1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

316 Istoria invAtgnintului romAnesc
In aceste iniprejurari nu -e de mirare cA doi din
fiii invAtatului Postelnic Constantin Cantacuzino ca
bogata, deteapt i energica fata a lui Radu-VodA
Serban, domnita Dina, luara i ei acest drum apusean
al invAtAturii.
Acela la care ea nu dada nici initiative culturale,
nici opere literare, ci numai uri gust deosebit pentru
arta, fu Mihai, viitorul SpAtar, (la 1687 insA, altturi
de Constantin, care ar fi „unit", se aseaza de -un
cAlugar catolic, ca alt „filosof" si „unit", fratele Ma-
tei 1 ); genealogia Cantaeuzinilor: redactatA de un alt
cArturar al neamului in secolul al XVIII-lea, spuue
apriat: „In tineretele Fiji a urnblat pe la multe locuri
ale Etu-opei: acea rnultA rivnA a lui era datA
la gheografie si la arhitecturA"'. Cu mindrie spune
aceiasi „Clenealogie" despre Constantin Stolnicul, in-
dreptatorul lui Brincoveanu, nepotul sau, in ale cu1-
turii : „Numitul Stolnicul Constandin Cantacuzino
din copilAria lui a fast dat Cu totul asupra in-
vAtAturii : la limba elineased era un mare filosof.
DupA ce a venit in vristA, s'a dus in Europa,
iar pentru invataturA la Roma" — e o gresealA
„a invAtat limba 1atineasc i italieneasca, in care
limba era desavirsit spudeu. El pentru practicA a
petrecut cltiva ani in Viena, in Venetia, in Varsovia,
pe la alte Craii ale Europei 3." Nimic nu era mai
natural decit acest drum la Viena din partea fiului
domnitei despre care fiul ei spune cu satisfactie CA
„a fast crescutA la Viena" 4 .
1 A. D. Xenopol, in Arch. societatii ,F tiintifice $i literare
din laqi, V, p. 548. A
2 EJ. mea, p. 342.
3 Ibid., p. 272.
4 Operele, p 55: „fu educata in Vienna".