1 - Biblioteca Universitatii din Craiova

Scoala Regulamentului Organic 209
neascd, tipografia, Asachi nu putea sä deie
teMelate de dinsul acergrija-de care era capabil exclusivismul
scolar al activitatii lui Poienaru. Din partea
lui, Mihai Sturdza, care-si pregatia Domnia, Wawa
nici ragazul, dar nici tinerescul avint al lui
Stirbei, care, in 1833, vorbind la examene, Ii amintia
eh' nu de multa vrerne fusese „ucenic" el insusi t .
In lipsa lui Asachi, ramas insa referendar, Sau-
leseu, filologul, cauta a face ca,..agj „....1111 1 loc per-
soanei i materiei sale „filolokee", pe care o pusese
si in program. Mai intr-it decit studiile insesi, acest
om 7nre-idiAicru, dar staruitor, umhla, cum am vazut
cu prilejul manualelor de tiparit, dupa o refacere
a limbii potrivit cu vechi monumertte literare
si cu doc-umente. Se ajunse la un conflict cu
bunul simt al lui Mihai Sturdza. Ise punea in vedere
cä nu trebuie sä se „chinuiasca" limba i cä intaia
datorie e „sporirea persoanelor irtvatate si apoi
cu ajutorul ac,estora se va putea pasi catre deplina
curatare a limhii dupa regulele
Iar, cind el presintit marea sa opera, gramatica indreptatoare
de limbi, Asachi avu curagiul, contra lui
Fabian si a preotului-profesor, sä afirme cä o astfel
de carte nu poate fi admisa, caci ar face antipatica
insasi institutia care s'ar servi de dinsa i ar
reoomanda-o: nu se pot aproba „ipotegurile, iscodirile
si ideile particulare", „sisteme strAine", „Imbracind
limba in forma clasicA numai pentru' dragul
maicii de,. la care se trage". „Slat inuntru atitea
paradoxe, incit aceastä carte cuprinde In sine Jelin -Re
stihii carele vor aduce nemultamire, discreditare
1 Urechia, /. c., p. 234.
2 Ibid., p. 229.
14