1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

74 Istoria InvAtlmintalui rotnAnesc
tele vremuri ale lui Constantin Cantacuzino,--„toatil
boierimea avea multa plecare au da pe fiii lor ca
sA invefe i sä se procopseascA la carte elineasca,
iar scum nu ne putem pricepe din ce pricinA. s'au
lenevit atit parintii, eft i feciorii lor, a urma acestei
bunatati de fobs si de podoaba neamului
boieresc, incit au ramas mai prosti la invAtaturA
(keit alte trepte mai de jos". ,,Pentru ca sä nu ed.-
mina de tot in prapastia neinvataturii i sä fie mai
,jos decit alte neamuri, dupe Imprejurul terii noastre",
ei eer—si Voda aproba—, ca de acum farA „carte elineasca”,
si anume „cu tenaeiul el pe deplin, s'a nu se
capete rang boieresc sau loc la Curte.. Cu atit mai
mult, cu cit Domnul, „pentru folosul patriei noastre,
iar mai ales pentru invatatura si einstea feciorilor
de boieri, au asezat si au intemeiat atitea scoale de
limba elin,easea, ca sä nu mai poata gAsi nichund
pricina ca nu are unde invatel.
De altfel, prin ineetarea corespondentei lui Hrisant
=cu Domnii i boierii terilor noastre, lamuxirile asupra
invgamintului gmcesc in Principate dispar aproape
cu totul: Gicim doar, printeo notita in Croaim
lui Atanasie Comnen Ipsilanti, ea Misail, egumenul
, de la-Trei Ierarhi din Iasi, dascalul lui Jaw-
-covacbi Rizu i tatAl Doamnei lui Scarlat Grigore-
VocIA Ghica, a fost cindva invAtAtor la Academia
moldoveneascA. Rizu vol sa-1 fact Mitropolit, si aceasta
trezi In cercurile fanariete protestAri contra
unui om „de moravuri ticaloase" i risipitor 2. Tot la
1 Urechia, /, c., p. 14.
2 pasagiul e reprodus in Hurmuzaki, XIV 2 , p. 1144,
no. MCXXI.