1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

M Istoria invatAmIntului romanesc
- _
§i de sigur italieneste, limba francesa putindu-si ,o
insusi la Pera, printre elciii Puterilor Occidentului.
E vrednic de Observat cä Dimitrie insusi recurse pentru
cresterea copiilor tot la un astfel de Grec de doug_
hotare, un Corciriot din Corfu, Anastase Condoidi,
ortodox, care ajunse episcop in Rusia, iar Antioh,
fratele lui Dimitrie, Ii alese ca preceptor de casa,
pe un Grec din Arhipelag, din Santori.no, uncle se
continuau traditiile venetiene, Azarie Tzigala, sau
Cigala, autor al imei gramatice a lirnbii eline, in-
chinata beizadelei Ioan 1 .
Fara niciun imprumut din Principate e scoala ardeleana.
In legatura cu guvermd rnaghiar al terii,
ea functioneaza ca un instrument de calvinisare. La
1657 Suzan.a Lorantffy, vaduva lui Gheorghe Ralioczy
intemeiaza astfel la FAgaras, linga scoala maghiarA,
0 coala roman.easca.', cu limba latina si maghiara
in program, dar ,sa poata invata i elevi ma--
ghiari, dacA li place limba §i scrisoarea romAneascA".
Se preda abecedariul, catehisraul, se explica Psaltirea
Testamentul Nou, textul de la Balgrad, se Invittau
cintArile de la Caransebes si Lugoj. GramAticii din
Punt erau datori sa urmeze aceste cursuri. Alaturi
insit e simpla veche scoala de sat, cu dascAli
din Moldova, de la Rusi, died, copisti, ca a lui
Sturza din Stracas, pe la 1680 2 Se poate trece
si la scoala latinA 3.. De acolo veniau Inca de la sflr-
1 Ibid., pp. 42-3.
2 Nieolae Firu, Urine vechi de culturd roindneascci,
In Bihor, Oradea-Mare 1921, p. 17 si urm.
3 Dupa Glasul minoritcifilor, in Rev. 1st., IX, pp. 187-91..