1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

188 Istoria invAtAmintului romAnesc
activitatea; la 1827 humai ea se redeschise cu ajutoruI
lui Gheorghe Saulescu, intors de la studii, Cu stiinta
care-i permitea sä trUduck vioiu lliathi , dar i cu pedantismul
sau.
Focul cel mare de la: 1827 mistui insa cu totul
vechea clgdire din timpurile lui Grigore Ghica i lui
Alexandru Moruzi. Intaiu a fast vorba de a se muta
Academia romaneasca la m'anastirea Golia. Dar Asachi
puse lacale actul prin care se constata ea' scoal
lui Vasile Lupu se hrania din veniturile a trei
Taragsanii, Agiudenii i Juganii i ceru, ()data
cu inapoierea lor, ca Academia sA se aseze la Trei le-
rarhi chiar, de wide please bogatul eguinen grec,
gray amestecat in miscarea lui Ipsilanti.
, Institutia pastra vechiul ei caracter strict roma-
, nese, Cu „dascali trebuinciosi", spune ahaforaua Divanului,
„spre invatatura scolarilok mai intaiu in
limba patriei i apoi In alte limbi ce se vor socoti
ma! folositoare". Dar ea se osebia in dotta, flind astfel
nesfirsit superioara superficialei injghebari de la
Bucuresti.
De o parte o fcoalci normalit, dar nu pentru pregAtirea
invataturilor, ci ca scoala primara, in sensul
celor din Ardeal, In care au, a se preda: limba terii cu
gramatica, apoi caligrafia, catehismul, aritmetica
putine inceputuri de stlinti. Cursul va fi de doi
Invatawintul lancasterian fAcea parte din pro-
La §coala inalta, careia i se dä titlul de gimnasiu
vasilian, legindu-1 cu 0 frumoasa traditie, se va stadia
limp de patru ani. Ea se sprijind intaiu pe
„cultura limbii vorbirii neamului, in care se fac
stintele rugaciuni, se tractarisesc toate pricini16
care este- cea mai puternica legatura spre pastra-