DEPES I - upload.wikimedia....
DEPES I - upload.wikimedia....
DEPES I - upload.wikimedia....
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUL IV No. 977<br />
NUMERUL I5 BAN NUMERUL<br />
ARONAMENTELE<br />
NCEP LA 181 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC<br />
TOT -D'A -UNA INAINTE<br />
la Inenresei: La casa Administratiunet<br />
In Tara: Prin mandate postale.<br />
Pentru t an 40 lei, 6 luna 20 tel, 3 lune 10 lei.<br />
ln Strelnetate: La toate officiels postale din<br />
Unione, prin mandate postale.<br />
Pentru i an 50 lei, 6 lune 25 lei.<br />
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA<br />
REDACTIUNEA<br />
No. 14rllatza Episcoplel,No. i<br />
PROPRIETATEA MARE<br />
FRANC, DAR CATEGORIC !<br />
CULISE POLITICE<br />
LIBERALII SI RADICALISMVL<br />
INTRUNIREA<br />
DE LA<br />
CAMERA DE COMERCIU<br />
PROPRIETATEA MARE<br />
I<br />
Opositiunea liberala din Camera<br />
va presinta, intre alte amendamente<br />
la legea vênza.rii domeniilor<br />
la si£tenl, si unul prin care<br />
Statul este autorizat sé cumpere<br />
mosil, care sé se poata revinde<br />
apol tn loturl miel la térani.<br />
Nol vom combate cu hotartre<br />
aceasta propunere fiind -ca e inoportuna,<br />
caci Statul are destule<br />
mosil pentru a face fata tutulor<br />
cererilor attuale ale satenilor si<br />
fiind-ca ea poate da loc la abuser!,<br />
guvernele putându -se folosi de aceastit<br />
autorisare pentru a cuinpara<br />
pe preture exagerate mosiile<br />
favoritilor tor.<br />
Dar motivul principal pentru<br />
care suntem in contra acestul amendement,<br />
este ca el tinde a distruge,<br />
precum vom dovedi intr'un<br />
numgr viitor, proprietatea mare<br />
la not tu tara.<br />
Si noI credem ca un bun sistem<br />
agrar consta intr'un echilibru<br />
intre proprietatea mare, mijlocie<br />
mica ; lie -care din aceste categoria<br />
avénd foloasele el.<br />
Proprietatea mica e o garantie<br />
de ordine tn Stat, de tntarire a<br />
notiunel proprietatil si de bun<br />
traie. material al maselor.<br />
Proprietatea mijlocie este un element<br />
de progres al agriculturei<br />
si o necesitate pentru organizarea<br />
comunei rurale, prin crearea fruntasilor.<br />
In fine proprietatea mare asigura<br />
cultura tnalta si progresul<br />
aocietatil.<br />
Proprietatea mare, cu tntinsele<br />
el exploatatiunl, favoriseaza cultura<br />
Inapt. agricola cu procedeurile<br />
el perfectionate. Acest adevér<br />
ar putea fi contestat cel mult pentru<br />
tdrile unde sé face cultura intensiva<br />
si unde culturele perfectionate<br />
sé tmpaca cu mica proprieta<br />
te.<br />
Intru cat priveste Insé cultura<br />
cerealelor, adita tocmai aceea care<br />
sé practica la noi, nimeni nu contesta,<br />
(niel macar partisanii micei<br />
proprietate), ca proprietatea mare<br />
asigura mai bine propasirea agricola.<br />
D. P. Leroy- Beaulieu, care este<br />
un partisan hotarât al micei proprietate,<br />
marturiserte tnsusl aceasta<br />
:<br />
«Exploataliunile marl sunt utile<br />
pentru doue feluriì de producte : cerealele<br />
fi crefterea vitelor.»<br />
«l'otite productele perfectionate,<br />
legumele, fructele, gainele, untel,<br />
caecavalul, prospera mai binear cu<br />
micele ei mijlociele exploatatii. ii.»<br />
Dar proprietatea mare nu asigurä<br />
numai progresul agriculture![, ea este<br />
¢i un factor puternic al pro -<br />
gresulul social.<br />
Mica proprietate poate da ce<br />
e drept bunul traid al maselor ;<br />
proprietatea mare tuse, contribue<br />
a da unes térl, clasele el dirigente,<br />
oamenil el cugetatorl, barbatil aceia<br />
care, grafie averel por, ne avênd<br />
a sé preocupa de nic! -un interes<br />
material, sé pot deda speculatiunelor<br />
malte si sé pot preocupa<br />
de destinele transcendente<br />
ale patrie! lor.<br />
Negresit ca bunul traie al maselor<br />
nu trebue neglijat, si d'aceia<br />
cautam a desvolta alaturl de proprietatea<br />
mare el proprietatea mica;<br />
dar, precum zicea d. Al. Lahovari,<br />
tntr'unul din discursurile sale,omul<br />
nu traeste numai eu pâine, dar si<br />
din ori -ce cuvtnt esit din gura lui<br />
Dumnezeü; cu alte cuvinte popoarele<br />
nu traesc numai din tmbunatatiri<br />
materiale, ci le mai tre -<br />
bue si gloria, demnitatea, neatarnarea,<br />
stima.<br />
Nu sé poate contesta ca marea<br />
proprietatea funciara, ca averile<br />
imense ali dat, tu mare parte, Angliel<br />
splendoarea ei, pe când tarile<br />
de mich proprietate, natiunile de sateni,<br />
lipsite de clase dirigente, precum<br />
e de pillo Serbia, sé vor târt<br />
vecinic tn mediocritate.<br />
Aceste bine faceri ale proprie -<br />
tatil marl riseh d'a fi perdute,<br />
când se fac tu Parlament propuneri<br />
cara, precum vom doved; In<br />
numérul viitor, tind a dist,ruge In<br />
cate -va zecimi de ani, marea proprietate<br />
In Romania.<br />
<strong>DEPES</strong> I<br />
LIGA PATRIOTILOR<br />
(Prin fir telegr.)<br />
Paris, 2 Martie. Camera. D. fLaguerre<br />
interpeleazá guvernul blamand<br />
urmáririle Indreptate In potriva ligel<br />
patriotilor.<br />
Ministrul justitiei explicó motivele<br />
urmaririlor. Camera a adoptat cu 348<br />
voturi contra 220 o ordine de zi care exprima<br />
Increderea sa In energia guvernului<br />
pentru a face sé se respecteze legile.<br />
Camera s'a amanat pe Jo!.<br />
CREDITUL PENTRU ARTILERIE<br />
(Pria fir telegrafie)<br />
Berlin, 2 Martie. Totalitatea creditulu!<br />
complimentai' se urca la 21,882,570<br />
márcl din care 4,611,172 ca cheltuelI permanente<br />
si 9,390,266 márcl ce se vor acoperi<br />
prin contributiunl matriculare.<br />
Restul va fi acoperit printr'un Imprumut.<br />
Artileria de camp primeete In timp<br />
de pace pentru fle -care Corp seapte detasamente<br />
de 6 tunuri.<br />
Pe lánga coménduirea superioar& a<br />
marine!, s'a' treat o coménduire specialá<br />
de corábil.<br />
Pe langá acésta sé ma! cere 1,200,000<br />
marca pentru mésurile de ltiat In potriva<br />
trate! sclavilor.<br />
AFACEREA TIMES-PARNELL<br />
(Prin fir telegrafic)<br />
Londra, 3 Martie. Lu mea se asteapt&<br />
la o insemnatá discutiune in Camera<br />
Comunelor In privinta afacerii Times -<br />
1 Parnell. Opozitia imput& guvernulul<br />
sprijinul dat de dênsul ziarului Times.<br />
Ministerul e foarte muncit, din cauza<br />
resunetulul In taré a acestul proces.<br />
ROMANIA SI PRESA VIENEZA<br />
(Pria fir telegr).<br />
Viena, 3 Martie. Jurnalul «Presse»<br />
discutênd neputinta une! cooperar1 durabile<br />
a junimistilor si a vechilor conservatori,<br />
ar dori ca junimistiI sé rémAne<br />
la putere.<br />
Jurnalul prevede c& o experienta facut&<br />
cu un cabinet al vechilor conservatori<br />
ar fi de scurt& durata, gi crede<br />
cá un atere cabinet ar compromite Intr'un<br />
mod simtitor interesele Romanie!<br />
atat ináuntru cat si in afará.<br />
CRIZA IN ITALIA<br />
(Prin fir telegrafie)<br />
Roma, 2 Martie. D. Crispi s Ins &r -<br />
cimat sis formeze noul cabinet.<br />
Roma, 8 Martie. Se asigur& có d.<br />
A TREIA EDITIUNE<br />
oc<br />
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU<br />
Crispi va conserva ministerul de interne<br />
si cel al afacerilor stréine.<br />
D. HERBERT GLADSTONE<br />
(Prin fir telegrafie)<br />
Londra, 3 Martie. Starea sanátátil<br />
d -lui Herbert Gladstone s'a Imbucátátit.<br />
PAPA SI BISERICA<br />
(Prin fir telegrafie) .<br />
Boma, 2 Martie. Papa primind felicit<br />
&rile cardinalilor cu ocasia aniversáril<br />
Incoronáril si a nasterii sale, a arétat<br />
Inc& odat& suferintele bisericel<br />
lipsite de suveranitatea si de neatârnarea<br />
sa, precum si résboiul odios ce-1<br />
face Italia.<br />
El face ape! la Italien! pentru a se<br />
Intoarce la bunele traditiuni ale strèmosilor<br />
tor.<br />
MANIFESTATIE REPUBLICANA<br />
(Prin flr telegrafie)<br />
Wasington, 3 Martie. Maine se va<br />
celebra in capitol ceremonia de inaugurare<br />
a presidentiei generalulul Harrisson.<br />
0 mare manifestatie organisatá<br />
de republican! va avea loe dupe<br />
ameazi, in onoarea sa.<br />
FRANC, DAR CATEGORIC!"<br />
Fulgerul din Iasi, organul d lut G.M&rzescu,<br />
ne da urmittorul giuvaer :<br />
Pentru acest scop, primul ministru a ojerit<br />
d-lui George Márzescu portofoliul ministerului<br />
justitiei, ce de sigur va deveni vacant<br />
pria retragerea d-lut G. Vernescu,<br />
care s'a declarat fatisl dusmanul guvernulul,<br />
dupe cum ne spune Telegraful<br />
román.<br />
Atitudinea eminentulul profesor al UniversitAtel<br />
noasire si senator al colegiulul<br />
II de Iasl, a fost Irisa la i:ialtimea la care<br />
tara s'a deprins a vedea pe d. Mârzesou.<br />
D-sa a declarat intr'un mod franc dar categoric<br />
ca nu poate da c ncursul seu unui<br />
guvern anti-constitutional.<br />
Trebue se marturisim si noi franc dar categorit,<br />
ca no! nu stim ca primul-ministru<br />
se fi oferit vr'un portofotiü d-lui Márzescu,<br />
si chiar am pune rsmßsag ca nic! cl. Marzescu<br />
nu stie de una ca asta.<br />
Si tot franc dar categoric trebuie se declaram,<br />
ca Fulgerul trebue se tie tare mutt<br />
la d. Marzescu, pentru ca st:'i faca asemenea<br />
servicio.<br />
Stirn no! ce va se zica aceste oafiam ca<br />
cutare va fi numit In cutare slujba».<br />
Ce plut insa, ca nu se prinde I<br />
LIBERALII SI RADICALISMÜL<br />
Cand am aflrmat in atâtea randuri,<br />
cá partidul liberal n'are viatá, ni s'a<br />
réspuns có nu etim ce spunem cá suntem<br />
strigol, cá partidul liberal are<br />
mat mult ca or cánd ratiunea de a fi.<br />
Et bine, aste -zi prilejul ni se infétieeazá<br />
sá afirmara nu cl liberalismul<br />
piere, dar c& el e pe jumétate dus.<br />
Cáci ce insemneazá a pieri un partid<br />
?<br />
Organizarea unui numêr de oamenl<br />
cu un capitan in frunte, fárá nicï o con -<br />
sideratie de principi!, ci numai cu tinta<br />
de a pune mana pe putere, nu Insemneaza<br />
de toc constituirea unui partid.<br />
Conditiunea esentialá pentru ca un<br />
partid sá se poat& zite cá exista, este<br />
ca membri! séi se aibe o comunitate<br />
de principii politico sociale gi atele<br />
principi! sé fie nota distinctivá de celel'alte<br />
partida caratteristica acelui<br />
partid.<br />
Cand dar un partid 'ei-a pierdut aceasta<br />
caratteristicA ; and el a renuntat<br />
la programul pe baza cáruia názuia<br />
sé cârmulascá tara ; când 'sI a pus<br />
petice stréine pe haina sa, atunci,<br />
or -cat de numeroasá ar fl armata din<br />
care se alcátueete, atunci atea multime<br />
nu se mai poate numi un partid politic.<br />
Si tocmal aci ali ajuns la noi liberalit.<br />
Discutia In Camera a lege! pentru<br />
vênzarea bunurilor Statulul In loturi<br />
la térani, ne -a dat prilejul sé constatara,<br />
cata dreptate am avut, când am<br />
aflrmat ca liberalismul se duce vézênd<br />
cu ochil.<br />
Se stie In adevér, c& doue ali fost<br />
proectele ce s'ad presintat Camere! In<br />
privinta aceasta:<br />
1). Proiectul guvernului, sustinut de<br />
toate nuantele conservatoare.<br />
2). Proiectul radicalo - socialist prezintat<br />
de d. M. Seulescu si care a fost<br />
votat de radical!, de socialiett si de un<br />
numêr de liberali.<br />
Iaté cate -va din punctele esentiale<br />
ale acestul din urma proiect.<br />
1) Impámêntenirea (au vênzarea) sé<br />
fie continua.<br />
2). Sé se dea de Stat avansurl in ban!<br />
pentru cheltuelile de instalatie, tutulor<br />
satenilor, nu numai la ce! care sé stramutá,<br />
dar la topi.<br />
3). Statul sé retie in fie -care an o<br />
sum& oare -care din vênzarea bunurilor<br />
Statulul si care suma sé slujeasc& la<br />
rscumpárarea unor moeii de ale par -<br />
ticularilor, care sé se vênzá táranilor,<br />
atunc! când mosiile Statulul nu vor<br />
mai fi de ajuns, stabilindu -se cá sátenil<br />
aú drept la pa naênt.<br />
Iat& dar care e programul radical. El<br />
nu putea fl cu nicl un pret aprobat de<br />
liberali pentru doué motive mai cu<br />
seam& :<br />
a) pentru cá liberali! ali crezut tot -<br />
d'a -una cá chestia agrara s'a rezolvit<br />
prin Impropriet &rirea de la 1864,<br />
b) pentru c& aceste trei puncte capitale<br />
insemneazá nu numai o inter -<br />
ventie moderata a Statulul, dar inca cea<br />
mai desávlrsitá reglementare.<br />
Apoi, pentru ca sè fie consecinti cu<br />
principiile for de odinioará, liberali!<br />
trebuiaü nu numai sé nu voteze acest<br />
proiect, dar inca sé 'I combat& ou cea<br />
mal mare inversunare.<br />
In loo de aceasta !nsá, ce vedem ?<br />
TocmaI liberali! s'ad fácut apárátoril<br />
acestul radicalism. Aga d. M. Cogálniceanu<br />
'I a apárat fácêndu's1 restricti!<br />
numa! In ce priveete indivizibilitatea<br />
loturilor, d. N. Bibascu si 'I a apropriat<br />
In total, d. G. Paladi a fácut acelagt lucru,<br />
trátánd in acelael timp proectul majorit<br />
&tei drept reactionar.<br />
Si la vot d. Seulescu a avut sansa sé<br />
vada intrunindu -se 17 glasuri asupra<br />
proectulul d -sale.<br />
Dacá din aceste 17, scoatem pe dd. Ion<br />
Nádc-jde, G. Panu, Dobrescu Arges si<br />
M. Seulescu, ne rámân 13 voturi de<br />
ale liberalilor...<br />
Ramane deci bine stabilii, cá liberaliI,<br />
In lot sé prezinte un proect, care sé<br />
oglindeasca principiile tor, au votat Ia<br />
mare parte pentru proectul radical.<br />
Apoi mi se pare, ca aceasta Insemneaza<br />
fárá multa vorbá, a p &rasi programul<br />
séü, a Imbrátisa alt program si Inca<br />
un program radical.<br />
Prin urmare sé nu ni se mal vorbeascá<br />
nice de programa liberala, nisi de<br />
principiile liberale, si mai eu seamá d.<br />
N. Blarenberg sé vadáacum In ce parte<br />
sent socialisti!, in legarul conservator,<br />
sali la liberal! ?<br />
Aceasta ne d& prilegiul sé spunem<br />
un cuvênt si unora d'intre conservator!:<br />
Luati seamá acum, ca unindu -vis ce<br />
liberali!, nu vis uniti cu aceia ce stiatt<br />
odinioará, ci cu eel mai pur partid radical.<br />
Liberalit de asta -zi nu sunt ce! de mal<br />
inainte, pe data ce ad arborat pe ruinile<br />
cetatei for bandiera radicalismulut<br />
INTRUNIR EA<br />
D[:LA<br />
CAMERA DE COMERCIU<br />
Societatea Centrale a proprietarilor<br />
si agricultorilor din tara s'a intrunit<br />
eri in sala Camere! de comert. Sala<br />
gemea de multimea proprietarilor si<br />
arendagilor venit! se ia parte la aceasta<br />
adunare; s'aü observat si catt-va sátent<br />
din judetele Ilfov, Vlasca siTeleorman.<br />
La tre! ore sedinta s'a deschis sub<br />
presedinta d-lut Ilie Niculescu-Dorobantu,<br />
presedintele comisiunet provisorie.D.<br />
raportor N. T. Dobrescu a<br />
expus adun'llret lucrarea comisiunei<br />
dand lectura statutelor societátel. Expunerea<br />
de motive, opera personala a<br />
d=lui Dobrescu, a fost primita eu salve<br />
de aplause.<br />
Cati-va d-nt strecuratl fárá nic! un<br />
rost la aceasta intrunire, ceci nu aveaü<br />
calitatea nid de proprietari nicl de cultivatorl,<br />
aü cerut cuvêntul pentru a cere<br />
amânarea discutiunet statutelor si fácand<br />
si alte objectiuni in scop de a<br />
zád&rnici lucr&rile comisiunel.<br />
Biuroul, animat de spiritul de tolerente.,<br />
le-a acordat cuvêntul si apot d.<br />
Alex. Dumitrescu membru In comisiune,<br />
(proprietar In Ilfov si membru in<br />
cons. jud.) s'a Insárcinatsé le respundá.<br />
D-sa a demascat intentiunele lor.<br />
A vorbit si d. Antonescu-Remus.<br />
Adunarea apol votand statutele astfel<br />
cum aü fost redactatede comisiune,<br />
se procedeaz& la alegerea comitetuluí.<br />
Se aleg cu unanimitatea voturitor:<br />
Dd. Ilie Niculescu Dorobantu, N. T.<br />
Dobrescu, Al. Dumitrescu, Gh. Niculescu,<br />
Alexandrescu Duca, Stefan Mihälescu,<br />
Hagqi Tudorache faul, Petrache<br />
loanid, Räílttlescu Niger, Const. Stoenescu,<br />
Christache Guva, Dobre Popescu,<br />
N. 1. h'ilitis, Marinescu Bragadiru, Dimitrie<br />
I. Apostolescu , Petrache Rättreanu<br />
, Sake ,,Stefänescu, Haralambie<br />
Gheorghiu.<br />
Asta-z! comitetul se va Intruni pentru<br />
a 'sl alege din stnul séü un presedinte;<br />
d-lu! I. Niculescu Dorobantu i se<br />
va incredinta aceasta onoare.<br />
Societatea a primit pesteo sutá cererl<br />
de adesiune din toate unghiurile téret,<br />
ba chiar si din stráinátate.<br />
LA orele 5 1/2 sedinta s'a ridicat.<br />
MARTI 21 FEBRUARIE (4 MAßTIE) 1889<br />
NUMERUL 15 BANi NUMERUL<br />
ANUNCIIURiLE<br />
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS<br />
TRATIA ZIARULUI<br />
La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, S<br />
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 ban!; anunciuri<br />
si reclame pe pag. iII, 2 le! linia.<br />
LA PARIS: segasestejurnalul cu 15 cent.<br />
numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Germain,<br />
No. 84.<br />
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI<br />
ADMINI STRATI UNEA<br />
No. 3.Piatza Episcopieii.No. 8.<br />
CULISE POLITICE<br />
Noui silinte din partea<br />
opositiei<br />
Legile de reforma aduse de guvern<br />
In discutiunea parlamentului aú deconcertat<br />
cu desevâr,sire pe membri!<br />
opositiunei.<br />
Vêzênd cä ei nu sê pot opune la<br />
votarea legilor in cestiune gi cä pe<br />
terenul principiilor majoritatea<br />
guvernul sunt In deplin acord, pe<br />
când tocmai opositiunea multicolor&<br />
sé desbiná, minoritatea a hotärât de<br />
a transporta lupta din parlament,<br />
afará din Camere, ast-fel eä in intrunirile<br />
extra-parlamentare sé urzesc<br />
conspiratiunileIn contra guvernului.<br />
Hotarîrea de la Otel Ote.<br />
telesanu<br />
Pentru eri la 2 ore, se anuntase o<br />
mare Intrunire a amicilor d-lui Lascar<br />
Catargiu, care trebuia sé sa tie<br />
la Otel Otetele$anu.<br />
Aiï fost fat 27 persoane.<br />
Dup& o foarte scurtaí diseutiune la<br />
care a luat parte d. Lasciitr Catargiu<br />
s'a supus aprobatiunei gi semnáturei<br />
asistentilor o motiune avênd urm&torul<br />
cuprins :<br />
«Sub semnatii membri! ai partidului<br />
liberal-conservator declaräm c&<br />
rámânem credinciosi p rogra mulu!<br />
nostru si celor doui leaderi ai nostri,<br />
d nü Lascar Ca.targi si G. Vernescu.»<br />
«Mai hoterâm inc& de a tine Intruniri<br />
regulate de douê ori po sêptêmânâ<br />
Martea Vinerea ïn scop de<br />
a discuta toate cestiunile ce sé aflk<br />
la ordinea zile! in parlament ¢i In<br />
minister».<br />
Aceastá motiune a fost isc&lit& de<br />
22 membri, Intre care un amic al<br />
d-lui Vernescu, d. Al. Vericeanu.<br />
S'a zis eri cä 32 deputati a>ï iscälit<br />
motiunea. Aceastá etire e neexactä,<br />
si publicarea numelor seu.natarilor<br />
ar dovedi cií avem dreptate.<br />
Localul acestor intruniri bi-hebdomadare<br />
nu s'a hotärtt înc&. Este<br />
probabil ins ca aceste î:ntrunirI sä<br />
vor tine la Otel Bulevard.<br />
Intentiunile opositiunei<br />
Dorinta partisanilor d-lui Lascar<br />
Catargiu este de a spori prin I:ntrunir!<br />
extra-parlamentare repetate<br />
numérul adNrentilor lor, care iscâlind<br />
s6 nu se mai poatá dezice ; de<br />
a atrage pe d. Vernescu spre d-lor<br />
si Impreun& Cu partisanii d-lui D.<br />
Bràtianu se dea un vot de blam<br />
guvernului.<br />
Vom arista Intr'un numér viitor<br />
cate ilusiuni sent In aceste proecte,<br />
ei cum mai ales ar fi imposibil s'o<br />
ducä inainte, mai ales In cas de isbândä<br />
, o asemenea coa,litie care<br />
träegte numa! din trageti pe sfoar&.<br />
Insusi d. Lascar Catargiu, luteo<br />
Intruni-e a intimilor si3i, a zis mai<br />
deunázi, c& cea ce il preocup& nu<br />
este atât cestiunea r"esturnärii guvernului<br />
cat imposibilitatea pentru<br />
d-sa d'a guverna cu aceast& Camenti.<br />
SCANDALE', A11C8ErEI PARNELL<br />
Pigott refugiat la Paris. Lipsa<br />
de sigurauta. Cerere de estradare.<br />
Ce o se plateasea<br />
«Times»<br />
Londra, 28 Februarie.<br />
Falsificatorul, sperjurul si profesorul de<br />
canto Pigott s'a refugiat la Paris. Cel<br />
putin, d. Webster, avocatul lui Times,<br />
a arétat azi, la curtea de ancheta, o scrisoare<br />
a acestul persona] datata din<br />
Paris.<br />
D. Webster declará cri retrage din dosar<br />
scrisorite atribuite d lu! Parnell. El araté<br />
p &rares sa de réd cá sali publicat<br />
aceste scrisori de cistre Times.<br />
Dupe cererea lui sir Charles Russel,<br />
avocatul séü, d. Parnell s'a presentat la<br />
banca martorilor si a jurat cá scrisorile<br />
n'aü fost iscálite de dênsul.<br />
In urma propunerel d -lu! Webster,<br />
comisiunea s'a amanat apol pu Viner!.<br />
Sé réspindise sgomotul ca doctorul<br />
Maguire, agentul lui Times to aceasta<br />
afacere, despre a caret moarte subita<br />
s'a vestit eri, s'a sinucis. Aceastá ver -<br />
siune e desmintita. D. Maguire, foarte<br />
suferind de cat -va timp din pricina une!<br />
bol! ce priveste trahea arter &, ar tí<br />
murit din aceasta.<br />
Un nou proces contra lui «Times ».<br />
Daune- interese<br />
D. Parnell e cu totul hot &rit a duce<br />
lucrurile pénis la capót, a urméri in re-
2 EPOCA 21 FEBFUARIE<br />
gal& pe Times pentru defaimare, de nu<br />
pentru complicitate In fall, si a cere o<br />
sum& foarte mare ca danne- interee. In<br />
or -ce caz, Times va fi condamnat, ca<br />
daune- interese, a pl &ti cheltuelele facute<br />
ca ancheta de fat &, pe tang& cheltuelele<br />
procesului de defaimare ce va urma.<br />
Motive de estradare<br />
La sedinta din aste sear& de la Camera<br />
comunelor, d. Mattews, ministru<br />
de interne, rëspunzênd la mal multe<br />
chestiuni, declara c& politia metropolitan&<br />
a facet demersurile necesare pe<br />
tang& ministerul afacerilor strëine din<br />
Franta spre a obtine estradarea lui Pigott,<br />
sub inculparea de fads si escrocherie.<br />
Afar& de falsul in scripture private<br />
Meut de dénsul, cu pretinsele scrisorl<br />
ale d -lui Parnell, cu scopul de a face ree<br />
ai a stoarce bani de la Times, si de sperjurul<br />
comis de dénsul dinaintea curter<br />
de ancheta, avocatul d -lui Parnell Intrunise<br />
contra lut un dosar sdrobitor,<br />
mal cu seams proba ca la Paris facea<br />
regulat falsuri in materie de comer( ale<br />
caror victime fusele mal multe bane'<br />
engleze. Zicea de asemenea c& e In stare<br />
a dovedi c& Pigott obisnuia a face comerciü<br />
cu carti si fotografi obscene si<br />
c& consacrase acestel midi negustorii,<br />
fondurile pe care le capatase de la Times<br />
in schimbul acelor falsuri.<br />
CRONICA<br />
DECORATII PENTRU CAINI<br />
Binegraeste proverbul : «Doamneferesteme<br />
de pritenia mea, caci de dusmanii met<br />
me feresc ea singur».<br />
Asa spre pilda, priviti soarta cáinilor. Omul,<br />
ìncepând prin naturalistul Buffon, a nu<br />
mit cainele prietenul omului, si din aceasta<br />
dragoste, din acest prietesug ce ese zilnic<br />
alt de cat cea mal nepomenita si nesfársita<br />
persecutie ?<br />
Nu era de ajuns ca doctorul Babes face<br />
asupra tuturor cáinilor ce't cad in mane experience<br />
spre a constata cat pot et se rabde<br />
fare se turbeze; nu era de ajuns ca tot! copit<br />
la mahalale le atârna de coedit o cutie<br />
de sardele: Primaria capitale( a luat hoterarea<br />
ca Incepand de la r Aprilie 1889 se le<br />
mai atárne de gat o medalie.<br />
Si lucru ciudat, lucru de doue ori nedrept;<br />
pecánd decoratia pentru oamenl e facultativa<br />
si gratuita cad s'a suprimat acum taxa<br />
ce se percepea pentru insemnele de aceasta<br />
natura<br />
decoratia pentru cáini e obligato-<br />
rie si supusa unut imposit anual de 5 let.<br />
Apol, cu drept e, frumos e aceasta, domnilor<br />
membri[ al Consiliului comunal ?<br />
Ce all flaut nenorocitiI cairn ca se'í perse -<br />
cutatl ast -fel ?<br />
Ei mat mult latra de cat musts, si daca<br />
v'atl hotarât se's numiti comandori, atárnandu-le<br />
o medalie de gat, numat din cauza ca<br />
mule barbati politici sunt decorat1, de §i nu<br />
at la activul for alt -ceva de cat latraturi,<br />
dati -mi voe se ve gases prea din cale afara<br />
severi... pentru cairn.<br />
Mat Intaiö, ei ca persoane sociale at merite<br />
ce nu se prea gasesc la oamen!. Cainele<br />
nu minte,nic, cu semenii tut nice cu restul omefire!.<br />
Daca se tntáineste cu un alt cáine pe care<br />
nu'l face haz, !l Inhata napristan de ceafa sí'1 da<br />
tava, fare complimente, fare fatarnicie, fare<br />
protestatit de dragoste; pe cánd noi, daca<br />
Intálnim pe un dusman, ìl scuturam prieteneste<br />
de mane, ìl giugiulim, ît spunem ca<br />
ne era dor de dénsul sí'l dam draculul sat<br />
11 tmpingem in prapastie and sta cu spetele<br />
Intoarse.<br />
Chiar to amor, domnilor membril al Con -<br />
siliulut comunal, chiar In amor, cáinit n'aö<br />
obiceiul se minia ca noi. Et and tntalnesc<br />
sexul frumos pe drum, Is spun lamurit, scurt<br />
si coprinzator cum inteleg dragostea ; nu<br />
fac declaratii mincinoase, nu fagaduesc sarful<br />
oficerului starei civile, nice zestre, niel<br />
nimic alt precum facem noi oamenii and ne<br />
aprindem, ca se nu ne finem de cuvint and<br />
ne stingem. Ei Iii zic : latratul mult e saracia<br />
cáinelu; si cánd casca odata botu, la ei<br />
latratul e latrat, pe and la noi vorba nu e<br />
vorba.<br />
Dar se Warn dragostea si se trecem la<br />
politica.<br />
Aid se vedem ce o se respundeti, se vedem<br />
ce pacate, ce ticalosil ea f cut saracil<br />
cáini ca së't decorati si inca la gat, numindu'i<br />
de a dreptul comandori, fara a observa<br />
cel putin o erarhie ?<br />
Et alegatorl nu sunt; alesi si mai putin.<br />
N u'i aleg de cat hingherit ca s8'í duca la<br />
Colentina. Ei n'aö fost Ministri[ si n'aö<br />
avut ocasie se produca deficite In budge -<br />
tul Statului ; n'aö fost nidi cel putin primari<br />
saö consiliert comunali ca se produca<br />
deficite In budgetul comunal.<br />
Prin urmare, pentru ce Ii decorati ?<br />
Ei discursurl n'aö rostit, fagadueli mincinoase<br />
n'aö flcut, proecte de leg! desastroase<br />
din initiative cáineasca n'aö exit; conventi!,<br />
fie comerciale fie consulare, el n'aö încheat,<br />
ajutor n'aö dat tmparatilor ca se Imbrace<br />
mantaua. Ce naiba avete prin urmare eu din -<br />
sit ca se's decorati si se le dati semnul distinctiv<br />
al gresalelor o,nenestt ?<br />
Daca la urma urmelor, gasitt ca au si<br />
cainit ceva pacate pe ici pe colea, care merita<br />
o decoratie, atunci fie, dati -le o meda -<br />
lie. Dar fit( dreptt, nu'i numitt de a dreptul<br />
comandori.<br />
la tntrebatt pe mat tote oamenii care<br />
aö isbutit se 'si attune o decoratie de gat,<br />
dupe cat! an1 de greselt, blestematit, ba<br />
cheer poate tic8losii, aö ajuns comandori ?<br />
Pazitt erarhia si pentru taint.<br />
Max..<br />
ECOURILE ZILEI<br />
D. G. N. Cardas, profesur de agriculturó<br />
la scoala normalá si harnic<br />
muncitor pentru propäsirea economicá<br />
a s&tenilor, zice Po,sta din Galati,<br />
a depus zilele acestea comitetului<br />
permanent, un regulament<br />
pentru reorganisarea seolei de meserii<br />
a judetului Covurluiü si pentru<br />
punerea acestei scoale pe niste temelii<br />
mai sánìitoase si maI conrespunzétoare<br />
scopului, pentru care a<br />
fost infiintata scoala.<br />
0 comisiune va cerceta si discuta<br />
cu tdeamànuntul, toate punetele acestui<br />
proiect de regulament.<br />
x<br />
D. FotacheC. Gheorghiu invét&tor<br />
din Bogzesti judetul ltomanului ,<br />
printr'o sonseare ce adreseazá ziarule!.<br />
Romanul, declaró cá nici o<br />
dat-a n'a fost socialist ali c& in totd'a-una<br />
a socotit injositor ac: st cualificativ,<br />
precum s'a feiit de socialisti<br />
ce îndeamná lumea catre absurditáti<br />
si migelii.<br />
x<br />
r- Monitorul Oficial de azi public& urmëtoarea<br />
miscare tn magistratura :<br />
D, Iacob Livezeanu, fost judecätor<br />
de tribunal si prim-procuror, presedinte<br />
la tribunalul Teleorman, in locul<br />
d-lui N. Geani.<br />
D. N. I. M+ariri.escu, licentiat al facultätei<br />
juridice din Bucuregtí, actual<br />
membru la tribunalul Ialomita,<br />
in aceiaa3i calitate la tribunalul Teleorman<br />
, In locul d-lui Hariton<br />
Pascali.<br />
D. V. Bildirescu, licentiat al facultátei<br />
juridice din Bueuresti, actual<br />
supleant la acelasi tribunal, In locul<br />
d-lui N. I. Marinescu, permutat.<br />
D. Aureliü Dunca, licentiat al facultätei<br />
juridice din Bucuresti, fost<br />
supleant, supleant la tribunalul Ialomita,<br />
In local d-lui V. Bildirescu,<br />
ïnaintat.<br />
D. C. Vasiliu, actual judec&tor al<br />
ocolului Teeuciü, substitut la tribu<br />
nalul Tutoya, in locul d-lui Vasile<br />
P. Tulbure, care trece in postul ocupat<br />
de d. C. Vasiliu, dupe cererea<br />
ambilor magistrati.<br />
D. D. Constantinescu, actual judecàtor<br />
al ocolului Alexandria, judetul<br />
Teleorman, In aceiasi calitate<br />
la ocolul Cêmpina, judetul Prahova,<br />
In locul d-lui C. I. Nicolaü.<br />
D. Nicolae L&zarescu Giurgiu, licentiatal<br />
facultätei juridice din Bucuresti,<br />
judecátor at oeolului Alecsandria,<br />
judetul Teleorman, In locul<br />
d-lui D. Constantinescu, permutat.<br />
D. Mihail Urlici, licentiat al facultätei<br />
juridice din Bucuresti, judecätor<br />
al ocolului Turnu-Mágurele,<br />
In locul d-lui N. B&lánescu.<br />
D. N. Bou, actual ajutor la ocolul<br />
Buhusi, judetul Neamtu, dupé a sa<br />
cerere, in aceeasi calitate la ocolul<br />
Meletin, judetul Botosani, In locul<br />
vacant.<br />
D. C. I. Faur, fost grefier de tribunal,<br />
ajutor la ocolul Buhusi, judetul<br />
Neamtu, in locul d lui N. Bou,<br />
permutat.<br />
D. C. I. Rovinariu, actual ajutor<br />
la ocolul Gilort, judetul Gorj, In aceeasi<br />
calitate la ocolul Jiti din acel<br />
judet, in locul d-lui Z. Brádiceanu,<br />
care trece in postul ocupat de D. C.<br />
I. Rovinariu.<br />
Prin decretul regal cu No. 474 din<br />
14 Februarie 1889, In urma propunerei<br />
facutó prin report de acelasi d.<br />
ministru, sunt numiti si permutat' :<br />
D. N. ObrEja, actual ajutor la judecátoria<br />
ocolului I din capitala, in aceeasi<br />
calitate la ocolul V, in locul<br />
vacant.<br />
D. P. Mihkilescu, ajutor la judecátoria<br />
ocolului I din capitals, in<br />
locul d-lui N. Obreja, permutat.<br />
Un ziar din capital& a acusat pe<br />
d. comisar de politics Rogca, de fapte<br />
necorecte.<br />
Se spunea c& a inselat pe un proprietar<br />
închiriind o cas& fárá contract<br />
si ne plátiud chiriea.<br />
Tinênd seam& de toate actele ce<br />
posed d. Rosca, putem apune c&<br />
toate cele ce i s'aü imputat aunt absolut<br />
neexacte si rautacioase.<br />
INTEMPLARILE ZILEI<br />
DiN JUDETE<br />
Copil mfincat de porci. In noaptea<br />
de 7 Februarie curent, un copil, tn etate<br />
de un an, de sex barbatesc, al lui ion St»n<br />
Udeanu, din comuna Beciu, judetul Olt,<br />
cazénd din pat, far& se simta parintil sel,<br />
a fost atacat de duos purcei ce'! kineaü In<br />
casa, care -at mâncat Cu dés&vârsire copilulu!<br />
gura, parte din nas si doué degete de<br />
mana drea.pt, si alte organe.<br />
inecat cu cal cu tot. In'ziva de 3t<br />
Ianuarie trecut, Nita Ploesteanu, din comuna<br />
Hagieni, judetul Ialomika, venind cu<br />
caruta cu patru cal de la padurea Chirana,<br />
de unde inotrcase lemne pentru foc, qr.<br />
voind së :treaci rtul Ialomita, s'a rupt ghia-<br />
4a de greutatea carutel, s'a scufundat si<br />
i s'at tnecat eaul.<br />
Strivit de un copas. In ziva de 13<br />
Februarie curent, Nicolae P. Condeescu,<br />
din comuna Raci, judetul Gorj, aflându -se<br />
la p&dure la talare de lemne, a cazut un<br />
copac peste dtnsul si pe data a tncetat<br />
din via( &.<br />
Molitna fn sopii. Anghina difterica<br />
s'a declara In mai multe comune din judetu<br />
lalomita si anume tn comunele Axintele,<br />
tefanestl, Slobozia etc. La Slobozia<br />
boala luase proportiuni foarte ingrijitrare<br />
; se bolnavise peste 100 de copil.<br />
AU murit tns& numal 22. Grafie masurilor<br />
sanitare ce s'a luat si tngrijiret medicale.<br />
flagelul s'a curmat, zice lalomztanul, asa<br />
ca azi nu mat este niel -un cas de boal&<br />
tn comuna. In cele - l'alte localitatt n'ae lost<br />
de cat 'casurl isolate.<br />
DIN STREiN ITATE<br />
Rastignit. In satul Zimleansk de pe<br />
Dori s'a ivit o sect& religioase de un fana -<br />
tism lugubru. Prorocui acestei noué re igii<br />
propaga, ca pentru mantuirea sufletulur,<br />
crestinul trebue se indure negresit<br />
toate dureri,e, ce a suferit Fiul lui Dumnezee<br />
pe pament. In ajunul Craciunulul<br />
trecut acest proroc a ordonat dasalpulilor<br />
sei se -I restigueased pe o cruce, ceea -ce<br />
acestia at si f &cut. Prorocul Avacum a<br />
fost restignit pe o cruce mare, facuta espres<br />
si ridicata pe piatasatulu1. Primarul<br />
Nastezin, spariat de entusiasmul, ce a euprins<br />
pe consatenil sel cu ocasiunea aces -<br />
tel ceremonil religioase oribile a dai fug<br />
din sat la Cercask .unde denunta faptul<br />
autoritatilor. Gaud fusé soli la Zimleansk<br />
Stanovoi, prorocul Avacum a si murit pe<br />
cruce. Guvernul provinciel pentru a potoli<br />
miscarea religioase a ordonat se se administreze<br />
fie - carui din sateni tâte 100<br />
verge, muerilor tâte 25, iar discipolii se<br />
tie arestatt. Ceea ce s'a si flak.( imediat.<br />
AA potolit vergile entusiasmul religios<br />
sat nu, ziarele ruse nu zie nimic.<br />
D crama grosniea. Ziarul Hakikat<br />
din Coustantinopole spune, ca o groasnica<br />
trima s'a s&vârsit la Galata. Uu baiat din -<br />
tr'o brutdria din Galata to vtrsta de 16<br />
ant cumparase un bilet al loterit Ottomane<br />
si la ultima tragere castigase lotul tel<br />
mare de 30),000 lei. Dupa ce fdcuse cunoscut<br />
siapânulut set, ca càstigase300,000 let,<br />
se duse la Banca spre a se Inscrie ca sé i<br />
se dea banii, apol se reintoarse la brut& -<br />
rid, unde facea planurl pentru viitor. A<br />
doua zi stapânul fusotit de cati -va brutarl<br />
lu& pe baiat si'I arunc& In cuptor unde 11<br />
arse de vit. Dupe sévârsirea crime' std -<br />
panel se duse la banca otomana spre a<br />
reclama banii. Fiend fusa tntrebat, cum se<br />
face cd In ajun venise o alta persoand, el<br />
se turbur& si respunse In mod tudoids. Politia<br />
fu Instiiutata si brutarul fu arestat.<br />
El mdrturisi, c& dupe ce leg& pe bdiatul,<br />
care castigase, l'a aruncat In cuptor, unde<br />
aprinsese de mai 'nainte un mare foc.<br />
STIRI MARUNTE<br />
Camera a continuat cu discutia mesurilor<br />
financiare.<br />
In Camera ungara discutia leget militare<br />
continua.<br />
*tirea despre tntrarea printulul de<br />
Bismarck In armata austriaca nu se con -<br />
firmd.<br />
Expeditiunea Wismann a sosit In Egipt<br />
to mare parte, iar restul va pleca din<br />
Berlin spre a se Imbarca la Hamburg.<br />
Stanga radicala din Camera franceza<br />
a votat o declaratie ants.- boulangistâ.<br />
Afacerea Pigott- Parnell continua In<br />
parlamentul englez.<br />
POLITICA IN JUDETE<br />
ROMAN<br />
Caderea socialistilor<br />
Evenimentele din urma, precum este<br />
resultatul anchetel parlamentare, invaliderea<br />
In Camera a alegerel domnulul<br />
Lascar Veniamin s }i apoi, primirea demisiunei<br />
d -lui deputat V. Gh. Mortun,<br />
a adus, zice Romanul, o prefacere radicala<br />
misC ril care incepuse a framanta<br />
spiritele Romascanilor.<br />
Aceasta prefacere avu de consecuenta<br />
naturals scaderea influentes socialiste<br />
eu 99 la sut &.<br />
*i in adever, duoë invalidarea alegerei<br />
d -lui Lascar Veniamin ca vici -<br />
oasd dupe retregerea d -lui Mortun<br />
cel mai sprig din treimea socialistA ce<br />
mal remane din socialist!? d. N&dejde.<br />
Insë d -nul Nädejde ne -a dovedtt tu diferite<br />
ocaziunt ca este un om pozitivist,<br />
si prin urmare prezumpt este c& d -sa<br />
va fi mat atent la interesele sale propri(<br />
de cat se 'ai piarz& timpul cu iluziuni<br />
zadarnice.<br />
Nu'l vorbâ ca cel dol socialist' cazuti<br />
vor cauta se se acrediteze din nod In<br />
opinia public& pentru a sereabilita fat&<br />
cu credintele poporulul ; 'risa este a se<br />
riti-, daca In Imprejur &rile actuate mat<br />
pot spera In o reusit& surprinzetoare<br />
de care s'ali fost bucurat pan& acuma.<br />
Not care nu combatem persoanele<br />
proprid zis, ci apreciem dupe cum bunul<br />
simt o cere, credem a nu ne tnsela<br />
afrmánd de mal nainte c& la Roman,<br />
socialisti[ 'st -all muncat lefteria. Vom<br />
reveni mal pe larg In numërul viitor.<br />
INFORMAMINI<br />
Astft sear& deputatii ai senatoril<br />
din majoritate së tntrunesc to saloanele<br />
hotelulul Broft.<br />
Allara ca catl -va miuiatri vor<br />
lua ai el parte la aceasta adunare.<br />
--<br />
Erl s'aii adunat actionaril Blincil<br />
Nationale pentru alegerea ceusorilor.<br />
Ne find fat ä 300 actiouarl<br />
precum sa cere de statute, adunarea<br />
n'a putut tine sedintä si alegerea<br />
censorilor se va face Joia<br />
viitoare, ori-care ar fi numërul<br />
actionarilor presenti.<br />
Lupta va fi tntre d. Halfon ai<br />
d. Al. Vericeanu.<br />
sfl<br />
Preaedintele Camerel d. Constantin<br />
Grädjateanu se ail actualmente<br />
mutt mal bine.<br />
D-sa va putea esi peste vre-o<br />
zece zile din casä.<br />
s!!<br />
Se zice cä din causa partialitätei<br />
cu care d. prim-procuror din<br />
Craiova Mitescu, a condus ancheta<br />
tn afacerea Grecescu, d. ministru<br />
de justitie Vernescu i-a fï_tcut o<br />
aspra reprimanda, tn urma cäreia<br />
se asteaptä demisiunea acestul magistrat.<br />
Comisiunea de informatiunl pentru<br />
darea in judecata a guvernului<br />
Ion Bratiauu, nu va putea lucra<br />
cate-va zile, caci membril care<br />
o compun vor fi ocupati cu discutiunea<br />
legel pentru vênzarea moáielor<br />
Statului tu loturi.<br />
il<br />
D-nu prim-procuror Boldur-Voinescu,<br />
tnsotit de directorul prefecture'<br />
d. Cirei3eanu, a D.cut o inspectiune<br />
In tot judetul Ilfov. Domniile-lor<br />
aú visitat comunele Fierbinti,<br />
Stefanesti, Meri-Peki, Raduleati,<br />
111oata si Lipia-Bojdani.<br />
Domniile-lor au constatat ca starea<br />
spiretelor tëranilor e liniatit5.<br />
Säteni tai fac tn liniste tuvoelile<br />
cu proprietari. -t®-<br />
Raportul consiliulul de resboiú<br />
gñsind elemeiate de culpabilitate<br />
suficiente In contra sub-locotenentulu!<br />
Kiritescu, l'a trimis tnaintea<br />
consiliului de resboiu.<br />
D., Kiritescu e dat judecatil<br />
pentru delictul de loviri sëvêrsit<br />
tu ziva de 15 Martie.<br />
Aflam ca tot! medicil Eforiel,<br />
tu numër de aproape 18 tntrunindu-se<br />
au aprobat mësurile luate<br />
de catre Eforia Spitalelor tn contra<br />
doctorulu! Kiriak.<br />
s<br />
Fostul general Anghelescu va<br />
esi din tnchisoare in ziva de 7<br />
Martie, când i! expira pedeapsa.<br />
CORPURILE LEGIUITOARE<br />
CAMERA<br />
$edinfa de la 18 Februarie 1889<br />
(Urmare)<br />
D. Tache Ionescu cere ca mal tntéit<br />
sé se puna la vot proectul minoritatel.<br />
D. Apostoleanu cere ca din potriv& se<br />
se puna la vot mai tntéit proectul majoritatet.<br />
D. Nicolae Ionescu sustine parerea<br />
d-lui Tai he lonescu.<br />
D. Lascar Catargiu spune, cl regulat<br />
ar fi ca mat tntéit se se pun& la vot acela<br />
al comitetului delegatilor si dac& $t acesta<br />
pica, tocmal atunci remane al d-lui<br />
Sculescu. Alt-fel, la discutia pe articole,<br />
se pun la vot tutéit amendamentele d-lui<br />
Seulescu.<br />
D. Nicorescu cere se se puni la vot<br />
proectul d-lui Seulescu, aolicând tntru aceasta<br />
dispositiuuile formale ale regulamentulut.<br />
Se pune la vot proectnl comitetulul de<br />
delegatt.<br />
Resultatul votulul<br />
Votanti 146<br />
Majoritate absolute.<br />
Bile albe pentru<br />
Bile negre contra<br />
Prin urmare logea s'a votat.<br />
La ora 5 1/2 sedinta se ridia&.<br />
58<br />
98<br />
17<br />
A 3" EDITIUNE<br />
CORPURILE LEGIUITOARE<br />
CAMERA<br />
,,Sedinÿa de la 20 Februarie 1889<br />
Sedinta se deschide la ora i si 20 sub<br />
preseduntia d-lut II. Isvoranu Iliad prestntt<br />
101 dd. deputati.<br />
Se da citire petitiunilor si comunic&rilor<br />
care sunt trimi5e la comisiunile respective.<br />
D. C. Popoviei depune pelbiuroul Camorel<br />
o petitiune din partea mat multor<br />
locuitori din comuna Litenl (Suceava) pria<br />
care cPr s^himbare de p&méuturl.,^r<br />
D. R. l'alarlageanu face o propunere<br />
tn privinka impropriet&riret tarar. llor.<br />
D. 1. Gradisteanu roaga pe biurot s8<br />
pun& la ordinea zilel peste trel zile interpelarea<br />
ce o anuntase d-lui Ministru de<br />
interne In privinta administratiunel judetulul<br />
R.-S&rat.<br />
D. N. Ionescu anunt& o interpelare in<br />
privinta arangamentului flaut Intro Stat<br />
$i epitropia mânastirel Prodani din muntele<br />
Athos.<br />
D. AI. Marghiloman ministrul lucr & -<br />
rilor publice, ruag& Camera a trece cate -<br />
va minute in secttuni spre a avea explicarile<br />
necesare In privinta creditulul de<br />
10.000,000 cerut pentru materialul rulant<br />
al câiaor ferrite romane.<br />
D. N. lonescu, se opune cererel d -lui<br />
ministru sub cuvéntul cl dd. deputati ad<br />
a se ocupa cu proectul de lege privitor<br />
la tmproprietarirea téranulul.<br />
D. C. Popoviei- Racaclunl , protesteaza<br />
In mijlocul une( ilaritatl generale,<br />
in contra cererel d -lui ministru al lucra -<br />
rilor publice.<br />
In urma une( scurte discutiuni la care<br />
iaü parte dd. Al. Marghiloman, N. Ionescu<br />
si C. Popoviei- Recaciuni, Camera decide<br />
se treacâ in spGiuni si sedinta se suspende.<br />
Redeschiderea aré loc la 3 ore sì. 1/4.<br />
D. G. Vernescu, ministru justitiet, depune<br />
un proect de lege pentru deschiderea<br />
unul credit.<br />
Camera intra apol tn ordinea zilei.<br />
D. M. N. Seulescu, tinénd loc de raportor,<br />
da citire articolulut 1, din proectul<br />
de lege pentru vbnzarea bunurilor<br />
Statului.<br />
D. N. loueseu, rosteste un lung discurs<br />
pentru a aréta c& redactarea acestul<br />
articol nu e bun& si g&seste cl cuvéntul<br />
del mal proprie pentru acest articol ca $i<br />
pentru lege tn total e tmproprietarire In<br />
loa de véuzare tn loturi a bunurilor Statulut.<br />
D -sa sustine apoI cl taranul are<br />
dreptul de a fi tmproprietarit pe toate mosiile<br />
Statulut, ast -fel precum a Post fâcut<br />
in 1864 si 1866, cu prilejul tnstrAinarel<br />
unor bunuri ale Statulul. Oratorul se pro -<br />
nunta apol pentru crearea fondurilor de<br />
reserva tn vederea unor noul venzan de<br />
b unuri.<br />
D. C. Oobreseu -Arges dupe oare care<br />
consideratiunt generale asupra oroiectului<br />
de lege In discutiune,tI atribue un cararter<br />
cu totul economic.<br />
In urma unor consideratiuni istorice asupra<br />
stare! taranulul romanrevine la actualitate<br />
si gasesLe ca populatiunea rural&<br />
este de cat va timp exploatata si pus& In<br />
mistare de oameni f &r& câpat &iü cart n'aü<br />
alte calitatt de cat indrâsnealâ. (Aplauso).<br />
Oratorul spune c& taranul roman pane<br />
acum tre) ani, n'a cerut guvernulul niet o<br />
date vénzarea proprietatei particulare st<br />
nu 's1 a tnchipuit mal putin c& proprietarul<br />
este nevoit se munceascâ pentru a Imparti<br />
cu dénsul.<br />
Petitiunile din partea teranulul ad !nceput<br />
a se gramadi la minister de scurt<br />
timp de când unii oameni pozeaza tn impâciutorl<br />
de clase si aC aerul de a dori<br />
binele popuiatiunei rurale fare ties& a eunoaste<br />
adeveratele necesitati a le el. (Ap<br />
lauze).<br />
D. Dobrescu -Argel este de parere cl in<br />
locul legel de fata guvernul ar fi f &cut mai<br />
bine sé vin& cu o complectare a legel rurale<br />
din 1864 sat a pune in aplicatie legea<br />
din 1887, ca find singurul mijloc pentru<br />
resolvarea pe cale dreapta a cestiunel agrare.<br />
In cea ce priveste legea In discutiune,<br />
representantul colegiulul al Ill -lea<br />
de Arges, g &seste ca este incompleta si<br />
presint& dificultati destul de simtitoare In<br />
ce priveste punerea el in aplicare.<br />
In sfârsit d. Dobrescu -Argel crede c& ar<br />
fi bine ca solutiune imediata a cestiunel<br />
ce ne preocupa, se se adreseze circul &r1<br />
comunetor prin care se se fagaduiasca (Aranului<br />
c& se va reveni far& tntârziere asupra<br />
aplicare! legel din 1864 si 1878. Aceasta<br />
este singura solutiune posibilA (Aplause).<br />
D. Presedinte anuntl Camere' ci pe<br />
biurof se afla depuse doué amendamente<br />
ale d -lui N. lonescu asupra articolulul 1.<br />
Ele sunt trimise in desbaterea comitetului<br />
delegatilor.<br />
(Sedinta urmeasa)<br />
HOTIILE DE LA EFORIE<br />
PROCESUL<br />
LUI SIMEON MIHALESCU<br />
Sedinta se deschide la ora 123/4.<br />
Sula geme de lume.<br />
Tribunalul e ast -fel compus :<br />
D. M. lulian, preaedinte.<br />
D -nit M. Cristopol si Os. Nicolescu,<br />
membril.<br />
Fotoliul ministerulu( public e ocupat<br />
de d. prim procuror Voinescu - Bolder.<br />
D -sa e asistat de d. inspector finauciar<br />
Constantinescu.<br />
Apararea e represintat& prin d -nil<br />
Cornea, H. Rosetti, Constantin Leca al<br />
Populeanu.<br />
Eforia spitalelor civilee ap &rata de d.<br />
Brezeanu.<br />
Doi stenografi iaü note.<br />
Se d& citire actului de acusatie, care<br />
dureazA o jumêtate de ora, si apol se<br />
face apelui martorilor ambelor parti.<br />
Interogatorul acusatului<br />
Acusatul tagadueste toste cele ce i se<br />
arunaA In spinare, spunand ca n'a sevêrsit<br />
nisi o hotie si c& aces ce'l invinovatesc<br />
aste -zi, sunt vrasmasi, care vor<br />
së'l piarzé cu or -ce pret.<br />
Mal aunt zice acusatul dintre aceia<br />
pe care'1 -am scapat din multe belele<br />
si care azi se fac dennntAtorl.<br />
E grell, ad doga fostul director, se se<br />
rid ce cine -va In potriva une! intregl<br />
companil de afaceri, care s'a napustit<br />
se arate Eforia de vre -o tate -va lunI.<br />
Ea a trebuit se platesc.<br />
Ed am Post caput de lure, In care tot!<br />
at trebuit sa loveasee.<br />
*i spunêndacestea SimeonMihAlescu<br />
laCrameaZk.<br />
Presedintele urmánd cu intreb &rile,<br />
imeon M.halescu persist& in a nega<br />
., aptele ce i se imputa.<br />
«N'am facet nimic incorect, sfareste<br />
fpuoênd acusatul si acum me vêd cali -<br />
%cat de taihar In<br />
,,Si iarasi lacrimile Il podidesc.<br />
Interogatorull martorlior<br />
Se ascult mai Intêiü martoria acusärei.<br />
D. Grigore de la Decima stie eä ineulpatul<br />
primen bani, si cat chiar d -sa<br />
't a oferit 5000 de lei.
D. $erban Jugänaru spune Intre altele,<br />
ca a dat lui Simeon Mihalescu un<br />
cal, care costa 3,6000 lei.<br />
N'a luat nici odatA costal acestul cal.<br />
D. Constantin Cdncea face istoricul<br />
arendare' mogiei Intorsura. Spune cum<br />
a venit la hotelul Union, unde gedea la<br />
masa un domn anume Dracos. Acesta<br />
'i-a propus ca pentru suma de 20,000<br />
lei se obtie pentru d-sa arendarea mo-<br />
$iei Intorsura. D. Cancea s'a indignat<br />
atuncl, s}i fara a da vre un reapuns, a<br />
plecat la Craiova, uncle dupe vre o<br />
doue zile, a primit o depese de la d.<br />
Mihalescu, care Il invita se vie in Bucuregtl.<br />
Dupe ce povestegte cu deamanuntul<br />
cum a tost ingelat de Eforie in afacerea<br />
mogiI Intorsura, de oare ce fara gtirea<br />
sa s'a dat d-lut Cucleles o mogie care 'I<br />
r&m&sese In licitatie, vine ai la conversatiunea<br />
ce a avut cu Beizadeaua.<br />
Dupa un timp de zece zile, continua<br />
d. Cancea, and cu greutati enorme am<br />
putut vedea pe printul Ghica, acesta<br />
mi a respuns c& d-sa nu e de vina daca<br />
s'a dat altuia.<br />
Cu toate acestea ed i-am spus abusul<br />
comis atuncl cu moi}ia lntorsura<br />
$i In lop se ia mesura, n'a Mart nimic,<br />
absolut nimic.<br />
EiI n'am nimio in contra luI Simeon<br />
MihAlescu. El nu era i3eful la Eforie...<br />
Marele culpabil este Beizadeaua,<br />
contra aceluia me plang, pe dênsul<br />
nu'l ert...<br />
Depositia d-lut Cancea produce o adâncA<br />
impresie...<br />
D. Gheorghe Dracos tagaduegte cu energie<br />
ca a promis sad cerut d-lui Câncea<br />
ban! pentru a contribui la succesul<br />
arendArei mogiei Intorsura.<br />
D. Dracso spune, ca a fo3t Insercinat<br />
de Cucleles ca se arendeze pentru domniile<br />
mogia Intorsura.<br />
Confruntat eu d. Chaco, acesta persista<br />
in declaratiunPa sa and a spus<br />
eg a venit la Hotelul Union si ì.a propus<br />
ca in schimbul unesi sume de 200.000<br />
lei se capete arendarea Intoraura.<br />
D. Dracos persista de asemenea in<br />
declaratia sa, n'a fled ast-fel de propuneri.<br />
D. G. Poumay apune ca find in Bucureati<br />
cu d. Câncea l'a vézut intr'o zi<br />
foarte emotionat, si pronuntand urmatoarele<br />
cuvinte :<br />
«Anzi d-ta, sa mi sa caerá 20,000 leI<br />
pentru ca sa pot lua mogia intorsura IA<br />
N'am cerut alte amanunte ai prin urmare<br />
nu 'mi-a mai spus nimic.<br />
*edinta se suspenda.<br />
La orale 4 sedinta se redeschide.<br />
D. Zaharia Dedu, functionar, depune<br />
cA fata cu un domn Zisu a auzit pe arendasul<br />
Grigoriu, spunênd cä a dat luí<br />
Simeon Mihälescu 7000 lei.<br />
D. Simeon Mihälescu a mat primit<br />
18,000 lei de la altä persoanä pentru<br />
arendärï.Aceasta i s'a lost spus de cätre<br />
d. Zisu.<br />
D. D%mitriadi marturisegte cA Grigoriu<br />
iar fe spus cä a dat d-lui Mihälescu<br />
baní pentru a lua mosia Vieru.<br />
D. Grigoriu neaga c& a dat vre un<br />
ban d-lui Simeon Mihilescu si oA iar fi<br />
povestit lut Dedu ceea ce a zis inaintea<br />
tribunalulul.<br />
D. Zisu, afirmó cä a dat d-lui Mihäilescu<br />
într'un plic suma de 5000 lei.<br />
Aceasta pentru a lua o mosie de la Eforie<br />
farà licitatie.<br />
D. Dumitru Rosu, farmacist, povestegte<br />
cum Zisu ia zis tntr'o zi vezend pe<br />
MihßilHscu in trasur&, ca ia dat suma<br />
de 5000 leí.<br />
D. Duca, comisionar, a condus pe d.<br />
Zisu la d. Mlhailescu acas&, l'a lasat<br />
acolo, ai dupe o jumetate de or& acesta<br />
egind ia zis cä a numèrat lui Mihäileseu<br />
suma de 5000 lei.<br />
Dupe ce a numerat acegtl bant Zisu,<br />
a mers la Eforie si a capatat contractul.<br />
D. Dumitru Suditu, spune cä numaí<br />
acela care dädea baní luí Simeon Mi-<br />
FOITA ZIARULUl «EPOCA»<br />
MAYNE -REID<br />
(i)<br />
0 STRANIE INTEUPLARE LA CUBA<br />
.. In sudul insulet, la vale de Batabano.<br />
*i casa mea e la dispositia<br />
d- tale.<br />
Ast -fel im vorbea unul din tovarasil<br />
mal de calatorie, de pe vasul R. M.<br />
Osprey, In momentul and intram In<br />
portul Havane!.<br />
CalAtorisem impreun& de la Southampton<br />
la Saint Thomas ; de acolo<br />
venisem la eel inter port Qi la capitala<br />
Cubei.<br />
CAnd tree! tot Atlanticul pe un vas<br />
al Indiel O cidentale, nu se poate Se<br />
nu fact not cunogtinte. Trebue se fli<br />
prea de tot selbatec pentru ca se nu int&Inegtt<br />
un pasager al care! caracter<br />
3811 placa. De or -ce natiune ar fi, orce<br />
limb& ar vorbi, cine -va, va gasi tot -<br />
d'a -una pe un om caret va respunde in<br />
limba luí gi cu care va putea se se Infr&tascA<br />
cum trebue se faca niate compatriot!<br />
Intro tar& strains..<br />
Domnul care'mt pusese eu atâta generositate<br />
locuinta sa la dispositie era<br />
un infligen din ínsula tot -d'a -una credincioasa,<br />
un creol din Cuba.<br />
Dar credinta aceasta a colonial catit<br />
metropola sa, Spania, nu'l placea<br />
luí; din¡potrivâ i se pareacA a tinut prea<br />
mult, precum ami d&dusem ed seams,<br />
el era unul din cel ma' arzetori partizan'<br />
aI «Cube' libere.»<br />
Aceasta chiar ne apropiase maI Intët<br />
I<br />
hailescu putea se capete morii in arendä.<br />
*tie ca se faceaü gheaefturi meri la Eforie,c&<br />
s'a trezit Intro zi eu d. Dimitriad<br />
la mogia sa, ai e& acesta i a comunicat<br />
c& a luat inarenda mo:tia asa cum se iaú<br />
mosiele la Eforie.<br />
IV aduce amiate c& a auzit pe Dimitriad<br />
spunându -! ca a dat lui Slm pon<br />
Mihailescu, 5,000 leI.<br />
*i IuI i s'aü facut oferte, dar le a respins<br />
cu indignare.<br />
Doctorul Constantinescu din Buzèú a<br />
vèzut cum cumnata sa a dal baní luí<br />
Simeon Mihälescu.<br />
*edinta se ridica la orale 5 1/2 pentru<br />
a doua zi.<br />
P.<br />
<strong>DEPES</strong>I<br />
PARLAMENTUL FRANCEZ<br />
(Prin fir telegrafie)<br />
Paris, 2 Martie. Lumea se agteapt&<br />
la o gedinta fr&mântata la Camera.<br />
E probabil c& o cerere de urmarire se<br />
va depune in contra d-lui Laguerre.<br />
In acest cas, d. Laisant va interpela<br />
guvernul asupra procedurel urmate In<br />
potriva Lige! patriotilor.<br />
BUDGETUL AUSTRIEI<br />
(Prin fir telegr.)<br />
Viena, 2 Martie. Camera deputatilor<br />
prin 137 voturi contra 44 a decis se<br />
intre In discutiunea pe articola a pro -<br />
iectului de budget.<br />
PARLAMENTUL UNGAR<br />
(Prin fir telegr.)<br />
Budapesta, 2 Martie. (Camera deputatilorl<br />
Ministrul instructiunii publice<br />
comb&tând argumentele aduse in<br />
contra proiectului de lege militara, zite<br />
ca toste Statele si chiar Englitera sporese<br />
fortele tor. Ungaria mai cu seam&<br />
nu trebue se remâna Inapoi, ceci In vecinatatea<br />
el se afi& o man& politic&<br />
Alin& de matesi' explosibile.<br />
PRINTUL DE GALLES SI BOULANGER<br />
(Serviciü special)<br />
Paris, 4 Martie. Unele personagil<br />
se silesc se menajeze o 'ntrevedere antre<br />
generalul Boulanger ai printul de<br />
Galles, când acesta din urma se va intoarce<br />
la Paris venind de la Nice.<br />
DIN ZANZIBAR<br />
(Serviciü special)<br />
Londra, 4 Martie. Negustorii englezi<br />
din Zinzibar protesteaza Cu energie<br />
in potriva missurilor luate de German!,<br />
cari interzic debarcarea orl-c&ror<br />
proviziuni pe partea germana a litoralulu!.<br />
SITUA'I'IA ¡CABINETULUI ENGLEZ<br />
(Servititi special)<br />
Londra, 4 Martie.Situatia Cabine -<br />
tulul Salisbury pare compromise din<br />
pricina chipulul cum a esit afacerea<br />
Parnell.<br />
TZARUL SI D. ZANKOF.<br />
(Prin fir telegrafie)<br />
Londra, 4 Martie. Dupa corespondentul<br />
vienez al ziarului Daily- Chronicle,<br />
Tarul sr ti primit Intr'adevèr pe d. Zankoff.<br />
Aceasta, Intr'o scrisoare circular&<br />
adresata aluicilor sel politic! povestegte<br />
ca, In acesta Intretinere Tarul ar fi re-<br />
ai era causa cea mal temeinie& a bun& -<br />
vointel sale de a me primi. Patria sa<br />
incepea tocmal, la vremea acea, sé fie<br />
tulburatà de atele chestiunt de libertate<br />
care, ma! târzid, aü adus ruina<br />
celor mai frumoase ale sale provincia si<br />
perderea telel mal bune parti a sin -<br />
gelua sed.<br />
Vasul era plia de ofterl spanioll care<br />
sé duceaü la regitnentele tor, la Havana<br />
; avea cu dtngii o multime de soldatI,<br />
din insulate Canard, sad din Catalonia,<br />
mtndri ca nigte Granzi de Spania ai<br />
tot -d'a -una gata a spala in singe cea<br />
mal mica jignire.<br />
Firegte ce un om ca noul meü prieten,<br />
care agi arata, in or imprejurare,<br />
simpatia lui pentru causa independentei<br />
cubane, nu era bine privit de ofiteris<br />
acegtia si de soldati! tor. De mat<br />
multe ori, am fost silit chiara'! lua par -<br />
tea in momente grate, ai o intimitate<br />
bun& se stabilise repede tntre not, apol<br />
se prefacuse int'o prietenie sincera $i<br />
adevérata. Era un om ttner Inca, prietenui<br />
mad eel nod ; fata tut era frumoasa<br />
gi trupul lu! bine facut, pe at<br />
anima lui era nobila i plana dc mandrie.<br />
Rare -ori am intâlnit oamen! atât de<br />
leali ai de placuti ; me legasem dar<br />
foarte lesna cu dtnsul. Aga In at mé<br />
simtis trist de tot, and veni momentul<br />
despartirel. Plutearn in portul Havanes,<br />
dupe ce trecusem de Moro Castle (casteint<br />
Mavruluì), a le c&rui tunuri ne<br />
privead strImbAndu -se din Inaltimea<br />
zidurilor, amenintare veanica pentru<br />
biata «Cuba libera.»<br />
Pasageri! sé grabead, alergad dia<br />
toate partile, pregatindu'gl bagajele<br />
pentru stragniea formalitate a inspectil<br />
vamale. Un ceas Inca vi va trebui se ne<br />
zicem adio, poate pentru tot -d'a -una,<br />
data Inttmplarea nu va face se ne Intâlnim<br />
din nod.<br />
EPOCA 21 FEBRUARIE<br />
gretat foarte mult atitudinea luat& de<br />
principele Ferdinand In privinta clerulut<br />
ortodox, si ar fi exprimat sperants<br />
ca Bulgaria se va desface da principele<br />
Ferdinand.<br />
O ANIVERSARE LA SOFIA<br />
(Pria fir telegrafie)<br />
Sofia, 4 Martie. Azi dimineata zi<br />
aniversara a incheierei Tratatulut de la<br />
San - Stefano s'a celebrat un serviciü religios<br />
gi a avut loe o parada In fata<br />
unes multima numeroase.<br />
CUM INFORMATIONI<br />
D. Lascar Catargiu a presintat<br />
azi la Camera deputatilor motiunea<br />
votata eri la Otel Otetelesanu,<br />
apre a fi iscâlitii.<br />
Pe lânga ce! 22 care ise liserti<br />
eri, a mai iscalit dica vre-o 2, 3.<br />
Mal multi deputati aú refuzat<br />
se iscaleasca.<br />
it<br />
Pe la sfârsitul acestel septemfnl,<br />
d. Menelas Ghermani, va depune<br />
pe biuroul Camerai proiectul do<br />
reorganizare al Bancii Nationale.<br />
D -sa vroind ca reformele ce suet<br />
de tntrodus, sé se faca to tntelegere<br />
cu directiunea Bâncil Nationale,<br />
a avut Sâmbats o tntreveedre<br />
cu d. Anton Carp.<br />
Dupe cât aflam d. ministru de<br />
finance a spus d -lui A. Carp, caa,<br />
este gata a face toate concesiunile<br />
pe cele - l'alte cestiunl, daca Banca<br />
vrea së cada de acord asupra acestui<br />
punct : necesitatea de a<br />
consolida valuta prin tnfiintarea<br />
etalonulul de aur.<br />
D. Anton Carp, a refuzat categoric<br />
a sé asocia la aceasta dorinta<br />
a d -lui ministru de únante.<br />
Cestiunea va fi transatt de adunarea<br />
generala a actionarilor.<br />
Amici! d -lui Lascar Catargiu, sé<br />
vor aduna din noix, maine seara<br />
la Otel Bulevard.<br />
ln urma unu! raport motivat<br />
al d-lu! ministru de justitie, d-nu<br />
Liciu prim-presedinte al curtii de<br />
apel din Iasi, a fost desca,rcat de<br />
functiunile sale.t<br />
Aflam ca candidatul d-lui Carada<br />
la postul de censor al Banoil'<br />
Nationale a fost mai tntâiii d.<br />
M. Kogalniceanu.<br />
S'a renuntat trisa la aceasta<br />
candidaturs si acum d. Al. Vericeanu<br />
este sustinut de d. Carada.<br />
Ni se zice ca tn schimbul sprijinului<br />
ce-i da Banca Nationals,<br />
s'a cerut d-lui Vericeanu de a demisiona<br />
din comisiunea de informatiuni<br />
pentru darea In judecata<br />
a ministerulul Biatianu, cea ce a<br />
si fscut d. Vericeanu tu sedinta<br />
de Sâmbata a Cameril.<br />
Val 1 inimele leale se rarest si adevératil<br />
prietenl nu se gasese aaa des<br />
to viata I Era dar Went grail pentru<br />
mine, dupe ce gasisem unul, se'1 pierd<br />
age curând.<br />
M'am simtit mângâiat putin and vezul<br />
e& parerele mele de refi aunt Impartagite<br />
ade don Mariano Aguera, caci<br />
ast -fel sé numea tovarâsul met de calatorie.<br />
Nu mé mai indoli despre aceasta and<br />
apropiindu -se de mine ImI spune eu vocea<br />
lu! sonora si sincera. :<br />
Cavalere I cred aim ne'vom p &r &si<br />
andata cum vom pune piciorul pe uscat.<br />
Nu pot se'mi Inchipul c& aceasta ar<br />
fi cu putinta, gi data asta ar starna de<br />
la mine, nu afi voi -o de sigur. AI fost<br />
foarte pläcut Cu mine ; afi putea zice<br />
mat mult de at pl &cut ; dam, te rog,<br />
prilejul de a'tI dovedi recunogtinta<br />
mea. In adevér eâ numal un mijloc<br />
aï avea, gi ar trebui toemal se'ml faci<br />
un nod favor. Vrel semi fact onoarea<br />
gi placerea mare de a primi ospitalitatea<br />
mea ?<br />
Mé pregatiam se's zic politicos e& nu<br />
primesc ; dal !nainte de a putea spune<br />
un cuvtnt, creolul urma cu grabire :<br />
Din nenorocire nu locuesc la Havana<br />
ai nu am nice o od &it& m &car ;<br />
mosioara mea sé all& la o distant& destul<br />
de mare de orafi.<br />
Atuncl rosti acea fras& eu care am<br />
Inceput aceast& povestire :<br />
Casa mea e la dispositia d-tale.<br />
La spaniolt, aceasta e numal o formula<br />
de politela care nu Insamn& nimic<br />
ai eí s'ar mira chiar dar& ar lua-o<br />
cine -va ad litteram. *tiam aceasta.<br />
Dar venind de la un Cuban o gtiam<br />
asemenea era o invitatie toaste sincera<br />
ai serioasá, f &tuta anume spre a<br />
fl primita.<br />
Staruind mai depapte In chipul cel<br />
mal placut, don Mariano urma :<br />
S'a vorbit mult zilele acestea<br />
despre demisiunea d-lui G. Stroici<br />
din postul de pretect al judetulu!<br />
Dol'ohoiú.<br />
Suntem to pozitiuee a afirma<br />
cs in urma insistentelor fäcute pe<br />
lâega d-sa, nu ts' mai d.. demisia,<br />
de si interesele d-sale personale '1<br />
ar povstui se se retragti.<br />
Studentil facxtatei de medicina<br />
se tntrunesc asta-rseara (ora<br />
7 1/2), In localul societatel lor,<br />
pentru a decido asupra respunsului<br />
primit asta-zi de la d. doctor<br />
Assaki.<br />
ORA 6 1/2<br />
Amendamentul propus azi la<br />
Camera de d. Nicolae lonescu la<br />
art. I din legea vinzêrei bunuriilor<br />
Statului s'a respins. S'a votat<br />
articolul I din proectul guvernului.<br />
In urma d. Nadejde a vorbit in<br />
chestie personala Cu d. Dobresca-Arges.<br />
AFACEREA TIMES - PARNELL<br />
(Prin fir telegrafie)<br />
Londra, 4 Martie. Standard. recunoaate<br />
ca, dupá mArturisirile lui Pigott,<br />
ancheta ziarului Times In contra d -lui<br />
Parnell este inchisa virtualminte.<br />
DESGHETAREA DUNAREI<br />
(Pria fir telegrafie)<br />
Viena, 4 Martie. Societatea de navigatiune<br />
;7e Dunare, reia, ou Incepere<br />
de azt, transportul marfurilor pina la<br />
Brailaai Galati.<br />
REGINA VICTORIA<br />
(Prin fir telegrafie)<br />
Londra, 4 Martie. Regina pleat&<br />
asta seara la Biarritz.<br />
SPECTACOLE<br />
In cursul postuluT Pa$IeluT vor avea toc In sala<br />
Noului Atene », patru concerte simfonice sub<br />
directinuea d -lut E. Wachmann. Inscrierile pentru<br />
abonamente se lac la magasinul de musica al<br />
d -lui C. Gebauer ;i la libraria Graeve.<br />
Pretul abonamentuluI: Loje de S locus pen-<br />
4 concerte too lei, Loje de 4 locurl pentru 4<br />
concerte 8o lei, Locul 1 pentru 4 concerte 201eT,<br />
Locul 11 pentru 4 concerte Iz lei Locul 111 pentru<br />
4 concerte 8 let.<br />
MARELE CIRC SI DOLI<br />
STRADA POLITIEI No. 7<br />
ASTA -SEARA LA ORELE 8 PRECIS<br />
BRILANTA REPRESENTATIE DE GALA<br />
ìn Beneficio smpaticel cslareata fara ea<br />
mica Clotilde Sidoli, cu concursul dat de<br />
Musica reg. I de Rogiori.<br />
MARTI 21 FEBRUARIE<br />
REPRESENTATIE ECSTRAORDINARA<br />
dupa str&lucitul succes gi cererea general&<br />
pentru a treia oar&<br />
CARNAVAL PE GHiATA<br />
pus to scena cu tot luxul de costume si<br />
requisite, esecutat de 200 persoane si cai,<br />
Cu danturi, patiaagiurl, plimbarl to sanie,<br />
la fine scena comic& «La viscol gi zapada»,<br />
efect magic la lumina de bengal.<br />
Avem scum o linie de drum de<br />
fier care duce pana la Batabano iii, in<br />
fapt, nu e o calatorie age lunga. Nimio<br />
nu te impedeca de a petrece sub<br />
acoperemtntul mad cat ve! sta In insula<br />
noasrt&. Me tem numai ca null va parea<br />
prea vesel, gi nu'tl pot da niel -o<br />
distractie care sé ispiteasca gi sé te faca<br />
a lasa capitala, care e ails de placuta.<br />
Dar daca 'ti place vtnatoarea, pescuitul,<br />
sportul in de obatie, cred cu toate aceste<br />
all vol putea da placer' pe care<br />
nu le cunogtt Inca.<br />
Placerile de la tar& oferite unul om<br />
care g'ar petrece zilele gi noptile In paduri<br />
I $i pe tang& aceasta, acea fagaduinta<br />
misterioas& de a me face se gust<br />
placer! no! de sportman I De sigur era<br />
prea mutt pentru slabele mele putera<br />
ca se pot lupta contra unor asemenea<br />
ispite I Ghtcegte or -cine ce cugetam ed.<br />
Mé afiam totugl de o camdate se le<br />
dad asa pe fat&, zicându -m! c& ar fl<br />
foarte necuviincios de a primi,<br />
pe de alta parte, aceasta mi -ar strica<br />
toate planurile gi m'ar impedeca de a<br />
ispr &vi afacerile ce mé aducead la Cuba.<br />
Dar creolul relu& lar, par -ca ar fi ghicit<br />
c& nu m'al avea de cat o ultima lovitur&,<br />
foarte slaaa, de dat :<br />
Afars de aceste toate el de place -<br />
rea ce vol avea de all arata minunele<br />
insulel noastre incântatoare,nu pot sell<br />
ma' fagaduesc nimio. Sent un holteiü<br />
batrtn; locuesc o proprietate foarte<br />
Intinsa, departatâ de or -ce locuinta,<br />
eu sora mea care càrmuegte tot ce Intra<br />
in indatorirele el. E o biatá creola, cu<br />
o educatie nu tocmai stralueita, a le c &reia<br />
apuc &turf null vor aminti de toc<br />
elegantele de la Paris sad de la Lon -<br />
dra. Dar pot sé te tncredintez c& e loarte<br />
bland& al simpatirâ 3i c& va primi bine<br />
pe amicul fratelui es. Aide, cavalere,<br />
apune -mi ca vil eu mine I<br />
Pescuitul qt vinatoarea me hotanlserä<br />
COFETARIA<br />
SI<br />
FABRICA DE LICHERIIRI<br />
STRADA CAROL-1 N. 17<br />
ALATURI CU BISERICACURTEA PECHE COLTU STR. CAROL<br />
Reccomand Romuri de Jamaica calitate<br />
superioara cu 2 fr. 40 litru gi alte Romuri<br />
de Bremen din cele mal prima fabrics.<br />
Pesmetzi pentru cial cu i fr. 80 kilo, Ciaiuri<br />
Rusesti fine 2 80, Licheruri, Ananas, Benedictine<br />
Sartreuse,Piperment, Quirase el alte<br />
cu 2 80 lit., Licher Napoleon Cu i fr. 80 lit.<br />
Rachiuri Indulcite si cu bune gusturl pentru<br />
menaglu easel de la i fr. 20 litrul in<br />
sus. Bomboaree eu 4 fr. kilo, Sampanie, Aranjamente<br />
de Bufete pentru numi cu serviee<br />
gratis. Dulceturi cu vanilie g. fara esortate<br />
Cu i fr. 80 kilo. Biscuit' de vanilie<br />
4 fr. kilo.<br />
Aral onor. Public Bucuregtean viale mele<br />
multumirl pentru concursul ce mi s'a dat<br />
pana acum si rog si de aci nainte a fi incuragiat<br />
pria munta ai merit.<br />
Mare deposit de spirt ratinat cu pro -<br />
turi afone<br />
1053 Cu malta stima<br />
Tanase D. Cretulescu<br />
BOALELE SIFILITICE<br />
NEPUTI NTA BAR BATEAS CA<br />
Vindeca dupa cele mal noi metode<br />
radical far& durere si tmpedicare, dupé<br />
experienta de 17 ani. Specialist In boa -<br />
lele lumest'.<br />
D" THOR<br />
Strada Emigratu No. 3, intrarea<br />
din cales Victorlel prin strada Sf. Voi -<br />
vozi. (Tramvay.)<br />
Consultalii de la 8 dim. pana la 6<br />
seara.<br />
Loa separat d'agteptare pentru fie -<br />
care.<br />
1067<br />
AVIS<br />
Persoanele care at depushartii saü dosare<br />
la d. Grigore Petroni, decedat, sunt<br />
rugate a se adresa pentru inl'ormatiuni la<br />
d. V. Athanasovici, Avocat., Stradet.t Eldorado<br />
No. 8, in toate zilele de la 8-10 a. m.<br />
DE ARENDAT sl de vénzare m go<br />
esti-ménten4 pa si Pïossa rvuleDrastI, -<br />
districtul Dimbovita o ori. de gara Tlrgoviste<br />
400 pogoane aràturi, fàneata sl padure. A se<br />
adresa la proprietar strada Polonä 77 bis. (MO<br />
C A S E L E<br />
din Strada Magureanu (fosta<br />
proprie.tate Mareg) gi cele<br />
din St,adx Romand 72 sunt de vénzare;<br />
doritoris se vor adresa la d-nu N. A. Papadat,<br />
avocat, 15 Strada Doamnel.<br />
N. A. PAPADAI'<br />
AVOCAT<br />
Locuegte str. lloamnei 15<br />
Orale de consultatiuni de la 5 pan& 7 seara<br />
GRIGORE GRADISTEANU<br />
AVOCAT<br />
Consultatiuna de la 8-11 a. m. ;strada,<br />
Sperantel No. 19.(140<br />
TH. D. COSTIN<br />
CALEACALARAS1LOn, i\1o. i<br />
BIICIIRESTI<br />
VINURI<br />
ALBE SI ROSI!<br />
Specialitate exclusiva indigena din plaiurile<br />
cele mal renumite , fit in special<br />
din GOLU DRINCI districtul Mehedinti.<br />
Puritatea garantatä constatata prin analisa<br />
chimica chiar de catre onor. Ejoria Spitalelor<br />
chile.<br />
Preturi foarte moderate<br />
Se expediazä franco la domiciliü In marl<br />
si mici cantitäti, cu vadra, In butelie gi in<br />
butoae de toate marimele. 1086<br />
A se adresa la d. Th. D. Costin Cal. CälHrasilor, I<br />
ma! de tot s& primesc invitatia tut.<br />
Dupe ce'mi mai vorbi ai de tinera creola<br />
«cu o educatie nu tocmal stralucita»<br />
atât de drosebita de Parisiene saü de<br />
blondele Bice a le Albionului, nu mal<br />
st &tut la gând.<br />
Cu multa piacere.<br />
Ast -fel fu réspunsul ea daduI lu! don<br />
Mariano, care relua striagannu -ma<br />
prietenos de man& ;<br />
Mit de multumirI l *i acuma, privegte<br />
-te ca oaspetele mad cat veI sta<br />
la Cuba. Sora mea, urma el, este acum<br />
la matusa mea, care locueate tang&<br />
orafi. E e ail calatorit In Europa in timpul<br />
Iipsei mele. Indata ce vom fi sfârgit<br />
eu bagajele noastre, ne vom duce<br />
s'o luam gi vom pleca Impreuna la Batabano.<br />
Dupe ce zmunciram lezile noastre din<br />
manele grozavilor vameai ei dupe ce le<br />
Incredintaram unul comisionar eu ordinul<br />
de a le duce iodata la gara, ne<br />
urcaram intr'o cart& inglezasca gi ne<br />
Indreptaram spre suburbiele Havane!,<br />
spre a tua pe siniorata Aguera.<br />
and ne vérzuram afar& din târg, ne<br />
apucaram se vorbim de petrecerile<br />
sportul pe care aveam se le gust.<br />
(Va urina)
A.<br />
7:74771.17f717r7774=Rts1:f ^ .T.r . I , M:..Je+.F,i. ..ysw,.." i .<br />
MAGASIN DE LINGERIE<br />
LA ORASUL VIENA<br />
P.1a LAVILLE. DE V<br />
Recomandam onorabilei<br />
toarele noutati :<br />
Rufarie pentru Doamne si Domni.<br />
Fete de masa, servete si prosoape de pánza.<br />
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.<br />
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile<br />
si latimile.<br />
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.<br />
CiorapideDame ei Domnide Fil d'Ecosse,<br />
de bumbac, de lána si de matase.<br />
noastre clientele pentrn leftinatate at soliditate urma-<br />
Flanele, camant Si ismene de lana. dupë<br />
sistemul profesor. Dr. G. Juger.<br />
Gulere ai mansete de olanda ultimu fason.<br />
Mare asortiment de cravate ultimu fason.<br />
Corsets frantzuzesti cu balene veritabile.<br />
Trusouri complecte peutru nuoti.<br />
Trusouri pentru pensionate, oteluri<br />
sI restauranturi.<br />
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a eparut Cataloçxu<br />
nostru ilustrat si va fi triinis ori-cui va face cerere.<br />
LA ORASUL VIENA<br />
Calea Victoriei, Palatul ,1)s>