1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Noua co europeanA i29
InvAtaturii acestor 3--ani-trecuti, adecd de la 1-in
Octomvrie 790, oat la sfirsitul lui Iulie 1793, intru
aciasta de .aici al episcopestii chesarocraestii Bucovini
cliriciasca scoall au petrecut i , precum toate
examenurile acestor obicinuite*cursuri, asa i ucest
de pe mina examen al acestor 3 ani bine au fg,-
cut, precum i cu purtarea, darul firii i intru narav
cu cuviinta s'au arAtat, §i prin aceste catra' priimire
darului preoliel la desehiderea vre unii parofii
spre alegerea ioste gatit acrIstA adeverim In rezedentie
episcopiei noastre, la CernAuti, 3 /ulii 1793.
Daniijl VIaltovici episcop
Si tot in acest „Cordite, in foasta taila a Hotinunului,
functiona pe atunci un dascal Stefan, cu vre-o
300 de „scolari", care tradusese cu cltva limp inainte
o Isopie §i, — se pretinde Odiseia, pe care
poate cä a copiat-o tfinnai 2
Scala aceasta. din Bucovina are o istmie interesant&
Cea din Putna nu putea sa se pastreze. In general
mAnastirile fur A prigonite de regimul impArgesc. El
nu tlIdu Insa nieio alta organisatie scolarA decIt a
fundatitmilor „normale",pe:ntru care primele manuale
fur A compuse de un functionar de Stat, Italian de origine,
Anton de Morelli. Episcopul capata Insa voie,
poate si Indemn, sa-si fael la Cernauti, unde fu s asezat,
un Sem.inariu pentru preoti.
In 1789 Inca se Invata la Cotmani, in doua
clase, dupa normelt oficiale, ale creatorului acestui
InvatAmint i autor al gramaticii, acel Anton
de Marchi, „interimar director al dascalilor", cetirea
i scrisul pe „trAtase", catehismul rnic, „Insa
nu de-a rast, adeca cuvint in cuvint, ci dupa. noima,
Studii $i doc., V, pp. 161-2, no. 115.
2 Pr. D. Furtung, in Revista Tudor Pamfilie, pe 1925.
9