1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

5coa1a greceascA In luptA tu scoMa Rominilor 171
de o Inaltà cultura, ci din gura aspra a unui irz
caracter razboinic, a unui cerbicos apostol pus pe
tataie cum era feciorul de teran din Avrig, cdruia
Inca de la Inceput i-a pasat pain de calcarea programului
ca sä intre in dornenille scumpe lui, unde
chiar filosofia kantiana, de o superioara eticà , pe care
o opunea materialismului, predicat la scoala greceascd.,
nu era decit tot un instrument de luptà pentru ajungerea
scopurilor sale. Era inteinsul ceva din revolutionar,
din revolutionarul care ingrijorase of icialitatea
si la Viena si la Sibiiu, cind la o petrecere inchinase
pentru Napoleon, era plebeul pornit pe protestare
i rdsplatire, care nu uita sä arate in ce
zuine i bordeie, acele mat proaste i incenusate",
surd ce ,jug al prostiei", in ce hal, „rupti, goi
asamana.ti dobitoacelor", se afld. „stranepotii marelai
Chesar, slavitului Aurelian i ai inaltului Traian" 1
Conservatorul Asachi, in gratiile consulatului rusesc,
traducatorul istoriei Tarilor dupd Caidanov i glorificatorul
inteo frtunoasà oda a lui Alexandru I-iu
n'ar Ii vorbit niciodatà asalnaintea tinerei lui boierimi
care n'avea un deosebit simt pentru asemenea
lungi i grele suferinti.
Caci, mai ales, era o deosebire, o mare deosebire in
1 Bogdan-Duica i Popa-Liseanu, o. c. De alminterea
Inca inainte de 1808 un C. D. (= Constantin Diaconovici,
Loga), in chemarea la intemeiarea unei „Societati pentru
cultivarea limbii romine", vorbia despre „urmasii puternicilor
Romani, can au stApinit hunea Intreag i al cAror
nume 1 1 purtam... De si sintem robi, totusi limba noastra
va stapini odata tara aceasta". Se inseamua caracterul
latin al limbii. „Daca o revoIutie nenorocita ne-a umilit,
alta mai norocoasa ne poate innalta." Se da un intreg
program de dictionar, de culegere de sentinte, die) proverbe,
de „cintari frumoase". 51 faptul ca se dä ca exemplu
Sirbii indica pe autor.