1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

.
- .
8 rainanesc
Apoi grija sufletea- sca a acestor „latini" de
era incredintata nu numai tmor episcopi din
Ardeal, din F'olonia., ci i preotilor dintre, can o
parte macar trebuiau sa fie indigeni. Si biserica a-
puseanti, catolig, , fara scoala ling dinsa si pentru`
cei can nu .voiesc s devte (Acrid,— cleres In
frantuzeste inseamita: on). studii,'
se poate -conoepe. Tar: clasele dominante la noi au
,a.vut -totdeauna 0 slabiciune, plicabilit , pentru un
InvAtanfint desvoltat, impartit de straini. Fara Indic:Plan
am aN'ut i pentru in neltrt, la resedintile
episcopate. din 111ilcov— Incit in veacul al XIII-lea--
Baia §i Siretiu, din Btticau, din Argo, soon de latineste,
din ale carol- binefaoeri eau Impartasit coph
dc pe vremuri. Si, alaturi de episcOpi,
calugarli convertitori .si cIrmuitori an trebuit sit ii
alba, micile ion scoli, on dna c vorba de Dqminicanii
din Siretiu, ori de Franciscanii din Argo de
acela' Carl de la „castle" din Clue s'au strecurat si
aduat in preajma resedintei episoopale din Bacau.
lesuitii din seoolul al XVI-lea n'au fost singurii„scolarhr
de carte apuseana In partite neastre.
In oe priveste propriul nostru Invatamint, legat
de limba slavona a Statului si de pravoslavnicia
I3isericii, el este de sigur o foarte veche realitate.
Neoesitatea lui era inipusa de cresterea derului Irma,
de produoerea unor calugari invatati, caligrafi si
pictori, tie initiarea Domnilor si boierilor gi 'de deprinderea
profesionala a scrlitorilor de diplome.
Nu vom sti niciodata exact care a fest Mal jticat
la noi de ace' Grigorie Tamblac, al cartti nuine,
eXplicat foarte ingenies, dar fart temeiu, f attic',
s'a doveclit a fi alimei familii bizantinej. Predica,
V. j Aev, ?storied, XI, p