1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Sccala greceascA In luptA cuscoala Rominilor 175
supra neamului"'. Dar „hirtille" cu „latrari ea de
clini turbati" ale „urnorilor neamalui", dud ,s'au.
ceput in Bucuresti a se paradosi stiintele
bOgoslevia i loghica pre liniba neastra", n'au izthutit;
hiruinta a ralliaS eelui drept. „In care scoli",
adeca grece§ti, scrie Ma.carie, „adunIndu-se multime
Ale ucenlei, si de pre afara si din sooalele greeesti,
care niciun spor nu facea, cu minunata indemlnare a
limbii parintesti In putina vreme atita spor au facut
In stiintele filosofiei, Welt multime de ucenici remain
(sic) au iesit desavirsiti engineri i folosofi,
care din isooalele cele grecesti, care cu multa cheltuiala
a terii se tin, niciodata nu s'au vazut sä iasa 2 ."
Directia era insa data, si nimeni nu mai izbuti sä
preasca un curent asa de firesc. Anul 1821 putu aduce
1nchiderea seolilor, Lazar fund - pus de Tudor sA Indrepte
bataia tunurilor pe podisul de la Cotroceni.
La intoarcerea vremilor de liniste si de munea, omul
era zdrobit, i cuvintarea lui, foarte slaba, cu camparatii
epotrivite, pe care o faeu pentru asezarea
In Scaun a protectorului sau, ajuns Domn pamintean,
In duda Greener, Grigore Ghica, trebui sä fie eetita
de anul dintre elevi. Luat de rude In Ardeal, 01 se
va stinge wale, in saracia casutei care4i daduse nastere.
Dar gindul 1nvietor umbla §i mai departe. Eliad,
1 Biserica ortodoxii, p. 813 si urm. .
2 Diaconal Nic. L. Popescu, tfri noud despre Macarie
ieromonahul, dascalul de cintdri si directorul tipogratiei
din mandsrrea COldeirusani, in „Biserica ortodoza",
pp. 971, 974-5.