1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Scoala Regulamentului Organic 213
sistemd de invturd publicd inlesnitoare, potrivia
cu gradul luminatei Europe §i cu trebuinta acestei q
Ieri" 1 . Tar Asachi, anaintind presupusa scoala a lui
Alexandru-cel-Bun si a lui Despot-Vodai, confundatal
cu a lui Vasile Lupu, insemna cá aproa.pe trei mit
de elevi au trecut prin swine din Iasi si din provincie
2 .
Academia putea s functioneze fara. zalava., clasa
de filosofie dind examen la 1-iu Octombre 3 . La profesorii
_aratati mat sus se ada'ugira. doi Fra.ncesi, de
curind adusi, Malgouverne pentru initiarea in limba
frances1 4, Lucien Repey, poets, care, trecind la
1 Ibid., p. 287.
2 In Octombre se constatà o frecventare de 322 de e- -
levi in fasi, 187 in Tinuturi, plus 87 la Gimnasiu, 26 la
filosofie (ibid., p. 292). In Muntenia la taa era.0 2.500,
dintre can 400 la Sf. Sava, 225 in ora§,22"...,. 5 la Craiova;
v. p. 225. Tot acolo-la kss: ,3.141 de elevi, 1.619 in provincie,
plus an in Craiova; 865 la Sf. Sava, 370 in primarele
din Bucuresti. La 1837, 436 la Iasi, 538 la Tinuturi
(pp. 363, 372-4). La 1842: 2.209 la scolile de Tinut
(cii absolventii), pp. 221-2, sau la 1849, 650 (579 la Iasi
104 fete; 967 la judete), La 1843 erau 1.639; p. 258.
3 Ibid., p. 292:
4 Ibid., p. 380 (gramatic.5). Mi s'a scris cindva cà famiw
liii poseda un tablou infalisind deschiderea Acaderniei
Mihailene.
5 Pdquerettes, poesii, din 1840, si Diseours prononee a
la séance solennelle de l'examen de l'Acadernie Michalienne
a Jassy, /'an 1836, par L. Repey, professeur de litteralure
francaise, Bucuresti, tip. Eliad, 1836. Era un spirit
luminat acest autor al unei Istorii universale cu scop
didactic, Les rudimens de l'histoire a l'usage de la jeuziesse
moldo-valaque, Istorie elementard pentru trebuinfa
tinerimei moldo-rornanesti, care scria: „Studiul sa nu fie
pentru noi,.e,e este pentru cei multi, un simplu mijloc
sau o situatie, ci studiati pentru a nu raminea mai pre