PREZENTARE STUDIU Industria alimentara si securitatea si ...

GUVERNUL ROMÂNIEI 

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI 

PROTECŢIEI SOCIALE 

Organismul Intermediar Regional 

POSDRU Regiunea Sud-Est 

FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A 

SINDICATELOR DIN INDUSTRIA 

ALIMENTARĂ 

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 

Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din 

Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca 

INVESTESTE IN OAMENI! 

PREZENTARE STUDIU 

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 

Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria 

alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca 

Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara 

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii 

Europene sau a Guvernului Romaniei. 

Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274 

Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro 

2 


Cuprins 

1. Cadrul de desfasurare ...............................................................................................................................5 

2. Obiectivul studiului ....................................................................................................................................6 

3. Etape ...........................................................................................................................................................7 

4. Structura studiului .....................................................................................................................................8 

5. Metodologia ................................................................................................................................................9 

6. Analiza economica a industriei alimentare ..............................................................................................11 

7. Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale in sectorul industriei alimentare ................18 

8. Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca .................26 

9. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania ....................................................32 

10. Analiza riscurilor semnificative din industria alimentara .......................................................................38 

11. In loc de postfata .......................................................................................................................................41 

12. Echipa de coordonare a studiului “Industria alimentara si sanatatea si securitatea muncii” ............42 

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 3

4 


1. Cadrul de desfasurare 

Prezentul studiul s-a desfasurat in cadrul proiectului 

Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara 

din Romania la normativa de siguranta si sanatate in munca, 

proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul 

Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 

2007 – 2013, POSDRU/81/3.2/S/58274. 

Proiectul este dezvoltat intr-un parteneriat romano- spaniol, 

organizatia solicitanta fiind Federatia Nationala a Sindicatelor 

din Industria Alimentara - Sindalimenta (www.sindalimenta. 

ro), partea romana a proiectului fiind completata de Federatia 

Patronala Romana din Industria Alimentara - Romalimenta 

(www.romalimenta.ro). 

Partenerii spanioli sunt Federatia Agroalimentara a Uniunii 

Generale a Lucratorilor (FTA-UGT), Federatia Spaniola 

a Industriei Alimentare si a Bauturilor (FIAB), Instituto de 

Formacion Integral si PREVALIA CPG. 

Detalii despre proiect si rezultatele sale se pot gasi la: 

www.riscurizero.ro 

www.facebook.com/Riscuri.Zero.industria.alimentara 


6 

2. Obiectivul studiului 

Avand in vedere ca nu exista informatii oficiale disponibile 

privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie a 

muncii in industria alimentara din Romania, a rezultat ca fiind 

necesara efectuarea unei cercetari in randul companiilor din 

sector. 

Obiectivul principal al studiului il reprezinta astfel 

identificarea stadiului sectorului industriei alimentare in 

prevenirea riscurilor profesionale, si dezvoltarea unui 

instrument util in detectarea, evaluarea si controlul riscurilor 

profesionale la care sunt supusi lucratorii. 

In plus, partenerii proiectului si-au propus sa realizeze, 

prin promovarea si diseminarea acestui studiu, o serie de 

obiective secundare: 

Industria alimentara si securitatea si sanatatea muncii in Romania 

Furnizarea unei imagini de ansamblu a situatiei socioeconomice 

actuale a industriei alimentare 

Cresterea constientizarii culturii de prevenire in randul 

angajatorilor si lucratorilor din industria alimentara, bazata 

pe cunoasterea si aplicarea legilor si reglementarilor cu privire 

la prevenirea riscurilor profesionale. 

Situatia securitatii si sanatatii muncii in diferite subsectoare 

ale industriei alimentare: nivelul de accidente la locul 

de munca, indicatori, cele mai comune accidente, etc. 

Furnizarea unui ghid de localizare a riscurilor, ca punct de 

plecare pentru punerea in aplicare, actualizarea si revizuirea 

evaluarilor de risc. 

Informarea asupra celor mai adecvate.masuri de control 

si de prevenire pentru fiecare risc identificat 

Identificarea punctelor slabe in implementarea masurilor de 

prevenire a riscurilor profesionale in unitatile din industria 

alimentara din Romania

3. Etape 

Studiul a fost dezvoltat in urmatoarele etape: 

Echipa expertilor tehnici implicati in elaborarea studiului 

a fost alcatuita atat din specialisti in prevenirea riscurilor 

profesionale cat si din specialisti in industria alimentara. Prin 

munca de teren desfasurata, echipa a colectat informatii 

variate, atat descriptive si statistice, cat si calitative 

(perceptiile, opiniile si asteptarile respondentilor). 

In etapa cercetarii surselor bibliografice s-au colectat 

informatii, legislatie, reglementari si date statistice referitoare 

la prevenirea riscurilor profesionale si cadrul socio-economic 

din industria alimentara. Aceasta actiune a fost realizata 

Stabilirea grupului de lucru 

Cercetarea surselor bibliografice 

Elaborarea studiului industria alimentara 

si sanatatea si securitatea in munca 

Design, editare si imprimare 

Distribuire 

de catre expertii tehnici responsabili de studiu, fiecare 

centrandu-se pe specilitatea proprie. 

Prin cercetarea surselor bibliografice si procesarea 

documentelor, s-a realizat un prim contact cu particularitatile 

si caracteristicile industriei, permitand astfel definirea 

structurii de studiu. 

Textul initial a suferit modificari multiple pana la atingerea 

formei finale, forma care a fost validata ca fiind conforma cu 

obiectivele proiectului. 


8 

4. Structura studiului 

Studiul este impartit pe urmatoarele capitole, structura creata permitand o evaluare a situatiei economice actuale si a 

prevenirii riscurilor profesionale in industria alimentara, identificand tendintele principale si colectand informatii valoroase 

pentru responsabilii SSM din diferite companii: 

1. Analiza economica a industriei alimentare 

1.1 Industria alimentara la nivel UE 

1.2 Industria alimentara la nivel national - Romania 

2. Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare 

2.1 La nivel international si in Uniunea Europeana 

2.2. La nivel national - Romania 

3. Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca 

3.1. La nivel UE 

3.2. La nivel national - Romania 

3.3. Cercetare privind prevenirea riscurilor profesionale in industria alimentara 

4. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania 

Descrierea proceselor de productie si a sarcinilor pe subsectoare. Ghiduri de localizare a riscurilor. 

4.1 Descrierea si schema proceselor de productie si a sarcinilor pe subsectoare 

4.2 Ghid de localizare a riscurilor pe procese si sarcini. 

5. Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara din Romania 

Analiza riscurilor semnificative din industria alimentara 


5. Metodologia 

Expertii responsabili de elaborarea prezentului studiu au actionat pe mai multe linii, explicate in schema metodologica 

expusa mai jos: 

Cadrul general al sectorului industriei alimentare 

Diagnosticul securitatii si sanatatii in munca, ce contine, printre altele, informatii statistice privind accidentele si bolile 

profesionale 

Prevederi legislative in domeniu 

Prezentarea proceselor de productie si a riscurilor semnificative 


10 

Activitatea de birou s-a axat pe colectarea de informatii 

privind datele existente, atat la nivel european cat si national. 

In general, sursele de informatii au cuprins studii in domeniu, 

date statistice, legislatie, cercetari in domeniu etc. 

Activitatea de teren s-a desfasurat sub forma unei investigari 

in randul companiilor din sector, si necesitatea ei a rezultat 

avand din faptul ca nu exista informatii oficiale disponibile 

privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie 

a muncii in industria alimentara din Romania. 

Prin cercetarea efectuata s-a urmarit, atat la nivelul intregii 

ramuri a industriei alimentare din Romania, cat si pe 

subramuri: 

Identificarea trasaturilor organizarii si gestiunii securitatii 

si sanatatii in munca 

Analizarea practicilor implementate de prevenire a riscurilor 

profesionale 

Analizarea riscurilor de accidente la care sunt expusi angajatii 


Analiza si procesarea informatiilor a parcurs 3 pasi: 

Revizuirea datelor. Avand in vedere caracterul national al 

acestui studiu in care datele au fost colectate din diferite 

domenii si sub-sectoare, pentru a asigura o reprezentare 

adecvata a sectorului industriei almentare, a rezultat necesar 

stabilirea unei proceduri centralizate de colectare si analiza 

a informatiilor obtinute, pentru a verifica corectitudinea 

acestora. 

Inregistrarea si prelucrarea datelor. Volumul mare de 

informatii colectate, a atras dupa sine nevoia unei prelucrari 

informatice a datelor, pentru aceasta folosindu-se programul 

SPSS: 

Analiza informatiilor. Obiectivul principal al studiului a fost 

realizarea unui diagnostic cat mai fidel posibil al cadrului de 

activitate a industriei alimentare in mediul prevenirii riscurilor 

profesionale. Prin urmare, analiza informatiilor culese a fost 

intrepata spre atingerea acestui obiectiv. 

Dupa dezvoltarea fiecarui capitol de studiu, s-au elaborat 

concluzii cu rol centralizator ale principalelor trasaturi 

evidentiate in analiza facuta. 

In cele ce urmeaza prezentam, sub o forma rezumativa, 

continutul fiecarui capitol.

6. Analiza economica a industriei alimentare 

Uniunea Europeana 

Industria alimentara este unul din sectoarele industriei cele 

mai dinamice si mai importante din Uniunea Europeana. 

Aceasta detine in raport cu alte spatii similare importante 

resurse agricole si piscole, diferentiate si complementare. 

Astfel in nordul mai rece si cu solul in care se mai vad 

urmele retragerii ghetarilor ultimei glaciatiuni, avem resurse 

de porumb, cartofi, sfecla de zahar in timp ce in zonele 

apropiate mediteranei avem importante resurse de cereale, 

vita de vie, citrice si maslini. 

Astfel, nu intamplator, aceasta industrie este compusa din 

aproximativ 310 000 de companii, ocupa mai mult de 4 

milioane de persoane si are o cifra de afaceri care depaseste 

900 de miliarde de euro. 

Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari 

si mai importante sectoare din spatiul comunitar european 

care utilizeaza munca manufacturiera, fiind al doilea dupa 

cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri 

de 14, 5% din total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE- 27. 

Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind 

din sectorul industriei alimentare este de 14%. 

Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din 

intreprinderile acestui sector sunt mici si medii (SMEs), doar 

1 % fiind reprezentat de multinationale. 

In 2009, fotografia industriei alimentare si a bauturilor in 

Uniunea Europeana era urmatoarea: 

Cifra de afaceri: 954 miliarde euro; 

Numar de angajati: 4,2 milioane persoane; 

Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala 

de afaceri si 62,8% din total numar de angajati; 

Comertul (suma neta): 

Exporturi: 53,7 miliarde euro; 

Importuri: 50,8 miliarde euro; 

Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro; 

Numar de companii: 310.000. 

Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6% 

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe 

aceasta fotografie: 

48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde 

euro; 

47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95 

miliarde euro; 

62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati; 

99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi, 

aproximativ 308.000 IMM-uri; 


12 

Productie 

Produse alimentare Intreprinderi (nr.) Angajati (nr.) Cifra afaceri (mil. euro) 

TOTAL 309702 4688100 850333 

Carne si produse din carne 45347 1029700 175613 

Peste si produse din peste 4035 129500 21006 

Legume si fructe 10200 283000 52205 

Uleiuri si grasimi animale si vegetale 9010 72600 38625 

Produse lactate 13098 400000 120000 

Produse de morarit- panificatie 8300 124700 31687 

Alte produse alimentare 191909 2000000 230000 

Bauturi 22600 468900 129139 

Comert 

Tabel 1 - Principalii indicatori, UE-27, 2005 

Produs Importuri Exporturi Net 

Carne si preparate din carne 1563 2624 1061 

Produse lactate si oua 324 2512 2188 

Peste si crustacee 4982 1531 -3452 

Cereale 22260 19791 -2467 

Legume proaspete, refrigerate, 

congelate 

5398 3058 -2340 

Fructe conservate si preparate 1640 465 -1176 

Zaharuri, zahar preparat si miere 5809 2181 -3627 

Cafea, ceai, cacao 5447 1097 -4350 

Tabel 2 - Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone) 

Consum 

Consumatorii europeni iau in considerare nu numai pretul, ci 

si calitatea produsului cumparat. 

UE lucreaza pentru a proteja calitatea produselor alimentare 

in mai multe moduri, cu politicile privind siguranta si igiena 

alimentelor, etichetarea si informatiile nutritionale, aditivi 

alimentari, normele de sanatate si bunastare, precum si 

restrictiile privind rezidurile de pesticide. Un aspect practic 


in ceea ce priveste siguranta alimentara in UE este sistemul 

de alerta rapida pentru alimente si furaje (RASFF), care 

este un sistem de notificare pentru preocuparile legate de 

alimente si bauturi (inclusiv bauturi alcoolice), care asigura 

un sistem de schimb rapid de informatii intre statele membre 

si coordoneaza actiunile de raspuns la amenintarile la adresa 

sigurantei produselor alimentare.

Categorie produs % 

Alimente si bauturi non- alcoolice 13,1 

Cultura si recreere 9,1 

Intretinere, apa si energie 22,9 

Transporturi 13,2 

Restaurante si hoteluri 8,5 

Altele 33,2 

Total 100 

Tabel 3 - Cheltuielile de consum ale gospodariilor pentru 

bunuri si servicii UE, 2009 (% din totalul cheltuielilor 

Preturi si salarii 

aferente consumului casnic) 

Fig. 2 - Evolutia Indicelui preturilor pentru produsele alimentare 

in Uniunea Europeana si Romania (2005- 2012) 

In 2005 preturile la produsele alimentare din Romania 

au fost mai mari decat media din Uniunea Europeana, 

in 2006 aceste preturi au ajuns si chiar au coborat sub 

media europeana urmand pana spre sfarsitul anului 2010 

o fluctuatie similara pe piata comunitara. Sfarsitul anului 

2010 marcheaza o explozie a acestor preturi dupa care o 

prabusire pana la nivelul lunii ianuarie a anului 2012, sub 

media europeana. 

Romania 

Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte 

industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in 

marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte 

diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai 

degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile 

duc de multe ori lipsa de resurse, de personal calificat si de 

timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa, 

sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede, 

dar se implica mai rar in activitati de cercetare- dezvoltare, 

din cauza resurselor limitate; sectorul industriei alimentare 

are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de 

preferinta sanatoase. 

Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de 

operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din 

cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si 

a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice 

si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O 

parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta 

la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu 

un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un 

prim rezultat fiind disponibilizarea salariatilor. 

Productia 

Geografic, exista diferente de productie pentru aceste 

sectoare si datorita diferentelor culturale dintre regiuni. De 

asemenea in consumul pe fiecare dintre aceste sectoare 

observam specificitati; este insa dificil de estimat in ce 

masura in perioada 2008- 2010 productia principalelor 

produse industriale alimentare a fost influentata de modificari 

de comportament de consum. Mai degraba fluctuatiile pot 

fi explicate prin distorsionarile de piata generate de criza 

economico- financiara mondiala. 


14 

Principalele produse industriale Unitati de masura 


PERIOADA 

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 

Carne Tone 457489 516438 546326 

Preparate din carne Tone 368168 376592 368544 

Conserve din carne Tone 33678 29989 29404 

Semiconserve din peste Tone 9830 9104 9174 

Conserve din peste Tone 411 328 261 

Conserve de legume Tone 75840 83791 63990 

Conserve de fructe Tone 4093 4290 2819 

Uleiuri comestibile Tone 157764 184789 225285 

Margarina Tone 60417 55062 69912 

Lapte de consum Hectolitri (100 l) 2028937 2226105 2262247 

Produse lactate proaspete 

Hectolitri echivalent 

3,5% grasime 

3504490 3170349 3481274 

Unt Tone 7080 8296 8357 

Branzeturi Tone 79266 69473 65879 

Faina de grau si secara (echivalent grau) Tone echivalent grau 1796521 1698416 1860529 

Zahar din sfecla de zahar Tone 130899 93998 99342 

Zahar rafinat din zahar brut din import Tone 358670 321704 176350 

Produse zaharoase de cofetarie si patiserie Tone 196238 176081 169189 

Vin pentru consum Hectolitri (100 l) 5369189 4957315 3287241 

Bere Hectolitri (100 l) 20240425 18090181 16656378 

Salarii si salariati 

Tabel 4 - Productia principalelor produse industriale alimentare - serie PRODROM 

Numarul mediu de salariati din industria alimentara a fluctuat in ultimii ani. Cresterea din perioda 2005-2008 s-a datorat 

cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Scaderile din ultimul an s-au 

datorat inchiderii multor unitati de productie ca urmare a dificultatilor economice generate de instabilitatea la nivel mondial. 

- mii persoane- 2005 2006 2007 2008 2009 

Industrie 1672 1632 1578 1557 1550 

Industria prelucratoare, din care: 1425 1409 1373 1357 1350 

Alimentara si bauturi 166 175 180 185 176 

Pondere industrie alimentara in total 

industrie (% ) 

9,9 10,7 11,4 11,9 11,4 

Tabel 5 - Evolutia numarului de salariati in industria alimentara

Subsector Nr. Salariati 

Total 192442 

Morarit-panificatie 81480 

Carne 40325 

Bauturi 29800 

Lactate 15710 

Dulciuri, ceai, alte alim. 14805 

Conserve vegetale 5617 

Grasimi 3340 

Hrana animale 2234 

Peste 1365 

Tabel 6 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010 

In decembrie 2010, evolutia salariului din industria alimentara a fost urmatoarea: 

Castigul salarial mediu in luna decembrie 2010 

BRUT NET 

% Fata de noiembrie 2010 Lei % Fata de noiembrie 2010 Lei 

TOTAL ECONOMIE 2067 108,8 1496 108,6 

Industria alimentara 1349 104,7 993 104,4 

Fabricarea bauturilor 2590 113,2 1866 113,0 

Tabel 7 - Evolutia salariului din industria alimentara, 2010 

Fata de luna anterioara, se remarca o crestere a salariului mediu net in industria alimentara cu 4,4%. 

Cifra de afaceri 

In anul 2009 industria alimentara a inregistrat o cifra de afaceri de peste 9 miliarde de euro. 

Fig. 3 - Cifra de afaceri 

industria alimentara, 2009, 

repartizare grafica 


16 

Comertul 

Produsele agroalimentare reprezinta in 2010 6.3% din totalul 

importurilor si 7% din exporturi. 

Repartizare companii 

Industria alimentara europeana, la fel ca si cea romaneasca, 

se caracterizeaza prin fragmentare. Sunt doar cateva 

companii multinationale din Europa competitive la nivel 

Fig. 4 - Comertul international cu produse agricole , 2010 

Fig. 5 - Companii industria alimentara, 2009, repartitie grafica 


In ultimii ani analizati, exporturile industriei alimentare au 

inregistrat cresteri anuale, dar fara sa depaseasca totusi 

valoarea importului. 

mondial cu o mare varietate de produse, dar in rest, 99% din 

toate companiile din sectorul alimentar sunt de dimensiuni 

mici si medii (SMEs).

Marimea pietei comune europene detine numeroase 

oportunitati pentru companii, dorindu-se cresterea 

productivitatii lor, prin utilizarea eficienta a economiilor de 

scara. 

Penuria de finante, lipsa de oportunitati in cercetare- 

dezvoltare si dificultatile de accesare a materiilor prime 

sunt numai cateva din obstacolele principale care trebuie 

clarificate ca UE sa se pozitioneze mai puternic pe pietele 

internationale. 

Industria alimentara din UE trebuie sa urmareasca stimularea 

inovatiei si dezvoltarea noilor produse in vederea cresterii 

competitivitatii si prosperitatii generale. Toate acestea trebuie 

facute cu respectarea mediului inconjurator si garantarea 

accesului la materii prime agricole sigure. 

Dezvoltarea unui regim comercial care pune afacerile 

europene pe un teren de egalitate cu concurentii straini, 

precum si stabilirea unor acorduri preferentiale pentru 

a oferi industriei alimentare din UE un acces mai mare la 

pietele externe, sunt printre cele mai importante masuri ce se 

doresc implementate de catre autoritatile europene pentru a 

raspunde problemelor existente in prezent in acest sector. 

Nevoia de educare a consumatorului si de crestere a 

cunostiintelor acestuia privind impactul stilului de viata 

asupra sanatatii impune noi abordari ale industriei alimentare 

romanesti si largirea perspectivei imediate. Preferintele 

consumatorilor vor continua sa se schimbe, iar producatorii 

vor fi nevoiti sa lanseze noi categorii de produse, menite sa 

raspunda nevoilor create. 

La toate acestea se adauga constrangerile crizei economice 

de la nivel mondial, amprenta ei fiind simtita din plin de fabricile 

din sector, iar invadarea pietei cu produse comunitare mai 

ieftine si inexistenta unor masuri legislative protectioniste 

adecvate, nevenind in ajutorul producatorilor autohtoni. 

Proiectand imaginea industriei romanesti in orizontul 

viitorilor 3 ani, producatorii vad ca solutie indispensabila 

consolidarea acesteia. Numarul de actori din industrie va 

scadea considerabil, lasand in acelasi timp insa, loc tendintei 

crescande din ultimii ani- aceea a dezvoltarii retailului de 

proximitate. 

Incepand cu anul 2010, decalajul dintre importuri si exporturi 

a inceput sa se diminueze, inregistrandu-se o tendinta 

semnificativa de crestere a exporturilor, Ministerul Agriculturii 

si dezvoltarii Rurale sperand intr-o balanta pozitiva in 2016. 

Fara doar si poate, industria alimentara trece printr-un proces 

intensiv de schimbare, dictat nu numai de conditiile pietei si 

de situatia economica mondiala, dar si de responsabilitatea 

sociala a companiilor. 


18 

7. Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale 

aplicabila in sectorul industriei alimentare 

In Dreptul muncii si, in special in domeniul Sanatatii 

si Securitatii in munca, capata o importanta deosebita 

Conventiile elaborate in cadrul Organizatiei Internationale a 

Muncii (OIM) si Tratatele si Directivele Uniunii Europene. 

OIM este, fara indoiala, una dintre cele mai importante 

organizatii internationale din domeniul muncii, atat datorita 

vechimii sale, cat si datorita intensitatii activitatilor sale si a 

numarului mare de tari afiliate acesteia. 

In cadrul OIM sunt de maxima importanta: 

Conventia 155, referitoare la Securitatea si Sanatatea 

Lucratorilor si la Mediul de Munca, adoptata la data de 22 

iunie 1981. 

Recomandarea 164, privind Securitatea si Sanatatea 

Lucratorilor. 

La nivelul UE, Actul Unic European, care a intrat in vigoare 

la data de 1 iulie 1987, a reprezentat un progres in ceea ce 

priveste obtinerea unui spatiu social european, securitatea 

si sanatatea lucratorilor ocupand un loc prioritar, in special 

ca urmare a noilor dispozitii privind Politica Sociala si Piata 

Interna. 

Aceasta constatare se materializeaza in doua articole din 

Actul unic: 

articolul 100A dispune ca produsele de libera circulatie 

in UE sa respecte anumite norme de securitate; 

articolul 118A stipuleaza ca Statele membre vor incerca 

sa promoveze imbunatatirea mediului de munca, in scopul 

protejarii securitatii si sanatatii lucratorilor. 

Prima decizie sociala de anvergura adoptata in baza Actului 

unic, a fost Directiva Cadru 89/391/CEE, si constituie piatra 

de temelie a noii politici comunitare in domeniul securitatii si 

sanatatii in munca. 

Obiectivul Directivei este acela de a garanta o protectie mai 

eficienta a lucratorilor la locul de munca, atat prin masurile 


luate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor 

profesionale, cat si prin informarea, consultarea, participarea 

echilibrata si formarea lucratorilor si a reprezentantilor 

acestora. 

Directiva se aplica tuturor sectoarelor de activitate, private 

sau publice, cu exceptia anumitor activitati specifice cu functie 

publica si serviciilor de protectie civila. Defineste termenii « 

lucrator », « angajator », « reprezentant al lucratorilor » si « 

prevenire ». 

Conform directivei, obligatiile angajatorilor sunt: 

garantarea securitatii si sanatatii lucratorilor in toate aspectele 

legale de munca, in special pe baza principiilor generale 

de prevenire enumerate, fara sarcini financiare pentru 

lucratori; 

evaluarea riscurilor profesionale, inclusiv in alegerea masinilor 

si in organizarea locurilor de munca, si crearea serviciilor 

de protectie si de prevenire; 

realizarea unei liste si crearea de rapoarte cu privire la 

accidentele de munca; 

organizarea primului ajutor, lupta contra incendiilor, evacuarea 

lucratorilor si luarea de masuri in caz de pericol grav 

si imediat; 

informarea lucratorilor, consultarea acestora si permiterea 

participarii acestora in toate problemele legate de securitate 

si sanatate in munca; 

garantarea faptului ca fiecare lucrator va primi o formare 

suficienta si adecvata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea 

in programul de lucru. 

Iar obligatiile lucratorilor sunt: 

utilizarea corecta a masinilor si a altor mijloace, a echipamentului 

individual de protectie si a altor dispozitive de 

siguranta; 

informarea cu privire la orice situatie produsa la locul de 

munca si care prezinta un pericol grav si imediat, orice defecte 

ale sistemelor de protectie; 

asigurarea respectarii cerintelor de protectie sanitara impuse 

pentru a-i permite angajatorului sa asigure un mediu de

lucru si conditii de munca sigure si fara riscuri. 

Verificarea sanatatii lucratorilor este asigurata prin masuri 

stabilite in conformitate cu normativele si practicile nationale. 

Agentii expusi la riscuri si care sunt mai sensibili trebuie sa 

fie protejati de pericolul care ii afecteaza in mod specific. 

Legislatia privind securitatea si sanatatea in munca 

este o componenta a sistemului national de reglementari, 

care stabileste responsabilitatile institutiilor implicate, cadrul 

de infiintare si organizare a activitatii in domeniu si asigura 

respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de munca 

si bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentala este 

aceea ca se afla intr-un proces de armonizare cu prevederile 

directivelor europene in domeniu. 

Activitatea de protectie a muncii in Romania are o istorie 

de peste 100 de ani si a evoluat in stransa legatura cu 

dezvoltarea industriala care, inca de la sfarsitul secolului al 

XIX-lea, a atras dupa sine primele manifestari ale acestei 

activitati. 

“Legea sanitara”, consemnata si aprobata in 1874, 

reglementeaza aspecte de sanatate in munca. 

In 1894 intra in vigoare primul act normativ din domeniul 

securitatii si sanatatii in munca, “Regulamentul pentru 

industriile insalubre”, care cuprinde dispozitii obligatorii 

privind munca femeilor si a tinerilor, prevenirea accidentelor 

de munca si a imbolnavirilor profesionale. 

In Romania, cadrul general legislativ in domeniul prevenirii 

riscurilor profesionale este asigurat de Legea securitatii si 

sanatatii in munca 319/2006. 

Conform legislatiei nationale: 

Obligatiile angajatorului in domeniul Securitatii si 

Sanatatii in Munca sunt: 

Sa organizeze activitatea cu respectarea ierarhiei principiilor 

generale de prevenire. 

Sa organizeze activitatea de Securitate si Sanatate in 

Munca si sa desemneze persoanele responsabile cu inde- 

plinirea acestor sarcini. 

Sa tina seama de natura activitatilor 

Sa identifice locurile de munca unde pot aparea stari de 

pericol grav si iminent 

Sa tina evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale, 

precum si a incidentelor periculoase. 

Sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, 

Sa desfasoare activitati cu caracter preventiv 

Sa respecte obligatiile fata de Inspectoratul Teritorial de 

Munca 

Autorizatii, avize si alte permise ce trebuie obtinute: 

autorizatie de functionare din punct de vedere al protectiei 

muncii 

autorizatie de functionare a depozitelor de materii explozive 

autorizatie pentru producerea, prepararea, detinerea, 

transportul sau comercializarea obiectelor artizanale de distractie 

pe baza de amestecuri pirotehnice 

inregistrarea utilizatorilor autorizati pentru folosirea produselor 

de uz fitosanitar 

autorizare PSI 

autorizare sanitara de functionare 

autorizatie sanitar – veterinara 

autorizatie de mediu 

certificat de omologare 

autorizatii de fabricare, import, comercializare si/sau utilizare 

a produselor de uz fitosanitar 

aprobari emise pentru autorizarea meseriilor 

aprobari emise pentru categorii de lucrari 

Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor - prin 

examen medical: 

la angajarea in munca; 

de adaptare in munca; 

periodic; 

la reluarea muncii. 

Obligatiile lucratorilor: 

sa-si insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei de 

Securitate si Sanatate in Munca si masurile interne 

sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire 


20 

profesionala atat persoana proprie, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca 

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol 

de accidentare sau imbolnavire profesionala 

sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata pe conducatorul 

locului de munca 

sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare 

Principalele institutii responsabile de gestionarea domeniului securitatii si sanatatii in munca din Romania sunt: 

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale 

Inspectia Muncii 

Institutul National de Cercetare–Dezvoltare pentru Protectia Muncii “Alexandru Darabont” 

Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale - INCSMPS 

Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala al Inspectiei Muncii 

Ministerul Sanatatii 

Directia de Sanatate Publica 

Institutul National de Sanatate Publica 

Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) 

Centrul National de Evaluare si promovare a Starii de Sanatate (CNEPSS) 

Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) 

In cele ce urmeaza, va prezentam sub forma rezumativa, corelatia dintre Lista Directivelor Europene privind Securitatea si 

Sanatatea in Munca si corespondentul acestora in Legislatia din Romania. 

Nr. 

Titlul Directivei Europene 

crt. 

1 Directiva 89/391/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 12 iunie 

1989 pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii lucratorilor la 

locul de munca – Directiva – cadru 

2 Directiva 83/477/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 19 

septembrie 1983 privind protectia lucratorilor fata de riscurile expunerii la 

azbest la locul de munca (a doua Directiva individuala in sensul art. 8 din 

directiva 80/1107/CEE) 


noiembrie 1989 privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru 

locul de munca (prima Directiva particulara in sensul articolului 16, 

paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) 


Actul Normativ prin care s-a 

transpus in Legislatia din Romania 

Legea securitatii si sanatatii in munca 

nr. 319/2006 H.G. 1425/2006 – 

Norme metodologice de aplicare a 

prevederilor Legii si completata cu 

H.G. 955/2010 

H.G. nr. 1875/2005 - Privind protectia 

sanatatii si securitatii lucratorilor fata 

de riscurile proezentate de expunerea 

la azbest 

H.G. nr. 1091/2006 - Privind cerintele 

minime de securitate si sanatate 

pentru locul de munca


noiembrie 1989 privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru 

folosirea de catre lucratori a echipamentului de lucru la locul de munca 

(a doua Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al 

Directivei 89/391/CEE) 


noiembrie 1989 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru 

utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie 

la locul de munca (a treia Directiva particulara in sensul articolului 16, 


6 Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre 

referitoare la echipamente individuale de protectie, publicata in Jurnalul 

Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 399/1989, modificata de 

Directiva nr. 93/68/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor 

Europene (JOCE) nr. L 220/1993, Directiva nr. 93/95/CEE, publicata 

in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L276/1993, si 

Directiva nr. 96/58/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor 

Europene (JOCE) nr. L 236/1996 


mai 1990 privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru 

manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc 

pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui (a patra Directiva 

particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) 

8 Directiva 90/270/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai 

privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea 

echipamentelor cu ecran de vizualizare (a cincea Directiva in sensul 

articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) 

9 Directiva 91/322/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai 

1991 asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea 

Directivei Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva 

riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul 

de munca 

10 Directiva 91/382/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 25 iunie 

1991 care modifica Directiva 83/477 privind protectial lucratorilor 

impotriva riscurilor de imbolnavire provocate de expunerea la azbest la 

locul de munca 



pentru utilizarea in munca de catre 

lucratori a echipamentelor de munca 



pentru utilizarea de catre lucratori 

a echipamentelor individuale de 

protectie la locul de munca 

H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea 

cerintelor esentiale de securitate 

ale echipamentelor individuale 

de protectie si a conditiilor pentru 

introducerea lor pe piata 



pentru manipularea manuala a 

maselor care prezinta riscuri pentru 

lucratori, in special de afectiuni 

dorsolombare 



in munca referitoare la utilizarea 

echipamentelor cu ecran de 

vizualizare 


cerintelor minime de securitate si 

sanatate in munca pentru asigurarea 

protectiei lucratorilor impotriva 

riscurilor legate de prezenta agentilor 

chimici 



de riscurile prezentate de expunerea 

la azbest 


22 

11 Directiva 92/29/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 31 martie 

1992 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru tratament 

medical imbunatatit la bordul navelor 

12 Directiva 92/57CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 57 din 24 

iunie 1992 privind cerintele minime de securitate si sanatate care se 

aplica pe santierele temporare sau mobile (a opta Directiva particulara 

in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) 

13 Directiva 92/58/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 58 din 24 

iunie 1992 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate 

si/sau sanatate la locul de munca (a noua Directiva particulara in sensul 

articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) 

14 Directiva 92/85/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 19 octombrie 

1992 privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii 

securitatii si sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor gravide, 

care au nascut de curand sau care alapteaza (a zecea Directiva 

individuala in sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391CEE 


noiembrie 1992 privind cerintele minime de imbunatatire a securitatii 

si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj (a unsprezecea 

Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 

89/391/CEE) 


decembrie 1992 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii 

si protectiei sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata si in 

subteran (a douasprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, 


17 Directiva 93/103/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 103 din 

23 noiembrie 1993 privind cerintele minime de securitate si sanatate in 

munca la bordul navelor de pescuit (a treisprezecea Directiva particulara 


18 Directiva 94/33/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 22 iunie 1994 

privind protectia tinerilor la locul de munca, publicata in Jurnalul Oficial al 

Comunitatilor Europene nr. L 216/1994 

19 Directiva 95/63/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 5 decembrie 

1995 de modificare a Directivei 89/655/CEE privind cerintele minime de 

securitate si sanatate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului 

de lucru la locul de munca (a doua Directiva individuala in sensul 

articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE) 


H.G.nr.1007/2006 – Privind cerintele 


referitoare la asistenta medicala la 

bordul navelor 



pentru santierele temporare sau 

mobile 


minime pentru semnalizarea de 

securitate si/sau de sanatate la locul 

de munca 

O.U.G. nr. 96/2003 – Privind protectia 

matenitatii la locul de munca 


minime pentru asigurarea securitatii 

si sanatatii lucratorilor din industria 

extractiva de foraj 


minime pentru asigurarea securitatii 

si sanatatii lucratorilor din industria 

extractiva de suprafata sau subteran 


minime de securitate si sanatate in 

munca la bordul navelor de pescuit 

H.G. nr. 600/2007 – Privind protectia 

tinerilor la locul de munca 




lucratori a echipamentelor de munca

20 Directiva 96/82/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 9 decembrie 

1996 privind controlul de accidente majore in care sunt implicate 

substante periculoase, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor 

Europene nr. L 10/1997, cu modificarile si completarile din Directiva 

Parlamentului European si a Consiliului 2003/105/CE, publicata in 

Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 345/2003, si Decizia 

Comisiei 98/433/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor 

Europene nr. L 192/1998 

21 Directiva 98/24/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 7 aprilie 1998 

cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor 

legate de agentii chimici la locul de munca (a paisprezecea Directiva 

particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE), 

(a paisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 

1 al Directivei 89/391/CEE) 

22 Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 

decembrie 1999 privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei 

securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere 

explozive (a cincisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, 


23 Directiva 2000/39/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 8 iunie 

2000 pentru stabilirea primei liste a valorilor limita indicative de 

expunere la locul de munca pentru implementarea Directivei 98/24/ 

CE privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor 

legate de agenti chimici la locul de munca 

24 Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului 

Comunitatii Europene din 18 septembrie 2000 privind protectia 

lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la 

locul de munca (a saptea Directiva particulara in sensul articolului 16, 


25 Directiva 2001/45/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 27 Iunie 

2001 care amendeaza Directiva Consiliului nr. 89/655/CEE cu privire 

la cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre 

lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca 


Comunitatii Europene din 25 iunie 2002 privind cerintele minime de 

sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea 

lucratorilor la agenti fizici (vibratii) (a saisprezecea Directiva particulara 


H. G nr. 804/2007 – Privind controlul 

asupra pericolelor de accident major 

in care sunt implicate substante 

periculoase 






chimici 


minime pentru imbunatatirea securitatii 

si protectia sanatatii lucratorilor care 

pot fi expusi unui potential risc datorat 

atmosferelor explozive 






chimici 


lucratorilor impotriva riscurilor legate 

de expunerea la agenti biologici in 

munca 




lucratori a echipamentelor de munca 



referitoare la expunerea lucratorilor la 

riscurile generate de vibratii 


24 


Comunitatii Europene din 6 februarie 2003 privind cerintele minime 

de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la 

riscuri generate de agenti fizici (zgomot) (a saptesprezecea Directiva 

individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/ 

CEE) 


Comunitatii Europene din 27 martie 2003 care modifica Directiva 83/477/ 

CEE a Consiliului privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de 

expunerea la azbest la locul de munca 


Comunitatii Europene din 29 aprilie 2004 privind protectia lucratorilor 

impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau 

mutageni la locul de munca (a sasea Directiva individuala in sensul 

articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE) (versiune 

codificata) 


Comunitatii Europene din 29 aprilie 2004 privind cerintele minime de 

securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri 

generate de agentii fizici (campuri electromagnetice) (a optsprezecea 

Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 

89/391/CEE) 

31 Directiva 2006/15/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 7 februarie 

2006 pentru stabilirea celei de a doua liste a valorilor-limita indicative 

de expunere la locul de munca, in aplicarea Directivei 98/24/CE a 

Consiliului si pentru amendarea Directivelor 91/322/CEE si 2000/39/CE 


Comunitatii Europene din 5 aprilie 2006 privind cerintele minime de 

securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri 

generate de agentii fizici (radiatii optice artificiale) (a nouasprezecea 

Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 

89/391/CEE) 




referitoare la expunerea lucratorilor la 

riscurile generate de zgomot 




la azbest 

H.G. nr. 1093/2006 - Agenti 

cancerigeni si mutageni privind 

stabilirea cerintelor minime de 

securitate si sanatate pentru protect ia 

lucratorilor impotriva riscurilor legate 

de expunerea la agenti cancerigeni 

sau mutageni la locul de munca 



referitoare la expunerea lucratorilor 

la riscuri generate de campuri 

electromagnetice 






chimici 

-

33 Directiva 2006/121/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 

decembrie 2006 modificand Directiva 67/548/CEE a Consiliului privind 

acordul asupra dispozitiilor legislative, regulamentare si administrative 

privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase 

in vederea adaptarii la regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind 

inregistrarea, evaluarea si autorizarea substantelor chimice si restrictiile 

aplicabile acestor substante (REACH), si infiintand o agentie europeana 

pentru substante chimice 

34 Directiva 2009/161/UE a Consiliului Comunitatii Europene de stabilire a 

unei a treia liste de valori-limita orientative de expunere profesionala in 

aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului Comunitatii Europene si de 

modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei 

35 Directiva 2009/148/CE a Consiliului Comunitatii Europene privind 

protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la 

locul de munca (versiune codificata) 

36 Directiva 2009/104/CE a Consiliului Comunitatii Europene privind 

cerintele minime de securitate si sanatate pentru folosirea de catre 

lucratori a echipamentului de munca la locul de munca – a doua Directiva 

speciala in sensul articolului 16, alineatul 1 din Directiva 89/391/CEE 

(versiune codificata) 

H.G. nr. 1408/2008 – Privind 

clasificarea, ambalarea si etichetarea 

substantelor periculoase 






chimici 




la azbest 


minime de securitate si sanatate in 

munca pentru utilizarea in munca de 

catre lucratori a echipamentelor de 

munca 


26 

8. Analiza diagnostic a industriei alimentare 

in materie de sanatate si securitate in munca 

Criza economico-financiara mondiala, resimtita la nivel 

european acut incepand cu a doua jumatate a anului 2008, a 

afectat structura fortei de munca la nivel european, ducand 

la o crestere a somajului, in acelasi timp cu o reducere a 

populatiei ocupate. 

Analizand datele statistice la nivel european in perioada 

2007-2009, se pot evidentia urmatoarele: 

Populatia ocupata la nivelul UE a scazut fata de anul anterior, 

scadere determinata de situatia precara economico 

- financiara la nivel mondial 

Procentul ocupatiilor ce necesita munca de inalta calificare 

non manuala, a crescut de la 34.5% in 2000 la 37.8% 

in 2007 

Procentul ocupatiilor ce necesita munca manuala de inalta 

calificare a scazut de la 22.1% in 2000 la 18.6% in 2007 

In ultimii 2 ani analizati, a crescut ponderea contractelor 

de munca cu timp de lucru partial 

Accidentul de munca este definit ca fiind un „eveniment 

neprevazut aparut in timpul muncii, care duce la vatamari 

fizice sau psihice 1 . Sunt incluse cazurile de otraviri acute 

si de actiuni intentionate asupra altor persoane, precum si 

accidentele aparute in timpul muncii dar in afara punctelor 

de lucru, chiar si cele cauzate de o terta parte. Sunt excluse 

leziunile auto provocate deliberat, accidentele de traseu si 

bolile profesionale. Sintagama, „in timpul muncii”, inseamna 

in timpul activitatilor desfasurate la munca sau in timpul 

orelor de program. 

Conform modulului ad hoc al studiului LFS (Ocupare si 

Somaj) din 2007, al EuroStat: 

3.2% din persoanele din UE 27 cu varste intre 15 si 64 

de ani care au avut continuitate in munca sau au muncit o 

anumita perioada in ultimele 12 luni, au suferit unul sau mai 

multe accidente de munca. 

Barbatii (4.0 %) au suferit accidente de munca mai des 

decat femeile (2.1%). 

1 Ridley, 1990 


In cazul barbatilor, incidenta accidentelor de munca a 

scazut odata cu cresterea varstei. 

Incidenta accidentelor de munca a fost mai mare in randul 

angajatilor cu un nivel educational scazut 

Muncitorii care lucreaza in schimburi sau au un program 

de munca neregulat au raportat mai des accidente de munca. 

Ranile sau leziunile superficiale, dislocarile, entorsele, intinderile 

musculare, sunt cele mai comune tipuri de afectiuni 

rezultate ale accidentelor. 

In categoria bolilor profesionale intra de obicei acele 

afectiuni pentru care factorii de risc ocupationali sunt 

singurele sau, in mod clar, cele mai importante cauze. Pentru 

Statistica Europeana privind Bolile Ocupationale (EODS), 

datele specifice despre bolile profesionale recunoscute de 

fiecare autoritate nationala sunt furnizate de catre statele 

membre. 

Din acelasi studiu amintit anterior, LFS din 2007, reiese ca: 

8.6% din respondentii din UE 27 au suferit de probleme 

de sanatate legate de munca 

Aproape 60% dintre respondenti cu probleme de sanatate 

legate de munca au indicat afectiunile osteomusculare ca 

fiind cele mai serioase probleme 

14% dintre respondenti au indicat ca fiind de importanta 

majora afectiunile legate de stress, depresii si anxietate 

Persoanele cu studii superioare au raportat mai putine 

probleme de sanatate legate de munca (7.3%) decat persoanele 

cu studii medii (8.9%) si studii primare (8.9%) 

De doua ori mai multi barbati decat femei au fost inregistrati 

cu boli profesionale 

Dupa varsta de 54 de ani, numarul diagnosticarilor de boli 

profesionale a scazut 

7.3% dintre angajati au raportat probleme auditive 

5.2% dintre persoanele cu probleme de sanatate legate 

de munca au indicat problemele respiratorii si pulmonare ca 

fiind cele mai importante probleme de sanatate legate de 

munca

In Romania, in 2010 a fost inregistrat un numar de 3.678 

persoane accidentate dintre care 272 accidentate mortal, 

mai putin cu 202 fata de cele inregistrate in 2009. 

Indicele de frecventa (numarul de accidentati care revine 

la 1.000 de lucratori) a fost de 0,79 0/00 pentru totalul 

persoanelor accidentate si 0,06 0/00 pentru persoanele 

accidentate mortal. In 2010 s-au produs 26 accidentele de 

munca colective, implicand 171 de persoane. Dintre acestea, 

23 persoane au decedat. 

Cel mai mare numar mare de accidente de munca (total) se 

regaseste in 2010 in Bucuresti– 680 accidentati (18,5% din 

totalul accidentatilor) iar persoanele in categoria de varsta 

40-50 de ani detin cea mai mare pondere (31,3%), din 

numarul total al accidentatilor. 

64,5% (2.375 persoane) din totalul accidentatilor sunt 

lucratori cu vechime mai mica de 5 ani. 

In 2010 au fost declarate 310 cazuri noi de imbolnavire 

profesionala cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate 

si sisteme. Judetele cu cele mai multe cazuri sunt: Dolj (65), 

Prahova (57) si municipiul Bucuresti (34). 

Identificarea problemelor si nevoilor de securitate si sanatate 

in munca din industria alimentara, cunoasterea importantei 

acestora si adoptarea ulterioara de solutii adecvate, 

impune diagnosticarea, cat mai fidel posibil, a cadrului de 


profesionale. 

Avand in vedere ca nu exista informatii oficiale disponibile 

privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie a 

muncii in industria alimentara din Romania, a rezultat ca fiind 

necesara efectuarea unei cercetari in randul companiilor din 

sector. 

Elementul-cheie de la care se porneste este obligatia 

angajatorului de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor 

in toate aspectele legate de munca (art. 6, Legea securitatii 

si sanatatii in munca 319/2006). Este foarte important de 

subliniat ca primul pas in prevenirea riscurilor profesionale 

si a gestionarii lor in cadrul unei companii este alegerea 

modalitatii de organizare a prevenirii riscurilor profesionale. 

In acest proces intervin factori intrinseci (numar de angajati, 

nivel de formare profesionala a angajatorului sau angajatilor) 

si extrinseci (domeniul de activitate a companiei), insa 

modalitatea organizarii preventive se realizeaza tinand cont 

de criteriile legal stabilite. 

Prevenirea riscurilor profesionale – asumarea 

efectuarii activitatilor din domeniul SSM de 

catre angajator 

Un angajator poate efectua activitatile din domeniul securitatii 

si sanatatii in munca ce ii corespund, daca se indeplinesc 

cumulativ urmatoarele conditii: 

a. Compania are mai putin de 9 angajati inclusiv 

b. Activitatile desfasurate nu sunt cu risc ridicat (prevazute 

in anexa nr. 5 din HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor 

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si 

sanatatii in munca nr. 319/2006) 

c. Angajatorul isi desfasoara activitatea curent in intreprindere 

si/sau unitate 

d. Angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in 

SSM, de minim 40 de ore si continutul prevazut in anexa 

nr. 6 lit. A 2 din HG 1425/2006, dispunand de un certificat de 

absolvire a programului respectiv 

e. Compania are intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, conditiile 

b-d de mai sus sunt indeplinite, si riscurile identificate nu pot 

genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, 

ireversibile, respectiv deces ori invaliditate. 

Lucratori desemnati 

Angajatorul poate desemna un numar de lucratori pentru a 

desfasura activitati de prevenire din cadrul intreprinderii, in 

cazul in care: 

2 1. cadrul legislativ general referitor la securitatea si sanatatea in munca; 2. concepte de baza 

referitoare la securitatea si sanatatea in munca; 3. notiuni despre riscuri generale si prevenirea lor; 

4. notiuni despre riscuri specifice si prevenirea lor in sectorul corespunzator activitatii intreprinderii 

si/sau unitatii; 5. acordarea primului ajutor.) 


28 

1. Angajatorul nu poate intreprinde singur masurile preventive 

(adica nu sunt indeplinite conditiile prevazute in 

paragraful anterior) 

2. Angajatorul nu are capacitatile si aptitudinile necesare 

pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie 

prevazute 

3. Nu se doreste apelarea la servicii externe de prevenire 

4. Compania are intre 50 si 249 de lucratori 

Lucratorii desemnati apartin personalului deja existent al 

companiei, si pot combina responsabilitatile lor normale cu 

cele de prevenire. Numarul de lucratori necesari, capacitatea 

si formarea lor, mijloacele pe care angajatorul le pune la 

dispozitie si timpul pe care il vor avea pentru efectuarea 

activitatilor de prevenire va trebui sa fie suficient pentru 

indeplinirea atributiilor, tinand cont de marimea companiei si 

tipul riscurilor la care angajatii sunt expusi. Angajatorul trebuie 

sa le permita accesul la toate informatiile si documentele 

referitoare la securitatea si sanatatea lucratorilor. 

Serviciul de prevenire 

Serviciul de prevenire reprezinta toate resursele umane si 

materiale ale societatii necesare in desfasurarea de activitati 

de prevenire a riscurilor profesionale, pentru a asigura 

o protectie adecvata a securitatii si sanatatii lucratorilor, 

consiliind si asistand in aceasta activitate angajatorul, 

lucratorii, persoanele delegate responsabile SSM si 

reprezentantii lucratorilor. 

Pot fi: 

a) Serviciul intern de prevenire si protectie 

b) Serviciile externe de prevenire si protectie 

O categorie aparte care este detaliata in studiul nostru 

este Comitetul de securitate si sanatate in munca - 

organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in vederea 

participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si 

sanatatii in munca. 

Cercetarea realizata, sub forma de chestionare, s-a 


realizat prin efectuarea a 31 de vizite de investigare la 

companii din industria alimentara, in care s-au realizat 

interviuri cu manageri de diferite niveluri/ directori de resurse 

umane/ responsabili SSM si a 427 de interviuri realizate la 

companii reprezentative din sector. 

In urma analizarii chestionarelor referitoare la securitatea si 

sanatatea in munca in cadrul firmelor din sectorul alimentar 

au fost validate spre a fi procesate 391 chestionare. Mai mult 

de jumatate din firmele respondente sunt, asa cum se poate 

observa, din cadrul subsectorului Morarit si panificatie – 

52.9%, urmat de subsectoarele Procesare carne si produse 

din carne – 11.8%, Fabricare bauturi – 11.0%, Fabricare 

produse lactate – 8.4%, Fabricare de alte produse alimentare 

– 8.4%, Procesare si conservare fructe si legume – 3.6%. 3 

Subsectorul de activitate Nr. % 

Morarit si panificatie 207 52.9 

Procesare carne si produse din carne 46 11.8 

Fabricare de bauturi 43 11.0 

Fabricare produse lactate 33 8.4 

Fabricare de alte produse alimentare 33 8.4 

Procesare si conservare fructe si legume 14 3.6 

Fabricare de uleiuri si grasimi animale si 

vegetale 

9 2.3 

Fabricare de produse pentru hrana 

animalelor 

5 1.3 

Procesare si conservare produse din peste 1 0.3 

Total 391 100 

Tabel 8 - Distributia societatilor in functie 

de subsectorul de activitate 

Din punctul de vedere al ordinului de marime a societatilor 

se poate observa ca aproximativ jumatate dintre firmele 

respondente sunt de dimensiuni mici (1-50 angajati - 

3 Asa cum se poate observa, pentru subsectoarele Procesare si conservare fructe si legume, 

Fabricare de uleiuri si grasimi animale si vegetale, Fabricare de produse pentru hrana animalelor 

si Procesare si conservare produse din peste, bazele sunt de dimensiuni reduse, cu toate ca 

ponderile lor sunt aproximativ similare cu cele de la nivelul intregului sector alimentar. De aceea, 

valorile inregistrate (procente, medii, etc.) pentru aceste subsectoare vor fi luate in considerare 

de-a lungul raportului cu titlu de exemplificare, si analizate cel mult ca informatie calitativa. Acestea 

vor fi marcate cu *.

47.6%) 4 , firmele medii (51-150 angajati) si mari (peste 150 

de angajati) distribuindu-se in valori relativ similare, 27.8%, 

respectiv 24.8%. 

Fig. 6 - Distributia societatilor in functie de numarul de angajati 

4 Cercul rosu marcheaza diferentele semnificative statistic in raport cu celelalte valori 

Din punctul de vedere al modalitatilor de organizare ale 

serviciului de prevenire a accidentelor de munca, in cadrul 

societatilor se poate observa ca nu exista un anumit tip de 

organizare preponderent, acestea fiind prezente in valori 

relativ similare. Singura diferenta notabila care poate fi 

subliniata, este in raport cu organizarea serviciului de 

prevenire a accidentelor de munca prin desemnarea unor 

angajati, respectiv asumarea acestei responsabilitati de 

catre angajator. In acest sens, se poate observa o pondere 

semnificativ mai mare a societatilor care au persoane 

desemnate din randul angajatilor pentru desfasurarea 

activitatilor de prevenire si protectie. 

Fig. 7 - Modalitatea de organizare a serviciului de prevenire a accidentelor de munca 

Un alt aspect specific sectorului industriei alimentare este faptul ca societatile tind mai degraba sa utilizeze doar o singura 

modalitate de organizare a activitatii de prevenire a riscurilor profesionale. Astfel, 61.5% dintre societati au optat pentru 

o singura modalitate de organizare a activitatii de prevenire si protectie, asumare, lucratori desemnati, serviciu intern sau 

serviciu extern, in timp ce doar 38.5% au organizate doua sau mai multe structuri de prevenire si protectie, precum si servicii 

de prevenire si protectie furnizate de o structura specializata externa. 


30 

In cadrul societatilor industriei alimentare se poate observa 

ca cele mai des intalnite documente/proceduri cu privire 

la prevenirea riscurilor profesionale sunt: documentare de 

instruire introductiv generala, la locul de munca si periodica 

– 98.0% , dosare medicale, fise psihologice, fise de aptitudini 

si fise de expunere – 94.7%, si plan de prevenire si protectie 

– 94.1%. Cele mai putin prezente documente/proceduri 

sunt cele referitoare la standardele de calitate sub aspectul 

activitatilor prestate cat si a securitatii muncii: proceduri 

bazate pe mentiunile de calitate ISO 9001 – 65.0%, proceduri 


bazate pe specificatiile tehnice OSHAS 18001 – 39.1%. Mai 

mult, de subliniat este faptul ca sub aspectul standardelor de 

calitate se observa o pondere semnificativ mai mare a celor 

referitoare la calitatea activitatilor desfasurate, in raport cele 

referitoare la securitatea la locul de munca. 

Alte documente/proceduri mentionate au fost: Manualele 

de management al calitatii alimentelor HACCP (3.1%), ISO 

22000 (2.6%). 

Fig. 8 - Documente/proceduri disponibile in societate cu privire la prevenirea riscurilor 

La nivelul identificarii de catre societati a principalelor 5 

riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii in functie 

de numarul de lucratori expusi, se considera ca fiind cele 

mai importante riscuri: arsuri (18.7%), lovituri, taieturi si 

intepaturi de obiecte si unelte (18.2%), cadere de persoane 

de la acelasi nivel (16.6%), contacte electrice (11.3%). 

Sub aspectul tuturor celor 5 mentiuni, se observa ca riscul 

de accidentare in functie de numarul lucratorilor expusi, 

semnificativ mai mare decat toate celelalte este cel de 

lovituri, taieturi si intepaturi de obiecte si unelte (53.2%). 

Avand in vedere obiectivul studiului, metodologia folosita 

si rezultatele cercetarii sectoriale efectuate, precum si 

informatiile obtinute si observatiile specialistilor SSM din 

cadrul proiectului care au efectuat vizite la peste 30 de 

societati din industria alimentara si au intervievat 427 de 

manageri, putem concretiza o imagine obiectiva a punctelor 

tari si a punctelor slabe privind organizarea si activitatea de 

prevenire a riscurilor profesionale in industria alimentara din 

Romania:

Puncte tari: 

Se respecta5 prevederile actelor normative in vigoare 

care reglementeaza domeniul securitatii si sanatatii muncii, 

privind organizarea activitatii de prevenire a riscurilor profesionale; 

Instruirile introductiv-generale, la locul de munca si periodice, 

sunt realizate in marea majoritate a societatilor (90%). 

Sunt declarate si investigate majoritatea accidentelor de 

munca care se produc (90%), in 95% din cazuri fiind adoptate 

ulterior masuri de prevenire rezultate din cercetarea cauzelor 

accidentelor; 

Majoritatea societatilor detin documentele specifice organizarii 

si desfasurarii activitatilor specifice securitatii si sanatatii 

muncii (peste 94%); 

In marea majoritate a societatilor sunt constituite Comitete 

de Securitate si Sanatate in munca; 

5 Majoritatea companiilor participante in cadrul cercetarii realizate 

Puncte slabe: 

Munca manuala este inca des intalnita in foarte multe 

societati din industria alimentara- chiar daca o parte a proceselor 

de productie sunt mecanizate- ceea ce presupune 

existenta inca a foarte multe riscuri profesionale specifice 

sarcinilor de munca realizate manual; 

Instruirile nu sunt uneori executate interactiv, materialele 

prezentate nefiind intotdeauna adaptate specificului societatilor 

si nevoilor lucratorilor; 

Cercetarea formala, in anumite cazuri, a incidentelor periculoase 

si a accidentelor usoare; 

Absenteismul datorat problemelor de sanatate legate de 

munca (afectiuni dorso-lombare si/sau osteo-musculare, 

afectiuni ale aparatului respirator datorate expunerii la conditii 

de microclimat necorespunzatoare, etc.) nu este urmarit 

si reflectat in situatii statistice; 

Nu in toate cazurile este acordata importanta cuvenita 

Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca, implicarea 

lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor 

profesionale fiind minimalizata; 

Nu toate societatile detin evaluari specifice (zgomot, microclimat, 

evaluarea echipamentelor de munca, etc.) sau 

studii ergonomice si psihosociale, iar semnalizarea riscurilor, 

cu anumite exceptii, este insuficienta; 

Domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii nu este, in multe 

situatii, una din prioritatile managementului societatilor; 

Resursele materiale si financiare alocate activitatilor de 

prevenire a riscurilor profesionale sunt, cu anumite exceptii, 

foarte mici, fapt datorat in mare masura necunoasterii beneficiilor 

implementarii unui management adecvat al securitatii 

si sanatatii muncii (reducerea absenteismului, cresterea productivitatii, 

etc.). 

Desi cauzele celor mai multe accidente de munca au fost 

”erorile umane” (neindeplinirea ordinelor, exces de incredere 

sau rutina, oboseala si extenuare), analiza atenta ar releva 

in multe situatii carente ale instruirilor specifice si/sau ale 

organizarii muncii, prin lipsa sau insuficienta instructiunilor 

privind procedurile de lucru pentru fiecare sarcina de munca 

sau activitate adiacenta. 


32 

9. Studiul riscurilor profesionale 

in industria alimentara din Romania 

Industria alimentara si a bauturilor cuprinde „un ansamblu 

de activitati industriale proiectate pentru tratamentul, 

transformarea, prepararea, conservarea si ambalarea 

produselor alimentare”, utilizand materii prime de origine 

vegetala sau animala din diverse surse (exploatari agrozootehnice 

si piscicole). 

Specificul activitatilor industriale a determinat structurarea 

Industriei alimentare si a bauturilor in diferite subsectoare: 

abatorizare si procesare carne, lactate, procesarea si 

conservarea fructelor si legumelor, morarit si panificatie, 

bauturi racoritoare, etc, care au totusi ca numitor comun 

utilizarea materiilor prime de origine animala sau vegetala. 

In Romania, industria alimentara, incluzand aici si industria 

bauturilor racoritoare si alcoolice, reprezinta unul din 

sectoarele cele mai importante ale industriei bunurilor de 

consum, avand, de asemenea, o pondere seminificativa in 

economia nationala, atat prin numarul de companii existente, 

cat si prin numarul de angajati. Importantul potential 

agroalimentar al Romaniei a permis industriei alimentare 

ocuparea unei pozitii importante in randul sectoarelor 

productive ale industriei romanesti (13,9%). 

Din punct de vedere al capacitatilor de productie, in 

industria alimentara isi desfasoara activitatea atat firme mici, 

traditionale, in care procesele de productie sunt in mare parte 

manuale si artizanale, cat si mari companii multinationale in 

care procesele de productie sunt complet automatizate. In 

functie de produsul elaborat si de tehnologia sau procedura 

de elaborare, activitatile pot fi generatoare de riscuri pentru 

securitatea si sanatatea lucratorilor, care trebuie sa fie 

identificate si controlate adecvat. 

Pentru aceasta este imperativa cunoasterea proceselor de 

productie si a elementelor acestuia (tehnice, organizatorice, 

economice, sociale) astfel incat sa fie identificate, evaluate 

si adoptate masuri de prevenire pentru toate riscurile 

profesionale existente, de la cele care pot provoca accidente 


de munca si/sau boli profesionale, pana la riscurile care pot 

cauza oboseala mentala, insatisfactie profesionala, etc, 

si, in general, orice posibila problema de sanatate pentru 

lucratori. Indeplinirea acestor obiective este necesara pentru 

imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in munca, 

cu consecinte benefice pentru fiecare companie si pentru 

sectorul industriei alimentare, in general. 

Capitolul STUDIUL RISCURILOR PROFESIONALE IN 

INDUSTRIA ALIMENTARA DIN ROMANIA este structurat 

in doua subcapitole: 

1. Descrierea proceselor de productie si a sarcinilor de 

munca din fiecare subsector al industriei alimentare si 

identificarea si localizarea riscurilor profesionale. 

2. Analiza riscurilor profesionale seminficative din industria 

alimentara si masuri de prevenire. 

In Romania, firmele din industria alimentara reprezinta un 

important procent atat din numarul total al companiilor 

sectorului industrial, cat si din numarul total al salariatilor. 

Sectorul industriei alimentare cuprinde urmatoarele 

subsectoare: 

Carne si produce din carne 

Lapte si produce lactate 

Morarit panificatie 

Conserve vegetale si din peste 

Uleiuri si grasimi vegetale 

Zahar si produce zaharoase 

Ceai, cafea, condimente si alimente omogenizate 

Hrana animale 

Bauturi alcoolice (bere, vin, alcool) 

Bauturi racoritoare 

Primul subcapitol este dedicat analizei si studiului diferitelor 

procese de productie specifice Industriei Alimentare 

din Romania, precum si descrierii si localizarii riscurilor

profesionale corespunzatoare fiecarui subsector al acestei 

ramuri industriale. 

Obiectivul acestui capitol este de a pune la dispozitia 

firmelor, responsabililor SSM si angajatilor, un instrument 

care sa faciliteze cunoasterea celor mai importante riscuri 

profesionale din Industria Alimentara si implicit, sa ajute la: 

Conceperea si punerea in practica a unei politici de prevenire 

a riscurilor, adaptata realitatilor; 

Implementarea unor strategii eficiente pentru imbunatatirea 

conditiilor de munca. 

De asemenea, autorii acestor studii au incercat sa ofere o 

imagine de ansamblu care sa permita o mai buna intelegere 

a proceselor de productie si tipologiei vatamarilor sau 

leziunilor datorate conditiilor de munca inadecvate. 

Continutul acestui capitol este rezultatul transferului de 

cunostinte din domeniul securitatii si sanatatii muncii 

acumulate de expertii spanioli, catre specialistii romani, 

precum si al identificarii si localizarii riscurilor profesionale 

pentru instalatiile si procesele de productie din 40 de firme 

apartinand sectorului industriei alimentare.In acest sens, au 

fost identificate si localizate riscurile profesionale care ar 

putea genera accidente de munca si/sau boli profesionale. 

Ca unitate de analiza a riscurilor profesionale la care pot 

si expusi angajatii, sunt folosite sarcinile de munca din 

cadrul fiecarei etape ale proceselor de productie specifice 

fiecarui subsector al industriei alimentare. Sunt luate in 

considerare acele caracteristici ale sarcinii de munca - in 

cadrul unor conditii de munca1 date - care pot genera riscuri 

profesionale avand drept consecinte incidente periculoase, 

accidente de munca, boli profesionale sau alte problema de 

sanatate legate de munca2. 

Pentru un specialist in prevenirea riscurilor este important 

sa ia in considerare nu numai informatiile rezultate in urma 

producerii unui accident sau depistarii unei boli profesionale, 

ci in special informatiile legate de producerea incidentelor 

care ar fi putut cauza vatamari lucratorilor. 


34 

Schema localizarii riscurilor. 

Riscurile detectate sunt repartizate pe sarcini de munca concrete, ceea ce permite, pe de o parte, extrapolarea si identificarea 

celor mai intalnite riscuri in sectorul alimentar in general, si pe de alta parte, identificarea riscurilor specifice fiecarui subsector 

analizat. 

Diagrama de analiza utilizata 


Elaborarea schemelor se bazeaza 

pe definirea “procesului de productie 

standard” pentru fiecare subsector 

analizat, luandu-se in considerare fiecare 

sarcina de munca, pentru care vor fi 

identificate riscurile posible, grupate pe 

urmatoarele domenii: Securitate, Igiena, 

Ergonomie si Psihosociologie. 

Trebuie subliniat ca prin acest Studiu nu se urmareste evidentierea aspectelor pozitive sau negative ale niciunui proces de 

productie specific Industrie Alimentare din Romania, ci doar studierea riscurilor profesionale asociate tipurilor de sarcini de 

munca. Fiecare risc va trebui sa fie evaluat in intreprinderi in contextul conditiilor de munca si a instalatiilor specifice.

Analiza riscurilor semnificative din Industria alimentara 

Odata identificate riscurile derivate din procesele de munca, 

se apreciaza si anlizeaza riscurile frecvent intalnite si 

riscurile semnificative datorita gravitatii lor, precum si riscurile 

specifice fiecarui subsector studiat. Se stabilesc originile 

riscurilor si masurile generale de prevenire, adecvate atat 

eliminarii riscurilor, cat si reducerii probabilitatii sau severitatii 

lor. 

Metodologia de elaborare a schemelor de localizare a 

riscurilor se bazeaza pe schema proceselor de productie si 

a sarcinilor de munca corespunzatoare; de aceea prezinta 

un interes deosebit analiza riscurilor asociate proceselor de 

productie si sarcinilor de munca specifice fiecarei industrii 

studiate. 

In elaborarea schemelor proceselor de fabricatie – 

corespunzatoare fiecarui subsector si impartite in subprocese 

si sarcini concrete - pentru sectoarele reprezentative din 

Industria Alimentara si a Bauturilor, s-a urmarit includerea 

tuturor operatiunilor care pot fi intalnite in aceste sectoare. 

Prin urmare, ceea ce s-a obtinut nu se identifica cu ceea ce 

ar fi specific unui anumit producator, ci reprezinta totalitatea 

proceselor si sarcinilor specifice sectoarelor. 

Schemele de localizare a riscurilor sunt prezentate sub 

forma de tabel in care sunt trecute sarcinile de munca ale 

diferitelor proceselor de fabricatie, impreuna cu cele mai 

importante riscuri specifice fiecarei sarcini. Plecand de 

la aceasta identificare a riscurilor si originii lor, se poate 

extrapola tipologia riscurilor la care pot fi expusi lucratorii , 

ca si potentialele vatamari cauzate de materializarea acestor 

riscuri. 

Tabelul urmator contine o enumerare a factorilor de risc si a potentialelor vatamari. 

Factori de risc (conform Institutului National de Securitate si Igiena a Muncii din Spania) 

Grupul factorilor de risc Factori de risc Vatamari/consecinte 

Conditii de securitate Masini, utilaje, unelte, spatii de lucru, echipamente 

de manevra si transport, electricitate, etc. 

Agenti fizici Zgomot, vibratii, iluminat, conditii 

termohigrometrice, radiatii, etc. 

Agenti chimici si biologici Substante chimice, pulberi chimice, 

microorganisme, pulberi vegetale, etc. 

Incarcatura fizica Efort fizic, pozitii fortate, miscari repetitive, 

manipulare greutati. 

Incarcatura mentala si 

organizarea muncii 

Complexitatea sarcinii de munca, stress, ritmul 

de munca, programul de munca, gradul de 

automatizare, comunicarea,stilul de conducere, 

stabilitatea postului 

Lovituri, taieturi, leziuni oculare, prinderi/ 

blocari, caderi, zdrobiri, arsuri, etc. 

Leziuni auditive, oboseala vizuala, 

cefalee, degeraduri, soc caloric, 

deshidratare, sterilitate, leucemie, etc. 

Arsuri chimice, dermatite, astm, cancer, 

etc. 

Oboseala, afectiuni osteo – musculare, 

etc. 

Oboseala fizica si psihica, depresii, 

insomnii, probleme digestive, stress, 

etc. 


36 

In schemele de localizare sunt prezentate doar riscurile 

identificate, nu si originea lor (factorii de risc). Riscurile sunt 

clasificate in 3 grupe care corespund specialitatilor tehnice 

descrise anterior: 

Riscuri derivate din conditiile de securitate 

Riscuri derivate din igiena industriala: factori fizici, chimici 

si biologici. 

Riscuri derivate din ergonomie si psihosociologie aplicata 

(incarcatura fizica si mentala) 

Conditii de securitate 

In acest grup sunt incluse acele conditii materiale care 

pot genera accidente de munca. Pentru a fi studiate, este 

necesara investigarea si evaluarea factorilor de risc derivati 

din: 

Locurile de munca. 

Masini si echipamente specifice procesului de munca. 

Instalatii electrice si frigorifice. 

Echipamente de ridicare si transport. 

Conditii derivate din mediul ambiental al locului 

de munca si din igiena industriala 

Conditiile ambientale se refera la orice element, substanta, 

tip de energie si organisme care in anumite cantitati pot 

avea efecte nocive asupra sanatatii lucratorilor. Expunerea 

la aceste riscuri are ca efecte bolile profesionale si alte 

probleme de sanatate legate de munca. 

Contaminantii din mediul ambiental al locului de munca pot fi 

fizici, chimici sau biologici. 

Factori fizici: 

Sunt factori care provin din diferite surse de energie si 

care pot fi naturali sau modificati in functie de procesul de 

productie si pot influenta negativ sanatatea lucratorilor. 


Conditii termohigrometrice si de iluminat. 

Zgomot. 

Vibratii. 

Radiatii (ionizante sau neionizante). 

Factori chimici: substante chimice care in timpul fabricatiei, 

transportului, depozitarii sau utilizarii se pot raspandi in 

mediul inconjurator in forma solida (pulberi, etc), lichida 

(vapori, picaturi, etc) sau, afectand astfel sanatatea 

lucratorilor. Calea comuna de intrare in organism este prin 

intermediul sistemului respirator, dar, de asemenea, si prin 

sistemul digestiv sau cutanat. 

Factori biologici: microorganisme care pot fi prezente in 

mediul de munca si pot afecta sanatatea lucratorilor. Pot fi 

organisme vii (bacterii, virusi, fungi), elemente animale (par, 

pene, excremente) sau vegetale (polen, pulberi de lemn, 

pulberi vegetale). 

Conditii derivate din incarcatura 

fizica si mentala: 

Incarcatura fizica si mentala este un ansamblu de cerinte 

fizice si mentale la care sunt supusi lucratorii pe durata unei 

zile de munca. Daca o munca este predominant fizica, atunci 

apare incarcatura fizica, iar daca munca implica un mare 

efort intelectual, atunci apare incarcatura mentala. 

Incarcatura fizica este deteriminata de caracteristicile 

lucratorului (varsta, sex, constitutie fizica) si de caracteristicile 

locului de munca (pozitii fortate, manipulare greutati, miscari 

repetitive). 

Consecintele unei incarcaturi fizice inadecvate sunt, in 

general, afectiunile osteo – musculare. 

Incarcatura mentala este un ansamblu de tensiuni psihice 

la care este supusa o persoana datorita exigentelor muncii 

intelectuale pe care o realizeaza.

Date fiind multiplele variabile care pot influenta incarcatura 

mentala si relatia acestei tipologii de riscuri cu aspectele 

concrete de tip organizational, in schemele de identificare a 

riscurilor vor fi evaluate doar riscurile derivate din incarcatura 

fizica. 

Pentru o interpretare corecta a schemelor, trebuie sa se tina 

cont de urmatoarele premise: 

Absenta identificarii unui anumit risc pentru o anumita sarcina 

sau proces nu implica inexistenta acestui risc, ci doar ca nu a 

fost identificat riscul respectiv in tipologia procesului studiat. 

Aparitia sa va fi asociata caracteristicilor organizatorice si 

constructive ale fiecarei intreprinderi si nu tipului de proces 

productiv. 

Riscurile considerate transversale si, de aceea, nu in relatie 

directa cu sarcina de munca sau cu procesul de productie, 

asociate in general cu organizarea muncii sau cu instalatiile 

in sine, nu au fost incluse in schema de localizare. Cu titlu de 

exemplu, acest tip de riscuri sunt cele derivate din incendii, 

situatii de urgenta, munca in schimburi, munca de noapte si 

din alte caracteristici organizatorice. Aceste tipuri de factori 

de risc vor fi analizati in capitolul urmator, unde vor fi descrise 

masurile preventive. 

Dupa descrierea proceselor de productie din fiecare 

subramura, capitolul ne prezinta schema localizarii riscurilor 

aferenta subsectoarelor analizate. 


38 

10. Studiul riscurilor profesionale 

in industria alimentara din Romania 

Analiza riscurilor semnificative din industria alimentara 

In general, in cadrul proceselor de productie din industria 

alimentara (transformare, preparare, conservare si 

ambalare, etc.) riscurile privind securitatea si sanatatea 

lucratorilor sunt controlate, totusi incidenta accidentelor de 

munca din acest sector este inca foarte mare. 

Majoritatea riscurilor existente in industria alimentara este 

consecinta dezvoltarii tehnice considerabile a sectorului, 

specific, a echipamentelor de lucru si a sarcinilor de munca 

complexe derivate din adoptarea noilor tehnologii. In plus, 

absenta sau superficialitatea formariii-informarii lucratorilor 

determina perceptia eronata a riscurilor sau, in cel mai 

nefericit caz, lipsa constientizarii existentei riscurilor. 

Activitatile si procesele de productie din industria alimentara 

implica prezenta a numerosi factori de risc profesional: 

zgomot si vibratii peste limita admisa, generate de utilajle; 

contaminanti biologici; contaminanti chimici; manipularea 

greutatilor, pozitiile fortate si miscarile repetitive; microclimatul 

si iluminatul necorespunzator; mijloacele de transport si 

manevrat marfuri; etc. 

Conform statisticilor, principalele cauze ale accidentelor 

de munca din industria alimentara din Romania sunt: 

caderile de la acelasi nivel, prinderile/blocarile intre obiecte 

(consecinte: entorse, contuzii, zdrobiri-fracturi, la maini si 

brate); suprasolicitari fizice si pozitii fortate (consecinte: 

afectiuni dorso-lombare); folosirea defectuoasa sau fara 

echipament de protectie a obiectelor si instrumentelor 

utilizate (consecinte: taieturi, loviri). 

In acest capitol sunt prezentate principalele riscuri 

profesionale din industria alimentara si masurile preventive 

asociate, cu un obiectiv teoretic clar (informare si consultanta) 

si un obiectiv practic (aplicarea masurilor preventive pe 

proces productiv si post de lucru). 


Securitatea si Sanatatea in Munca in Industria Alimentara 

Complexitatea industriei alimentare, definita prin diversitatea 

intreprinderilor si a proceselor de productie, determina 

necesitatea analizarii detaliate a aspectelor privind 

securitatea si sanatatea lucratorilor. 

Un pas extrem de important in domeniul securitatii si sanatatii 

muncii a fost facut in 2006 prin promulgarea Legii Securitatii 

si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 2006 6 , act normativ 

care transpune Directiva Consiliului Europei nr. 89/391/ 

CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea 

imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de 

munca. 

Asigurarea Securitatii si Sanatatii in Munca, impune 

societatilor din sector implementarea masurilor adecvate 

pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si executarea 

monitorizarii periodice si corecte a starii de sanatate a 

angajatilor, in concordanta cu caracteristicile posturilor de 

lucru. 

Desi exista particularitati si diferente intre procesele de 

productie specifice sectorului industriei alimentare, in 

domeniul securitatii si sanatatii muncii se pot descrie 

suficiente caracteristici comune: 

categoria societatilor, majoritatea incadrandu-se in categoria 

intreprinderilor mici si mijlocii; 

resurse financiare reduse destinate implementarii prevederilor 

legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii muncii; 

incompatibilitatea dintre procesele de productie si principiile 

prevenirii riscurilor profesionale 

6 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006 si Hotararea 

Guvernului nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare 

a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului 

nr. 1.425/2006 . Monitorul Oficial nr. 661 /27 .09. 2010

lipsa pregatirii profesionale in domeniul securitatii si sanatatii 

muncii adaptata nevoilor specifice sectorului alimentar; 

De asemenea, managementul prevenirii riscurilor trebuie 

sa fie adaptat caracteristicilor organizatorice, productive si 

socio-profesionale specifice, de subliniat fiind: 

Folosirea echipamentelor de lucru si a utilajelor depasite 

tehnologic si foarte vechi, a caror adaptare la standardele de 

securitate nu mai este posibila sau este foarte costisitoare; 

Manipularea manuala a maselor si efectuarea de miscari 

repetitive; 

Utilizarea pe scara larga a unei game variate de unelte 

de mana si a unor substante chimice in procesele de elaborare 

si fabricare a produselor alimentare; 

Existenta locurilor de munca cu conditii speciale: temperatura 

si umiditate, zgomot, iluminat, etc. 

Aparitia de imbolnaviri profesionale in subsectoarele in 

care lucratorul are contact direct cu animale(ex:abatorizare) 

si anumite materii prime (ex: faina). 

Temporalitatea muncii, datorata caracterului sezonier al 

anumitor procese de productie; 

Tipul programului de lucru (de noapte, in zile de sarbatoare, 

in schimburi, etc); 

Monotonia muncii sau ritmul de lucru intens in cazul proceselor 

de productie automatizate. 

Concepte de securitate si sanatate in munca in industria 

alimentara 

Pentru a intelege mai bine conceptul de risc profesional este 

necesara definirea termenilor „pericol” si „risc”. Continutul 

definitiilor nu este intotdeauna acelasi, nici in legislatiile 

statelor membre ale Uniunii Europene, nici in diversele 

discipline stiintifice. In general, sunt utilizate urmatoarele: 

pericol – proprietatea sau capacitatea intrinseca prin 

care un element (materii, materiale, metode si practici de 

munca, tehnologii, etc) este susceptibil sa conduca la materializarea 

unui eveniment nedorit; 

risc – probabilitatea ca evenimentul nedorit sa se realizeze 

cu o anumita gravitate, in conditii de utilizare si/sau 

expunere date. 

Factorii de risc 7 care pot cauza accidente profesionale sunt: 

unelte manuale sau mecanice, organe de masini in miscare, 

materiale, contacte electrice, termice, inhalari si contacte 

cu produse toxice, elementele ambientale ale mediului de 

munca, etc. 

Riscurile profesionale prezente in industria alimentara din 

Romania pot fi analizate folosind urmatoarea clasificare: 

riscuri derivate din elementele de securitate a munciisunt 

riscurile derivate din lipsa sau insuficienta elementelor 

de securitate (ecrane de protectie, etc ) si din elemente materiale 

(locul de munca, unelete, scule, mijloace de transport 

si ridicat, instalatii electrice, etc) si care pot genera accidente 

de munca. 

riscuri derivate din elementele de igiena industriala- sau 

din mediul de munca includ factorii de risc fizici, chimici si 

biologici. 

riscuri derivate din ergonomia muncii- pot fi Riscuri ergonomice 

determinate de pozitii fortate, Suprasolicitari in manipularea 

manuala a maselor, Miscari repetitive. 

riscuri legate de factori psihosociali, ce pot fi legate de 

incarcatura psihica/ fizica la locul de munca sau referitoare 

la organizatie. 

Analiza se axeaza pe descrierea originii riscurilor (suprafata 

si locul de munca, unelte, echipamente de munca, utilaje, 

instalatii electrice, manipulare si transport, semnalizare, 

agenti biologici, agenti chimici, etc) si a masurilor 

preventive, scopul fiind evitarea accidentelor de munca si 

bolilor profesionale. 

Masuri de Protectie Colectiva 

Principiul fundamental al aplicarii masurilor de prevenire 

are ca scop eliminarea riscurilor de la sursa, totusi nu in 

toate cazurile exista aceasta posibilitate, asa cum nu este 

posibila nici eliminarea riscurilor doar prin adoptarea de 

masuri operative sau organizatorice. Adoptarea masurilor de 

protectie colectiva are ca scop protejarea tuturor lucratorilor 

dintr-o entitate industriala, precum si a altor persoane care 

pot aparea ocazional in zona respectiva. 

7 Prin factori de risc se intelege un ansamblu de elemente care sunt prezente in conditiile de munca 

si care determina o diminuare a nivelului securitatii si sanatatii lucratorilor, favorizand aparitia 

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. 


40 

Masuri de Protectie Individuala 

Sunt adoptate dupa implementarea masurilor de protectie 

colectiva daca evaluarea riscurilor releva inca existenta 

riscurilor de accidentare pentru lucratori si consta, in general, 

in folosirea echipamentelor de protectie individuala specifice 

fiecarui risc identificat. 


In aceasta ultima parte a subcapitolului, ne sunt prezentate 

detalii despre Masurile preventive de caracter general: 

Semnalizare, Echipamente individuale de protectie – 

EIP, Medicina muncii/Supravegherea starii de sanatate, 

Informare-instruire, Actiuni in caz de urgenta.

11. In loc de postfata 

Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte 

industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in 

marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte 

diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai 

degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile 

duc de multe ori lipsa de resurse, de personal calificat si de 

timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa, 

sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede, 

dar se implica mai rar in activitati de cercetare- dezvoltare, 

din cauza resurselor limitate; sectorul industriei alimentare 

are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de 

preferinta sanatoase. 

Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de 

operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din 

cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si 

a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice 

si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O 

parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta 

la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu 

un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un 

prim rezultat fiind disponibilizarea salariatilor. 

Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii 

si normele de aplicare ale acesteia, HG 1425/2006, 

cu modificarile si completarile ulterioare, reflecta baza 

legislativa pentru imbunatatirea conditiilor de sanatate si 

securitate in industria alimentara. In momentul de fata nu 

se cunoaste impactul prezentei legi asupra imbunatatirii 

conditiilor de munca si asupra masurilor preventive adoptate 

catre companii sau dificultatile care pot exista in punerea lor 

in aplicare. 

Intreprinderile mici si mijlocii au dificultati in prevenirea 

accidentelor de munca si bolile profesionale, in realizarea 

formarii- informarii angajatilor, in implementarea si aplicarea 

reglementarilor pentru prevenirea riscurilor profesionale, 

avand in vedere faptul ca nu au dispus de o perioada 

suficienta de adaptare, precum si lipsa resurselor financiare 

si a pregatirii tehnice. 

Proiectul nostru are ca scop identificarea nevoilor acestor 

companii de adaptare la noile norme, lucru care va facilita 

punerea in aplicare a unei culturi de prevenire in intreprinderile 

din sectorul alimentar din Romania. 

Identificarea problemelor si nevoilor de securitate si sanatate 

in munca din industria alimentara, cunoasterea importantei 

acestora si adoptarea ulterioara de solutii adecvate, a 

impus diagnosticarea, cat mai fidel posibil, a cadrului de 


profesionale, de aici rezultand prezentul studiu. 

Partenerii proiectului considera ca fiind prioritara 

oferirea instrumentelor necesare imbunatatirii continue a 

managementului de prevenire a riscurilor profesionale catre 

toate intreprinderile din industria alimentara din Romania, 

ajutandu-le astfel sa ofere conditii mai sigure de functionare 

a proceselor si a sarcinilor, si o reducere substantiala a 

nivelului de accidente la locul de munca. 

Am incercat in paginile de mai sus sa extragem principalele 

rezultate si concluzii ale studiului Industria alimentara 

si sanatatea si securitatea muncii efectuat de echipa 

proiectului „Adaptabilitatea Firmelor si Muncitorilor din 

Industria Alimentara din Romania la Normativa de Siguranta 

si Sanatate la Locul de Munca” in perioada ianuarie 2011- 

martie 2012. Speram ca informatiile prezentate vor da 

nastere la dorinta de a aprofunda temele pe care le-am 

abordat mai detaliat in volumele studiului si va invitam pe 

aceasta cale sa parcurgeti continutul acestora. 

Ramanem la dispozitia celor interesati pentru informatii 

suplimentare, propuneri si observatii. Raspundem pozitiv 

si criticilor, caci le consideram o forma de imbunatatire a 

activitatii proprii, prin urmare suntem deschisi dialogului, 

schimbului de idei, si asteptam mesajele dumneavoastra. 

Cu toate urarile de bine, 

Echipa de coordonare 


42 

12. Echipa de coordonare a studiului 

“Industria alimentara si sanatatea si securitatea muncii” 

Prenume si nume Partener proiect Date contact 

Adrian MARIN 

Emilia MARTIN SANCHEZ 

Ruxandra STANICA 

Andreea RANJA 

Sara MOLERO PALOMINO 

Felicia ORIVICEANU 

Eugen DAVID 

Florin DOBRA 


adrianmarin59@gmail.com 

e.martin@ifi.com.es 

r.stanica@ifi.com.es 

a.ranja@ifi.com.es 

s.molero@prevalia.es 

f.oriviceanu@prevalia.es 

e.david@prevalia.es 

f.dobra@prevalia.es


Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 

Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria 

alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca 

Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara 

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii 

Europene sau a Guvernului Romaniei. 

© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro

PREZENTARE STUDIU Industria alimentara si securitatea si ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?