1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

_
- Influent* itallene asupra swill romanesti 33
In acest princIpat muntean relatiile erau, deci, tot
atitde strinse Cu Green de .felul lui_ Meletie Sirigul
al ,acelui Ligiridi, care avu o mare influenta. I in
Moscovia, combatind curentul ,apusean, venit din .Po-
Ionia si de la neobosita propaganda a Iesultilor ca-
Mori de speta vestitului F'ossevino. Dar de la un
timp erau i altfel de Greci: aceia can, ca propagandisti
- pentru unirea Bisericilor In lumea rnoscoita,
erau patrunsf de cultura italiana.
Venetia a ramas Oita la sfirsitul existentei sale
politice o Putere orientala. Nu numai prin rostul
Pe care-1 past-a ht Constantinopol, unde bailul
ei avea cuvint In multe, dar prin shipinirea in Insutele
Ionice si in Creta, - care fu pierduta numai in a
doua jumatate a secolului al XVII-lea, pe -cin,d Ciprul,
alt loc de schirnb intre cultnri, fusese luat
de -Turci Inca din secolul precedent. Ea avea intre
supusii i cetateniiei atitia Greci, can considerau une
on italiana ca a doua limba a lor i , char cind
sorlau gre&este, se conduceau dupa alte norme declt
cele traditionale din Rasarit (dovada Erotocritul,
In legatura cu epopelit italiana din vremea lui Ari=
osto i Torquat6 Tasso, i o intreaga literatura pentru
teatru). In cetatea suverana chiar, biserica Slintului
Gheorghe a Grecilor; care primi danii si de la Pe-
-tru chiopu1 i de la Matei Basarab si in preajma cä-
rela 'va trai cutare Grec al Brincoveanului, represinta '
necontenit locul de intilnire a celor doua civilisatii,
clintre care fireste impyumutatoarea era aceia a Grecilor.
i aici ortodoxia putea sta alaturi, neatinsa, cu
birultoarea Renastere. Ling aceasta biserica, in care
se Ingropase Zotu Tigara, ginerele _lui Petra- Schio- .
pul, i fratele .sAu Apostol — pe rind n,eamul lui Voda
pribeagnl Ii hotarise locul de odihna Ia eillugaritele
3