1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

_
- Scoala Regulamentului Organic 22t
Moldovei si a Terii-Romanesti' l. Dupd lucrarea
Molnar, care traduce pe abatele Minot, dupd Prescurtarea
istoriei universale a calugarului Grigorie de
la Sf. loan din Buctu-esti, dupd cartea Sirbului Chenghelat
tradusa de Joan Teodorovici, .Gheorghe Sautes*"
dAdu la Iasi a sa „Hronologie" i Istorie, foarte
slaba 2 . Elevii lush traduceau pe un cap opere
opuscule care ar fi putut si ele sà fie de fobs a§ez.N.-
mintului unde se lumina -LI'.
Un Conservatoriu, abia injghebat, era datorit gusturilor
alese ale lui Asachi. In 1837, o parte din elevi
erau In stare sà represinte doua opere 'de teatru
ale ace,stuia, Petru Rare f Contradanful sau intuneeimea
de tuna (prelucrare din limba ger/nand), in
timp cc altii cintau In /dila moldoveneascd, Impreuna
cu Italianul Carvati: un mare boier, Iordachi Catargiu r
se entusiasma ascultInd cum „Intaia§ data limb&
patriei au rasunat cu armonie pe versul musicei ita-
Rene, de la a curia maica se trage si al nostru dia-
1 Ibid. — Pentru cele din 1838 (si de Evnomie) ibid.,
II, pp. 55-7, 81 si urm.
2 , Urmeaza lucrarea munteana anonimA „Elemente deistoria
universala spre intrebuintarea i ajutorul junimii
que urmeaza clasele quelle de jos de umaniore, culeask
tradusa in romanesce, partea anteea" si manualul lui
Aaron Florian, „Elemente de istoria lumii pentru trebuintak
tinerimei incepatoare din asezamintele de invatatura
crestere publice si private". Incerearea lui Barbu si Grigore
Ganescu si a lui Vasile Petroni din 1852 („Istoria_
generalA a lumei") nu e pentru scoli, care avura la
1856 traducerea lui Duruy de I. Cretescu si „Presctula.--
rea din istoria generale a lui Musescu, apartitA la Bucuresti,
1860, in a „26-a" editie (si pentru „sexul frumos").
V. Rev. Is!., VI, p. 131 si urm.
3 Ibid., I, p. 371, nota. Traduceri c,erute i colarilor
din Bucuresti: ibid., II, p 81