TELEGRAME - upload.wikimedia....

i
44
ANUL II No. 555
15 Et ANI NUM ERUL
ABONAMENTELE
HU(:11H69C1 aLn caca Adminielreliv vai
Ial TABA: Prin mandate poetale.
Pe\ .0 lei, 31un1 10 lei.
9\861. \AiATH, nLe toste nftale. pee
tale din Unione, prin macdate poetale.
PBntru f sv Sp lei. a lue, YS lai.
LA p Se gas este jurnslul nu YG lGet.
pumerul, la gimen din Bulerardul 9t. Germale
Ye. 94.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
A DOUA EDITIUNE
R E D A C T I A APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU
No. 3. Plato Eplscopiel. No. 3.
JUDECATORII LEI C.ARAGEA
st
JUDECATORII LUI STATES CU
IMBECILITATE
TIMOTEI CIPARIU
PROGRAM!
AFACEREAANDRONIC
JEDEC.ATORII LEI CARAGEA
SI
JUDECATORII LUI STATESCU
Dintre toste categoriile de fune -
tionari public', aceia care aunt aste -
zi mal grau compromisi ei mai dis
ereditati sont faré indoialA judecetorii.
Aeeeti oameni, recrutati prin
universitati, eu garantii prin urmare
de oare -care cultura ni moralitate,
aunt mutt mai jos in stima public&
de cat chiar funetionarii administrativi.
Causa e lesne de Inteles. Mai intéi,
nu poti pretinde de la un subprefect
necult, cela ce trebue sé ceri de la
un judecátor cult Mi, drept vorbind,
chiar Rind egalitate de cultura, natara
funetiunelor administrative IM
impune Co desévareire atitea indetoriri,
ça malta misiune de judeeator.
Apoi, ideile primite, grenite de
altmintrelea, mij local in care fune
tionaril administrativi traesc, sont
cu total allele, ara In cat o infamie
comise de un prefect, nu te uimeote
niel te ecsaspereazh ça una comisa
de un procurer. Ili ecsplici pané la
un punct, ça un prefect, functionar
prin ecacelenta politic, membru al
until partid politic, sé alunite, taret
de paolane, pepovarnilul primejdios
al violenlelor ei al tara de legilor.
Ce scuse are Ins& un magistrat, ei
ce e réal pe care ti face un prefect
In comparatie Cu acola ce ti '1 face
uu judecátor?
E lung catalogul faplelor role nu
care s'a ilustrat magistratura nos
atra In vremile din arma ; e mare
numéral victimelor sale. Betutii ei
arestatii de la Dorohol, prevenitii
nevinovati de la Galati; napestuitif de
atbta vreme Inchini de la Vêlcea,sunt
nomai punctele culminante la care
a ajuns o magistratura tira rupine
ei fera nume.Injos, cate alte victime,
cite oedreptáli, tate infami' ramane
fera résunet, far& protestare I Ceti
n'ai avut a se plAnge, cati n'ai suferit,
cap nevinovati n'ai tremu rat
pentru avere &, pentru onoarea gi
pentru libertatea for ?
Ana surit de cunoscute aceste lucruri,
In cat enumerares for a laceput
sé osteneasea cititorif ei mai ea
rati ap prinde, ça nu e cetàtean In
tara noastra care etiind sé eiteasch,
sé nu fie In stare sé lf enamore ln
ordine cronologica toate tristele ispravi
ale cohortelor d -lui Slätescu,
toste mizeriile aoestor triti judecatori.
Si, pe and o tara Intreaga privegte
uimita la cele ce se petree, pe
and congtiinta national/1.e revollata
de ateta putrejune suieteasee, de atAta
decadere morale, acepti aemerniel
profanatori ai celui mai mare
principio omenesc, merg inainte liniptili
Ti senini,ca ei cum nimic nu
e'ar petrece, ça ei cum nimio n'ar fi
h eut,
Ei bine, asta eesaspereaza, neruoinarea
asta colosal& te ample de
scarba.
Am ajnnn aya de departe In aceasta
privinta, in cat no e al In care lumea
sé nu auze pe vra -unul din acepti
eroi al mieelii, pe vra until din
acepti cavaleri al slugarnicii, spunénd
cuno,tintelor for ac&rbite de
judeeetile Tor: ace crei, mon cher, mé
dä afar& pi n'am ce sé mänénc,,
acepti& cunt coi mai onepti, aceia
la care, dace sentimental datoriei
s'a Tiers, le -a mai rimas eel potin
puteras inteleetuali de a distinga
hinele din red. Da eel einici,de suela
care niel de &tat nu aunt capabili
nick no mai vorbim. Semenii for Ti
gesim named pe la nene, respunzéndu
-t° caul if TnGebi pentru ce
suet inchi0i
r`aca, pentru un poi de omor Is
Cu scum ce n'ai ce manca dace vor
pierde alujba, fnfrunte liniptiti despretul
si oroaraa lumei, Ti Ingamfati
de puterea ce aú de a face rial,
7gí plimbe vitiul Ti obraanicia, eu acea0i
inconsciente en care curtesaneie
lei eespun podoabele, rod al rupinei
Ti al desonoare' lar.
Stint oameni care Bustin Inca, ca
am facet progres el ca Intro judecilorií
de ante,' judecatori' din
vremea lof Garages, depild&, care
tuai mite, este mare deosebira.
Da, este o mare deosebira lush In
rei, ni laca de ce
Judecètorii din vremea fui Cara -
gea cam' lush mité, n'aveai absolut
niel o notiune de drept public of
anee& o foarte Yogi notiune de
dreptate In genere, ceea ce nu e easel
absolventilor universitari de asta
-zí. 54'apoi, dace e verba de a vinde
dreptatea, ce deosebire este intro a o
vinde lui Stan, pentru o sume de
ban' el pentru o anumite cause, ni
a o vinde lui Stetescu pentru o
leaf& Ti pentru tot- d'auna el pentru
tot ce va porunci? Intro judecètorii
de °date Ti judecätori' d -lui Statesen
este aceasta deosebira, ca unii vin -
deai dreptatea cu mèruntioul pi altif
o varad eu toptanul, eu circumstanti
ueuratoare pentru coi d'intéi,
Ti agravante pentru eel de al dales,
ca uni: ri aveai cultura ni notiunea
abstracta a datorii pe and aceotia
o ad.
Aceasti cestiune fiind ces mai
important& din taste cate se egiti
in tara noastre, vom tratan in mai
multe numere. Ion N. lancovescu.
TELEGRAME
DEPESE PAR I ICULAITE
(de la coceoponderilul nostru special)
Intrevederea Imparatilor
lieue, 17 Octombre.
Sgomalul întrevedee:i rumba cu impnratal
Wilhelm a causai mare srss¢fie
i Berlin, onde se disculd vi¢ in uue'e
wear'. politice posibililatea urtei ïniremdert.
De &ltd parte, uoutdfile cocue din Cvpenhaga
dectara cd depepile dia Berlin
care a- respdrrdit acetate; ptire aunt
Me pt nu armarescde cdl manopere
de bursa".
Vient, 17 Octombre.
Nihilislul rus lasewici, miel din aa¢siriil
inzpératului Alezandru 11, a fast
priai in aces' Drap, dupé cererea amb¢sadei
ruse.
Viens, 17 Octombre.
Afacerea Caffarel a impresionar (aerie
mull pe 7arut,carr detes:d once alr'anfd
cu guventul froncez.
AGENTIN HAVAS
Elena, 17 Octombre.
&Noua Prosa L here,» vorbind de Mira
privitoare la iutrevederea Tarnhit es Impératulm
Wilhelm, nu privente ca imposrbile
o echimbare to simllmintele Tarnlot,
In urma desde perrrrl de seosalie a soul
mare complot nihilist la Capeohaga.
liens, 17 Octombre.
0 depe5t adresate din Berlin z arulul
"Allgemeine Zeitung» zi e eo se prime5te
cu reserva Mures une; mtrevederl a Tara -
lui co Imperatul Wilhelm Ti ca lume& e
dispose a nu vedea is anemia Intravedere
de at piste raporturl personale Intro eel
dour Imperate, fora ca politica sé Ile amestecala
Intro calva.
Lemberg. 17 O.lombre.
Ziarele poloneze din Galilia, vorbind de
idei& restabilirit anal regal al Polonie1,
data de «Gazet& Crucil,» spun ea trebue ca
cine -va se se pazeese& de proiettale Ti pro -
misiunile Prusiel.
Viene, 17 Octombre.
Dupe o depe5a adresate din Petersburg,
zimulul cNoua Prose Libera,» emigralil
bulgarl din acesi oras at adresat o scrive
eefilor oposiliel bulgare declarand
ea Rusia nu va polea se reounle In resta
bilirea ordine! In Bulgaria, c aste o
nfinere interioara slava. A lige departat
mestedah german ai a combato partidul
auslriao oatolic, este o datorie patriotioa.
Londra 17 Octombre.
Un not meeting de lucratoci fart lucro
s'a Gout la Londra. Un conflict cu politi&
'a inttmplat; rani fil stint numerami; polilia
a tmpreatiat Intrunirea.
Sofia, 17 Octombrei
In provincie ca et la Sola, alegeri le municipale
at lost favorabile parlidulul guvernamental.
Niel un incident superator
nu s'a Intamplat.
Sona, 17 Octoiebre.
Cu prilejul $tiri! publicate de amend
Intro depesa din SoGé, a inland ea d.
Tanolf, fast ministro In cabinetul Cara -
velolf, are Oval o intrevedere eu Monserul
Clement, intrevedere la care esista(
dd. Radoslavolt'Mi Necolaietf, is scopo: de
a (rata in privinla alegerilor, ahem ca d.
Tanor protestèaze energia contra insinuarli
Incura la ad resa sa, dea h 'oat In legnturl
cu dd Radeslavoff Mi Nicolaied.
AGENTIA LIBERA
Copenhaga, 17 Octombre.
Marcie duce George 5i marcia ducese Xenia
Mi Olga precum ai principes& Mary Rica
priacipelul de Galles aunt bolnavl de
poise.
Sons, 17 Octombre.
Candidalil guvernamentell at reap,
peste tot la aleger:le municipale.
Dublin, 17 Octombre.
D. O'Brien a ars Intr an meeting proclamarea
poliliel interzicénd Intro virile.
Belgrad, 30 Oclombre.
Consiliul smarm eclesiastic a Mat reso -
luliunea de a funda un patriarchat independent
de eel al Se Biel.
Brazets, 17 Octombre.
La alegerile municipale fn Aeigia, cleri -
celil ei liberal'i at eTit 10 flamer egal din
orma.
Paris, 17 Octombre.
Circula sgomolul ca Italia pregflteite,in
unire cu Germania, o expedilrune nu la
Masaouach, dar in Tripolitana.
Berlin, 18 Octombre.
Se desminte sgomolul cum ca Tara' plecand
din Copeohaga va face o visits impëratulul
Wilhelm.
Londra, 18 Octombre.
Un meeting de lucretorl Rara luau a
lost impraitiat prin forte.
IMBECILITATE
Aves dreptate un Tnsemnat om
politic, care a jucat un rol meritoria
In taré, and ne zicea mai deuna -zi:
Ce disculati probleme serroase cu
vistavoil de la Voinfa Nafionald; nu
vedeti ça aunt imbevili ?a
Aga este.
Vroiti dovezi noci? Chier Numéral
de eri al foi, In care neful de cabinet
al ministrului de interne e director,
pi seeat director e pentru un
cuvént sai altul, protegiatol ministrulul
de justitie, ne de probe limpezi,
de gradui de imbecilitate al
alugilor governalo'.
Amicul nostro d. Ion lancovescu,
semnala mai de unici interesal ce
trebue sé ne inspire tutnlor tarano1
nostro. El (*anal) se cuvine, zicea
d. tanto vesce, se. Be pus ei tin ut in eurental
cestiuuelor cari 'I privesc, in
aga mod ça se r Susina atentia gi oi i
dam in(.eleeul jusb.al luerului.
Nimic mai !impede si mai bins
simtft.
Dar uilaseram, un mino(, eA tocmai
judecata rece a adversarilor e
fécuta ca se aiurésoa pe coleelivinit.
Ca sé se vaia de or -cine cat de esaete
aunt apreeierile aceslea, suntern
nevoitt, cu tot desgustul ce ne
inspire, sé citim doni paragrafa din
V. N. de la 6 Octombre, spalate pe
cat ne-a slat In potere, de taste necuréteniele
care le impodobese.
Primal paragraf.
Epoca pretinde ca Milani! au pot se fie
agitali, luminal! &supra causelor nevoitor
lor, cllemalt Mi imbarbatali la laptt
prin aeeleasi mijloace ea proprietaril
Ti comercianlil.
Cinti ..indori mai In vale, alt paregret,
pe care anemones 'l tran -
scrim textual :
Satenil vor fl mal futaìu tubarbatall
prin neelensi mijloace de care s'a servii
oposilia pentru a face apel la eels-Palle
clase.
Intr'nn &patii de cinti unii, afacere
de doué minute, cri de la «Voiuta
Nationale. tree In socotéla maestri
doué contraziceri : «Cu acelcapi
mUloace ni... nu cu atele &)mijloacea
Ce sistem de rationament e acosta?
Nu e vici judecata, niel menar
proba de rea credinta. E o simple dovada
de imbecilitate.
TIMOTEI ÇIPARIU
III
Mare pagubé, mare pedeapsa este
pentru oameni' de ntiinta and el ae
ale 1n lmprejnrerl de ecele ce '1 slicer
se tine seams, la lucririle I or, de ces -
tfunile polilicel cotimporane ni chiar
d'a se mfige lntr'tnsele cu mat mulla
sat mat patina Invernunare.
Eu cred ea mal nu se an om pe lame
carele sé fie to stare de a mana ca pas
potrivit ti de a tine sub acelaT frad
al (Motel sale dal telegart ana de neasemuilt
la lire ei la pornici. Unul,cand
calca domol of sigur ajunge la tel meet
dar tara gran ; iar eel ca aplecari sae,
*ate, cum sont mal tat -d'a -ana aven -
Lurile politico, 'I !ntarat& ti'1 zadarente,
Ti nu este co putiet& ca acesta sé nu
face a se poticni oare -cum lD calé f, telegarul
eel Intelept ti cumpanit.
Bi totusi lomea e est -tel recite In cat
oamenfl, croit( din fire ca sé stoic cu
total lnlatorap de mferbintalile ei de
sgAndariie politice ni sé Mum cu Polos
nome pentru etrinto ni pentru adevérata
laminare a omenirel, se ved
adesca rapiti cam tara vos In volbura
tulburatoare a ideilor ni a simtirilor
politice ; ba ni mal molt, el ar fi nesocoliti
ni oropsiti de lame dace nú n1 ar
da coatele cu abetea tea Intaratate. sat
de pofte ambitioase, sat de nedreptatat
asupritoare.
Aceste cugetirl ne vin ln mints ,
gandindu -ne la activitatea marelui nostril
erudit Trmotel Çipariu.
Nol, ea toata lamest, l'am laudat flan'
ca a Lost In viola sa un mare patriot
roman, un luptator agar Mf devotat causal
romanilor de peste Carpet'; el, prin
valoarea ni capacitalile aale ni chiar
prin prestig:ul ntlietel ce poseda, a ridicat
mal sus de cat alti( steagul nalioalitale'
romane ; a tacot se rescue
mal tare de cat or -cine acele cuvinte
Ioteritoare i limbe noastra rumaneascs
a lost sprij inul nostril In trecut, limbo
noastra romaneasca trlmbileaza asta -z1
lumel drepturile noastre ; limbe noastra
va R dam pururea, ti mantuireo ni
marirea poporulul roman !
Vorbiad ant -tel Inic ua Limp caul
dunmanil interesalt la a noastra nimicire
pddtLdL tsgaduiat lo romfenime
chier ni [Nate unes nationahtat' parti
culare si originare, cand tasse' ('abet
noastre, mein! pietre unghiulare a extracliunel
latine a aeamului romanesc,
T se contesta losusirile noel stratificatiuni
primordiale pi compacte, ni 'I se
MERCURI, 7 (10) OCTOMBRE 1987
15 RANI NUME R UL
ANUNCIURILE
PJ Parle: is Agence Her., place de is
Aaeeee Lieee, rue .Satre Dame des Victoires
so, ((Nast de lu oouree) penne Pes. , Peaorie,
Germanie, Aastro- 1'eOOete, Italia ei ser
0 e-
A0nci0Ci Aoueri pe pag. IV, links ee bank, &mullein..
s, ..edema pe pagina trais P lei unie
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRATIA
No. 3. Pinta Gplscopiri. No. 3.
arunca Cu disprel In tala ipotesa cs ea
este nomai o amestecatura informa si
strabalata de elementele cele mal eterogene,
o torcitura pocha de zicerl ni
de forme can," slavone or turceyli,cand
maghiare or grecenti, In care &bis s'a
strecuret din lntâmplare cate -va lepadatur'
latine pripanìte prin noianul poporatiuniler
din peninsula BalcaicO,
sustinènd zicem cu tane o tesa cu total
contrarie, Timotei Çipariu In mod fatal
a fast condes de o imperioesi necesilele
politica a sul use acesteia teat&
larga sa eruditiune, tosta minunata patrundere
a spiritulul sét.
Face- i -se -va dintr'acaaste o imputare
?
No', eel Inca abie cutezám a sopii
cam pe sub cumpét ca, m calitatea sa
de om de *Watt', ar fl pelai face ni
alt -fel.
Dar Dare atuncl fost'ar fl actiunea sa
ano de folositoare pentru Intarirea ni
lmbiereaspirdulm national priotre soli'
lui de impilare ni de nedreptatirl dio
partes etreinilor ?
Negrenil CO daca Çipariu nu jerifea
ni dènsul pe altarul gelosulut cult rezervatexcluaie
latinismulut priotre romano
el é ar fl urca( pe o treapt& mal
malta la templul senin ni ne turburat
al 0tiintel; dar, In tmprejurarile de fats,
el n'ar mal R lost un apastol acliv al
credintelor nationale, un luplabar erocc
de aceia care trag m sine arma dunmon&
ce 'I songerA ni 'e sfbnie, pentru
ca prin sacrificial loe se asigure vials
pi desvultarea normale a un0r mat fericit'
Ormoni.
Printr'aceasta imagine credem a R
explicat cum T. Çipariu, pe care studil
Marte tare ad0ncite In rerunchii limbel
romane trebuia se 'I conduca la cut
mat dreapt& ni mai raponala epretuire
a procesului ei de formatiuse ni a norme(
el esentiale, a slat meren Intr'ale
sale luerari, tot &latan eu strictul ade
vér Mtiinlific; tot lase mai aproape de
acel adevér de cat or -care altul din fllologil
ni gramaticil compatrioti at lui.
Ne grabim a sloe ca aceaetA Ingbnare
a mintilor sale a lost un sacriflcid
din parte -1 facet m mod conscient lievoilor
politice ale t'mpului de teta.
Nascut ni cresco( ln crediatele exclusivista
ele scoalel romanilor ardeleol
Intra ceta ce privante origina noastra
neintinat latine, mental predamnitor a
lui Çiparu e test d'a cauta el mal latél,
se descurce adevéralele 8.00.1e ale llmbet
romanceo Ti se pi trunz& prefacerila
ni desvoltarile el treptate, m decursul
timpilor 1recua.
Cei de mat Inaintea tul, theologi, retorici
0f gramatici romani din Transilvania,
totl barbati cu mulls Invétatura
dar Inca el cu mai multa Mlyna napunala,
nu 'el lnchipuise oare odinioara,
pane m momentul and aparara lo cereal
ntiiulet romanenti cerestarile limbistice
a le lui Çipariu, c& nu este evoie
a se lAmur' alt -tal cunottinla ni Area
timbal noastre,de cal puaaod'od'adreptul
In fata limbo' latine ni clÿar comal
a latine( clasice, din auloril frumeaselor
epoca a le literaturel romane. Pe
ne- descilicate el sereat din timpul tul
Cicerone, fie macar si tul Tacit, pane
fra zrlele noastre, de pe malul chiar al
Tibrului pane pe el Dun &raí; ni patio le
pasa loe de ce va fi test la mijloc, etAt
1n spaciul cat ni In timpul pereurs. Sad
chiar daca, priatr'o Ingaduiala cu totul
neobi0nuita, fllologii romani er Ardealulul
se radura a Implini noel gol, apol
fereascs -i Domnil de a cauta vra onde
va fires. limbal romanetti deacum atteva
sute, sad social de ani da prin vechile
bucoavne, soplar, térfeloage ni
erice, mtzgalite toste aceslea cu urglsitele
buche slavoueiti. Le placea mal
bine, ni dreptul tul D -zed era el mat
lerne,se plasmulasce pinte (repte 1nchipuite
prin care timba romancesca&
scapatat de la ceo curata ni clásica latine
pane la o limbo, nu care se Vorbette
asti -z' de c &tre tot' romani( d'a
réndal, dar care s'ar cuveni, dupea lar
socotiote, ca rombnii sé o vorbeasca.
Apo cu ateste idei, bullid drept sin -
gora ni unica temelie un dictionar al

Mabel desire latine, et cladead pe visate
tot edificiul unei tremate ei unel
viitoare limbe romaneglt.
Aceasta este istoria lucrerilor asupra
limbel noastre a intreget vechi groale
filologica din Ardeal. Represintautul
eel din orma ga unul din eel mal energici
al el a foal reposatul .4. Treb. Lau -
rian until din aces ran barbell nestremutate
is ideile ei convingerile tar,
muncitor neobosit, bltênd mered Cu o
man& vértoasa peatra, doer ca o stoarce
lapte dmtr'ansa.
Am luptat melt ei crancen to contra
sistemel fantastica dupe care el, to gcoala
ei In Academia, vola sé croiasce gi sé
ticluiasce limba romanilor; l'a necajit
tare pe bietul Nitrate; dar din toste atele
resboaie academice am' Astral In
mine o adênca veneratiune cetre memoria
melee energie barbed, care pi In
ratacirile lut etiintifice, n avea In vedere
de cat neclintila ga ne- smintita tut iubire
de tara gi de poporul romenesc.
Vasa ei studino cine va avea prisoe
de rebdare gramatica romane a lui Lau -
rian intitolata: Tentamen Criticum in
originem, derivationem et tormam Linguae
romance iu atraque Dacia vigen /is
vulgo Valachicae, tiparita In 1840 la
Viena ; reefoaaaca cine Tiare alt ceva
mal folositor de (Mot voluminoasele
doué tomuri din Proectvl de Dicfioaar
al Societdfei Academice romane lucrat
In curs de zece ant co o eroica staru-
,nta de eatréned Laurian ;i de adeptul
séd reposatul tun Maxim, care «aermanul»
devenise un adevérat energumen
al acelor ratacirt; ei nu va trebui mutt
timp cetitorulut ca se se Incredinteze
ca Meta sistema e Intocmitte, pentru
(recut din contort ne auzite vre odinioara
pe ancient, Car pentru viitor dintr'o
etangace galvanisare a limbel clasicilor
latini.
Se dam un start exempla cules din
Tentamen Criticum. Vor fl primeiefrase
ale rugaciunel Total noslru, alt -tel
cum, dupe ideia lui Laurian, era tread
din limbs latina In aces limbs pe care
dense] spera se o insinuiasca romani -
lor viitorimel:
Text latin: Paternoster, qui es in eoeli»,
sanctifleetur nomen Blum; adveniat regmloam;
flat voi untes tua atout in Iona
et in terra....
!afeia transfarmatiune presupusa: Patte
neaten, qui esci In celi, sanctifies se nome
tea; advenia regno tau; Oa volunlate tea,
asseto In celo et i, terra....
A doua tranaformatiune presupusa: Palee
elle neutre, qui noci in celeri, sanctifice se
nome elle leu; venia regno ellu leu; lia
veteran° ella tea, quomu in celo et In
terra
A potra tansformatiune presupuso: Parente
'le nostro, quale esci in uteri, sanctesca
-se nome 'le ten ; venia imperio 'io
ten; Oa volta 'la tea quomu in calo et pre
panimentu! pane 'la nostra ella de tote
die 'le da -ai estadi....
In sfareit, tronad cuneluare In seams
asupra adeveratet enuntieri actuate a
regaciunet, el presinta ea atare pe mea
urmatoare, el poste c'ar gioia prea
vulgar& eel care 'ge ar da osteneala a
reconstrui aceiagi rug&ciune dupe datele
Dicfionarulut Academic redacta[
cu tre' -zect el mal bine de ant In orma
Tentamenului.
Iataaci el versiunea preconisata pentru
viitor :
Tata 'la nostru, quale esci toeelorisanctesca-se
nome 'le tau ; venia imperaba
'la tea ; lie voila 'la tea, prequomu e In
celo et pre pauimena...
In contra vechee scoale care fatemela
studia' limbel romane pa ata eadarnice
ipoteze, ad tacet reacteune eruditele
cercetert gi constatan[ ale tot
Timotet Cipariu,consemnate gi desvoltate
In urmstoarele luí publicatiunt :
Elemente de timba romdnei, dupe
dialectele fi mouumentele trecld. Blaj,
1854.
C. stomafia saü Analecte Literare din
edrfile mal vechi si noni ramduesti, tisi
mamtscrise, tncepind de la secalul
XV! -lea pdnd la al XIX -lea, ce o
notild /iterara 8laj. Blaj, 1858.
Principii' de limbel si de scripturd.
Hlaj, 1800. In aceaeta carte el a con -
topittoate studiale sale antorioare asupra
limbel romane, pe care Inca de la
1847 tncepuse a le publica In Organza
Lumindrea. Apat, In Archival pentru
Filologie si !storie (1807 - 1879,) sunt
de Insemaat urmatoarele stadie : XIII,
Prineapiï de Limbdsi de Scriptard; XIV,
Forme attrice romdnesti; XVI, Elonentele
strenne in limba romdnd ; XXVI,
Fantasû Etimologice; XXXVI, De loti -
enitateo limbel romane; XLIII, Gransatistit
si Ortografistitromdnï; XLV, Limba
de aal si de deundzt ; ;i allele.
la fine, ca suplimeni la Gramatica
Limbet Ramdne, publicata la doné volume
la Buoure;ti In anal 1880 ti 1877,
T. Cipariu, ripari ta Blej, un acari reaumat
al atestar tundra, lab titlul l
Despee timba Ronrdrtd.
De ami se poste culege cu mal mare
Inlesnire adeveratele principie, care ad
manat pe acest erudit gi labnrios barbel
In atudiile sale asupra graiulut gi
acrisoaret romaneglt.
El constata ca limbs noastre nu s'a
anent din latina scriitorilor clasier, ci
din graiurile poporane ti rustica sad
térfne ;ti, ale coloniloradunatltn Dacia
cam de pretutindeot, »din tot imperial
»roman, gi ata nu numat din Italia ci 1i
(din alte pert[ ale imperiulul, din A-
»(rice, Syria, Asia. Thracia, Maesia,
»Panonia,chiar ti din Galia gi Ispani(.»
Aceasta origina poporane a dialectu-
Ist Daco -Roman o dovedegte scrutini
pe de o parte In literatura latine ei mal
nn seams In scriitoril el Comici, tot ce
s'a putut pastra din vorbirea claselor
interioare ale societatet romane, apot
pe de alle parte cercetand In inscriptiuntiedialectale
ale anticet Italie, tot
ce poste presinta un report oars care
cu formele romaneglt.
Intro aerate lucrare de o analisi screepuloase,
Çipariu a desvoltat o eruditiune,
o perspicacitate, o maestrie care
tare Mdotala,'t asigura un lac de fronte
nu numal priatre combat invetatl, dar
chiar gi In cereal Filologalor latinigtt
din etreinëtate.
Lucrarea lui lotugt nu se opri act el
armaci ei mal departe destinale grain-
Ito poparan italic, stremutat In Dacia
co colonil tut Traien.
Nu trecura Bout secoli pentru acegteia,
ti vrai momentul °And ace' graìd
resedit to depertata Dacie, remase
pentru tot d'aura cu total Motet ei Instreinat
de Roma. Mende carturaria
Slavons to Stat, in Biserica ei In morn,
ooplegi cu toted vorbirea poporuled
Daco- Roman.
«Dace timba nonfarm site Çipariu
In ale sale Principii de Limbd, »de
»(tap secoli teiatie sad emulate din peaméatul
natal ad Italiet, patimt foarte
«malt ea ei o plant& stremutata sub alta
»chre& In mijlocnl meracinelor, para -
»site ti necultivata, nu e mirare; ci mi-
»rare e cum de an s'a ascot de tot,
»cum ti a peril lu gerul gm farronele
»Dacie'. Radocina el dar a fast aéné-
»toase,rebdurie, vértoasa.=
Abia dupé o mie de ant, 8i (dica In
seculul XV, limbo romana Incepu din
awl a se deetepta din somnul el letargie.
Din acel moment, adita din prima
carte ce s'a saris ei imprima[ rom9negte,
Çipariu a prias stares limbet
noastre cu aproape trat sule de ant
teapot tï a aflat'o mat latineascu tnca
In esenta, In vocabularid 1i In formale
el de pe cat a Mculo carturarit din epocale
posterioare. Aceasta a dovedit'o
rinsed prin neaumerate exemple de
covante ei de forme gramaticale, sistematic
culese,'coordonate ti analisate In
studiale sale.
In conseciata acostar cercetart el a
ajuns la Oare -Care conclusioni ce se
pot resume In cele urmatoare I
»Limbs romaneacce, ne bind o fiice
legitima, ba nice saturala, a clasicet latine,
trebuie sot recunoagtem Origina
el poporane ei sé nu ne mal cercam a o
reforms dupe mea literal% latina.
Ceracterul latanitetel el este un ce
proprid al séd, care trebuie conservat
ei nice de cum modiêcat. Cu cat vom
privi mal faapot cle net o vom afta mea
italiu8 In emote ei. Se nu ne aSim dar a
restabili latrine. de scum Initiate tot
avutul italic col gesim In documente
eeele ale secolilor treoutt ei din contra
se fugim de fictienele unel limbe ima -
ginare.»
Toste acestea Bunt negregit ides tomeinice,
bacate numal ei numal pe logica
istariel. Çipariu le resuma inaugi
pans la oars -care pana In ormatoaree
(rasa nu care 'il Incheme ultima sa notita
Despre Limbo Romdnd
»Resultatul studmuleu nostro asupra
»dialectulut sad limbetnoastre In aces[
»period (de la al XVI -lea secul to-
»coace),este cif ,cu toste ca ìnfiuenta lìm-
»bee slovenetti mai lalét, spot a feint
»neagreceetl, ti In orma a celst Iranacne
In Mete noastre, a Post cumplat
»de mare, Waal dialectal nostro a re-
»man nestramulat In formele grama -
»ticale gi syatactice,ti ca numal In par
»tea materiale ti In elooutivae s'ad IO-
»cut schimbere notabile, age In cat
»limbo romaaeasca ga asta -zt aste at
»accia care as vede In primule oditiunt
»dia secolul al XVI -lea.»
Aga este negreed; cariale scelse gi t,paella
romaneglt in al XVI secol sent
Mal destul de lesne la primped In
allele noastre; In atele carte gasim cevinte
fi torme latanegte amate In uitare
ci pe care Çipariu ne Bedeamna se le
reveadicam pentru limpet nostre, se
le restaurfm In limbo attuale, se le relearn
la uz ;i In vigoare. Drept vorbind,
pouts ca une -ori are ti dreptate,
deft ear 'Area azl cam ciudat se maim
aicéndu -se: meseresle -md, daamrze, cum
EPOCA 7 OCTOMBRE
a zis la 1577 diaconal Coressi In lac de
milneste -mi doamne, sad se invinceascd
for alegea to toc de se invingd ore se larem,
sed conjugatiunea: feria, fecesi,
fece, jecem, fcacdt el fecero, In loe de
fdont, jdcusi, fdcu, fdcurdm, fdcurdfi,
jdcurd, ga allele multe, loarte multe,
steer[ ti forme mat latina deck cele actuate.
Çipariu a avut mareta merit a le
descoperi, a le destainui ti a le senate
din uitare, el, mal tnainte de on -care.
Mandrel de ate pretiOssa descoperire,
el Impinge zelul pana a le impune limbel
noastre viitoare ca o retntrare In
posesiunea avutului stramotesc.
Relea- le -vom In um' limbel romans,
sad lasa- le -vom to starea for de archaisme
intelenite, nu este mal potin
adevérat ca ateste comore resbale cunt
rapte reale, aunt forme care ate caracterizat
odinioara limbo noastre, el nu
de fel ilusiuni ti nascocirt arbitrare ca
cele citate mal sue din Tentamen Criticum.
De a fi suplinit ipotezele prin Constatart
istorice, accosts. este al douilea
merit precumpenitar a tut T. Çipariu
priatre top fidologit romana de tnutletea
lot.
Acest merit, ad/legit la col n' al dobandise
prin scrutarea originelor poporaoe
ale dialectulut romanesc, ar fl
fecal dinte'énstl istorice[ fundamental
ti definitiv al limbel noastre, daca pe
lingo acne doué mart desmontrfrt gi
descoperirl cu care el injghebb aceastf
Calorie, temerea instinctive de a lasa
o poarta cat de mica ideilor anti -latiniate,
eplicate la formationea limbel
romana, ti ar fl marginit oriaoatul investigatiunilor
sale.
Dinaintea elementelor streiae, care
nu o patero tfgedul ad patrons
adanc 1n grain] wastrel, el Inchide ochit
ti as de lnapot co groan. I se pare ca
de le ar privi drept In tata, tosta droaia
Ungurilor, Satilor ;i Slovenilor are see
ameninte ca e[ sent In stare a tnghiti
cu desevartire el limbs ti natienea romAnilor.
Speimbntata de o ata in0oratoare
vedenie el simtind 1n cusetul sed
ca ti o trencen& mostrare daca cum -va
ar calesa sé se lepede aatuit de patio
de exclusiva noastre latinitate In vorbire
ta in seriare, mintea laminate a
eruditelut Çipariu se lnluneca eci de
aura unut patriotism cu spornice ;i
maogbioase ftgeduele.
Atuncl filologul plia de petrundere
alunge, a se far] chiar gi da /spittle poi -
mejdioese ale gtiaatei, ti, precum omul
moving ce voiS se 'el pfstreze neatinsa
credinta sa In tainele ne- serutabile ale
religione[, fuge de luminile metaphiiice,
alt -tel ilustrul gi venerate' nos -
tru T. Çipariu, apre a rémenea In tot
cursed vietel sale un apostol credincios
a romanismuluì din Ardesl, s'a bean -
dit de sineti a no fl psalm lomea tntreaga
ti pentru viitorime , Corneal
tara seaman al tilologiet romans.
Ne propunem a completa alta data acesta
schit& despra caracterel gtiìntiftc a
lue T. Çipariu, priotr'o repedeanalisa a
tendintelor limhielice, contrarie ace -
lora ce ad caracterisat Pb aces[ stalp
al romanitatel de peste Carpap.
Ail ne -am silil mat co seama se aretem
Msemaatele ti radicalele Imbu
netatirt, ce eruditaunee reale ta patron -
zétoare a lut Çipariu a introdus In dog
mete scoalel de Illologie roman& din
Tranailvania.
Odobescu.
INFORffiATIUNI
Miuiatrii se vor lntruoi ti azt dupa
11 ore In Consilid sub presidents
Regelai.
-s-
D. Constantin Bala a tacot Sam- I
befa la 9 Octombre °position° la deciziunea
earta! d'apel din lati, prin
care este osaadit la inchisoare ,i emendie
pentru cà ar fi fluerai pe
Regele. Data la care opozitiunea se
va jndeca nu este Inch fixate.
ABám ca dupé o ultimó hotarbre
care se erede ci va fi ti mea definitive,
generalul Falcoianu a fose din
non deeemnat pentru a dirige manevrele
d'im prej oral Foctanilor. D sa
va piece sal la faca locului.
D. President al Conailiului minittrilor
a avut aza dimineate o lung&
audienta la Regele.
Se nice cá pria r1100-ani ti
duelt d'a fi mat cu mente ln viitor,
d. Mitifa Sturdza a ir$utit a obtins
de la d. loa Brátian u all lase cat va
timp Inca la miniisterul cultelor
Instructiunea publlce. D sa a facet
sa iateleagé pe ;iaful cabiaetulut ca
departarea sa de' la acel : nü:deriú,
In lmprejurarile, actuate v, mal nier
In orma conflictului d'lntre dinsul
ti consiliul general al instructiunea
publics ar fi un adevérat blam care
fl ar impedita chiar d'a mai remanee
io minister.
Ni se asigurA cá chestiunea convocárei
unei sesiuni extraordinare
a Curtii eojurati din Dolj pentru judecarea
tinerilor Välceni acuzati de
amoral bátáutulua Popescu, a tost
discutxtá In Consiliul minittrilor,dar
cá, in futa impotrivirei cranoene ce
an Neat la aceaate mésurá d-nil Eugenie
Státescu ti Radii Mihai, consiliui
n'a Wet aid o hotárire.
Asta -zi s'a Infátitat Inaintea tribunalului
sect. I, procesal de ultra -
gib al d lui N. Vrabiescu. Tribuna -
lul campus din d -nii Scarlet Ghica
ti A. Cologlu a osbndit pe d. Vribiescu
la 100 lei amenda. D. Vrabiescu
s'a apérat singur cu multó
demnitate.
Ni se serie din latí cà entre colee
tivittit d'acola nab ivit de cat -va
limp serioase neintelegeri. Aceste
neintelegeri tngrijesc pe govern care
a fnsárcinat pe d. V. Gheorghien,
Intemeiaternl colectivismului in Moldova,
sale potoleascá. Aceasta esto
ti adevérnta fauna a deselor calátormi
ale ministrului domeniilor peale
Mileov.
-06-
Ni as spune eá d. Manisa a d-stituit
pa co;nisarii de politico cari aú
pus sé bate ti aú batut chier ci lniü
pe d -nii Algie .gym Bodeanu. Am fi
foarte fericiti ca accosté informa -
tiune sé fie exacts, dar ne este imposibil
a'í da eel mai mie crezamint
mai mainte d'a o vedea confirmati
prin acte oficiale.
Asti noapte uu nob accident s'a
Intêm plat pecaile noastre forate: un
tren de personne a derailat. Detaliurile
ne Itpsese Inch In momentul
mend scrim aoeste rinduri.
CRONICA
PRO(}RAMt
All begat negregit de mama, ce Iodate
ce se apropie alegerile generate,
se deschide un fed de concurs In Matt
Romania pentru expositia celitatel 4i
cantitftel programelor politice.
De obicei, ateste programe aunt mat
acorte de cat acele ce se tiparesc pentru
concerluri, tasé sent tot ate[ de
neschimbatoare co operile ce se acnecute.
In sala Atheneului sad In sala Tea -
trului national.
Muzuoantil care mad cu chirle ana din
ateste doué sale, Igl Intocmesc regalad
programul In modal urmator :
1. Arie din »Robert le Diable»de Meyerbeer,
2. Valsel din »Romeo gi Juliette. de
Gounod,
3. Brindisi din » Traviata» de Verdi,
ti ceva variatiunt de Mendelssohn.
4. »Polonesa» In In bemol de Chopin.
lar barbatii politics care ter cu chirle
pe paleo ant un loe In sale. din dealul
Mitropoliet sad din palatal Academies,
lei Intocmesc ti el programed In chi -
pul urmetor :
1. Imbuoatetirea soartet téranulut,
(renumita talpe a feral, cum se nace In
diseursurile gatreotice).
2. Reforma magestraturel,
3. Echilibrarea budgetulul.
Aicï, deschmz o parentela pentru o
si pia observatie :
Toste lumen ;tie, ca Brindisiul din
»Traviatae este opera lui Verdi,ca»Robert
le Diable »este lucrarea tul Meyerbeer,
dar nimene nu gtae a tul opera
este»lmbunatutirea soarlettäraauluBei
»Reforma magistralurei.»
Aceste pare din programele politice,
ad trecut din generataeta generatie ti
fie care cetacean- ministro t ;e tasugette
pateraatatea lar, flea sé ae fl descoperit
Inca adevéralul autor.
Acum inchiz parentesa, adaogbnd un
eforiam
»Un program politic In care nu s'ar
vorbi despre loarte téranulut gi a magistratures
ar fl tot atbt de nesarat pentru
diletante, ca un program de concert
In care no s'ar canta »Polouesa,dn
le bemol de Chopin.»
Alf fel stand dar Cacrurile ga presupunend
Ca ta aceiagl zi s'ar da un concert
co un program identic In doné
sell deferite, te' ;t race publicul 7
Sé me duc se smelt Robert le
Diable, to sala Orfeo, esecutat de orchestra
tut Ion Cobzarel sad se mé duc
sé ascult acetate opera in teatral eel
mate esecutate de Waohman cu Whist,
Hubsch gi alce[ 7
In- ^And e verba se te deg sé asigtt
r.. G. :erial pol.tic in care se es ese
muta "Talpa tirai gl R -forma magistra -
turea» anemones al sé te lntrebi :
Se merg eo ce publìcul care ascolta
pe Rado cu cimpoiul, chiar daca
ar aves de ajuter pe Costinescu ce patru
close de vioara, sad sé merg mat
bine la rei ce geme sé cante ca lomea f
Si spot, onde mal poned un lucre
Colectivietml ad obiceiul se te traga tm
pe sfoara. Itt amante ca vor esecuta:
1) Imbuoalatirea soartet téranulut.
2) Reforma magistrature[ cum am
zite bucati clesice de Mozart sad Weber,gi
epos, schimbaprogamul, Belo -
cuand o Arie din Freischutz prior opera
national& bdtuta..,... tot pe spinarea
maestraI
Max.
AFACEREA ANDRONIC
eitiIoril Ilogtril cun050 vestita afacere
Andronic. Le mal panem sub ache asta -cl
gi o patine a d -lui Vladescu, una din v -
time, atre ministro de resbel, prin care
b demente un non complice al veetitului
escroc, de asta -data militar.
Damned, ministro,
Vittima a bune[ mele crediate 5i a
maooperilor trauduloase lntrebuintste
de d -nu major N. Theodorescu, medic
al amputee de Flotila din Galati, In
complicitate Cu escrow' C. Andronic,
tndrfsnes a me plAnge la domniavoastra
de escrocheria cocain In prejudicial
mere de d -nel major Theodoreacu,
luandu -ml soma de 80,000 let ti
a vé ruga ca se lid despegubit de anela
ce pe nedrept, prin vicleeugurI gi neo -
nest, mi l'ad teat, Wand est -fed se se
respecte onoarea gi preetigiul armate'.
Eats faptele :
In anal 1885, pe and mé gaseam comerciant
de saponerie cunoscut In Capitala
ei acestue Minister pentru contraetele
ce aveam de predarea septumlac
aecesaria armatei, cu un capital de
peste down sale mil lei, se presinta la
mine an samsar cu propunere de a'mi
vinde o nadure pe un peel avantagios.
Priimind, mé duce la pretinsul pro
prietar al padureí, care era Andronic,
ti Intrend In traterile de vfuzare, acesta
dupe multe vorbe pref&cdnduse
ca ar avea ei un secret de conga[ dar
ca nu este sigur de persoana mea, a
conveait, In line, alai apune asigurando
lcbpoate compia pe discretiunea mea
mal mare din parte -mi gi se adreseaza
la mine zicénda. ml: to de cat sé'mi bat
caput cu comercial ei autreprise cars ar
purea da resultate funesta, mat bine
sé facem bane to moiled& de aur canoe -
efod lot megteeugul, not a lost tunatimer
la Monetaria Sintulm ai amare
tonte tiparele necesarii, aratandu -me
tot de o data ga o mare quar-titate de
menéde negre titan a -m, ex ae pot pone
In ciroulatiune, darn ca are trebuinta
de o ape de our gi nu are un om de Incredere
on care sé lucreze.
Dupe multe atareinte ei avantage ce
'ml arata Wand, me se aced eu acest
rapt nu va avea nicf a coasecints rea,
caci banit (aeon de dense' soot Intacmal
ti de aceiag valance ca 1i bast statelier
ale furor monade le imita, In
buna mea crediata ai In stares In care
me gaseam in orma biuturilor ce 'ml -a
dal am primal al seconda In execularea
plastulul 580. Odata apacat pe aces[
drum, acel damn a 'nceput a rot cere
bari sub pretext ca trebue a se cum -
pera epa de our, ga In ' ftreit ea apa
procurata na ar fl de calitateanecesarie,
ea pe drum s'ar fi apart sticla cu alta ape
ce aducea ti In floe sub asemenea mative
last sumo de 80,000 eel.
Peatru a me induce 5i mal mutt In
eroare il a mé Marla ti mal bias 'ml-a
ti dal cafe -va bode de monede din
cale zise facole de dense', pe cari le
am schimbat fare aid o greutate, ga nice
ce se purea alt -le] Caei acole monade
end bunedara lnegrile Iotr'adins peatra
a surpriade pe credule an mine, gi
In arma le r da culoarea for prin o
compositiune himice, dupe cum ensue(
dénstil 'me -a spas In arma.
Nemultumit ce am dal barn ti o
am In achimb avantagele promise, am
Mceput a face observatiuni tut Andronic
gi deemed se decide a spala monede
hotarénd loco] ei ziva. Ne transportam
lmpreuna demand Andronic toste cale
ce t tebuia pretinsuluï led meeteiug.
Pe rand total era gate pentru ;,. taupe
apalarea monedea, ne vedem surpriopl
de un damn capitan ; observéndu'I, reounoscca
este d -nu Teodorescu pe care
fl cuoogteam din timput card turaisam
regimental I -id de genio cu seguo gi
In care regiment d nut Teodorescu se
afta ca medic. Amenintati ca ne deaunt&
ascolta rugaciunele noastre dupe
ce 'I -am dot pe date soma de 4000 leI ti
a teat sticia cu ape de our. A doua zi
mom pomenit ca vine la mine cu Andronic
ai se °teca a fl tovarag eel noi
caci gasegte atacerea buna, spun.
dmmi ce sticla ca epa d'eur a poso 0manet
pentru 4000 let Dupe staruiatale
lut Andronic am mal dat ti stet
4000 let d -lot Teodcrescu, pentru a
senate sticla amauetala. Dupe cate -va
are as presinta cu Miele ii hoeram o
alfa zi pentru apllarea monade' to acest
rand In toveratie de trai. Iatrènd
Io lucrare s'a observe[ ca apa de our
numal era mein gi d -uu Teodorescu
'me spume ei se piange ca gmvaergiu
la schimbat apa sand a pus 'o amanet
alt -tel cl trebue a se cumpéra alta
apa de la Pesta. Cum nice anal nu ayeah
parole, a trebuit se dad eyed loca
15,000 lei pentru a se lea aces ape miraculoast
; am dat ei accosta sum& o
dati ce apucasem a da alte some In
semnate.
Total sea a test un neadevér maaopere
Mtree a ;3:',?te e - udailsub
Tacit.
> f.

1
pretext& aretat, find Andronic Cu Teo -
dorescu tovaras!, eel d'Intain salad ci
cunoaste meserla de a face bent gi cal
de al doilea servind de a surprinde pe
uenorocitul Ce le tncepea pe mane gi
el lea band.
D. Major Theodorescu a mat jueat
asemenee rol gi fate re alte persoane
pe cart le an Ingelat, gi ea am lost de
d -sa recomandat lui Andronic a om
Cu avere, ac! me Cunoastea mal dia
nainte.
Suet gata a cloyed' cu martori gi cu
corespondents toste tele &retate sci, si
cu pesos chiar.
Pane ce se recurs la justitie si sé den
pe fata pero publieitate toste &ceste
fapte, am crawl a tac bine a me adresa
la d voastri ra get al tel gi
a ve ruga sé bine voip aface se fit
pe accosta cole, de cat se se arance
o pata afa de mare asupra armotet
dio care gi d. Theodorescu face
parte.
Termin cu aceasla piangere. A spline
toste manoperile frauduloese comise
de d. Theodorescu, stat in ale.
cerea mea cAt ti a altos, ar trebui se
ve Intretin prey mull prin cilirea une!
1eemenea reclamatiunl.
Primip ve cog d -le ministro aeigurarea
distinsel mele consideration.
Sternly M. %'lades...
DIN STRAINATATE
Banatatea Yrintului Iaaaperial
Ziarul Tagebtatt din Berlin primeste, de
la corespondental see din Londra, arme.
toarele gtien asupra aenitatel printalul
Imperial al Germaniel
Catarul cronic a laringelul pare a aeniata
se degenereze totr'o inllamatie
acuta a traheiel- artere; aceasti ianamalie
trasalita de niste Miguel violenta a recut
pe printul imperial se sufere In ultimale
vile a le a petrecut la Tolbach.
Asta innamatie acula a traheiel- artere
a lost lamaduìla, ln adevér, multami[&
nel tratament loarte bun el foarte repede
administrat. Pe de alta parle, gederea
rateo clime mai deice a mal esercitai
o indurire folositoare, donada ca, acum
In urma, innamatia a disparut el a printul
se gese9te din ano to slarga observale
maiale de aceasta fare a boalei sale.
Cu !nate aste, o inCamatle a taheiel-artern
ca accia de care a suferit printul imperial
da Inc chiar and ea nu afecteaza
de cal noornasele superioare, la marl temerl
se n,i`I intoarca. 0 tntoarcere (re.
chute) insolita de vr o inflamatie a te atorilor
situate sub membranels incoase,
ar putea prielnui alleratiuol In structura
featturiler infarinare situate nub ma-
In &omentale de fata, bocela printulut
consist& Intr'un catar cronic a laringelul,
ace are un caracter destai de ataruitor.
De all -lei, atarea bolnavulul Oslo esce -
leoa, gi printul a pastean gi paslreaza
faca taate veaelia sa.
Rusia
Gaveta Moacecei aloe ea ziarul pare primegte
tate inspiratiuui le sale de la peuotul
de Bismarck a declara[ cum ca noua
trip!& Manta liar vol de cAt mealiaerea
pacai.
Or, adaoga negaranl ruseso, penta este
ameaintatt de catre Austria are violava
tratatul de Berlin ta cestiunea bulge-
re
sea.
Prin armare Germania li Italia, acordAnd
simpatiile loe Austriel, ameoint& li
ele d'asemenea pacea european9.
Nicl una Inga, din aste Leal puterl nu
oste gata de resbol ; aliludinoa lar actual&
fsaud sé trapaneve orina bulga
reae ac nu are alt stup de eat d'a a9Liga
Limpet aeeesar pentru a se pregall.
ACTE OFICIALE
Sot aumitl:
D. Ilia !.saeta, to fuactiunea de comisar
al guveraulul pe 10051 casa de credit ag
icot din judetul OR la local d -lot Teodor
Alamein, demieioaat.
D. lance Rag' Nicola da maraud membru
al amere) de comercio din Pitegil,
D, local d -lul 1.1. Purarsaau demisioaat.
D, loan C. Le rscu, eats aumtt secretar
al cameral de comercio din Braila, pe
aim de 1 Octombre 1887.
U. N. T. Georgescu, In postal de agent
de juaet to aerviciul mo0opolurilor Ste -
tulul, In local d -lei foail Cabania, treat
to alta fuactivae.
D. I. Criaescu, la postal de Impiegat
cl. If In servicial depoaitelor, to local dius
G. N. Iconomu, trecut in all& runepuns.
D. N. Btrbulescu, actual oantaragiu to
servici& eutaelor, m postal de ImpiegaI
cl. it ta modem! depnsilelor, In local dlul
Toma Vaalle, demialonal.
D. C. Obrba,.actual guard pedestre, In
petal de steed glare, la local d -lut N.
S. Dumitreeca, Sib va trece ca guard
pedeatru In local d -lut Obreja.
D. Stefan Duasiyads, actual guard pedesire,
le postal de guard calare, to locus
d -Iii C. Ropotaá, asa va trece a
guard pedestre, to local b.tut Danareaau.
D. tierbao Diculaecu, actual guard pedestre,
la postal de guard calare, tu Ionia
d -lul S. Teodoreacu, are va trece ca
guard pedestre, to local d -lui Diculeacu.
D. G. Feminine, Impiegat la regia moaapolulul
Slatulul, Impiegat de ancelaths
to servicial exterior al wander, ta
Real d -lul D. Z. icoaomeacu demisiomt.
DIN DISTRICTE
SIEHEDI \1'1
late informaliunile ce ni se comma- I
eA pri vitor la Terqul de rimdtori de la
Severini.
Situetiunea- oCeslut tèrg la 25 Septembre
1887 este urmatoarea
RImaton intrat de la 15 Ionie pépé
la 25 Septembre, 3013.
Din acestia, 1 a peril sub durata carantinel
: 22 ea lost vénduti ea neepjt
pentru tngrAgere ; 27 ad lost esterminatl
din cause boalei de lint,. AS ramas
decl senälosi ln salage pentru ingrepare
2397 rimtorl.
Din aceetia l'an vendus 147 in greutate
de 150 kilogram° perechea cu pre -
tul de 50 a 80 centime kilogramul pentru
consumatiune interne; 318 rimetorl
e'en transport& la Steinbruch spre vénsere,
to greutate, de 63,000 kilograms,
mat remaind In [erg 2498 rimatorl.
Este de observai ca Ingrasarea rtmetorilor
In Tergal Severiu gi trimiterea
for spec vénzare in Steinbruch nu mat
este o teorie. ci un tapi real care denote
pane la evidence done laceurt de care
comerciantil germane si din alte state,
trebue sé se petrundá bine de tot:
1) CA Ingra5area se face la Sevens
mal bine gi mal elfin de cat la Steinbruch,
.Act alt -lei proprielaril sr fl trimes
rtmátorl la Steisbruch epee Ingresere
si nu sr fl preterit Severinul daca
nu geaesc ln meat tlrg aventaje coneiderebile
;
2(ca merle trimisa la Steisbruch spec
Amara impoveréndu -se la istrerea et
to Austro-Ungaria co o vamá (carte
grec, comerciantii germant 5i din aile
state aunt atliti a a campera la Stein -
bruch cu un prat exorbitant de stump,
pe cat Limp la Severin, aceiagl mart&
neflind impovarata cu yams Austro-
Ungart o pot obtise pe ureter' esceptional
monte etti ce gi o tramporta fn tare
loe, pe Donare, cu glepurile companies
Austro-Ungare,transportul pe ape Iliad
malt mat effin de at pe onccare alla
cale.
BRAILA
Corespondentul nostra din Braila ne
Instiintease cum eli to curend se va a.
probe harem inderea educare; apex to
crap de atre minister.
In acest eeop el ne asigurá ca s'a
carat ei trimis dosarul afaoeret fa BecuresR.
Numet de o'er remane& Braileoil lertgí
fare ape, gi In acelas limp, le bec
darn l'eaa, dupe cum zic francezil.
EDITIA A DOUA
ZIARELE DE AZI
Nafiunea relev& gi analieemM valosrea
ce an modele publicare la articolul
sRostul politicel noastres, publicat ln
Tara none,,.
In deosebi, glare' independent eeamiaeaze
In Nr. sera de azi pe mune
totru at ,antelegerea berbetilor coltri
de Stets a coulribuit la radcarea Sta
luiui.
Daca guvernantil nostri ar fl (oat cu
upëtru sateen oa men! de Slat.
spot tare t re n'ar fl eaten[ umlleatale ce ad
preceda[, &anti[ si armar tralatul din
Berlin.
Adevéralul el singurul mote, care a rue
pins pe patriejil nostri de it cArma a e,
tutu cu un minnt Inaiate 010000íe IractaLulul
din Berlin, or 04.1 de umilitoare
paread ele pentou tars, era uerabdarea
d'a réscump&ra esili. ferale, singurul
im d'a emplea buzunarele seal ale cor,leilor
partidei gi de a le nalgueo ast -fel un
viitor mat fac'e't.
Dace Mar n foal acest Mares, pseudo
d !.meld ortril car astrigat si mat tare
In contra celor-l'alle chime ale al
de caca In contra repicad rarba
Poo candler' pentru mal
cele -rafe vine ior'nu era caga de yachts.
d
De atoa singoral ob ectiv al oameamenaor
de la .arm& este d'a se tmbogeti iii donna
&latina! ; el urm&resc aces', °bluetit, cu un
devutamenl el c'un patriotism far& sea-
man, an, gi u 'al vor turma meserla de cat
&[noel clad tara, decteetandu -se dia amo
ateala In care za de atceia ant, tl va
pone ta aeceaitatea d'a se e patria an d.
Garaschanin, apee a ^vitad'a infra to puteerie.
(Dairen recuaogte si ea ca In masa tea
mare a cetateailor sentimental exercltioiut
dreplurilor for de control nu e
deatul de deavoitat. Ziarul ajutorulut
de primar cauta se se strecoare au mai
multa san mal puliaS dibacie de a res.
pode daca to adevér guvernul nu e
de vine ea a viril. grease to alegatos
prim beat gi intimidbel, si se margiaette
a stabili ca daca auloritatea e senecorectd,
apol cetateaii suet respuasttorl
de iodiferenta or oeactivitatea tor.
Oars auturt cu respousabilitata ministerial&
nu meta fosé gi o respomabititate
eetateneasea, 0ecodifata fn adevtr,
dar an mat putìo real& si importaste ',antra
fuactionarea buns a Statului I AO ce-
Lileott tot acata aotlilota de aceastb rea -
pondere, ceca are guvernul de a al
Nu, si de atea datoria preset el to prima
liars a acelora oars reprobl regimul actual,
e de a destepta consliiate aceatel
speeder!. Fire a, feet inundate ce IS
EPOCA 7 OCTOMBRE
da celateanu lut, In desert as va tips zi ei
.apte In contra g veroulut, tu desert ameniatal
va fl re judecata de pe arms.
Bonidnal, constata a guvernul ne
observ&sd o dreapte 9i legiuite portare
eu marea maiorilale a naliu0er, da natterti
la bmnuiale, netocredere pi ara.
;'and cetatoanul vede a dreptala nu i
se A&, ca vecinul sao e parliait, a favourile
doliesen pe anal ear prigonirile ingenncbie
pe un alto! ; cand se simte ailmaeil
de capriiioie llrasile ale oner
fnnetionari cori se radica mal presos de
lese et '9i tndeplinesc datoria dime rum
inleresele loe ear nu ioteresele obslei le
comanda, cialupci ben for Iflreasca, oro.
intra to anima si ln minter. cetaleanulei,
Chiar .And guvernul este hoter/it a intra,
fra orma, pe esiea iegaiit&lil gi a corectiunel
In Obemuirea afacerilor publica, c
gres va reas; el a capeta Inerederea gi
prin armare iuhirea cetateanului.
STIRI MARUNTE
Convocare. Concilio! de administratie
al Societatel creditului Conciar urban
est& convoca', pentru Jot dupe amiazl
in sedinta extra- ordinars.
cuesta. Cegata de brntarie a d -tul
Nee Marinovici, condos& de individul Ghit&
Dutescu, a camal azi d,mlaeata pe la ora
9 pe copula Mita Dumitru ce !noms pe sor.
Filaretului. Copila are embale pie
r &aile Rien. Ea a fast condesa la
spilal 105100[&.
Ispravt polltieaeea. Comisaril ail
inceput acum se'el acoge dreptul d'a da
ordine de expulsare. Pont. a putea frai
tn tara cocaina am ajaras pria armare la
ehegetaut guleratilor de alibrul anal Rama
ioeanu.
In fie-care zi ne vin asemenea =tirs. Col
mal recent ord in de expulsare este acel dai
de R&mniceanucomisar de la sectia 29din
strada Morfeu, In contra uaef biete teme[.
Dupe ce mat Intel a insullato surugiefte
si a baloto, ea a Cost expulsai& &'alta -
erl sear& peste granita prin Predeal.
ULTIME INVORMATIUNI
Voluta Nationale de ci l me fmpdr
ldpepte pi pe mine cu uncle din mu,
ddr/Qe sale fiindcd am lost coerdaninat
de trtbtrnaltd de Dolj la .50 let arnendd
pentru calomnie fdcutd presidentu-
Jul de Velcea.
/ojurdlrrrile Vointei eta lime sling
pi condamndrtle judecdtorilor arnaribilt
at d -lot Sldlescu au one ymped.
Condamndrile for me jac se dad
din ranter( cu disprel p'i fnjardlarile
nen'ebnicilor gdndiret, pi in :alisilor
preset, care acrid in foaea colectivisld
me tac se. potree.
Apa este, ant foot condanuiat pentru
coloniaje la 50 de lei mnendd de tri'
bunalut Doff presidat de un cepa[ al
ignaobilulul Carada. fb'obabil cd pi
corlea me va condamna in lipsa
Aland, cdnd vol ejunge inoiatea
casafiI, adicd (Hair #ea singurilor fadecdmri
ce exisld in lard, vol vorbi.
Pdnd atunct no ved de ce m'ap Went
peste mèsurd.
Ti d traed se aduc incd o cmadamnore
la cunoptinla celor de In Volute.
Am mat fast condanteal in lipsa pi
de tribunalul Vélcea In 200 let ameradd,
pentru a fi catomniat pe cintila
gazdet a prevenililar in .moral
bdtdupulul Popescu, pe direclorul areslulutprevenl/v
de Veleea.
Toste aceslea ca apdralor al acestor
nermrocift acraaft.
Mi se mat intentase de pprocurara!
de Vdlcea pi un proces de abur de incredere
in conditiI de imbecititate
/male laastdt, dm' din nenorocire Hai
or 5/tune cd judecdlorul de inslruclie
de In half a dal o ordmwald de ese
urnadrire.
Aceste rmadcunte le daft puta', ca
pe viitor tojurdlurile Vointei se fie
cmnplecte.
/nlr's sì, dupe ce vol /i condenan[
de curte, 'rat ca veni ponle jmatasia
de a da la lumind ceta doves; cerise,
ceca documente co neputinld de tdgddull
ce loe la tnderndnd, pi atoad fie
' rgard Vointa cd d. Sldtescu no va
fi perdue comic ffindcd a opteplat.
Ron N. Iancovescu.
Regele va piratiCapitala, pentru
a se duce se asiste la manevrele de
peste Milcov, mtioe In It ora de
dimineate cu as tren special. Adiotantil
desemnati pentru a Insoti pe
M. S. aunt d -nit general Barozzi,
colonel Robescu el major Odobescu.
D. Pelee Carp ese aeleptat to capótale
to finale ateste; aéptambni
sail to tnceputol eéptémbaet vii
toare. Indita dupe aosirea d -sale
membrie grupului junimist se vor
intruni pentru a decide mesura In
care vor lea parte la actiunea mai
energies ce cele- l'alte grupuri opositiomete
eú Intraprins.
X
Mai multi a,e b i al baroului bucureetean
vor asista Mine pe membrii
opositiuuef din Galati trim atea
cura; cu jurnti din Braila. Aù plena{
deja Ban vor pleca dieeara la
)
Braila dnit Al. Lahovsri, N. Fleva,
G. Palladi, Mihail Deslía.
x
D. Ion Batbreanu, &;atetenl plenipotentiar
al Romania; la Constaotinopol,
va páràsi capitala Dumineca
viitoare pentru a se [atoarte la postal
set. D -sa a si avut o audientt
de congediù de la Itegele.
x
In casal And guvernul va da armare
intentiuneì sale d'a pune din
oficiù In retregere, pentru stingere
a limitai de vbrstá, pe d. Em. Grtdisteanu,
consilierul Inaltel corti de
compturi care are mai molte sanse
d'a succeda acestuia la postal de
prezideaL este d. Alexandru Lopescu.
Candidati; la primal toc ce
va deveni vacant la toalla curte de
comptunt sent loarte aumerogt ; Intre
alti; sunt d -ail Moscona, Lupu
Costachi, V. Obedeanu, gi guvernul
nu va putea fára greutate se faca o
alegare.
X
&Ram ce d. Dobrovici a revenit
asupra intentiuneì sale d'a se retrage
din coneiliul comunal al capitalei,
márginindu -se numai a pArási
serene de a]utor at primarutui.
Demisia d -sale din aceasta serene
a ei lost daté el d. consiliar Hernia
a gi inceput sé faca cuvenitele demaree
pentru dl Inlocui.
D. Oheorghe M. hice, ministrul
plenipotentiar al Romeniei la St. Petersburg,
se alts In momentol accent
la Paris de onde, peste patine kite,
va vea; In Bacuresti.
Regele a lucrat zi dupe amiazá
eu d. Ion Kalinderu, administratorul
domeniului Coroanei.
x
La Agentia bnlgara din Capitana
da observat azi o mistara neobicinuite.
D.Teudorolt, gerantul Agentii
a lost la d. Morad, en care a aval
o lunge. intrevorbire.
Pein oras circula sgomotul cá prin.
tul de Coburg 'et a props din not
se paraseasce Bulgaria, cal purin
tam parer.
Negreen ch Inregisiram aceastá rumoare
subcca mai expreaá reserve.
Se vice eá maratones d -lei G. I.
Lahovari, until din eel mat vechi
consiliari at Inattei Curti de Casatie,
la treapta de prezident de sentir la
acea curte In local remes vacant
pria moartea regretatulut Oh. Creteanu
ir B fast boterite In coneiliul
ministriior. Pentru fnlocuirea dlui
L:hovari dar ti vorbit de d. procurar
general Oh. Filitis, dar fára a
se decide toca fueral.
Asta -zi la ora xateria cálareata
din regimental 2 capitan Boerescu,
pe picior de resbel, a fácil o incercare
de ambarcare in vagoaoe la
gara de Nord.
Regale, ofiterii superiorl din gar
nisoane si atasatil militar; streini
aù asistat la accost& esperientá,caro
a reueit pe deplin.
Toll aù admiral bane stare in
care se alta bateria, cu tot drumnl
geed ce a facet de la Slobozia Is
Bumf reati.
Maine bateria aceasla va portai
cu catea berate. la Focsani, ande va
loa parte la manovre.
Ziarul Vocea Cxarluiuluf, anunta
ci in sedinta din 4 Octombre, con
etliul comunal al orosului Galati s'a
pronuntat asupra diferendulut dints
Primárie, societxtea financiara el
si d. Grigore Eliad, voténd o propusiere
de tramactie, care sé puna elle
sit afacerei prin impaciuire.
late acest vat ass -fol cum 'I vela
leash V. Cocurluiului ;
Coosiliul admite propunerea fatale di
di tul societatei Snanciare, asla -zi in
lichidar ei sal risa admmistratiu
cemune! ea, impreua& cu avoratil apeciall
a aval comuaa, gi anime d -sit Lahori,
Buicliu ti M1s,ir se Incheie ate Is
cuveniLe. Aeeasta propunere puuindu -se
la not, ea ad Ms cu .5 voturl contra 4 gi
u abtinere.
Gel ce an votat pentru propanero 00
iost d -nil N Catargi,N. Madgearu, A Radii,
ti. Mihailescu, Ar. Papadopol, A. eoarek,
H. G. Oaken, I. Tomovici. D. Nedelcu, T.
Slancescu, 1. Lucaaacu, G. Alexaadrescn,
V.P. Ionescu, D. Balas gi primara! T. Nebumid
Aa orar antra d-nii G. Robeson, t,.
Fulgen, M. Paca gi I. Varzaru. S'a abon0-
D. ChirimDpul, el a parfait sedinta Inmate
de vat D. Sava Petroia.
Lt privinla noun accident tatimplat
pe cáelo nnastre ferite, iate tot
ca am putut ella, el laca din izvor
nu destul de gigue ea sé putem garauta
exsotitatee informatiei.
Aseará latee 7 si 8 ore, un tren
de marta a foal ciocnit In gara
Buftea de un teen de balast care
venea cu mare iutenla. Invitare a
lost foarte violenta. Petra vagoane
aù Cost eu desavèrsire sfártmate, jar
mai malle allele precum si locomo
tica trenulul de balast aft suferit terivaae
slricaciunt. Se varbeste si
despre vre -o B ráuiti.
X
Un concurs trebuea se se lie allele
acestea pentru coupa -ta catedrel de
botanica de la facultateu de 5tiinte
din lasi.
Coneursul a Post amanat Bind -ca
nu da presentat sic; un concurent.
E Brno aces[ lucra, caci cine dar
mai .stem se mnnceasca ateta vreme
pentru a dubhrdi o positie ingrata,
citad faro maneé, colectivitatea
'I poste Imbogati 5i ridica cat
de sus dint'. zi Intr'alta.
Az, e'a continuatdin naintea Cur -
jai cu jurnti de Ilfov desbaterile aft,
earel bandea lui Riureanu.
Lo ora 5 1'2 j u rain aft intrat to earners
de chìbzuire pentru a rPapunde
la cele 58 de intreberi puse de
presedinte. Desbaterile de eel ale ae.estei
afaceri an fast din cele mai Interesante.
Apéretorii acuzatilor, colectivieti
bine cunoscufi d -nii, C. Stoicescu el
Bossie, ad fdcul din naintea juralitor
ta tabled joarte trial de atarea in care
ce gdsepte not administralia pref.
Ase de exempla aceeti d -ni eù
spus lotee allele, ea unii sub -pre
fecli (ttnmindui- chier), primar(, notar;,
etc. gazduesc t&lbarii, ìeù bent
de la deneii fi aunt drier tovartti
cu eí.
D -tor ad addugal, ce e pi mat give,
cd aced( oanrenf, In lac Se ee a/le pr
aceapì boned at Rtur'eartu, se &flu Incd
iu posturile loe.
ULTIMA ORA
ItEPESI PARTII ULARE
, De la corespondentta/ nostro special)
Viena, 18 Octombre. Ambasada
turceasca declara ea Poarta nu va permite
actuales comparai[ a drumurilar
de fer de a ceda coocesiunea pana nu
se va judeca conlesnatiele pendente
gi sarcinele ridicata In contra conce
sionarulut de acorn.
AGENTIA HAVAS
Parle, 18 Octombre. Dupe o depese
din Berlin adresat& z ar lut sXXI
Siècle.,, priotul de Coburg tar f partait
Sofa incognito.
Viena, I8 Octombre. Fremdenblatt
punting o d-pose din Berlin zicand et
In cercurile competinte, stirea aunt
tntrevedert a Imparatolul Wilhelm ea
'l'arai este socotitá a cu total inexacte.
Aceasta gtire o'er fl de at o manopera
de bursa, pentru a aduce o orcare asupra
fondurilor rusegll.
Homs, 18 Octombre. Ziarul
cialn publics un decre/ flatad fntrunirea
Periameotulul pentru 10 Noembre.
STIRI TEATRALE
D. S.hurma0n, cunoscutul impresario,
a car&t directional generale a Teatrelor
sé'1 Inohiriese sala Teatrulul national
pentru o serie de representatiunl de opereta
francesa, cu o tropa parùiana al earut
personal este traerte numeros, diaties
el nonoscal.
D. Snburmaaa, va veni Ln Bnnaeaotl
dupa tarmi nere& stagione; de Opera Italian&
conceduta d -lui Fraochetti. Pin& atunm
tropa sa de opereta va darepresen-
101100l la Mi''ano, la Boma gi In alte oralo
principale din Italia, la Viena gi la Pesta.
Din Mmuregit ea va merge la Iagl, la Odesa,
la Moscova, gi la Petersburg, de I
onde se va duce la Stockholm.
MAGAZINUL
NOUTAa`TpI S1I CONFECTIUNI
CU15TANfINESCI, G COaa
Se va muta de la Sftintu Dumitru
viftor, Calea Victoriei
No. 34, fostul Teatru Bossel.
521
MOSIAGURAVAI s.ov'dile'Áetul
auzeu se areudeaza pe mperiod
de linci sad eu Ineepere de la 2:1 Adente
1585.
Uuriiuril de nulo¢ In arcade se aus
adresa la pa-uprieturulul Contacha
Ieesliu ili Itueuresti, Calen Isurobautilor
No. 54
CASSA DE SCBIMB
JOANNIAN i NICOLESCU
Ne.33, Strada Liprran,,No. 93
Cargill pe situ de 6 Octombre 1887
V A L O R /
5Oì0 Roots smartiesbiio, . .
6 O(loblig. de atst(Rcc ionv
4Ú'Ó Imps, Man c .Emit, iYO
to Oblig -Caret pens. (1.300)
5 010 acr'suri fumure urbane
6010
7 010
5 010 rurale
7 0)0
50('0 Rcresurl tune. orb
Acj. Osanti Nat. e Rom. .Iap (500)
Diverse
Aur contra argiutsaa Mete
Gem
B o r oaoetriseM
Banc -note trancee . . .
Ruble ruseef
6u01p I
95 IiY
90 31t
91
77 f1Y
al'
e7 Ile
Ile al4 Ir. 114
94 1[Y 821/4
105 tos Oft
SlP 79 112
u ila
202
96 1I4
91 1lY
31
7e Ili
es f1ì
1t 1/P
Pet
tel 425
Im lit toi
tau US

REGIMUL DE LANA
AL
PROFESORULPI DOCTOR JAEGER
RECUMGSCUf CA EEL III EXCELLAT
Riledahat act= lu arma, de juriul medical din Londra cu
1t MEDALIE
DE AUR
l' i-._..... Sub-srmnari a,end Moat
einguri tlrepltil de a fabrica r,e-4mintn
de lana Ce PC pear. pe
ddesuptee.ttninlrrise ;Nnrinalr.
prrrum ,Si rileerltird0 de p^turi
In lana rural:, l:Amiln, garantnnd
antra rarelei ; a rrume
lisnmini
Ileclnrnm ea eau reett-
I.
estena veriMbile de
eat nanefele ce se gasese
In rnngasinul
kW* eA'dedo
12, rMLE. EVADE VIE -AVIS DE PALATRL REGAL
De JAGFR W. BFNGER'S Sogbne STI'.TTGART.
lareciurIle de veuzare originate ale Fa,rieei
ö Iftrbati pentru Perni de rime de
pan. I. 1S lei
Flands de I,turbagt Semel pentru serva f 0 pan. Il id lel
Un ,ol pl tonta pentru ammide la pin. laid le.
Un numernial gros coutre eumalismului ari leo m m L.
Fa /'tea
.atm
LA ORASUL VIENA
°`fl' °ALA VILLE DEVIENNE marts
R#'.-.
EPOCA 7 OCTOMBRE
-- MIME, IPESd4IT.?:I
C A D 0 U R I' FOLOSITORE
PENTRU
2 ANUL NUOU maw
CEASOARIICE NE01 PATENTATE
192f!IIRlR dI*a?S34S
INFISPEAIAAILE PEMTRU VEMITOR', MILITARI, MUM!, CIR!NARI ETC.TREBUINCIIOSE FIE CORVI
Dc la l9 Nadia Ministri, J. reshel francai le receniand,l sii preferiva:
,. Remenieir cu capace deal-girt groose.c:(indruc
a. Aceie, c u orabincli cadran laminator,Glinii le! to
tinker. s, rubino
t. Remrnfnirc a ,cape ace de Nickel, Promos grave,. u rubine, cadran Iuminator itl l'inií
e. Remontoir pentra dame cu capace de argini frames grave,, re Iinii
co capace de sur 3 3 rt Einil in Lt.
rt
barboprubine, rB Iinii tao
_
ample o ente rapace de arg'nt 8
0 Pendule laminala noaptee ringure, boga sup ,
mometru Inulte a barometry Aneroid z termo
centimerre
f dable te k1
OR CE OBIECT ESTE GAR:NTAT PENTRU MAI MULTI ANI
SE E\PEDIAZA MO \SIRE, CONTRA t': \LORI I l'I