1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

122 Istoria InvAtarnIntului romAnesc
abatelui frames Fleury, in anii 1781-3. Dreptal firii,
Etica, Politica, de si sint din 1787, se tipa'rira mai
tarziu. Samuil, eel cu grip de scolile noului invatamint,
mai dadu Istoria bisericeascd pe scull din 17907
Teologia morald din 1794 (apare la 1796). Fusese
vorba si de o ,;Ermeneutica a Vechiului Testament'''.
Bunul parinte compilator, putin bucm-os de calugaria
sa i umblind pe alaturi, prin cararile neu.nirii,
n'a lost profesor la Blaj. Aceasta sarcina a avut-o,
dupa cinci ani de invatatura la Roma, tovarasul sau
de studii Petru Major—care invatase i dreptul canonic,
in Vieria,—chiar la 1780,cind preda logica, metafisica
i dreptul natural. Statu insa numai patru
ani aid si,nesuferind regimul de aspru formalism si
de meschine banuieli al episcopului Bob, prefera a
protopopie la Reghin, unkie va raminea 2. Nici in redactarea
manualelor nu s'a amestecat.
Soarta fact' din al treilea represintant de capeteme
al wail de istorie i Biologie din Ardeal, dirzul
boier de Fagaras Gheorghe Sincai de ,Sinca, dac`a
nu un profesor, nu numai un autor de carti scolare,
ci un organisator de scoli.
Episoopul blaiean din acest timp, Joan Bob, in
lupta Cu fruntasii intelectuali ai Ardealului unit,
a fost aspru tratat de cei mai multi istorici. Dar el
facuse studii la Iesuitii ffin Cluj, dupa ce capatase la
Calvihi cele d'intalu cunostinti, urmase la Blaj ca
profe,sor lui Grigorie Major, disgratiat, pentru a se
retrage inaintea lui Iamb Aron, intors din Roma
Maior trimese pe Bob la Simbata Mare, be de studii
§i pentru calugarul Gherasim Cotore, i ehiar la
1 1st. lit, torn. in sec. al XVIII-lea, II, pp. 166 si
2 Ibid., pp. 234, 243.