1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Scoala greeeasca In lupta cu scoala RomInilor _ 161
Tendinta catre invatamintul in romAneste, si pentru
materii mai Inane, se generalisa deci. Episcopul
Gherashn de Roman, care ar pArea sA fie cAlugArul
plecat la Lipsca impreunA cu Obradovid
apoi tipograful cArturar de la Neamt 1, tocmia la
1823 si pentru gramatica romAneascA pe dascalul
Teodor Verescu 2 In acest sens, cu un Ardelea.n, „dascal
sistematicesc", in frunte, Alexandru Callimachi
va aseza scoala sa de sat in Zorlenii Tutovei de gramaticA,
aritmetica, teologie, i ceva geografie 3.
De la 1812 InsA, indata dupA restabilirea Domniei
in Iasi, se creA, invatamIntul superior al stiintilor in
romaneste, si anume prin vointa lui Veniamin Costachi
si a unui tInth boier de o superioarA inteligentA,
menit celei mai stralucite cariere, Mihai Sturdza.
Inca de la 1813 se cerea formal de Eforia scolilor
moldovenesti nmnirea unui „profesor stiintilor
tre,buincioase unui inginer politicesc" 4 .
Profesorul de aritmeticA I geometrie practica, pentru
a forma ingineri hotarnici de can s'a mai vorbit,
era insusifiul protopopului i arhimandrit LazAr,
ajutAtorul &learn. al Mitropolitului,- predicator si
traducator 'din frantuzeste (Epictet ca si Young si
Bernardin de Saint-Pierre). Numirea i se fAcu la
15 Novembre.
Inginerul moldovean de care-si ridea Gobdelas cind
11 gasi fumind in biblioteca elineascA,avind aierul
1 1st. lit rom. la sec. al XV111-lea, II, pp. 382, 395.
2 Urechig, /. c., p. 110 si nota.
3 Studii si doc., VI, pp. 53-4, no. 150, ra 21 Deoembre
1821.
4 Adaos litteraru, de Asachi, lasi, 1861, p. 9. A fost
vorba la 1815 ca Budai Deleanu fnsusi so pie profesor
la Seminariu; Uricariul, VII, p. 69.
11