1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

80 Istoria invatamintului romanese
coy i Marelui Ecle.siarh constantinopolitan Kritias
sä-si dea parerea asupra starfi scolilor din Moldova.
Raportul lor e foarte intere,sant. -Se relevd / concarenta
„scoalelor o,sebite"— „scoalelor de pre de laturi",
pe linga cele de „pe la manastiri on pre la
alte locuri" — ,.deci nu numai preceptori de casd,
„dascalii ce se and la casele boieresti",—, care „sparg
scoala cea domneascd", injosind pe dascalii de acolo,
in frunte cu un Nicoba. colarii, de altfel, grabiti
sä alba dregatorii, iese inainte de vreme. Se propune
oprirea totald pentru preceptorii particulari de a-si
avea elevi de afara i stabilirea unui curs de sase
ani la sooala puhlicd. Doinnul dadu marelui (lased.'
sarcina de a-si numi cei doi colegi , i, pus In rata
problemei scolilor particulare, supuse aprecierii lor
si tiina preceptorilor Inii
Dar eine voise sä ddruiasca coIi1or , ca arhiereul
Ioanichie sau i Nicolae-Voda chiar, se gindise 5i
la asezdminte din Grecia Insäi, ca acela de la Ianina
al Castriotului'. Ele rdsar pretutindeni, intr'o
Maid localitate ca la Ostanita on la Neochorion, de
unde calugdrul srairniot Ioachim, care se muta in
1756 la Iasi 3, cere i carti de cetit'. Se alege cu da-
Uricariul, I, pp. 73-4; cf. -Iorga, Documentele CaMalachi,
I, p. CXI §i nota 3. La Galati, negustorii locali
facusera scoala de elineasca si de yulgara, (plata de ht
marrastirea Mayromolul, in 1765).
2 Hurmuzaki, XIV2, p. 1080 si urm., no MXXXVIII.
3 Ibid., p. 1136, no. MCXX.
4 Ibid., p. 1114, no. MLXXVI. 0 larga diploma din 1766,
a lui ,Grigore Alexandru Ghica, ibiij. , p. 1182 si tirm., no.
MCLXXV.