1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

68 Istoria Invatnnintutui romgnesc
rea i cu totul se nimicisera, [din pricing.] neingrijirii
i trecerii cu vederea a celor ce au dqinnit"._
Vor fi deci doug. scoli elinesti (una pentru
alta pentru vulgara), o scoala slavoneasca i una
„moldoveneascr. Cele d'intgiu yew preda gramatica
initiarea in filosofie. Gramatica slavona va
predatg de un dascal deosebit, jar, pentru romaneste,
vor Ii in program „cele d'intaiu elemente ale limbii
apoi celelalte cgrti bisericesti; i trebuie ca dascalul
sä-si invete ucenicii i caligrafia", sau „celed'intaiu
principii i , ca sa zicem asa, literele comun,e".
Nu se uita nici scoala din Ierusalim, cea
greceasca i cea araba.
Venitul scolilor e fixat la 600 de lei pe an, fiecare
arhiereu i fiecare boier hind inscris cu o
cinzeci de lei ai Mitropolitului i patruzeci pang la
treizeci al episcopilor, treizeci pa.ua la doug.zeci de lei
ai marilor boieri, coborindu-se la zece i chiar cinci
ai odor mici; negustorii impreung dau treizeci de
lei. Plata, in doug rate, a dascglilor greci e de doul
sute i o suta de lei pe an; a dascalului de sloveneste
optzeci, i numai saizeci a dascalului de limba
terii. Toti slut scutiti de (Uri. Intàiul dascal gree
scuteste si 50 de stupi, al doilea, 30. Un apar
lemnar li se pun la dispositie.
0 suta de lei pe an trece, prin egumenul de
Galata, la Ierusalim, al carui Patriarh e patronul
permanent al acestui invatamint. Efori sint Mitropolitul
i Vistierul coala incepu Inca de la 14
Septembre. _
1 Hurmuzaki, X1V 2, p. 1001 si urm., no. DCCCCLXV1II (tradus
si de C. Erbiceanu, in Bis. Ort., XXV , p. 577 si urm.). Miluirea
Patriarhiei, ibid., pp. 1011-2, no. DCCCCLXXI1I_