1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

IM Lstoria invatamintului romAnesc
vachi`Rizo Nerulos, era unul din campionii grecismului
revolutionar -
Nu e de mirare deci cä se proceda in acest sena
la reformarea celor doua Aca:demii, care trebuiau
chinate nevoii grahnice de a elenisa'aceasta „Daeie
fara ratiune de existenta proprie, de a face, din Bucuresti
rnacar, o Atena, de a theredinta pe Roinint
cä au o misiune istorica straina de toata traditia lor 2.
N-u mai era vorba acum de universalismul lui
Lambro Photiadi. Trebuiau adusi de la Viena, pentur.
a pastra contactul cu Apusul — caci scoala era
absolut Mica profesori . de gramatica, filosofie si
stiintile matematice.
In acest sens dadu Caragea actul sail din Septembre
1814 pentru scoala din „metohul Magurelei"'.
Se specificau profesorii peritru gramatic& cu , toate
anexele ei, de sigur, dar i pentra umanitAti
Profesorii de limbi straine: latina i francesa,
se pastreaza, un Ladislau Ardeleanul, „Erdeliotur,
care traducea din limba francesA, lulnd asupra-si pe
cea d'intaiu. Un boier romln, Clucerul Nestor, - va
preda dreptul. Se" dau' teeth de geografie si de istoria.
universal& Se prevad 'purse i prenili. La 1-iu
Decembre.-.0 la 1-iu April vof fi exarnene.
.„Secretar domnesc,..si profesor" era la Bucuresti In
18132 Gheorghe Papacosta Sachelarii; Bis. or!., XV, pp.
328-9.
2 In acest timp, sau, mai curind, prin 1830 se tiparesc
nisle Dialoguri greco-slavo-romAnesti.
UreChia, In „Anuarul instructiunei publice", p. 261 si
in 1st. Rom., X, p. 347 si urm., 385-6, (regulamentul,
din 10 Decembre). Reparatii si budget, Bis. ortodoxd
XVI, pp. 115 si urm., 209-10. Nepoata ith Larnbru, UrechiA,
/. c., p. 350, nota 1. Si ibid., IV, pp. 112 si urm.,
172, nota 1.