coman das- 

domnesc", la 1714, ea „vataf pe 51 copii". 

Intr'o list a' de la 1839 se inseamna la Iasi Cuenim 

Cu 25 de elevi, Sacchetti cu 20, Atanasiadis en 30, 

„Vanlin".- Cu 13, o Chanthinaud en 34 de fete, 

ca j d-na Par; pe la hiseriei dasenii, douazeei si 

sase la numg.r cu 249 de scalar', preclau tine ori 

greceste (ha eel de la Armeni-si frantuze4te). La 131r- ' 

lad shit seoli tie hiserica., destul fie eereetate, pe 

lingA. scoala. „nuidathei Attica Bourguillon"- si 

dacal grec; la Roman predau, in limba frances6., tut. 

. „Jan Frantuz", in Costathi Polizte(si greceste 

seste), un dasell Constantin Dornoscu si 

ea i ,cutare flu de pretit;_la Botosani preoti, 

dascali predau, in zece co1i , celor 104 'elevi, si gre- 

ilevista loan Neculce, VI, p. 219 i urm.

346 Istoria invalltnititulut romAnesc, _ 

et**,iar la M-111141t1t, en trei eli , dasealut Grigoge 

fraittkiee$to i nenite$te;_. la Stetaine$tir'stelin01 Misi- 

Ateviet „neraft'4$1-0 i nioldovette$te" apoi la Platra 

Wel liunfti1$iide'graite$le, enur psaltul de.Ia Titr- 

gul-Nbalittelbil prexid 1 -6 a,mbete Foes,ani 

eilnet dasegi rontlitic dbi gred, plus. „Fidi- Frantsza", 

eatie Merge- „pift case botere$14P; . la Tecuciu $1. pa'nh" 

eite 44 cle §cotaki la, $eoli+ ronsitue$1i; k i■Iiietire$1-ir 

dou'd inferipare;: Ia Foliteent patra pensioane,: 

fa Glieogglie Stepan lavathiktu-se frantuae* 

'ta4e-4W, Plus „glieografia frantuzeasegli, istoria na- 

Meal% $i aribireffeW, la Neembal. Dawhieiriei CAaVa 

IIiai puttin pe nem** $i luta' maiputtin pe roitiä- 

fl€te, a&a -Demi la SintionovIel; la %eau Ro- 

nOu $1* Clintstardin Dupont un alt Dupont, un 

cu lagirtài gernurnA), tin Poua pePatru greeefte, 

Idadante Meser (peittru gevinan4 frau.gesg)i 

la Oena Gree i del Genevesi, loan i Egna „Fidim"; 

la Moine$ti doi „Moldoveni" ; -la Galati; pe 

mitts Itort!tirni f Gttel, Arilterri, vri , Ioan Guanbari de. 

frautute$le i greee$te, un SlrbieseI4, 

de firailituad$le, ca l „dearuna S1ie , kotia,dismi,sale 

Cestiti"; hi Ilusi Moldoveni i tin Bueorinean. MuIte 

tiri despre prograinui din 1842 al eolii din pa- 

La 1842 aiirini lidre „cocoria$i" i „dnduei" Iii i 

felt de beleri Mari din ora$e $i tie la sate, de preoil, 

de tuiriellialit* de negtistor* cojoearl i entitari,. 

otd4401/ bfirilieri, de agenii.eonsulati, de Evrei ebiar 

(,/.4filert a }nada:Mil Berta din Boto$ani"). 

_ 

1, /bid., pp. 229-30. . 

2 Revi§ta loan Neculce, VI, p. 221 si oral.

Adaus 34? 

At unci, 1a1842Bfr1àihil aTe .16 dascath, ea 291 elevi, 

dintre.cart 36,deifete,.si pensinane at d-rului Simon - 

be-rg: (fraittuzoste rferntesW), 1 Int. Jacques „UAW", 

male dtfinksale' SPatarmei S'oltatnai Lant1riiao7; 

Rennanut, p4.4triv;ar,t pe „Jhrn la , care se 

'Watt si „davit si enauturi";. Biitosanii au; pe lingit 

eel' 943 de deli at publiee de la . Sf. Duinitrw 

In greOeaSeA",. SoonlA condusa de Vasilo 

Paulint;. pensicount- Profirei ott 

21 .ca4 e1ev iInofesori de , frantuieSte, nein 7 

tt i ronttneste; a! iüi Fop:litchi „protesor 

de gheografie i istorin uniVerSa14", Jaques 

pt Finga‘ „nrattainii Oliarpia Gros"; Piatra 

§66aPa liii Glheorghe.Papad4gulivateia a ,,FrantUtului 

Saillian, - clireetbr; i ou niatiMifn; sa Farttitif direetO 

rita"; Neaintul a lui „Ipolit Nearntie' pe lingli cea 

pittillei it ritOrtahulut efiesarie; .#6c4aint , a dbi Gitel 

0 Ai dbit, MoliloVent;i Nidordstill lauda cuT. dbu4.. volt. 

rorngii4Sti.si uritifraneesa , d4 fete,. a iii Gheorklie: Stupin;' 

Poltieenit iftinitii, u l)a$eliteiolei, careli indhit,* 

oijii i1. aeest. at6; Filelint . are si pensionull 

,„nt*tittnit Dili' a sftitterttlui 

fiind invgtatoare §i directori46. ritoriai ttet. fete" 

J.a. 1142 „Milked' gilmaticur' e fiul Mitropolltului 

Ntfor (1:N1'11111.n Stanegous relkiottsc) la Re).-- 

V. *i actui de vinzare g unit", loo din Pa.ettkiri eafee' Mathias 

Raymond (14llreon Manes), „dasegi frarittW i 1a-1028,. 

in revista loan Noculce, trmeazit o infele- 

04 tare- el k.-1 soIa , SOPlife inUeirtd PrWauts, 

Li. ' the' *4111614 eis ita ay&tifr fitt „etetf in' ritiu- 

cie" ill' Litte, p 204- Rlditiond era ditiktittniti 

at4 ecKiisittatutui; Fianleit „Pdditzt" e „Pays‘,..11a4"). 

tin yaduva', p.

348 istoda lini5tAtithautui romanese 

mini, Bucurcsti, 1906, p. 360). Gorespondenta 

Rumientov pentrir scoli si p. 465 si urm. 

Dasellut Filofteiti 'traduce Anzartotatz sotirialn, al 

XVII-lea veac (-D. Stinescu, Miruznile Maicei Doutrutlui, 

p, 45, dupa ms. 472 al Academiei Romine). 

Un ins. de scoalli al lui. Iordachi Cretulesm, ms.-530 

grec al- Acadeinici - Romine; V. Litzie:a, Cata/o#, p. 64, 

no. 112. Cum se Inseamna ca Eptistolariul grec a fest 

'ispravit in Venetia: la 1666, Novembre, Inainte cu 

ileva luni de venirea'lui Ckristautin Cantacuzino, s'ar 

putea intimpla ca lorclachi Cretulescu, care fu 012e- 

"vie Jul Brincoueanu,,sd-1 fi precedat pe acela. 

In Decembre 1677, un 'maw°, fratele preutului din 

Coiceani, era „in taxa Oltului, la Unguri, de au invalat 

gramitici"; ms. 497 al Ac. Rom.; v. 13ianu, Catalog, 

'II; pp. 241-2, 

Un elev al lui Seavstos, Litzica, Catalog, p. 311, 

no. 616. far ,e1 a ‘venit de la Trapezunt la Gonstantinopol 

abia In -25 Novembre 1687; ibid., p. 310. El 

i. elevii lui (Uttre ei Matei Cretulescu), 1696, ibid., 

p. 314. V. $1 pp. 315-7. Traducerea 

al Bulgarici Inehinata de Sevastos lui .Brineoveanu, 

p. 484, no. 

Man.ase Eliad era din Melenic,pe una din cartile lui 

se ceteste: 'Ez Tei)v [11avocc-a-ii IVIsUviy:ou; 

Diann, I. c., II, p. 55, no. 86. Carti ale lui, in Cala- 

-logul Litzica, p. 73, no. 133; p, 115, no 232. Caxti 

. ale lui si ibid., p. 519, no. 778. - 

'retire ale lui Gheorghe (lase:Cul supt Nicolai Ma- 

-vrocordat la 13 -acurestf, ms. grec 545; LitzIca, I. c.; p: 

721, no. 131. Un Barbu Izvoranu student supt Brin- 

.0oveanu, la. 1707;.. Litzica, I. c., p. 117, no. 240. 

„Doieo copilul, fiul popei Neagoe, .clod Invata 

la dase,11" in Bucuresti, la 1727, i colegi: Nastase,

Adaus 3491 

Frincul,In Bianu, o. c., I, p.43, no. 339. Coptii 

scriu „co condeiu de rap" si fac floricele. 

La 1730 Gheorghe din Trapezunt tradocea pentru 

Nloola.e Mavrocordat on Nornocanon (ms. 297 al Ac. 

.Roin.; cf. Litzica, Catalog, p. 435, no. 696). Versari 

ale lui cittre Antitn, p. 447, no 705. Pentru dascalu 

lordaehi -(Gheorglie 'Etodor), si ibid., pp. 452-3, n.o. 

709. V. sl ibid., pp. 415-,6. 

El tinu diseursid, pastrat, la 1ngroparea und domnife 

alui Nieolae Mavrocordat; p.462, no. 717. Incao 

lucrare poeticl. a lui, ibid., pp. 477-8, no. 726. E deosebit 

de Gheorghe loan din Ampelakion, despre care 

ibid., p. 486, no. 737. 

Tin dasal Serban 1733 ; Litzica, Catalog, p. 214, 

no. 421. 

Atund un dascAl tortlachl din Trapezoid; Litzica, 

Catalog, pp. 415-6. 

tin dascal Alexandru In Bucuresti la 1748; Litzica,. 

Catalog, p. 85, no. 161. 

Dasellul Toodor; ibid., p. 376, no. 652. 

La 1766,.19 Ianuar, gramatica Indepea a fi predatk la 

laqi, „in biserida Frlacilor",catolicii, de „dasealul cur 

losif" (sit nu fie ;-,Moesiodaeul"?); - Litzica, 1. e., p. 

89, no. 180. Se Intrebointa manualul lui Nichifor 

Thootokis; ibid. 

Canoanele de Neofit Cavsocalivitul, ibid., p. 180, 

no. 295. 

Fisica Metafisioa 101 Teodor Anastase Cavalioti 

In oeoilla , din Mosocipole; nts. 383 al Ac. Rom.; v. Litziea, 

1. 99, no. 203. - 

Scoala din Etonian, 1796; thid., p: -378, no. 655. 

,Stefan dasalul care 14 , 1780 Inv* „carte de 

pomana" in manastirea Coltli la da.salul loan, Bianu, 

o. c., II, p. 330. -

a,59 istoria invAtamintuad rora5nesc 

llecluma .Art,avdakah, qq/p/og, p. 

Aritmellga,14..(191,4delos;;.ms. A76 : 0 AgadvAtiei :go- 

/nine; tp..ttl,rpo. 

T)41.(5a.. 4,51; Lit043.14, 1. c.„Fp.,93 ., 

. 

Nerattri-intru 144a,Ittli 514114; cAre ORCe 

. 

'su1 lb[R,5- ti.41,0", ,,MPlafisicsa; +ice V-4.10 -ig: AR ,4tre"„14 

-Bianu, o. c., II, pp. 346-7. 

0 ,carte de..§,co,a16. a 1.icen4il 5hp.cureatean,4e l1a 4.842 

inaipte e :;no. A77;a1 (v: itga , pp. 

Pontru -Semiparin, no .687 :si -*rut (v. :ibid.; p 

438, si -grip 

Pentru dascalii greci din epoca ipi, LazAr, Litzica, 

Cotalqg, p. 12. Aco1o41 ‘daseAlul Gheorgheol,in;Larisa„ 

la 1752, p. 49, no. 68. Dascalul . Gheerghe loan din 

ARRIOftliimi4 ,13- 44;RP: 7:7 ;rzlx; .03; RP. 1 80. 

Pentru Chiosea, ibid. , p. 228, no 3501. 

inn. ,217, 401. 448 NP, gleyti 

. 

roaga' a li se. da alt dascal dup4iihitarte ta kui ,7XiluXkt, 

alegerea celui.:do,acwp „tiran." go ni. 

A iin10* -t orlo41.P 1,Nonttemi 

.d.41FPFe S44.a .P/#1plitor 

le da, 

,:914.440re 

in cprAata ttraducerii 

,-L9gloci i.ç4Ici e1 rocoywidA kilwerierea 

in „parintasca lor thattikta Anktfrga, 

preclarea ,glumwt6. It Jogai slstemul,pi papagalicesc 

(este chiar cuvintul „papagalizmuy.), 

tocul 1118E4144041i dt. m$euaI,Ailtr ,:eAr 

ottac6, dnigte 4a .4asi ,,IIIP414914: *.t 149R 

perdi sau sä in.niaett 

neghine, . care ii prnd ,1x1 El i.t moue „Ili. NIRO,. la 

Pio1R-41:cre4 ,ApuiifiAiRAba..1RtottiuffiR44 .411.Rte 

latine ,si kital4une. ,41s; 425_ al Ac. 4401 . ; .113j{gAV) Oatalpg, 

II, p. 111 i urm.

CUPRINSU 

_ !ag' 

I. Originile . . 

If. !ncercArl de coala apuseana la not si scolari romin1 

la seolile apusene . . . . . . . 18 

III. Influentele italiene asupra Colu romAnetiti 24 

IV Int5ja epoca a scolii fa.nariote . . . . . . 56 

Ni incercari de invAtAmint apusean . 72 

VI. Nona scoala europeanA . . . . . 93 

VII. indreptarea apuseand in prIncipate. . . 131 

VIII. Scoala filosofica a Prilicipatelor . . . 139 

IX. Scoala national greceascA in InptA cu scoala natio- 

nal a Rominilor . . . . . , 152 

X, Scoala Regulamentului Organic . . 191 

Xl. Ltipta coIii nationale cu incercAri de desnationalisare 

- francesA. . . . , . . . 240 

XII. Ardelenii In invAtantint . . . . . . 272 

XIII. P.clectismul national (1859-90) 0 Intemeiarea invAtA- 

mintului superior si special . . . 310 

XIV. invAtArnintul in Principatele unite si in provinclile lo- 

cuite de Romini . . . . . . . 323 

Adaus. . . ' . . . , . 344

1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?