01.05.2013 Views

DEPES I - upload.wikimedia....

DEPES I - upload.wikimedia....

DEPES I - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ANUL IV No. 977<br />

NUMERUL I5 BAN NUMERUL<br />

ARONAMENTELE<br />

NCEP LA 181 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC<br />

TOT -D'A -UNA INAINTE<br />

la Inenresei: La casa Administratiunet<br />

In Tara: Prin mandate postale.<br />

Pentru t an 40 lei, 6 luna 20 tel, 3 lune 10 lei.<br />

ln Strelnetate: La toate officiels postale din<br />

Unione, prin mandate postale.<br />

Pentru i an 50 lei, 6 lune 25 lei.<br />

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA<br />

REDACTIUNEA<br />

No. 14rllatza Episcoplel,No. i<br />

PROPRIETATEA MARE<br />

FRANC, DAR CATEGORIC !<br />

CULISE POLITICE<br />

LIBERALII SI RADICALISMVL<br />

INTRUNIREA<br />

DE LA<br />

CAMERA DE COMERCIU<br />

PROPRIETATEA MARE<br />

I<br />

Opositiunea liberala din Camera<br />

va presinta, intre alte amendamente<br />

la legea vênza.rii domeniilor<br />

la si£tenl, si unul prin care<br />

Statul este autorizat sé cumpere<br />

mosil, care sé se poata revinde<br />

apol tn loturl miel la térani.<br />

Nol vom combate cu hotartre<br />

aceasta propunere fiind -ca e inoportuna,<br />

caci Statul are destule<br />

mosil pentru a face fata tutulor<br />

cererilor attuale ale satenilor si<br />

fiind-ca ea poate da loc la abuser!,<br />

guvernele putându -se folosi de aceastit<br />

autorisare pentru a cuinpara<br />

pe preture exagerate mosiile<br />

favoritilor tor.<br />

Dar motivul principal pentru<br />

care suntem in contra acestul amendement,<br />

este ca el tinde a distruge,<br />

precum vom dovedi intr'un<br />

numgr viitor, proprietatea mare<br />

la not tu tara.<br />

Si noI credem ca un bun sistem<br />

agrar consta intr'un echilibru<br />

intre proprietatea mare, mijlocie<br />

mica ; lie -care din aceste categoria<br />

avénd foloasele el.<br />

Proprietatea mica e o garantie<br />

de ordine tn Stat, de tntarire a<br />

notiunel proprietatil si de bun<br />

traie. material al maselor.<br />

Proprietatea mijlocie este un element<br />

de progres al agriculturei<br />

si o necesitate pentru organizarea<br />

comunei rurale, prin crearea fruntasilor.<br />

In fine proprietatea mare asigura<br />

cultura tnalta si progresul<br />

aocietatil.<br />

Proprietatea mare, cu tntinsele<br />

el exploatatiunl, favoriseaza cultura<br />

Inapt. agricola cu procedeurile<br />

el perfectionate. Acest adevér<br />

ar putea fi contestat cel mult pentru<br />

tdrile unde sé face cultura intensiva<br />

si unde culturele perfectionate<br />

sé tmpaca cu mica proprieta<br />

te.<br />

Intru cat priveste Insé cultura<br />

cerealelor, adita tocmai aceea care<br />

sé practica la noi, nimeni nu contesta,<br />

(niel macar partisanii micei<br />

proprietate), ca proprietatea mare<br />

asigura mai bine propasirea agricola.<br />

D. P. Leroy- Beaulieu, care este<br />

un partisan hotarât al micei proprietate,<br />

marturiserte tnsusl aceasta<br />

:<br />

«Exploataliunile marl sunt utile<br />

pentru doue feluriì de producte : cerealele<br />

fi crefterea vitelor.»<br />

«l'otite productele perfectionate,<br />

legumele, fructele, gainele, untel,<br />

caecavalul, prospera mai binear cu<br />

micele ei mijlociele exploatatii. ii.»<br />

Dar proprietatea mare nu asigurä<br />

numai progresul agriculture![, ea este<br />

¢i un factor puternic al pro -<br />

gresulul social.<br />

Mica proprietate poate da ce<br />

e drept bunul traid al maselor ;<br />

proprietatea mare tuse, contribue<br />

a da unes térl, clasele el dirigente,<br />

oamenil el cugetatorl, barbatil aceia<br />

care, grafie averel por, ne avênd<br />

a sé preocupa de nic! -un interes<br />

material, sé pot deda speculatiunelor<br />

malte si sé pot preocupa<br />

de destinele transcendente<br />

ale patrie! lor.<br />

Negresit ca bunul traie al maselor<br />

nu trebue neglijat, si d'aceia<br />

cautam a desvolta alaturl de proprietatea<br />

mare el proprietatea mica;<br />

dar, precum zicea d. Al. Lahovari,<br />

tntr'unul din discursurile sale,omul<br />

nu traeste numai eu pâine, dar si<br />

din ori -ce cuvtnt esit din gura lui<br />

Dumnezeü; cu alte cuvinte popoarele<br />

nu traesc numai din tmbunatatiri<br />

materiale, ci le mai tre -<br />

bue si gloria, demnitatea, neatarnarea,<br />

stima.<br />

Nu sé poate contesta ca marea<br />

proprietatea funciara, ca averile<br />

imense ali dat, tu mare parte, Angliel<br />

splendoarea ei, pe când tarile<br />

de mich proprietate, natiunile de sateni,<br />

lipsite de clase dirigente, precum<br />

e de pillo Serbia, sé vor târt<br />

vecinic tn mediocritate.<br />

Aceste bine faceri ale proprie -<br />

tatil marl riseh d'a fi perdute,<br />

când se fac tu Parlament propuneri<br />

cara, precum vom doved; In<br />

numérul viitor, tind a dist,ruge In<br />

cate -va zecimi de ani, marea proprietate<br />

In Romania.<br />

<strong>DEPES</strong> I<br />

LIGA PATRIOTILOR<br />

(Prin fir telegr.)<br />

Paris, 2 Martie. Camera. D. fLaguerre<br />

interpeleazá guvernul blamand<br />

urmáririle Indreptate In potriva ligel<br />

patriotilor.<br />

Ministrul justitiei explicó motivele<br />

urmaririlor. Camera a adoptat cu 348<br />

voturi contra 220 o ordine de zi care exprima<br />

Increderea sa In energia guvernului<br />

pentru a face sé se respecteze legile.<br />

Camera s'a amanat pe Jo!.<br />

CREDITUL PENTRU ARTILERIE<br />

(Pria fir telegrafie)<br />

Berlin, 2 Martie. Totalitatea creditulu!<br />

complimentai' se urca la 21,882,570<br />

márcl din care 4,611,172 ca cheltuelI permanente<br />

si 9,390,266 márcl ce se vor acoperi<br />

prin contributiunl matriculare.<br />

Restul va fi acoperit printr'un Imprumut.<br />

Artileria de camp primeete In timp<br />

de pace pentru fle -care Corp seapte detasamente<br />

de 6 tunuri.<br />

Pe lánga coménduirea superioar& a<br />

marine!, s'a' treat o coménduire specialá<br />

de corábil.<br />

Pe langá acésta sé ma! cere 1,200,000<br />

marca pentru mésurile de ltiat In potriva<br />

trate! sclavilor.<br />

AFACEREA TIMES-PARNELL<br />

(Prin fir telegrafic)<br />

Londra, 3 Martie. Lu mea se asteapt&<br />

la o insemnatá discutiune in Camera<br />

Comunelor In privinta afacerii Times -<br />

1 Parnell. Opozitia imput& guvernulul<br />

sprijinul dat de dênsul ziarului Times.<br />

Ministerul e foarte muncit, din cauza<br />

resunetulul In taré a acestul proces.<br />

ROMANIA SI PRESA VIENEZA<br />

(Pria fir telegr).<br />

Viena, 3 Martie. Jurnalul «Presse»<br />

discutênd neputinta une! cooperar1 durabile<br />

a junimistilor si a vechilor conservatori,<br />

ar dori ca junimistiI sé rémAne<br />

la putere.<br />

Jurnalul prevede c& o experienta facut&<br />

cu un cabinet al vechilor conservatori<br />

ar fi de scurt& durata, gi crede<br />

cá un atere cabinet ar compromite Intr'un<br />

mod simtitor interesele Romanie!<br />

atat ináuntru cat si in afará.<br />

CRIZA IN ITALIA<br />

(Prin fir telegrafie)<br />

Roma, 2 Martie. D. Crispi s Ins &r -<br />

cimat sis formeze noul cabinet.<br />

Roma, 8 Martie. Se asigur& có d.<br />

A TREIA EDITIUNE<br />

oc<br />

APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU<br />

Crispi va conserva ministerul de interne<br />

si cel al afacerilor stréine.<br />

D. HERBERT GLADSTONE<br />

(Prin fir telegrafie)<br />

Londra, 3 Martie. Starea sanátátil<br />

d -lui Herbert Gladstone s'a Imbucátátit.<br />

PAPA SI BISERICA<br />

(Prin fir telegrafie) .<br />

Boma, 2 Martie. Papa primind felicit<br />

&rile cardinalilor cu ocasia aniversáril<br />

Incoronáril si a nasterii sale, a arétat<br />

Inc& odat& suferintele bisericel<br />

lipsite de suveranitatea si de neatârnarea<br />

sa, precum si résboiul odios ce-1<br />

face Italia.<br />

El face ape! la Italien! pentru a se<br />

Intoarce la bunele traditiuni ale strèmosilor<br />

tor.<br />

MANIFESTATIE REPUBLICANA<br />

(Prin flr telegrafie)<br />

Wasington, 3 Martie. Maine se va<br />

celebra in capitol ceremonia de inaugurare<br />

a presidentiei generalulul Harrisson.<br />

0 mare manifestatie organisatá<br />

de republican! va avea loe dupe<br />

ameazi, in onoarea sa.<br />

FRANC, DAR CATEGORIC!"<br />

Fulgerul din Iasi, organul d lut G.M&rzescu,<br />

ne da urmittorul giuvaer :<br />

Pentru acest scop, primul ministru a ojerit<br />

d-lui George Márzescu portofoliul ministerului<br />

justitiei, ce de sigur va deveni vacant<br />

pria retragerea d-lut G. Vernescu,<br />

care s'a declarat fatisl dusmanul guvernulul,<br />

dupe cum ne spune Telegraful<br />

román.<br />

Atitudinea eminentulul profesor al UniversitAtel<br />

noasire si senator al colegiulul<br />

II de Iasl, a fost Irisa la i:ialtimea la care<br />

tara s'a deprins a vedea pe d. Mârzesou.<br />

D-sa a declarat intr'un mod franc dar categoric<br />

ca nu poate da c ncursul seu unui<br />

guvern anti-constitutional.<br />

Trebue se marturisim si noi franc dar categorit,<br />

ca no! nu stim ca primul-ministru<br />

se fi oferit vr'un portofotiü d-lui Márzescu,<br />

si chiar am pune rsmßsag ca nic! cl. Marzescu<br />

nu stie de una ca asta.<br />

Si tot franc dar categoric trebuie se declaram,<br />

ca Fulgerul trebue se tie tare mutt<br />

la d. Marzescu, pentru ca st:'i faca asemenea<br />

servicio.<br />

Stirn no! ce va se zica aceste oafiam ca<br />

cutare va fi numit In cutare slujba».<br />

Ce plut insa, ca nu se prinde I<br />

LIBERALII SI RADICALISMÜL<br />

Cand am aflrmat in atâtea randuri,<br />

cá partidul liberal n'are viatá, ni s'a<br />

réspuns có nu etim ce spunem cá suntem<br />

strigol, cá partidul liberal are<br />

mat mult ca or cánd ratiunea de a fi.<br />

Et bine, aste -zi prilejul ni se infétieeazá<br />

sá afirmara nu cl liberalismul<br />

piere, dar c& el e pe jumétate dus.<br />

Cáci ce insemneazá a pieri un partid<br />

?<br />

Organizarea unui numêr de oamenl<br />

cu un capitan in frunte, fárá nicï o con -<br />

sideratie de principi!, ci numai cu tinta<br />

de a pune mana pe putere, nu Insemneaza<br />

de toc constituirea unui partid.<br />

Conditiunea esentialá pentru ca un<br />

partid sá se poat& zite cá exista, este<br />

ca membri! séi se aibe o comunitate<br />

de principii politico sociale gi atele<br />

principi! sé fie nota distinctivá de celel'alte<br />

partida caratteristica acelui<br />

partid.<br />

Cand dar un partid 'ei-a pierdut aceasta<br />

caratteristicA ; and el a renuntat<br />

la programul pe baza cáruia názuia<br />

sé cârmulascá tara ; când 'sI a pus<br />

petice stréine pe haina sa, atunci,<br />

or -cat de numeroasá ar fl armata din<br />

care se alcátueete, atunci atea multime<br />

nu se mai poate numi un partid politic.<br />

Si tocmal aci ali ajuns la noi liberalit.<br />

Discutia In Camera a lege! pentru<br />

vênzarea bunurilor Statulul In loturi<br />

la térani, ne -a dat prilejul sé constatara,<br />

cata dreptate am avut, când am<br />

aflrmat ca liberalismul se duce vézênd<br />

cu ochil.<br />

Se stie In adevér, c& doue ali fost<br />

proectele ce s'ad presintat Camere! In<br />

privinta aceasta:<br />

1). Proiectul guvernului, sustinut de<br />

toate nuantele conservatoare.<br />

2). Proiectul radicalo - socialist prezintat<br />

de d. M. Seulescu si care a fost<br />

votat de radical!, de socialiett si de un<br />

numêr de liberali.<br />

Iaté cate -va din punctele esentiale<br />

ale acestul din urma proiect.<br />

1) Impámêntenirea (au vênzarea) sé<br />

fie continua.<br />

2). Sé se dea de Stat avansurl in ban!<br />

pentru cheltuelile de instalatie, tutulor<br />

satenilor, nu numai la ce! care sé stramutá,<br />

dar la topi.<br />

3). Statul sé retie in fie -care an o<br />

sum& oare -care din vênzarea bunurilor<br />

Statulul si care suma sé slujeasc& la<br />

rscumpárarea unor moeii de ale par -<br />

ticularilor, care sé se vênzá táranilor,<br />

atunc! când mosiile Statulul nu vor<br />

mai fi de ajuns, stabilindu -se cá sátenil<br />

aú drept la pa naênt.<br />

Iat& dar care e programul radical. El<br />

nu putea fl cu nicl un pret aprobat de<br />

liberali pentru doué motive mai cu<br />

seam& :<br />

a) pentru cá liberali! ali crezut tot -<br />

d'a -una cá chestia agrara s'a rezolvit<br />

prin Impropriet &rirea de la 1864,<br />

b) pentru c& aceste trei puncte capitale<br />

insemneazá nu numai o inter -<br />

ventie moderata a Statulul, dar inca cea<br />

mai desávlrsitá reglementare.<br />

Apoi, pentru ca sè fie consecinti cu<br />

principiile for de odinioará, liberali!<br />

trebuiaü nu numai sé nu voteze acest<br />

proiect, dar inca sé 'I combat& ou cea<br />

mal mare inversunare.<br />

In loo de aceasta !nsá, ce vedem ?<br />

TocmaI liberali! s'ad fácut apárátoril<br />

acestul radicalism. Aga d. M. Cogálniceanu<br />

'I a apárat fácêndu's1 restricti!<br />

numa! In ce priveete indivizibilitatea<br />

loturilor, d. N. Bibascu si 'I a apropriat<br />

In total, d. G. Paladi a fácut acelagt lucru,<br />

trátánd in acelael timp proectul majorit<br />

&tei drept reactionar.<br />

Si la vot d. Seulescu a avut sansa sé<br />

vada intrunindu -se 17 glasuri asupra<br />

proectulul d -sale.<br />

Dacá din aceste 17, scoatem pe dd. Ion<br />

Nádc-jde, G. Panu, Dobrescu Arges si<br />

M. Seulescu, ne rámân 13 voturi de<br />

ale liberalilor...<br />

Ramane deci bine stabilii, cá liberaliI,<br />

In lot sé prezinte un proect, care sé<br />

oglindeasca principiile tor, au votat Ia<br />

mare parte pentru proectul radical.<br />

Apoi mi se pare, ca aceasta Insemneaza<br />

fárá multa vorbá, a p &rasi programul<br />

séü, a Imbrátisa alt program si Inca<br />

un program radical.<br />

Prin urmare sé nu ni se mal vorbeascá<br />

nice de programa liberala, nisi de<br />

principiile liberale, si mai eu seamá d.<br />

N. Blarenberg sé vadáacum In ce parte<br />

sent socialisti!, in legarul conservator,<br />

sali la liberal! ?<br />

Aceasta ne d& prilegiul sé spunem<br />

un cuvênt si unora d'intre conservator!:<br />

Luati seamá acum, ca unindu -vis ce<br />

liberali!, nu vis uniti cu aceia ce stiatt<br />

odinioará, ci cu eel mai pur partid radical.<br />

Liberalit de asta -zi nu sunt ce! de mal<br />

inainte, pe data ce ad arborat pe ruinile<br />

cetatei for bandiera radicalismulut<br />

INTRUNIR EA<br />

D[:LA<br />

CAMERA DE COMERCIU<br />

Societatea Centrale a proprietarilor<br />

si agricultorilor din tara s'a intrunit<br />

eri in sala Camere! de comert. Sala<br />

gemea de multimea proprietarilor si<br />

arendagilor venit! se ia parte la aceasta<br />

adunare; s'aü observat si catt-va sátent<br />

din judetele Ilfov, Vlasca siTeleorman.<br />

La tre! ore sedinta s'a deschis sub<br />

presedinta d-lut Ilie Niculescu-Dorobantu,<br />

presedintele comisiunet provisorie.D.<br />

raportor N. T. Dobrescu a<br />

expus adun'llret lucrarea comisiunei<br />

dand lectura statutelor societátel. Expunerea<br />

de motive, opera personala a<br />

d=lui Dobrescu, a fost primita eu salve<br />

de aplause.<br />

Cati-va d-nt strecuratl fárá nic! un<br />

rost la aceasta intrunire, ceci nu aveaü<br />

calitatea nid de proprietari nicl de cultivatorl,<br />

aü cerut cuvêntul pentru a cere<br />

amânarea discutiunet statutelor si fácand<br />

si alte objectiuni in scop de a<br />

zád&rnici lucr&rile comisiunel.<br />

Biuroul, animat de spiritul de tolerente.,<br />

le-a acordat cuvêntul si apot d.<br />

Alex. Dumitrescu membru In comisiune,<br />

(proprietar In Ilfov si membru in<br />

cons. jud.) s'a Insárcinatsé le respundá.<br />

D-sa a demascat intentiunele lor.<br />

A vorbit si d. Antonescu-Remus.<br />

Adunarea apol votand statutele astfel<br />

cum aü fost redactatede comisiune,<br />

se procedeaz& la alegerea comitetuluí.<br />

Se aleg cu unanimitatea voturitor:<br />

Dd. Ilie Niculescu Dorobantu, N. T.<br />

Dobrescu, Al. Dumitrescu, Gh. Niculescu,<br />

Alexandrescu Duca, Stefan Mihälescu,<br />

Hagqi Tudorache faul, Petrache<br />

loanid, Räílttlescu Niger, Const. Stoenescu,<br />

Christache Guva, Dobre Popescu,<br />

N. 1. h'ilitis, Marinescu Bragadiru, Dimitrie<br />

I. Apostolescu , Petrache Rättreanu<br />

, Sake ,,Stefänescu, Haralambie<br />

Gheorghiu.<br />

Asta-z! comitetul se va Intruni pentru<br />

a 'sl alege din stnul séü un presedinte;<br />

d-lu! I. Niculescu Dorobantu i se<br />

va incredinta aceasta onoare.<br />

Societatea a primit pesteo sutá cererl<br />

de adesiune din toate unghiurile téret,<br />

ba chiar si din stráinátate.<br />

LA orele 5 1/2 sedinta s'a ridicat.<br />

MARTI 21 FEBRUARIE (4 MAßTIE) 1889<br />

NUMERUL 15 BANi NUMERUL<br />

ANUNCIIURiLE<br />

OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS<br />

TRATIA ZIARULUI<br />

La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, S<br />

Anunciuri pe pag. IV, linia 30 ban!; anunciuri<br />

si reclame pe pag. iII, 2 le! linia.<br />

LA PARIS: segasestejurnalul cu 15 cent.<br />

numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Germain,<br />

No. 84.<br />

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI<br />

ADMINI STRATI UNEA<br />

No. 3.Piatza Episcopieii.No. 8.<br />

CULISE POLITICE<br />

Noui silinte din partea<br />

opositiei<br />

Legile de reforma aduse de guvern<br />

In discutiunea parlamentului aú deconcertat<br />

cu desevâr,sire pe membri!<br />

opositiunei.<br />

Vêzênd cä ei nu sê pot opune la<br />

votarea legilor in cestiune gi cä pe<br />

terenul principiilor majoritatea<br />

guvernul sunt In deplin acord, pe<br />

când tocmai opositiunea multicolor&<br />

sé desbiná, minoritatea a hotärât de<br />

a transporta lupta din parlament,<br />

afará din Camere, ast-fel eä in intrunirile<br />

extra-parlamentare sé urzesc<br />

conspiratiunileIn contra guvernului.<br />

Hotarîrea de la Otel Ote.<br />

telesanu<br />

Pentru eri la 2 ore, se anuntase o<br />

mare Intrunire a amicilor d-lui Lascar<br />

Catargiu, care trebuia sé sa tie<br />

la Otel Otetele$anu.<br />

Aiï fost fat 27 persoane.<br />

Dup& o foarte scurtaí diseutiune la<br />

care a luat parte d. Lasciitr Catargiu<br />

s'a supus aprobatiunei gi semnáturei<br />

asistentilor o motiune avênd urm&torul<br />

cuprins :<br />

«Sub semnatii membri! ai partidului<br />

liberal-conservator declaräm c&<br />

rámânem credinciosi p rogra mulu!<br />

nostru si celor doui leaderi ai nostri,<br />

d nü Lascar Ca.targi si G. Vernescu.»<br />

«Mai hoterâm inc& de a tine Intruniri<br />

regulate de douê ori po sêptêmânâ<br />

Martea Vinerea ïn scop de<br />

a discuta toate cestiunile ce sé aflk<br />

la ordinea zile! in parlament ¢i In<br />

minister».<br />

Aceastá motiune a fost isc&lit& de<br />

22 membri, Intre care un amic al<br />

d-lui Vernescu, d. Al. Vericeanu.<br />

S'a zis eri cä 32 deputati a>ï iscälit<br />

motiunea. Aceastá etire e neexactä,<br />

si publicarea numelor seu.natarilor<br />

ar dovedi cií avem dreptate.<br />

Localul acestor intruniri bi-hebdomadare<br />

nu s'a hotärtt înc&. Este<br />

probabil ins ca aceste î:ntrunirI sä<br />

vor tine la Otel Bulevard.<br />

Intentiunile opositiunei<br />

Dorinta partisanilor d-lui Lascar<br />

Catargiu este de a spori prin I:ntrunir!<br />

extra-parlamentare repetate<br />

numérul adNrentilor lor, care iscâlind<br />

s6 nu se mai poatá dezice ; de<br />

a atrage pe d. Vernescu spre d-lor<br />

si Impreun& Cu partisanii d-lui D.<br />

Bràtianu se dea un vot de blam<br />

guvernului.<br />

Vom arista Intr'un numér viitor<br />

cate ilusiuni sent In aceste proecte,<br />

ei cum mai ales ar fi imposibil s'o<br />

ducä inainte, mai ales In cas de isbândä<br />

, o asemenea coa,litie care<br />

träegte numa! din trageti pe sfoar&.<br />

Insusi d. Lascar Catargiu, luteo<br />

Intruni-e a intimilor si3i, a zis mai<br />

deunázi, c& cea ce il preocup& nu<br />

este atât cestiunea r"esturnärii guvernului<br />

cat imposibilitatea pentru<br />

d-sa d'a guverna cu aceast& Camenti.<br />

SCANDALE', A11C8ErEI PARNELL<br />

Pigott refugiat la Paris. Lipsa<br />

de sigurauta. Cerere de estradare.<br />

Ce o se plateasea<br />

«Times»<br />

Londra, 28 Februarie.<br />

Falsificatorul, sperjurul si profesorul de<br />

canto Pigott s'a refugiat la Paris. Cel<br />

putin, d. Webster, avocatul lui Times,<br />

a arétat azi, la curtea de ancheta, o scrisoare<br />

a acestul persona] datata din<br />

Paris.<br />

D. Webster declará cri retrage din dosar<br />

scrisorite atribuite d lu! Parnell. El araté<br />

p &rares sa de réd cá sali publicat<br />

aceste scrisori de cistre Times.<br />

Dupe cererea lui sir Charles Russel,<br />

avocatul séü, d. Parnell s'a presentat la<br />

banca martorilor si a jurat cá scrisorile<br />

n'aü fost iscálite de dênsul.<br />

In urma propunerel d -lu! Webster,<br />

comisiunea s'a amanat apol pu Viner!.<br />

Sé réspindise sgomotul ca doctorul<br />

Maguire, agentul lui Times to aceasta<br />

afacere, despre a caret moarte subita<br />

s'a vestit eri, s'a sinucis. Aceastá ver -<br />

siune e desmintita. D. Maguire, foarte<br />

suferind de cat -va timp din pricina une!<br />

bol! ce priveste trahea arter &, ar tí<br />

murit din aceasta.<br />

Un nou proces contra lui «Times ».<br />

Daune- interese<br />

D. Parnell e cu totul hot &rit a duce<br />

lucrurile pénis la capót, a urméri in re-


2 EPOCA 21 FEBFUARIE<br />

gal& pe Times pentru defaimare, de nu<br />

pentru complicitate In fall, si a cere o<br />

sum& foarte mare ca danne- interee. In<br />

or -ce caz, Times va fi condamnat, ca<br />

daune- interese, a pl &ti cheltuelele facute<br />

ca ancheta de fat &, pe tang& cheltuelele<br />

procesului de defaimare ce va urma.<br />

Motive de estradare<br />

La sedinta din aste sear& de la Camera<br />

comunelor, d. Mattews, ministru<br />

de interne, rëspunzênd la mal multe<br />

chestiuni, declara c& politia metropolitan&<br />

a facet demersurile necesare pe<br />

tang& ministerul afacerilor strëine din<br />

Franta spre a obtine estradarea lui Pigott,<br />

sub inculparea de fads si escrocherie.<br />

Afar& de falsul in scripture private<br />

Meut de dénsul, cu pretinsele scrisorl<br />

ale d -lui Parnell, cu scopul de a face ree<br />

ai a stoarce bani de la Times, si de sperjurul<br />

comis de dénsul dinaintea curter<br />

de ancheta, avocatul d -lui Parnell Intrunise<br />

contra lut un dosar sdrobitor,<br />

mal cu seams proba ca la Paris facea<br />

regulat falsuri in materie de comer( ale<br />

caror victime fusele mal multe bane'<br />

engleze. Zicea de asemenea c& e In stare<br />

a dovedi c& Pigott obisnuia a face comerciü<br />

cu carti si fotografi obscene si<br />

c& consacrase acestel midi negustorii,<br />

fondurile pe care le capatase de la Times<br />

in schimbul acelor falsuri.<br />

CRONICA<br />

DECORATII PENTRU CAINI<br />

Binegraeste proverbul : «Doamneferesteme<br />

de pritenia mea, caci de dusmanii met<br />

me feresc ea singur».<br />

Asa spre pilda, priviti soarta cáinilor. Omul,<br />

ìncepând prin naturalistul Buffon, a nu<br />

mit cainele prietenul omului, si din aceasta<br />

dragoste, din acest prietesug ce ese zilnic<br />

alt de cat cea mal nepomenita si nesfársita<br />

persecutie ?<br />

Nu era de ajuns ca doctorul Babes face<br />

asupra tuturor cáinilor ce't cad in mane experience<br />

spre a constata cat pot et se rabde<br />

fare se turbeze; nu era de ajuns ca tot! copit<br />

la mahalale le atârna de coedit o cutie<br />

de sardele: Primaria capitale( a luat hoterarea<br />

ca Incepand de la r Aprilie 1889 se le<br />

mai atárne de gat o medalie.<br />

Si lucru ciudat, lucru de doue ori nedrept;<br />

pecánd decoratia pentru oamenl e facultativa<br />

si gratuita cad s'a suprimat acum taxa<br />

ce se percepea pentru insemnele de aceasta<br />

natura<br />

decoratia pentru cáini e obligato-<br />

rie si supusa unut imposit anual de 5 let.<br />

Apol, cu drept e, frumos e aceasta, domnilor<br />

membri[ al Consiliului comunal ?<br />

Ce all flaut nenorocitiI cairn ca se'í perse -<br />

cutatl ast -fel ?<br />

Ei mat mult latra de cat musts, si daca<br />

v'atl hotarât se's numiti comandori, atárnandu-le<br />

o medalie de gat, numat din cauza ca<br />

mule barbati politici sunt decorat1, de §i nu<br />

at la activul for alt -ceva de cat latraturi,<br />

dati -mi voe se ve gases prea din cale afara<br />

severi... pentru cairn.<br />

Mat Intaiö, ei ca persoane sociale at merite<br />

ce nu se prea gasesc la oamen!. Cainele<br />

nu minte,nic, cu semenii tut nice cu restul omefire!.<br />

Daca se tntáineste cu un alt cáine pe care<br />

nu'l face haz, !l Inhata napristan de ceafa sí'1 da<br />

tava, fare complimente, fare fatarnicie, fare<br />

protestatit de dragoste; pe cánd noi, daca<br />

Intálnim pe un dusman, ìl scuturam prieteneste<br />

de mane, ìl giugiulim, ît spunem ca<br />

ne era dor de dénsul sí'l dam draculul sat<br />

11 tmpingem in prapastie and sta cu spetele<br />

Intoarse.<br />

Chiar to amor, domnilor membril al Con -<br />

siliulut comunal, chiar In amor, cáinit n'aö<br />

obiceiul se minia ca noi. Et and tntalnesc<br />

sexul frumos pe drum, Is spun lamurit, scurt<br />

si coprinzator cum inteleg dragostea ; nu<br />

fac declaratii mincinoase, nu fagaduesc sarful<br />

oficerului starei civile, nice zestre, niel<br />

nimic alt precum facem noi oamenii and ne<br />

aprindem, ca se nu ne finem de cuvint and<br />

ne stingem. Ei Iii zic : latratul mult e saracia<br />

cáinelu; si cánd casca odata botu, la ei<br />

latratul e latrat, pe and la noi vorba nu e<br />

vorba.<br />

Dar se Warn dragostea si se trecem la<br />

politica.<br />

Aid se vedem ce o se respundeti, se vedem<br />

ce pacate, ce ticalosil ea f cut saracil<br />

cáini ca së't decorati si inca la gat, numindu'i<br />

de a dreptul comandori, fara a observa<br />

cel putin o erarhie ?<br />

Et alegatorl nu sunt; alesi si mai putin.<br />

N u'i aleg de cat hingherit ca s8'í duca la<br />

Colentina. Ei n'aö fost Ministri[ si n'aö<br />

avut ocasie se produca deficite In budge -<br />

tul Statului ; n'aö fost nidi cel putin primari<br />

saö consiliert comunali ca se produca<br />

deficite In budgetul comunal.<br />

Prin urmare, pentru ce Ii decorati ?<br />

Ei discursurl n'aö rostit, fagadueli mincinoase<br />

n'aö flcut, proecte de leg! desastroase<br />

din initiative cáineasca n'aö exit; conventi!,<br />

fie comerciale fie consulare, el n'aö încheat,<br />

ajutor n'aö dat tmparatilor ca se Imbrace<br />

mantaua. Ce naiba avete prin urmare eu din -<br />

sit ca se's decorati si se le dati semnul distinctiv<br />

al gresalelor o,nenestt ?<br />

Daca la urma urmelor, gasitt ca au si<br />

cainit ceva pacate pe ici pe colea, care merita<br />

o decoratie, atunci fie, dati -le o meda -<br />

lie. Dar fit( dreptt, nu'i numitt de a dreptul<br />

comandori.<br />

la tntrebatt pe mat tote oamenii care<br />

aö isbutit se 'si attune o decoratie de gat,<br />

dupe cat! an1 de greselt, blestematit, ba<br />

cheer poate tic8losii, aö ajuns comandori ?<br />

Pazitt erarhia si pentru taint.<br />

Max..<br />

ECOURILE ZILEI<br />

D. G. N. Cardas, profesur de agriculturó<br />

la scoala normalá si harnic<br />

muncitor pentru propäsirea economicá<br />

a s&tenilor, zice Po,sta din Galati,<br />

a depus zilele acestea comitetului<br />

permanent, un regulament<br />

pentru reorganisarea seolei de meserii<br />

a judetului Covurluiü si pentru<br />

punerea acestei scoale pe niste temelii<br />

mai sánìitoase si maI conrespunzétoare<br />

scopului, pentru care a<br />

fost infiintata scoala.<br />

0 comisiune va cerceta si discuta<br />

cu tdeamànuntul, toate punetele acestui<br />

proiect de regulament.<br />

x<br />

D. FotacheC. Gheorghiu invét&tor<br />

din Bogzesti judetul ltomanului ,<br />

printr'o sonseare ce adreseazá ziarule!.<br />

Romanul, declaró cá nici o<br />

dat-a n'a fost socialist ali c& in totd'a-una<br />

a socotit injositor ac: st cualificativ,<br />

precum s'a feiit de socialisti<br />

ce îndeamná lumea catre absurditáti<br />

si migelii.<br />

x<br />

r- Monitorul Oficial de azi public& urmëtoarea<br />

miscare tn magistratura :<br />

D, Iacob Livezeanu, fost judecätor<br />

de tribunal si prim-procuror, presedinte<br />

la tribunalul Teleorman, in locul<br />

d-lui N. Geani.<br />

D. N. I. M+ariri.escu, licentiat al facultätei<br />

juridice din Bucuregtí, actual<br />

membru la tribunalul Ialomita,<br />

in aceiaa3i calitate la tribunalul Teleorman<br />

, In locul d-lui Hariton<br />

Pascali.<br />

D. V. Bildirescu, licentiat al facultátei<br />

juridice din Bueuresti, actual<br />

supleant la acelasi tribunal, In locul<br />

d-lui N. I. Marinescu, permutat.<br />

D. Aureliü Dunca, licentiat al facultätei<br />

juridice din Bucuresti, fost<br />

supleant, supleant la tribunalul Ialomita,<br />

In local d-lui V. Bildirescu,<br />

ïnaintat.<br />

D. C. Vasiliu, actual judec&tor al<br />

ocolului Teeuciü, substitut la tribu<br />

nalul Tutoya, in locul d-lui Vasile<br />

P. Tulbure, care trece in postul ocupat<br />

de d. C. Vasiliu, dupe cererea<br />

ambilor magistrati.<br />

D. D. Constantinescu, actual judecàtor<br />

al ocolului Alexandria, judetul<br />

Teleorman, In aceiasi calitate<br />

la ocolul Cêmpina, judetul Prahova,<br />

In locul d-lui C. I. Nicolaü.<br />

D. Nicolae L&zarescu Giurgiu, licentiatal<br />

facultätei juridice din Bucuresti,<br />

judecátor at oeolului Alecsandria,<br />

judetul Teleorman, In locul<br />

d-lui D. Constantinescu, permutat.<br />

D. Mihail Urlici, licentiat al facultätei<br />

juridice din Bucuresti, judecätor<br />

al ocolului Turnu-Mágurele,<br />

In locul d-lui N. B&lánescu.<br />

D. N. Bou, actual ajutor la ocolul<br />

Buhusi, judetul Neamtu, dupé a sa<br />

cerere, in aceeasi calitate la ocolul<br />

Meletin, judetul Botosani, In locul<br />

vacant.<br />

D. C. I. Faur, fost grefier de tribunal,<br />

ajutor la ocolul Buhusi, judetul<br />

Neamtu, in locul d lui N. Bou,<br />

permutat.<br />

D. C. I. Rovinariu, actual ajutor<br />

la ocolul Gilort, judetul Gorj, In aceeasi<br />

calitate la ocolul Jiti din acel<br />

judet, in locul d-lui Z. Brádiceanu,<br />

care trece in postul ocupat de D. C.<br />

I. Rovinariu.<br />

Prin decretul regal cu No. 474 din<br />

14 Februarie 1889, In urma propunerei<br />

facutó prin report de acelasi d.<br />

ministru, sunt numiti si permutat' :<br />

D. N. ObrEja, actual ajutor la judecátoria<br />

ocolului I din capitala, in aceeasi<br />

calitate la ocolul V, in locul<br />

vacant.<br />

D. P. Mihkilescu, ajutor la judecátoria<br />

ocolului I din capitals, in<br />

locul d-lui N. Obreja, permutat.<br />

Un ziar din capital& a acusat pe<br />

d. comisar de politics Rogca, de fapte<br />

necorecte.<br />

Se spunea c& a inselat pe un proprietar<br />

închiriind o cas& fárá contract<br />

si ne plátiud chiriea.<br />

Tinênd seam& de toate actele ce<br />

posed d. Rosca, putem apune c&<br />

toate cele ce i s'aü imputat aunt absolut<br />

neexacte si rautacioase.<br />

INTEMPLARILE ZILEI<br />

DiN JUDETE<br />

Copil mfincat de porci. In noaptea<br />

de 7 Februarie curent, un copil, tn etate<br />

de un an, de sex barbatesc, al lui ion St»n<br />

Udeanu, din comuna Beciu, judetul Olt,<br />

cazénd din pat, far& se simta parintil sel,<br />

a fost atacat de duos purcei ce'! kineaü In<br />

casa, care -at mâncat Cu dés&vârsire copilulu!<br />

gura, parte din nas si doué degete de<br />

mana drea.pt, si alte organe.<br />

inecat cu cal cu tot. In'ziva de 3t<br />

Ianuarie trecut, Nita Ploesteanu, din comuna<br />

Hagieni, judetul Ialomika, venind cu<br />

caruta cu patru cal de la padurea Chirana,<br />

de unde inotrcase lemne pentru foc, qr.<br />

voind së :treaci rtul Ialomita, s'a rupt ghia-<br />

4a de greutatea carutel, s'a scufundat si<br />

i s'at tnecat eaul.<br />

Strivit de un copas. In ziva de 13<br />

Februarie curent, Nicolae P. Condeescu,<br />

din comuna Raci, judetul Gorj, aflându -se<br />

la p&dure la talare de lemne, a cazut un<br />

copac peste dtnsul si pe data a tncetat<br />

din via( &.<br />

Molitna fn sopii. Anghina difterica<br />

s'a declara In mai multe comune din judetu<br />

lalomita si anume tn comunele Axintele,<br />

tefanestl, Slobozia etc. La Slobozia<br />

boala luase proportiuni foarte ingrijitrare<br />

; se bolnavise peste 100 de copil.<br />

AU murit tns& numal 22. Grafie masurilor<br />

sanitare ce s'a luat si tngrijiret medicale.<br />

flagelul s'a curmat, zice lalomztanul, asa<br />

ca azi nu mat este niel -un cas de boal&<br />

tn comuna. In cele - l'alte localitatt n'ae lost<br />

de cat 'casurl isolate.<br />

DIN STREiN ITATE<br />

Rastignit. In satul Zimleansk de pe<br />

Dori s'a ivit o sect& religioase de un fana -<br />

tism lugubru. Prorocui acestei noué re igii<br />

propaga, ca pentru mantuirea sufletulur,<br />

crestinul trebue se indure negresit<br />

toate dureri,e, ce a suferit Fiul lui Dumnezee<br />

pe pament. In ajunul Craciunulul<br />

trecut acest proroc a ordonat dasalpulilor<br />

sei se -I restigueased pe o cruce, ceea -ce<br />

acestia at si f &cut. Prorocul Avacum a<br />

fost restignit pe o cruce mare, facuta espres<br />

si ridicata pe piatasatulu1. Primarul<br />

Nastezin, spariat de entusiasmul, ce a euprins<br />

pe consatenil sel cu ocasiunea aces -<br />

tel ceremonil religioase oribile a dai fug<br />

din sat la Cercask .unde denunta faptul<br />

autoritatilor. Gaud fusé soli la Zimleansk<br />

Stanovoi, prorocul Avacum a si murit pe<br />

cruce. Guvernul provinciel pentru a potoli<br />

miscarea religioase a ordonat se se administreze<br />

fie - carui din sateni tâte 100<br />

verge, muerilor tâte 25, iar discipolii se<br />

tie arestatt. Ceea ce s'a si flak.( imediat.<br />

AA potolit vergile entusiasmul religios<br />

sat nu, ziarele ruse nu zie nimic.<br />

D crama grosniea. Ziarul Hakikat<br />

din Coustantinopole spune, ca o groasnica<br />

trima s'a s&vârsit la Galata. Uu baiat din -<br />

tr'o brutdria din Galata to vtrsta de 16<br />

ant cumparase un bilet al loterit Ottomane<br />

si la ultima tragere castigase lotul tel<br />

mare de 30),000 lei. Dupa ce fdcuse cunoscut<br />

siapânulut set, ca càstigase300,000 let,<br />

se duse la Banca spre a se Inscrie ca sé i<br />

se dea banii, apol se reintoarse la brut& -<br />

rid, unde facea planurl pentru viitor. A<br />

doua zi stapânul fusotit de cati -va brutarl<br />

lu& pe baiat si'I arunc& In cuptor unde 11<br />

arse de vit. Dupe sévârsirea crime' std -<br />

panel se duse la banca otomana spre a<br />

reclama banii. Fiend fusa tntrebat, cum se<br />

face cd In ajun venise o alta persoand, el<br />

se turbur& si respunse In mod tudoids. Politia<br />

fu Instiiutata si brutarul fu arestat.<br />

El mdrturisi, c& dupe ce leg& pe bdiatul,<br />

care castigase, l'a aruncat In cuptor, unde<br />

aprinsese de mai 'nainte un mare foc.<br />

STIRI MARUNTE<br />

Camera a continuat cu discutia mesurilor<br />

financiare.<br />

In Camera ungara discutia leget militare<br />

continua.<br />

*tirea despre tntrarea printulul de<br />

Bismarck In armata austriaca nu se con -<br />

firmd.<br />

Expeditiunea Wismann a sosit In Egipt<br />

to mare parte, iar restul va pleca din<br />

Berlin spre a se Imbarca la Hamburg.<br />

Stanga radicala din Camera franceza<br />

a votat o declaratie ants.- boulangistâ.<br />

Afacerea Pigott- Parnell continua In<br />

parlamentul englez.<br />

POLITICA IN JUDETE<br />

ROMAN<br />

Caderea socialistilor<br />

Evenimentele din urma, precum este<br />

resultatul anchetel parlamentare, invaliderea<br />

In Camera a alegerel domnulul<br />

Lascar Veniamin s }i apoi, primirea demisiunei<br />

d -lui deputat V. Gh. Mortun,<br />

a adus, zice Romanul, o prefacere radicala<br />

misC ril care incepuse a framanta<br />

spiritele Romascanilor.<br />

Aceasta prefacere avu de consecuenta<br />

naturals scaderea influentes socialiste<br />

eu 99 la sut &.<br />

*i in adever, duoë invalidarea alegerei<br />

d -lui Lascar Veniamin ca vici -<br />

oasd dupe retregerea d -lui Mortun<br />

cel mai sprig din treimea socialistA ce<br />

mal remane din socialist!? d. N&dejde.<br />

Insë d -nul Nädejde ne -a dovedtt tu diferite<br />

ocaziunt ca este un om pozitivist,<br />

si prin urmare prezumpt este c& d -sa<br />

va fi mat atent la interesele sale propri(<br />

de cat se 'ai piarz& timpul cu iluziuni<br />

zadarnice.<br />

Nu'l vorbâ ca cel dol socialist' cazuti<br />

vor cauta se se acrediteze din nod In<br />

opinia public& pentru a sereabilita fat&<br />

cu credintele poporulul ; 'risa este a se<br />

riti-, daca In Imprejur &rile actuate mat<br />

pot spera In o reusit& surprinzetoare<br />

de care s'ali fost bucurat pan& acuma.<br />

Not care nu combatem persoanele<br />

proprid zis, ci apreciem dupe cum bunul<br />

simt o cere, credem a nu ne tnsela<br />

afrmánd de mal nainte c& la Roman,<br />

socialisti[ 'st -all muncat lefteria. Vom<br />

reveni mal pe larg In numërul viitor.<br />

INFORMAMINI<br />

Astft sear& deputatii ai senatoril<br />

din majoritate së tntrunesc to saloanele<br />

hotelulul Broft.<br />

Allara ca catl -va miuiatri vor<br />

lua ai el parte la aceasta adunare.<br />

--<br />

Erl s'aii adunat actionaril Blincil<br />

Nationale pentru alegerea ceusorilor.<br />

Ne find fat ä 300 actiouarl<br />

precum sa cere de statute, adunarea<br />

n'a putut tine sedintä si alegerea<br />

censorilor se va face Joia<br />

viitoare, ori-care ar fi numërul<br />

actionarilor presenti.<br />

Lupta va fi tntre d. Halfon ai<br />

d. Al. Vericeanu.<br />

sfl<br />

Preaedintele Camerel d. Constantin<br />

Grädjateanu se ail actualmente<br />

mutt mal bine.<br />

D-sa va putea esi peste vre-o<br />

zece zile din casä.<br />

s!!<br />

Se zice cä din causa partialitätei<br />

cu care d. prim-procuror din<br />

Craiova Mitescu, a condus ancheta<br />

tn afacerea Grecescu, d. ministru<br />

de justitie Vernescu i-a fï_tcut o<br />

aspra reprimanda, tn urma cäreia<br />

se asteaptä demisiunea acestul magistrat.<br />

Comisiunea de informatiunl pentru<br />

darea in judecata a guvernului<br />

Ion Bratiauu, nu va putea lucra<br />

cate-va zile, caci membril care<br />

o compun vor fi ocupati cu discutiunea<br />

legel pentru vênzarea moáielor<br />

Statului tu loturi.<br />

il<br />

D-nu prim-procuror Boldur-Voinescu,<br />

tnsotit de directorul prefecture'<br />

d. Cirei3eanu, a D.cut o inspectiune<br />

In tot judetul Ilfov. Domniile-lor<br />

aú visitat comunele Fierbinti,<br />

Stefanesti, Meri-Peki, Raduleati,<br />

111oata si Lipia-Bojdani.<br />

Domniile-lor au constatat ca starea<br />

spiretelor tëranilor e liniatit5.<br />

Säteni tai fac tn liniste tuvoelile<br />

cu proprietari. -t®-<br />

Raportul consiliulul de resboiú<br />

gñsind elemeiate de culpabilitate<br />

suficiente In contra sub-locotenentulu!<br />

Kiritescu, l'a trimis tnaintea<br />

consiliului de resboiu.<br />

D., Kiritescu e dat judecatil<br />

pentru delictul de loviri sëvêrsit<br />

tu ziva de 15 Martie.<br />

Aflam ca tot! medicil Eforiel,<br />

tu numër de aproape 18 tntrunindu-se<br />

au aprobat mësurile luate<br />

de catre Eforia Spitalelor tn contra<br />

doctorulu! Kiriak.<br />

s<br />

Fostul general Anghelescu va<br />

esi din tnchisoare in ziva de 7<br />

Martie, când i! expira pedeapsa.<br />

CORPURILE LEGIUITOARE<br />

CAMERA<br />

$edinfa de la 18 Februarie 1889<br />

(Urmare)<br />

D. Tache Ionescu cere ca mal tntéit<br />

sé se puna la vot proectul minoritatel.<br />

D. Apostoleanu cere ca din potriv& se<br />

se puna la vot mai tntéit proectul majoritatet.<br />

D. Nicolae Ionescu sustine parerea<br />

d-lui Tai he lonescu.<br />

D. Lascar Catargiu spune, cl regulat<br />

ar fi ca mat tntéit se se pun& la vot acela<br />

al comitetului delegatilor si dac& $t acesta<br />

pica, tocmal atunci remane al d-lui<br />

Sculescu. Alt-fel, la discutia pe articole,<br />

se pun la vot tutéit amendamentele d-lui<br />

Seulescu.<br />

D. Nicorescu cere se se puni la vot<br />

proectul d-lui Seulescu, aolicând tntru aceasta<br />

dispositiuuile formale ale regulamentulut.<br />

Se pune la vot proectnl comitetulul de<br />

delegatt.<br />

Resultatul votulul<br />

Votanti 146<br />

Majoritate absolute.<br />

Bile albe pentru<br />

Bile negre contra<br />

Prin urmare logea s'a votat.<br />

La ora 5 1/2 sedinta se ridia&.<br />

58<br />

98<br />

17<br />

A 3" EDITIUNE<br />

CORPURILE LEGIUITOARE<br />

CAMERA<br />

,,Sedinÿa de la 20 Februarie 1889<br />

Sedinta se deschide la ora i si 20 sub<br />

preseduntia d-lut II. Isvoranu Iliad prestntt<br />

101 dd. deputati.<br />

Se da citire petitiunilor si comunic&rilor<br />

care sunt trimi5e la comisiunile respective.<br />

D. C. Popoviei depune pelbiuroul Camorel<br />

o petitiune din partea mat multor<br />

locuitori din comuna Litenl (Suceava) pria<br />

care cPr s^himbare de p&méuturl.,^r<br />

D. R. l'alarlageanu face o propunere<br />

tn privinka impropriet&riret tarar. llor.<br />

D. 1. Gradisteanu roaga pe biurot s8<br />

pun& la ordinea zilel peste trel zile interpelarea<br />

ce o anuntase d-lui Ministru de<br />

interne In privinta administratiunel judetulul<br />

R.-S&rat.<br />

D. N. Ionescu anunt& o interpelare in<br />

privinta arangamentului flaut Intro Stat<br />

$i epitropia mânastirel Prodani din muntele<br />

Athos.<br />

D. AI. Marghiloman ministrul lucr & -<br />

rilor publice, ruag& Camera a trece cate -<br />

va minute in secttuni spre a avea explicarile<br />

necesare In privinta creditulul de<br />

10.000,000 cerut pentru materialul rulant<br />

al câiaor ferrite romane.<br />

D. N. lonescu, se opune cererel d -lui<br />

ministru sub cuvéntul cl dd. deputati ad<br />

a se ocupa cu proectul de lege privitor<br />

la tmproprietarirea téranulul.<br />

D. C. Popoviei- Racaclunl , protesteaza<br />

In mijlocul une( ilaritatl generale,<br />

in contra cererel d -lui ministru al lucra -<br />

rilor publice.<br />

In urma une( scurte discutiuni la care<br />

iaü parte dd. Al. Marghiloman, N. Ionescu<br />

si C. Popoviei- Recaciuni, Camera decide<br />

se treacâ in spGiuni si sedinta se suspende.<br />

Redeschiderea aré loc la 3 ore sì. 1/4.<br />

D. G. Vernescu, ministru justitiet, depune<br />

un proect de lege pentru deschiderea<br />

unul credit.<br />

Camera intra apol tn ordinea zilei.<br />

D. M. N. Seulescu, tinénd loc de raportor,<br />

da citire articolulut 1, din proectul<br />

de lege pentru vbnzarea bunurilor<br />

Statului.<br />

D. N. loueseu, rosteste un lung discurs<br />

pentru a aréta c& redactarea acestul<br />

articol nu e bun& si g&seste cl cuvéntul<br />

del mal proprie pentru acest articol ca $i<br />

pentru lege tn total e tmproprietarire In<br />

loa de véuzare tn loturi a bunurilor Statulut.<br />

D -sa sustine apoI cl taranul are<br />

dreptul de a fi tmproprietarit pe toate mosiile<br />

Statulut, ast -fel precum a Post fâcut<br />

in 1864 si 1866, cu prilejul tnstrAinarel<br />

unor bunuri ale Statulul. Oratorul se pro -<br />

nunta apol pentru crearea fondurilor de<br />

reserva tn vederea unor noul venzan de<br />

b unuri.<br />

D. C. Oobreseu -Arges dupe oare care<br />

consideratiunt generale asupra oroiectului<br />

de lege In discutiune,tI atribue un cararter<br />

cu totul economic.<br />

In urma unor consideratiuni istorice asupra<br />

stare! taranulul romanrevine la actualitate<br />

si gasesLe ca populatiunea rural&<br />

este de cat va timp exploatata si pus& In<br />

mistare de oameni f &r& câpat &iü cart n'aü<br />

alte calitatt de cat indrâsnealâ. (Aplauso).<br />

Oratorul spune c& taranul roman pane<br />

acum tre) ani, n'a cerut guvernulul niet o<br />

date vénzarea proprietatei particulare st<br />

nu 's1 a tnchipuit mal putin c& proprietarul<br />

este nevoit se munceascâ pentru a Imparti<br />

cu dénsul.<br />

Petitiunile din partea teranulul ad !nceput<br />

a se gramadi la minister de scurt<br />

timp de când unii oameni pozeaza tn impâciutorl<br />

de clase si aC aerul de a dori<br />

binele popuiatiunei rurale fare ties& a eunoaste<br />

adeveratele necesitati a le el. (Ap<br />

lauze).<br />

D. Dobrescu -Argel este de parere cl in<br />

locul legel de fata guvernul ar fi f &cut mai<br />

bine sé vin& cu o complectare a legel rurale<br />

din 1864 sat a pune in aplicatie legea<br />

din 1887, ca find singurul mijloc pentru<br />

resolvarea pe cale dreapta a cestiunel agrare.<br />

In cea ce priveste legea In discutiune,<br />

representantul colegiulul al Ill -lea<br />

de Arges, g &seste ca este incompleta si<br />

presint& dificultati destul de simtitoare In<br />

ce priveste punerea el in aplicare.<br />

In sfârsit d. Dobrescu -Argel crede c& ar<br />

fi bine ca solutiune imediata a cestiunel<br />

ce ne preocupa, se se adreseze circul &r1<br />

comunetor prin care se se fagaduiasca (Aranului<br />

c& se va reveni far& tntârziere asupra<br />

aplicare! legel din 1864 si 1878. Aceasta<br />

este singura solutiune posibilA (Aplause).<br />

D. Presedinte anuntl Camere' ci pe<br />

biurof se afla depuse doué amendamente<br />

ale d -lui N. lonescu asupra articolulul 1.<br />

Ele sunt trimise in desbaterea comitetului<br />

delegatilor.<br />

(Sedinta urmeasa)<br />

HOTIILE DE LA EFORIE<br />

PROCESUL<br />

LUI SIMEON MIHALESCU<br />

Sedinta se deschide la ora 123/4.<br />

Sula geme de lume.<br />

Tribunalul e ast -fel compus :<br />

D. M. lulian, preaedinte.<br />

D -nit M. Cristopol si Os. Nicolescu,<br />

membril.<br />

Fotoliul ministerulu( public e ocupat<br />

de d. prim procuror Voinescu - Bolder.<br />

D -sa e asistat de d. inspector finauciar<br />

Constantinescu.<br />

Apararea e represintat& prin d -nil<br />

Cornea, H. Rosetti, Constantin Leca al<br />

Populeanu.<br />

Eforia spitalelor civilee ap &rata de d.<br />

Brezeanu.<br />

Doi stenografi iaü note.<br />

Se d& citire actului de acusatie, care<br />

dureazA o jumêtate de ora, si apol se<br />

face apelui martorilor ambelor parti.<br />

Interogatorul acusatului<br />

Acusatul tagadueste toste cele ce i se<br />

arunaA In spinare, spunand ca n'a sevêrsit<br />

nisi o hotie si c& aces ce'l invinovatesc<br />

aste -zi, sunt vrasmasi, care vor<br />

së'l piarzé cu or -ce pret.<br />

Mal aunt zice acusatul dintre aceia<br />

pe care'1 -am scapat din multe belele<br />

si care azi se fac dennntAtorl.<br />

E grell, ad doga fostul director, se se<br />

rid ce cine -va In potriva une! intregl<br />

companil de afaceri, care s'a napustit<br />

se arate Eforia de vre -o tate -va lunI.<br />

Ea a trebuit se platesc.<br />

Ed am Post caput de lure, In care tot!<br />

at trebuit sa loveasee.<br />

*i spunêndacestea SimeonMihAlescu<br />

laCrameaZk.<br />

Presedintele urmánd cu intreb &rile,<br />

imeon M.halescu persist& in a nega<br />

., aptele ce i se imputa.<br />

«N'am facet nimic incorect, sfareste<br />

fpuoênd acusatul si acum me vêd cali -<br />

%cat de taihar In<br />

,,Si iarasi lacrimile Il podidesc.<br />

Interogatorull martorlior<br />

Se ascult mai Intêiü martoria acusärei.<br />

D. Grigore de la Decima stie eä ineulpatul<br />

primen bani, si cat chiar d -sa<br />

't a oferit 5000 de lei.


D. $erban Jugänaru spune Intre altele,<br />

ca a dat lui Simeon Mihalescu un<br />

cal, care costa 3,6000 lei.<br />

N'a luat nici odatA costal acestul cal.<br />

D. Constantin Cdncea face istoricul<br />

arendare' mogiei Intorsura. Spune cum<br />

a venit la hotelul Union, unde gedea la<br />

masa un domn anume Dracos. Acesta<br />

'i-a propus ca pentru suma de 20,000<br />

lei se obtie pentru d-sa arendarea mo-<br />

$iei Intorsura. D. Cancea s'a indignat<br />

atuncl, s}i fara a da vre un reapuns, a<br />

plecat la Craiova, uncle dupe vre o<br />

doue zile, a primit o depese de la d.<br />

Mihalescu, care Il invita se vie in Bucuregtl.<br />

Dupe ce povestegte cu deamanuntul<br />

cum a tost ingelat de Eforie in afacerea<br />

mogiI Intorsura, de oare ce fara gtirea<br />

sa s'a dat d-lut Cucleles o mogie care 'I<br />

r&m&sese In licitatie, vine ai la conversatiunea<br />

ce a avut cu Beizadeaua.<br />

Dupa un timp de zece zile, continua<br />

d. Cancea, and cu greutati enorme am<br />

putut vedea pe printul Ghica, acesta<br />

mi a respuns c& d-sa nu e de vina daca<br />

s'a dat altuia.<br />

Cu toate acestea ed i-am spus abusul<br />

comis atuncl cu moi}ia lntorsura<br />

$i In lop se ia mesura, n'a Mart nimic,<br />

absolut nimic.<br />

EiI n'am nimio in contra luI Simeon<br />

MihAlescu. El nu era i3eful la Eforie...<br />

Marele culpabil este Beizadeaua,<br />

contra aceluia me plang, pe dênsul<br />

nu'l ert...<br />

Depositia d-lut Cancea produce o adâncA<br />

impresie...<br />

D. Gheorghe Dracos tagaduegte cu energie<br />

ca a promis sad cerut d-lui Câncea<br />

ban! pentru a contribui la succesul<br />

arendArei mogiei Intorsura.<br />

D. Dracso spune, ca a fo3t Insercinat<br />

de Cucleles ca se arendeze pentru domniile<br />

mogia Intorsura.<br />

Confruntat eu d. Chaco, acesta persista<br />

in declaratiunPa sa and a spus<br />

eg a venit la Hotelul Union si ì.a propus<br />

ca in schimbul unesi sume de 200.000<br />

lei se capete arendarea Intoraura.<br />

D. Dracos persista de asemenea in<br />

declaratia sa, n'a fled ast-fel de propuneri.<br />

D. G. Poumay apune ca find in Bucureati<br />

cu d. Câncea l'a vézut intr'o zi<br />

foarte emotionat, si pronuntand urmatoarele<br />

cuvinte :<br />

«Anzi d-ta, sa mi sa caerá 20,000 leI<br />

pentru ca sa pot lua mogia intorsura IA<br />

N'am cerut alte amanunte ai prin urmare<br />

nu 'mi-a mai spus nimic.<br />

*edinta se suspenda.<br />

La orale 4 sedinta se redeschide.<br />

D. Zaharia Dedu, functionar, depune<br />

cA fata cu un domn Zisu a auzit pe arendasul<br />

Grigoriu, spunênd cä a dat luí<br />

Simeon Mihälescu 7000 lei.<br />

D. Simeon Mihälescu a mat primit<br />

18,000 lei de la altä persoanä pentru<br />

arendärï.Aceasta i s'a lost spus de cätre<br />

d. Zisu.<br />

D. D%mitriadi marturisegte cA Grigoriu<br />

iar fe spus cä a dat d-lui Mihälescu<br />

baní pentru a lua mosia Vieru.<br />

D. Grigoriu neaga c& a dat vre un<br />

ban d-lui Simeon Mihilescu si oA iar fi<br />

povestit lut Dedu ceea ce a zis inaintea<br />

tribunalulul.<br />

D. Zisu, afirmó cä a dat d-lui Mihäilescu<br />

într'un plic suma de 5000 lei.<br />

Aceasta pentru a lua o mosie de la Eforie<br />

farà licitatie.<br />

D. Dumitru Rosu, farmacist, povestegte<br />

cum Zisu ia zis tntr'o zi vezend pe<br />

MihßilHscu in trasur&, ca ia dat suma<br />

de 5000 leí.<br />

D. Duca, comisionar, a condus pe d.<br />

Zisu la d. Mlhailescu acas&, l'a lasat<br />

acolo, ai dupe o jumetate de or& acesta<br />

egind ia zis cä a numèrat lui Mihäileseu<br />

suma de 5000 lei.<br />

Dupe ce a numerat acegtl bant Zisu,<br />

a mers la Eforie si a capatat contractul.<br />

D. Dumitru Suditu, spune cä numaí<br />

acela care dädea baní luí Simeon Mi-<br />

FOITA ZIARULUl «EPOCA»<br />

MAYNE -REID<br />

(i)<br />

0 STRANIE INTEUPLARE LA CUBA<br />

.. In sudul insulet, la vale de Batabano.<br />

*i casa mea e la dispositia<br />

d- tale.<br />

Ast -fel im vorbea unul din tovarasil<br />

mal de calatorie, de pe vasul R. M.<br />

Osprey, In momentul and intram In<br />

portul Havane!.<br />

CalAtorisem impreun& de la Southampton<br />

la Saint Thomas ; de acolo<br />

venisem la eel inter port Qi la capitala<br />

Cubei.<br />

CAnd tree! tot Atlanticul pe un vas<br />

al Indiel O cidentale, nu se poate Se<br />

nu fact not cunogtinte. Trebue se fli<br />

prea de tot selbatec pentru ca se nu int&Inegtt<br />

un pasager al care! caracter<br />

3811 placa. De or -ce natiune ar fi, orce<br />

limb& ar vorbi, cine -va, va gasi tot -<br />

d'a -una pe un om caret va respunde in<br />

limba luí gi cu care va putea se se Infr&tascA<br />

cum trebue se faca niate compatriot!<br />

Intro tar& strains..<br />

Domnul care'mt pusese eu atâta generositate<br />

locuinta sa la dispositie era<br />

un infligen din ínsula tot -d'a -una credincioasa,<br />

un creol din Cuba.<br />

Dar credinta aceasta a colonial catit<br />

metropola sa, Spania, nu'l placea<br />

luí; din¡potrivâ i se pareacA a tinut prea<br />

mult, precum ami d&dusem ed seams,<br />

el era unul din cel ma' arzetori partizan'<br />

aI «Cube' libere.»<br />

Aceasta chiar ne apropiase maI Intët<br />

I<br />

hailescu putea se capete morii in arendä.<br />

*tie ca se faceaü gheaefturi meri la Eforie,c&<br />

s'a trezit Intro zi eu d. Dimitriad<br />

la mogia sa, ai e& acesta i a comunicat<br />

c& a luat inarenda mo:tia asa cum se iaú<br />

mosiele la Eforie.<br />

IV aduce amiate c& a auzit pe Dimitriad<br />

spunându -! ca a dat lui Slm pon<br />

Mihailescu, 5,000 leI.<br />

*i IuI i s'aü facut oferte, dar le a respins<br />

cu indignare.<br />

Doctorul Constantinescu din Buzèú a<br />

vèzut cum cumnata sa a dal baní luí<br />

Simeon Mihälescu.<br />

*edinta se ridica la orale 5 1/2 pentru<br />

a doua zi.<br />

P.<br />

<strong>DEPES</strong>I<br />

PARLAMENTUL FRANCEZ<br />

(Prin fir telegrafie)<br />

Paris, 2 Martie. Lumea se agteapt&<br />

la o gedinta fr&mântata la Camera.<br />

E probabil c& o cerere de urmarire se<br />

va depune in contra d-lui Laguerre.<br />

In acest cas, d. Laisant va interpela<br />

guvernul asupra procedurel urmate In<br />

potriva Lige! patriotilor.<br />

BUDGETUL AUSTRIEI<br />

(Prin fir telegr.)<br />

Viena, 2 Martie. Camera deputatilor<br />

prin 137 voturi contra 44 a decis se<br />

intre In discutiunea pe articola a pro -<br />

iectului de budget.<br />

PARLAMENTUL UNGAR<br />

(Prin fir telegr.)<br />

Budapesta, 2 Martie. (Camera deputatilorl<br />

Ministrul instructiunii publice<br />

comb&tând argumentele aduse in<br />

contra proiectului de lege militara, zite<br />

ca toste Statele si chiar Englitera sporese<br />

fortele tor. Ungaria mai cu seam&<br />

nu trebue se remâna Inapoi, ceci In vecinatatea<br />

el se afi& o man& politic&<br />

Alin& de matesi' explosibile.<br />

PRINTUL DE GALLES SI BOULANGER<br />

(Serviciü special)<br />

Paris, 4 Martie. Unele personagil<br />

se silesc se menajeze o 'ntrevedere antre<br />

generalul Boulanger ai printul de<br />

Galles, când acesta din urma se va intoarce<br />

la Paris venind de la Nice.<br />

DIN ZANZIBAR<br />

(Serviciü special)<br />

Londra, 4 Martie. Negustorii englezi<br />

din Zinzibar protesteaza Cu energie<br />

in potriva missurilor luate de German!,<br />

cari interzic debarcarea orl-c&ror<br />

proviziuni pe partea germana a litoralulu!.<br />

SITUA'I'IA ¡CABINETULUI ENGLEZ<br />

(Servititi special)<br />

Londra, 4 Martie.Situatia Cabine -<br />

tulul Salisbury pare compromise din<br />

pricina chipulul cum a esit afacerea<br />

Parnell.<br />

TZARUL SI D. ZANKOF.<br />

(Prin fir telegrafie)<br />

Londra, 4 Martie. Dupa corespondentul<br />

vienez al ziarului Daily- Chronicle,<br />

Tarul sr ti primit Intr'adevèr pe d. Zankoff.<br />

Aceasta, Intr'o scrisoare circular&<br />

adresata aluicilor sel politic! povestegte<br />

ca, In acesta Intretinere Tarul ar fi re-<br />

ai era causa cea mal temeinie& a bun& -<br />

vointel sale de a me primi. Patria sa<br />

incepea tocmal, la vremea acea, sé fie<br />

tulburatà de atele chestiunt de libertate<br />

care, ma! târzid, aü adus ruina<br />

celor mai frumoase ale sale provincia si<br />

perderea telel mal bune parti a sin -<br />

gelua sed.<br />

Vasul era plia de ofterl spanioll care<br />

sé duceaü la regitnentele tor, la Havana<br />

; avea cu dtngii o multime de soldatI,<br />

din insulate Canard, sad din Catalonia,<br />

mtndri ca nigte Granzi de Spania ai<br />

tot -d'a -una gata a spala in singe cea<br />

mal mica jignire.<br />

Firegte ce un om ca noul meü prieten,<br />

care agi arata, in or imprejurare,<br />

simpatia lui pentru causa independentei<br />

cubane, nu era bine privit de ofiteris<br />

acegtia si de soldati! tor. De mat<br />

multe ori, am fost silit chiara'! lua par -<br />

tea in momente grate, ai o intimitate<br />

bun& se stabilise repede tntre not, apol<br />

se prefacuse int'o prietenie sincera $i<br />

adevérata. Era un om ttner Inca, prietenui<br />

mad eel nod ; fata tut era frumoasa<br />

gi trupul lu! bine facut, pe at<br />

anima lui era nobila i plana dc mandrie.<br />

Rare -ori am intâlnit oamen! atât de<br />

leali ai de placuti ; me legasem dar<br />

foarte lesna cu dtnsul. Aga In at mé<br />

simtis trist de tot, and veni momentul<br />

despartirel. Plutearn in portul Havanes,<br />

dupe ce trecusem de Moro Castle (casteint<br />

Mavruluì), a le c&rui tunuri ne<br />

privead strImbAndu -se din Inaltimea<br />

zidurilor, amenintare veanica pentru<br />

biata «Cuba libera.»<br />

Pasageri! sé grabead, alergad dia<br />

toate partile, pregatindu'gl bagajele<br />

pentru stragniea formalitate a inspectil<br />

vamale. Un ceas Inca vi va trebui se ne<br />

zicem adio, poate pentru tot -d'a -una,<br />

data Inttmplarea nu va face se ne Intâlnim<br />

din nod.<br />

EPOCA 21 FEBRUARIE<br />

gretat foarte mult atitudinea luat& de<br />

principele Ferdinand In privinta clerulut<br />

ortodox, si ar fi exprimat sperants<br />

ca Bulgaria se va desface da principele<br />

Ferdinand.<br />

O ANIVERSARE LA SOFIA<br />

(Pria fir telegrafie)<br />

Sofia, 4 Martie. Azi dimineata zi<br />

aniversara a incheierei Tratatulut de la<br />

San - Stefano s'a celebrat un serviciü religios<br />

gi a avut loe o parada In fata<br />

unes multima numeroase.<br />

CUM INFORMATIONI<br />

D. Lascar Catargiu a presintat<br />

azi la Camera deputatilor motiunea<br />

votata eri la Otel Otetelesanu,<br />

apre a fi iscâlitii.<br />

Pe lânga ce! 22 care ise liserti<br />

eri, a mai iscalit dica vre-o 2, 3.<br />

Mal multi deputati aú refuzat<br />

se iscaleasca.<br />

it<br />

Pe la sfârsitul acestel septemfnl,<br />

d. Menelas Ghermani, va depune<br />

pe biuroul Camerai proiectul do<br />

reorganizare al Bancii Nationale.<br />

D -sa vroind ca reformele ce suet<br />

de tntrodus, sé se faca to tntelegere<br />

cu directiunea Bâncil Nationale,<br />

a avut Sâmbats o tntreveedre<br />

cu d. Anton Carp.<br />

Dupe cât aflam d. ministru de<br />

finance a spus d -lui A. Carp, caa,<br />

este gata a face toate concesiunile<br />

pe cele - l'alte cestiunl, daca Banca<br />

vrea së cada de acord asupra acestui<br />

punct : necesitatea de a<br />

consolida valuta prin tnfiintarea<br />

etalonulul de aur.<br />

D. Anton Carp, a refuzat categoric<br />

a sé asocia la aceasta dorinta<br />

a d -lui ministru de únante.<br />

Cestiunea va fi transatt de adunarea<br />

generala a actionarilor.<br />

Amici! d -lui Lascar Catargiu, sé<br />

vor aduna din noix, maine seara<br />

la Otel Bulevard.<br />

ln urma unu! raport motivat<br />

al d-lu! ministru de justitie, d-nu<br />

Liciu prim-presedinte al curtii de<br />

apel din Iasi, a fost desca,rcat de<br />

functiunile sale.t<br />

Aflam ca candidatul d-lui Carada<br />

la postul de censor al Banoil'<br />

Nationale a fost mai tntâiii d.<br />

M. Kogalniceanu.<br />

S'a renuntat trisa la aceasta<br />

candidaturs si acum d. Al. Vericeanu<br />

este sustinut de d. Carada.<br />

Ni se zice ca tn schimbul sprijinului<br />

ce-i da Banca Nationals,<br />

s'a cerut d-lui Vericeanu de a demisiona<br />

din comisiunea de informatiuni<br />

pentru darea In judecata<br />

a ministerulul Biatianu, cea ce a<br />

si fscut d. Vericeanu tu sedinta<br />

de Sâmbata a Cameril.<br />

Val 1 inimele leale se rarest si adevératil<br />

prietenl nu se gasese aaa des<br />

to viata I Era dar Went grail pentru<br />

mine, dupe ce gasisem unul, se'1 pierd<br />

age curând.<br />

M'am simtit mângâiat putin and vezul<br />

e& parerele mele de refi aunt Impartagite<br />

ade don Mariano Aguera, caci<br />

ast -fel sé numea tovarâsul met de calatorie.<br />

Nu mé mai indoli despre aceasta and<br />

apropiindu -se de mine ImI spune eu vocea<br />

lu! sonora si sincera. :<br />

Cavalere I cred aim ne'vom p &r &si<br />

andata cum vom pune piciorul pe uscat.<br />

Nu pot se'mi Inchipul c& aceasta ar<br />

fi cu putinta, gi data asta ar starna de<br />

la mine, nu afi voi -o de sigur. AI fost<br />

foarte pläcut Cu mine ; afi putea zice<br />

mat mult de at pl &cut ; dam, te rog,<br />

prilejul de a'tI dovedi recunogtinta<br />

mea. In adevér eâ numal un mijloc<br />

aï avea, gi ar trebui toemal se'ml faci<br />

un nod favor. Vrel semi fact onoarea<br />

gi placerea mare de a primi ospitalitatea<br />

mea ?<br />

Mé pregatiam se's zic politicos e& nu<br />

primesc ; dal !nainte de a putea spune<br />

un cuvtnt, creolul urma cu grabire :<br />

Din nenorocire nu locuesc la Havana<br />

ai nu am nice o od &it& m &car ;<br />

mosioara mea sé all& la o distant& destul<br />

de mare de orafi.<br />

Atuncl rosti acea fras& eu care am<br />

Inceput aceast& povestire :<br />

Casa mea e la dispositia d-tale.<br />

La spaniolt, aceasta e numal o formula<br />

de politela care nu Insamn& nimic<br />

ai eí s'ar mira chiar dar& ar lua-o<br />

cine -va ad litteram. *tiam aceasta.<br />

Dar venind de la un Cuban o gtiam<br />

asemenea era o invitatie toaste sincera<br />

ai serioasá, f &tuta anume spre a<br />

fl primita.<br />

Staruind mai depapte In chipul cel<br />

mal placut, don Mariano urma :<br />

S'a vorbit mult zilele acestea<br />

despre demisiunea d-lui G. Stroici<br />

din postul de pretect al judetulu!<br />

Dol'ohoiú.<br />

Suntem to pozitiuee a afirma<br />

cs in urma insistentelor fäcute pe<br />

lâega d-sa, nu ts' mai d.. demisia,<br />

de si interesele d-sale personale '1<br />

ar povstui se se retragti.<br />

Studentil facxtatei de medicina<br />

se tntrunesc asta-rseara (ora<br />

7 1/2), In localul societatel lor,<br />

pentru a decido asupra respunsului<br />

primit asta-zi de la d. doctor<br />

Assaki.<br />

ORA 6 1/2<br />

Amendamentul propus azi la<br />

Camera de d. Nicolae lonescu la<br />

art. I din legea vinzêrei bunuriilor<br />

Statului s'a respins. S'a votat<br />

articolul I din proectul guvernului.<br />

In urma d. Nadejde a vorbit in<br />

chestie personala Cu d. Dobresca-Arges.<br />

AFACEREA TIMES - PARNELL<br />

(Prin fir telegrafie)<br />

Londra, 4 Martie. Standard. recunoaate<br />

ca, dupá mArturisirile lui Pigott,<br />

ancheta ziarului Times In contra d -lui<br />

Parnell este inchisa virtualminte.<br />

DESGHETAREA DUNAREI<br />

(Pria fir telegrafie)<br />

Viena, 4 Martie. Societatea de navigatiune<br />

;7e Dunare, reia, ou Incepere<br />

de azt, transportul marfurilor pina la<br />

Brailaai Galati.<br />

REGINA VICTORIA<br />

(Prin fir telegrafie)<br />

Londra, 4 Martie. Regina pleat&<br />

asta seara la Biarritz.<br />

SPECTACOLE<br />

In cursul postuluT Pa$IeluT vor avea toc In sala<br />

Noului Atene », patru concerte simfonice sub<br />

directinuea d -lut E. Wachmann. Inscrierile pentru<br />

abonamente se lac la magasinul de musica al<br />

d -lui C. Gebauer ;i la libraria Graeve.<br />

Pretul abonamentuluI: Loje de S locus pen-<br />

4 concerte too lei, Loje de 4 locurl pentru 4<br />

concerte 8o lei, Locul 1 pentru 4 concerte 201eT,<br />

Locul 11 pentru 4 concerte Iz lei Locul 111 pentru<br />

4 concerte 8 let.<br />

MARELE CIRC SI DOLI<br />

STRADA POLITIEI No. 7<br />

ASTA -SEARA LA ORELE 8 PRECIS<br />

BRILANTA REPRESENTATIE DE GALA<br />

ìn Beneficio smpaticel cslareata fara ea<br />

mica Clotilde Sidoli, cu concursul dat de<br />

Musica reg. I de Rogiori.<br />

MARTI 21 FEBRUARIE<br />

REPRESENTATIE ECSTRAORDINARA<br />

dupa str&lucitul succes gi cererea general&<br />

pentru a treia oar&<br />

CARNAVAL PE GHiATA<br />

pus to scena cu tot luxul de costume si<br />

requisite, esecutat de 200 persoane si cai,<br />

Cu danturi, patiaagiurl, plimbarl to sanie,<br />

la fine scena comic& «La viscol gi zapada»,<br />

efect magic la lumina de bengal.<br />

Avem scum o linie de drum de<br />

fier care duce pana la Batabano iii, in<br />

fapt, nu e o calatorie age lunga. Nimio<br />

nu te impedeca de a petrece sub<br />

acoperemtntul mad cat ve! sta In insula<br />

noasrt&. Me tem numai ca null va parea<br />

prea vesel, gi nu'tl pot da niel -o<br />

distractie care sé ispiteasca gi sé te faca<br />

a lasa capitala, care e ails de placuta.<br />

Dar daca 'ti place vtnatoarea, pescuitul,<br />

sportul in de obatie, cred cu toate aceste<br />

all vol putea da placer' pe care<br />

nu le cunogtt Inca.<br />

Placerile de la tar& oferite unul om<br />

care g'ar petrece zilele gi noptile In paduri<br />

I $i pe tang& aceasta, acea fagaduinta<br />

misterioas& de a me face se gust<br />

placer! no! de sportman I De sigur era<br />

prea mutt pentru slabele mele putera<br />

ca se pot lupta contra unor asemenea<br />

ispite I Ghtcegte or -cine ce cugetam ed.<br />

Mé afiam totugl de o camdate se le<br />

dad asa pe fat&, zicându -m! c& ar fl<br />

foarte necuviincios de a primi,<br />

pe de alta parte, aceasta mi -ar strica<br />

toate planurile gi m'ar impedeca de a<br />

ispr &vi afacerile ce mé aducead la Cuba.<br />

Dar creolul relu& lar, par -ca ar fi ghicit<br />

c& nu m'al avea de cat o ultima lovitur&,<br />

foarte slaaa, de dat :<br />

Afars de aceste toate el de place -<br />

rea ce vol avea de all arata minunele<br />

insulel noastre incântatoare,nu pot sell<br />

ma' fagaduesc nimio. Sent un holteiü<br />

batrtn; locuesc o proprietate foarte<br />

Intinsa, departatâ de or -ce locuinta,<br />

eu sora mea care càrmuegte tot ce Intra<br />

in indatorirele el. E o biatá creola, cu<br />

o educatie nu tocmai stralueita, a le c &reia<br />

apuc &turf null vor aminti de toc<br />

elegantele de la Paris sad de la Lon -<br />

dra. Dar pot sé te tncredintez c& e loarte<br />

bland& al simpatirâ 3i c& va primi bine<br />

pe amicul fratelui es. Aide, cavalere,<br />

apune -mi ca vil eu mine I<br />

Pescuitul qt vinatoarea me hotanlserä<br />

COFETARIA<br />

SI<br />

FABRICA DE LICHERIIRI<br />

STRADA CAROL-1 N. 17<br />

ALATURI CU BISERICACURTEA PECHE COLTU STR. CAROL<br />

Reccomand Romuri de Jamaica calitate<br />

superioara cu 2 fr. 40 litru gi alte Romuri<br />

de Bremen din cele mal prima fabrics.<br />

Pesmetzi pentru cial cu i fr. 80 kilo, Ciaiuri<br />

Rusesti fine 2 80, Licheruri, Ananas, Benedictine<br />

Sartreuse,Piperment, Quirase el alte<br />

cu 2 80 lit., Licher Napoleon Cu i fr. 80 lit.<br />

Rachiuri Indulcite si cu bune gusturl pentru<br />

menaglu easel de la i fr. 20 litrul in<br />

sus. Bomboaree eu 4 fr. kilo, Sampanie, Aranjamente<br />

de Bufete pentru numi cu serviee<br />

gratis. Dulceturi cu vanilie g. fara esortate<br />

Cu i fr. 80 kilo. Biscuit' de vanilie<br />

4 fr. kilo.<br />

Aral onor. Public Bucuregtean viale mele<br />

multumirl pentru concursul ce mi s'a dat<br />

pana acum si rog si de aci nainte a fi incuragiat<br />

pria munta ai merit.<br />

Mare deposit de spirt ratinat cu pro -<br />

turi afone<br />

1053 Cu malta stima<br />

Tanase D. Cretulescu<br />

BOALELE SIFILITICE<br />

NEPUTI NTA BAR BATEAS CA<br />

Vindeca dupa cele mal noi metode<br />

radical far& durere si tmpedicare, dupé<br />

experienta de 17 ani. Specialist In boa -<br />

lele lumest'.<br />

D" THOR<br />

Strada Emigratu No. 3, intrarea<br />

din cales Victorlel prin strada Sf. Voi -<br />

vozi. (Tramvay.)<br />

Consultalii de la 8 dim. pana la 6<br />

seara.<br />

Loa separat d'agteptare pentru fie -<br />

care.<br />

1067<br />

AVIS<br />

Persoanele care at depushartii saü dosare<br />

la d. Grigore Petroni, decedat, sunt<br />

rugate a se adresa pentru inl'ormatiuni la<br />

d. V. Athanasovici, Avocat., Stradet.t Eldorado<br />

No. 8, in toate zilele de la 8-10 a. m.<br />

DE ARENDAT sl de vénzare m go<br />

esti-ménten4 pa si Pïossa rvuleDrastI, -<br />

districtul Dimbovita o ori. de gara Tlrgoviste<br />

400 pogoane aràturi, fàneata sl padure. A se<br />

adresa la proprietar strada Polonä 77 bis. (MO<br />

C A S E L E<br />

din Strada Magureanu (fosta<br />

proprie.tate Mareg) gi cele<br />

din St,adx Romand 72 sunt de vénzare;<br />

doritoris se vor adresa la d-nu N. A. Papadat,<br />

avocat, 15 Strada Doamnel.<br />

N. A. PAPADAI'<br />

AVOCAT<br />

Locuegte str. lloamnei 15<br />

Orale de consultatiuni de la 5 pan& 7 seara<br />

GRIGORE GRADISTEANU<br />

AVOCAT<br />

Consultatiuna de la 8-11 a. m. ;strada,<br />

Sperantel No. 19.(140<br />

TH. D. COSTIN<br />

CALEACALARAS1LOn, i\1o. i<br />

BIICIIRESTI<br />

VINURI<br />

ALBE SI ROSI!<br />

Specialitate exclusiva indigena din plaiurile<br />

cele mal renumite , fit in special<br />

din GOLU DRINCI districtul Mehedinti.<br />

Puritatea garantatä constatata prin analisa<br />

chimica chiar de catre onor. Ejoria Spitalelor<br />

chile.<br />

Preturi foarte moderate<br />

Se expediazä franco la domiciliü In marl<br />

si mici cantitäti, cu vadra, In butelie gi in<br />

butoae de toate marimele. 1086<br />

A se adresa la d. Th. D. Costin Cal. CälHrasilor, I<br />

ma! de tot s& primesc invitatia tut.<br />

Dupe ce'mi mai vorbi ai de tinera creola<br />

«cu o educatie nu tocmal stralucita»<br />

atât de drosebita de Parisiene saü de<br />

blondele Bice a le Albionului, nu mal<br />

st &tut la gând.<br />

Cu multa piacere.<br />

Ast -fel fu réspunsul ea daduI lu! don<br />

Mariano, care relua striagannu -ma<br />

prietenos de man& ;<br />

Mit de multumirI l *i acuma, privegte<br />

-te ca oaspetele mad cat veI sta<br />

la Cuba. Sora mea, urma el, este acum<br />

la matusa mea, care locueate tang&<br />

orafi. E e ail calatorit In Europa in timpul<br />

Iipsei mele. Indata ce vom fi sfârgit<br />

eu bagajele noastre, ne vom duce<br />

s'o luam gi vom pleca Impreuna la Batabano.<br />

Dupe ce zmunciram lezile noastre din<br />

manele grozavilor vameai ei dupe ce le<br />

Incredintaram unul comisionar eu ordinul<br />

de a le duce iodata la gara, ne<br />

urcaram intr'o cart& inglezasca gi ne<br />

Indreptaram spre suburbiele Havane!,<br />

spre a tua pe siniorata Aguera.<br />

and ne vérzuram afar& din târg, ne<br />

apucaram se vorbim de petrecerile<br />

sportul pe care aveam se le gust.<br />

(Va urina)


A.<br />

7:74771.17f717r7774=Rts1:f ^ .T.r . I , M:..Je+.F,i. ..ysw,.." i .<br />

MAGASIN DE LINGERIE<br />

LA ORASUL VIENA<br />

P.1a LAVILLE. DE V<br />

Recomandam onorabilei<br />

toarele noutati :<br />

Rufarie pentru Doamne si Domni.<br />

Fete de masa, servete si prosoape de pánza.<br />

Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.<br />

Madapolam frantzuzesc de toate calitatile<br />

si latimile.<br />

Batiste de olanda si de lino albe si colorate.<br />

CiorapideDame ei Domnide Fil d'Ecosse,<br />

de bumbac, de lána si de matase.<br />

noastre clientele pentrn leftinatate at soliditate urma-<br />

Flanele, camant Si ismene de lana. dupë<br />

sistemul profesor. Dr. G. Juger.<br />

Gulere ai mansete de olanda ultimu fason.<br />

Mare asortiment de cravate ultimu fason.<br />

Corsets frantzuzesti cu balene veritabile.<br />

Trusouri complecte peutru nuoti.<br />

Trusouri pentru pensionate, oteluri<br />

sI restauranturi.<br />

Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a eparut Cataloçxu<br />

nostru ilustrat si va fi triinis ori-cui va face cerere.<br />

LA ORASUL VIENA<br />

Calea Victoriei, Palatul ,1)s>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!