1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Scoala greceascl- In 1upta cti scoalalor 185
Mitropcditu.1 Veniamin se grabi sa trimeata uce-
.
mid moldoveni la scoala lui Lazar, pe .cei vase
cad,. Cu bursa Bisericii; invatara la ,vestitul Parnas
de Muse" al „mult invatatului domn Gheorghie
Lazar" si al Mitropolitului Dionisie Lupu, care
„s'au facut eel d'intaiu pricin,uitoriu sistisirei scoalelor
nationale, In -care se ilredea slobodile tilni n pamintul
romanesc In -limba nationalg". Until dintre
dinsii dadea la lumina in Buctiresti o „culegere de
intelepdune", la care. adause i „tablele Ruminilor"
ale lui Iancu VacareScu, noul poet muntean. Tutors In
Moldova, el va traduce si adaugi un „Manual de patriotizm",
insuiletit de cele mai frumoase sentimentei.
Tot de °data se proceda., inch' din 1820,1a ref orma
Seminariului, wide pa.'na atunci lucra &Jar cite un
,,invatatoriu duhovnicesc", ca Gheorghe \Men.. AOchi;
omul de incredere al eforiloronersein Ardeal sà
caute noi profesori, in credinta ca oriunde pamintul
ardelenesc da.' suflete ca al lui Gheorghe Lazan
nira de acolo, pentru retorica si poet'ica, un Joan
Castea, pentru lalineste, un loan Manfi, un nepot
al lui Bob, care-si zicea, clupa cearta Cu unchiul,
care nu-i dadea bani Ca sa invete la Viena, Vasile
Fabian, si doctorul Vasile Pop din Brasov, care
publicase la 1807 o tesa latina. despre Ingroparen la
Romini, — acesta un Scriitor abundent si un om de
loath' isprava. 2 . Cu acestia se putea largi programul,
— 1 V. si 1st. lit. Ann.' in sec. al leV111-lea, II, p. 407.
Acolo §i infinenra noului curent asupra lai Veniamin
care considerit pe Romani ca. straimosi, Italia ea „vechie
patrie", -cere purificarea limbii i luptg. Cu „Slrbii".
Dupa Lepturariul lui Pumnuti dtipa Erbiceanu,
Mold., p. 58 si urrn., in 1st. lit. rorn. in sec. al AV111-lea,
II, pp. 519-20.