TELEGRAME - upload.wikimedia....

Mabel desire latine, et cladead pe visate
tot edificiul unei tremate ei unel
viitoare limbe romaneglt.
Aceasta este istoria lucrerilor asupra
limbel noastre a intreget vechi groale
filologica din Ardeal. Represintautul
eel din orma ga unul din eel mal energici
al el a foal reposatul .4. Treb. Lau -
rian until din aces ran barbell nestremutate
is ideile ei convingerile tar,
muncitor neobosit, bltênd mered Cu o
man& vértoasa peatra, doer ca o stoarce
lapte dmtr'ansa.
Am luptat melt ei crancen to contra
sistemel fantastica dupe care el, to gcoala
ei In Academia, vola sé croiasce gi sé
ticluiasce limba romanilor; l'a necajit
tare pe bietul Nitrate; dar din toste atele
resboaie academice am' Astral In
mine o adênca veneratiune cetre memoria
melee energie barbed, care pi In
ratacirile lut etiintifice, n avea In vedere
de cat neclintila ga ne- smintita tut iubire
de tara gi de poporul romenesc.
Vasa ei studino cine va avea prisoe
de rebdare gramatica romane a lui Lau -
rian intitolata: Tentamen Criticum in
originem, derivationem et tormam Linguae
romance iu atraque Dacia vigen /is
vulgo Valachicae, tiparita In 1840 la
Viena ; reefoaaaca cine Tiare alt ceva
mal folositor de (Mot voluminoasele
doué tomuri din Proectvl de Dicfioaar
al Societdfei Academice romane lucrat
In curs de zece ant co o eroica staru-
,nta de eatréned Laurian ;i de adeptul
séd reposatul tun Maxim, care «aermanul»
devenise un adevérat energumen
al acelor ratacirt; ei nu va trebui mutt
timp cetitorulut ca se se Incredinteze
ca Meta sistema e Intocmitte, pentru
(recut din contort ne auzite vre odinioara
pe ancient, Car pentru viitor dintr'o
etangace galvanisare a limbel clasicilor
latini.
Se dam un start exempla cules din
Tentamen Criticum. Vor fl primeiefrase
ale rugaciunel Total noslru, alt -tel
cum, dupe ideia lui Laurian, era tread
din limbs latina In aces limbs pe care
dense] spera se o insinuiasca romani -
lor viitorimel:
Text latin: Paternoster, qui es in eoeli»,
sanctifleetur nomen Blum; adveniat regmloam;
flat voi untes tua atout in Iona
et in terra....
!afeia transfarmatiune presupusa: Patte
neaten, qui esci In celi, sanctifies se nome
tea; advenia regno tau; Oa volunlate tea,
asseto In celo et i, terra....
A doua tranaformatiune presupusa: Palee
elle neutre, qui noci in celeri, sanctifice se
nome elle leu; venia regno ellu leu; lia
veteran° ella tea, quomu in celo et In
terra
A potra tansformatiune presupuso: Parente
'le nostro, quale esci in uteri, sanctesca
-se nome 'le ten ; venia imperio 'io
ten; Oa volta 'la tea quomu in calo et pre
panimentu! pane 'la nostra ella de tote
die 'le da -ai estadi....
In sfareit, tronad cuneluare In seams
asupra adeveratet enuntieri actuate a
regaciunet, el presinta ea atare pe mea
urmatoare, el poste c'ar gioia prea
vulgar& eel care 'ge ar da osteneala a
reconstrui aceiagi rug&ciune dupe datele
Dicfionarulut Academic redacta[
cu tre' -zect el mal bine de ant In orma
Tentamenului.
Iataaci el versiunea preconisata pentru
viitor :
Tata 'la nostru, quale esci toeelorisanctesca-se
nome 'le tau ; venia imperaba
'la tea ; lie voila 'la tea, prequomu e In
celo et pre pauimena...
In contra vechee scoale care fatemela
studia' limbel romane pa ata eadarnice
ipoteze, ad tacet reacteune eruditele
cercetert gi constatan[ ale tot
Timotet Cipariu,consemnate gi desvoltate
In urmstoarele luí publicatiunt :
Elemente de timba romdnei, dupe
dialectele fi mouumentele trecld. Blaj,
1854.
C. stomafia saü Analecte Literare din
edrfile mal vechi si noni ramduesti, tisi
mamtscrise, tncepind de la secalul
XV! -lea pdnd la al XIX -lea, ce o
notild /iterara 8laj. Blaj, 1858.
Principii' de limbel si de scripturd.
Hlaj, 1800. In aceaeta carte el a con -
topittoate studiale sale antorioare asupra
limbel romane, pe care Inca de la
1847 tncepuse a le publica In Organza
Lumindrea. Apat, In Archival pentru
Filologie si !storie (1807 - 1879,) sunt
de Insemaat urmatoarele stadie : XIII,
Prineapiï de Limbdsi de Scriptard; XIV,
Forme attrice romdnesti; XVI, Elonentele
strenne in limba romdnd ; XXVI,
Fantasû Etimologice; XXXVI, De loti -
enitateo limbel romane; XLIII, Gransatistit
si Ortografistitromdnï; XLV, Limba
de aal si de deundzt ; ;i allele.
la fine, ca suplimeni la Gramatica
Limbet Ramdne, publicata la doné volume
la Buoure;ti In anal 1880 ti 1877,
T. Cipariu, ripari ta Blej, un acari reaumat
al atestar tundra, lab titlul l
Despee timba Ronrdrtd.
De ami se poste culege cu mal mare
Inlesnire adeveratele principie, care ad
manat pe acest erudit gi labnrios barbel
In atudiile sale asupra graiulut gi
acrisoaret romaneglt.
El constata ca limbs noastre nu s'a
anent din latina scriitorilor clasier, ci
din graiurile poporane ti rustica sad
térfne ;ti, ale coloniloradunatltn Dacia
cam de pretutindeot, »din tot imperial
»roman, gi ata nu numat din Italia ci 1i
(din alte pert[ ale imperiulul, din A-
»(rice, Syria, Asia. Thracia, Maesia,
»Panonia,chiar ti din Galia gi Ispani(.»
Aceasta origina poporane a dialectu-
Ist Daco -Roman o dovedegte scrutini
pe de o parte In literatura latine ei mal
nn seams In scriitoril el Comici, tot ce
s'a putut pastra din vorbirea claselor
interioare ale societatet romane, apot
pe de alle parte cercetand In inscriptiuntiedialectale
ale anticet Italie, tot
ce poste presinta un report oars care
cu formele romaneglt.
Intro aerate lucrare de o analisi screepuloase,
Çipariu a desvoltat o eruditiune,
o perspicacitate, o maestrie care
tare Mdotala,'t asigura un lac de fronte
nu numal priatre combat invetatl, dar
chiar gi In cereal Filologalor latinigtt
din etreinëtate.
Lucrarea lui lotugt nu se opri act el
armaci ei mal departe destinale grain-
Ito poparan italic, stremutat In Dacia
co colonil tut Traien.
Nu trecura Bout secoli pentru acegteia,
ti vrai momentul °And ace' graìd
resedit to depertata Dacie, remase
pentru tot d'aura cu total Motet ei Instreinat
de Roma. Mende carturaria
Slavons to Stat, in Biserica ei In morn,
ooplegi cu toted vorbirea poporuled
Daco- Roman.
«Dace timba nonfarm site Çipariu
In ale sale Principii de Limbd, »de
»(tap secoli teiatie sad emulate din peaméatul
natal ad Italiet, patimt foarte
«malt ea ei o plant& stremutata sub alta
»chre& In mijlocnl meracinelor, para -
»site ti necultivata, nu e mirare; ci mi-
»rare e cum de an s'a ascot de tot,
»cum ti a peril lu gerul gm farronele
»Dacie'. Radocina el dar a fast aéné-
»toase,rebdurie, vértoasa.=
Abia dupé o mie de ant, 8i (dica In
seculul XV, limbo romana Incepu din
awl a se deetepta din somnul el letargie.
Din acel moment, adita din prima
carte ce s'a saris ei imprima[ rom9negte,
Çipariu a prias stares limbet
noastre cu aproape trat sule de ant
teapot tï a aflat'o mat latineascu tnca
In esenta, In vocabularid 1i In formale
el de pe cat a Mculo carturarit din epocale
posterioare. Aceasta a dovedit'o
rinsed prin neaumerate exemple de
covante ei de forme gramaticale, sistematic
culese,'coordonate ti analisate In
studiale sale.
In conseciata acostar cercetart el a
ajuns la Oare -Care conclusioni ce se
pot resume In cele urmatoare I
»Limbs romaneacce, ne bind o fiice
legitima, ba nice saturala, a clasicet latine,
trebuie sot recunoagtem Origina
el poporane ei sé nu ne mal cercam a o
reforms dupe mea literal% latina.
Ceracterul latanitetel el este un ce
proprid al séd, care trebuie conservat
ei nice de cum modiêcat. Cu cat vom
privi mal faapot cle net o vom afta mea
italiu8 In emote ei. Se nu ne aSim dar a
restabili latrine. de scum Initiate tot
avutul italic col gesim In documente
eeele ale secolilor treoutt ei din contra
se fugim de fictienele unel limbe ima -
ginare.»
Toste acestea Bunt negregit ides tomeinice,
bacate numal ei numal pe logica
istariel. Çipariu le resuma inaugi
pans la oars -care pana In ormatoaree
(rasa nu care 'il Incheme ultima sa notita
Despre Limbo Romdnd
»Resultatul studmuleu nostro asupra
»dialectulut sad limbetnoastre In aces[
»period (de la al XVI -lea secul to-
»coace),este cif ,cu toste ca ìnfiuenta lìm-
»bee slovenetti mai lalét, spot a feint
»neagreceetl, ti In orma a celst Iranacne
In Mete noastre, a Post cumplat
»de mare, Waal dialectal nostro a re-
»man nestramulat In formele grama -
»ticale gi syatactice,ti ca numal In par
»tea materiale ti In elooutivae s'ad IO-
»cut schimbere notabile, age In cat
»limbo romaaeasca ga asta -zt aste at
»accia care as vede In primule oditiunt
»dia secolul al XVI -lea.»
Aga este negreed; cariale scelse gi t,paella
romaneglt in al XVI secol sent
Mal destul de lesne la primped In
allele noastre; In atele carte gasim cevinte
fi torme latanegte amate In uitare
ci pe care Çipariu ne Bedeamna se le
reveadicam pentru limpet nostre, se
le restaurfm In limbo attuale, se le relearn
la uz ;i In vigoare. Drept vorbind,
pouts ca une -ori are ti dreptate,
deft ear 'Area azl cam ciudat se maim
aicéndu -se: meseresle -md, daamrze, cum
EPOCA 7 OCTOMBRE
a zis la 1577 diaconal Coressi In lac de
milneste -mi doamne, sad se invinceascd
for alegea to toc de se invingd ore se larem,
sed conjugatiunea: feria, fecesi,
fece, jecem, fcacdt el fecero, In loe de
fdont, jdcusi, fdcu, fdcurdm, fdcurdfi,
jdcurd, ga allele multe, loarte multe,
steer[ ti forme mat latina deck cele actuate.
Çipariu a avut mareta merit a le
descoperi, a le destainui ti a le senate
din uitare, el, mal tnainte de on -care.
Mandrel de ate pretiOssa descoperire,
el Impinge zelul pana a le impune limbel
noastre viitoare ca o retntrare In
posesiunea avutului stramotesc.
Relea- le -vom In um' limbel romans,
sad lasa- le -vom to starea for de archaisme
intelenite, nu este mal potin
adevérat ca ateste comore resbale cunt
rapte reale, aunt forme care ate caracterizat
odinioara limbo noastre, el nu
de fel ilusiuni ti nascocirt arbitrare ca
cele citate mal sue din Tentamen Criticum.
De a fi suplinit ipotezele prin Constatart
istorice, accosts. este al douilea
merit precumpenitar a tut T. Çipariu
priatre top fidologit romana de tnutletea
lot.
Acest merit, ad/legit la col n' al dobandise
prin scrutarea originelor poporaoe
ale dialectulut romanesc, ar fl
fecal dinte'énstl istorice[ fundamental
ti definitiv al limbel noastre, daca pe
lingo acne doué mart desmontrfrt gi
descoperirl cu care el injghebb aceastf
Calorie, temerea instinctive de a lasa
o poarta cat de mica ideilor anti -latiniate,
eplicate la formationea limbel
romana, ti ar fl marginit oriaoatul investigatiunilor
sale.
Dinaintea elementelor streiae, care
nu o patero tfgedul ad patrons
adanc 1n grain] wastrel, el Inchide ochit
ti as de lnapot co groan. I se pare ca
de le ar privi drept In tata, tosta droaia
Ungurilor, Satilor ;i Slovenilor are see
ameninte ca e[ sent In stare a tnghiti
cu desevartire el limbs ti natienea romAnilor.
Speimbntata de o ata in0oratoare
vedenie el simtind 1n cusetul sed
ca ti o trencen& mostrare daca cum -va
ar calesa sé se lepede aatuit de patio
de exclusiva noastre latinitate In vorbire
ta in seriare, mintea laminate a
eruditelut Çipariu se lnluneca eci de
aura unut patriotism cu spornice ;i
maogbioase ftgeduele.
Atuncl filologul plia de petrundere
alunge, a se far] chiar gi da /spittle poi -
mejdioese ale gtiaatei, ti, precum omul
moving ce voiS se 'el pfstreze neatinsa
credinta sa In tainele ne- serutabile ale
religione[, fuge de luminile metaphiiice,
alt -tel ilustrul gi venerate' nos -
tru T. Çipariu, apre a rémenea In tot
cursed vietel sale un apostol credincios
a romanismuluì din Ardesl, s'a bean -
dit de sineti a no fl psalm lomea tntreaga
ti pentru viitorime , Corneal
tara seaman al tilologiet romans.
Ne propunem a completa alta data acesta
schit& despra caracterel gtiìntiftc a
lue T. Çipariu, priotr'o repedeanalisa a
tendintelor limhielice, contrarie ace -
lora ce ad caracterisat Pb aces[ stalp
al romanitatel de peste Carpap.
Ail ne -am silil mat co seama se aretem
Msemaatele ti radicalele Imbu
netatirt, ce eruditaunee reale ta patron -
zétoare a lut Çipariu a introdus In dog
mete scoalel de Illologie roman& din
Tranailvania.
Odobescu.
INFORffiATIUNI
Miuiatrii se vor lntruoi ti azt dupa
11 ore In Consilid sub presidents
Regelai.
-s-
D. Constantin Bala a tacot Sam- I
befa la 9 Octombre °position° la deciziunea
earta! d'apel din lati, prin
care este osaadit la inchisoare ,i emendie
pentru cà ar fi fluerai pe
Regele. Data la care opozitiunea se
va jndeca nu este Inch fixate.
ABám ca dupé o ultimó hotarbre
care se erede ci va fi ti mea definitive,
generalul Falcoianu a fose din
non deeemnat pentru a dirige manevrele
d'im prej oral Foctanilor. D sa
va piece sal la faca locului.
D. President al Conailiului minittrilor
a avut aza dimineate o lung&
audienta la Regele.
Se nice cá pria r1100-ani ti
duelt d'a fi mat cu mente ln viitor,
d. Mitifa Sturdza a ir$utit a obtins
de la d. loa Brátian u all lase cat va
timp Inca la miniisterul cultelor
Instructiunea publlce. D sa a facet
sa iateleagé pe ;iaful cabiaetulut ca
departarea sa de' la acel : nü:deriú,
In lmprejurarile, actuate v, mal nier
In orma conflictului d'lntre dinsul
ti consiliul general al instructiunea
publics ar fi un adevérat blam care
fl ar impedita chiar d'a mai remanee
io minister.
Ni se asigurA cá chestiunea convocárei
unei sesiuni extraordinare
a Curtii eojurati din Dolj pentru judecarea
tinerilor Välceni acuzati de
amoral bátáutulua Popescu, a tost
discutxtá In Consiliul minittrilor,dar
cá, in futa impotrivirei cranoene ce
an Neat la aceaate mésurá d-nil Eugenie
Státescu ti Radii Mihai, consiliui
n'a Wet aid o hotárire.
Asta -zi s'a Infátitat Inaintea tribunalului
sect. I, procesal de ultra -
gib al d lui N. Vrabiescu. Tribuna -
lul campus din d -nii Scarlet Ghica
ti A. Cologlu a osbndit pe d. Vribiescu
la 100 lei amenda. D. Vrabiescu
s'a apérat singur cu multó
demnitate.
Ni se serie din latí cà entre colee
tivittit d'acola nab ivit de cat -va
limp serioase neintelegeri. Aceste
neintelegeri tngrijesc pe govern care
a fnsárcinat pe d. V. Gheorghien,
Intemeiaternl colectivismului in Moldova,
sale potoleascá. Aceasta esto
ti adevérnta fauna a deselor calátormi
ale ministrului domeniilor peale
Mileov.
-06-
Ni as spune eá d. Manisa a d-stituit
pa co;nisarii de politico cari aú
pus sé bate ti aú batut chier ci lniü
pe d -nii Algie .gym Bodeanu. Am fi
foarte fericiti ca accosté informa -
tiune sé fie exacts, dar ne este imposibil
a'í da eel mai mie crezamint
mai mainte d'a o vedea confirmati
prin acte oficiale.
Asti noapte uu nob accident s'a
Intêm plat pecaile noastre forate: un
tren de personne a derailat. Detaliurile
ne Itpsese Inch In momentul
mend scrim aoeste rinduri.
CRONICA
PRO(}RAMt
All begat negregit de mama, ce Iodate
ce se apropie alegerile generate,
se deschide un fed de concurs In Matt
Romania pentru expositia celitatel 4i
cantitftel programelor politice.
De obicei, ateste programe aunt mat
acorte de cat acele ce se tiparesc pentru
concerluri, tasé sent tot ate[ de
neschimbatoare co operile ce se acnecute.
In sala Atheneului sad In sala Tea -
trului national.
Muzuoantil care mad cu chirle ana din
ateste doué sale, Igl Intocmesc regalad
programul In modal urmator :
1. Arie din »Robert le Diable»de Meyerbeer,
2. Valsel din »Romeo gi Juliette. de
Gounod,
3. Brindisi din » Traviata» de Verdi,
ti ceva variatiunt de Mendelssohn.
4. »Polonesa» In In bemol de Chopin.
lar barbatii politics care ter cu chirle
pe paleo ant un loe In sale. din dealul
Mitropoliet sad din palatal Academies,
lei Intocmesc ti el programed In chi -
pul urmetor :
1. Imbuoatetirea soartet téranulut,
(renumita talpe a feral, cum se nace In
diseursurile gatreotice).
2. Reforma magestraturel,
3. Echilibrarea budgetulul.
Aicï, deschmz o parentela pentru o
si pia observatie :
Toste lumen ;tie, ca Brindisiul din
»Traviatae este opera lui Verdi,ca»Robert
le Diable »este lucrarea tul Meyerbeer,
dar nimene nu gtae a tul opera
este»lmbunatutirea soarlettäraauluBei
»Reforma magistralurei.»
Aceste pare din programele politice,
ad trecut din generataeta generatie ti
fie care cetacean- ministro t ;e tasugette
pateraatatea lar, flea sé ae fl descoperit
Inca adevéralul autor.
Acum inchiz parentesa, adaogbnd un
eforiam
»Un program politic In care nu s'ar
vorbi despre loarte téranulut gi a magistratures
ar fl tot atbt de nesarat pentru
diletante, ca un program de concert
In care no s'ar canta »Polouesa,dn
le bemol de Chopin.»
Alf fel stand dar Cacrurile ga presupunend
Ca ta aceiagl zi s'ar da un concert
co un program identic In doné
sell deferite, te' ;t race publicul 7
Sé me duc se smelt Robert le
Diable, to sala Orfeo, esecutat de orchestra
tut Ion Cobzarel sad se mé duc
sé ascult acetate opera in teatral eel
mate esecutate de Waohman cu Whist,
Hubsch gi alce[ 7
In- ^And e verba se te deg sé asigtt
r.. G. :erial pol.tic in care se es ese
muta "Talpa tirai gl R -forma magistra -
turea» anemones al sé te lntrebi :
Se merg eo ce publìcul care ascolta
pe Rado cu cimpoiul, chiar daca
ar aves de ajuter pe Costinescu ce patru
close de vioara, sad sé merg mat
bine la rei ce geme sé cante ca lomea f
Si spot, onde mal poned un lucre
Colectivietml ad obiceiul se te traga tm
pe sfoara. Itt amante ca vor esecuta:
1) Imbuoalatirea soartet téranulut.
2) Reforma magistrature[ cum am
zite bucati clesice de Mozart sad Weber,gi
epos, schimbaprogamul, Belo -
cuand o Arie din Freischutz prior opera
national& bdtuta..,... tot pe spinarea
maestraI
Max.
AFACEREA ANDRONIC
eitiIoril Ilogtril cun050 vestita afacere
Andronic. Le mal panem sub ache asta -cl
gi o patine a d -lui Vladescu, una din v -
time, atre ministro de resbel, prin care
b demente un non complice al veetitului
escroc, de asta -data militar.
Damned, ministro,
Vittima a bune[ mele crediate 5i a
maooperilor trauduloase lntrebuintste
de d -nu major N. Theodorescu, medic
al amputee de Flotila din Galati, In
complicitate Cu escrow' C. Andronic,
tndrfsnes a me plAnge la domniavoastra
de escrocheria cocain In prejudicial
mere de d -nel major Theodoreacu,
luandu -ml soma de 80,000 let ti
a vé ruga ca se lid despegubit de anela
ce pe nedrept, prin vicleeugurI gi neo -
nest, mi l'ad teat, Wand est -fed se se
respecte onoarea gi preetigiul armate'.
Eats faptele :
In anal 1885, pe and mé gaseam comerciant
de saponerie cunoscut In Capitala
ei acestue Minister pentru contraetele
ce aveam de predarea septumlac
aecesaria armatei, cu un capital de
peste down sale mil lei, se presinta la
mine an samsar cu propunere de a'mi
vinde o nadure pe un peel avantagios.
Priimind, mé duce la pretinsul pro
prietar al padureí, care era Andronic,
ti Intrend In traterile de vfuzare, acesta
dupe multe vorbe pref&cdnduse
ca ar avea ei un secret de conga[ dar
ca nu este sigur de persoana mea, a
conveait, In line, alai apune asigurando
lcbpoate compia pe discretiunea mea
mal mare din parte -mi gi se adreseaza
la mine zicénda. ml: to de cat sé'mi bat
caput cu comercial ei autreprise cars ar
purea da resultate funesta, mat bine
sé facem bane to moiled& de aur canoe -
efod lot megteeugul, not a lost tunatimer
la Monetaria Sintulm ai amare
tonte tiparele necesarii, aratandu -me
tot de o data ga o mare quar-titate de
menéde negre titan a -m, ex ae pot pone
In ciroulatiune, darn ca are trebuinta
de o ape de our gi nu are un om de Incredere
on care sé lucreze.
Dupe multe atareinte ei avantage ce
'ml arata Wand, me se aced eu acest
rapt nu va avea nicf a coasecints rea,
caci banit (aeon de dense' soot Intacmal
ti de aceiag valance ca 1i bast statelier
ale furor monade le imita, In
buna mea crediata ai In stares In care
me gaseam in orma biuturilor ce 'ml -a
dal am primal al seconda In execularea
plastulul 580. Odata apacat pe aces[
drum, acel damn a 'nceput a rot cere
bari sub pretext ca trebue a se cum -
pera epa de our, ga In ' ftreit ea apa
procurata na ar fl de calitateanecesarie,
ea pe drum s'ar fi apart sticla cu alta ape
ce aducea ti In floe sub asemenea mative
last sumo de 80,000 eel.
Peatru a me induce 5i mal mutt In
eroare il a mé Marla ti mal bias 'ml-a
ti dal cafe -va bode de monede din
cale zise facole de dense', pe cari le
am schimbat fare aid o greutate, ga nice
ce se purea alt -le] Caei acole monade
end bunedara lnegrile Iotr'adins peatra
a surpriade pe credule an mine, gi
In arma le r da culoarea for prin o
compositiune himice, dupe cum ensue(
dénstil 'me -a spas In arma.
Nemultumit ce am dal barn ti o
am In achimb avantagele promise, am
Mceput a face observatiuni tut Andronic
gi deemed se decide a spala monede
hotarénd loco] ei ziva. Ne transportam
lmpreuna demand Andronic toste cale
ce t tebuia pretinsuluï led meeteiug.
Pe rand total era gate pentru ;,. taupe
apalarea monedea, ne vedem surpriopl
de un damn capitan ; observéndu'I, reounoscca
este d -nu Teodorescu pe care
fl cuoogteam din timput card turaisam
regimental I -id de genio cu seguo gi
In care regiment d nut Teodorescu se
afta ca medic. Amenintati ca ne deaunt&
ascolta rugaciunele noastre dupe
ce 'I -am dot pe date soma de 4000 leI ti
a teat sticia cu ape de our. A doua zi
mom pomenit ca vine la mine cu Andronic
ai se °teca a fl tovarag eel noi
caci gasegte atacerea buna, spun.
dmmi ce sticla ca epa d'eur a poso 0manet
pentru 4000 let Dupe staruiatale
lut Andronic am mal dat ti stet
4000 let d -lot Teodcrescu, pentru a
senate sticla amauetala. Dupe cate -va
are as presinta cu Miele ii hoeram o
alfa zi pentru apllarea monade' to acest
rand In toveratie de trai. Iatrènd
Io lucrare s'a observe[ ca apa de our
numal era mein gi d -uu Teodorescu
'me spume ei se piange ca gmvaergiu
la schimbat apa sand a pus 'o amanet
alt -tel cl trebue a se cumpéra alta
apa de la Pesta. Cum nice anal nu ayeah
parole, a trebuit se dad eyed loca
15,000 lei pentru a se lea aces ape miraculoast
; am dat ei accosta sum& o
dati ce apucasem a da alte some In
semnate.
Total sea a test un neadevér maaopere
Mtree a ;3:',?te e - udailsub
Tacit.
> f.