1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

222 — Istoria InligarnIntului romanesc
?eel . Bucurestii n'avura, mult [imp, decit o
de psaltichie, ca a Mitropoliei din Iasi 2; la 1845 doar
Livischi, un Wachmann, care publicd. Principiuri
generale de musicii europeanci rnodernii, incep §coaIa
de musica vocald
De mult era vorba de o woald de fete, menitd. sä
le invete cunostintile elenieatare i cusdturi, mode,
alte indeletniciri femeiesti. Ea lad fiinta la 183-1,
In patru cdma'ri de cite, 200 de ascultatoare, ale bisericii
Sf. Ilie din Iasi, cu „femei dasalite" i ca doi
profesori de dark dintre can unul catehet — cdci
g,rija liturghlei stAtea in rindul intaiu — i supt supraveghiarea
unei maid. Programul pe trei, apoi
patru ani, pestalozzian, prevedea: romdneste —
cetirea CU litere latine—, o oarecare introducere in
culturd, „facerea cdltunilor, cusutul de camesi, de
straie, cusutul la gherghef, tapiterie i alte luertu-i folositoare
pentru c,dsnicia omeneascd", inteun cuvint,
In limba lui Sdalescu: „mdnufapturi". Economul loan
Samuil Botezatu erau aldturi de modesta Madame
Elisabeta (Alexandrescu) pand ce un alt profesor,
Hofmann, fu adus, Cu. sotia sa, ca sä predeie modeluri
Ie ceard, flori artificiale, scosul petelor, spdlarea penelor,
vdpsitul panglicelor, „figuri din solzi si tot
lucrul de carton", ca. si ce priveste horbotele, „capelele,
bonetele, beretele, palariile, fresele, baladerele".
Doamna avea ocrotirea, i fetele, „care cresteau
pUnd. acuma in intunerecul datoriilor lor", abia dupa
cloud luni de studii, Ii spuneau din viu graiu recunostinta
lor. Erau in numdr de saptezeci
—patru stipendiste—, in vristd. de la opt la cinspre-
Ibid , I, pp., 401- 2.
2 Ibid., p. 225.
3 Ibid., pp. 298, 306
Moare in 1838; ibid., II, p. 60.