1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

294 Istoria invAtAmIntutut romAnesc
trInsit la un singur principat 1 . Nu se uit.a, de altfel,.
nici Poienaru, care, cu Nichifor si Nestor, presinta
In 1858 planul scrierli cu litere latine 2.
Realisarea. cea mai importanta fu insa a scolii
de naedicina. In Februar 1856 doritorii de a invAta
chirurgia se puteau adresa lui Davila, aratind numai,
un certificat de patru clase primare. Se Inscrisera
eihzeci de tineri. Am vazut c. Inca din governbre
1857 scoalta capata re,cunoasterea guvernului frauees.
Ea se reorganisa pe cinci and, Cu trei de practick
rAmlnind a se continua studiile in Paris si in
Italia 3.
Mdstenirea lui Stirbei se pastra astfel, tiinda-se
In curent Cu vremea, In ce priveste invgamIntul 0-
rase,nesc, Cu mei* concurez4.4, atot puternic, a scolilor
private, In numar. de 80 la Bucuresti, In 1856,
Cu o populatie de nu naai putin decit 1614 elevi.
Dar scoala sateasga. nu se putea ridica, In ciuda
lui Alexandru Ghica, revenit ca loctiitor dom.-
nese in 1856. ,Nu se gasiau doritori de a incepe acest
lucru greu i oarecum conapromis prin neizbinda
clin trecut Cu toatA cresterea de leaf a oferita', Cu toata.
deschiderea pentru viitorii invatatori a unor anumite
1 V. Viata, pp. 104-5, 220-1; Urechia, III, P. 179 si
articolul mien in Rev, Istoricd, pe 1927.
2 Urechia, I. c. Pentru bursierii din 1850 (si Maxim, Capetineanu,
Cretescu, Soimescu, Stolojan), Urechia, I. c.,
210-11. Si un Evreu, fiul „Minzei TeleloaicAi", Solomon Goldenstein.
Pentru manuale in 1857-8 (si Dictionariul rominofrances
al lui Raoul de Pontbriant, i o istorie pe scurt
a Ilonlinilor, refusata lui Florian Aaron —, harta
rilor romanesti de Laurian refusata lui Marienescu),
ibid.
3 Gomoiu, Istoria medicirtei; Urechia, I c., pp. 237-8..