1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

140 lstoria invatAmintahti romanesc
de prefacere ale Apusului Moruzi, care alesese ca
dascal al copiilor sàipe un poet de valoarea lui Atanasie
Cristopitio, si pc Ft -azimut Ciemaron 1 , era
capabil de a intelege nevoile unei vremi noua.
Va fi, dupà aceasta orinduire, o Academie de
carora; cu,terrnin greoesc, li se zice, nu „matemate",
ci „epistimuri". „O Academie fara epistimuri
este o casà fitra feresti." Matematicile In frunte,
dumnezeiasea invatatura.", apoi geometria, stiinta. si
de fobs practic In aceasta. Moldova, aceasta „Dachie"
unde, hotarele mosiilor nefiind bine fixate, procesele
se eterniseaza Drepbal, „pravilele", se Introduce ca
inaterie, pentru Mtaiasi data, in Moldova, care n'avca,
ea principatul muntean, codul ei de legi.
Ca limba de predare, , si un filosof din GOttingen re-
.
curioaste ca elina e Innba cea rnai potrivitA pentru
propunerea stiintilor. Dar Greci can sa, be stie nu
prea sint, si, deci, in lipsa . unui „dascal de epistimuri
elin" se poate lua si un , filosof de alai linaha...,
paradosind pe limba frantuzeaseA". Geometria, aceia
trcbuie neaparat predatit frantuzeste, de un „hotarnic
dupa meste§ug, i acesta este dascalul de Aheometrie
cea de practica, pre carele Frantuzii II numesc. in-
, ,
çjirzer §i carele trebuie negiesit sä se astize In Academie,
paraclosind epistimiia aceasta in limlia frantuzascA„
pinA clnd eel ce vor Invata-o sa o ik pre lithba lor",
-- Inca de acuma deci o preuedere a inueiteirii 1n ranitinefte
a. aneia din Oiintile de absti-de(ie.: Deocaindata
stim cli ar fi la indemina Francesi pribegi, ca
ace! Trdcourt care fusese profesor de matematici la
.scoala Sultanului In Constantinopol i va trece pe
thigh Voda Alexandru Callimachi, care, ca fratele
1st. I t. rant. in see. al XVIII-lea, II, P. 38.