1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Scoala greceasa in lupta cti coala Rominilor 18!
Mitropolitul Veniamin se grabi sä trimeata uceiiici
moldoveni la scoala lui Lazar, pe cei vase
cari: Cu bursa Bisericii; inva.'tara la „vestitul Parnas
de Muse" al „mult invatatului damn Gheorghie
Lazar" si al Mitropolilului Dionisie Lupu, care
„eau facut eel d'intaiupricinuitoriu sistisirei vcoalelor
nationale, in care se Preclea slobodile tiinji In pamintul
romanesc in -limbs. nationala". Unul dintre
4'11*i dadea la lumina' in Bucaresti o „culegere de
intelepciune", la care adause i „tablele Ruminilor"
ale lui Iancu VacareSax, noul poet muntean. Intors in
Moldova, el va traduce si adaugi un „Manual de patriotizm",
insufletit de cele mai frumoase sentimentel.
Tot de °data se proceda, Inca din 1820,1a ref orma
Seminariului, unde pana atunci lucra doar cite un
,,Inv-atatoriu duhovnicesc", ca Gheorghe VIlcu. A§achi,
omul de incredere al eforilor, merse in Ardeal sä
caute noi profesori, in credinta ca oriunde pamintul
ardelenesc , dä suflete ca al lui Gheorghe Lazar. Venira
de awl°, pentru retorica.' i . poeticà, un Joan
Castea, pentru latinevte, un Joan Manfi, un nepot
al lui Bob, care-si zicea, dupa cearta cu unchiul,
care nu-i dadea bani ca sä invetc la Viena, Vasile
Fabian, si tloctorul Vasile Pop din Brasov, care
publicase la 1807 o tesa latina despre Ingroparea la
Romini, acesta un -Scriitor abundent i un om- de
toata isprava 2 . Cu amtia se putea largi programul,
1 v. si 1st. lit. rom.' in sec. al 111111-lea, II, p. '407.
Acolo influenla noului curent asupra lui Veniamin
care consideril pe Romani ca stramo§i, Italia ea „vechie
patrie", cere purificarea limbii §i lupta Cu „Sirbii".
2 Dupa Lepturaritil lui Pumnu1i chipa Erbiceanu,' Mitt.
Mold., p. 58 si urm., in 1st. lit, tom. in sec. al AV1114ea,
II, pp. 519-20.