DEPES I - upload.wikimedia....

ANUL IV No. 977
NUMERUL I5 BAN NUMERUL
ARONAMENTELE
NCEP LA 181 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC
TOT -D'A -UNA INAINTE
la Inenresei: La casa Administratiunet
In Tara: Prin mandate postale.
Pentru t an 40 lei, 6 luna 20 tel, 3 lune 10 lei.
ln Strelnetate: La toate officiels postale din
Unione, prin mandate postale.
Pentru i an 50 lei, 6 lune 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACTIUNEA
No. 14rllatza Episcoplel,No. i
PROPRIETATEA MARE
FRANC, DAR CATEGORIC !
CULISE POLITICE
LIBERALII SI RADICALISMVL
INTRUNIREA
DE LA
CAMERA DE COMERCIU
PROPRIETATEA MARE
I
Opositiunea liberala din Camera
va presinta, intre alte amendamente
la legea vênza.rii domeniilor
la si£tenl, si unul prin care
Statul este autorizat sé cumpere
mosil, care sé se poata revinde
apol tn loturl miel la térani.
Nol vom combate cu hotartre
aceasta propunere fiind -ca e inoportuna,
caci Statul are destule
mosil pentru a face fata tutulor
cererilor attuale ale satenilor si
fiind-ca ea poate da loc la abuser!,
guvernele putându -se folosi de aceastit
autorisare pentru a cuinpara
pe preture exagerate mosiile
favoritilor tor.
Dar motivul principal pentru
care suntem in contra acestul amendement,
este ca el tinde a distruge,
precum vom dovedi intr'un
numgr viitor, proprietatea mare
la not tu tara.
Si noI credem ca un bun sistem
agrar consta intr'un echilibru
intre proprietatea mare, mijlocie
mica ; lie -care din aceste categoria
avénd foloasele el.
Proprietatea mica e o garantie
de ordine tn Stat, de tntarire a
notiunel proprietatil si de bun
traie. material al maselor.
Proprietatea mijlocie este un element
de progres al agriculturei
si o necesitate pentru organizarea
comunei rurale, prin crearea fruntasilor.
In fine proprietatea mare asigura
cultura tnalta si progresul
aocietatil.
Proprietatea mare, cu tntinsele
el exploatatiunl, favoriseaza cultura
Inapt. agricola cu procedeurile
el perfectionate. Acest adevér
ar putea fi contestat cel mult pentru
tdrile unde sé face cultura intensiva
si unde culturele perfectionate
sé tmpaca cu mica proprieta
te.
Intru cat priveste Insé cultura
cerealelor, adita tocmai aceea care
sé practica la noi, nimeni nu contesta,
(niel macar partisanii micei
proprietate), ca proprietatea mare
asigura mai bine propasirea agricola.
D. P. Leroy- Beaulieu, care este
un partisan hotarât al micei proprietate,
marturiserte tnsusl aceasta
:
«Exploataliunile marl sunt utile
pentru doue feluriì de producte : cerealele
fi crefterea vitelor.»
«l'otite productele perfectionate,
legumele, fructele, gainele, untel,
caecavalul, prospera mai binear cu
micele ei mijlociele exploatatii. ii.»
Dar proprietatea mare nu asigurä
numai progresul agriculture![, ea este
¢i un factor puternic al pro -
gresulul social.
Mica proprietate poate da ce
e drept bunul traid al maselor ;
proprietatea mare tuse, contribue
a da unes térl, clasele el dirigente,
oamenil el cugetatorl, barbatil aceia
care, grafie averel por, ne avênd
a sé preocupa de nic! -un interes
material, sé pot deda speculatiunelor
malte si sé pot preocupa
de destinele transcendente
ale patrie! lor.
Negresit ca bunul traie al maselor
nu trebue neglijat, si d'aceia
cautam a desvolta alaturl de proprietatea
mare el proprietatea mica;
dar, precum zicea d. Al. Lahovari,
tntr'unul din discursurile sale,omul
nu traeste numai eu pâine, dar si
din ori -ce cuvtnt esit din gura lui
Dumnezeü; cu alte cuvinte popoarele
nu traesc numai din tmbunatatiri
materiale, ci le mai tre -
bue si gloria, demnitatea, neatarnarea,
stima.
Nu sé poate contesta ca marea
proprietatea funciara, ca averile
imense ali dat, tu mare parte, Angliel
splendoarea ei, pe când tarile
de mich proprietate, natiunile de sateni,
lipsite de clase dirigente, precum
e de pillo Serbia, sé vor târt
vecinic tn mediocritate.
Aceste bine faceri ale proprie -
tatil marl riseh d'a fi perdute,
când se fac tu Parlament propuneri
cara, precum vom doved; In
numérul viitor, tind a dist,ruge In
cate -va zecimi de ani, marea proprietate
In Romania.
DEPES I
LIGA PATRIOTILOR
(Prin fir telegr.)
Paris, 2 Martie. Camera. D. fLaguerre
interpeleazá guvernul blamand
urmáririle Indreptate In potriva ligel
patriotilor.
Ministrul justitiei explicó motivele
urmaririlor. Camera a adoptat cu 348
voturi contra 220 o ordine de zi care exprima
Increderea sa In energia guvernului
pentru a face sé se respecteze legile.
Camera s'a amanat pe Jo!.
CREDITUL PENTRU ARTILERIE
(Pria fir telegrafie)
Berlin, 2 Martie. Totalitatea creditulu!
complimentai' se urca la 21,882,570
márcl din care 4,611,172 ca cheltuelI permanente
si 9,390,266 márcl ce se vor acoperi
prin contributiunl matriculare.
Restul va fi acoperit printr'un Imprumut.
Artileria de camp primeete In timp
de pace pentru fle -care Corp seapte detasamente
de 6 tunuri.
Pe lánga coménduirea superioar& a
marine!, s'a' treat o coménduire specialá
de corábil.
Pe langá acésta sé ma! cere 1,200,000
marca pentru mésurile de ltiat In potriva
trate! sclavilor.
AFACEREA TIMES-PARNELL
(Prin fir telegrafic)
Londra, 3 Martie. Lu mea se asteapt&
la o insemnatá discutiune in Camera
Comunelor In privinta afacerii Times -
1 Parnell. Opozitia imput& guvernulul
sprijinul dat de dênsul ziarului Times.
Ministerul e foarte muncit, din cauza
resunetulul In taré a acestul proces.
ROMANIA SI PRESA VIENEZA
(Pria fir telegr).
Viena, 3 Martie. Jurnalul «Presse»
discutênd neputinta une! cooperar1 durabile
a junimistilor si a vechilor conservatori,
ar dori ca junimistiI sé rémAne
la putere.
Jurnalul prevede c& o experienta facut&
cu un cabinet al vechilor conservatori
ar fi de scurt& durata, gi crede
cá un atere cabinet ar compromite Intr'un
mod simtitor interesele Romanie!
atat ináuntru cat si in afará.
CRIZA IN ITALIA
(Prin fir telegrafie)
Roma, 2 Martie. D. Crispi s Ins &r -
cimat sis formeze noul cabinet.
Roma, 8 Martie. Se asigur& có d.
A TREIA EDITIUNE
oc
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
Crispi va conserva ministerul de interne
si cel al afacerilor stréine.
D. HERBERT GLADSTONE
(Prin fir telegrafie)
Londra, 3 Martie. Starea sanátátil
d -lui Herbert Gladstone s'a Imbucátátit.
PAPA SI BISERICA
(Prin fir telegrafie) .
Boma, 2 Martie. Papa primind felicit
&rile cardinalilor cu ocasia aniversáril
Incoronáril si a nasterii sale, a arétat
Inc& odat& suferintele bisericel
lipsite de suveranitatea si de neatârnarea
sa, precum si résboiul odios ce-1
face Italia.
El face ape! la Italien! pentru a se
Intoarce la bunele traditiuni ale strèmosilor
tor.
MANIFESTATIE REPUBLICANA
(Prin flr telegrafie)
Wasington, 3 Martie. Maine se va
celebra in capitol ceremonia de inaugurare
a presidentiei generalulul Harrisson.
0 mare manifestatie organisatá
de republican! va avea loe dupe
ameazi, in onoarea sa.
FRANC, DAR CATEGORIC!"
Fulgerul din Iasi, organul d lut G.M&rzescu,
ne da urmittorul giuvaer :
Pentru acest scop, primul ministru a ojerit
d-lui George Márzescu portofoliul ministerului
justitiei, ce de sigur va deveni vacant
pria retragerea d-lut G. Vernescu,
care s'a declarat fatisl dusmanul guvernulul,
dupe cum ne spune Telegraful
román.
Atitudinea eminentulul profesor al UniversitAtel
noasire si senator al colegiulul
II de Iasl, a fost Irisa la i:ialtimea la care
tara s'a deprins a vedea pe d. Mârzesou.
D-sa a declarat intr'un mod franc dar categoric
ca nu poate da c ncursul seu unui
guvern anti-constitutional.
Trebue se marturisim si noi franc dar categorit,
ca no! nu stim ca primul-ministru
se fi oferit vr'un portofotiü d-lui Márzescu,
si chiar am pune rsmßsag ca nic! cl. Marzescu
nu stie de una ca asta.
Si tot franc dar categoric trebuie se declaram,
ca Fulgerul trebue se tie tare mutt
la d. Marzescu, pentru ca st:'i faca asemenea
servicio.
Stirn no! ce va se zica aceste oafiam ca
cutare va fi numit In cutare slujba».
Ce plut insa, ca nu se prinde I
LIBERALII SI RADICALISMÜL
Cand am aflrmat in atâtea randuri,
cá partidul liberal n'are viatá, ni s'a
réspuns có nu etim ce spunem cá suntem
strigol, cá partidul liberal are
mat mult ca or cánd ratiunea de a fi.
Et bine, aste -zi prilejul ni se infétieeazá
sá afirmara nu cl liberalismul
piere, dar c& el e pe jumétate dus.
Cáci ce insemneazá a pieri un partid
?
Organizarea unui numêr de oamenl
cu un capitan in frunte, fárá nicï o con -
sideratie de principi!, ci numai cu tinta
de a pune mana pe putere, nu Insemneaza
de toc constituirea unui partid.
Conditiunea esentialá pentru ca un
partid sá se poat& zite cá exista, este
ca membri! séi se aibe o comunitate
de principii politico sociale gi atele
principi! sé fie nota distinctivá de celel'alte
partida caratteristica acelui
partid.
Cand dar un partid 'ei-a pierdut aceasta
caratteristicA ; and el a renuntat
la programul pe baza cáruia názuia
sé cârmulascá tara ; când 'sI a pus
petice stréine pe haina sa, atunci,
or -cat de numeroasá ar fl armata din
care se alcátueete, atunci atea multime
nu se mai poate numi un partid politic.
Si tocmal aci ali ajuns la noi liberalit.
Discutia In Camera a lege! pentru
vênzarea bunurilor Statulul In loturi
la térani, ne -a dat prilejul sé constatara,
cata dreptate am avut, când am
aflrmat ca liberalismul se duce vézênd
cu ochil.
Se stie In adevér, c& doue ali fost
proectele ce s'ad presintat Camere! In
privinta aceasta:
1). Proiectul guvernului, sustinut de
toate nuantele conservatoare.
2). Proiectul radicalo - socialist prezintat
de d. M. Seulescu si care a fost
votat de radical!, de socialiett si de un
numêr de liberali.
Iaté cate -va din punctele esentiale
ale acestul din urma proiect.
1) Impámêntenirea (au vênzarea) sé
fie continua.
2). Sé se dea de Stat avansurl in ban!
pentru cheltuelile de instalatie, tutulor
satenilor, nu numai la ce! care sé stramutá,
dar la topi.
3). Statul sé retie in fie -care an o
sum& oare -care din vênzarea bunurilor
Statulul si care suma sé slujeasc& la
rscumpárarea unor moeii de ale par -
ticularilor, care sé se vênzá táranilor,
atunc! când mosiile Statulul nu vor
mai fi de ajuns, stabilindu -se cá sátenil
aú drept la pa naênt.
Iat& dar care e programul radical. El
nu putea fl cu nicl un pret aprobat de
liberali pentru doué motive mai cu
seam& :
a) pentru cá liberali! ali crezut tot -
d'a -una cá chestia agrara s'a rezolvit
prin Impropriet &rirea de la 1864,
b) pentru c& aceste trei puncte capitale
insemneazá nu numai o inter -
ventie moderata a Statulul, dar inca cea
mai desávlrsitá reglementare.
Apoi, pentru ca sè fie consecinti cu
principiile for de odinioará, liberali!
trebuiaü nu numai sé nu voteze acest
proiect, dar inca sé 'I combat& ou cea
mal mare inversunare.
In loo de aceasta !nsá, ce vedem ?
TocmaI liberali! s'ad fácut apárátoril
acestul radicalism. Aga d. M. Cogálniceanu
'I a apárat fácêndu's1 restricti!
numa! In ce priveete indivizibilitatea
loturilor, d. N. Bibascu si 'I a apropriat
In total, d. G. Paladi a fácut acelagt lucru,
trátánd in acelael timp proectul majorit
&tei drept reactionar.
Si la vot d. Seulescu a avut sansa sé
vada intrunindu -se 17 glasuri asupra
proectulul d -sale.
Dacá din aceste 17, scoatem pe dd. Ion
Nádc-jde, G. Panu, Dobrescu Arges si
M. Seulescu, ne rámân 13 voturi de
ale liberalilor...
Ramane deci bine stabilii, cá liberaliI,
In lot sé prezinte un proect, care sé
oglindeasca principiile tor, au votat Ia
mare parte pentru proectul radical.
Apoi mi se pare, ca aceasta Insemneaza
fárá multa vorbá, a p &rasi programul
séü, a Imbrátisa alt program si Inca
un program radical.
Prin urmare sé nu ni se mal vorbeascá
nice de programa liberala, nisi de
principiile liberale, si mai eu seamá d.
N. Blarenberg sé vadáacum In ce parte
sent socialisti!, in legarul conservator,
sali la liberal! ?
Aceasta ne d& prilegiul sé spunem
un cuvênt si unora d'intre conservator!:
Luati seamá acum, ca unindu -vis ce
liberali!, nu vis uniti cu aceia ce stiatt
odinioará, ci cu eel mai pur partid radical.
Liberalit de asta -zi nu sunt ce! de mal
inainte, pe data ce ad arborat pe ruinile
cetatei for bandiera radicalismulut
INTRUNIR EA
D[:LA
CAMERA DE COMERCIU
Societatea Centrale a proprietarilor
si agricultorilor din tara s'a intrunit
eri in sala Camere! de comert. Sala
gemea de multimea proprietarilor si
arendagilor venit! se ia parte la aceasta
adunare; s'aü observat si catt-va sátent
din judetele Ilfov, Vlasca siTeleorman.
La tre! ore sedinta s'a deschis sub
presedinta d-lut Ilie Niculescu-Dorobantu,
presedintele comisiunet provisorie.D.
raportor N. T. Dobrescu a
expus adun'llret lucrarea comisiunei
dand lectura statutelor societátel. Expunerea
de motive, opera personala a
d=lui Dobrescu, a fost primita eu salve
de aplause.
Cati-va d-nt strecuratl fárá nic! un
rost la aceasta intrunire, ceci nu aveaü
calitatea nid de proprietari nicl de cultivatorl,
aü cerut cuvêntul pentru a cere
amânarea discutiunet statutelor si fácand
si alte objectiuni in scop de a
zád&rnici lucr&rile comisiunel.
Biuroul, animat de spiritul de tolerente.,
le-a acordat cuvêntul si apot d.
Alex. Dumitrescu membru In comisiune,
(proprietar In Ilfov si membru in
cons. jud.) s'a Insárcinatsé le respundá.
D-sa a demascat intentiunele lor.
A vorbit si d. Antonescu-Remus.
Adunarea apol votand statutele astfel
cum aü fost redactatede comisiune,
se procedeaz& la alegerea comitetuluí.
Se aleg cu unanimitatea voturitor:
Dd. Ilie Niculescu Dorobantu, N. T.
Dobrescu, Al. Dumitrescu, Gh. Niculescu,
Alexandrescu Duca, Stefan Mihälescu,
Hagqi Tudorache faul, Petrache
loanid, Räílttlescu Niger, Const. Stoenescu,
Christache Guva, Dobre Popescu,
N. 1. h'ilitis, Marinescu Bragadiru, Dimitrie
I. Apostolescu , Petrache Rättreanu
, Sake ,,Stefänescu, Haralambie
Gheorghiu.
Asta-z! comitetul se va Intruni pentru
a 'sl alege din stnul séü un presedinte;
d-lu! I. Niculescu Dorobantu i se
va incredinta aceasta onoare.
Societatea a primit pesteo sutá cererl
de adesiune din toate unghiurile téret,
ba chiar si din stráinátate.
LA orele 5 1/2 sedinta s'a ridicat.
MARTI 21 FEBRUARIE (4 MAßTIE) 1889
NUMERUL 15 BANi NUMERUL
ANUNCIIURiLE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS
TRATIA ZIARULUI
La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, S
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 ban!; anunciuri
si reclame pe pag. iII, 2 le! linia.
LA PARIS: segasestejurnalul cu 15 cent.
numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Germain,
No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINI STRATI UNEA
No. 3.Piatza Episcopieii.No. 8.
CULISE POLITICE
Noui silinte din partea
opositiei
Legile de reforma aduse de guvern
In discutiunea parlamentului aú deconcertat
cu desevâr,sire pe membri!
opositiunei.
Vêzênd cä ei nu sê pot opune la
votarea legilor in cestiune gi cä pe
terenul principiilor majoritatea
guvernul sunt In deplin acord, pe
când tocmai opositiunea multicolor&
sé desbiná, minoritatea a hotärât de
a transporta lupta din parlament,
afará din Camere, ast-fel eä in intrunirile
extra-parlamentare sé urzesc
conspiratiunileIn contra guvernului.
Hotarîrea de la Otel Ote.
telesanu
Pentru eri la 2 ore, se anuntase o
mare Intrunire a amicilor d-lui Lascar
Catargiu, care trebuia sé sa tie
la Otel Otetele$anu.
Aiï fost fat 27 persoane.
Dup& o foarte scurtaí diseutiune la
care a luat parte d. Lasciitr Catargiu
s'a supus aprobatiunei gi semnáturei
asistentilor o motiune avênd urm&torul
cuprins :
«Sub semnatii membri! ai partidului
liberal-conservator declaräm c&
rámânem credinciosi p rogra mulu!
nostru si celor doui leaderi ai nostri,
d nü Lascar Ca.targi si G. Vernescu.»
«Mai hoterâm inc& de a tine Intruniri
regulate de douê ori po sêptêmânâ
Martea Vinerea ïn scop de
a discuta toate cestiunile ce sé aflk
la ordinea zile! in parlament ¢i In
minister».
Aceastá motiune a fost isc&lit& de
22 membri, Intre care un amic al
d-lui Vernescu, d. Al. Vericeanu.
S'a zis eri cä 32 deputati a>ï iscälit
motiunea. Aceastá etire e neexactä,
si publicarea numelor seu.natarilor
ar dovedi cií avem dreptate.
Localul acestor intruniri bi-hebdomadare
nu s'a hotärtt înc&. Este
probabil ins ca aceste î:ntrunirI sä
vor tine la Otel Bulevard.
Intentiunile opositiunei
Dorinta partisanilor d-lui Lascar
Catargiu este de a spori prin I:ntrunir!
extra-parlamentare repetate
numérul adNrentilor lor, care iscâlind
s6 nu se mai poatá dezice ; de
a atrage pe d. Vernescu spre d-lor
si Impreun& Cu partisanii d-lui D.
Bràtianu se dea un vot de blam
guvernului.
Vom arista Intr'un numér viitor
cate ilusiuni sent In aceste proecte,
ei cum mai ales ar fi imposibil s'o
ducä inainte, mai ales In cas de isbândä
, o asemenea coa,litie care
träegte numa! din trageti pe sfoar&.
Insusi d. Lascar Catargiu, luteo
Intruni-e a intimilor si3i, a zis mai
deunázi, c& cea ce il preocup& nu
este atât cestiunea r"esturnärii guvernului
cat imposibilitatea pentru
d-sa d'a guverna cu aceast& Camenti.
SCANDALE', A11C8ErEI PARNELL
Pigott refugiat la Paris. Lipsa
de sigurauta. Cerere de estradare.
Ce o se plateasea
«Times»
Londra, 28 Februarie.
Falsificatorul, sperjurul si profesorul de
canto Pigott s'a refugiat la Paris. Cel
putin, d. Webster, avocatul lui Times,
a arétat azi, la curtea de ancheta, o scrisoare
a acestul persona] datata din
Paris.
D. Webster declará cri retrage din dosar
scrisorite atribuite d lu! Parnell. El araté
p &rares sa de réd cá sali publicat
aceste scrisori de cistre Times.
Dupe cererea lui sir Charles Russel,
avocatul séü, d. Parnell s'a presentat la
banca martorilor si a jurat cá scrisorile
n'aü fost iscálite de dênsul.
In urma propunerel d -lu! Webster,
comisiunea s'a amanat apol pu Viner!.
Sé réspindise sgomotul ca doctorul
Maguire, agentul lui Times to aceasta
afacere, despre a caret moarte subita
s'a vestit eri, s'a sinucis. Aceastá ver -
siune e desmintita. D. Maguire, foarte
suferind de cat -va timp din pricina une!
bol! ce priveste trahea arter &, ar tí
murit din aceasta.
Un nou proces contra lui «Times ».
Daune- interese
D. Parnell e cu totul hot &rit a duce
lucrurile pénis la capót, a urméri in re-

2 EPOCA 21 FEBFUARIE
gal& pe Times pentru defaimare, de nu
pentru complicitate In fall, si a cere o
sum& foarte mare ca danne- interee. In
or -ce caz, Times va fi condamnat, ca
daune- interese, a pl &ti cheltuelele facute
ca ancheta de fat &, pe tang& cheltuelele
procesului de defaimare ce va urma.
Motive de estradare
La sedinta din aste sear& de la Camera
comunelor, d. Mattews, ministru
de interne, rëspunzênd la mal multe
chestiuni, declara c& politia metropolitan&
a facet demersurile necesare pe
tang& ministerul afacerilor strëine din
Franta spre a obtine estradarea lui Pigott,
sub inculparea de fads si escrocherie.
Afar& de falsul in scripture private
Meut de dénsul, cu pretinsele scrisorl
ale d -lui Parnell, cu scopul de a face ree
ai a stoarce bani de la Times, si de sperjurul
comis de dénsul dinaintea curter
de ancheta, avocatul d -lui Parnell Intrunise
contra lut un dosar sdrobitor,
mal cu seams proba ca la Paris facea
regulat falsuri in materie de comer( ale
caror victime fusele mal multe bane'
engleze. Zicea de asemenea c& e In stare
a dovedi c& Pigott obisnuia a face comerciü
cu carti si fotografi obscene si
c& consacrase acestel midi negustorii,
fondurile pe care le capatase de la Times
in schimbul acelor falsuri.
CRONICA
DECORATII PENTRU CAINI
Binegraeste proverbul : «Doamneferesteme
de pritenia mea, caci de dusmanii met
me feresc ea singur».
Asa spre pilda, priviti soarta cáinilor. Omul,
ìncepând prin naturalistul Buffon, a nu
mit cainele prietenul omului, si din aceasta
dragoste, din acest prietesug ce ese zilnic
alt de cat cea mal nepomenita si nesfársita
persecutie ?
Nu era de ajuns ca doctorul Babes face
asupra tuturor cáinilor ce't cad in mane experience
spre a constata cat pot et se rabde
fare se turbeze; nu era de ajuns ca tot! copit
la mahalale le atârna de coedit o cutie
de sardele: Primaria capitale( a luat hoterarea
ca Incepand de la r Aprilie 1889 se le
mai atárne de gat o medalie.
Si lucru ciudat, lucru de doue ori nedrept;
pecánd decoratia pentru oamenl e facultativa
si gratuita cad s'a suprimat acum taxa
ce se percepea pentru insemnele de aceasta
natura
decoratia pentru cáini e obligato-
rie si supusa unut imposit anual de 5 let.
Apol, cu drept e, frumos e aceasta, domnilor
membri[ al Consiliului comunal ?
Ce all flaut nenorocitiI cairn ca se'í perse -
cutatl ast -fel ?
Ei mat mult latra de cat musts, si daca
v'atl hotarât se's numiti comandori, atárnandu-le
o medalie de gat, numat din cauza ca
mule barbati politici sunt decorat1, de §i nu
at la activul for alt -ceva de cat latraturi,
dati -mi voe se ve gases prea din cale afara
severi... pentru cairn.
Mat Intaiö, ei ca persoane sociale at merite
ce nu se prea gasesc la oamen!. Cainele
nu minte,nic, cu semenii tut nice cu restul omefire!.
Daca se tntáineste cu un alt cáine pe care
nu'l face haz, !l Inhata napristan de ceafa sí'1 da
tava, fare complimente, fare fatarnicie, fare
protestatit de dragoste; pe cánd noi, daca
Intálnim pe un dusman, ìl scuturam prieteneste
de mane, ìl giugiulim, ît spunem ca
ne era dor de dénsul sí'l dam draculul sat
11 tmpingem in prapastie and sta cu spetele
Intoarse.
Chiar to amor, domnilor membril al Con -
siliulut comunal, chiar In amor, cáinit n'aö
obiceiul se minia ca noi. Et and tntalnesc
sexul frumos pe drum, Is spun lamurit, scurt
si coprinzator cum inteleg dragostea ; nu
fac declaratii mincinoase, nu fagaduesc sarful
oficerului starei civile, nice zestre, niel
nimic alt precum facem noi oamenii and ne
aprindem, ca se nu ne finem de cuvint and
ne stingem. Ei Iii zic : latratul mult e saracia
cáinelu; si cánd casca odata botu, la ei
latratul e latrat, pe and la noi vorba nu e
vorba.
Dar se Warn dragostea si se trecem la
politica.
Aid se vedem ce o se respundeti, se vedem
ce pacate, ce ticalosil ea f cut saracil
cáini ca së't decorati si inca la gat, numindu'i
de a dreptul comandori, fara a observa
cel putin o erarhie ?
Et alegatorl nu sunt; alesi si mai putin.
N u'i aleg de cat hingherit ca s8'í duca la
Colentina. Ei n'aö fost Ministri[ si n'aö
avut ocasie se produca deficite In budge -
tul Statului ; n'aö fost nidi cel putin primari
saö consiliert comunali ca se produca
deficite In budgetul comunal.
Prin urmare, pentru ce Ii decorati ?
Ei discursurl n'aö rostit, fagadueli mincinoase
n'aö flcut, proecte de leg! desastroase
din initiative cáineasca n'aö exit; conventi!,
fie comerciale fie consulare, el n'aö încheat,
ajutor n'aö dat tmparatilor ca se Imbrace
mantaua. Ce naiba avete prin urmare eu din -
sit ca se's decorati si se le dati semnul distinctiv
al gresalelor o,nenestt ?
Daca la urma urmelor, gasitt ca au si
cainit ceva pacate pe ici pe colea, care merita
o decoratie, atunci fie, dati -le o meda -
lie. Dar fit( dreptt, nu'i numitt de a dreptul
comandori.
la tntrebatt pe mat tote oamenii care
aö isbutit se 'si attune o decoratie de gat,
dupe cat! an1 de greselt, blestematit, ba
cheer poate tic8losii, aö ajuns comandori ?
Pazitt erarhia si pentru taint.
Max..
ECOURILE ZILEI
D. G. N. Cardas, profesur de agriculturó
la scoala normalá si harnic
muncitor pentru propäsirea economicá
a s&tenilor, zice Po,sta din Galati,
a depus zilele acestea comitetului
permanent, un regulament
pentru reorganisarea seolei de meserii
a judetului Covurluiü si pentru
punerea acestei scoale pe niste temelii
mai sánìitoase si maI conrespunzétoare
scopului, pentru care a
fost infiintata scoala.
0 comisiune va cerceta si discuta
cu tdeamànuntul, toate punetele acestui
proiect de regulament.
x
D. FotacheC. Gheorghiu invét&tor
din Bogzesti judetul ltomanului ,
printr'o sonseare ce adreseazá ziarule!.
Romanul, declaró cá nici o
dat-a n'a fost socialist ali c& in totd'a-una
a socotit injositor ac: st cualificativ,
precum s'a feiit de socialisti
ce îndeamná lumea catre absurditáti
si migelii.
x
r- Monitorul Oficial de azi public& urmëtoarea
miscare tn magistratura :
D, Iacob Livezeanu, fost judecätor
de tribunal si prim-procuror, presedinte
la tribunalul Teleorman, in locul
d-lui N. Geani.
D. N. I. M+ariri.escu, licentiat al facultätei
juridice din Bucuregtí, actual
membru la tribunalul Ialomita,
in aceiaa3i calitate la tribunalul Teleorman
, In locul d-lui Hariton
Pascali.
D. V. Bildirescu, licentiat al facultátei
juridice din Bueuresti, actual
supleant la acelasi tribunal, In locul
d-lui N. I. Marinescu, permutat.
D. Aureliü Dunca, licentiat al facultätei
juridice din Bucuresti, fost
supleant, supleant la tribunalul Ialomita,
In local d-lui V. Bildirescu,
ïnaintat.
D. C. Vasiliu, actual judec&tor al
ocolului Teeuciü, substitut la tribu
nalul Tutoya, in locul d-lui Vasile
P. Tulbure, care trece in postul ocupat
de d. C. Vasiliu, dupe cererea
ambilor magistrati.
D. D. Constantinescu, actual judecàtor
al ocolului Alexandria, judetul
Teleorman, In aceiasi calitate
la ocolul Cêmpina, judetul Prahova,
In locul d-lui C. I. Nicolaü.
D. Nicolae L&zarescu Giurgiu, licentiatal
facultätei juridice din Bucuresti,
judecátor at oeolului Alecsandria,
judetul Teleorman, In locul
d-lui D. Constantinescu, permutat.
D. Mihail Urlici, licentiat al facultätei
juridice din Bucuresti, judecätor
al ocolului Turnu-Mágurele,
In locul d-lui N. B&lánescu.
D. N. Bou, actual ajutor la ocolul
Buhusi, judetul Neamtu, dupé a sa
cerere, in aceeasi calitate la ocolul
Meletin, judetul Botosani, In locul
vacant.
D. C. I. Faur, fost grefier de tribunal,
ajutor la ocolul Buhusi, judetul
Neamtu, in locul d lui N. Bou,
permutat.
D. C. I. Rovinariu, actual ajutor
la ocolul Gilort, judetul Gorj, In aceeasi
calitate la ocolul Jiti din acel
judet, in locul d-lui Z. Brádiceanu,
care trece in postul ocupat de D. C.
I. Rovinariu.
Prin decretul regal cu No. 474 din
14 Februarie 1889, In urma propunerei
facutó prin report de acelasi d.
ministru, sunt numiti si permutat' :
D. N. ObrEja, actual ajutor la judecátoria
ocolului I din capitala, in aceeasi
calitate la ocolul V, in locul
vacant.
D. P. Mihkilescu, ajutor la judecátoria
ocolului I din capitals, in
locul d-lui N. Obreja, permutat.
Un ziar din capital& a acusat pe
d. comisar de politics Rogca, de fapte
necorecte.
Se spunea c& a inselat pe un proprietar
închiriind o cas& fárá contract
si ne plátiud chiriea.
Tinênd seam& de toate actele ce
posed d. Rosca, putem apune c&
toate cele ce i s'aü imputat aunt absolut
neexacte si rautacioase.
INTEMPLARILE ZILEI
DiN JUDETE
Copil mfincat de porci. In noaptea
de 7 Februarie curent, un copil, tn etate
de un an, de sex barbatesc, al lui ion St»n
Udeanu, din comuna Beciu, judetul Olt,
cazénd din pat, far& se simta parintil sel,
a fost atacat de duos purcei ce'! kineaü In
casa, care -at mâncat Cu dés&vârsire copilulu!
gura, parte din nas si doué degete de
mana drea.pt, si alte organe.
inecat cu cal cu tot. In'ziva de 3t
Ianuarie trecut, Nita Ploesteanu, din comuna
Hagieni, judetul Ialomika, venind cu
caruta cu patru cal de la padurea Chirana,
de unde inotrcase lemne pentru foc, qr.
voind së :treaci rtul Ialomita, s'a rupt ghia-
4a de greutatea carutel, s'a scufundat si
i s'at tnecat eaul.
Strivit de un copas. In ziva de 13
Februarie curent, Nicolae P. Condeescu,
din comuna Raci, judetul Gorj, aflându -se
la p&dure la talare de lemne, a cazut un
copac peste dtnsul si pe data a tncetat
din via( &.
Molitna fn sopii. Anghina difterica
s'a declara In mai multe comune din judetu
lalomita si anume tn comunele Axintele,
tefanestl, Slobozia etc. La Slobozia
boala luase proportiuni foarte ingrijitrare
; se bolnavise peste 100 de copil.
AU murit tns& numal 22. Grafie masurilor
sanitare ce s'a luat si tngrijiret medicale.
flagelul s'a curmat, zice lalomztanul, asa
ca azi nu mat este niel -un cas de boal&
tn comuna. In cele - l'alte localitatt n'ae lost
de cat 'casurl isolate.
DIN STREiN ITATE
Rastignit. In satul Zimleansk de pe
Dori s'a ivit o sect& religioase de un fana -
tism lugubru. Prorocui acestei noué re igii
propaga, ca pentru mantuirea sufletulur,
crestinul trebue se indure negresit
toate dureri,e, ce a suferit Fiul lui Dumnezee
pe pament. In ajunul Craciunulul
trecut acest proroc a ordonat dasalpulilor
sei se -I restigueased pe o cruce, ceea -ce
acestia at si f &cut. Prorocul Avacum a
fost restignit pe o cruce mare, facuta espres
si ridicata pe piatasatulu1. Primarul
Nastezin, spariat de entusiasmul, ce a euprins
pe consatenil sel cu ocasiunea aces -
tel ceremonil religioase oribile a dai fug
din sat la Cercask .unde denunta faptul
autoritatilor. Gaud fusé soli la Zimleansk
Stanovoi, prorocul Avacum a si murit pe
cruce. Guvernul provinciel pentru a potoli
miscarea religioase a ordonat se se administreze
fie - carui din sateni tâte 100
verge, muerilor tâte 25, iar discipolii se
tie arestatt. Ceea ce s'a si flak.( imediat.
AA potolit vergile entusiasmul religios
sat nu, ziarele ruse nu zie nimic.
D crama grosniea. Ziarul Hakikat
din Coustantinopole spune, ca o groasnica
trima s'a s&vârsit la Galata. Uu baiat din -
tr'o brutdria din Galata to vtrsta de 16
ant cumparase un bilet al loterit Ottomane
si la ultima tragere castigase lotul tel
mare de 30),000 lei. Dupa ce fdcuse cunoscut
siapânulut set, ca càstigase300,000 let,
se duse la Banca spre a se Inscrie ca sé i
se dea banii, apol se reintoarse la brut& -
rid, unde facea planurl pentru viitor. A
doua zi stapânul fusotit de cati -va brutarl
lu& pe baiat si'I arunc& In cuptor unde 11
arse de vit. Dupe sévârsirea crime' std -
panel se duse la banca otomana spre a
reclama banii. Fiend fusa tntrebat, cum se
face cd In ajun venise o alta persoand, el
se turbur& si respunse In mod tudoids. Politia
fu Instiiutata si brutarul fu arestat.
El mdrturisi, c& dupe ce leg& pe bdiatul,
care castigase, l'a aruncat In cuptor, unde
aprinsese de mai 'nainte un mare foc.
STIRI MARUNTE
Camera a continuat cu discutia mesurilor
financiare.
In Camera ungara discutia leget militare
continua.
*tirea despre tntrarea printulul de
Bismarck In armata austriaca nu se con -
firmd.
Expeditiunea Wismann a sosit In Egipt
to mare parte, iar restul va pleca din
Berlin spre a se Imbarca la Hamburg.
Stanga radicala din Camera franceza
a votat o declaratie ants.- boulangistâ.
Afacerea Pigott- Parnell continua In
parlamentul englez.
POLITICA IN JUDETE
ROMAN
Caderea socialistilor
Evenimentele din urma, precum este
resultatul anchetel parlamentare, invaliderea
In Camera a alegerel domnulul
Lascar Veniamin s }i apoi, primirea demisiunei
d -lui deputat V. Gh. Mortun,
a adus, zice Romanul, o prefacere radicala
misC ril care incepuse a framanta
spiritele Romascanilor.
Aceasta prefacere avu de consecuenta
naturals scaderea influentes socialiste
eu 99 la sut &.
*i in adever, duoë invalidarea alegerei
d -lui Lascar Veniamin ca vici -
oasd dupe retregerea d -lui Mortun
cel mai sprig din treimea socialistA ce
mal remane din socialist!? d. N&dejde.
Insë d -nul Nädejde ne -a dovedtt tu diferite
ocaziunt ca este un om pozitivist,
si prin urmare prezumpt este c& d -sa
va fi mat atent la interesele sale propri(
de cat se 'ai piarz& timpul cu iluziuni
zadarnice.
Nu'l vorbâ ca cel dol socialist' cazuti
vor cauta se se acrediteze din nod In
opinia public& pentru a sereabilita fat&
cu credintele poporulul ; 'risa este a se
riti-, daca In Imprejur &rile actuate mat
pot spera In o reusit& surprinzetoare
de care s'ali fost bucurat pan& acuma.
Not care nu combatem persoanele
proprid zis, ci apreciem dupe cum bunul
simt o cere, credem a nu ne tnsela
afrmánd de mal nainte c& la Roman,
socialisti[ 'st -all muncat lefteria. Vom
reveni mal pe larg In numërul viitor.
INFORMAMINI
Astft sear& deputatii ai senatoril
din majoritate së tntrunesc to saloanele
hotelulul Broft.
Allara ca catl -va miuiatri vor
lua ai el parte la aceasta adunare.
--
Erl s'aii adunat actionaril Blincil
Nationale pentru alegerea ceusorilor.
Ne find fat ä 300 actiouarl
precum sa cere de statute, adunarea
n'a putut tine sedintä si alegerea
censorilor se va face Joia
viitoare, ori-care ar fi numërul
actionarilor presenti.
Lupta va fi tntre d. Halfon ai
d. Al. Vericeanu.
sfl
Preaedintele Camerel d. Constantin
Grädjateanu se ail actualmente
mutt mal bine.
D-sa va putea esi peste vre-o
zece zile din casä.
s!!
Se zice cä din causa partialitätei
cu care d. prim-procuror din
Craiova Mitescu, a condus ancheta
tn afacerea Grecescu, d. ministru
de justitie Vernescu i-a fï_tcut o
aspra reprimanda, tn urma cäreia
se asteaptä demisiunea acestul magistrat.
Comisiunea de informatiunl pentru
darea in judecata a guvernului
Ion Bratiauu, nu va putea lucra
cate-va zile, caci membril care
o compun vor fi ocupati cu discutiunea
legel pentru vênzarea moáielor
Statului tu loturi.
il
D-nu prim-procuror Boldur-Voinescu,
tnsotit de directorul prefecture'
d. Cirei3eanu, a D.cut o inspectiune
In tot judetul Ilfov. Domniile-lor
aú visitat comunele Fierbinti,
Stefanesti, Meri-Peki, Raduleati,
111oata si Lipia-Bojdani.
Domniile-lor au constatat ca starea
spiretelor tëranilor e liniatit5.
Säteni tai fac tn liniste tuvoelile
cu proprietari. -t®-
Raportul consiliulul de resboiú
gñsind elemeiate de culpabilitate
suficiente In contra sub-locotenentulu!
Kiritescu, l'a trimis tnaintea
consiliului de resboiu.
D., Kiritescu e dat judecatil
pentru delictul de loviri sëvêrsit
tu ziva de 15 Martie.
Aflam ca tot! medicil Eforiel,
tu numër de aproape 18 tntrunindu-se
au aprobat mësurile luate
de catre Eforia Spitalelor tn contra
doctorulu! Kiriak.
s
Fostul general Anghelescu va
esi din tnchisoare in ziva de 7
Martie, când i! expira pedeapsa.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
$edinfa de la 18 Februarie 1889
(Urmare)
D. Tache Ionescu cere ca mal tntéit
sé se puna la vot proectul minoritatel.
D. Apostoleanu cere ca din potriv& se
se puna la vot mai tntéit proectul majoritatet.
D. Nicolae Ionescu sustine parerea
d-lui Tai he lonescu.
D. Lascar Catargiu spune, cl regulat
ar fi ca mat tntéit se se pun& la vot acela
al comitetului delegatilor si dac& $t acesta
pica, tocmal atunci remane al d-lui
Sculescu. Alt-fel, la discutia pe articole,
se pun la vot tutéit amendamentele d-lui
Seulescu.
D. Nicorescu cere se se puni la vot
proectul d-lui Seulescu, aolicând tntru aceasta
dispositiuuile formale ale regulamentulut.
Se pune la vot proectnl comitetulul de
delegatt.
Resultatul votulul
Votanti 146
Majoritate absolute.
Bile albe pentru
Bile negre contra
Prin urmare logea s'a votat.
La ora 5 1/2 sedinta se ridia&.
58
98
17
A 3" EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
,,Sedinÿa de la 20 Februarie 1889
Sedinta se deschide la ora i si 20 sub
preseduntia d-lut II. Isvoranu Iliad prestntt
101 dd. deputati.
Se da citire petitiunilor si comunic&rilor
care sunt trimi5e la comisiunile respective.
D. C. Popoviei depune pelbiuroul Camorel
o petitiune din partea mat multor
locuitori din comuna Litenl (Suceava) pria
care cPr s^himbare de p&méuturl.,^r
D. R. l'alarlageanu face o propunere
tn privinka impropriet&riret tarar. llor.
D. 1. Gradisteanu roaga pe biurot s8
pun& la ordinea zilel peste trel zile interpelarea
ce o anuntase d-lui Ministru de
interne In privinta administratiunel judetulul
R.-S&rat.
D. N. Ionescu anunt& o interpelare in
privinta arangamentului flaut Intro Stat
$i epitropia mânastirel Prodani din muntele
Athos.
D. AI. Marghiloman ministrul lucr & -
rilor publice, ruag& Camera a trece cate -
va minute in secttuni spre a avea explicarile
necesare In privinta creditulul de
10.000,000 cerut pentru materialul rulant
al câiaor ferrite romane.
D. N. lonescu, se opune cererel d -lui
ministru sub cuvéntul cl dd. deputati ad
a se ocupa cu proectul de lege privitor
la tmproprietarirea téranulul.
D. C. Popoviei- Racaclunl , protesteaza
In mijlocul une( ilaritatl generale,
in contra cererel d -lui ministru al lucra -
rilor publice.
In urma une( scurte discutiuni la care
iaü parte dd. Al. Marghiloman, N. Ionescu
si C. Popoviei- Recaciuni, Camera decide
se treacâ in spGiuni si sedinta se suspende.
Redeschiderea aré loc la 3 ore sì. 1/4.
D. G. Vernescu, ministru justitiet, depune
un proect de lege pentru deschiderea
unul credit.
Camera intra apol tn ordinea zilei.
D. M. N. Seulescu, tinénd loc de raportor,
da citire articolulut 1, din proectul
de lege pentru vbnzarea bunurilor
Statului.
D. N. loueseu, rosteste un lung discurs
pentru a aréta c& redactarea acestul
articol nu e bun& si g&seste cl cuvéntul
del mal proprie pentru acest articol ca $i
pentru lege tn total e tmproprietarire In
loa de véuzare tn loturi a bunurilor Statulut.
D -sa sustine apoI cl taranul are
dreptul de a fi tmproprietarit pe toate mosiile
Statulut, ast -fel precum a Post fâcut
in 1864 si 1866, cu prilejul tnstrAinarel
unor bunuri ale Statulul. Oratorul se pro -
nunta apol pentru crearea fondurilor de
reserva tn vederea unor noul venzan de
b unuri.
D. C. Oobreseu -Arges dupe oare care
consideratiunt generale asupra oroiectului
de lege In discutiune,tI atribue un cararter
cu totul economic.
In urma unor consideratiuni istorice asupra
stare! taranulul romanrevine la actualitate
si gasesLe ca populatiunea rural&
este de cat va timp exploatata si pus& In
mistare de oameni f &r& câpat &iü cart n'aü
alte calitatt de cat indrâsnealâ. (Aplauso).
Oratorul spune c& taranul roman pane
acum tre) ani, n'a cerut guvernulul niet o
date vénzarea proprietatei particulare st
nu 's1 a tnchipuit mal putin c& proprietarul
este nevoit se munceascâ pentru a Imparti
cu dénsul.
Petitiunile din partea teranulul ad !nceput
a se gramadi la minister de scurt
timp de când unii oameni pozeaza tn impâciutorl
de clase si aC aerul de a dori
binele popuiatiunei rurale fare ties& a eunoaste
adeveratele necesitati a le el. (Ap
lauze).
D. Dobrescu -Argel este de parere cl in
locul legel de fata guvernul ar fi f &cut mai
bine sé vin& cu o complectare a legel rurale
din 1864 sat a pune in aplicatie legea
din 1887, ca find singurul mijloc pentru
resolvarea pe cale dreapta a cestiunel agrare.
In cea ce priveste legea In discutiune,
representantul colegiulul al Ill -lea
de Arges, g &seste ca este incompleta si
presint& dificultati destul de simtitoare In
ce priveste punerea el in aplicare.
In sfârsit d. Dobrescu -Argel crede c& ar
fi bine ca solutiune imediata a cestiunel
ce ne preocupa, se se adreseze circul &r1
comunetor prin care se se fagaduiasca (Aranului
c& se va reveni far& tntârziere asupra
aplicare! legel din 1864 si 1878. Aceasta
este singura solutiune posibilA (Aplause).
D. Presedinte anuntl Camere' ci pe
biurof se afla depuse doué amendamente
ale d -lui N. lonescu asupra articolulul 1.
Ele sunt trimise in desbaterea comitetului
delegatilor.
(Sedinta urmeasa)
HOTIILE DE LA EFORIE
PROCESUL
LUI SIMEON MIHALESCU
Sedinta se deschide la ora 123/4.
Sula geme de lume.
Tribunalul e ast -fel compus :
D. M. lulian, preaedinte.
D -nit M. Cristopol si Os. Nicolescu,
membril.
Fotoliul ministerulu( public e ocupat
de d. prim procuror Voinescu - Bolder.
D -sa e asistat de d. inspector finauciar
Constantinescu.
Apararea e represintat& prin d -nil
Cornea, H. Rosetti, Constantin Leca al
Populeanu.
Eforia spitalelor civilee ap &rata de d.
Brezeanu.
Doi stenografi iaü note.
Se d& citire actului de acusatie, care
dureazA o jumêtate de ora, si apol se
face apelui martorilor ambelor parti.
Interogatorul acusatului
Acusatul tagadueste toste cele ce i se
arunaA In spinare, spunand ca n'a sevêrsit
nisi o hotie si c& aces ce'l invinovatesc
aste -zi, sunt vrasmasi, care vor
së'l piarzé cu or -ce pret.
Mal aunt zice acusatul dintre aceia
pe care'1 -am scapat din multe belele
si care azi se fac dennntAtorl.
E grell, ad doga fostul director, se se
rid ce cine -va In potriva une! intregl
companil de afaceri, care s'a napustit
se arate Eforia de vre -o tate -va lunI.
Ea a trebuit se platesc.
Ed am Post caput de lure, In care tot!
at trebuit sa loveasee.
*i spunêndacestea SimeonMihAlescu
laCrameaZk.
Presedintele urmánd cu intreb &rile,
imeon M.halescu persist& in a nega
., aptele ce i se imputa.
«N'am facet nimic incorect, sfareste
fpuoênd acusatul si acum me vêd cali -
%cat de taihar In
,,Si iarasi lacrimile Il podidesc.
Interogatorull martorlior
Se ascult mai Intêiü martoria acusärei.
D. Grigore de la Decima stie eä ineulpatul
primen bani, si cat chiar d -sa
't a oferit 5000 de lei.

D. $erban Jugänaru spune Intre altele,
ca a dat lui Simeon Mihalescu un
cal, care costa 3,6000 lei.
N'a luat nici odatA costal acestul cal.
D. Constantin Cdncea face istoricul
arendare' mogiei Intorsura. Spune cum
a venit la hotelul Union, unde gedea la
masa un domn anume Dracos. Acesta
'i-a propus ca pentru suma de 20,000
lei se obtie pentru d-sa arendarea mo-
$iei Intorsura. D. Cancea s'a indignat
atuncl, s}i fara a da vre un reapuns, a
plecat la Craiova, uncle dupe vre o
doue zile, a primit o depese de la d.
Mihalescu, care Il invita se vie in Bucuregtl.
Dupe ce povestegte cu deamanuntul
cum a tost ingelat de Eforie in afacerea
mogiI Intorsura, de oare ce fara gtirea
sa s'a dat d-lut Cucleles o mogie care 'I
r&m&sese In licitatie, vine ai la conversatiunea
ce a avut cu Beizadeaua.
Dupa un timp de zece zile, continua
d. Cancea, and cu greutati enorme am
putut vedea pe printul Ghica, acesta
mi a respuns c& d-sa nu e de vina daca
s'a dat altuia.
Cu toate acestea ed i-am spus abusul
comis atuncl cu moi}ia lntorsura
$i In lop se ia mesura, n'a Mart nimic,
absolut nimic.
EiI n'am nimio in contra luI Simeon
MihAlescu. El nu era i3eful la Eforie...
Marele culpabil este Beizadeaua,
contra aceluia me plang, pe dênsul
nu'l ert...
Depositia d-lut Cancea produce o adâncA
impresie...
D. Gheorghe Dracos tagaduegte cu energie
ca a promis sad cerut d-lui Câncea
ban! pentru a contribui la succesul
arendArei mogiei Intorsura.
D. Dracso spune, ca a fo3t Insercinat
de Cucleles ca se arendeze pentru domniile
mogia Intorsura.
Confruntat eu d. Chaco, acesta persista
in declaratiunPa sa and a spus
eg a venit la Hotelul Union si ì.a propus
ca in schimbul unesi sume de 200.000
lei se capete arendarea Intoraura.
D. Dracos persista de asemenea in
declaratia sa, n'a fled ast-fel de propuneri.
D. G. Poumay apune ca find in Bucureati
cu d. Câncea l'a vézut intr'o zi
foarte emotionat, si pronuntand urmatoarele
cuvinte :
«Anzi d-ta, sa mi sa caerá 20,000 leI
pentru ca sa pot lua mogia intorsura IA
N'am cerut alte amanunte ai prin urmare
nu 'mi-a mai spus nimic.
*edinta se suspenda.
La orale 4 sedinta se redeschide.
D. Zaharia Dedu, functionar, depune
cA fata cu un domn Zisu a auzit pe arendasul
Grigoriu, spunênd cä a dat luí
Simeon Mihälescu 7000 lei.
D. Simeon Mihälescu a mat primit
18,000 lei de la altä persoanä pentru
arendärï.Aceasta i s'a lost spus de cätre
d. Zisu.
D. D%mitriadi marturisegte cA Grigoriu
iar fe spus cä a dat d-lui Mihälescu
baní pentru a lua mosia Vieru.
D. Grigoriu neaga c& a dat vre un
ban d-lui Simeon Mihilescu si oA iar fi
povestit lut Dedu ceea ce a zis inaintea
tribunalulul.
D. Zisu, afirmó cä a dat d-lui Mihäilescu
într'un plic suma de 5000 lei.
Aceasta pentru a lua o mosie de la Eforie
farà licitatie.
D. Dumitru Rosu, farmacist, povestegte
cum Zisu ia zis tntr'o zi vezend pe
MihßilHscu in trasur&, ca ia dat suma
de 5000 leí.
D. Duca, comisionar, a condus pe d.
Zisu la d. Mlhailescu acas&, l'a lasat
acolo, ai dupe o jumetate de or& acesta
egind ia zis cä a numèrat lui Mihäileseu
suma de 5000 lei.
Dupe ce a numerat acegtl bant Zisu,
a mers la Eforie si a capatat contractul.
D. Dumitru Suditu, spune cä numaí
acela care dädea baní luí Simeon Mi-
FOITA ZIARULUl «EPOCA»
MAYNE -REID
(i)
0 STRANIE INTEUPLARE LA CUBA
.. In sudul insulet, la vale de Batabano.
*i casa mea e la dispositia
d- tale.
Ast -fel im vorbea unul din tovarasil
mal de calatorie, de pe vasul R. M.
Osprey, In momentul and intram In
portul Havane!.
CalAtorisem impreun& de la Southampton
la Saint Thomas ; de acolo
venisem la eel inter port Qi la capitala
Cubei.
CAnd tree! tot Atlanticul pe un vas
al Indiel O cidentale, nu se poate Se
nu fact not cunogtinte. Trebue se fli
prea de tot selbatec pentru ca se nu int&Inegtt
un pasager al care! caracter
3811 placa. De or -ce natiune ar fi, orce
limb& ar vorbi, cine -va, va gasi tot -
d'a -una pe un om caret va respunde in
limba luí gi cu care va putea se se Infr&tascA
cum trebue se faca niate compatriot!
Intro tar& strains..
Domnul care'mt pusese eu atâta generositate
locuinta sa la dispositie era
un infligen din ínsula tot -d'a -una credincioasa,
un creol din Cuba.
Dar credinta aceasta a colonial catit
metropola sa, Spania, nu'l placea
luí; din¡potrivâ i se pareacA a tinut prea
mult, precum ami d&dusem ed seams,
el era unul din cel ma' arzetori partizan'
aI «Cube' libere.»
Aceasta chiar ne apropiase maI Intët
I
hailescu putea se capete morii in arendä.
*tie ca se faceaü gheaefturi meri la Eforie,c&
s'a trezit Intro zi eu d. Dimitriad
la mogia sa, ai e& acesta i a comunicat
c& a luat inarenda mo:tia asa cum se iaú
mosiele la Eforie.
IV aduce amiate c& a auzit pe Dimitriad
spunându -! ca a dat lui Slm pon
Mihailescu, 5,000 leI.
*i IuI i s'aü facut oferte, dar le a respins
cu indignare.
Doctorul Constantinescu din Buzèú a
vèzut cum cumnata sa a dal baní luí
Simeon Mihälescu.
*edinta se ridica la orale 5 1/2 pentru
a doua zi.
P.
DEPESI
PARLAMENTUL FRANCEZ
(Prin fir telegrafie)
Paris, 2 Martie. Lumea se agteapt&
la o gedinta fr&mântata la Camera.
E probabil c& o cerere de urmarire se
va depune in contra d-lui Laguerre.
In acest cas, d. Laisant va interpela
guvernul asupra procedurel urmate In
potriva Lige! patriotilor.
BUDGETUL AUSTRIEI
(Prin fir telegr.)
Viena, 2 Martie. Camera deputatilor
prin 137 voturi contra 44 a decis se
intre In discutiunea pe articola a pro -
iectului de budget.
PARLAMENTUL UNGAR
(Prin fir telegr.)
Budapesta, 2 Martie. (Camera deputatilorl
Ministrul instructiunii publice
comb&tând argumentele aduse in
contra proiectului de lege militara, zite
ca toste Statele si chiar Englitera sporese
fortele tor. Ungaria mai cu seam&
nu trebue se remâna Inapoi, ceci In vecinatatea
el se afi& o man& politic&
Alin& de matesi' explosibile.
PRINTUL DE GALLES SI BOULANGER
(Serviciü special)
Paris, 4 Martie. Unele personagil
se silesc se menajeze o 'ntrevedere antre
generalul Boulanger ai printul de
Galles, când acesta din urma se va intoarce
la Paris venind de la Nice.
DIN ZANZIBAR
(Serviciü special)
Londra, 4 Martie. Negustorii englezi
din Zinzibar protesteaza Cu energie
in potriva missurilor luate de German!,
cari interzic debarcarea orl-c&ror
proviziuni pe partea germana a litoralulu!.
SITUA'I'IA ¡CABINETULUI ENGLEZ
(Servititi special)
Londra, 4 Martie.Situatia Cabine -
tulul Salisbury pare compromise din
pricina chipulul cum a esit afacerea
Parnell.
TZARUL SI D. ZANKOF.
(Prin fir telegrafie)
Londra, 4 Martie. Dupa corespondentul
vienez al ziarului Daily- Chronicle,
Tarul sr ti primit Intr'adevèr pe d. Zankoff.
Aceasta, Intr'o scrisoare circular&
adresata aluicilor sel politic! povestegte
ca, In acesta Intretinere Tarul ar fi re-
ai era causa cea mal temeinie& a bun& -
vointel sale de a me primi. Patria sa
incepea tocmal, la vremea acea, sé fie
tulburatà de atele chestiunt de libertate
care, ma! târzid, aü adus ruina
celor mai frumoase ale sale provincia si
perderea telel mal bune parti a sin -
gelua sed.
Vasul era plia de ofterl spanioll care
sé duceaü la regitnentele tor, la Havana
; avea cu dtngii o multime de soldatI,
din insulate Canard, sad din Catalonia,
mtndri ca nigte Granzi de Spania ai
tot -d'a -una gata a spala in singe cea
mal mica jignire.
Firegte ce un om ca noul meü prieten,
care agi arata, in or imprejurare,
simpatia lui pentru causa independentei
cubane, nu era bine privit de ofiteris
acegtia si de soldati! tor. De mat
multe ori, am fost silit chiara'! lua par -
tea in momente grate, ai o intimitate
bun& se stabilise repede tntre not, apol
se prefacuse int'o prietenie sincera $i
adevérata. Era un om ttner Inca, prietenui
mad eel nod ; fata tut era frumoasa
gi trupul lu! bine facut, pe at
anima lui era nobila i plana dc mandrie.
Rare -ori am intâlnit oamen! atât de
leali ai de placuti ; me legasem dar
foarte lesna cu dtnsul. Aga In at mé
simtis trist de tot, and veni momentul
despartirel. Plutearn in portul Havanes,
dupe ce trecusem de Moro Castle (casteint
Mavruluì), a le c&rui tunuri ne
privead strImbAndu -se din Inaltimea
zidurilor, amenintare veanica pentru
biata «Cuba libera.»
Pasageri! sé grabead, alergad dia
toate partile, pregatindu'gl bagajele
pentru stragniea formalitate a inspectil
vamale. Un ceas Inca vi va trebui se ne
zicem adio, poate pentru tot -d'a -una,
data Inttmplarea nu va face se ne Intâlnim
din nod.
EPOCA 21 FEBRUARIE
gretat foarte mult atitudinea luat& de
principele Ferdinand In privinta clerulut
ortodox, si ar fi exprimat sperants
ca Bulgaria se va desface da principele
Ferdinand.
O ANIVERSARE LA SOFIA
(Pria fir telegrafie)
Sofia, 4 Martie. Azi dimineata zi
aniversara a incheierei Tratatulut de la
San - Stefano s'a celebrat un serviciü religios
gi a avut loe o parada In fata
unes multima numeroase.
CUM INFORMATIONI
D. Lascar Catargiu a presintat
azi la Camera deputatilor motiunea
votata eri la Otel Otetelesanu,
apre a fi iscâlitii.
Pe lânga ce! 22 care ise liserti
eri, a mai iscalit dica vre-o 2, 3.
Mal multi deputati aú refuzat
se iscaleasca.
it
Pe la sfârsitul acestel septemfnl,
d. Menelas Ghermani, va depune
pe biuroul Camerai proiectul do
reorganizare al Bancii Nationale.
D -sa vroind ca reformele ce suet
de tntrodus, sé se faca to tntelegere
cu directiunea Bâncil Nationale,
a avut Sâmbats o tntreveedre
cu d. Anton Carp.
Dupe cât aflam d. ministru de
finance a spus d -lui A. Carp, caa,
este gata a face toate concesiunile
pe cele - l'alte cestiunl, daca Banca
vrea së cada de acord asupra acestui
punct : necesitatea de a
consolida valuta prin tnfiintarea
etalonulul de aur.
D. Anton Carp, a refuzat categoric
a sé asocia la aceasta dorinta
a d -lui ministru de únante.
Cestiunea va fi transatt de adunarea
generala a actionarilor.
Amici! d -lui Lascar Catargiu, sé
vor aduna din noix, maine seara
la Otel Bulevard.
ln urma unu! raport motivat
al d-lu! ministru de justitie, d-nu
Liciu prim-presedinte al curtii de
apel din Iasi, a fost desca,rcat de
functiunile sale.t
Aflam ca candidatul d-lui Carada
la postul de censor al Banoil'
Nationale a fost mai tntâiii d.
M. Kogalniceanu.
S'a renuntat trisa la aceasta
candidaturs si acum d. Al. Vericeanu
este sustinut de d. Carada.
Ni se zice ca tn schimbul sprijinului
ce-i da Banca Nationals,
s'a cerut d-lui Vericeanu de a demisiona
din comisiunea de informatiuni
pentru darea In judecata
a ministerulul Biatianu, cea ce a
si fscut d. Vericeanu tu sedinta
de Sâmbata a Cameril.
Val 1 inimele leale se rarest si adevératil
prietenl nu se gasese aaa des
to viata I Era dar Went grail pentru
mine, dupe ce gasisem unul, se'1 pierd
age curând.
M'am simtit mângâiat putin and vezul
e& parerele mele de refi aunt Impartagite
ade don Mariano Aguera, caci
ast -fel sé numea tovarâsul met de calatorie.
Nu mé mai indoli despre aceasta and
apropiindu -se de mine ImI spune eu vocea
lu! sonora si sincera. :
Cavalere I cred aim ne'vom p &r &si
andata cum vom pune piciorul pe uscat.
Nu pot se'mi Inchipul c& aceasta ar
fi cu putinta, gi data asta ar starna de
la mine, nu afi voi -o de sigur. AI fost
foarte pläcut Cu mine ; afi putea zice
mat mult de at pl &cut ; dam, te rog,
prilejul de a'tI dovedi recunogtinta
mea. In adevér eâ numal un mijloc
aï avea, gi ar trebui toemal se'ml faci
un nod favor. Vrel semi fact onoarea
gi placerea mare de a primi ospitalitatea
mea ?
Mé pregatiam se's zic politicos e& nu
primesc ; dal !nainte de a putea spune
un cuvtnt, creolul urma cu grabire :
Din nenorocire nu locuesc la Havana
ai nu am nice o od &it& m &car ;
mosioara mea sé all& la o distant& destul
de mare de orafi.
Atuncl rosti acea fras& eu care am
Inceput aceast& povestire :
Casa mea e la dispositia d-tale.
La spaniolt, aceasta e numal o formula
de politela care nu Insamn& nimic
ai eí s'ar mira chiar dar& ar lua-o
cine -va ad litteram. *tiam aceasta.
Dar venind de la un Cuban o gtiam
asemenea era o invitatie toaste sincera
ai serioasá, f &tuta anume spre a
fl primita.
Staruind mai depapte In chipul cel
mal placut, don Mariano urma :
S'a vorbit mult zilele acestea
despre demisiunea d-lui G. Stroici
din postul de pretect al judetulu!
Dol'ohoiú.
Suntem to pozitiuee a afirma
cs in urma insistentelor fäcute pe
lâega d-sa, nu ts' mai d.. demisia,
de si interesele d-sale personale '1
ar povstui se se retragti.
Studentil facxtatei de medicina
se tntrunesc asta-rseara (ora
7 1/2), In localul societatel lor,
pentru a decido asupra respunsului
primit asta-zi de la d. doctor
Assaki.
ORA 6 1/2
Amendamentul propus azi la
Camera de d. Nicolae lonescu la
art. I din legea vinzêrei bunuriilor
Statului s'a respins. S'a votat
articolul I din proectul guvernului.
In urma d. Nadejde a vorbit in
chestie personala Cu d. Dobresca-Arges.
AFACEREA TIMES - PARNELL
(Prin fir telegrafie)
Londra, 4 Martie. Standard. recunoaate
ca, dupá mArturisirile lui Pigott,
ancheta ziarului Times In contra d -lui
Parnell este inchisa virtualminte.
DESGHETAREA DUNAREI
(Pria fir telegrafie)
Viena, 4 Martie. Societatea de navigatiune
;7e Dunare, reia, ou Incepere
de azt, transportul marfurilor pina la
Brailaai Galati.
REGINA VICTORIA
(Prin fir telegrafie)
Londra, 4 Martie. Regina pleat&
asta seara la Biarritz.
SPECTACOLE
In cursul postuluT Pa$IeluT vor avea toc In sala
Noului Atene », patru concerte simfonice sub
directinuea d -lut E. Wachmann. Inscrierile pentru
abonamente se lac la magasinul de musica al
d -lui C. Gebauer ;i la libraria Graeve.
Pretul abonamentuluI: Loje de S locus pen-
4 concerte too lei, Loje de 4 locurl pentru 4
concerte 8o lei, Locul 1 pentru 4 concerte 201eT,
Locul 11 pentru 4 concerte Iz lei Locul 111 pentru
4 concerte 8 let.
MARELE CIRC SI DOLI
STRADA POLITIEI No. 7
ASTA -SEARA LA ORELE 8 PRECIS
BRILANTA REPRESENTATIE DE GALA
ìn Beneficio smpaticel cslareata fara ea
mica Clotilde Sidoli, cu concursul dat de
Musica reg. I de Rogiori.
MARTI 21 FEBRUARIE
REPRESENTATIE ECSTRAORDINARA
dupa str&lucitul succes gi cererea general&
pentru a treia oar&
CARNAVAL PE GHiATA
pus to scena cu tot luxul de costume si
requisite, esecutat de 200 persoane si cai,
Cu danturi, patiaagiurl, plimbarl to sanie,
la fine scena comic& «La viscol gi zapada»,
efect magic la lumina de bengal.
Avem scum o linie de drum de
fier care duce pana la Batabano iii, in
fapt, nu e o calatorie age lunga. Nimio
nu te impedeca de a petrece sub
acoperemtntul mad cat ve! sta In insula
noasrt&. Me tem numai ca null va parea
prea vesel, gi nu'tl pot da niel -o
distractie care sé ispiteasca gi sé te faca
a lasa capitala, care e ails de placuta.
Dar daca 'ti place vtnatoarea, pescuitul,
sportul in de obatie, cred cu toate aceste
all vol putea da placer' pe care
nu le cunogtt Inca.
Placerile de la tar& oferite unul om
care g'ar petrece zilele gi noptile In paduri
I $i pe tang& aceasta, acea fagaduinta
misterioas& de a me face se gust
placer! no! de sportman I De sigur era
prea mutt pentru slabele mele putera
ca se pot lupta contra unor asemenea
ispite I Ghtcegte or -cine ce cugetam ed.
Mé afiam totugl de o camdate se le
dad asa pe fat&, zicându -m! c& ar fl
foarte necuviincios de a primi,
pe de alta parte, aceasta mi -ar strica
toate planurile gi m'ar impedeca de a
ispr &vi afacerile ce mé aducead la Cuba.
Dar creolul relu& lar, par -ca ar fi ghicit
c& nu m'al avea de cat o ultima lovitur&,
foarte slaaa, de dat :
Afars de aceste toate el de place -
rea ce vol avea de all arata minunele
insulel noastre incântatoare,nu pot sell
ma' fagaduesc nimio. Sent un holteiü
batrtn; locuesc o proprietate foarte
Intinsa, departatâ de or -ce locuinta,
eu sora mea care càrmuegte tot ce Intra
in indatorirele el. E o biatá creola, cu
o educatie nu tocmai stralueita, a le c &reia
apuc &turf null vor aminti de toc
elegantele de la Paris sad de la Lon -
dra. Dar pot sé te tncredintez c& e loarte
bland& al simpatirâ 3i c& va primi bine
pe amicul fratelui es. Aide, cavalere,
apune -mi ca vil eu mine I
Pescuitul qt vinatoarea me hotanlserä
COFETARIA
SI
FABRICA DE LICHERIIRI
STRADA CAROL-1 N. 17
ALATURI CU BISERICACURTEA PECHE COLTU STR. CAROL
Reccomand Romuri de Jamaica calitate
superioara cu 2 fr. 40 litru gi alte Romuri
de Bremen din cele mal prima fabrics.
Pesmetzi pentru cial cu i fr. 80 kilo, Ciaiuri
Rusesti fine 2 80, Licheruri, Ananas, Benedictine
Sartreuse,Piperment, Quirase el alte
cu 2 80 lit., Licher Napoleon Cu i fr. 80 lit.
Rachiuri Indulcite si cu bune gusturl pentru
menaglu easel de la i fr. 20 litrul in
sus. Bomboaree eu 4 fr. kilo, Sampanie, Aranjamente
de Bufete pentru numi cu serviee
gratis. Dulceturi cu vanilie g. fara esortate
Cu i fr. 80 kilo. Biscuit' de vanilie
4 fr. kilo.
Aral onor. Public Bucuregtean viale mele
multumirl pentru concursul ce mi s'a dat
pana acum si rog si de aci nainte a fi incuragiat
pria munta ai merit.
Mare deposit de spirt ratinat cu pro -
turi afone
1053 Cu malta stima
Tanase D. Cretulescu
BOALELE SIFILITICE
NEPUTI NTA BAR BATEAS CA
Vindeca dupa cele mal noi metode
radical far& durere si tmpedicare, dupé
experienta de 17 ani. Specialist In boa -
lele lumest'.
D" THOR
Strada Emigratu No. 3, intrarea
din cales Victorlel prin strada Sf. Voi -
vozi. (Tramvay.)
Consultalii de la 8 dim. pana la 6
seara.
Loa separat d'agteptare pentru fie -
care.
1067
AVIS
Persoanele care at depushartii saü dosare
la d. Grigore Petroni, decedat, sunt
rugate a se adresa pentru inl'ormatiuni la
d. V. Athanasovici, Avocat., Stradet.t Eldorado
No. 8, in toate zilele de la 8-10 a. m.
DE ARENDAT sl de vénzare m go
esti-ménten4 pa si Pïossa rvuleDrastI, -
districtul Dimbovita o ori. de gara Tlrgoviste
400 pogoane aràturi, fàneata sl padure. A se
adresa la proprietar strada Polonä 77 bis. (MO
C A S E L E
din Strada Magureanu (fosta
proprie.tate Mareg) gi cele
din St,adx Romand 72 sunt de vénzare;
doritoris se vor adresa la d-nu N. A. Papadat,
avocat, 15 Strada Doamnel.
N. A. PAPADAI'
AVOCAT
Locuegte str. lloamnei 15
Orale de consultatiuni de la 5 pan& 7 seara
GRIGORE GRADISTEANU
AVOCAT
Consultatiuna de la 8-11 a. m. ;strada,
Sperantel No. 19.(140
TH. D. COSTIN
CALEACALARAS1LOn, i\1o. i
BIICIIRESTI
VINURI
ALBE SI ROSI!
Specialitate exclusiva indigena din plaiurile
cele mal renumite , fit in special
din GOLU DRINCI districtul Mehedinti.
Puritatea garantatä constatata prin analisa
chimica chiar de catre onor. Ejoria Spitalelor
chile.
Preturi foarte moderate
Se expediazä franco la domiciliü In marl
si mici cantitäti, cu vadra, In butelie gi in
butoae de toate marimele. 1086
A se adresa la d. Th. D. Costin Cal. CälHrasilor, I
ma! de tot s& primesc invitatia tut.
Dupe ce'mi mai vorbi ai de tinera creola
«cu o educatie nu tocmal stralucita»
atât de drosebita de Parisiene saü de
blondele Bice a le Albionului, nu mal
st &tut la gând.
Cu multa piacere.
Ast -fel fu réspunsul ea daduI lu! don
Mariano, care relua striagannu -ma
prietenos de man& ;
Mit de multumirI l *i acuma, privegte
-te ca oaspetele mad cat veI sta
la Cuba. Sora mea, urma el, este acum
la matusa mea, care locueate tang&
orafi. E e ail calatorit In Europa in timpul
Iipsei mele. Indata ce vom fi sfârgit
eu bagajele noastre, ne vom duce
s'o luam gi vom pleca Impreuna la Batabano.
Dupe ce zmunciram lezile noastre din
manele grozavilor vameai ei dupe ce le
Incredintaram unul comisionar eu ordinul
de a le duce iodata la gara, ne
urcaram intr'o cart& inglezasca gi ne
Indreptaram spre suburbiele Havane!,
spre a tua pe siniorata Aguera.
and ne vérzuram afar& din târg, ne
apucaram se vorbim de petrecerile
sportul pe care aveam se le gust.
(Va urina)

A.
7:74771.17f717r7774=Rts1:f ^ .T.r . I , M:..Je+.F,i. ..ysw,.." i .
MAGASIN DE LINGERIE
LA ORASUL VIENA
P.1a LAVILLE. DE V
Recomandam onorabilei
toarele noutati :
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Fete de masa, servete si prosoape de pánza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile
si latimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
CiorapideDame ei Domnide Fil d'Ecosse,
de bumbac, de lána si de matase.
noastre clientele pentrn leftinatate at soliditate urma-
Flanele, camant Si ismene de lana. dupë
sistemul profesor. Dr. G. Juger.
Gulere ai mansete de olanda ultimu fason.
Mare asortiment de cravate ultimu fason.
Corsets frantzuzesti cu balene veritabile.
Trusouri complecte peutru nuoti.
Trusouri pentru pensionate, oteluri
sI restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a eparut Cataloçxu
nostru ilustrat si va fi triinis ori-cui va face cerere.
LA ORASUL VIENA
Calea Victoriei, Palatul ,1)s>