1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

268 jstpria.ItivatimIntului romiaesc
privinta planului muntean, nou, un pedagog ardelean
din Bueurestii Blajean unit, judeea astfel, la 0
April 1848: „Cu reforma scoalelor nu e irripScat nimenea,
Wei eä poate ii; top prezic ca. nu se va infiinta cum
era planul; un director si doi .profesori, cari venira
panä acum, trag 200 pre lung., ea.sa ,s1 masa, sl shit
numai de gramatielt. Clt vor trage carii vor fi pentru
stiinte mai Inalte, d. ex. filosefia? Decit aeeasta nu Ii
place la eiocoil". El eiteaza easul unui batrIn care,
venind cu copilul ltd la A.callemie, Intrebli: „Domnule,
voiu sg. stiu Invata-se-va in Scaala i romaneste;ca
numai pentru sfrantozeste si italieneste nu vroiu
dau oopilul aici, pentru c e tlikar si nu voiu
uite limba jar directorul frances i-a
recunoscUt dreptatea. „In a doua zi 'prise In progra-
ma. si clasa de limba el aduce lnainte ob-
servatia Jul Plesoianu ea „scoala care fu mal nainte
a easat-o numai pentru ut eratt tot filosofi, tot istorick,
tot poeti i scriitori pre toate podurile, pre toate
colturile si aceste nu plae la ciocoi, precum se
vede" 2 . Unul din Colesti refusa catedra de mate-
matici, rtevroind sa .pre,dea In alta limba decit rornA-
neste 3.
De acolo se afla i ca vechea seoala fuscse mutata
la Ra.du-Voda, futrut filosofie, Vara fisica, numai eti materna.tica
i istoria biblicut, i ea, lasata frut supraveghere,
ajunsese-un cuib de anarhie.
Colegiul frances mergea insit slab; InvatainIntul de
ruseste tot asa Romaneste se preda flume' grama-
flea i anume din F'ebruar 1848.
Oniagiul Bianu, pp. 161-2.
2 Ibid., p. 163. Se primiau ea interni eopii pana la
13 ani, externi pana la 15; ibid.
3 Ibid., p. 164.