1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Noi incercati de invatamint apusean 85
cadea, in, anii de razboiu, de la strainii catolici,
supravietui Imprejurarilor de la 1711, catastrofei
lui Dimitrie Can.temir, care, sä se fi putut- laseza
In Domnie, ar fi daruit, de .sigur, Moldova Cu un
alt, larg, sistem scolar. Socotelile colii Intrec acest
an de tragedie'.
Profesorii la aceasta veche scoala erau _Cara deosebire
Poloni: sa fi fost Italieni., de sigur s'ar Ii
stabilit o alta legatura litre invatatura lor i poporul
romAnesc din Moldova, pe chid, asa, neputind..
fi o intelegere In limba polona, instructia superioara
ramAse mai mult o forma stearpa de eruditie. De la
un timp, In ,epoca luptei pentru libertate a UngurilOr
de supt sceptrul Habsburgilor, alti Iesuiti se
adapostira Impreuna cu pribegii laid ai 1.mui Berchenyi,
sfarimaturi ale caused rakoczyene, In Moldova.
Acesti carturari, un Petrossy, un Patay, un Peterffy,
recomandat de un Regarski 2, can avusera In pia
dor sardna de conducatori de scoalk doriau sit exer-
cite si In locul acesta de oplosire un mestesug didactic
4e care erau inseparabil Iegai. Represintanti cel
putin tot asa de autentici ca Polonii al co1ii iesuite
apusene, ei cerura volt sit Intemeleze un gimnasiu
cu limba de propunere datinit i cu program ca In
Apus In capitala Moldovei 3. De altfel, o scoala latinit
lui Konarski functiona la 1754 4.
1 Vezi-le In Studii si doeumente, Diplomatarium ita-
dicum, p. 41, nota 12.
2 Nilles, Sgmbolae, II, p. 1023 si urm.
V. Iorga, Francisc Rkk6ezy al II-lea, tnuielorul con$-
nafionale unguroti, $1 Rominii, In „An. Ac. Rom.",
XXXIII; Diplomatarium italicum, I, p. 58, nota 2, an. 1743:
,,a fine di formar l'istoria di questo regno e Valachia".
4 Rev. 1st., VI, P. 350.