1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

,
Scoala apuseana la noi V'Ronitni la scollle apusene 19
iiltirnul object de aur sau de argint pe care-1 mai
pastrau dinteo avere distrusa.
In acesti . 1ungi, arii de exil, can, une ori, se minpentru
Munteni, cu o incetatenire — ca a
neamului lui loan Logrofatul I—, copiii cresteau si se
cereau dati la carte. Se puteau adresa pArintii la
,cite un cleric partas al acelorasi miserii, i aceasta
se petrecea probabil foarte adesea. Dar in apropiere
ispitia scoala strain. Ba chiar boieri din targ. se adresau
la ea, ca acel Petru din Iasi, care-0 daduse la
Liov, pentru a fi crescut acolo, fiul, „Taifan" sa'u
Teofan, care muri peste un an, in casa fostului consul
Grigore2. Un. aSa de bun ortodox ca Petru Schiopul,
refugiat in Tirol, Ii. parAsi unicul i atit de iubitul
copil in sanaa Iesuitilor din Innsbruck, can facurg.
din „Stefan-Vold al Moldovei si al Terii-Roman.esti",
un membru -devotat al Congregatiei Marione, dar i.
candidat la moartea de slAbb.'nogie in adoleScente. un
:Scolile de latineste ale Liovului aveau i cite 'ma
ucenic „valah", i °data intimpinam la Magistrat o
plingere contra aceliii baiat de -boier care, aruncind
o piatra de pe fereasta, sparsese capul cutarui Evreu
care nu se dadea rnultamit cu atita
In veacul al XVII-lea vechile forme scolare se pastreaza.
Gasim dascali scriitori, dieci, prin sate, ca
Toader din Stoiestii Foe.sanilor, Gheorghe din Odo-
1 V. Cronica lid Constantin Ca'pitanul Filipescu, ed.
lorga, p. 66, nota 3.
2 $i doc., XXIII, p. 378, no. CCXXXVIII.
3 Hormuzaki,-XI ; passim.
Studii $i doc., XXIII, pp. 413-4, no. CCCXXXI; cf.,
Iorga, Relatiile comerciale ale terilor noastre cu Lembergul,
din „Economia Nationala'", Bucuresti 1900, pp. 71-2.