Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara si a bauturilor ...
Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara si a bauturilor ...
Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara si a bauturilor ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
GUVERNUL ROMÂNIEI<br />
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI<br />
PROTECŢIEI SOCIALE<br />
Organismul Intermediar Regional<br />
POSDRU Regiunea Sud-Est<br />
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A<br />
SINDICATELOR DIN INDUSTRIA<br />
ALIMENTARĂ<br />
Proiect cof<strong>in</strong>antat d<strong>in</strong> Fondul Social European pr<strong>in</strong> Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013<br />
Adaptabilitatea firmelor <strong>si</strong> muncitorilor d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> d<strong>in</strong><br />
Romania la Normativa de Siguranta <strong>si</strong> Sanatate la locul de munca<br />
INVESTESTE IN OAMENI!<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Analiza celor mai importante riscuri d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong><br />
vol.5
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013<br />
Produs <strong>in</strong> cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor <strong>si</strong> muncitorilor d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong> d<strong>in</strong> Romania la Normativa de Siguranta <strong>si</strong> Sanatate la locul de munca<br />
Editat sub egida: Federatia Nationala a S<strong>in</strong>dicatelor d<strong>in</strong> Industria Alimentara<br />
Cont<strong>in</strong>utul acestui material nu reprez<strong>in</strong>ta <strong>in</strong> mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii<br />
Europene sau a Guvernului Romaniei.<br />
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274<br />
Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro<br />
2<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania
Cupr<strong>in</strong>s<br />
1. Introducere .................................................................................................................... 5<br />
2. Securitatea <strong>si</strong> Sanatatea <strong>in</strong> Munca <strong>in</strong> Industria Alimentara ............................................ 6<br />
3. Analiza <strong>riscurilor</strong> d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> ....................................................................... 7<br />
3.1 Riscuri derivate d<strong>in</strong> conditiile de securitate ................................................................................................. 8<br />
3.2 Riscuri derivate d<strong>in</strong> igiena <strong>in</strong>dustriala .......................................................................................................... 22<br />
3.3 Riscuri derivate d<strong>in</strong> conditiile ergonomice ................................................................................................... 32<br />
4. Con<strong>si</strong>deratii despre factorii de risc p<strong>si</strong>hosociali <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> ......................... 36<br />
5. Masuri generale de prevenire ....................................................................................... 42<br />
5.1 Semnalizare ................................................................................................................................................ 42<br />
5.2 Echipamente <strong>in</strong>dividuale de protectie – EIP ................................................................................................ 45<br />
5.3 Medic<strong>in</strong>a muncii. Supravegherea sanatatii lucratorilor ................................................................................ 51<br />
5.4 Instruirea ..................................................................................................................................................... 55<br />
5.5 Actiuni <strong>in</strong> caz de urgenta ............................................................................................................................. 55<br />
6. Bibliografie ...................................................................................................................... 60<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 3
4<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania
1. Introducere<br />
Industria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> 1 este structurata <strong>in</strong> mai<br />
multe subsectoare, reprezentative fi<strong>in</strong>d: Industria moraritului<br />
<strong>si</strong> panificatiei, Industria carnii, Industria lactatelor, Industria<br />
conservelor d<strong>in</strong> fructe <strong>si</strong> legume, Industria <strong>bauturilor</strong><br />
(racoritoare <strong>si</strong> alcoolice).<br />
Diver<strong>si</strong>tatea proceselor de productie <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong><br />
<strong>in</strong>cepe cu micile societati traditionale <strong>in</strong> care procesul<br />
de productie este <strong>in</strong> <strong>in</strong>tregime manual, ajungand pana la<br />
procese de productie complet automatizate, <strong>in</strong> cazul marilor<br />
societati romanesti sau mult<strong>in</strong>ationale.<br />
In general, <strong>in</strong> cadrul proceselor de productie d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> (transformare, preparare,<br />
conservare <strong>si</strong> ambalare, etc.) riscurile priv<strong>in</strong>d securitatea<br />
<strong>si</strong> sanatatea lucratorilor sunt controlate, totu<strong>si</strong> <strong>in</strong>cidenta<br />
accidentelor de munca d<strong>in</strong> acest sector este <strong>in</strong>ca foarte<br />
mare.<br />
Majoritatea <strong>riscurilor</strong> existente <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> este<br />
consec<strong>in</strong>ta dezvoltarii tehnice con<strong>si</strong>derabile a sectorului,<br />
specific, a echipamentelor de lucru <strong>si</strong> a sarc<strong>in</strong>ilor de munca<br />
complexe derivate d<strong>in</strong> adoptarea noilor tehnologii. In plus,<br />
absenta sau superficialitatea formariii-<strong>in</strong>formarii lucratorilor<br />
determ<strong>in</strong>a perceptia eronata a <strong>riscurilor</strong> sau, <strong>in</strong> cel mai<br />
nefericit caz, lipsa constientizarii existentei <strong>riscurilor</strong>.<br />
1 <strong>in</strong>globeaza un “set de activitati <strong>in</strong>dustriale dedicate tratamentului, transformarilor, prepararii,<br />
conservarii <strong>si</strong> ambalarii produselor alimentare” care utilizeaza materii prime de orig<strong>in</strong>e vegetala sau<br />
animala de diverse proveniente (ferme agricole, zootehnice <strong>si</strong> pescarii).<br />
Activitatile <strong>si</strong> procesele de productie d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong><br />
implica prezenta a numero<strong>si</strong> factori de risc profe<strong>si</strong>onal:<br />
zgomot <strong>si</strong> vibratii peste limita admisa, generate de utilajle;<br />
contam<strong>in</strong>anti biologici; contam<strong>in</strong>anti chimici; manipularea<br />
greutatilor, pozitiile fortate <strong>si</strong> miscarile repetitive;<br />
microclimatul <strong>si</strong> ilum<strong>in</strong>atul necorespunzator; mijloacele de<br />
transport <strong>si</strong> manevrat marfuri; etc.<br />
Conform statisticilor, pr<strong>in</strong>cipalele cauze ale accidentelor<br />
de munca d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> d<strong>in</strong> Romania sunt:<br />
caderile de la acela<strong>si</strong> nivel, pr<strong>in</strong>derile/blocarile <strong>in</strong>tre obiecte<br />
(consec<strong>in</strong>te: entorse, contuzii, zdrobiri-fracturi, la ma<strong>in</strong>i <strong>si</strong><br />
brate); suprasolicitari fizice <strong>si</strong> pozitii fortate (consec<strong>in</strong>te:<br />
afectiuni dorso-lombare); folo<strong>si</strong>rea defectuoasa sau fara<br />
echipament de protectie a obiectelor <strong>si</strong> <strong>in</strong>strumentelor<br />
utilizate (consec<strong>in</strong>te: taieturi, loviri).<br />
In acest capitol, care nu are pretentia de a acoperi exhaustiv<br />
domeniile tratate, vor fi prezentate pr<strong>in</strong>cipalele riscuri<br />
<strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> masurile preventive<br />
asociate, cu un obiective teoretice (<strong>in</strong>formare <strong>si</strong> consultanta)<br />
<strong>si</strong> practice (aplicarea masurilor preventive pe proces<br />
productiv <strong>si</strong> post de lucru) clare.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 5
6<br />
2. Securitatea <strong>si</strong> Sanatatea <strong>in</strong> Munca <strong>in</strong> Industria Alimentara<br />
Complexitatea <strong>in</strong>dustriei alimentare, def<strong>in</strong>ita pr<strong>in</strong> diver<strong>si</strong>tatea<br />
<strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>derilor <strong>si</strong> a proceselor de productie, determ<strong>in</strong>a<br />
nece<strong>si</strong>tatea analizarii detaliate a aspectelor priv<strong>in</strong>d<br />
securitatea <strong>si</strong> sanatatea lucratorilor.<br />
Un pas extrem de important <strong>in</strong> domeniul securitatii <strong>si</strong><br />
sanatatii muncii a fost facut <strong>in</strong> 2006 pr<strong>in</strong> promulgarea Legii<br />
Securitatii <strong>si</strong> Sanatatii <strong>in</strong> Munca nr. 319 d<strong>in</strong> 14 iulie 2006 2 ,<br />
act normativ care transpune Directiva Con<strong>si</strong>liului Europei<br />
nr. 89/391/CEE priv<strong>in</strong>d <strong>in</strong>troducerea de masuri pentru<br />
promovarea imbunatatirii securitatii <strong>si</strong> sanatatii lucratorilor la<br />
locul de munca.<br />
A<strong>si</strong>gurarea Securitatii <strong>si</strong> Sanatatii <strong>in</strong> Munca, impune<br />
societatilor d<strong>in</strong> sector implementarea masurile adecvate<br />
pentru securitatea <strong>si</strong> sanatatea lucratorilor, determ<strong>in</strong>ate<br />
de evaluarea <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> <strong>si</strong>, de asemenea,<br />
executarea monitorizarii periodice <strong>si</strong> corecte a starii de<br />
sanatate a angajatilor <strong>in</strong> scopul detectarii precoce a<br />
po<strong>si</strong>bilelor probleme de sanatate <strong>in</strong> randul lucratorilor, <strong>in</strong><br />
concordanta cu caracteristicile posturilor de lucru.<br />
Conditiile desfasurarii activitatilor <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> - starea<br />
<strong>in</strong>stalatiilor d<strong>in</strong> centrele de munca, procedurile <strong>si</strong>gure de<br />
lucru, utilajele <strong>si</strong> echipamentele de lucru utilizate, factorii<br />
ambientali ai mediului de munca, factorii specifici sarc<strong>in</strong>ilor<br />
de munca (efort depus, oboseala, durata zilei de lucru, etc)<br />
– schiteaza <strong>si</strong> def<strong>in</strong>esc munca <strong>in</strong> conditii de <strong>si</strong>guranta sub<br />
toate aspectele <strong>si</strong> contribuie la a<strong>si</strong>gurarea securitatii <strong>si</strong><br />
sanatatii <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> a lucratorilor.<br />
Identificarea <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> <strong>si</strong> a masurile de<br />
prevenire a acestora (evaluarea <strong>riscurilor</strong>, elaborarea<br />
planului de prevenire <strong>si</strong> protectie, planificarea preventiva)<br />
pentru procesele de productie d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong><br />
2 Legea Securitatii <strong>si</strong> Sanatatii <strong>in</strong> Munca 319/2006, Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006 <strong>si</strong><br />
Hotararea Guvernului nr. 955/2010 pentru modificarea <strong>si</strong> completarea Normelor metodologice de<br />
aplicare a prevederilor Legii securitatii <strong>si</strong> sanatatii în munca nr. 319/2006, aprobate pr<strong>in</strong> Hotarârea<br />
Guvernului nr. 1.425/2006 . Monitorul Oficial nr. 661 /27 .09. 2010<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
trebuie completata cu activitati concrete, conform planului de<br />
prevenire <strong>si</strong> protectie, a caror implementare este obligatorie.<br />
Masurile preventive <strong>si</strong> implementarea lor trebuie sa fie<br />
adaptate caracteristicilor fiecarei <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>deri, fiecarui post<br />
de lucru <strong>si</strong> fiecarui lucrator.<br />
In acest sens, <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> este o <strong>in</strong>dustrie complexa<br />
d<strong>in</strong> perspectiva diver<strong>si</strong>tatii factorilor de risc, multi d<strong>in</strong>tre<br />
acestia prezenti <strong>in</strong> toate sectoarele <strong>in</strong>dustriale, dar <strong>si</strong> multi<br />
altii care sunt specifici doar proceselor de productie specifice<br />
subsectoarelor acestei <strong>in</strong>dustrii:<br />
Conditii termohigrometrice nefavorabile datorate nece<strong>si</strong>tatii<br />
ment<strong>in</strong>erii unei temperaturi scazute <strong>in</strong> zonele de productie<br />
sau, d<strong>in</strong> contra, tempeaturi ridicate datorate operatiunilor<br />
executate, coacere, oparire, etc.;<br />
Miscari repetitive, pozitii fortate sau manipularea manuala<br />
a maselor;<br />
Mecanizarea proceselor de productie;<br />
Contacte cu materii prime de orig<strong>in</strong>e animala sau vegetala<br />
susceptibile de a provoca boli <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>;<br />
resurse f<strong>in</strong>anciare reduse dest<strong>in</strong>ate implementarii prevederilor<br />
legislatiei d<strong>in</strong> domeniul securitatii <strong>si</strong> sanatatii muncii;<br />
<strong>in</strong>compatibilitatea d<strong>in</strong>tre procesele de productie <strong>si</strong> pr<strong>in</strong>cipiile<br />
prevenirii <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>;<br />
lipsa pregatirii <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> <strong>in</strong> domeniul securitatii <strong>si</strong> sanatatii<br />
muncii adaptata nevoilor specifice sectorului alimentar;<br />
De asemenea, managementul prevenirii <strong>riscurilor</strong> trebuie<br />
sa fie adaptat caracteristicilor organizatorice, productive <strong>si</strong><br />
socio-<strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> specifice, de subl<strong>in</strong>iat fi<strong>in</strong>d:<br />
Utilizarea pe scara larga a unei game variate de unelte de<br />
mana <strong>si</strong> a unor substante chimice <strong>in</strong> procesele de elaborare<br />
<strong>si</strong> fabricare a produselor alimentare;<br />
Temporalitatea muncii, datorata caracterului sezonier al<br />
anumitor procese de productie;<br />
Tipul programului de lucru (de noapte, <strong>in</strong> zile de sarbatoare,<br />
<strong>in</strong> schimburi, etc);
3. Analiza <strong>riscurilor</strong> d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong><br />
Conform celor mai recente statistici ,<strong>in</strong> anul 2010, <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> 3 s-au <strong>in</strong>registrat 171 de accidente<br />
de munca, reprezentand 4,6% d<strong>in</strong> totalul accidentelor de<br />
munca la nivel national, <strong>in</strong> crestere cu 0,58% comparativ cu<br />
anul 2009 cand s-au <strong>in</strong>registrat 170 accidente.<br />
Modalitatea <strong>si</strong> directia de abordare a securitatii <strong>si</strong> sanatatii<br />
muncii s-au schimbat <strong>in</strong> ultimii ani, de la <strong>in</strong>trarea <strong>in</strong> vigoare<br />
a Legii 319/2006, trecandu-se de la modelul de prevenire<br />
a <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> „a posteriori” (<strong>in</strong> care actiunile<br />
preventive sunt adoptate dupa aparitia unor <strong>in</strong>cidente<br />
periculoase, accidente de munca sau boli <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>) la<br />
modelul de prevenire „a priori” (<strong>in</strong> care actiunile preventive<br />
sunt adoptate <strong>in</strong> urma analizei <strong>riscurilor</strong> <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te ca acestea<br />
sa se materializeze <strong>in</strong> <strong>in</strong>cidente periculoase, accidente de<br />
munca sau boli <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>).<br />
Pentru a <strong>in</strong>telege mai b<strong>in</strong>e conceptul de risc profe<strong>si</strong>onal este<br />
necesara def<strong>in</strong>irea termenilor „pericol” <strong>si</strong> „risc”. Cont<strong>in</strong>utul<br />
def<strong>in</strong>itiilor nu este <strong>in</strong>totdeauna acela<strong>si</strong>, nici <strong>in</strong> legislatiile<br />
statelor membre ale Uniunii Europene, nici <strong>in</strong> diversele<br />
discipl<strong>in</strong>e sti<strong>in</strong>tifice. In general, sunt utilizate urmatoarele:<br />
pericol – proprietatea sau capacitatea <strong>in</strong>tr<strong>in</strong>seca pr<strong>in</strong><br />
care un element (materii, materiale, metode <strong>si</strong> practici de<br />
munca, tehnologii, etc) este susceptibil sa conduca la materializarea<br />
unui eveniment nedorit;<br />
risc – probabilitatea ca evenimentul nedorit sa se realizeze<br />
cu o anumita gravitate, <strong>in</strong> conditii de utilizare <strong>si</strong>/sau<br />
expunere date.<br />
Factorii de risc 4 care pot cauza accidente <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> sunt:<br />
unelte manuale sau mecanice, organe de mas<strong>in</strong>i <strong>in</strong> miscare,<br />
materiale, contacte electrice, termice, <strong>in</strong>halari <strong>si</strong> contacte<br />
cu produse toxice, elementele ambientale ale mediului de<br />
munca, etc.<br />
3 M<strong>in</strong>isterul Muncii Studiu, Satistica Conditiilor de munca, 2010.<br />
4 Pr<strong>in</strong> factori de risc se <strong>in</strong>telege un ansamblu de elemente care sunt prezente <strong>in</strong> conditiile de munca<br />
<strong>si</strong> care determ<strong>in</strong>a o dim<strong>in</strong>uare a nivelului securitatii <strong>si</strong> sanatatii lucratorilor, favorizand aparitia<br />
accidentelor de munca <strong>si</strong> a imbolnavirilor <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>.<br />
In ceea ce priveste aparitia <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>, factorii<br />
de risc sunt direct legati de conditiile de munca5 :<br />
caracteristicile generale ale istalatiilor, echipamentelor de<br />
munca <strong>si</strong> produselor prezente <strong>in</strong> centrul de munca.<br />
natura agentilor chimici, fizici <strong>si</strong> biologici prezenti <strong>in</strong> mediul<br />
de lucru <strong>si</strong> concentratiile, <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tatile <strong>si</strong> nivelurile acestora<br />
procedurile pentru utilizarea agentilor anterior mentionati<br />
<strong>si</strong> <strong>in</strong>fluenta acestora <strong>in</strong> generarea de riscuri <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong><br />
caracteristicile locului de munca, <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v aspecte legate<br />
de management <strong>si</strong> organizare, care pot <strong>in</strong>fluenta dimen<strong>si</strong>unea<br />
riscului la care lucratorul este expus.<br />
Riscurile <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> prezente <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a<br />
<strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania pot fi analizate folos<strong>in</strong>d urmatoarea<br />
cla<strong>si</strong>ficare:<br />
riscuri derivate d<strong>in</strong> elementele de securitate a muncii;<br />
riscuri derivate d<strong>in</strong> elementele de igiena <strong>in</strong>dustriala;<br />
riscuri derivate d<strong>in</strong> ergonomia muncii.<br />
5 Orice característica a muncii care poate avea o <strong>in</strong>fluenta sem<strong>in</strong>ficativa <strong>in</strong> generarea de riscuri<br />
pentru securitatea <strong>si</strong> sanatatea lucratorilor<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 7
8<br />
Analiza se axeaza pe:<br />
Def<strong>in</strong>itia riscului sau conceptul;<br />
Descrierea orig<strong>in</strong>ii <strong>riscurilor</strong>. In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> sunt<br />
generatoare de riscuri: expunerea la temperaturi extreme,<br />
folo<strong>si</strong>rea uneltelor/<strong>in</strong>strumentelor manuale, lucrul cu animale<br />
vii, expunerea la pulberi <strong>in</strong>flamabile (fa<strong>in</strong>a, etc.)<br />
Masuri preventive, scopul acestora fi<strong>in</strong>d evitarea accidentelor<br />
de munca <strong>si</strong> bolilor <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>. Este de specificat<br />
ca pentru fiecare risc vor fi expuse masurile de prevenire<br />
specifice, cele cu caracter general urmand a fi prezentate <strong>in</strong><br />
sectiunea 4 a acestui studiu.<br />
3.1 Riscuri derivate d<strong>in</strong> conditiile<br />
de securitate<br />
Securitatea muncii este discipl<strong>in</strong>a care studiaza conditiile<br />
materiale care pot pune <strong>in</strong> pericol <strong>in</strong>tegritatea fizica a<br />
lucratorilor. Sunt riscurile derívate d<strong>in</strong> lipsa sau <strong>in</strong>suficienta<br />
elementelor de securitate (ecrane de protectie, etc.) <strong>si</strong> d<strong>in</strong><br />
elemente materiale (locul de munca, unelte, scule, mijloace<br />
de transport <strong>si</strong> ridicat, <strong>in</strong>stalatii electrice, etc) care pot genera<br />
accidente de munca.<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
In cont<strong>in</strong>uare vor fi descrise riscurile <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> derívate d<strong>in</strong><br />
conditiile de securitate, orig<strong>in</strong>ea lor <strong>si</strong> masurile de prevenire<br />
specifice pentru a elim<strong>in</strong>a sau reduce probabilitatea<br />
producerii accidentelor.
3.1.1 Caderi de persoane<br />
Caderi de persoane de la diferite niveluri<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt caderile de la <strong>in</strong>altime (de<br />
pe cladiri, utilaje, pomi,etc) <strong>si</strong><br />
caderile <strong>in</strong> adancime (gropi,<br />
santuri, deschideri <strong>in</strong> sol, etc)<br />
datorate pierderii echilibrului<br />
(pr<strong>in</strong> alunecare, impiedicare,<br />
etc).<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Caracteristicile specifice ale centrelor de munca <strong>si</strong> ale<br />
proceselor de productie d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> implica, <strong>in</strong><br />
cadrul sarc<strong>in</strong>ilor de munca regulate sau ocazionale, activitati<br />
la <strong>in</strong>stalatii <strong>si</strong> <strong>in</strong> zone unde exista riscul caderilor de la<br />
<strong>in</strong>altime sau <strong>in</strong> adancime.<br />
Utilizarea pasarelelor, platformelor, scarilor, rampelor<br />
pentru accesul personalului la <strong>si</strong> de la locurile/posturile de<br />
munca;<br />
Prezenta puturilor, canalelor de drenaj, baz<strong>in</strong>elor de epurare,<br />
deschiderilor <strong>in</strong> sol, lum<strong>in</strong>atoarelor;<br />
Utilizarea scarilor mobile <strong>si</strong> a platformelor elevatoare<br />
pentru lucrarile de mentenanta sau curatenie;<br />
Existenta diferentelor de nivel <strong>in</strong> cazul rampelor de <strong>in</strong>carcare-descarcare.<br />
Masuri preventive<br />
Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de protectie colectiva<br />
(garduri, balustrade, borduri, capace/acoperitori armate<br />
<strong>si</strong> fixate peste deschiderile <strong>in</strong> sol, etc). In zonele <strong>in</strong> care<br />
exista po<strong>si</strong>bilitatea, datorita diferentei de nivel, ca un lucrator<br />
sa cada de la o <strong>in</strong>altime mai mare de 2 metri;<br />
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista riscul caderilor<br />
de la <strong>in</strong>altime, chiar daca sunt <strong>in</strong>stalate mijloce de<br />
protectie;<br />
Balustradele vor avea o <strong>in</strong>altime de m<strong>in</strong>imum 90 cm <strong>si</strong><br />
vor fi concepute <strong>si</strong> asamblate <strong>in</strong> asa fel <strong>in</strong>cat sa nu permita<br />
caderea persoanelor sau a obiectelor pe sub <strong>si</strong> pr<strong>in</strong>tre ele.<br />
Verificarea periodica a existentei <strong>si</strong> starii elementelor de<br />
protectie impotriva caderilor de la <strong>in</strong>altime;<br />
Blocarea accesului <strong>in</strong> zonele de lucru unde diferentele<br />
de nivel 2 metri <strong>si</strong> lipsesc elementele de protectie colectiva;<br />
Accesul la platforme de lucru sau <strong>in</strong> spatiile de depozitare<br />
aflate la <strong>in</strong>altime se va face pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul scarilor fixe sau<br />
mobile, a<strong>si</strong>gurate conform procedurilor <strong>si</strong> respectandu-se limita<br />
de <strong>in</strong>carcare a acestora;<br />
Ment<strong>in</strong>erea curateniei platformelor de lucru pentru a se<br />
evita alunecarea, acestea trebu<strong>in</strong>d a avea o suprafata antiderapanta<br />
<strong>si</strong> o latime m<strong>in</strong>ima de 60 cm;<br />
Interzicerea lucrului la <strong>in</strong>altime <strong>in</strong> conditii meteorologice<br />
nefavorabile: ploaie, <strong>in</strong>ghet, n<strong>in</strong>soare.<br />
Caderi de persoane de la acela<strong>si</strong> nivel<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt caderile la acela<strong>si</strong> nivel la<br />
posturile de munca, pe caile de<br />
acces, <strong>in</strong> zonele auxiliare,<br />
etc, peste obiecte sau nu,<br />
datorate pierderii echilibrului<br />
pr<strong>in</strong> alunecare, impiedicare, etc.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Caderile la acela<strong>si</strong> nivel sunt consec<strong>in</strong>ta:<br />
suprafetelor/pardoselilor alunecoase <strong>in</strong> spatiile de productie,<br />
caracteristica constructiva <strong>si</strong>/sau datorata lipsei curateniei<br />
(resturi organice, uleiuri, gra<strong>si</strong>mi, apa, etc);<br />
suprafetelor umede <strong>in</strong> camerele frigorifice <strong>si</strong> <strong>in</strong>ghetate <strong>in</strong><br />
congelatoare;<br />
prezentei denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor;<br />
lipsei ord<strong>in</strong>ei <strong>si</strong> curateniei la locurile de munca (obiecte,<br />
materiale, etc, depozitate temporar <strong>si</strong> care obtureaza sau <strong>in</strong>greuneaza<br />
deplasarea);<br />
lipsei ilum<strong>in</strong>atului sau <strong>in</strong>suficientei acestuia;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 9
10<br />
folo<strong>si</strong>rii <strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>tei <strong>in</strong>adecvate sarc<strong>in</strong>ilor de munca sau<br />
suprafetelor de la locul de munca.<br />
Masuri preventive<br />
Montarea de pardoseli <strong>si</strong> pavaje adecvate; <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>erea <strong>si</strong><br />
curatarea corespunzatoare a acestora<br />
pardoselile, pavajele <strong>si</strong> treptele trebuie sa fie impermeabile,<br />
antiderapante, rezistente <strong>si</strong> ignifuge, usor de curatat <strong>si</strong> de<br />
dez<strong>in</strong>fectat<br />
sunt necesare <strong>in</strong>stalatii de drenaj pentru a se evita retentia<br />
de apa sau de alte lichide <strong>si</strong>/sau gratare pentru a elim<strong>in</strong>a<br />
acumularile de lichide<br />
<strong>in</strong>stalarea <strong>si</strong>stemelor de canalizare cu dispozitive adecvate<br />
de <strong>in</strong>chidere hidraulica care sa elim<strong>in</strong>e po<strong>si</strong>bilitatea deversarii<br />
deseurilor lichide;<br />
Ment<strong>in</strong>erea ord<strong>in</strong>ei, curateniei <strong>si</strong> <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>erea locului de<br />
munca<br />
implementarea unui program de curatenie periodica la<br />
locul/postul de munca;<br />
constientizarea lucratorilor priv<strong>in</strong>d ment<strong>in</strong>erea ord<strong>in</strong>ei <strong>si</strong><br />
curateniei <strong>in</strong> centrul de munca <strong>si</strong> la postul de lucru;<br />
elim<strong>in</strong>area rapida a deseurilor organice, a petelor de gra<strong>si</strong>me<br />
sau ulei, a reziduurilor periculoase;<br />
ordonarea uneltelor, a materiilor prime <strong>si</strong> a materialelor<br />
necesare sarc<strong>in</strong>ilor de munca conform pr<strong>in</strong>cipiului: „fiecare<br />
lucru la locul sau <strong>si</strong> un loc pentru fiecare lucru”;<br />
elim<strong>in</strong>area d<strong>in</strong> zona locului/postului de munca a uneltelor,<br />
materialelor <strong>si</strong> obiectelor <strong>in</strong>utile .<br />
Marcarea <strong>si</strong> semnalizarea obstacolelor care nu pot fi<br />
elim<strong>in</strong>ate;<br />
Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj umede, a<br />
treptelor <strong>si</strong> diferentelor de nivel ale spurafetelor de tranzit.<br />
Ment<strong>in</strong>erea curateniei <strong>si</strong> ilum<strong>in</strong>atul corespunzator ale cailor<br />
de acces <strong>si</strong> culoarelor.<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
3.1.2 Caderea de obiecte datorata prabu<strong>si</strong>rii,<br />
manipularii <strong>si</strong> despr<strong>in</strong>derii<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Caderea de obiecte pr<strong>in</strong> prabu<strong>si</strong>re. Este evenimentul pr<strong>in</strong><br />
care, d<strong>in</strong> cauza unor conditii sau<br />
circumstante fizice <strong>in</strong>corecte<br />
sau anormale, un <strong>in</strong>treg sau o<br />
parte a unui <strong>in</strong>treg i<strong>si</strong> pierde<br />
starea de echilibru.<br />
Sunt <strong>in</strong>cluse prabu<strong>si</strong>rile<br />
de ziduri, schele, marfuri,<br />
alunecarile de teren, pietre, etc.<br />
Caderea de obiecte datorata manipularii. Este acel<br />
eveniment, neprevazut <strong>si</strong> nedorit, care are drept rezultat<br />
caderea unui obiect <strong>in</strong> timpul manipularii manuale sau pr<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>termediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de<br />
munca (motostivuitoar, grui, benzi transportoare, etc.).<br />
Include caderile de unelte, materiale, etc., peste un lucrator,<br />
accidentatul fi<strong>in</strong>d cel care a generat evenimentul..<br />
Caderea de obiecte datorata despr<strong>in</strong>derii. Se def<strong>in</strong>este ca<br />
fi<strong>in</strong>d caderea de obiecte care nu sunt manipulate, <strong>si</strong> care se<br />
despr<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> locatia lor d<strong>in</strong> diferite motive.<br />
Include caderea de unelte, materiale, etc., peste un lucrator,<br />
accidentatul nefi<strong>in</strong>d persoana care a generat evenimentul.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Depozitarea la <strong>in</strong>altime a materiilor prime <strong>si</strong> materialelor;<br />
Prezenta locurilor/posturilor de munca <strong>si</strong>tuate <strong>in</strong> zone/locuri<br />
<strong>in</strong>alte ale centrelor de munca;<br />
Existenta conta<strong>in</strong>erelor, rezervoarelor, baz<strong>in</strong>elor <strong>si</strong> a puturilor<br />
Manipularea greutatilor, materialelor <strong>si</strong> echipamentelor<br />
de lucru<br />
Po<strong>si</strong>bila stivuire defectuoasa al materialelor, materiilor<br />
prime, produselor, etc.;<br />
Utilizarea a echipamentelor de ridicat <strong>si</strong> transport (motos-
tivuitoarele, transpaletatii, lifturi,etc.)<br />
Po<strong>si</strong>bilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate,<br />
paletilor, etc<br />
Masuri preventive<br />
Stabilirea <strong>si</strong> semnalizarea <strong>in</strong>terdictiei de a merge pe sub<br />
sarc<strong>in</strong>ile suspendate;<br />
Evitarea deplasarilor <strong>in</strong> zonele unde se efectueaza lucrari<br />
care pot cauza despr<strong>in</strong>deri de materiale, unelte, etc;<br />
Stabilirea <strong>si</strong> semnalizarea locurilor de <strong>in</strong>carcare – descarcare<br />
<strong>si</strong> evitarea stationarii <strong>in</strong> aceaste zone;<br />
A<strong>si</strong>gurarea stabilitatii stivelor de materii prime <strong>si</strong> bunuri,<br />
strangerea <strong>si</strong> ancorarea ferma pe rafturi a elementelor solide<br />
<strong>si</strong> plasarea sarc<strong>in</strong>ilor grele pe rafturile joase, respectiv la<br />
baza stivelor;<br />
Delimitarea <strong>si</strong> semnalizarea zonelor prevazute pentru depozitarea<br />
bunurilor;<br />
Aranjarea <strong>si</strong> a<strong>si</strong>gurarea <strong>in</strong>carcaturilor <strong>in</strong> mod corect. A nu<br />
se depa<strong>si</strong> capacitatea maxima de <strong>in</strong>carcare a dispozitivelor<br />
de ridicat <strong>si</strong> transport;<br />
Verificarea <strong>si</strong> monitorizarea periodica de catre specialisti<br />
a starii echipamentelor de ridicare <strong>si</strong> acordarea unei atentii<br />
speciale dispozitivelor de <strong>si</strong>guranta a carligelor;<br />
Efectuarea operatiunilor de <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>ere a structurilor/<strong>si</strong>stemelor<br />
de depozitare (rafturi, rack-uri, etc) cu scopul de a<br />
remedia eventualele deficiente, cum ar fi, de exemplu, po<strong>si</strong>bilele<br />
deteriorari generate de lovituri la manuirea transpaletilor,<br />
motostivuitoarelor, etc.;<br />
Verificarea structurilor/<strong>si</strong>stemelor de depozitare <strong>si</strong> a depozitelor:<br />
Suprafata solului, pardoselilor trebuie sa fie stabila,<br />
perfect plana, fara denivelari sau diferente de nivel;<br />
Marfa nu trebuie depozitata pe sol blocand caile de<br />
acces, zonele <strong>si</strong> arterele de circulatie <strong>si</strong> caile de evacuare;<br />
Nivelul de ilum<strong>in</strong>are recomandat pentru depozite nu<br />
trebuie sa fie mai mic de 200 luc<strong>si</strong>, iar pentru rampele de<br />
<strong>in</strong>carcare – descarcare, mai mic de 150 luc<strong>si</strong>;<br />
Structura de depozitare trebuie sa fie fixata <strong>in</strong> solul<br />
zonei de depozitare <strong>si</strong>/sau <strong>in</strong> pardoseala pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
unor dispozitive concepute <strong>si</strong> abilitate <strong>in</strong> acest scop;<br />
Efectuarea verificarii <strong>si</strong> <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>erii periodice a echipamentelor<br />
(motostivuitoare, transpalete, lifturi pentru marfa, etc.);<br />
Respectarea zonelor de <strong>si</strong>guranta pentru benzi transportoare,<br />
aparate de ridicat, <strong>in</strong>stalarea de bariere <strong>si</strong> <strong>si</strong>steme de<br />
blocare automata pentru <strong>in</strong>stalatiile hidraulice;<br />
Instalarea de structuri sau dispozitive de protectie pentru<br />
a preveni caderea obiectelor/marfurilor de pe rafturi;<br />
Utilizarea uneltelor adecvate pentru fiecare activitate <strong>si</strong><br />
<strong>in</strong>terzicerea folo<strong>si</strong>rii acestora <strong>in</strong> alte scopuri decat acelea<br />
pentru care au fost proiectate;<br />
Ment<strong>in</strong>erea elementelor de actionare (manere, etc) ale<br />
echipamentelor/dispozitivelor curate, astfel <strong>in</strong>cat sa nu fie<br />
compromisa buna functionare a acestora;<br />
Este <strong>in</strong>terzisa manipularea greutatilor sau a uneltelor cu<br />
ma<strong>in</strong>ile umede sau impregnate cu gra<strong>si</strong>me ori cu alte substante<br />
alunecoase.<br />
3.1.3 Lovituri, taieturi, etc. datorate calcarii<br />
pe unelte, materiale, etc.<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Este evenimentul, altul decat caderea, care se produce<br />
datorita impiedicarii sau calcarii<br />
de/pe obiecte (materiale,<br />
unelte, mobilier, deseuri, etc.) <strong>si</strong><br />
neregularitati ale solului.<br />
Sunt <strong>in</strong>cluse accidéntele<br />
datorate calcarii/impiedicarii<br />
pe/de obiecte <strong>in</strong>tepatoare sau<br />
taioase, a caror consec<strong>in</strong>ta<br />
sunt leziunile la nivelul membrelor <strong>in</strong>ferioare, respectiv laba<br />
piciorului.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Deplasarile <strong>in</strong> orice zona a centrului de munca unde sunt<br />
prezente – datorita nece<strong>si</strong>tatilor procesului de productie<br />
(ambalare <strong>in</strong> recipiente d<strong>in</strong> sticla, depozite ambalaje, etc.),<br />
mentenantei, specificului zonei - obiecte ascutite <strong>si</strong>/sau<br />
taioase, ambalaje, deseuri, etc., <strong>si</strong> unde exista po<strong>si</strong>bilitatea<br />
calcarii/impiedicarii pe/de acestea.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 11
12<br />
Masuri preventive<br />
Semnalizarea corespunzatoare a zonelor de circulatie <strong>si</strong><br />
a ie<strong>si</strong>rilor , precum <strong>si</strong> <strong>in</strong>laturarea obstacolelor (cutii, unelte,<br />
etc.) d<strong>in</strong> aceste zone;<br />
Ment<strong>in</strong>erea ord<strong>in</strong>ei <strong>si</strong> curateniei la locurile de munca;<br />
Strangerea uneltelor <strong>si</strong> a materialelor la f<strong>in</strong>alul activitatii,<br />
colectarea <strong>si</strong> depozitarea imediata a deseurilor <strong>in</strong> spatii sau<br />
conta<strong>in</strong>ere special dest<strong>in</strong>ate.<br />
Semnalizarea zonei afectate sau <strong>in</strong> care exista po<strong>si</strong>bilitatea<br />
aparitiei acestui risc, pentru a se evita tranzitul persoanelor<br />
pana la curatarea sau strangerea def<strong>in</strong>itiva a obiectelor,<br />
deseurilor, etc.<br />
Utilizarea de mijloace auxiliare de ilum<strong>in</strong>at daca acesta<br />
nu este suficient sau nu este adecvat.<br />
3.1.4 Lovituri de obiecte stationare<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Po<strong>si</strong>bilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de<br />
munca fixe, obiecte, materiale, etc. aflate <strong>in</strong> stare de repaus.<br />
Evident, se con<strong>si</strong>dera lucratorul ca fi<strong>in</strong>d parte d<strong>in</strong>ámica,<br />
acesta lov<strong>in</strong>du-se de un obiect care un se afla <strong>in</strong> miscare.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Caracteristicile centrelor de munca d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong><br />
proiectate <strong>in</strong> functie de tipul materiei prime utilizate <strong>si</strong> tipul<br />
procesului de productie. Existenta unei varietati de structuri,<br />
utilaje, materiale, etc., implica aparitia riscului lovirii de<br />
obiecte stationare <strong>in</strong> urmatoarele <strong>si</strong>tuatii:<br />
Deplasarea pe caile de acces <strong>si</strong> circulatie unde exista<br />
materiale, obiecte sau diverse structuri;<br />
Existenta unor numeroase echipamente de munca <strong>si</strong> utilaje<br />
<strong>in</strong> spatii subdimen<strong>si</strong>onate;<br />
Cai de acces la/de la posturile de munca subdimen<strong>si</strong>onate;<br />
Spatii mici <strong>in</strong>tre utilaje;<br />
Depozitarea obiectelor/materialelor <strong>in</strong> locuri nepermise<br />
sau <strong>in</strong>adecvate.<br />
Masuri preventive<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Respectarea dimen<strong>si</strong>unilor m<strong>in</strong>ime pentru culoare, porti,<br />
spatii <strong>in</strong>tre utilaje;<br />
Dupa utilizare, echipamentele de lucru <strong>si</strong> uneltele, se vor<br />
pastra <strong>in</strong> locuri special amenajate;<br />
Maxima precautie la deplasarile pr<strong>in</strong> locurile de munca <strong>si</strong><br />
evitarea grabei;<br />
Semnalizarea partilor componente ale utilajelor care obtureaza<br />
sau <strong>in</strong>gusteaza spatiile dest<strong>in</strong>ate deplasarii;<br />
Raza de actiune a elementelor mobile ale utilajelor nu<br />
trebuie sa <strong>in</strong>tersecteze zonele de trecere;<br />
Semnalizarea pe pardoseala a zonelor <strong>in</strong> care raza de<br />
actiune a elementele mobile ale utilajelor se afla <strong>in</strong> imediata<br />
apropiere a zonelor de trecere;<br />
Ancorarea sau fixarea ferma a rafturilor de elemente solide,<br />
cum ar fi pereti sau podele;<br />
Instalarea u<strong>si</strong>lor pendulare care permit vizibilitatea <strong>in</strong><br />
zona unde se doreste accesul;<br />
A<strong>si</strong>gurarea <strong>in</strong> centrele de munca a unor culoare sau pasarele<br />
cu o latime corespunzatoare, raportata la numarul de<br />
persoane le tranziteaza <strong>in</strong> mod curent, <strong>si</strong> adaptarea acestora<br />
la nevoile lucratorilor. In lipsa unui act normativ care sa<br />
reglementeze amnajarea spatiilor de lucru, a centrelor de<br />
munca, etc. vor fi prezentate cateva specificatii d<strong>in</strong> Normele<br />
Tehnice de Prevenire 434: „Spatii de lucru <strong>si</strong>gure” ale Institutului<br />
National de Securitate <strong>si</strong> Igiena a Muncii d<strong>in</strong> Spania:<br />
0,80 m <strong>in</strong>tre utillaje/echipamente de munca;<br />
1,20 m latimea culoarelor pr<strong>in</strong>cipale;<br />
1 m latime culoarelor secundare;<br />
Inaltimea <strong>in</strong>c<strong>in</strong>telor de cel put<strong>in</strong> 3 m, a<strong>si</strong>gurandu-se<br />
o suprafata libera pentru lucrator de 2 m2 <strong>si</strong> un volum de<br />
aer de 10 m3 ;<br />
A<strong>si</strong>gurarea <strong>in</strong> zonele de tranzit a unui ilum<strong>in</strong>at corespunzator,<br />
conform standardelor, natural, artificial sau mixt;<br />
Respectarea raportului d<strong>in</strong>tre valoare m<strong>in</strong>ima <strong>si</strong> cea<br />
máxima a lum<strong>in</strong>ozitatii, la trecerea d<strong>in</strong>tr-o zona <strong>in</strong> care nu se<br />
impune un ilum<strong>in</strong>at <strong>in</strong>tens, <strong>in</strong>tr-o zona <strong>in</strong> care ilum<strong>in</strong>atul este<br />
<strong>in</strong>tens, <strong>si</strong> care nu trebuie sa depaseasca 1/3, regula fi<strong>in</strong>d<br />
valabila <strong>si</strong> pentru <strong>si</strong>tuatia <strong>in</strong>versa (ex: de la o <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate de<br />
50 luc<strong>si</strong> se va trece la o <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate nu mai mare de 150 luc<strong>si</strong>;<br />
de la o <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate de 300 luc<strong>si</strong> se poate trece la o <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate<br />
nu mai mica de 100 luc<strong>si</strong>);
A<strong>si</strong>gurarea spatiilor necesare atat pentru depozitare de<br />
lunga durata, cat <strong>si</strong> pentru cea temporara, specifica anumitor<br />
procese de productie;<br />
Delimitarea <strong>si</strong> semnalizarea spatiilor de lucru.<br />
3.1.5 Lovituri, taieturi <strong>si</strong> contacte cu elementele<br />
mobile ale echipamentelor de lucru<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Lovituri, taieri, zgarieturi, etc., nefi<strong>in</strong>d <strong>in</strong>cluse <strong>in</strong> aceasta<br />
categorie: blocarile, pr<strong>in</strong>derile, zdrobirile, amputarile, etc.,<br />
provocate de organele de mas<strong>in</strong>i mobile ale utilajelor folo<strong>si</strong>te<br />
<strong>in</strong> procesele de productie (cutter, ghilot<strong>in</strong>e, etc).<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Automatizarea pe scara larga a proceselor de productie,<br />
a schimbat dest<strong>in</strong>atia <strong>si</strong> executarea majoritatii sarc<strong>in</strong>ilor<br />
de munca catre utilaje (benzi transportoare, malaxoarele,<br />
mas<strong>in</strong>ile de tocat, depelatoare, utilaje de filetat, mas<strong>in</strong>i de<br />
ambalat, mas<strong>in</strong>ile de taiat – cutere, etc.), care transforma,<br />
transporta <strong>si</strong> ambaleaza produsele, ceea ce implica existenta<br />
organelor de mas<strong>in</strong>i mobile actionate pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul a<br />
diverse tipuri de energie (electrica, pneumatica, hidraulica,<br />
etc.).<br />
Utilizarea acestor categorii de echipamente de lucru<br />
determ<strong>in</strong>a aparitia <strong>riscurilor</strong> de lovire, taiere, zgariere,<br />
proiectare de particule, etc.<br />
Riscul apare <strong>in</strong> timpul<br />
Realizarii operatiilor de curatare, mentenanta sau revizie a<br />
echipamentelor de lucru (ajustari, a reglaje, reparatie avarii,<br />
etc);<br />
Utilizarii mas<strong>in</strong>ilor <strong>si</strong> a uneltelor <strong>in</strong> conditiile dezactivarii<br />
dispozitvelor de protectie;<br />
Utilizarii mas<strong>in</strong>ilor <strong>si</strong> a uneltelor fara dispozitive de protectie;<br />
Realizarea unei miscari reflexe <strong>in</strong> cazul unei functionari<br />
defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari <strong>in</strong> apropierea<br />
elementelor periculoase pentru <strong>in</strong>departarea unor<br />
deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea<br />
unei piese sau a unui produs, etc.;<br />
Instalarea sau <strong>in</strong>locuirea defectuoasa a unei/unor piese;<br />
Executarea defectuoasa sau <strong>in</strong>tr-o secventa gre<strong>si</strong>ta a ord<strong>in</strong>elor<br />
sau <strong>in</strong>structiunilor;<br />
Masuri preventive<br />
Achizitionarea <strong>si</strong> utilizarea mas<strong>in</strong>ilor <strong>si</strong> echipamentelor de<br />
lucru care au marca CE sau declaratia de conformitate;<br />
Adaptarea echipamentelor de lucru care nu <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>esc<br />
aceste cer<strong>in</strong>te <strong>in</strong> conformitate cu legislatia <strong>in</strong> vigoare pr<strong>in</strong><br />
care sunt stabilite cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate<br />
pentru utilizarea acestora de catre lucratori (HG 1146/2006);<br />
Semnalizarea <strong>riscurilor</strong> care nu pot fi evitate pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
<strong>in</strong>dicatoarelor corespunzatoare (semnalizarea utilajelor<br />
<strong>si</strong> a partilor mobile ale acestora, semnale de avertizare sonore<br />
<strong>si</strong>/sau vizuale)<br />
A<strong>si</strong>gurarea unui ilum<strong>in</strong>at suficient <strong>si</strong> adecvat <strong>in</strong> toate zonele<br />
de lucru unde sunt folo<strong>si</strong>te aceste categorii de echipamente<br />
de munca;<br />
A<strong>si</strong>gurarea unui spatiu suficient (latimea culoarelor de<br />
trecere, distanta d<strong>in</strong>tre utillaje, suprafata <strong>si</strong> locul ocupat de<br />
operator) pentru tóate operatiunile;<br />
Semnalizarea <strong>si</strong> protejarea cailor de acces spre zonele<br />
unde exista echipamente de lucru care genereaza acest risc;<br />
Stabilirea <strong>si</strong> respectarea programelor periodice de curatare,<br />
<strong>in</strong>tret<strong>in</strong>ere, revizie a echipamentelor de lucru <strong>si</strong> executarea<br />
acestor lucrari de catre personal abilitat;<br />
Deconectarea <strong>si</strong> verificarea deconectarii de la orice sursa<br />
de energie <strong>si</strong> blocarea dispozitivelor de pornire ale echipamentelor<br />
de lucru pe timpul executarii lucrarilor de mentenanta,<br />
pentru a se evita pornirea accidentala;<br />
Semnalizarea executarii lucrarilor de mentenanta pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
<strong>in</strong>dicatoarelor;<br />
Executarea urmatoarelor tipuri de lucrari de mentenanta<br />
a echipamentelor de lucru:<br />
Predictiv: Consta <strong>in</strong> detectarea defectelor <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te<br />
ca acestea sa se produca, ofer<strong>in</strong>d astfel timp pentru a le<br />
corecta fara a aduce niciun prejudiciu procesului de productie.<br />
Acestea se pot desfasura cont<strong>in</strong>uu sau periodic <strong>in</strong><br />
timpul perioadei de repaus a echipamentelor de lucru;<br />
Preventiv: Consta <strong>in</strong> planificarea <strong>in</strong>spectiilor (ajus-<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 13
14<br />
tari, reparatii, curatire, calibrare, etc), <strong>in</strong> mod regulat <strong>si</strong> se<br />
bazeaza pe o planificare prestabilita, de obicei, de fabricantul<br />
echipamentului de lucru;<br />
Corectiv: Consta <strong>in</strong> corectarea defectiunilor dupa<br />
aparitia acestora;<br />
Verificarea prezentei dispozitivelor de securitate <strong>si</strong> <strong>si</strong>guranta<br />
ale utilajelor, precum dispozitivele pentru oprirea de<br />
urgenta, aparatori fixe, de <strong>in</strong>terblocaj, detectoare de prezenta,<br />
etc.;<br />
Instalarea, <strong>in</strong> lipsa acestora, a dispozitivelor de <strong>si</strong>guranta<br />
manuale sau automate pentru deschidere, <strong>in</strong>chidere, ajustare<br />
sau fixare, etc.;<br />
Utilizarea dispozitivelor de protectie ale utilajelor (ecrane<br />
protectoare, grilaje de protectie, etc), respectand specificatiile<br />
tehnice ale producatorului, astfel <strong>in</strong>cat accesul la elementele<br />
mobile sa fie restrictionat;<br />
Respectarea <strong>in</strong>structiunilor de securitate <strong>in</strong>dicate <strong>in</strong> documentatia<br />
echipamentelor de munca oferita de producator;<br />
Interzicerea <strong>in</strong>departarii/dezactivarii dispozitivelor de protectie:<br />
capace, ecrane protectoare, bariere protectoare, duble<br />
comenzi, etc., <strong>si</strong> verificare eficientei acestor dispozitive;<br />
3.1.6 Lovituri <strong>si</strong> taieturi cauzate de obiecte<br />
sau unelte<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului<br />
cu obiecte taioase, <strong>in</strong>tepatoare sau abrazive, lucratorul<br />
sufer<strong>in</strong>d o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care<br />
se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei.<br />
Sunt <strong>in</strong>cluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc., fi<strong>in</strong>d<br />
excluse loviturile datorate caderilor de obiecte.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Uneltele de mana sunt <strong>in</strong> cont<strong>in</strong>uare folo<strong>si</strong>te <strong>in</strong> anumite<br />
subsectoare ale <strong>in</strong>dustriei alimentare, <strong>in</strong> special <strong>in</strong> etapele<br />
de prelucrare primara a matreiilor prime (transare carcase;<br />
decapitare, eviscerare, depelare peste; decojire curatire<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
legume/fructe; etc.). Sarc<strong>in</strong>a de munca a lucratorilor<br />
presupune utilizarea <strong>si</strong> <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>erea acestor unelte (cutite,<br />
cuttere, foarfece, fierastraie, etc.), activitati care sunt cauza<br />
unui mare numar de accidente de munca, nu <strong>in</strong>totdeauna<br />
usoare. De asemenea, nu numai uneltele pot cauza aceste<br />
tipuri de leziuni (lovituri, taieturi, <strong>in</strong>tepaturi), ci <strong>si</strong> suprafetele<br />
sau obiectele cu forme periculoase (benzi/muchii metalice<br />
sau d<strong>in</strong> alte materiale, borduri, ambalaje de diferite tipuri,<br />
sticla, etc)<br />
Masuri preventive<br />
Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE;<br />
Utilizarea uneltelor trebuie facuta numai de persoanele<br />
desemnate de angajator <strong>si</strong> de cele a caror sarc<strong>in</strong>a de lucru<br />
presupune utilizarea acestui gen de unelte, persoane care<br />
au urmat o forma de pregatire specifica <strong>si</strong> care au fost <strong>in</strong>formate<br />
<strong>si</strong> <strong>in</strong>struite priv<strong>in</strong>d po<strong>si</strong>bilele riscuri;<br />
Utilizarea uneltelor <strong>in</strong> conformitate cu <strong>in</strong>structiunile producatorului<br />
<strong>si</strong> numai <strong>in</strong> acele locuri de munca pentru care au<br />
fost concepute, precum <strong>si</strong> evitarea suprasolicitarii acestora;<br />
A<strong>si</strong>gurarea de spatii adecvate pentru pastrarea uneltelor,<br />
<strong>in</strong>terzicandu-se lasarea acestora <strong>in</strong> alte locuri decat cele<br />
dest<strong>in</strong>ate depozitarii temporare (cutitele, dupa utilizare, se<br />
vor <strong>in</strong>troduce <strong>in</strong> suporturi sau teci care acopera complet<br />
lama);<br />
Ment<strong>in</strong>erea curateniei manerelor uneltelor folo<strong>si</strong>te, pentru<br />
a se evita accidentele de munca provocate de pr<strong>in</strong>derea/<br />
manuire deficitara;<br />
Interzicerea pastrarii temporare a uneltelor <strong>in</strong> buzunare<br />
sau <strong>in</strong> alte locuri <strong>in</strong> care pot compromite <strong>in</strong>tegritatea fizica a<br />
lucratorilor;<br />
In cazul deteriorarii uneltelor, se <strong>in</strong>terzice repararea acestora,<br />
fi<strong>in</strong>d necesara <strong>in</strong>locuirea lor;<br />
Cand nu sunt folo<strong>si</strong>te, este obligatorie protejarea partilor<br />
taioase ale uneltelor cu: aparatori mobile, cu aparatori retractabile,<br />
etc.;<br />
Dispunerea de aparatori fixe (bariere, ecrane) sau distantiere<br />
daca nu este necesara patrunderea <strong>in</strong> zona periculoasa.
3.1.7 Proiectarea de fragmente, particule,<br />
jet de fluide etc.<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt <strong>si</strong>tuatiile <strong>in</strong> care se<br />
pot produce leziuni datorita<br />
pieselor, fragmentelor de piese,<br />
materii prime sau materiale,<br />
fluide sau gaze sub pre<strong>si</strong>une,<br />
etc., proiectate spre un lucrator<br />
de un echipament de lucru<br />
manual, electric, hidraulic sau<br />
pneumatic.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Acest risc este specific:<br />
Operatiunii de transare a carcaselor cu ajutorul fierastraielor<br />
electrice;<br />
Dezosarii mecanice;<br />
Cutterizarii;<br />
Echipamentelor de lucru care utilizeaza fluide sau gaze<br />
sub pre<strong>si</strong>une;<br />
Echipamentelor de lucru ale caror organe de mas<strong>in</strong>i mobile<br />
se misca cu viteza sau frecventa mare, existand astfel<br />
riscul despr<strong>in</strong>derii unei piese sau unui fragment de piesa;<br />
Insatalatiilor de umplere a sacilor d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria moraritului;<br />
Atelierelor mecanice etc.<br />
Masuri preventive<br />
Achizitionarea <strong>si</strong> utilizarea echipamentelor de lucru cu<br />
marcajul CE, cu elemente/dispozitive de protectie (ecrane,<br />
aparatori, etc) impotriva proiectarii de fragmente <strong>si</strong> particule,;<br />
Achizitionarea de accesorii de taiere conforme echipamentelor<br />
de lucru <strong>si</strong> materialelor/materiilor prelucrate (discuri,<br />
cutite, etc) <strong>si</strong> realizarea unei mentenante adecvate;<br />
Adaptarea utilajelor <strong>si</strong> echipamentelor de lucru care nu<br />
au marcajul CE pentru <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>irea cer<strong>in</strong>telor m<strong>in</strong>ime de<br />
securitate <strong>si</strong> sanatate priv<strong>in</strong>d echipamentele de lucru (HG<br />
1049/2006)<br />
Respectarea <strong>in</strong>structiunilor de exploatare <strong>si</strong> recomandarilor<br />
d<strong>in</strong> documentatiile tehnice ale echipamentelor de lucru;<br />
Evitarea suprasolicitarii echipamentelor de lucru peste<br />
limitele recomandate de producator;<br />
Utilizarea doar a uneltelor <strong>si</strong> accesorilor omologate;<br />
Interzicerea modificarii <strong>si</strong>stemelor/dispozitivelor de protectie,<br />
cu atat mai put<strong>in</strong> anularea acestora;<br />
Instalarea, <strong>in</strong> limita po<strong>si</strong>bilitatilor, a <strong>si</strong>stemelor de aspiratie<br />
la mas<strong>in</strong>ile de taiat;<br />
Utilizarea aparatorilor <strong>si</strong> ecranelor de securitate <strong>si</strong> verificarea<br />
utilizarii acestor <strong>si</strong>steme de protectie de catre conducatorii<br />
locurilor de munca <strong>si</strong> responsabilii SSM.<br />
3.1.8 Blocari, pr<strong>in</strong>deri, zdrobiri, etc.<br />
datorate organelor de mas<strong>in</strong>i <strong>in</strong> miscare<br />
ale echipamentelor de munca<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt <strong>si</strong>tuatiile <strong>in</strong> care un lucrator sau o parte a corpului unui<br />
lucrator este pr<strong>in</strong>s/pr<strong>in</strong>sa de o<br />
parte sau <strong>in</strong>tr-un mecanism al<br />
unui echipament de munca.<br />
Este <strong>in</strong>clusa <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bilitatea<br />
<strong>in</strong>troducerii voluntare a unei<br />
parti a corpului <strong>in</strong> deschideri<br />
sau mecanisme <strong>in</strong> miscare ale<br />
echipamentelor de munca.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Utilizarea echipamentelor de lucru fara elemente de securitate<br />
(scuturi, ecrane de protectie, etc.);<br />
Lucrarile de mentenanta la echipamentele de munca;<br />
Deschiderile sau zonele neprotejate ale echipamentelor<br />
de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul<br />
de productie;<br />
Zonele <strong>in</strong> care procesul de productie implica utilizarea<br />
conveierelor, etc.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 15
16<br />
Masuri preventive<br />
Achizitionarea echipamentelor de lucru care au marcajul<br />
CE <strong>si</strong> <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>esc cer<strong>in</strong>tele de securitate priv<strong>in</strong>d utilizarea<br />
echipamentelor de lucru;<br />
Adaptarea echipamentelor de lucru care nu au marcajul<br />
CE, astfel <strong>in</strong>cat sa <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>easca cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate<br />
priv<strong>in</strong>d utilizarea echipamentelor de lucru;<br />
Interzicerea operarii sau executarii oricaror alte lucrari de<br />
ajustare sau mentenanta la echipamentele de lucru, de catre<br />
personal necalificat <strong>si</strong>/sau neautorizat;<br />
Respectarea standardelor care reglementeaza ilum<strong>in</strong>atul<br />
la locul de munca;<br />
Verificarea deconectarii echipamentelor de lucru de la<br />
orice sursa de energie <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te de <strong>in</strong>ceperea operatiunilor de<br />
mentenanta, cu exceptia cazurilor <strong>in</strong> care fabricantul utilajului<br />
recomanda altfel;<br />
Pe timpul mentenantei sa va afisa <strong>in</strong>tr-un loc vizibil avertizarea<br />
„ATENTIE, SE LUCREAZA! NU CONECTATI!”;<br />
In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au <strong>in</strong>ceput lucrarile<br />
de reparatii, se va afisa <strong>in</strong>tr-un loc vizibil „ATENTIE,<br />
UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!”<br />
Lucrarile de mentenenata vor fi executate doar de personal<br />
<strong>in</strong>struit <strong>si</strong> autorizat;<br />
Protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori<br />
mobile cu blocare automata, aparatori reglabile sau retractabile<br />
sau dispozitive electronice de <strong>si</strong>guranta (senzori de<br />
miscare, celule fotoelectrice, etc.);<br />
Pozitionarea <strong>in</strong>trerupatoarelor pentru oprirea de urgenta,<br />
<strong>in</strong> locuri acce<strong>si</strong>ble <strong>si</strong> vizible care permit oprirea utilajului <strong>in</strong>trun<br />
timp foarte scurt <strong>si</strong> <strong>in</strong> conditii de <strong>si</strong>guranta;<br />
Verificarea periodica a eficacitatii dispozitivelor de protectie<br />
pr<strong>in</strong> <strong>si</strong>mulare;<br />
Acoperirea cu carcase protectoare a transmi<strong>si</strong>ilor motoarelor<br />
<strong>si</strong> a angrenajelor cu orice tip de actionare: mecanica,<br />
electrica sau manuala;<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
3.1.9 Blocari, pr<strong>in</strong>deri etc. datorate<br />
echipamentelor de transport, ridicat<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Este <strong>si</strong>tuatia <strong>in</strong> care un lucrator sau o parte a corpului unui<br />
lucrator este pr<strong>in</strong>sa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de<br />
transport <strong>si</strong> ridicat materiale<br />
(elevatoare, motostivuitoare,<br />
etc) care, datorita manevrarii<br />
<strong>si</strong>/sau <strong>in</strong>carcarii defectuoase,<br />
<strong>si</strong>-a pierdut stabilitatea,<br />
rasturnandu-se, etc.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Orice echipament de transport sau ridicat materiale <strong>si</strong> orice<br />
utilaj auxiliar atasat acestora existent <strong>in</strong> central de munca<br />
este susceptibil de a genera acest factor de risc datorita<br />
manevrarii defectuoase sau neatentiei <strong>in</strong> manevrare,<br />
<strong>in</strong>carcarii necorespunzatoare sau a altor conditii, <strong>si</strong>tuatii <strong>in</strong><br />
care echipamentele respective <strong>si</strong>-ar putea pierde stabilitatea,<br />
rasturnandu-se, etc.<br />
Masuri preventive<br />
Derivate d<strong>in</strong> caracteristicile mas<strong>in</strong>ilor sau vehiculelor utilizate<br />
Achizitionarea <strong>si</strong> utilizarea mas<strong>in</strong>ilor sau vehiculelor prevazute<br />
cu <strong>si</strong>steme anti-rasturnare;<br />
Montarea de cab<strong>in</strong>e, cadre de <strong>si</strong>guranta, centuri de <strong>si</strong>guranta<br />
pe echipamentele de transport <strong>si</strong> ridicat materiale<br />
(motostivuitoare, etc.) care nu au fost dotate de producator<br />
cu astfelm de dispozitive;<br />
Manevrarea cu viteza m<strong>in</strong>ima la coborarea sau urcarea<br />
rampelor <strong>si</strong> evitarea denivelarilor;<br />
Evitarea urcarii sau coborarii pantelor/rampelor abrupte;.<br />
Exam<strong>in</strong>area periodica a pre<strong>si</strong>unii <strong>si</strong> <strong>in</strong>tegritatii anvelopelor<br />
<strong>si</strong> a suruburilor de fixare;<br />
Blocarea celor doua pedale de frana;<br />
Verificarea periodica a <strong>si</strong>stemelor de semnalizare vizuala<br />
<strong>si</strong> auditiva ale acestor echipamente;<br />
Obligativitatea executarii reviziilor tehnicwe periodice,<br />
conform specificatiilor producatorului;
Derivate d<strong>in</strong> utilizarea echipamentelor<br />
Pastrarea curateniei zonelor <strong>si</strong> locurilor de trecere ale<br />
mas<strong>in</strong>ilor/vehiculelor pentru a se evita derapajele;<br />
Interzicerea utilizarii acestui tip de echipamente de lucru<br />
de catre personal neautorizat;<br />
Derivate d<strong>in</strong> operatiunile de <strong>in</strong>carcare-descarcare<br />
Verificarea greutatii <strong>in</strong>carcaturii ce urmeaza a fi deplasata,<br />
pentru a nu depa<strong>si</strong> sarc<strong>in</strong>a maxima admisa;<br />
A<strong>si</strong>gurarea fixarii <strong>in</strong>carcaturii <strong>si</strong> verificarea executarii corespunzatoare<br />
a acestei operatiuni;<br />
Preluarea <strong>in</strong>carcaturii astfel <strong>in</strong>cat furcile motostivuitoarelor<br />
sa fie centrate pe palet <strong>si</strong> <strong>in</strong>terzicandu-se ridicarea <strong>in</strong>carcaturii<br />
cu un s<strong>in</strong>gur brat al furciii<br />
Ina<strong>in</strong>te de coborarea <strong>in</strong>carcaturii se va verifica suprafata<br />
pe care va fi depozitata pentru a elim<strong>in</strong>a orice po<strong>si</strong>bilitate de<br />
rasturnare sau prabu<strong>si</strong>re a acesteia;<br />
Respectarea distantelor de <strong>si</strong>guranta fata de echipamentele<br />
de lucru care executa activitati de <strong>in</strong>carcare, descarcare<br />
sau transport de materiale.<br />
Derivate d<strong>in</strong> conducerea mas<strong>in</strong>ii sau vehiculului<br />
Pastrarea contactului vizual cu calea de rulare/traseul de<br />
deplasare;<br />
Evitarea pornirilor <strong>si</strong> franarilor bruste, cat <strong>si</strong> a virajele<br />
stranse sau rapide pentru a se evita caderea <strong>in</strong>carcaturii sau<br />
dezechilibrarea vehiculului;<br />
Este necesara o atentie sporita la <strong>in</strong>tersectii, colturi, u<strong>si</strong>,<br />
etc, acestea fi<strong>in</strong>d puncte cu vizibilitate m<strong>in</strong>ima <strong>si</strong> cu risc<br />
maxim de accident, <strong>in</strong> aceste <strong>si</strong>tuatii fi<strong>in</strong>d obligatorii reducerea<br />
vitezei <strong>si</strong> semnalele de averitzare sonora;<br />
In <strong>si</strong>tuatia <strong>in</strong> care <strong>in</strong>carcatura obtureaza vizibilitatea, este<br />
recomandata deplasarea <strong>in</strong> marsarier;<br />
La urcarea unei rampe, <strong>in</strong>carcatura trebuie sa fie plasata<br />
<strong>in</strong>totdeauna <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te motostivuitorului;<br />
La coborarea rampei, <strong>in</strong>carcatura trebuie sa fie plasata<br />
<strong>in</strong>totdeauna <strong>in</strong> spatele motostivuitorului;<br />
Parcarea se va face doar <strong>in</strong> zonele desemnate, <strong>in</strong> afara<br />
culoarelor sau a zonelor de trecere;<br />
Interzicerea transportului de persoane, exceptand <strong>si</strong>tuatiile<br />
<strong>in</strong> care vehiculul permite d<strong>in</strong> constructie acest lucru;<br />
Utilizarea permanenta a centurii de <strong>si</strong>guranta.<br />
3.1.10 Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau<br />
de catre vehicule<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt <strong>in</strong>cluse accidentarile de persoane de catre vehicule <strong>in</strong><br />
miscare, <strong>in</strong>diferent daca persoana/persoanele accidentata/<br />
accidentate sunt <strong>in</strong> repaus<br />
sau <strong>in</strong> deplasare, <strong>in</strong> centrul de<br />
munca <strong>si</strong> <strong>in</strong> timpul programului<br />
de munca. Nu sunt <strong>in</strong>cluse<br />
accidentele de trafic.<br />
Sursa riscului<br />
Procesele de productie d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> implica<br />
transportul <strong>in</strong>tern <strong>si</strong> extern (materii prime, <strong>in</strong>grediente,<br />
produse f<strong>in</strong>ite, etc.), depozitarea <strong>si</strong> alte procese care <strong>in</strong>clud<br />
utilizarea regulata a vehiculelor (camioane, motostivuitoare,<br />
tractoare, etc) <strong>in</strong> centrele de munca.<br />
Circulatia acestor vehicule <strong>in</strong> <strong>in</strong>c<strong>in</strong>ta centrelor de munca<br />
datorita nece<strong>si</strong>tatilor proceselor de productie reprez<strong>in</strong>ta<br />
pr<strong>in</strong>cipala cauza de accidentari, lovituri sau ciocniri pe care<br />
le pot suferi lucratorii.<br />
Alte cauze de risc sunt reprezentate de activitatea<br />
motostivuitoarele <strong>in</strong> centrele de munca, semnalizare<br />
deficitara a cailor de circulatie, viteza neadecvata.<br />
Masuri preventive<br />
Delimitarea <strong>in</strong> centrele de munca a zonelor <strong>si</strong> traseelor<br />
de circulatie a vehiculelor, a zonelor de stationare a acestora<br />
<strong>si</strong> zonelor de alimentare cu combustibil;<br />
Interzicerea utilizarii vehiculelor d<strong>in</strong> toate categoriile de<br />
catre personal neautorizat s fara o <strong>in</strong>struire adecvata priv<strong>in</strong>d<br />
sanatatea <strong>si</strong> securitatea muncii;<br />
Includerea <strong>in</strong> documentarul de <strong>in</strong>struire periodica<br />
a <strong>in</strong>structiunilor priv<strong>in</strong>d deplasarea pietonilor, vehiculelor<br />
<strong>si</strong> manevrarea acestora <strong>in</strong> conditii de <strong>si</strong>guranta;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 17
18<br />
Instruirea adecvata <strong>si</strong> suficienta a lucratorilor care lucreaza<br />
<strong>in</strong> zone circulate de vehicule. Este <strong>in</strong>terzis transportul de<br />
persone <strong>in</strong> vehicule neamenajate pentru astfel de activitate;<br />
Semnalizarea zonelor <strong>si</strong> traseelor de circulatie regulata<br />
a vehiculelor, a zonelor dest<strong>in</strong>ate operatiunilor de <strong>in</strong>carcaredescarcare,<br />
a trotuarelor, etc.;<br />
Semnalizarea <strong>si</strong> adaptarea vitezei maxime de circulatie<br />
la caracteristicile cailor de circulatie <strong>si</strong> la conditiile centrului<br />
de munca;<br />
Achizitionarea, <strong>in</strong> limita po<strong>si</strong>bilitatilor, a echipamentelor<br />
dotate cu <strong>si</strong>steme de semnalizare vizual <strong>si</strong>/sau acustica a<br />
supr<strong>in</strong>carcarii, cu dispozitive de blocare de <strong>si</strong>guranta, <strong>si</strong>steme<br />
de franare de urgenta, cab<strong>in</strong>e de protectie, etc. sau<br />
adaptarea celor existente la cer<strong>in</strong>tele de <strong>si</strong>guranta;<br />
In <strong>si</strong>tuatia deplasarii vehiculelor <strong>in</strong> marsarier se recomanda<br />
semnalizarea manuala acustica <strong>si</strong> lum<strong>in</strong>oasa, atunci<br />
cand vehiculele nu sunt dotate cu semnalizare automata;<br />
Este <strong>in</strong>terzisa stationarea <strong>in</strong> raza de actiune a vehiculelor<br />
<strong>si</strong> este recomandata pastrarea unei distante de <strong>si</strong>guranta<br />
fata de acestea;<br />
Este <strong>in</strong>terzisa apropierea de vehicule pr<strong>in</strong> partile laterale<br />
sau pr<strong>in</strong> spatele acestora, datorita po<strong>si</strong>bilitatii <strong>in</strong>trarii <strong>in</strong><br />
„unghiul mort”;<br />
Daca este necesara apropierea de vehicule este obligatoriu<br />
sa se <strong>in</strong>dice conducatorului acest lucru, iar acesta trebuie<br />
sa opreasca mas<strong>in</strong>a <strong>si</strong> sa o imobilizeze pe pozitie;<br />
Verificarea periodica a <strong>si</strong>stemelor de semnalizare, directie<br />
<strong>si</strong> franare ale autovehiculelor;<br />
Daca vehiculele nu sunt echipate cu ogl<strong>in</strong>zi retrovizoare,<br />
se recomanda dotarea imediata a acestora cu respectivele<br />
accesorii;<br />
Accesoriile vehiculelor (remorci, etc.) trebuie dotate cu<br />
<strong>si</strong>steme de semnalizare lum<strong>in</strong>oase <strong>si</strong> cu semne reflectorizante;<br />
Ina<strong>in</strong>te de a se <strong>in</strong>itia orice manevra a vehiculelor, se recomanda<br />
semnalizarea acesteia <strong>in</strong> mod adecvat;<br />
Utilizarea centurii de <strong>si</strong>guranta <strong>in</strong> timpul este obligatorie;<br />
Stabilirea <strong>si</strong> respectarea programelor de mentenanta a<br />
vehiculelor vehicule. Se va efectua revizia periodica a mecanismelor<br />
pr<strong>in</strong>cipale (<strong>si</strong>stemul de directie, <strong>si</strong>stemul de franare,<br />
<strong>si</strong>stemele electrice, etc) <strong>si</strong> comunicarea deficiente detectate<br />
persoanelor responsabile;<br />
3.1.11 Contacte electrice<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Este contactul d<strong>in</strong>tre oricare<br />
parte a corpului unui lucrator<br />
<strong>si</strong> partile componente ale<br />
mijloacelor de munca aflate <strong>in</strong><br />
mod normal sau accidental sub<br />
ten<strong>si</strong>une. Sunt <strong>in</strong>cluse toate<br />
accidentele de munca cauzate<br />
de curentul electric.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Acest factor de risc este specific tuturor sectoarelor de<br />
activitate, neexistand practic entitati economico-sociale<br />
care sa nu utilizeze curentul electric, fie <strong>si</strong> numai pentru<br />
ilum<strong>in</strong>at. O particularitate a anumitor subsectoare ale<br />
<strong>in</strong>dustriei alimentare – lactate, abatorizare <strong>si</strong> procesare<br />
carne, conserve d<strong>in</strong> fructe <strong>si</strong> legume, sucuri d<strong>in</strong> fructe - este<br />
umiditatea exce<strong>si</strong>va (vapori <strong>in</strong> aer; condens la nivelul solului,<br />
peretilor, echipamentelor de munca; acumulari de lichide<br />
la nivelul solului; etc.) care favorizeaza <strong>si</strong>/sau potenteaza<br />
conductivitatea, aparand astfel riscul de electrocutare.<br />
Instalatiile de joasa ten<strong>si</strong>une (<strong>in</strong>stalatiile cu mai put<strong>in</strong> de<br />
1.000 volti nom<strong>in</strong>ali) sunt caracteristice majoritatii utilajelor.<br />
Cer<strong>in</strong>tele energetice ale <strong>in</strong>stalatiilor de <strong>in</strong>calzire (cuptoare,<br />
pasteurizatoare) <strong>si</strong> de frig (camere de refrigerare <strong>si</strong> de<br />
congelare) fac necesara existenta transformatoarelor <strong>si</strong> a<br />
retelelor de <strong>in</strong>alta ten<strong>si</strong>une, extrem de periculoase pentru<br />
lucratori.<br />
Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare<br />
în munca în urmaroarele <strong>si</strong>tuatii:<br />
At<strong>in</strong>gere directa, respectiv pr<strong>in</strong> contactul cu elemente<br />
conductive ale <strong>in</strong>stalatiei electrice care se afla normal sub<br />
ten<strong>si</strong>une sau este scoasa de sub ten<strong>si</strong>une , dar a ramas încarcata<br />
cu sarc<strong>in</strong>i electrice datorita capacitatii, pr<strong>in</strong> omiterea<br />
descarcarii acestora dupa deconectare ; a fost scoasa de<br />
sub ten<strong>si</strong>une , dar se afla sub o ten<strong>si</strong>une <strong>in</strong>dusa pe cale<br />
electromagnetica de alte <strong>in</strong>stalatii , pr<strong>in</strong> omiterea legarii la<br />
pamant a elementelor deconectate;
At<strong>in</strong>gere <strong>in</strong>directa, produsa pr<strong>in</strong> contactul cu un element<br />
conductiv care în mod normal nu este sub ten<strong>si</strong>une, dar care<br />
a <strong>in</strong>trat accidental sub ten<strong>si</strong>une (deteriorarea izolatiei , contacte<br />
electrice cu alte elemente aflate sub ten<strong>si</strong>une etc.), pr<strong>in</strong><br />
el trecând „ curenti de defect „ ( curenti care circula pe alte<br />
cai decât cele dest<strong>in</strong>ate trecerii curentului electric ) ;<br />
ten<strong>si</strong>unii de pas, respectiv la at<strong>in</strong>gerea <strong>si</strong>multana a doua<br />
puncte de pe sol (con<strong>si</strong>derate la o distanta de 0,8 m) aflate<br />
la potentiale diferite ca urmare a scurgerii pr<strong>in</strong> pamânt a unui<br />
curent electric; ten<strong>si</strong>unile de pas pot sa apara în apropierea<br />
unui conductor cazut la pamânt, a unei l<strong>in</strong>ii aflate sub ten<strong>si</strong>une<br />
sau în apropierea unei prize de pamânt de exploatare sau<br />
de protectie pr<strong>in</strong> care trece un curent electric.<br />
In general, acest factor de risc apare datorita defectiunilor de<br />
izolare <strong>si</strong>/sau <strong>in</strong>treruperii impamantarii putand aparea astfel,<br />
accidental, ten<strong>si</strong>une electrica <strong>in</strong> carcasele sau <strong>in</strong> alte parti<br />
metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care <strong>in</strong> mod<br />
normal nu sunt sub ten<strong>si</strong>une.<br />
Metodele de lucru folo<strong>si</strong>te, echipamentele de lucru <strong>si</strong><br />
materialele electrice utilizate de catre lucratori, precum <strong>si</strong><br />
mentenanta acestora ar trebui sa a<strong>si</strong>gure protectia impotriva<br />
acestui factor de risc.<br />
Masuri preventive<br />
Utilizarea <strong>si</strong>stemelor de impamantare <strong>in</strong> comb<strong>in</strong>atie cu<br />
<strong>in</strong>trerupatoare diferentiale <strong>si</strong> magnetotermice;<br />
Interzicerea folo<strong>si</strong>rii prelungitoarelor improvizate;<br />
Efectuarea reviziilor periodice la <strong>in</strong>stalatiile electrice.<br />
Aceste vor fi executate doar de personal autorizat;<br />
Verificarea zilnica a cablurilor, a prizelor <strong>si</strong> echipamentelor<br />
electrice;<br />
In caz de avarii se recomanda deconectarea alimentarii<br />
cu energie electrica, atat de la <strong>in</strong>trerupator cat <strong>si</strong> direct de la<br />
retea <strong>si</strong> comunicarea evenimentului;<br />
Utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa ten<strong>si</strong>une<br />
<strong>in</strong> spatii <strong>in</strong>chise, <strong>in</strong> conta<strong>in</strong>ere <strong>si</strong> <strong>in</strong> prezenta umiditatii <strong>si</strong>/<br />
sau a apei;<br />
Este <strong>in</strong>terzisa utilizare aparatelor electrice cu ma<strong>in</strong>ile<br />
umede;<br />
Ina<strong>in</strong>te de curatire, echipamentele alimentate cu energie<br />
electrica vor fi deconectate de la retea;<br />
Intrerupatorul pr<strong>in</strong>cipal trebuie sa fie vizibil <strong>si</strong> acce<strong>si</strong>bil,<br />
tabloul electric trebuie sa ramana <strong>in</strong>chis iar pericolul de electrocutare<br />
trebuie sa fie semnalizat;<br />
Pentru o <strong>si</strong>guranţă maximă a persoanelor ce lucrează<br />
pe partea de sarc<strong>in</strong>ă a circuitului, se poate stabili o legătură<br />
temporară la pământ a părţii superioare a circuitului, pentru<br />
a ne a<strong>si</strong>gura că nu este po<strong>si</strong>bilă în niciun fel apariţia unei<br />
căderi de ten<strong>si</strong>une la bornele sarc<strong>in</strong>ii.<br />
Dacă este po<strong>si</strong>bil, se va <strong>in</strong>chide întotdeauna alimentarea<br />
reţelei electrice îna<strong>in</strong>te de at<strong>in</strong>gerea oricăror elemente<br />
de circuit. Trebuie de asemenea a<strong>si</strong>gurate toate sursele de<br />
energie îna<strong>in</strong>te ca un <strong>si</strong>stem să poate fi con<strong>si</strong>derat <strong>si</strong>gur. A<strong>si</strong>gurarea<br />
faptului că în circuit nu se află energie periculoasă<br />
(starea de energie zero) se face pr<strong>in</strong> înlăturarea energiei<br />
potenţiale sau stocate d<strong>in</strong> circuit.<br />
Pentru <strong>in</strong>stalatiile de <strong>in</strong>alta ten<strong>si</strong>une <strong>si</strong> transformatoare:<br />
Acestea trebuie amplasate <strong>in</strong> afara <strong>in</strong>c<strong>in</strong>telor, <strong>in</strong> carcase<br />
dist<strong>in</strong>cte protejata <strong>si</strong> <strong>in</strong> mod clar marcate;<br />
Trebuie ment<strong>in</strong>uta o curatenie perfecta;<br />
Accesul <strong>in</strong> zonele <strong>in</strong>stalatiilor <strong>si</strong> transformatoarelor<br />
de <strong>in</strong>alta ten<strong>si</strong>une va fi permis doar personalului specializat<br />
<strong>si</strong> autorizat.<br />
Pentru <strong>in</strong>stalatiile de joasa ten<strong>si</strong>une:<br />
Verificarea periodica <strong>si</strong> imbunatatirea izolarii, unde<br />
este cazul, a traseelor conductorilor fic<strong>si</strong>, a conductorilor<br />
flexibili <strong>si</strong> a elementelor de legatura d<strong>in</strong>tre conductori, precum<br />
<strong>si</strong> a traseelor conductorilor d<strong>in</strong> <strong>in</strong>teriorul echipamentelor<br />
de munca;<br />
Utilizarea comb<strong>in</strong>ata a protectiei pr<strong>in</strong> impamantare <strong>si</strong><br />
<strong>in</strong>trerupatoare diferentiale;<br />
Proiectarea sau adaptarea <strong>in</strong>stalatiilor electrice –<br />
corpuri de ilum<strong>in</strong>at, tablouri <strong>si</strong> circuite electrice, etc – conform<br />
actelor normative care reglementeaza acest domeniu;<br />
Uneltele electrice portabile fara impamantare, trebuie sa<br />
aiba protectie pr<strong>in</strong> dubla izolare;<br />
Cablurile, prizele <strong>si</strong> conectoarele trebuie sa fie conform<br />
standardelor <strong>si</strong> <strong>in</strong> stare buna;<br />
Utilizarea echipamentelor <strong>si</strong> materialelor adecvate pentru<br />
executarea lucrarilor la panourile electrice, tablourile electrice<br />
sau alte <strong>in</strong>stalatii electrice. Pr<strong>in</strong>tre acestea am<strong>in</strong>tim:<br />
Accesorii electroizolante (paravane, covoare, mansoane,<br />
etc) pentru acoperirea elementelor sub ten<strong>si</strong>une<br />
sau a maselor;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 19
20<br />
Unelte <strong>si</strong> accesorii izolante sau izolate (scurtcircuitoare,<br />
surubelnite, clesti, creioane de ten<strong>si</strong>une, etc);<br />
Praj<strong>in</strong>i telescopice electroizolante;<br />
3.1.12 Explozii<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Explozia este reactia chimică sau fizică foarte rapidă,<br />
violentă, <strong>in</strong>sotita de efecte mecanice, sonore, termice,<br />
lum<strong>in</strong>oase etc., provocate de descompunerea substantelor<br />
explozive.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Cauzele pr<strong>in</strong>cipale ale explozieiilor sunt amestecurile<br />
combustibile <strong>si</strong> concentratiile critice de gaze, vapori, pulberi<br />
sau particule ale unei s<strong>in</strong>gure substante care <strong>in</strong>tra <strong>in</strong> contact<br />
cu o sursa de apr<strong>in</strong>dere (suprafete fieb<strong>in</strong>ti, flacari, gaze<br />
fierb<strong>in</strong>ti, scantei de orig<strong>in</strong>e mecanica sau electrica, material<br />
electric, electricitate statica, curenti electrici parazitari,<br />
radiatii, unde electromagnetice <strong>si</strong> de radiofrecventa, reactie<br />
exotermica - autoapr<strong>in</strong>dere).<br />
In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong>, riscul de explozie este specific<br />
<strong>in</strong>dustriei moraritului <strong>si</strong> panificatiei <strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatiile concentratiilor<br />
mari de pulberi specfice (fa<strong>in</strong>a), dar <strong>si</strong> <strong>in</strong>dustriei alcoolului.<br />
Cauze generale de explozie<br />
Generarea de gaze sau vapori <strong>in</strong>flamabili <strong>in</strong> <strong>in</strong>c<strong>in</strong>te <strong>in</strong>chise,<br />
care ajung la o concentratie critica;<br />
Functionarea <strong>in</strong>corecta a recipientilor sau a utilajelor care<br />
utilizeaza fluide sau gaze sub pre<strong>si</strong>une: tuneluri de uscare,<br />
echipamente de sterilizare, pasteurizare, fermentare <strong>si</strong><br />
deshidratare, echipamente de racire <strong>si</strong> congelare, etc. Este<br />
necesara ment<strong>in</strong>erea <strong>in</strong> bune conditii a rob<strong>in</strong>etelor, valvelor,<br />
conectoarelor, etc, a dispozitivelor de control al temperaturii<br />
<strong>si</strong> <strong>in</strong>dicatoarelor de pre<strong>si</strong>une;<br />
Lipsa dispozitivelor de control <strong>si</strong> <strong>si</strong>guranta;<br />
Lipsa unui program de mentenanta a <strong>in</strong>stalatiei, care sa<br />
<strong>in</strong>cluda revizii periodice.<br />
Masuri preventive<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Elim<strong>in</strong>area sau controlul scurgerilor <strong>si</strong> emi<strong>si</strong>ilor de gaze,<br />
vapori, pulberi care ar putea genera risc de explozie;<br />
Evaluarea zonelor <strong>si</strong> centrelor de munca cu potentiale atmosfere<br />
explozive;<br />
Adoptarea sau adaptarea masurilor de protectie pentru<br />
cel mai pe<strong>si</strong>mist scenariu al unei eventuale explozii <strong>in</strong> zonele<br />
sau centrele de munca cla<strong>si</strong>ficate ca avand atmosfere<br />
explozive;<br />
Semnalizarea <strong>si</strong> avertizarea zonelor de lucru unde exista<br />
riscul de explozii;<br />
Identificarea materiilor prime utilizate, a substantelor <strong>si</strong><br />
produselor f<strong>in</strong>ite capabile de a forma atmosfere explozive;<br />
Identificarea, analizarea <strong>si</strong> controlul <strong>in</strong>stalatiilor, proceselor<br />
<strong>si</strong> activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, <strong>in</strong><br />
amestec cu aerul, atmosfere explozive;<br />
Este <strong>in</strong>terzisa stocarea la locurile de munca unde sunt<br />
folo<strong>si</strong>te substante <strong>in</strong>flamabile a unei cantitati ce depaseste<br />
necesarul unei zile de munca;<br />
Este recomandabila depozitarea produselor <strong>in</strong>flamabile<br />
<strong>in</strong> locuri separate, ventilate <strong>si</strong> izolate corespunzator <strong>si</strong>, <strong>in</strong><br />
masura po<strong>si</strong>bilitatilor, cat mai <strong>in</strong>departate de zonele de productie;<br />
Elim<strong>in</strong>area potentialelor surse de energie de activare <strong>si</strong><br />
realizarea ventilatiei naturale sau artificiale corespunzatoare<br />
a zonelor de risc;<br />
Verificarea periodica a concentratiilor de gaze, vapori,<br />
pulberi, etc, <strong>in</strong> zonele de risc;<br />
Realizarea, <strong>in</strong>dependent de tipul masurilor tehnice de<br />
prevenire, a reviziilor periodic <strong>si</strong> a mentenantei corespunzatoare<br />
a <strong>in</strong>stalatiilor (electrice, de gaz, de aer comprimat, etc)<br />
ca masuri esentiale de prevenire a riscului de explozie;<br />
Elim<strong>in</strong>area sau izolarea flacarilor deschise, suprafetelor<br />
fierb<strong>in</strong>ti, scanteilor mecanice <strong>si</strong>/sau electrice, descarcarilor<br />
electrostatice, supra<strong>in</strong>calzirea pr<strong>in</strong> frecare mecanica a materialelor<br />
electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui<br />
surse de apr<strong>in</strong>dere:<br />
Interzicerea executarii de lucrari la orice <strong>in</strong>stalatie sau<br />
echipament electric sub ten<strong>si</strong>une <strong>in</strong> locuri cu atmosfere potential<br />
explozive.
3.1.13 Contacte termice<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt <strong>si</strong>tuatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui<br />
lucrator sau chiar al <strong>in</strong>treg corpului cu obiecte sau substante<br />
(<strong>in</strong>diferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme<br />
(fierb<strong>in</strong>te sau foarte rece).<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
In Industria Alimentara cele mai importante surse de risc<br />
sunt:<br />
Prezenta echipamentelor de lucru care servesc procesului<br />
de tratament termic al produselor <strong>in</strong> care se dezvolta<br />
temperaturi <strong>in</strong>alte (sterilizatoare, pasteurizatoare, etc.);<br />
Manipularea ambalajelor care pot at<strong>in</strong>ge temperaturi <strong>in</strong>alte,<br />
dupa ce au fost supuse proceselor de pasteurizare <strong>si</strong><br />
sterilizare;<br />
Contacte care se pot produce cu lichide de temperatura<br />
ridicata folo<strong>si</strong>te <strong>in</strong> procesarea alimentelor (apa, ulei);<br />
Contact cu suprafetele fierb<strong>in</strong>ti ale echipamentelor de<br />
munca (conducte de abur, cuptoare de coacere, pasteurizatoare,<br />
cazane).<br />
Instalatiile de refrigerare <strong>si</strong> congelare;<br />
Recipientele <strong>si</strong> conductele de transport ale agentilor de<br />
refrigerare/congelare (ex. azot lichid);<br />
Masuri preventive<br />
Acordarea atentiei <strong>si</strong> respectarea semnalizarilor existente<br />
<strong>in</strong> locurile <strong>si</strong> la <strong>in</strong>stalatiile unde exista acest factor de risc<br />
(camere <strong>in</strong> care sunt cazane, cuptoare, etc.);<br />
Evitarea potentialelor scurgeri <strong>si</strong>/sau stropiri la manipularea<br />
lichidelor fierb<strong>in</strong>ti sau foarte reci;<br />
Protejarea pr<strong>in</strong> panouri <strong>si</strong>/sau separarea zonelor de risc,<br />
semnalizandu-le corespunzator;<br />
Izolarea termica a obiectelor <strong>si</strong> uneltelor care prez<strong>in</strong>ta riscul<br />
supra<strong>in</strong>calzirii (manere, etc);<br />
Izolarea termica a suprafetelor fierb<strong>in</strong>ti ale echipamentelor<br />
de munca <strong>si</strong> a <strong>in</strong>stalatiilor auxiliare cu materiale termoizolante,<br />
iar <strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatiile <strong>in</strong> care izolarea nu este po<strong>si</strong>bila,<br />
este obligatorie semnalizarea <strong>si</strong>/sau delimitarea zonelor de<br />
<strong>si</strong>guranta;<br />
Dotarea cu mijloace de <strong>in</strong>terventie <strong>in</strong> caz de accident datorat<br />
contactului termic;<br />
Folo<strong>si</strong>rea unei protectii adecvate la executarea lucrarilor<br />
de sudura (viziere, sorturi ignifuge, etc)<br />
Raportarea imediata a <strong>si</strong>tuatiilor de supra<strong>in</strong>calzire a echipamentelor<br />
de munca sau a <strong>in</strong>stalatiilor electrice (cabluri,<br />
motoare electrice) <strong>si</strong> luarea masurilor stabilite pentru astfel<br />
de evenimente;<br />
Achizitionarea echipamentelor de munca cu marcajul CE,<br />
plasat pe utilaj <strong>in</strong> mod clar, vizibil sau afisarea declaratiei CE<br />
de Conformitate;<br />
Respectarea prevederilor manualelor de <strong>in</strong>structiuni ale<br />
producatorilor, pentru <strong>in</strong>stalarea, utilizarea <strong>si</strong> mentenanta<br />
echipamentelor de munca;<br />
3.1.14 Muscaturi, lovituri, <strong>in</strong>tepaturi cauzate<br />
de organisme vii<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Sunt accidentele suferite de lucratori <strong>in</strong> timpul executarii<br />
sarc<strong>in</strong>ilor de munca, provocate <strong>in</strong> mod direct de persoane<br />
sau animale, cum ar fi <strong>in</strong>tepaturi, muscaturi, lovituri, etc.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Acest factor de risc este <strong>in</strong> special prezent <strong>in</strong> sectorul<br />
abatorizarii <strong>in</strong> faza de receptie a animalelor vii <strong>si</strong> <strong>in</strong>a<strong>in</strong>tea<br />
<strong>si</strong> <strong>in</strong> timpul etapei de sacrificare. De asemenea, prezenta<br />
<strong>in</strong>sectelor <strong>in</strong> anumite perioade ale anului (viespi, alb<strong>in</strong>e),<br />
<strong>in</strong> special <strong>in</strong> sectorul procesarii fructelor, poate genera<br />
acest gen de accidente <strong>in</strong> fazele de receptie <strong>si</strong> depozitare<br />
a materiilor prime.<br />
Masuri preventive<br />
Manevrarea cu prudenta a animalelor t<strong>in</strong>andu-se cont de<br />
impredictibilitatea comportamentului acestora.<br />
Mentenanta adecvata a <strong>si</strong>stemelor de ilum<strong>in</strong>at artificial<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 21
22<br />
pentru a se evita orice problema care ar pute genera o rectie<br />
nesateptata a animalelor.<br />
Cunoasterea caracteristicilor comportamentale ale<br />
speciilor de animale dest<strong>in</strong>ate sacrificarii.<br />
Evitarea atribuirii de sarc<strong>in</strong>i de munca personelor cu hipersen<strong>si</strong>bilitate<br />
la <strong>in</strong>tepaturi de <strong>in</strong>secte, <strong>in</strong> zonele unde exista<br />
acest factor de risc.<br />
3.2 Riscuri derivate d<strong>in</strong> igiena <strong>in</strong>dustriala<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Dotarea truselor medicale cu produse antihistam<strong>in</strong>ice.<br />
Utilizarea manu<strong>si</strong>lor de protectie, castilor de protectie la<br />
manevrarea animalelor vii.<br />
Stabilirea unei proceduri de actiune pentru <strong>si</strong>tuatiile de<br />
soc anafilactic.<br />
Factorii de risc derivati d<strong>in</strong> igiena <strong>in</strong>dustriala sau d<strong>in</strong> mediul de munca <strong>in</strong>clud factorii de risc fizici, chimici <strong>si</strong> biologici.<br />
3.2.1 Expunerea la zgomot<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Zgomotul profe<strong>si</strong>onal se def<strong>in</strong>este ca fi<strong>in</strong>d „un complex de<br />
sunete cu <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tăţi şi înălţimi diferite, cu caractere diferite<br />
(zgomot obişnuit, impul<strong>si</strong>v, ritmice sau aritmice), produse<br />
cont<strong>in</strong>uu sau discont<strong>in</strong>uu de maş<strong>in</strong>i, <strong>in</strong>strumente, aparate,<br />
mijloace de transport, vocea omenească, etc, în timpul<br />
activităţii <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>”.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Pr<strong>in</strong>cipalele surse de zgomot d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> sunt<br />
utilajele folo<strong>si</strong>te <strong>in</strong> sector (mas<strong>in</strong>i de ambalat, mas<strong>in</strong>i de<br />
impachetat, ferastraie, mas<strong>in</strong>i de centrifugare, mas<strong>in</strong>i de<br />
tocat, mas<strong>in</strong>i de spalat sticle, etc) care pot afecta sanatatea<br />
lucratorilor, atat a celor care le deservesc cat <strong>si</strong> a celor care<br />
executa sarc<strong>in</strong>i de munca <strong>in</strong> imediata apropiere a acestora.<br />
Expunerea la acest factor de risc este foarte mare <strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>dustria conservelor datorita specificului acestui sector <strong>in</strong>
care l<strong>in</strong>iile de productie - unele l<strong>in</strong>ii avand o viteza de pana la<br />
1.000 unitati pe m<strong>in</strong>ut - <strong>in</strong>cepand de la prelucrarea primara <strong>si</strong><br />
pana la ambalare, sunt dispuse <strong>in</strong> general <strong>in</strong> acela<strong>si</strong> spatiu.<br />
De asemenea <strong>si</strong> <strong>in</strong> sectorul procesarii carnii se <strong>in</strong>registreaza<br />
valori ale zgomotului peste limita admisa, <strong>in</strong> majoritatea<br />
zonelor de productie.<br />
In sectorul lactate, valori ale zgomotului ce depasesc<br />
limita specificata <strong>in</strong> standard se <strong>in</strong>registreaza <strong>in</strong> sectiile de<br />
centrifugare, pasteurizare <strong>si</strong> ambalare.<br />
In general, <strong>in</strong> sectiile de ambalare, <strong>in</strong>diferent de sector, se<br />
<strong>in</strong>registreaza depa<strong>si</strong>ri al nivelului admis al zgomotului.<br />
Expunerea prelungita la niveluri de zgomot exce<strong>si</strong>ve,<br />
cauzeaza <strong>in</strong> mod frecvent leziuni auditive progre<strong>si</strong>ve care nu<br />
se manifesta pana la un anumit moment <strong>si</strong> care pot duce la<br />
pierderea def<strong>in</strong>itiva a auzului.<br />
Alte efecte ale expunerii la zgomot sunt: tulburarile respiratorii,<br />
cardiovasculare, digestive sau vizuale. Nivelurile <strong>in</strong>alte de<br />
zgomot pot provoca tulburari ale somnului, iritabilitate <strong>si</strong><br />
oboseala. De asemenea, zgomotul scade randamentul,<br />
dim<strong>in</strong>ueaza nivelul de atentie, puterea de concentrare <strong>si</strong><br />
mareste timpul de reactie al <strong>in</strong>dividului <strong>in</strong> fata diver<strong>si</strong>lor<br />
stimuli, ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori <strong>si</strong>,<br />
pr<strong>in</strong> urmare, a accidentelor.<br />
Masuri preventive<br />
Achizitionarea utilajelor <strong>si</strong> echipamentelor de lucru cu<br />
marcajul CE, t<strong>in</strong>andu-se seama de nivelul zgomotului produs,<br />
specificat <strong>in</strong> documentatia tehnica;<br />
Dezvoltarea unui program de masuri active pentru reducerea<br />
nivelului de zgomot concentrat pe sursele emi<strong>si</strong>ilor:<br />
<strong>in</strong>locuirea, <strong>in</strong> limita po<strong>si</strong>bilitatilor, a echipamentelor,<br />
utilajelor, etc;<br />
<strong>in</strong>stalarea de carcase izolante fonic <strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatiile <strong>in</strong><br />
care caracteristicile constructive ale echipamentelor de<br />
munca permit aceasta solutie;<br />
izolarea fonica a zonelor, etc.<br />
Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului <strong>in</strong>dividual<br />
de protectie impotriva zgomotului;<br />
Efectuarea unei mentenante adecvate a utilajelor <strong>si</strong> uneltelor;<br />
Izolarea, atunci cand este po<strong>si</strong>bil, a surselor de zgomot,<br />
<strong>in</strong>stalandu-le cat mai departe de zona de lucru;<br />
Reducerea timpului de expunere pr<strong>in</strong> implementarea de<br />
masuri organizatorice (ture, rotatii);<br />
Delimitarea <strong>si</strong> semnalizarea zonelor expuse la zgomot;<br />
Efectuarea periodica de controale medicale pentru verificarea<br />
<strong>si</strong>stemului auditiv al lucratorilor expu<strong>si</strong>;<br />
Realizarea unei evaluari <strong>in</strong>itiale priv<strong>in</strong>d expunerea la zgomot<br />
pentru fiecare post de lucru, <strong>in</strong> functie de a carei rezultate<br />
vor fi identificate masurile de protectie adecvate;<br />
Utilizarea de materiale de acoperire care sa absoarba<br />
zgomotul pentru pereti <strong>si</strong> tavane;<br />
Instalarea utilajelor auxiliare (motoare ventilatoare, generatoare,<br />
etc) cat mai departe po<strong>si</strong>bil de zonele de lucru;<br />
Efectuarea mentenantei a echipamentelor de munca<br />
conform programarii <strong>si</strong> <strong>in</strong>dicatiilor producatorilor acestor<br />
echipamente;<br />
Inlocuirea, acolo unde este po<strong>si</strong>bil, a semnalelor acustice<br />
cu semnalele lum<strong>in</strong>oase sau cu afise;<br />
Delimitarea posturilor de lucru <strong>si</strong> restr<strong>in</strong>gerea accesului,<br />
<strong>in</strong> limita po<strong>si</strong>bilitatilor.<br />
3.2.2 Expunerea la vibratii<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Miscarea oscilatorie periodica a unui corp efectuata <strong>in</strong> jurul<br />
unei pozitii de echilibru.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Orig<strong>in</strong>ea vibratiilor <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> se datoreaza <strong>in</strong> mod<br />
pr<strong>in</strong>cipal, cresterii gradului de mecanizare a proceselor de<br />
productie. Lucratorii d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> care utilizeaza<br />
utilaje cum sunt: fierastraiele pentru despicat carcase, cutite<br />
electrice, malaxoare, etc., sunt expu<strong>si</strong> riscului de vibratii.<br />
Mai mult, temperaturile joase amplifica efectele vibratiilor.<br />
Riscul este de asemenea prezent <strong>in</strong> cazul conducatorilor de<br />
vehicule care executa activitati specifice mai mult de cateva<br />
ore consecutiv pe zi (ex. 3-4 ore <strong>in</strong> cazul motostivuitoarelor).<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 23
24<br />
Masuri preventive<br />
Achizitionarea utilajelor <strong>si</strong> echipamentelor de lucru cu<br />
marcajul CE, t<strong>in</strong>andu-se seama de nivelul de vibratii produse<br />
<strong>si</strong> conceptia ergonomica;<br />
Efectuarea mentenantei a echipamentelor de munca<br />
conform programarii <strong>si</strong> <strong>in</strong>dicatiilor producatorilor acestor<br />
echipamente;<br />
Selectarea vehiculelor <strong>si</strong> a altor mijloace de transport<br />
care, <strong>in</strong> timpul functionarii, emit vibratii cu o <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tate redusa;<br />
Utilizarea vehiculelor dotate cu scaune sa fie antivibratii<br />
sau adaptarea celor existente;<br />
Selectarea de anvelope antivibratii;<br />
Nivelarea cailor de circulatie <strong>si</strong> limitarea vitezei de circulatie;<br />
3.2.3 Expunerea la radiatii<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Radiatiile (razele) sunt emi<strong>si</strong>ile <strong>si</strong> propagarile <strong>in</strong> spatiu a unor<br />
unde (radiatii ondulatorii) sau particule (radiatii corpusculare)<br />
<strong>in</strong>sotite de un transport de energie. Sursele de radiatii pot fi<br />
naturale sau artificiale.<br />
Expunerea la acest factor de risc <strong>in</strong>clude leziunile sau<br />
afectiunile cauzate de actiunea razelor de lum<strong>in</strong>a, caldura<br />
sau alta energie.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
D<strong>in</strong> punct de vedere al protecţiei împotriva radiaţiei, radiaţiile<br />
se împart în 2 categorii: ne-ionizante şi ionizante, pentru a<br />
subl<strong>in</strong>ia pericolul la adresa sănătăţii lucratorilor.<br />
Radiaţiile ne-ionizante sunt: radiatiile electromagnetice,<br />
lum<strong>in</strong>a, radiatiile ultraviolete, radiatiile <strong>in</strong>fraro<strong>si</strong>i, undele<br />
radio, microundele, ultrasunetele.<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Radiatiile ionizante sunt radiatiile α, β, γ. Radiatiile ionizante<br />
au efect microbicid <strong>si</strong> pot fi folo<strong>si</strong>te pentru sterilizarea<br />
diferitelor medii.<br />
D<strong>in</strong>tre radiatiile ionizante, în <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong>, se<br />
folosesc radiatiile γ, deoarece au o putere mare de ionizare<br />
<strong>si</strong> pot sa patrunda în produsul iradiat pe o distanta de pâna<br />
la 8 cm. Aceste radiatii se folosesc doar pentru sterilizarea<br />
ambalajelor deoarece în alimente determ<strong>in</strong>a modificarii de<br />
gust (gust de iradiat) <strong>si</strong> modificari de culoare. De asemenea<br />
sunt folo<strong>si</strong>te <strong>si</strong> la:<br />
Prevenirea germ<strong>in</strong>arii <strong>si</strong> <strong>in</strong>coltirea cartofilor <strong>si</strong> a altor<br />
radac<strong>in</strong>oase;<br />
Dez<strong>in</strong>fectarea cerealelor, fructelor, legumelor <strong>si</strong> fructelor<br />
confiate;<br />
Intarzierea maturarii <strong>si</strong> imbatranirii legumelor <strong>si</strong> fructelor;<br />
Prelungirea duratei de viata a pestelui, fructelor de<br />
mare, carnii proaspete <strong>si</strong> carnii de pasare;<br />
Prevenirea afectiunilor transmi<strong>si</strong>bile pe cale <strong>alimentara</strong><br />
pr<strong>in</strong> elim<strong>in</strong>area microorganismelor patogene.<br />
Pe de alta parte, d<strong>in</strong>tre radiatiile ne-ionizante, microundele<br />
au fost folo<strong>si</strong>te <strong>in</strong> ultimii ani <strong>in</strong> procesele de productie d<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>dustria panificatie (procesul de uscare al pastelor fa<strong>in</strong>oase)<br />
conserve vegetale a conservelor vegetale (oparire fructelegume),<br />
pasteurizarea alimentelor ambalate <strong>si</strong> pentru a<br />
cresterea temperaturii produselor congelate.<br />
In <strong>in</strong>dustria lactatelor, microundele sunt de asemenea folo<strong>si</strong>te<br />
<strong>in</strong> tratamentul untului congelat, <strong>in</strong> tratamentul de pasteurizare<br />
(la temperatura <strong>in</strong>alta <strong>si</strong> pe durata scurta <strong>si</strong> UHT) al laptelui,<br />
smantanei, iaurtului, sosuri <strong>si</strong> piureuri. Pasteurizarea pr<strong>in</strong><br />
microunde se aplica de asemenea mancarurilor preparate <strong>si</strong><br />
alimentelor ambalate.<br />
De asemenea, <strong>in</strong> sterilizare sunt folo<strong>si</strong>te <strong>si</strong> radiatiile<br />
ultraviolete, de exemplu <strong>in</strong> sterilizarea pa<strong>in</strong>ii, care ulterior<br />
este ambalata ermetic.
Masuri preventive<br />
Radiatii ne-ionizante<br />
Prevederi comune tuturor activitatilor care utilizeaza surse<br />
generatoare de radiatii neionizante:<br />
La locurile de munca unde sunt utilizate surse de radiatii<br />
neionizante vor fi repartizate numai persoane care cunosc<br />
echipamentele tehnice generatoare de radiatii neionizante <strong>si</strong><br />
procedeele de lucru, au calificarea <strong>si</strong> autorizarea necesara<br />
<strong>si</strong> au fost <strong>in</strong>struite d<strong>in</strong> punctul de vedere al securitatii muncii;<br />
La executarea sarc<strong>in</strong>ilor de munca care implica utilizarea<br />
surselor generatoare de radiatii neionizante vor fi repartizati<br />
numai lucratori care au fost declarat apti <strong>in</strong> urma controlului<br />
medical obligatoriu solicitat pr<strong>in</strong> prevederile M<strong>in</strong>isterului Sanatatii<br />
pentru lucrul <strong>in</strong> medii cu radiatii neionizante;<br />
Se <strong>in</strong>terzice lucrul la sursele generatoare de radiatii neionizante<br />
persoanelor care prez<strong>in</strong>ta afectiuni ale ochilor <strong>si</strong>/sau<br />
ale pielii, constatate la controlul medical;<br />
In <strong>in</strong>caperile <strong>in</strong> care se desfasoara activitati cu surse generatoare<br />
de radiatii neionizante se vor afisa la loc vizibil<br />
<strong>in</strong>structiuni specifice de securitate a muncii;<br />
In spatiile de lucru <strong>in</strong> care exista pericolul aparitiei electricitatii<br />
statice, imbracam<strong>in</strong>tea <strong>si</strong> <strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>tea vor fi antistatice.<br />
Se <strong>in</strong>terzice utilizarea imbracam<strong>in</strong>tei s<strong>in</strong>tetice, generatoare<br />
de sarc<strong>in</strong>i electrice;<br />
Toate caile de acces ale spatiilor de lucru vor fi ment<strong>in</strong>ute<br />
<strong>in</strong> stare de curatenie permanenta, libere de orice obstacol <strong>si</strong><br />
vor fi marcate vizibil pentru a se evita expunerea personalului<br />
lucrator la radiatiile periculoase;<br />
Se <strong>in</strong>terzice accesul persoanelor neautorizate <strong>in</strong> spatiile<br />
de lucru cu surse de radiatii neionizante periculoase (peste<br />
limitele admi<strong>si</strong>bile);<br />
Activitatile care utilizeaza surse generatoare de radiatii<br />
neionizante periculoase se vor desfasura <strong>in</strong> <strong>in</strong>caperi special<br />
amenajate;<br />
In cazul <strong>in</strong> care o <strong>in</strong>capere serveste desfasurarii <strong>si</strong> altor<br />
activitati productive decat cele care utilizeaza surse de radiatii<br />
neionizante, sursele vor fi separate de restul spatiilor<br />
de lucru pr<strong>in</strong> utilizarea de paravane sau pereti despartitori;<br />
Paravanele sau peretii despartitori vot fi confectionate d<strong>in</strong><br />
materiale rezistente la foc, la temperaturi <strong>in</strong>alte, care sa nu<br />
degaje noxe chimice <strong>si</strong> sa prez<strong>in</strong>te un coeficient de reflexie<br />
cat mai mare sau cat mai mic, dupa caz;<br />
Ecranarea surselor de radiatii neionizante <strong>in</strong> vederea<br />
protejarii personalului lucrator se va realiza cu ecrane sau<br />
filtre d<strong>in</strong> materiale cu coeficient de absorbtie corespunzator<br />
radiatiei fata de care se face protectia;<br />
Pentru sursele de radiatii neionizante pentru care exista<br />
<strong>in</strong>dicatoare de securitate standardizate, u<strong>si</strong>le <strong>in</strong>caperilor vor<br />
fi <strong>in</strong>scriptionate conform standardelor <strong>in</strong> vigoare.<br />
Peretii, tavanul, pardoseala, u<strong>si</strong>le <strong>si</strong> ferestrele <strong>in</strong>caperilor<br />
<strong>in</strong> care functioneaza surse de radiatii neionizante vor fi, dupa<br />
caz, supuse unor amenajari speciale, <strong>in</strong> asa fel <strong>in</strong>cat radiatiile<br />
generate de surse sa nu fie directionate spre personalul<br />
lucrator.<br />
Ilum<strong>in</strong>atul <strong>in</strong>caperilor <strong>in</strong> care se desfasoara activitati cu<br />
surse de radiatii neionizante se va realiza <strong>in</strong> asa fel <strong>in</strong>cat sa<br />
se a<strong>si</strong>gure acomodarea ochilor la solicitarile vizuale <strong>in</strong>tense,<br />
acolo unde este cazul;<br />
Verificarea periodica a starii de functionare <strong>si</strong> lucrarile de<br />
<strong>in</strong>tret<strong>in</strong>ere <strong>si</strong> reparatie a echipamentelor generatoare de radaitii<br />
neionizante vor fi efectuate numai de catre personal calificat<br />
<strong>si</strong> autorizat <strong>in</strong> acest scop, la solicitarea conducatorului<br />
locului de munca <strong>si</strong> conform unui grafic de revizie <strong>si</strong> reparatii,<br />
ce va fi respectat <strong>in</strong>tocmai. Periodicitatea de executie a lucrarilor<br />
va fi cea mentionata de producatorul <strong>in</strong>stalatiei.<br />
Radiatii ionizante<br />
Izolarea <strong>si</strong>/sau ecranarea adecvata a echipamentelor de<br />
lucru;<br />
Respectarea <strong>in</strong>structiunilor de lucru;<br />
Semnalizarea zonelor cu risc, <strong>in</strong>dicand clasa <strong>si</strong> categoria<br />
radiatiiei;<br />
Utilizarea echipamentului <strong>in</strong>dividual de protectie corespunzator;<br />
Reducerea la maxim a expunerii la radiatii;<br />
Utilizarea uneltelor <strong>si</strong> materialelor adecvate;<br />
Interzicerea accesului <strong>in</strong> zonele expuse riscului persoanelor<br />
ale caror sarc<strong>in</strong>i de munca nu justifica prezenta <strong>in</strong> respectivele<br />
zone;<br />
Respectarea <strong>in</strong> orice moment a distantei de securitate<br />
fata de sursele de radiatii;<br />
Semnalizarea zonelor expuse riscului de iradiere;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 25
26<br />
3.2.4 Expunerea la conditii de temperatura,<br />
umiditate <strong>si</strong> de ilum<strong>in</strong>at:<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Pr<strong>in</strong> microclimat se <strong>in</strong>telege totalitatea factorilor fizici<br />
ai aerului d<strong>in</strong>tr-un spaţiu delimitat (loc de muncă), care<br />
îşi exercită acţiunea asupra funcţiei de termoreglare.<br />
Componentele microclimatului se normează în raport cu<br />
degajarea de căldură în organismul uman determ<strong>in</strong>ată de<br />
efortul fizic.<br />
Factorii componenţi ai microclimatului profe<strong>si</strong>onal sunt<br />
următorii:<br />
temperatura aerului,<br />
umiditatea relativă a aerului,<br />
viteza curenţilor de aer,<br />
radiaţia calorică,<br />
temperatura suprafeţelor de lucru.<br />
Pr<strong>in</strong> ilum<strong>in</strong>atul la locul de munca se <strong>in</strong>telege ansamblul de<br />
dispozitive de ilum<strong>in</strong>at care sunt <strong>in</strong>stalate pentru a genera un<br />
nivel de ilum<strong>in</strong>are adecvat dest<strong>in</strong>atiei spatiilor <strong>si</strong> sarc<strong>in</strong>ilor<br />
de munca. A<strong>si</strong>gurarea unui ilum<strong>in</strong>at raţional are drept scop<br />
evitarea suprasolicitărilor analizatorului vizual, stimularea<br />
proceselor activităţii nervoase superioare, creşterea<br />
capacităţii de muncă, prevenirea unor boli <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>, a<br />
accidentelor de muncă şi oboselii cronice.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Lucrul <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> prez<strong>in</strong>ta <strong>in</strong> pr<strong>in</strong>cipiu, pr<strong>in</strong><br />
caracteristicile sale <strong>in</strong>tr<strong>in</strong>seci, (prezenta unor niveluri ridicate<br />
de umiditate, temperaturi scazute, etc) un ansamblu de<br />
probleme legate de confortul termic al lucratorilor, de aici<br />
<strong>si</strong> nece<strong>si</strong>tatea imbunatatirii conditiilor de confort termic pr<strong>in</strong><br />
controlul umiditatii <strong>si</strong> temperaturii la locurile de munca.<br />
Efectele nocive asupra sanatatii lucratorilor care pot fi<br />
provocate de conditiile de microclimat dep<strong>in</strong>d de urmatoarele<br />
variabile: temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer d<strong>in</strong><br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
<strong>in</strong>c<strong>in</strong>te <strong>si</strong> temperatura medie radianta.<br />
Majoritatea materiilor prime, produselor <strong>in</strong>termediare <strong>si</strong><br />
produselor f<strong>in</strong>ite d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> sunt perisabile,<br />
astfel ca <strong>in</strong> zonele de manipulare, depozitare <strong>si</strong> procesare<br />
este necesara ment<strong>in</strong>erea unor temperaturi scazute sau<br />
foarte scazute (<strong>in</strong> cazul congelatoarelor).<br />
In schimb, alte produse, pe durata procesului de transformare<br />
d<strong>in</strong> materie prima <strong>in</strong> produs f<strong>in</strong>it, sufera tratamente termice:<br />
coacere, sterilizare, deshidratare, oparire, etc ceea ce<br />
presupune un mediu de munca expus unor temperaturi<br />
ridicate, peste limita confortului termic.<br />
In anumite zone de lucru d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> se<br />
<strong>in</strong>registreaza temperaturi extreme. Activitatea se poate<br />
desfasura <strong>in</strong> camere frigorigice, la temperaturi de –18 °C sau<br />
mai mici; <strong>in</strong> centrele de munca d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria carnii temperatura<br />
trebuie ment<strong>in</strong>uta <strong>in</strong>tre 7 <strong>si</strong> 10°C. Pe de alta parte, <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
panificatiei <strong>si</strong> a pastelor fa<strong>in</strong>oase sau <strong>in</strong> sectorul mancarurilor<br />
preparate sunt zone <strong>in</strong> care temperaturile depasesc limita<br />
maxima a confortului termic al lucratorilor.<br />
Caldura <strong>si</strong> frigul sunt agenti care ar putea genera riscuri<br />
pentru sanatatea lucratorilor astfel:<br />
Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau<br />
cronice. Formele acute fi<strong>in</strong>d specifice, sunt con<strong>si</strong>derate boli<br />
<strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> <strong>si</strong> vor fi declarate ca atare, pe când efectele<br />
cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele<br />
acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor<br />
termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor<br />
de termoreglare poate duce la: s<strong>in</strong>copa de caldura;<br />
dezechilibre ale apei <strong>si</strong> electrolitilor; anhidroza cutanata.<br />
Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub<br />
forma de soc de caldura sau hiperpirexie.<br />
Afectiunile datorate temperaturilor scazute sunt de 2 categorii,<br />
dupa <strong>in</strong> functie de actiunea temperaturii, directa sau<br />
<strong>in</strong>directa. Afectiunile pr<strong>in</strong> actiune directa, rare <strong>si</strong> accidentale,<br />
sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala<br />
(degeraturile), fie depa<strong>si</strong>rii capacitatii de termoreglare<br />
generala (hipotermia). Pr<strong>in</strong> actiune <strong>in</strong>directa, temperatura<br />
scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore”. Bolile<br />
„a frigore” sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta,<br />
variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la<br />
frig, umiditatea crescuta <strong>si</strong> curentii de aer. Formele cl<strong>in</strong>ice
sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot aparea r<strong>in</strong>ite,<br />
far<strong>in</strong>gite, lar<strong>in</strong>gite, bron<strong>si</strong>te, bronhopeumopatii, pneumopatii;<br />
la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita<br />
obliteranta, cardiopatia ischemica, hiperten<strong>si</strong>unea<br />
arteriala, etc.<br />
Utilizarea apei d<strong>in</strong> abundenta <strong>in</strong> procesele de productie sau<br />
ca element de curatare a ma<strong>in</strong>ilor, uneltelor, usten<strong>si</strong>lelor,<br />
podelelor, echipamentelor de munca etc, contribuie la<br />
crearea unei atmosfere saturata de vapori de apa.<br />
Nivelul de umiditate este, de asemenea, un factor determ<strong>in</strong>ant<br />
al conditiilor ambientale ale unui loc de munca. Un nivel de<br />
umiditate necorespunzator are un impact negativ nu numai<br />
asupra lucratorilor, ci <strong>si</strong> asupra calitatii produselor.<br />
Confortul organic se <strong>si</strong>tueaza <strong>in</strong> <strong>in</strong>tervalul 30 - 70% :<br />
sub 30 %, apar repercu<strong>si</strong>uni negative asupra structurilor<br />
<strong>si</strong> functiilor mucoasei respiratorii care a<strong>si</strong>gura elim<strong>in</strong>area<br />
impuritatilor (<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v a germenilor) d<strong>in</strong> aerul <strong>in</strong>spirat;<br />
peste 70 %, <strong>in</strong> conditiile prestarii unor activitati care<br />
nece<strong>si</strong>ta un consum energetic mare, actioneaza negativ<br />
asupra procesului de termoliza (se poate ajunge pana la<br />
soc caloric).<br />
In cazul ilum<strong>in</strong>atului, sursa riscului o constituie, <strong>in</strong> general,<br />
<strong>in</strong>suficienta sau subdimen<strong>si</strong>onarea surselor de lum<strong>in</strong>a<br />
naturale <strong>si</strong>/sau artificiale d<strong>in</strong> zonele de munca. Nea<strong>si</strong>gurarea<br />
unui ilum<strong>in</strong>at corespunzator, conform standardelor SR EN<br />
12464-1 <strong>si</strong> 12464-2, are drept consec<strong>in</strong>te suprasolicitarea<br />
analizatorului vizual, dim<strong>in</strong>uarea capacităţii de concentrare<br />
<strong>si</strong> implicit a capacitatii de munca, aparitia oboselii cronice,<br />
favorizand de asemenea accidentele de munca.<br />
Masuri preventive<br />
Respectarea prevederilor „Ordonantei de urgenta nr. 99<br />
d<strong>in</strong> 29 iunie 2000 priv<strong>in</strong>d masurile ce pot fi aplicate în perioadele<br />
cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor<br />
încadrate în munca”.<br />
Reglarea temperaturii la locul de munca <strong>in</strong> conformitate<br />
cu cer<strong>in</strong>tele climatice (<strong>in</strong>calzire, aer conditionat);<br />
Ecranarea surselor de caldura radianta;<br />
Reglarea umiditatii d<strong>in</strong> <strong>in</strong>c<strong>in</strong>ta, evitandu-se totu<strong>si</strong> curentii<br />
de aer;<br />
Instalarea, dupa caz, a <strong>si</strong>stemelor de ventilatie fortate;<br />
Limitarea expunerii pr<strong>in</strong> micsorarea duratei sarc<strong>in</strong>ilor de<br />
munca desfasurate <strong>in</strong> zonele cu temperaturi extreme. Este<br />
recomandata rotatia personalului pe sarc<strong>in</strong>i <strong>si</strong> pusturi de lucru;<br />
A<strong>si</strong>gurarea perioadelor de odihna <strong>in</strong> camere climatizate<br />
corespunzator <strong>si</strong> a<strong>si</strong>gurarea, dupa caz, a <strong>bauturilor</strong> calde<br />
sau racoritoare;<br />
Izolarea <strong>si</strong>/sau semnalizarea proceselor, echipamentelor<br />
sau suprafetelor acestora foarte reci sau fierb<strong>in</strong>ti pentru a se<br />
evita contactul;<br />
Realizarea examenelor medicale specifice, la angajare<br />
<strong>si</strong> periodice;<br />
Evitarea expunerii la schimari bruste de temperatura.<br />
Este recomandata o perioada de aclimatizare;<br />
Evaluarea conditiilor de microclimat <strong>si</strong> furnizarea de echipament<br />
<strong>in</strong>dividual de protectie, <strong>in</strong> conformitate cu rezultatele<br />
evaluarii;<br />
Izolarea termica corespunzatoare a <strong>in</strong>c<strong>in</strong>telor;<br />
Umiditate<br />
Reducerea umiditatii pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul unui <strong>si</strong>stem de<br />
drenaj, care trebuie reviziuit periodic, pentru a se evita blocarea<br />
acestuia cu deseuri.<br />
Instalarea de <strong>si</strong>steme de ventilatie care sa a<strong>si</strong>gure<br />
reimprospatarea aerului adaptate volumelor <strong>in</strong>c<strong>in</strong>telor <strong>si</strong><br />
numarului de lucratori care desfasoara sarc<strong>in</strong>i de munca<br />
<strong>in</strong> spatiile respective.<br />
Caldura<br />
In <strong>si</strong>tuatia lipsei unui <strong>si</strong>stem de climatizare, se recomanda<br />
limitarea volumului de munca fizica, planificand<br />
activitatile care nece<strong>si</strong>ta un consum mare de energie <strong>in</strong><br />
timpul perioadelor mai racoroase;<br />
Climatizarea corespunzatoare a <strong>in</strong>c<strong>in</strong>telor, t<strong>in</strong>anaduse<br />
cont de volumul acestora <strong>si</strong> de numarul de lucratori expu<strong>si</strong>;<br />
Elim<strong>in</strong>area aerului cald d<strong>in</strong> imediata apropiere a surselor<br />
de caldura pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>stalarea echipamentelor de evacuare<br />
a aerului adaptate specificului <strong>si</strong>tuatiei;<br />
A<strong>si</strong>gurarea apei potabile <strong>si</strong> a sarurilor pentru rehidratare<br />
<strong>in</strong> apropierea locurilor de munca;<br />
Furnizarea articolelor de imbracam<strong>in</strong>te care protejaza<br />
impotriva caldurii;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 27
28<br />
Frig<br />
Dotarea <strong>si</strong>stemelor de distributie a aerului rece cu<br />
elemente difuzoare de aer, pentru elim<strong>in</strong>a sau dim<strong>in</strong>ua actiunea<br />
directa a jetului de aer pe lucratori;<br />
Reducerea timpului petrecut <strong>in</strong> camerele frigorifice,<br />
utilizand mijloace mecanice pentru transport <strong>si</strong> depozitare,<br />
pentru a evita executarea manuala a acestor sarc<strong>in</strong>i;<br />
Monitorizarea regimului alimentar al lucratorilor, care<br />
va trebui sa fie bogat <strong>in</strong> calorii;<br />
Reducerea sau elim<strong>in</strong>area sarc<strong>in</strong>ilor <strong>si</strong>mple de supraveghere<br />
care implica o activitate fizica redusa;<br />
Ilum<strong>in</strong>at<br />
Evitarea ilum<strong>in</strong>atului natural direct pr<strong>in</strong> montarea de<br />
draperii sau jaluzele;<br />
Inten<strong>si</strong>tate adecavata tipului de activitate de activitate,<br />
conform standardelor mai sus am<strong>in</strong>tite;<br />
Distribuitia nivelurilor de ilum<strong>in</strong>are trebuie sa fie cat<br />
mai uniforma po<strong>si</strong>bil;<br />
Evitarea efectului de orbire cauzat de lum<strong>in</strong>a directa<br />
a soarelui sau a altor surse de lum<strong>in</strong>a artificiala cu lum<strong>in</strong>anta<br />
ridicata. Sursa de lum<strong>in</strong>a nu va fi plasata <strong>in</strong> campul<br />
vizual al lucratorului, iar atunci cand d<strong>in</strong> motive obiective<br />
nu poate fi schimbat locul sursei de ilum<strong>in</strong>at, se vor monta<br />
filtre de protectie;<br />
Comb<strong>in</strong>area lum<strong>in</strong>ii artificiale cu cea naturala.<br />
3.2.5 Expunerea la noxe biologice, noxe chimice<br />
<strong>si</strong> substante periculoase<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Noxe - agenti, factori care pot exercita o acţiune nocivă<br />
asupra organismului <strong>si</strong> care se raspandesc <strong>in</strong> atmosfera în<br />
timpul proceselor tehnologice.<br />
Substanţe periculoase - orice substanţă lichidă, gazoasă<br />
sau solidă care reprez<strong>in</strong>tă un risc pentru sănătatea şi<br />
securitatea lucrătorilor.<br />
Noxe chimice: Sunt substante, elemente sau compu<strong>si</strong><br />
chimici sub forma de aerosoli, gaz sau vapori care, <strong>in</strong><br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
contact cu organismul uman, pot provoca efecte negative<br />
asupra sanatatii.<br />
Noxe biologice: Sunt microorganismele prezente <strong>in</strong> mediul<br />
de munca capabile de a provoca afectiuni respiratorii,<br />
dermatologice, circulatorii, etc. Riscurile <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong><br />
generate de noxele biologice apar <strong>in</strong> general, la locurile<br />
de munca unde sunt prezente animale vii <strong>si</strong>/sau unde sunt<br />
procesate materii prime sau produse de orig<strong>in</strong>e animala sau<br />
vegetala.<br />
Noxe chimice<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
In categoria noxelor chimice trebuie mentionat praful care<br />
rezulta <strong>in</strong> timpul proceselor de productie d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria de<br />
morarit - panificatie, lactate <strong>si</strong> la fabricarea produselor<br />
dietetice <strong>si</strong> liofilizate.<br />
Praful produs de unele produse alimentare cum sunt: fa<strong>in</strong>a,<br />
cerealele, cafeaua solubila, zaharul, laptele praf, cartofi<br />
pudra sau supe pudra, pot fi sursa a doua tipuri de risc<br />
pentru lucratori:<br />
Pot crea atmosfere extrem de <strong>in</strong>flamabile cu risc de<br />
<strong>in</strong>cendiu <strong>si</strong> explozie;<br />
Inhalarea de praf poate provoca probleme respiratorii,<br />
cum ar fi astmul bron<strong>si</strong>c profe<strong>si</strong>onal sau iritatii ale ochilor,<br />
nasului <strong>si</strong> pielii (dermatite <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>).<br />
Se recomanda utilizarea echipamentelor de protectie<br />
respiratorie, <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>erea adecvata a echipamentelor de<br />
productie, <strong>si</strong>steme de ventilatie pentru a elim<strong>in</strong>a sau reduce<br />
cantitatea de praf <strong>si</strong> o <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>ere corespunzatoare a acestor<br />
<strong>si</strong>steme;<br />
Toate noxele chimice sunt capabile sa provoace efecte<br />
negative asupra sanatatii lucratorilor <strong>in</strong> conditiile expunerii la<br />
acest factor de risc. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi<br />
imediat, pe termen scurt (<strong>in</strong>toxicatie acuta) sau poate aparea<br />
<strong>in</strong> timp, generand boli <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> (<strong>in</strong>toxicatii cronice).
In sectorul alimentar se utilizeaza un numar mare de compu<strong>si</strong><br />
chimici care pot provoca leziuni sau afectiuni personalului<br />
care le manipuleaza sau care se afla <strong>in</strong> imediata apropiere.<br />
Sunt de am<strong>in</strong>tit:<br />
Agenti frigorifici ( amoniacul anhidru, clorura de metil<br />
<strong>si</strong> alte hidrocarburi halogenate alifatice, dioxidul de carbon,<br />
etc) utilizati <strong>in</strong> procesele de refrigerare sau de congelare <strong>si</strong><br />
<strong>in</strong> camere frigorifice prez<strong>in</strong>ta riscuri de <strong>in</strong>toxicatii <strong>si</strong> arsuri chimice.<br />
Pesticidele <strong>si</strong> produsele fumigene prev<strong>in</strong> aparitia daunatorilor<br />
pe durata depozitarii <strong>si</strong> transportului de materii prime<br />
alimentare, utilizate obligatoriu importiva <strong>in</strong>sectelor <strong>si</strong> a<br />
rozatoarelor <strong>in</strong> centrele de munca.<br />
Dioxidul de carbon care se produce <strong>in</strong> sectiile de produse<br />
afumate care nu dispun de o ventilatie corespunzatoare,<br />
<strong>si</strong>lozuri de cereale, beciuri de fermentare sau magaz<strong>in</strong>e de<br />
peste, poate provoca <strong>in</strong>toxicatii.<br />
PVC-ul utilizat pentru materialele de ambalare <strong>si</strong> pentru<br />
impachetarea alimentelor. La <strong>in</strong>calzirea unei pelicule de<br />
PVC, produsele de degradare termica irita ochii, nasul <strong>si</strong> gatul.<br />
Aditivii alimentari, folo<strong>si</strong>ti <strong>in</strong> elaborarea multor produse<br />
f<strong>in</strong>ite pot ajunge sa afecteze, odata cu trecerea timpului, sanatatea<br />
lucratorilor, daca sunt utilizati <strong>in</strong>tr-un mod necontrolat<br />
<strong>si</strong> de catre lucratori care prez<strong>in</strong>ta sen<strong>si</strong>bilitati la substante<br />
d<strong>in</strong> componenta acestora. Pot apare, de exemplu, dermatite<br />
de contact.<br />
Trebuie evidentiate efectele contam<strong>in</strong>antilor asupra<br />
organismului uman, deoarece acestea sunt multiple:<br />
Corozive: distrugerea tesuturilor asupra carora actioneaza<br />
substanta toxica;<br />
Iritante: iritatia pielii sau a mucoaselor <strong>in</strong> contact cu<br />
substanta toxica;<br />
Pneumoconioze: afectiuni pulmonare provocate de particule<br />
solide;<br />
Asfixiante: oprirea respiraţiei care poate provoca încetarea<br />
bătăilor <strong>in</strong>imii şi moartea;<br />
Anestestezice <strong>si</strong> narcotice: Stare caracterizată pr<strong>in</strong><br />
pierderea cunoşt<strong>in</strong>ţei, relaxare musculară, dim<strong>in</strong>uarea<br />
sen<strong>si</strong>bilităţii şi a reflexelor;<br />
Alergenice: efectul alergic al contam<strong>in</strong>antului <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te de<br />
prezenta toxicului<br />
Cancerigene, mutagene: provoaca aparitia cancerului,<br />
mutatii genetice ereditare;<br />
Sistemice: tulburari ale organelor <strong>in</strong>terne.<br />
Pr<strong>in</strong>cipalele cai de patrundere <strong>in</strong> organism a noxelor chimice<br />
sunt: pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>halare, cutanat <strong>si</strong> digestiv. In functie de calea<br />
de patrundere <strong>in</strong> organism a noxelor, factorii de risc sunt<br />
urmatorii:<br />
Risc de <strong>in</strong>halare (nas, gura):<br />
Concentratia ambientala <strong>si</strong> tipul de expunere (acuta, cronica);<br />
Durata zilnica de expunere, cantitatea <strong>si</strong> starea surselor<br />
de emi<strong>si</strong>e;<br />
Distanta d<strong>in</strong>tre lucrator <strong>si</strong> sursele de emi<strong>si</strong>e ;<br />
Volumul de gaze, vapori sau aerosoli generat;<br />
Sistemele de ventilatie general <strong>si</strong> local <strong>in</strong>suficiente sau<br />
subdimen<strong>si</strong>onate;<br />
Proceduri de lucru <strong>in</strong>adecvate;<br />
Grupurile sen<strong>si</strong>bile la riscuri (art. 35 d<strong>in</strong> Legea nr.<br />
319/2006);<br />
Expunerea <strong>si</strong>multana la diferite noxe.<br />
Riscuri pr<strong>in</strong> absorbtie cutanata:<br />
Locul <strong>si</strong> suprafata de contact;<br />
Durata <strong>si</strong> frecventa de contact;<br />
Cantitatea sau concentratia substantelor periculoase;<br />
Temperatura <strong>si</strong> umiditatea mediului de munca;<br />
Utilizarea <strong>in</strong>corecta a echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie<br />
(EIP);<br />
Proceduri de lucru neadecvate;<br />
Categoriile de lucratori de sen<strong>si</strong>bili la riscuri (art. 35 d<strong>in</strong><br />
Legea nr. 319/2006)<br />
Expunerea <strong>si</strong>multana la mai multi agenti;<br />
Contact direct cu substantele periculoase sau cu suprafete<br />
contam<strong>in</strong>ate;<br />
Contact cu materiale, imbracam<strong>in</strong>te sau manu<strong>si</strong> contam<strong>in</strong>ate;<br />
Condensarea vaporilor pe piele sau imbracam<strong>in</strong>te;<br />
Particule de aerosoli;<br />
Absorbtia de gaze <strong>si</strong> vapori;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 29
30<br />
Riscul la contactul cu pielea:<br />
Tipul de pericol (coroziv, iritant, nociv);<br />
Suprafata corpului expusa <strong>si</strong> frecventa de expunere;<br />
Utilizarea <strong>in</strong>corecta a echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie;<br />
Proceduri de lucru nedecvate;<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Lipsa de metode de control pentru scurgeri <strong>si</strong> deversari;<br />
Ambalaje neadecvate;<br />
Sisteme de transfer defecte sau nersepectarea procedurilor<br />
de transfer;.<br />
CATEGORII DE PERICOLE PRIVIND SUBSTANTELE SI PREPARATELE PERICULOASE<br />
Categoria Def<strong>in</strong>itii Simbol Pictograma<br />
Explozibili<br />
Combustibile<br />
Extrem de<br />
<strong>in</strong>flamabili<br />
Inflamabili<br />
Foarte toxici<br />
Toxici<br />
Nocivi<br />
Iritante<br />
Corozive<br />
Periculoase<br />
pentru mediul<br />
ambiental<br />
Substante <strong>si</strong> preparate care chiar <strong>si</strong> <strong>in</strong> lipsa oxigenului d<strong>in</strong> aer pot<br />
sa reactioneze exoterm <strong>si</strong> rapid (pot exploda).<br />
Substante <strong>si</strong> preparate care, <strong>in</strong> contact cu alte substante, <strong>in</strong> special<br />
cu substante <strong>in</strong>flamabile, produc o reactie puternic exotermica.<br />
Substante care se apr<strong>in</strong>d usor pr<strong>in</strong> actiunea unei surse de <strong>in</strong>itiere,<br />
<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v sub temperatura de 0°C.<br />
Substante care se apr<strong>in</strong>d <strong>in</strong> prezenta unei flacari, a unei surse de<br />
caldura sau a unei scantei.<br />
Substante <strong>si</strong> preparate care, pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>halare, <strong>in</strong>gestie sau penetrare<br />
cutanata <strong>in</strong> cantitare foarte mica pot provoca efecte acute sau<br />
cronice <strong>si</strong> <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v deces.<br />
Substante <strong>si</strong> preparate care, pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>halare, <strong>in</strong>gestie sau penetrare<br />
cutanata pot provoca efecte acute sau cronice <strong>si</strong> <strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v deces.<br />
Substante <strong>si</strong> preparate non-corozive care, <strong>in</strong> contact scurt, prelungit<br />
sau repetat cu pielea sau mucoasele pot provoca o reactie<br />
<strong>in</strong>flamatorie.<br />
Substante <strong>si</strong> preparate care, <strong>in</strong> contact cu tesuturile vii pot avea o<br />
actiune distructiva a acestora.<br />
Substante <strong>si</strong> preparate care prez<strong>in</strong>ta sau pot prezenta un pericol<br />
imediat sau viitor pentru una sau mai multe componente ale<br />
mediului ambiental.<br />
Pentru depozitarea substantelor periculoase, trebuie adoptate toate masurile necesare pentru a proteja lucratorii importiva<br />
<strong>in</strong>cendiilor, exploziilor sau a altor efecte periculoase datorate caracteristicilor acestor substante. D<strong>in</strong> aceaste motive trebuie<br />
respectate o serie de reguli atunci cand se depoziteaza aceste substante, separand agentii chimici <strong>in</strong>compatibili.<br />
E<br />
O<br />
F+<br />
F<br />
T+<br />
T<br />
Xn<br />
Xi<br />
C<br />
N
Masuri preventive<br />
Pentru a preveni efectele toxice, masurile de prevenire<br />
trebuie aplicate <strong>in</strong> ord<strong>in</strong>ea prioritatilor: asupra sursei, asupra<br />
mediului <strong>si</strong> asupra lucratorilor.<br />
Asupra sursei:<br />
Alegerea echipamentelor de munca adecvate care<br />
nu implica folo<strong>si</strong>re substantelor periculoase;<br />
Inlocuirea, atunci cand este po<strong>si</strong>bil, a produselor<br />
toxice sau nocive;<br />
Inchiderea proceselor <strong>si</strong> <strong>in</strong>locuirea tehnologiei atunci<br />
cand acestea sunt generatoare, fara po<strong>si</strong>bilitati de elim<strong>in</strong>are<br />
sau reducere, de noxe chimice;<br />
Stocarea substante periculoase <strong>in</strong> depozite specifice<br />
prevazute cu ventilatie speciala;<br />
Realizarea mentenantei preventive a <strong>in</strong>stalatiilor <strong>si</strong><br />
echipamentelor de lucru: verificarea periodica a starii conductelor<br />
pr<strong>in</strong> care circula gazele, depozitarea buteliilor<br />
care cont<strong>in</strong> gaze <strong>in</strong> locuri izolate <strong>si</strong> b<strong>in</strong>e ventilate.<br />
Asupra mediului:<br />
Realizarea curateniei periodice;<br />
Semnalizarea <strong>riscurilor</strong> conform actelor normativa <strong>in</strong><br />
vigoare;<br />
Dispunerea de <strong>si</strong>steme de ventilatie generale<br />
adecvate sau chiar de hote de extractie (filtrele acestor<br />
aparate trebuie curatate periodic);<br />
Instalarea <strong>si</strong>stemelor de alarma <strong>in</strong> locuri cu risc de<br />
scurgeri de gaze, de lichide, etc.;<br />
Prelevarea de probe de aer va fi facuta periodic;<br />
Asupra persoanelor expuse (receptori):<br />
Evitarea contactului <strong>in</strong>tre aceste produse <strong>si</strong> alimente;<br />
Izolarea lucratorului de sursa de contam<strong>in</strong>are pr<strong>in</strong><br />
utilizarea echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie specifice.<br />
Stabilirea unor proceduri standard de manipulare <strong>si</strong><br />
utilizare a substantelor periculoase;<br />
Adoptarea unui plan de <strong>in</strong>terventie pentru <strong>si</strong>tuatiile<br />
de urgenta: deveresare accidentala, accidente de munca<br />
<strong>in</strong> care au fost implicate substantele periculoase sau noxele<br />
chimice, etc.;<br />
Noxe biologice<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului <strong>si</strong> consec<strong>in</strong>te<br />
Infectiile <strong>si</strong> bolile <strong>in</strong>fectioase<br />
sau parazitare raspandite de<br />
animale sau de produse de<br />
orig<strong>in</strong>e animala sunt probleme<br />
comune <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong>.<br />
Lucratorii d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong> pot contacta<br />
zoonoze, cum sunt: antraxul,<br />
bruceloza, leptospiroza, tuberculoza bov<strong>in</strong>a etc <strong>si</strong> o gama<br />
larga de <strong>in</strong>fectii ale pielii.<br />
Lucratorii d<strong>in</strong> subsectoarele de carne <strong>si</strong> lactate - ca rezultat<br />
al contactului direct cu animale vii ori diferite parti sau organe<br />
rezultate d<strong>in</strong> procesul de abatorizare, po<strong>si</strong>bil <strong>in</strong>fectate - sunt<br />
cei mai expu<strong>si</strong> la boli <strong>in</strong>fectioase <strong>si</strong> parazitare de orig<strong>in</strong>e<br />
animala, pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul leziunilor pielii sau altor parti<br />
sanatoase ale organismului .<br />
Dermatitele de contact <strong>si</strong> alergiile de piele sau de <strong>si</strong>stem<br />
respirator provocate de produsele organice, animale sau<br />
vegetale, sunt de asemenea frecvente. Dermatiele pot fi<br />
datorate actiunii produselor iritante, a frictiunii produsa la<br />
operatiunile de colectare <strong>si</strong> ambalare a fructelor, manipularea<br />
zaharului, etc. De asemenea, prafurile organice generate<br />
de cereale sau de fa<strong>in</strong>a pot cauza boli respiratorii (“astmul<br />
brutarului”).<br />
In ceea ce priveste microbiologia aplicata <strong>in</strong> productia de<br />
alimente, <strong>in</strong> general, majoritatea microorganismelor utilizate<br />
se con<strong>si</strong>dera a fi <strong>in</strong>ofen<strong>si</strong>ve. In elaborarea v<strong>in</strong>ului, branzei,<br />
iaurtului <strong>si</strong> aluatului sunt folo<strong>si</strong>te procese microbiologice<br />
pentru obt<strong>in</strong>erea produselor consumabile. Ca rezultat,<br />
sporii de ciuperci <strong>si</strong> act<strong>in</strong>obacteriile se gasesc d<strong>in</strong> belsug <strong>in</strong><br />
procesele de prelucrare a multor produselor alimentare.<br />
Aspergillus <strong>si</strong> Penicilium de obicei sunt prezente <strong>in</strong><br />
atmosfera <strong>in</strong> procesele de panificatie. Al doilea se regaseste<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 31
32<br />
de asemenea <strong>si</strong> <strong>in</strong> centrele de productie de lapte <strong>si</strong> carne,<br />
<strong>in</strong> maturarea branzei, carnatilor <strong>si</strong> salamurilor crud-uscate.<br />
Modalitatile de curatare a membranei produselor, ulterioare<br />
maturarii, favorizeaza dispersarea acestor microorganisme<br />
<strong>in</strong> aer, lucratorii putand dezvolta alveolita alergica. Cazurile<br />
de astm profe<strong>si</strong>onal sunt asociate cu actiunea multor d<strong>in</strong>tre<br />
aceste organisme, <strong>in</strong> timp ce altele sunt suspectate ca ar<br />
putea cauza <strong>in</strong>fectii sau produce micotox<strong>in</strong>e.<br />
Masuri preventive<br />
Inlocuirea agentilor biologici nocivi sau utilizarea lor <strong>in</strong><br />
medii controlate <strong>si</strong> etanse;<br />
Reducerea riscului biologic la un nivel cat mai scazut<br />
pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul urmatoarelor masuri:<br />
Stabilirea unor proceduri standard de lucru;<br />
Reducerea, la un nivel m<strong>in</strong>im po<strong>si</strong>bil, a numarului de<br />
lucratori expu<strong>si</strong>;<br />
Adoptarea de masuri de <strong>si</strong>guranta la receptia, manipularea<br />
<strong>si</strong> transportul agentilor biologici <strong>in</strong> <strong>in</strong>c<strong>in</strong>ta zonelor<br />
de productie;<br />
Amenajarea de grupuri sanitare adecvate dotate cu<br />
produse pentru spalarea ochilor <strong>si</strong> antiseptice pentru piele;<br />
Respectare unei igiene corespunzatoare <strong>si</strong> a curateniei<br />
la locul de munca;<br />
Semnalizarea <strong>riscurilor</strong> biologice;<br />
Stabilirea masurilor de izolare a agentilor biologici <strong>si</strong><br />
evitarea raspandirii acestora;<br />
Vacc<strong>in</strong>area profilactica specifica impotriva bolilor <strong>in</strong>fectioase;<br />
Acoperirea taieturilor <strong>si</strong> ranilor cu pansamente impermeabile;<br />
Ment<strong>in</strong>erea unui grad ridicat al igienei personale;<br />
Evitarea riscului biologic produs de microorganisme<br />
(bacterii, viru<strong>si</strong>, acarieni d<strong>in</strong> praf, etc), subproduse animale<br />
(resturi, materii fecale <strong>si</strong> par de animale, etc) sau animale:<br />
Intocmirea unui program de curatenie <strong>si</strong> a unei <strong>in</strong>tret<strong>in</strong>eri<br />
adecvate a <strong>si</strong>stemelor de ventilatie sau climatizare;<br />
Elim<strong>in</strong>area apei reziduale (canale de drenaj, etc)<br />
Reducerea umiditatii exce<strong>si</strong>ve d<strong>in</strong> aer, de pe pereti,<br />
acoperisuri, podele;<br />
Evitarea <strong>in</strong>tepaturilor de <strong>in</strong>secte, aparitiei mucegaiului la<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
locul de munca <strong>si</strong> <strong>in</strong> depozite;<br />
Stabilirea <strong>si</strong> executarea unui program de curatenie <strong>si</strong><br />
dez<strong>in</strong>fectare <strong>in</strong> centrele de munca;<br />
Instalarea <strong>si</strong>stemelor de ventilatie (naturale sau fortate)<br />
<strong>si</strong> a hotelor locale acolo unde sunt necesare;<br />
Utilizarea vopselei antifungice pentru pereti <strong>si</strong> tavane;<br />
Efectuarea <strong>in</strong>spectiilor periodice pentru detectarea<br />
fungilor;<br />
Elim<strong>in</strong>area corecta a deseurilor;<br />
Instalarea plaselor de tantari sau capcanelor impotriva<br />
<strong>in</strong>sectelor;<br />
Izolarea zonelor de preparare <strong>si</strong> manipulare a produselor<br />
alimentare.<br />
3.3 Riscuri derivate d<strong>in</strong> conditiile<br />
ergonomice<br />
3.3.1 Riscuri ergonomice determ<strong>in</strong>ate de<br />
pozitii fortate<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Pozitii de munca care, datorita sarc<strong>in</strong>ilor de munca, implica<br />
una sau mai multe regiuni anatomice care <strong>in</strong>ceteaza a<br />
mai fi <strong>in</strong>tr-o pozitie naturala <strong>si</strong> confortabila, fi<strong>in</strong>d astfel<br />
suprasolicitate <strong>si</strong> putand cauza leziuni osteomusculare.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Riscul este prezent <strong>in</strong> operatiunile de <strong>in</strong>carcare <strong>si</strong> descarcare,<br />
datorita greutatii <strong>si</strong>/sau volumului materiilor prime <strong>si</strong> a<br />
produselor f<strong>in</strong>ite, operatiuni care, de multe ori, implica<br />
manipularea manuala a acestora.<br />
De asemenea, pozitii fortate pot aparea <strong>si</strong> <strong>in</strong> zonele de
ambalare, impachetare sau paletizare datorita rapiditatii<br />
miscarilor <strong>si</strong> rotatiilor <strong>si</strong>/sau <strong>in</strong>covoierii mici dar cont<strong>in</strong>ue ale<br />
trupului/articulatiilor.<br />
Caracteristicile anumitor sarc<strong>in</strong>i de munca implica adoptarea<br />
unor pozitii <strong>in</strong>comode, cu trunchiul aplecat sau rotit <strong>si</strong> bratele<br />
ridicate deasupra capului (toaletarea animalelor, despicarea<br />
carcaselor, etc), care impreuna cu greutatile <strong>si</strong>/sau<br />
dimen<strong>si</strong>unile materialelor manipulate, favorizeaza aparitia<br />
leziunilor <strong>si</strong> afectiunilor osteomusculare.<br />
Masuri preventive<br />
Mecanizarea/automatizarea, <strong>in</strong> limita po<strong>si</strong>bilitatilor, a proceselor<br />
<strong>in</strong> care lucratorii sunt nevoiti sa adopte pozitii fortate;<br />
Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu reglare<br />
pe <strong>in</strong>altime) cu un de<strong>si</strong>gn ergonimic, adecvat evitarii<br />
pozitiilor fortate;<br />
Alternarea piciorului de sprij<strong>in</strong>, pentru reducerea ten<strong>si</strong>unii<br />
musculare necesara ment<strong>in</strong>erii echilibrului atunci cand este<br />
necesar sa se stea mult timp <strong>in</strong> picioare, ment<strong>in</strong>andu-se<br />
aceea<strong>si</strong> pozitie;<br />
Asezarea uneltelor <strong>si</strong> alte mijloace de lucru la <strong>in</strong>demana;<br />
Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare <strong>si</strong> asezat )<strong>si</strong><br />
repaus <strong>in</strong> timpul lucrului (scaune sau trepte de repaus);<br />
Ocolirea obstacolelor <strong>si</strong> nu trecerea peste ele; nu se vor<br />
<strong>in</strong>t<strong>in</strong>de bratele mult <strong>si</strong> nu se va <strong>in</strong>cl<strong>in</strong>a spatele, este <strong>in</strong>dicata<br />
deplasarea <strong>in</strong> lateral;<br />
Corpul trebuie sa stea <strong>in</strong> pozitie verticala (prevenirea problemelor<br />
la coloana);<br />
Ordonarea zonei de lucru <strong>si</strong> adaptarea spatiului de lucru<br />
la nece<strong>si</strong>tati <strong>si</strong> la dimens<strong>in</strong>ile antropometrice ale lucratorilor;<br />
Adaptarea <strong>in</strong>altimii scaunului la <strong>in</strong>altimea lucratorului <strong>in</strong><br />
cazul sarc<strong>in</strong>ilor de lucru executate sezànd (l<strong>in</strong>ii de ambalare,<br />
etichetare, etc.);<br />
Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajustabile la<br />
<strong>in</strong>altimea lucratorului, <strong>in</strong>cl<strong>in</strong>atie, tipul de sust<strong>in</strong>ere, material,<br />
etc);<br />
Utilizarea accesoriilor: genunchiere, banci, plataforme<br />
pentru sprij<strong>in</strong>, etc.<br />
Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.<br />
3.3.2 Supraeforturi la manipularea manuala a<br />
maselor<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Conform HG 1051/2006, pr<strong>in</strong><br />
manipularea manuala maselor<br />
se <strong>in</strong>telege orice tip de transport<br />
sau sust<strong>in</strong>ere a unei mase de<br />
catre unul sau mai multi lucratori,<br />
<strong>in</strong>clu<strong>si</strong>v ridicarea, asezarea,<br />
imp<strong>in</strong>gerea, tragerea, purtarea<br />
sau deplasarea unei mase care,<br />
datorita caracteristicilor acesteia (volum, forma, greutate,<br />
etc) sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prez<strong>in</strong>ta<br />
riscuri pentru sanatatea <strong>si</strong> securitatea lucratorilor, <strong>in</strong> special<br />
afectiuni dorsolombare <strong>si</strong> hernii.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
De<strong>si</strong> operatiunile d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> sunt <strong>in</strong> prezent<br />
mecanizate <strong>in</strong> mare masura, <strong>in</strong> multe centre de procesare<br />
a alimentelor, <strong>in</strong> unele etape ale proceselor de productie<br />
– despicare carcase, transare, <strong>in</strong>carcare-descarcare,<br />
ambalare, paletizare, etc. - sunt necesare <strong>si</strong> activitati<br />
manuale care implica, pe langa repetitivitatea miscarilor,<br />
un efort fizic con<strong>si</strong>derabil, <strong>in</strong> special <strong>in</strong> cazul manipularii<br />
manuale a greutatilor.<br />
Acest risc apare <strong>in</strong> pr<strong>in</strong>cipal la acele locuri de munca <strong>in</strong><br />
care exista urmatorii factori: ritm de lucru ridicat, manipulare<br />
manuala de greutati mai mari de 3 kg, neadaptarea posturilor<br />
de lucru la caracteristicile antropometrice ale lucratorului..<br />
Manipularea manuala a greutatilor este responsabila,<br />
<strong>in</strong> multe cazuri, de aparitia oboselii fizice sau a leziunilor,<br />
care se pot produce imediat sau pr<strong>in</strong> cumularea de mici<br />
traumatisme aparent neglijabile. Pot suferi leziuni atat<br />
lucratorii care manipuleaza greutati regulat cat <strong>si</strong> cei care<br />
manipuleaza greutati ocazional.<br />
Leziunile frecvent <strong>in</strong>talnite sunt: contuzii, taieturi, rani,<br />
fracturi <strong>si</strong> mai ales leziuni osteomusculare. Se pot produce<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 33
34<br />
<strong>in</strong> orice zona a corpului, cele mai sen<strong>si</strong>bile fi<strong>in</strong>d membrele<br />
superioare <strong>si</strong> spatele, <strong>in</strong> special zona dorsolombara.<br />
Masuri preventive<br />
Respectarea HG nr. 1051/2006 priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime<br />
de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru manipularea manuala a maselor<br />
care prez<strong>in</strong>ta riscuri pentru lucratori, <strong>in</strong> special de afectiuni<br />
dorso lombare;<br />
Monitorizarea sarc<strong>in</strong>ilor care nece<strong>si</strong>ta adoptarea de pozitii<br />
extreme, eforturi fizice con<strong>si</strong>derabile <strong>si</strong> un ritm <strong>in</strong>tens al<br />
miscarilor repetitive. Comb<strong>in</strong>atiile d<strong>in</strong>tre acesti factori agraveaza<br />
problemele de sanatate care pot aparea;<br />
Aplicarea de masuri tehnice <strong>si</strong> organizatorice pentru a<br />
evita manipularea manuala a greutatilor cum ar fi:<br />
Utilizarea motostivuitoarelor, meselor hidraulice de<br />
ridicare, benzilor transportoare, etc<br />
Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru<br />
transportul <strong>si</strong> manipularea manuala a greutatilor: lize manuale<br />
sau electrice, carucioare, transpaleti, rafturi rulante,<br />
etc<br />
Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea manuala<br />
a greutailor nu poate fi evitata;<br />
Trebuie luate <strong>in</strong> con<strong>si</strong>derare recomandarile pentru manipularea<br />
manuala a maselor:<br />
Sprij<strong>in</strong>irea ferma a picioarelor cu toata talpa pe sol <strong>si</strong><br />
adoptarea unei distante de aproximativ 50 cm <strong>in</strong>tre talpi;<br />
Se vor flexa usor genunchi pentru a ridica greutatea;<br />
Spatele se va ment<strong>in</strong>e drept;<br />
Nu se va rasuci trunchiul <strong>in</strong> timpul sust<strong>in</strong>erii greutatii;<br />
Se va pastra greutatea cat mai aproape de corp po<strong>si</strong>bil;<br />
Se profita eficient de greutatea corpului pentru imp<strong>in</strong>gerea<br />
obiectelor sau tragerea acestora;<br />
Nu se vor ridica o sarc<strong>in</strong>a grea mai sus de talie d<strong>in</strong>tro<br />
s<strong>in</strong>gura miscare;<br />
Se vor t<strong>in</strong>e bratele aproape de corp <strong>si</strong> cat mai <strong>in</strong>t<strong>in</strong>se<br />
po<strong>si</strong>bil;<br />
Se va cere ajutorul unui coleg atunci cand sarc<strong>in</strong>a<br />
este extrem de grea sau dificil de manipulat;<br />
Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand <strong>si</strong>tuatia o<br />
permite, astfel <strong>in</strong>cat sa nu depaseasca limitele recomandate<br />
de reglementarile <strong>in</strong> vigoare.<br />
3.3.3 Miscari repetitive<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Grupul de miscari cont<strong>in</strong>ue sau repetate cu o frecventa ridicata<br />
care implica folo<strong>si</strong>rea aceluia<strong>si</strong> ansamblu osteomuscular<br />
provocand: oboseala musculara, suprasolicitarea<br />
articulatiilor <strong>si</strong>/sau a mischilor, dureri <strong>si</strong> , <strong>in</strong> timp, afectiuni<br />
sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc.<br />
Consec<strong>in</strong>te<br />
Pr<strong>in</strong>tre leziunile provocate de miscarile repetitive se<br />
numara <strong>in</strong>flamatiile de tendoane (tend<strong>in</strong>ite) <strong>si</strong> a <strong>in</strong>velisului<br />
tendonului (tenos<strong>in</strong>ovite), distonie focala, etc.<br />
Sunt afectiuni des <strong>in</strong>talnite pr<strong>in</strong>tre lucratorii ale caror sarc<strong>in</strong>i<br />
de munca implica realizarea miscarilor repetitive. Activitatile<br />
care solicita <strong>in</strong> mod repetat <strong>in</strong>doirea <strong>in</strong>cheieturii ma<strong>in</strong>ii,<br />
apucarea, strângerea, rotirea, etc., pot cauza s<strong>in</strong>drom de<br />
tunel carpian care este o afectiune patologica datorata<br />
<strong>in</strong>flamatiei articulatiilor <strong>in</strong>cheieturilor, care preseaza nervii<br />
<strong>si</strong> se caracterizeaza pr<strong>in</strong> aparitia senzatiei de furnicaturi <strong>in</strong><br />
degetul mare, aratator, mijlociu <strong>si</strong> <strong>in</strong>elar.<br />
Distonia focala este contractia <strong>in</strong>voluntara prelungita ce<br />
afecteaza o s<strong>in</strong>gura portiune a organismului sau o s<strong>in</strong>gura<br />
grupa musculara (ex. gat, mana). Cele mai comune tipuri de<br />
distonie focala sunt blefarospasmul <strong>si</strong> torticolis-ul.<br />
Oboseala musculara <strong>si</strong> leziuni osteomusculare datorate<br />
pozitiilor statice.
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Automatizarea centrelor de productie <strong>si</strong> impunerea ritmului<br />
de lucru de catre utilajele sau l<strong>in</strong>iile de productie cu benzi<br />
transportoare (sortare, ambalare), afecteaza <strong>in</strong> prezent un<br />
numar mare de lucratori d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong>. Activitatile<br />
d<strong>in</strong> aceste centre de productie sunt adesea monotone,<br />
lucratorii executand acelea<strong>si</strong> miscari pe toata durata<br />
programului de munca concomitent cu pozitii statice (ex.:<br />
transare, sortare fructe-legume, ambalare, etc)<br />
Masuri preventive<br />
Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, analizandu-se<br />
procedurile de lucru cu scopul de a elim<strong>in</strong>a sau reduce<br />
miscarile repetitive;<br />
Efectuarea de evaluari specifice priv<strong>in</strong>d miscarile repetitive<br />
<strong>si</strong> pozitiile fortate, atat la nivelul echipamentelor de lucru<br />
cat <strong>si</strong> a procedurilor de lucru, pentru a identifica masurile ce<br />
pot fi implementate pentru a elim<strong>in</strong>a sau reduce acesti factori<br />
de risc;<br />
Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru <strong>si</strong> stabilirea <strong>si</strong> respectarea<br />
unei periodicitati a pauzelor;<br />
Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate <strong>in</strong><br />
mod frecvent;<br />
Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identificarea<br />
po<strong>si</strong>bilelor afectiuni osteomusculare;<br />
Automatizarea, acolo unde este po<strong>si</strong>bil <strong>si</strong> exista disponibilitate<br />
f<strong>in</strong>anciara, a etapelor proceselor de productie unde<br />
exista acest factor de risc;<br />
Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic;<br />
Realizarea examenelor medicale specifice <strong>si</strong> periodice;<br />
Dotarea lucratorilor care executa activitati <strong>in</strong> pozitia sezut<br />
cu scaune ergonomice reglabile;<br />
Intarirea <strong>si</strong> tonifierea musculaturii pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul exercitiilor<br />
fizice recomandate de medicul de medic<strong>in</strong>a a muncii;.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 35
36<br />
4. Con<strong>si</strong>deratii despre factorii de risc p<strong>si</strong>hosociali <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong><br />
In aceasta sectiune vor fi prezentate cateva notiuni de<br />
baza despre factori de risc p<strong>si</strong>hosociali. Trebuie subl<strong>in</strong>iat<br />
ca, data fi<strong>in</strong>d natura acestor factori de risc, nu este po<strong>si</strong>bila<br />
confirmarea sau <strong>in</strong>firmarea existentei generalízate a<br />
acestora. Fiecare companie trebuie sa evalueze daca<br />
<strong>si</strong>stemul de munca (organizare, caracteristici procese de<br />
productie, etc.) genereaza acest tip de factori de risc.<br />
“Conceptul de factori de risc p<strong>si</strong>hosociali se refera la acele<br />
conditii care sunt <strong>in</strong>talnite <strong>in</strong>tr-un <strong>si</strong>stem de munca <strong>si</strong> care<br />
sunt <strong>in</strong> relatie directa cu organizatia, specificul muncii <strong>si</strong><br />
realizarea sarc<strong>in</strong>ilor de munca, <strong>si</strong> care au capacitatea<br />
de a afecta starea de b<strong>in</strong>e (fizica, p<strong>si</strong>hica sau sociala) a<br />
lucratorilor”(Mart<strong>in</strong> <strong>si</strong> Perez, 1996).<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Riscurile p<strong>si</strong>hosociale sunt con<strong>si</strong>derate ca fi<strong>in</strong>d acele<br />
aspecte ale proiectării, organizării şi managementului<br />
muncii, ale contextului social şi ambiental al muncii, care pot<br />
duce la vătămări p<strong>si</strong>hologice, sociale sau fizice.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Factorii de risc p<strong>si</strong>hosociali profe<strong>si</strong>onali sunt consec<strong>in</strong>te<br />
ale <strong>in</strong>teractiunii lucratorului cu mediul de munca <strong>si</strong> cu<br />
organizarea <strong>si</strong> conducerea muncii. In cont<strong>in</strong>uare vor fi<br />
enumerati factorii de risc proprii celor doua <strong>si</strong>steme:
Mediul de munca<br />
Organizarea <strong>si</strong> conducerea muncii<br />
Factorul de risc Consec<strong>in</strong>te p<strong>si</strong>hologice, fiziologice şi comportamentale<br />
Conditiile ambientale (zgomot, vibratii,<br />
ilum<strong>in</strong>at, temperatura, etc);<br />
De<strong>si</strong>gnul postului de lucru (spatiu alocat,<br />
dimen<strong>si</strong>uni adaptate caracteristicilor<br />
lucratorului, etc)<br />
Pauzele <strong>si</strong> odihna;<br />
Programul de lucru;<br />
Turele de munca sau programul de<br />
noapte;<br />
Functii <strong>si</strong> sarc<strong>in</strong>i de munca;<br />
Ritmul de munca;<br />
Monotonia muncii;<br />
Autonomia;<br />
Incarcatura mentala;<br />
Pregatirea profe<strong>si</strong>onala;<br />
Responsabilitatile;<br />
Criteriile de performanta;<br />
Comunicarea la locul de munca;<br />
Stilul de conducere;<br />
Participarea la luarea deciziilor;<br />
Relatiile <strong>in</strong>terpersonale;<br />
Tipul contractului de munca;<br />
Motivatia <strong>si</strong> satisfactia profe<strong>si</strong>onala;<br />
Dezvoltarea profe<strong>si</strong>onala.<br />
Tulburări cognitive:<br />
restrângerea scopului percepţiei<br />
dim<strong>in</strong>uarea capacitatii de concentrare<br />
tulburări de memoriei<br />
ezitări în luarea deciziilor<br />
scăderea creativităţii, etc.<br />
Reacţii emoţionale:<br />
sentimente de deposedare plictiseală, v<strong>in</strong>ă, ten<strong>si</strong>une emoţională, anxietate,<br />
pre<strong>si</strong>une, iritare, îngrijorare, tristeţe, pe<strong>si</strong>mism, lipsă de speranţă în legătură<br />
cu viitorul, stare depre<strong>si</strong>vă<br />
apatie, scăderea satisfacţiei <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong><br />
stare de jenă, de disconfort şi amen<strong>in</strong>ţare, etc.<br />
Imag<strong>in</strong>ea despre s<strong>in</strong>e însuşi:<br />
scăderea încrederii în s<strong>in</strong>e însuşi<br />
Modificări biochimice la nivelul:<br />
funcţiei neuroendocr<strong>in</strong>e (secreţia de hormoni)<br />
mecanismelor imunologice<br />
lipidelor şi hidraţilor de carbon d<strong>in</strong> sange<br />
secreţiei de acizi alimentari, etc.<br />
Alterarea activităţii unor organe sau <strong>si</strong>steme:<br />
creier, activitatea sa electrică (EEG )<br />
muşchi (EMG)<br />
piele, funcţii electrodermice (GSR)<br />
tract gastro<strong>in</strong>test<strong>in</strong>al (electrogastrogramă)<br />
<strong>si</strong>stem cardiovascular (FC şi alţi <strong>in</strong>dicatori ai ECG, activitate vasomotorie,<br />
TA)<br />
poziţie (postură)<br />
vedere, etc.<br />
Generale:<br />
consum exce<strong>si</strong>v de cafea, tutun, alcool şi medicamente (în special tranchilizante<br />
şi stimulente)<br />
tulburări de somn<br />
izolare sociala<br />
apelarea exce<strong>si</strong>vă la serviciile medicale sau evitarea acestora<br />
schimbarea stilului de viaţă<br />
acţiuni, comportamente antisociale<br />
suicid, etc. În muncă:<br />
absenteism şi amânarea îndatoririlor de serviciu<br />
productivitate redusa<br />
greseli <strong>si</strong> accidente<br />
probleme discipl<strong>in</strong>are<br />
comportament riscant<br />
costuri marite <strong>in</strong> urma compensatiilor <strong>si</strong> <strong>in</strong>grijirilor medicale,<br />
etc.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 37
38<br />
Datorita complexitatii domeniului factorilor de risc p<strong>si</strong>hosociali,<br />
<strong>in</strong> cont<strong>in</strong>uare vor fi tratate neexhaustiv <strong>in</strong>carcatura mentala<br />
la locul de munca <strong>si</strong> anumite elemente de organizare <strong>si</strong><br />
conducere a muncii care genereaza riscuri p<strong>si</strong>hosociale<br />
notabile.<br />
Incarcatura mentala la locul de munca<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Incarcatura mentala este ansamblul de solicitari mentale,<br />
cognitive <strong>si</strong> <strong>in</strong>telectuale la care este supus un lucrator <strong>in</strong><br />
timpul programului de munca; este nivelul activitatii mentale<br />
sau al efortului <strong>in</strong>telectual necesar executarii sarc<strong>in</strong>ilor de<br />
munca (INSHT, 2002).<br />
Incarcatura mentala la locul de munca <strong>in</strong>seamna solicitarea<br />
cognitiva sau gradul de mobilizare al energiei <strong>si</strong> capacitatii<br />
mentale pe care un lucrator le dedica pentru a-<strong>si</strong> <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>i<br />
sarc<strong>in</strong>ile de munca <strong>si</strong>, de aceea, este rezultatul <strong>in</strong>teractiunii<br />
complexe d<strong>in</strong>tre factorii <strong>in</strong>dividuali, tehnici, social <strong>si</strong><br />
organizationali.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Dezvoltarea tehnologica d<strong>in</strong> ultimii ani a <strong>in</strong>fluentat deci<strong>si</strong>v<br />
evolutia volumului de munca, crescand <strong>in</strong> paralel <strong>in</strong>carcatura<br />
mentala asociata. Cu fiecare implementare a unei noi<br />
tehnologii se reduce contactul direct al lucratorului cu<br />
produsele <strong>si</strong> prelucrarea acestora, lucratorul/lucratorii avand<br />
responsabilitatea supravegherii <strong>si</strong> controlului functionarii<br />
echipamentelor de munca, activitate solicitanta p<strong>si</strong>hic<br />
datorita atentiei deosebite la semnalele <strong>in</strong>tr<strong>in</strong>seci <strong>si</strong><br />
extr<strong>in</strong>seci emise, trebu<strong>in</strong>d sa stie semnificatia acestora <strong>si</strong><br />
actiunile corespunzatore acestor semnale.<br />
In studiul <strong>in</strong>carcaturii mentale trebuie luati <strong>in</strong> con<strong>si</strong>derare<br />
urmatorii factori:<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Cantitatea <strong>si</strong> complexitatea <strong>in</strong>formatiilor care trebuie<br />
prelucrate <strong>si</strong> care sunt determ<strong>in</strong>ate, <strong>in</strong> mare parte, de tipul<br />
activitatii care se realizeaza (referitoare la ritmul de lucru) <strong>si</strong><br />
de <strong>in</strong>troducerea de noi tehnologii;<br />
Timpul disponibil pentru dezvoltarea unui raspuns, cantitatea<br />
de timp <strong>in</strong> care trebuie ment<strong>in</strong>uta atentia (starea de<br />
alerta) <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bilitatea de a face pauze sau de a alterna cu<br />
alte tipuri de sarc<strong>in</strong>i;<br />
Aspectele <strong>in</strong>dividuale. Capacitatea persoanelor de a<br />
suporta <strong>in</strong>carcatura mentala este foarte variata, dep<strong>in</strong>zand<br />
de o serie de caracteristici <strong>in</strong>dividuale, pr<strong>in</strong>tre care se pot<br />
enumera: varsta, personalitatea, atitud<strong>in</strong>ea fata de munca,<br />
capacitatea de <strong>in</strong>vatare (experienta la locul de munca <strong>si</strong> <strong>in</strong>struirea<br />
profe<strong>si</strong>onala) <strong>si</strong> gradul de oboseala.<br />
De asemenea, nu numai supra<strong>in</strong>carcare mentala, ci <strong>si</strong><br />
sub<strong>in</strong>carcarea - <strong>in</strong> cazul sarc<strong>in</strong>ilor monotone care nu<br />
nece<strong>si</strong>ta nici un efort mental – poate genera probleme pentru<br />
securitatea <strong>si</strong> sanatatea lucatorilor. Societatea ar trebui sa<br />
elim<strong>in</strong>e sau sa reduca locurile de munca ale caror sarc<strong>in</strong>i<br />
sunt lip<strong>si</strong>te de cont<strong>in</strong>ut <strong>si</strong> nu cer lucratorului un m<strong>in</strong>im de<br />
efort mental.<br />
Masuri preventive<br />
A<strong>si</strong>gurarea pentru fiecare etapa a procesului de productie<br />
a timpului necesar prelucrarii <strong>in</strong>formatiilor <strong>si</strong> luarii deciziilor;<br />
Evitarea aparitiei oboselii, fi<strong>in</strong>d recomandate pauze scurte<br />
<strong>si</strong> frecvente <strong>in</strong> locurile de munca cu cer<strong>in</strong>te mentale ridicate<br />
sau po<strong>si</strong>bilitatea de alternare cu un alt tip de activitate<br />
care nece<strong>si</strong>ta un nivel mai mic de atentie;<br />
Reducerea volumului de munca <strong>in</strong> cazul turelor de noapte,<br />
perioada <strong>in</strong> care capacitatea de raspuns a organismului<br />
uman la cer<strong>in</strong>tele sarc<strong>in</strong>ii de munca este dim<strong>in</strong>uata;<br />
Luarea <strong>in</strong> con<strong>si</strong>derare a nivelului de experienta <strong>si</strong> de pregatire<br />
profe<strong>si</strong>onala a lucratorului <strong>in</strong> realizarea sarc<strong>in</strong>ilor de<br />
munca, dat fi<strong>in</strong>d faptul ca sunt variabile care <strong>in</strong>fluenteaza <strong>in</strong><br />
mod deci<strong>si</strong>v <strong>in</strong>carcatura mentala;<br />
A<strong>si</strong>gurarea unei perioade suficiente pentru ucenicie <strong>si</strong><br />
<strong>in</strong>formare/<strong>in</strong>struire profe<strong>si</strong>onala, de fiecare data când se <strong>in</strong>troduc<br />
schimbari tehnologice, operative sau organizationale.
Organizarea <strong>si</strong> conducerea muncii<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
In ceea ce priveste cauzele care dau nastere la riscuri<br />
p<strong>si</strong>hosociale, ele pot fi:<br />
Caracteristicile sarc<strong>in</strong>ii de munca (repetitivitatea, monotonia,<br />
responsabilitatea, ritmul exce<strong>si</strong>v de lucru, etc)<br />
Structura organizationala (conflicte de roluri, atributii y<br />
lipsa def<strong>in</strong>irii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc)<br />
Organizarea muncii (lucrul <strong>in</strong> ture, de noapte sau la<br />
sfar<strong>si</strong>t de saptamana, etc).<br />
Stilul de conducere.<br />
Orig<strong>in</strong>ea riscului<br />
Gradul de dezvoltare tehnologica, de automatizare <strong>si</strong><br />
mecanizare a activitatii afecteaza mediul p<strong>si</strong>hosocial al<br />
societatilor d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> (organizarea sarc<strong>in</strong>ilor<br />
de lucru <strong>in</strong> functie de sex, <strong>si</strong>steme de salarizare, control <strong>si</strong><br />
monitorizare).<br />
In multe faze ale procesului de productie <strong>si</strong> prelucrare a<br />
diferitelor subproduse <strong>si</strong> produse alimentare (<strong>in</strong>dustria carnii,<br />
lactatelor, conserve, etc), diferitele activitati la conveier<br />
(selectare, taiere, ambalare, etc) sunt caracterizate de<br />
monotonie, repetitivitate <strong>si</strong> de un nivel de <strong>in</strong>teractiune sociala<br />
<strong>in</strong>tre lucratori <strong>si</strong> de comunicare cu responsabilii de productie.<br />
Organizarea muncii poate genera o diver<strong>si</strong>tate de probleme<br />
care pot afecta sanatatea <strong>si</strong> securitatea lucratorilor astfel ca,<br />
lipsa unei organizari adecvate <strong>si</strong> prevalenta criteriilor tehnice<br />
sau productive pot provoca stres, <strong>in</strong>satisfactie profe<strong>si</strong>onala,<br />
absenteism, conflicte, etc.<br />
Stilul de conducere <strong>in</strong>fluenteaza mediul de munca <strong>si</strong> relatiile<br />
d<strong>in</strong>tre lucratori, relatiile d<strong>in</strong>tre lucratori <strong>si</strong> sefi, deoarece<br />
actiunile <strong>si</strong>/sau comportamentul superiorilor se repercuteaza<br />
direct sau <strong>in</strong>direct asupra lucratorilor <strong>si</strong> atmosferei de munca.<br />
Masuri preventive<br />
Def<strong>in</strong>irea clara a competentelor <strong>si</strong> sarc<strong>in</strong>ilor pentru fiecare<br />
post de lucru;<br />
Furnizarea de echipamente <strong>si</strong> unelte adecvate pentru<br />
desfasurarea activitatilor;<br />
Consultarea lucratorilor la stabilirea orarelor <strong>si</strong> schimburilor<br />
de lucru;<br />
Stabilirea rotatiei de personal <strong>in</strong> activitatile care nece<strong>si</strong>ta<br />
<strong>in</strong>carcatura fizica sau mentala ridicata;<br />
Stabilirea unui canal de comunicare activ <strong>in</strong>tre lucratori <strong>si</strong><br />
personalul de conducere;<br />
Alocarea de resurse umane suficiente pentru fazele proceselor<br />
de productie <strong>in</strong> care ritmul de lucru este ridicat;<br />
Planificarea activitatilor anticipand po<strong>si</strong>bilele varfuri de<br />
lucru;<br />
Distribuirea pauzelor pe toata durata zilei de lucru <strong>si</strong> conforme<br />
cu ritmul activitatilor;<br />
Proiectarea sarc<strong>in</strong>ilor postului de lucru astfel <strong>in</strong>cat sa <strong>in</strong>cluda<br />
exigente rezonabile <strong>si</strong> cu sens pentru persoana care<br />
le executa;<br />
Responsabilizarea lucratorului ofer<strong>in</strong>du-i po<strong>si</strong>bilitatea de<br />
reglare a ritmului de lucru, de alegere a metodelor, de planificare<br />
a muncii, de a <strong>in</strong>terveni <strong>in</strong> rezolvarea <strong>in</strong>cidentelor;<br />
Furnizarea de <strong>in</strong>formatii suficiente lucratorilor referitoare<br />
la ceea ce se asteapta de la el <strong>si</strong> la limitele <strong>in</strong>itiativelor;<br />
Stabilirea unei politici de resurse umane priv<strong>in</strong>d formarea<br />
cont<strong>in</strong>ua specifica <strong>si</strong> dezvoltarea profe<strong>si</strong>onala;<br />
Proiectarea unui <strong>si</strong>stem care sa favorizeze comunicarea<br />
<strong>in</strong>terpersonala a lucratorilor;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 39
40<br />
Incarcatura<br />
<strong>si</strong> ritmul de<br />
lucru<br />
Orarul de<br />
munca<br />
Viitorul<br />
profe<strong>si</strong>onal<br />
Mediul<br />
social<br />
Cont<strong>in</strong>utul<br />
sarc<strong>in</strong>ii de<br />
munca<br />
Directii de actiune pentru prevenirea<br />
<strong>riscurilor</strong> p<strong>si</strong>hosociale. NIOSH<br />
Pentru a evita atat sub<strong>in</strong>carcarea cat<br />
<strong>si</strong> supra<strong>in</strong>carcarea la locul munca este<br />
necesara recuperarea fizica <strong>in</strong> urma<br />
eforturilor sust<strong>in</strong>ute <strong>si</strong> permi<strong>si</strong>unea ca<br />
lucratorii sa poata controla, <strong>in</strong> anumite<br />
limite, caracteristicile sarc<strong>in</strong>ii de munca.<br />
Conceput ca sa fie compatibil cu exigentele<br />
<strong>si</strong> responsabilitatile extra<strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>,<br />
avand <strong>in</strong> vedere <strong>in</strong> acest sens orarul de<br />
munca flexibil, rotatia schimburilor de<br />
munca <strong>si</strong> a sarc<strong>in</strong>ilor de munca.<br />
Evitarea ambiguitatii <strong>in</strong> cazul promovarilor<br />
ierarhice, a planurilor de cariera <strong>si</strong> a<br />
securitatii locului de munca.<br />
Ofer<strong>in</strong>d ajutor <strong>si</strong> oportunitati pentru<br />
promovarea <strong>in</strong>teractiunii <strong>in</strong>tre angajati.<br />
Conceperea unor sarc<strong>in</strong>i de munca cu<br />
un sens clar <strong>si</strong> def<strong>in</strong>it, care sa stimuleze<br />
<strong>si</strong> sa dea po<strong>si</strong>bilitatea lucratorilor de a<br />
pune <strong>in</strong> practica cunost<strong>in</strong>tele <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong><br />
dobandite <strong>si</strong> sa obt<strong>in</strong>a altele noi.<br />
Unul d<strong>in</strong>tre cei mai importanti factori de risc derivati<br />
d<strong>in</strong> organizarea munci, extrem de <strong>in</strong>talnit <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong>, este „programul de noapte <strong>si</strong>/sau turele<br />
de munca”. Aceste tipuri de program de munca<br />
implica anumite riscuri pentru sanatatea lucratorilor<br />
datorita dereglarilor functiilor fiziologice, consec<strong>in</strong>ta<br />
a modificarii ritmului circadian (modificarea orelor de<br />
somn, de masa).<br />
In lipsa unui act normativ care sa reglementeze acest tip de<br />
organizare a muncii <strong>in</strong> Romania, mai jos vor fi prezentate<br />
cateva con<strong>si</strong>deratii extrase d<strong>in</strong> Normele Tehnice de<br />
Prevenire d<strong>in</strong> Spania, „NTP 455: Munca <strong>in</strong> schimburi <strong>si</strong> de<br />
noapte: aspecte organizatorice”<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Anumiti parametri biologici, cum ar fi secretia endocr<strong>in</strong>a,<br />
ten<strong>si</strong>unea arteriala, frecventa cardiaca, etc., au valori mai<br />
scazute <strong>in</strong> timpul noptii. In acesta perioada de m<strong>in</strong>ima<br />
dispozitie pentru munca, lucratorii d<strong>in</strong> schimburile de noapte<br />
sunt nevoiti sa depuna eforturi fizice <strong>si</strong>/sau p<strong>si</strong>hice pentru<br />
<strong>in</strong>depl<strong>in</strong>irea sarc<strong>in</strong>ilor de munca.<br />
Des<strong>in</strong>cronizarea bioritmului <strong>si</strong> socioritmului specifica acestor<br />
tipuri de program de munca, afecteaza <strong>in</strong> pr<strong>in</strong>cipal aparatul<br />
digestiv <strong>si</strong> <strong>si</strong>stemul nervos, care la randul lui poate potenta<br />
efectele negative suferite de aparatul digestiv.<br />
D<strong>in</strong> punct de vedere nutritional, aliméntele sunt defectuos<br />
repartizate de-a lungul zilei <strong>si</strong> au <strong>si</strong> un mare cont<strong>in</strong>ut caloric,<br />
datorita tend<strong>in</strong>tei de a consuma alimente bogate <strong>in</strong> gra<strong>si</strong>mi; <strong>in</strong><br />
timpul programului de noapte se <strong>in</strong>registreaza <strong>si</strong> un consum<br />
ridicat de cafea, tigari sau energizante, pentru combaterea<br />
oboselii.
Problemele de sanatate frecvente consec<strong>in</strong>te ale acestui tip<br />
de program sunt:<br />
Dispep<strong>si</strong>ile<br />
Gastritele<br />
Colitele<br />
Ulcere<br />
Flatulenta<br />
Cresterea <strong>in</strong> greutate/obezitatea, datorata ritmului metabolic<br />
scazut.<br />
RECOMANDARI<br />
In <strong>si</strong>tuatia muncii <strong>in</strong> schimburi sau programului de noapte,<br />
este <strong>in</strong>dicata aplicarea urmatoarelor masuri preventive:<br />
In baza cla<strong>si</strong>ficarii alimentelor <strong>in</strong> patru grupe realizata<br />
de FAO/OMS, pentru a<strong>si</strong>gurarea unei diete echilibrate este<br />
necesar a se manca zilnic doua portii d<strong>in</strong> grupa carnurilor<br />
(carne, peste, oua, etc.), doua portii d<strong>in</strong> grupa laptelui <strong>si</strong> derivatelor<br />
(lapte, branza, etc.), patru portii d<strong>in</strong> grupa legume <strong>si</strong><br />
fructe <strong>si</strong> patru portii d<strong>in</strong> grupa pa<strong>in</strong>e <strong>si</strong> cereale. Toate acestea<br />
trebuie repartizate de-a lungul unei zile, avandu-se grija ca<br />
fiecare masa sa cont<strong>in</strong>a alimente d<strong>in</strong> cele patru grupe.<br />
In cazul <strong>in</strong> care companía are restaurant sau cant<strong>in</strong>a,<br />
este <strong>in</strong>dicat ca alimentatia sa fie controlata de un specialist<br />
<strong>in</strong> nutritie.<br />
Dezvoltarea unui plan de educatie sanitara cu scopul de<br />
a explica celor <strong>in</strong>teresati pr<strong>in</strong>cipiile unei alimentatii sanatoase.<br />
Este necesar sa se t<strong>in</strong>a cont ca problemele de adaptare<br />
al aceste tipuri de programe de munca se detecteaza <strong>in</strong> prímele<br />
luni, de aceea lucratorii trebuie supravegheati pentru a<br />
se pute preveni eventualele problema de sanatate datorate<br />
neadaptarii.<br />
Evitare expunerii la aceste tipuri de program a lucratorilor<br />
mai mici de 25 de ani <strong>si</strong> mai mari de 50 de ani.<br />
A<strong>si</strong>gurarea unei pauze suficient de mari pentru a permite<br />
lucratorilor servirea unei mese calde <strong>in</strong> timpul orelor de<br />
munca.<br />
Reducerea sarc<strong>in</strong>ilor de munca pe timpul noptii.<br />
Schimbarea turelor este <strong>in</strong>dicata a se face: dim<strong>in</strong>eata <strong>in</strong>tre<br />
6 <strong>si</strong> 7, la pranz <strong>in</strong>tre 14 <strong>si</strong> 15 <strong>si</strong> seara <strong>in</strong>tre 22 <strong>si</strong> 23. In<br />
cazul muncii <strong>in</strong> schimburi, este preferabila rotatia la fiecare<br />
2/3 zile.<br />
Dupa doua sau trei ture de noapte este necesara a<strong>si</strong>gurarea<br />
cel put<strong>in</strong> a unei zile libere.<br />
Toate turele trebuie sa aiba sfar<strong>si</strong>tul de saptamana liber,<br />
doua zile consecuttive.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 41
42<br />
5. Masuri generale de prevenire<br />
5.1 Semnalizare<br />
Fiecare companie d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> d<strong>in</strong> Romania are<br />
propriile caracteristici tehnice <strong>si</strong> functionale d<strong>in</strong> punct de<br />
vedere al proiectarii sau al productiei, cu toate acestea,<br />
una d<strong>in</strong>tre cele mai importante masuri generale comune de<br />
prevenire este semnalizarea corespunzatoare a <strong>riscurilor</strong><br />
<strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>.<br />
Semnalizarea este o masura preventiva complementara<br />
care, s<strong>in</strong>gura, nu poate elim<strong>in</strong>a riscul <strong>si</strong> nu <strong>in</strong>locuieste alte<br />
masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (<strong>in</strong>struire <strong>si</strong><br />
<strong>in</strong>formare).<br />
In <strong>si</strong>tuatiile <strong>in</strong> care riscurile <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> nu pot fi evitate<br />
sau reduse pr<strong>in</strong> masuri tehnice sau de organizare a muncii,<br />
societatile au obligatia legala de a a<strong>si</strong>gura semnalizarea<br />
corespunzatoare de securitate <strong>si</strong> sanatate la locul de munca.<br />
Modalitatea <strong>si</strong> tipul de semnalizare va fi stabilita doar <strong>in</strong> urma<br />
evaluarii <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>.<br />
Modalitatile de semnalizare <strong>si</strong> caracteristicile semnelor <strong>si</strong><br />
semnalelor sunt reglementate pr<strong>in</strong> HG 971 d<strong>in</strong> 2006 priv<strong>in</strong>d<br />
cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime pentru semnalizarea de securitate <strong>si</strong>/sau<br />
de sanatate la locul de munca.<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Conform H.G. nr. 971 d<strong>in</strong> 2006, semnalizarea de securitate<br />
<strong>si</strong>/sau de sanatate este semnalizarea care se refera la un<br />
obiect, o activitate sau o <strong>si</strong>tuatie determ<strong>in</strong>ata <strong>si</strong> furnizeaza<br />
<strong>in</strong>formatii ori cer<strong>in</strong>te referitoare la securitatea <strong>si</strong>/sau<br />
sanatatea la locul de munca, pr<strong>in</strong>tr-un panou, o culoare, un<br />
semnal lum<strong>in</strong>os ori acustic, o comunicare verbala sau un<br />
gest-semnal.<br />
Modalitati de semnalizare<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
1. Permanenta:<br />
Pentru semnalizarea <strong>in</strong>terdictiilor, avertismentelor<br />
sau obligatiilor;<br />
Pentru localizarea <strong>si</strong> identificarea mijloacelor de salvare,<br />
urgenta, prim ajutor, etc.;<br />
Pentru localizarea <strong>si</strong> identificarea materialelor <strong>si</strong><br />
echipamentelor de prevenire <strong>si</strong> st<strong>in</strong>gere a <strong>in</strong>cendiilor;<br />
Pentru marcarea recipientelor <strong>in</strong> care sunt depozitate<br />
substante sau preparate periculoase <strong>si</strong> a conductelor<br />
care transporta acest tip de substante sau preparate;<br />
Pentru semnalizarea <strong>si</strong> delimitarea locurilor <strong>in</strong> care<br />
exista risc de coliziune cu obstacole <strong>si</strong> de cadere a persoanelor;<br />
Pentru semnalizarea <strong>si</strong> delimitarea cailor de circulatie.<br />
2. Ocazionala:<br />
Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor<br />
sau <strong>si</strong>tuatiilor temporare;<br />
Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor;<br />
Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre<br />
ce presupun un risc de accidentare.<br />
Reguli pentru o semnalizare eficienta<br />
Nu se vor folo<strong>si</strong> mai multe panouri de semnalizare la<br />
distanta mica unul fata de celalalt;<br />
Nu se vor utiliza concomitent doua semnale lum<strong>in</strong>oase<br />
care pot fi usor confundate;<br />
Nu se vor utiliza semnale lum<strong>in</strong>oase <strong>in</strong> apropierea<br />
altor surse lum<strong>in</strong>oase asemanatoare;<br />
Nu se vor folo<strong>si</strong> doua semnale sonore <strong>in</strong> acela<strong>si</strong> timp;<br />
Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul d<strong>in</strong><br />
jur este prea puternic.
Tipuri de semnalizare<br />
Semne de avertizare<br />
Sunt semne de forma triunghiulara, cu pictograma neagra pe fond galben <strong>si</strong> marg<strong>in</strong>e neagra (partea galbena trebuie sa<br />
acopere cel put<strong>in</strong> 50% d<strong>in</strong> suprafata panoului). Avertizeaza un risc sau pericol, recomanda precautia sau verificarea.<br />
Semne de <strong>in</strong>terdictie<br />
Sunt semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond alb, marg<strong>in</strong>e <strong>si</strong> banda diagonala ro<strong>si</strong>i (partea ro<strong>si</strong>e trebuie sa<br />
acopere cel put<strong>in</strong> 35% d<strong>in</strong> suprafata panoului). Interzice un comportament care ar putea provoca un pericol.<br />
Semne de obligativitate<br />
Sunt semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe fond albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel put<strong>in</strong> 50% d<strong>in</strong><br />
suprafata panoului). Obliga la un comportament sau actiune specifica sau la purtarea unui anumit echipament <strong>in</strong>dividual de<br />
protectie.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 43
44<br />
Semne de salvare <strong>si</strong> acordarea primului ajutor<br />
Sunt semne de forma rectangulara sau patrata, cu pictograma alba pe fond verde (partea verde trebuie sa acopere cel put<strong>in</strong><br />
50% d<strong>in</strong> suprafata panoului). Ofera <strong>in</strong>formatii cu privire la ie<strong>si</strong>ri de urgenta, prim ajutor sau la dispozitive de salvare.<br />
Semnale pentru localizarea materialelor sau echipamentelor necesare pentru prevenirea <strong>si</strong> st<strong>in</strong>gerea <strong>in</strong>cendiilor<br />
Sunt semne de forma dreptunghiulara sau patrata, cu pictograma alba pe fond rosu (partea ro<strong>si</strong>e trebuie sa acopere cel put<strong>in</strong><br />
50% d<strong>in</strong> suprafata panoului). Ofera <strong>in</strong>formatii cu privire la locul de amplasare a echipamentelor de st<strong>in</strong>gere a <strong>in</strong>cendiilor.<br />
Semne pentru riscurile de cadere, ciocnire sau lovire<br />
Marcajul este realizat d<strong>in</strong> dungi galbene <strong>si</strong> negre. Dungile trebuie sa aiba o <strong>in</strong>cl<strong>in</strong>atie de aproximativ 45°.<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania
5.2 Echipamente <strong>in</strong>dividuale de protectie – EIP<br />
Def<strong>in</strong>itie<br />
Conform legislatiei comunitare, echipamentele <strong>in</strong>dividuale de protecţie, denumite <strong>in</strong> cont<strong>in</strong>uare „EIP”, reprez<strong>in</strong>tă orice<br />
dispozitiv sau articol dest<strong>in</strong>at purtării sau utilizării de către un <strong>in</strong>divid ca mijloc de protecţie împotriva unuia sau mai multor<br />
riscuri pentru sănătate şi <strong>si</strong>guranţă 6 .<br />
Cadru legal<br />
HG nr. 1048 d<strong>in</strong> 2006 priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor<br />
<strong>in</strong>dividuale de protectie la locule de munca;<br />
HG nr. 115/2004 priv<strong>in</strong>d stabilirea cer<strong>in</strong>ţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protecţie şi a<br />
condiţiilor pentru <strong>in</strong>troducerea lor pe piata, modificata cu HG 809/2005.<br />
Standardele romanesti armonízate standardelor europene <strong>si</strong>/sau <strong>in</strong>ternationale care reglementeaza caracteristicile fiecarei<br />
categorii de echipamente <strong>in</strong>dividuale de protectie.<br />
Lista orientativa <strong>si</strong> neexhaustiva a echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie conform Anexei 2<br />
d<strong>in</strong> HG 1048/2006 priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru utilizarea de catre lucratori<br />
a echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie la locul de munca<br />
Tipuri de EIP Exemple<br />
Protectia capului Casti de securitate (santiere, m<strong>in</strong>erit <strong>si</strong> <strong>in</strong>dustrii diverse)<br />
Casti de protectie contra lovituri <strong>si</strong> impacturi<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie pentru cap(cozoroace, basti, cagule d<strong>in</strong> material textil )<br />
Casti de protectie cu utilizari speciale (contra focului, produselor chimice, etc.)<br />
Protectia<br />
Protectori auditivi tip dopuri<br />
impotriva<br />
Protectori auditivi tip aparatori pentru urechi cu curelusa de fixare sub barbie<br />
zgomotului Protectori auditivi<br />
Casti de protectie antizgomot<br />
Protectori auditivi <strong>in</strong> functie de nivelul de zgomot<br />
Protectori auditivi dotate cu <strong>in</strong>tercomunicatoare<br />
Protectia<br />
Ochelari de protectie cu rama de tip universal, <strong>in</strong>tegral (uni/b<strong>in</strong>ocular), caus<br />
ochilor<br />
Protectori ai ochilor <strong>si</strong> fetei<br />
<strong>si</strong> a fetei<br />
Masti <strong>si</strong> filtre pentru sudura (care se pot cupla la castile de protectie)<strong>si</strong> tehnici conexe<br />
Protectia<br />
Aparate de protectie respiratorie filtrante impotriva particulelor (daunatoare, toxice sau radioactive)<br />
respiratorie Aparate de protectie respiratorie filtrante impotriva gazelor <strong>si</strong> vaporilor.<br />
Aparate filtrante mixte<br />
6 DIRECTIVA 89/686/CEE d<strong>in</strong> 21 decembrie 1989<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 45
46<br />
Aparate de protectie respiratorie autonome cu circuit deschis<br />
Aparate de protectie respiratorie izolante autonome cu circuit deschis<br />
Aparate de protectie respiratorie cu masti ,semi masti sau cagule pentru sudura<br />
Protectia<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> mecanice (taieturi, perforatii, vibratii, etc)<br />
ma<strong>in</strong>ilor<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> chimice<br />
<strong>si</strong> a bratelor Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> electrice <strong>si</strong> termice<br />
Manu<strong>si</strong> <strong>si</strong> protectori pentru brate<br />
Protectia<br />
Incaltam<strong>in</strong>te de securitate<br />
picioarelor Incaltam<strong>in</strong>te de protectie<br />
<strong>si</strong> a gambelor Incaltam<strong>in</strong>te de lucru<br />
Incaltam<strong>in</strong>te <strong>si</strong> galo<strong>si</strong> de protectie impotriva caldurii <strong>si</strong> a frigului<br />
Incaltam<strong>in</strong>te de protectie impotriva contactelor electrice<br />
Incalatam<strong>in</strong>te de protectie rezistenta la taiere cu fierastrau cu lant<br />
Protectori detasabile pentru bombeuri<br />
Talpi detasabile de protectie impotriva calduriii, transpiratiei , perforarii<br />
Jambiere <strong>si</strong> genunchiere<br />
Protectia pielii Creme <strong>si</strong> alifii de protectie pentru piele<br />
Protectia<br />
Geci, salopete <strong>si</strong> sorturi, de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> mecanice(perforari, taieturi, proiectii de<br />
trunchiului <strong>si</strong> a particule de metale topite)<br />
abdomenului Veste, geci <strong>si</strong> sorturi de protectie impotriva rscurilor chimice<br />
Veste termogenice<br />
Veste de salvare<br />
Sorturi de protectie impotriva radiatiilor X<br />
Centuri de sust<strong>in</strong>ere a trunchiului<br />
Centuri antivibratii<br />
Protectia<br />
Echipament de protectie impotriva caderilor la <strong>in</strong>altime<br />
<strong>in</strong>tregului<br />
Opritoare de cadere cu alunecare<br />
corp<br />
Centuri complexe<br />
Absorbitoare de energie<br />
Centuri de pozitionare <strong>in</strong> timpul lucrului<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> mecanice (taieturi, perforari)<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> chimice<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie impotriva proiectiilor de particule de metale topite <strong>si</strong> a radiatiilor <strong>in</strong>fraro<strong>si</strong>i<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie impotriva surselor de caldura sau a stresului termic<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie impotriva temperaturilor joase<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie impotriva contam<strong>in</strong>arii radioactive<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie antigaz <strong>si</strong> impotriva pulberilor<br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie <strong>si</strong> accesorii (manu<strong>si</strong>) de semnalizare (reflectante, fluorescente)<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania
Descriere<br />
Echipamentele <strong>in</strong>dividuale de protectie sunt ultima bariera<br />
<strong>in</strong>tre persoana <strong>si</strong> risc, neactionand asupra sursei de risc,<br />
ci asupra persoanei expuse <strong>si</strong> nu elim<strong>in</strong>a riscul, ci doar<br />
dim<strong>in</strong>ueaza consec<strong>in</strong>tele acestuia.<br />
Identificarea categoriilor de EIP necesare activitatilor precum<br />
<strong>si</strong> a caracteristicilor acestora va fi facuta <strong>in</strong> urma evaluarii<br />
<strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>, avandu-se grija ca dimen<strong>si</strong>unile<br />
EIP sa sa fie personalizate astfel <strong>in</strong>cat purtarea lor sa nu<br />
constituie un disconfort pentru cei ce le utilizeaza.<br />
Factorii de risc d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> sunt consec<strong>in</strong>ta<br />
activitatilor specifice desfasurate <strong>si</strong> pot fi de:<br />
Orig<strong>in</strong>e mecanica (taieturi, <strong>in</strong>tepaturi, proiectari de particule,<br />
lovituri, caderi, etc)<br />
Orig<strong>in</strong>e electrica (contacte electrice)<br />
Orig<strong>in</strong>e termica (suprafete fireb<strong>in</strong>ti sau foarte reci, lichide<br />
<strong>si</strong>/sau vapori fierb<strong>in</strong>ti, flacari deschise, etc)<br />
Orig<strong>in</strong>e chimica (praf, fum, pulberi, gaze, vapori, etc)<br />
Orig<strong>in</strong>e fízica (zgomot, vibratii, radiatii ionizante, radiatii<br />
ne-ionizante, etc)<br />
Orig<strong>in</strong>e biologica (ciuperci, viru<strong>si</strong>, bacterii, etc).<br />
Tipuri de echipamente <strong>in</strong>dividuale de protectie<br />
cel mai des utilizate <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustraia <strong>alimentara</strong><br />
Imbracam<strong>in</strong>te de protectie<br />
In plus fata de imbracam<strong>in</strong>tea de protectie cla<strong>si</strong>ca (salopete,<br />
sorturi texitile, etc – standard EN 340 CE – “Imbracam<strong>in</strong>te<br />
de protectie. Cer<strong>in</strong>te generale”), <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong>, <strong>in</strong><br />
special <strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria procesarii carnii, este necesara utilizarea<br />
unor echipamente <strong>in</strong>dividuale de protectie speciale:<br />
Sorturi, pantaloni <strong>si</strong> ha<strong>in</strong>e de protectie impotriva taierilor<br />
<strong>si</strong> loviturilor cutitului de mana, standard EN ISO 13998 CE;<br />
Protectie pentru utilizatorii ferastraului cu lant t<strong>in</strong>ut cu<br />
mana, standard EN 381 CE;<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie<br />
Manu<strong>si</strong>le de protectie sunt un echipament <strong>in</strong>dividual de<br />
protectie care, <strong>in</strong> general, protejeaza mana sau o parte d<strong>in</strong><br />
ea impotriva <strong>riscurilor</strong>, de<strong>si</strong> <strong>in</strong> unele cazuri poate acoperi <strong>si</strong><br />
antebratul sau bratul.<br />
Tipuri de riscuri de care pot proteja manu<strong>si</strong>le de protectie:<br />
Riscuri mecanice<br />
Riscuri termice<br />
Riscuri chimice<br />
Riscuri biologice<br />
Riscuri electrice<br />
Riscuri cauzate de vibratii<br />
Radiatii ionizante<br />
Radiatii ne-ionizante<br />
Tipul de manu<strong>si</strong> specific fiecarui tip de risc este determ<strong>in</strong>at<br />
de asa-numitul „nivel de randament sau eficienta”. Diferitele<br />
niveluri de eficienta pentru diferite tipuri de manu<strong>si</strong> sunt<br />
prezentate <strong>in</strong> cont<strong>in</strong>uare:<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> mecanice<br />
Sunt stabilite patru niveluri (primul este de protectie m<strong>in</strong>ima<br />
<strong>si</strong> 4 cel de protectie maxima) pentru fiecare d<strong>in</strong>tre parametrii<br />
urmatori:<br />
rezistenta la abraziune<br />
rezistenta la taierea cu cutitul (<strong>in</strong> acest caz exista c<strong>in</strong>ci<br />
niveluri)<br />
rezistenta la rupere<br />
rezistenta la perforare<br />
Standarde europene:<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie. Cer<strong>in</strong>te generale, standard EN 420<br />
CE;<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> mecanice, standard<br />
EN 388 CE;<br />
Protectie pentru utilizatorii fierastraului cu lant t<strong>in</strong>ut cu<br />
mana, standard EN 381 CE;<br />
Manu<strong>si</strong> <strong>si</strong> protectori pentru brate impotriva taierii <strong>si</strong> lovirii<br />
cu cutite de mana, standard EN 1082 CE.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 47
48<br />
Manu<strong>si</strong> impotriva <strong>riscurilor</strong> termice (caldura, foc,<br />
temperaturi extreme)<br />
Se stabilite, de asemenea, patru niveluri de eficienta (primul<br />
este de protectie m<strong>in</strong>ima <strong>si</strong> 4 cel de protectie maxima) pentru<br />
fiecare d<strong>in</strong>tre parametrii urmatori:<br />
comportament la flacara<br />
rezistenta la caldura de contact<br />
rezistenta la caldura de convectie<br />
rezistenta la caldura radianta<br />
Standarde europene:<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie. Cer<strong>in</strong>te generale, standard EN 420<br />
CE;<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva frigului, standard EN 511<br />
CE;<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva <strong>riscurilor</strong> termice (caldura<br />
<strong>si</strong>/sau foc), standard EN 407 CE;<br />
Manu<strong>si</strong> impotriva produselor chimice<br />
Pentru fiecare material constitutiv al manu<strong>si</strong>lor se def<strong>in</strong>este<br />
o scara de sase niveluri de protectie (primul este de protectie<br />
m<strong>in</strong>ima <strong>si</strong> 6 cel de protectie maxima).<br />
Acesti „índici de protectie” se determ<strong>in</strong>a <strong>in</strong> functie de un<br />
parametru asa numit „Breakthrough Time” (BT) care <strong>in</strong>dica<br />
timpul <strong>in</strong> care produsul chimic distruge materialul.<br />
Manu<strong>si</strong>le trebuie sa protejeze ma<strong>in</strong>ile lucratorului de<br />
leziunile produse de agentii chimici utilizati <strong>si</strong> care pot afecta<br />
sanatatea generala a lucratorului.<br />
Selectarea manu<strong>si</strong>lor implica realizarea unei corecte<br />
identificari <strong>si</strong> evaluari a <strong>riscurilor</strong> pentru a se determ<strong>in</strong>a gradul<br />
de protectie necesar <strong>si</strong> pentru a se def<strong>in</strong>i caracteristicile<br />
produsului.<br />
Manu<strong>si</strong> de protectie impotriva produselor chimice <strong>si</strong> microorganismelor,<br />
standard EN 374 CE.<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Echipamentele <strong>in</strong>dividuale de protectie<br />
utilizate pentru protectia respiratorie<br />
Cand noxele chimice existente <strong>in</strong> mediul de lucru au fost<br />
identificate <strong>si</strong> evaluate <strong>si</strong> daca nu este po<strong>si</strong>bila elim<strong>in</strong>area<br />
acestora pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul masurilor organizatorice <strong>si</strong> de<br />
protectie colectiva, este necesara identificarea EIP adecvat.<br />
Cum pr<strong>in</strong>cipala cale de <strong>in</strong>trare <strong>in</strong> organism a noxelor chimice<br />
este <strong>si</strong>stemul respirator, <strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatiile <strong>in</strong> care este prezent<br />
acest factor de risc, se impune folo<strong>si</strong>rea EIP pentru protectia<br />
respiratorie.<br />
Primul pas consta <strong>in</strong> identificarea categoriilor de noxe<br />
chimice prezente: particule (praf, fibre, pulberi, fum, etc),<br />
gaze sau vapori, urmand ca alegerea EIP sa fie facuta<br />
<strong>in</strong> urma determ<strong>in</strong>arii concentratiei noxei/noxelor <strong>in</strong> aerul<br />
respirat.<br />
Standarde europene:<br />
Aparate de protectie respiratorie. Masca completa, standard<br />
EN 136 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie autonome cu circuit<br />
deschis, cu aer comprimat, cu masca completa, standard<br />
EN 137 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie. Semimasti <strong>si</strong> sferturi<br />
de masti, standard EN 140 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie. Filtre de particule,<br />
standard EN 143 CE.<br />
Aparate de protectie respiratorie. Semi-masti filtrante impotriva<br />
particulelor, standard EN 149 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie pentru evacuare. Aparate<br />
filtrante cu cagula pentru evacuarea d<strong>in</strong> <strong>in</strong>cendiu, standard<br />
EN 403 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie. Semimasti filtrante cu<br />
supape impotriva gazelor sau impotriva gazelor <strong>si</strong> particulelor,<br />
standard EN 405 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie. Aparate de protectie<br />
respiratorie izolante autonome cu circuit deschis cu aer comprimat<br />
cu cagula pentru evacuare, standard EN 1146 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie. Aparate filtrante cu ventilatie<br />
a<strong>si</strong>stata, cu casca sau cagula, standard EN 12941 CE;<br />
Aparate de protectie respiratorie. Aparate de protectie<br />
respiratorie izolante, autonome, cu circuit <strong>in</strong>chis pentru eva-
cuare, standard EN 13794 CE<br />
Aparate de protectie respiratorie. Filtre impotriva gazelor<br />
<strong>si</strong> filtre combínate, standard EN 14387 CE;<br />
Incaltam<strong>in</strong>te de protectie<br />
Selectarea <strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>tei de protectie se realizeaza <strong>in</strong> functie<br />
de riscurile identificate <strong>si</strong> trebuie sa aiba marcajul de calitate<br />
(CE), avand <strong>in</strong> vedere ca orice <strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>te cu marcajul de<br />
calitate CE <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>este caracteristicile tehnice stabilite de<br />
standarde.<br />
Odata identificate <strong>si</strong> analizate riscurile de la locul de<br />
munca., se procedeaza la def<strong>in</strong>irea caracteristicilor pe care<br />
ar trebui sa le <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>easca <strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>tea de securitate<br />
pentru o protectie corespunzatoare a lucratorilor. Ulterior,<br />
<strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>tea de protectie va fi aleasa astfel <strong>in</strong>cat sa<br />
<strong>in</strong>depl<strong>in</strong>easca cer<strong>in</strong>tele stabilite <strong>si</strong> conform urmatoarelor<br />
standarde:<br />
Incaltam<strong>in</strong>te de securitate, standard EN ISO 20345 CE<br />
Categorii de protectie stabilite pr<strong>in</strong> standardul<br />
EN ISO 20345 CE<br />
SB - protectie de baza<br />
S1 - proprietati antistatice <strong>si</strong> antisoc <strong>in</strong> zona calcaiului<br />
S1P - proprietati antistatice, antisoc <strong>si</strong> lamela metalica pe<br />
talpa<br />
S2 - proprietati antistatice, antisoc <strong>si</strong> partea superioara<br />
impermeabila<br />
S3 - proprietati antistatice, antisoc, partea superioara<br />
impermeabila <strong>si</strong> lamela metalica pe talpa<br />
S4 - proprietati antistatice, antisoc <strong>si</strong> partea superioara total<br />
impermeabila<br />
S5 - proprietati antistatice, antisoc <strong>si</strong> lamela de metal pe<br />
talpa<br />
P - talpa cu lamela de metal<br />
A - proprietati antistatice<br />
C - <strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>te conductiva<br />
CI - izolatie impotriva frigului<br />
HI - izolatie impotriva caldurii<br />
WRU - partea superioara rezistenta la <strong>in</strong>filtrarea apei<br />
HRO - talpa rezistenta la temperaturi pana la 3000 C<br />
Incaltam<strong>in</strong>te de lucru, standard EN ISO 20347 CE<br />
Incaltam<strong>in</strong>te cu bombeu rezistent la 100 J. Codurile<br />
PB, P1, P2 <strong>si</strong> P3 reprez<strong>in</strong>ta <strong>in</strong>caltam<strong>in</strong>tea cu nivel ridicat<br />
de protectie, standard EN 20346 CE<br />
Incaltam<strong>in</strong>te pentru pompieri, standard EN 15090 CE<br />
Incaltam<strong>in</strong>te de securitate rezistenta la taiere cu ferastrau<br />
cu lant, standard EN ISO 17249 CE<br />
Echipamente pentru protectia ochilor <strong>si</strong> a capului<br />
Criteriile pentru selectarea <strong>si</strong> utilizarea EIP pentru protectia<br />
ochilor <strong>si</strong> a fetei/capului sunt stabilite <strong>in</strong> urma evaluarii<br />
<strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>.<br />
Odata analizate riscurile, se procedeaza la def<strong>in</strong>irea<br />
caracteristicilor/proprietatilor pe care trebuie sa le aiba<br />
echipamentele pentru protectie ochilor <strong>si</strong> a fetei/capului,<br />
luandu-se <strong>in</strong> con<strong>si</strong>derare urmatorii factori:<br />
Rezistenta la impact cu particule mici solide proiectate cu<br />
mare viteza;<br />
Gradul de fixare al EIP;<br />
Rezistenta la coroziune a elementelor metalice folo<strong>si</strong>te <strong>in</strong><br />
fabricarea EIP;<br />
Gradul de <strong>in</strong>flamabilitate <strong>si</strong>/sau combustie a materialelor<br />
non-metalice folo<strong>si</strong>te <strong>in</strong> fabricarea EIP;<br />
Rezistenta la conditii extreme de temperatura <strong>si</strong> umiditate<br />
relativa;<br />
Aeri<strong>si</strong>rea directa sau <strong>in</strong>directa;<br />
Rezistenta la actiunea dizolvantilor, uleiurilor, etc.<br />
Standarde europene:<br />
Protectie <strong>in</strong>dividuala a ochilor, standard EN 166 CE;<br />
Protectie <strong>in</strong>dividuala a ochilor. Filtre pentru sudura <strong>si</strong> teh-<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 49
50<br />
nici conexe, standard EN 169 CE;<br />
Casti de protectie pentru uz <strong>in</strong>dustrial, standard EN 397<br />
CE;<br />
Protectie <strong>in</strong>dividuala a ochilor. Protectori ai ochilor <strong>si</strong> fetei,<br />
de tip <strong>si</strong>ta, standard EN 1731 CE;<br />
Casti electroizolante pentru utilizare <strong>in</strong> <strong>in</strong>stalatii de joasa<br />
ten<strong>si</strong>une, standard EN 50365 CE;<br />
Casti de protectie, de tip usor, pentru <strong>in</strong>dustrie, standard<br />
EN 812 CE.<br />
Echipamente de protectie pentru lucrul la <strong>in</strong>altime<br />
Centura de <strong>si</strong>guranta/hamul este echipament <strong>in</strong>dividual de<br />
protectie care trebuie folo<strong>si</strong>t <strong>in</strong>totdeauna <strong>in</strong> orice activitate<br />
desfasurata la <strong>in</strong>altime, <strong>in</strong>diferent de orice alte masuri de<br />
protectie adoptate.<br />
Alegerea echipamentului <strong>in</strong>dividual de protectie va fi facuta<br />
t<strong>in</strong>andu-se cont de doi factori specifici orig<strong>in</strong>ii <strong>si</strong> tipului<br />
riscului:<br />
Caracteristicile constructive, def<strong>in</strong>ite <strong>in</strong> baza activitatilor<br />
ce se vor desfasura la <strong>in</strong>altime;<br />
Rezistenta materialelor d<strong>in</strong> care sunt confectionate centurile/hamurile,<br />
corzile, elementele de legatura <strong>si</strong> fixare, etc.<br />
raportata la conditiile existente <strong>in</strong> zona unde se vor desfasura<br />
activitatile la <strong>in</strong>altime (medii corozive, conditii atmosferice<br />
defavorabile, solicitari mecanice, etc.).<br />
Standarde europene:<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime. Coboratoare, EN 341 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie pentru prevenirea caderilor<br />
de la <strong>in</strong>altime. Centura scaun, EN 813 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime. Mijloace de legatura, EN 354 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime. Absorbitoare de energie, EN 355 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie pentru pozitionare <strong>in</strong><br />
timpul lucrului <strong>si</strong> prevenirea caderilor de la <strong>in</strong>altime. Centuri<br />
de pozitionare <strong>in</strong> timpul lucrului <strong>si</strong> limitare a deplasarii <strong>si</strong> mijloace<br />
de legatura pentru pozitionare <strong>in</strong> timpul lucrului, EN<br />
358 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime. Opritoare de cadere retractabile, EN 360 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime. Centuri complexe, EN 361 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime. Piese de legatur,a EN 362 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie pentru prevenirea caderilor<br />
de la <strong>in</strong>altime. Corzi cu miez cu coeficient redus de<br />
alungire, EN 1891 CE;<br />
Echipament de alp<strong>in</strong>ism <strong>si</strong> escaladare. Casti pentru alp<strong>in</strong>isti.<br />
Cer<strong>in</strong>te de securitate <strong>si</strong> metode de <strong>in</strong>cercare, EN 12492<br />
CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime. Sistem de acces cu corzi, EN 12841 CE;<br />
Echipament <strong>in</strong>dividual de protectie impotriva caderilor de<br />
la <strong>in</strong>altime - Opritoare de cadere cu alunecare pe suport de<br />
ancorare rigid, EN 353 CE.
5.3 Medic<strong>in</strong>a muncii.<br />
Supravegherea sanatatii lucratorilor<br />
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), def<strong>in</strong>ea <strong>in</strong> 1950<br />
obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: “promovarea <strong>si</strong><br />
ment<strong>in</strong>erea unui nivel <strong>in</strong>alt de bunastare fizica, mentala <strong>si</strong><br />
sociala al lucratorilor d<strong>in</strong> toate profe<strong>si</strong>ile, prevenirea oricarui<br />
prejudiciu adus sanatatii acestora d<strong>in</strong> cauza conditiilor de<br />
munca, protejarea acestora impotriva <strong>riscurilor</strong> la locul de<br />
munca, <strong>in</strong> activitatile pe care le desfasoara <strong>si</strong> ment<strong>in</strong>erea<br />
lucratorilor pe posturile de lucru care sunt <strong>in</strong> concordanta<br />
cu abilitatile lor p<strong>si</strong>hologice <strong>si</strong> fiziologice „ sau, mai concis.<br />
“adaptarea muncii la om <strong>si</strong> a fiecarui om la locul sau de<br />
munca”.<br />
Cadru legal:<br />
Codul Muncii<br />
HG nr. 355 d<strong>in</strong> 2007 priv<strong>in</strong>d supravegherea sanatatii lucratorilor;<br />
Legea nr. 346 d<strong>in</strong> 2002 priv<strong>in</strong>d a<strong>si</strong>gurarea pentru accidente<br />
de munca <strong>si</strong> boli <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>, cu modificarile <strong>si</strong> completarile<br />
ulterioare;<br />
Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacientului;<br />
Legea nr. 418/2004, priv<strong>in</strong>d statutul profe<strong>si</strong>onal specific<br />
al medicului de medic<strong>in</strong>a a muncii, cu modificarile <strong>si</strong> completarile<br />
ulterioare;<br />
ORDIN Nr. 875 d<strong>in</strong> 8 noiembrie 2002 priv<strong>in</strong>d stabilirea<br />
atributiilor medicului de medic<strong>in</strong>a generala/medic<strong>in</strong>a de familie<br />
cu competenta <strong>in</strong> medic<strong>in</strong>a de <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>dere;<br />
Ord<strong>in</strong>ul m<strong>in</strong>istrului sanatatii nr. 240 d<strong>in</strong> 3 martie 2004 priv<strong>in</strong>d<br />
aprobarea Standardelor m<strong>in</strong>imale pentru acreditarea<br />
cab<strong>in</strong>etelor medicale de medic<strong>in</strong>a muncii <strong>si</strong> a baremului m<strong>in</strong>imal<br />
de dotare a acestora;<br />
Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 priv<strong>in</strong>d protectia maternitatii<br />
la locurile de munca;<br />
Ordonanta de urgenta nr. 99 d<strong>in</strong> 29 iunie 2000 priv<strong>in</strong>d<br />
masurile ce pot fi aplicate <strong>in</strong> perioadele cu temperaturi extreme<br />
pentru protectia persoanelor <strong>in</strong>cadrate <strong>in</strong> munca.<br />
Hotararea Guvernului nr. 857/2011 priv<strong>in</strong>d stabilirea <strong>si</strong><br />
sanctionarea contraventiilor la normele d<strong>in</strong> domeniul sanatatii<br />
publice<br />
Concepte<br />
Sanatatea Ocupationala: se poate <strong>in</strong>telege ca fi<strong>in</strong>d efortul<br />
societatii <strong>si</strong> a companiilor pentru prevenirea problemelor<br />
de sanatate legate de munca <strong>si</strong> promovarea sanatatii<br />
lucratorilor. Obiectivele pr<strong>in</strong>cipale ale Sanatatii Ocupationale<br />
sunt: prevenirea imbolnavirilor <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>, accidentele de<br />
munca precum <strong>si</strong> promovarea sanatatii la locurile de munca.<br />
Medic<strong>in</strong>a muncii este specialitatea medicala care studiaza<br />
relatia om-munca, adaptarea omului la munca <strong>si</strong> adaptarea<br />
muncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitate<br />
medicala extrem de vasta, de relatie, care <strong>in</strong>globeaza<br />
cunost<strong>in</strong>te d<strong>in</strong> toate celelalte specialitati medicale.<br />
Medic<strong>in</strong>a muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea<br />
<strong>si</strong> managementul bolilor <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> <strong>si</strong> a celor legate<br />
de profe<strong>si</strong>une, a accidentelor de munca, precum <strong>si</strong> cu<br />
promovarea sanatatii <strong>si</strong> productivitatii muncitorilor.<br />
Pr<strong>in</strong>tre activitatile desfasurate, <strong>in</strong> plus fata de supravegherea<br />
sanatatii la locul de munca, sunt <strong>in</strong>cluse urmatoarele:<br />
Identificarea patologiilor relationate cu munca;<br />
Cercetarea epidemiologica;<br />
Planificari <strong>si</strong> <strong>in</strong>formari priv<strong>in</strong>d sanatatea;<br />
Actiuni de prim ajutor.<br />
Supravegherea Sanatatii este unul d<strong>in</strong>tre domeniile de<br />
actiune pe care este axata Medic<strong>in</strong>a Muncii <strong>si</strong> se ocupa de<br />
identificarea impactului conditiilor de munca pentru sanatatea<br />
lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau daunatoare<br />
derivate d<strong>in</strong> aceste conditii <strong>si</strong> de evaluarea masurii <strong>in</strong> care<br />
modalitatile de prevenire adoptate pot sa elim<strong>in</strong>e sau sa<br />
reduca riscurile la care este expus lucratorul.<br />
Termenul de supraveghere a sanatatii <strong>in</strong>clude o serie de<br />
activitati, referitoare atat la colectivitati cat <strong>si</strong> la <strong>in</strong>divid <strong>si</strong><br />
vizeaza prevenirea <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>, avand urmatoarele<br />
obiective:<br />
Cunoasterea starii sanatatii <strong>in</strong>dividuale <strong>si</strong> colective a lucratorilor<br />
;<br />
Corespondenta d<strong>in</strong>tre starea de sanatate <strong>in</strong>dividuala <strong>si</strong><br />
colectiva <strong>si</strong> expunerea la riscuri <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>;<br />
Adoptarea masurilor preventive necesare pentru con-<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 51
52<br />
trolul <strong>riscurilor</strong> identificate <strong>si</strong> adaptarea conditiilor de munca<br />
astfel <strong>in</strong>cat sa nu afecteze sanatatea lucratorilor;<br />
Evaluarea eficacitatii masurilor preventive <strong>si</strong> detectarea<br />
<strong>si</strong>tuatiilor de risc care au fost <strong>in</strong>suficient evaluate <strong>si</strong><br />
controlate.<br />
Caracteristici<br />
Supravegherea sanatatii, de<strong>si</strong> este o activitate care<br />
apart<strong>in</strong>e Medic<strong>in</strong>ei Muncii, presupune o relatie de<br />
<strong>in</strong>teractiune <strong>si</strong> complementaritate cu celelalte specialitati<br />
tehnice specifice prevenirii <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> (securitate<br />
<strong>si</strong> igiena <strong>in</strong>dustriala, ergonomie <strong>si</strong> p<strong>si</strong>hosociologie).<br />
Supravegherea sanatatii cauta sa <strong>in</strong>teleaga mai b<strong>in</strong>e<br />
impactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor,<br />
sa identifice efectele adverse asupra sanatatii pentru a<br />
evita evolutia acestora, cu obiectivul fi<strong>in</strong>d imbunatatirea a<br />
conditiilor de munca.<br />
Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa fie:<br />
garantata, specifica, voluntara, confidentiala, etica, pe<br />
timp <strong>in</strong>delungat, sa aiba un cont<strong>in</strong>ut stabilit <strong>si</strong> planificat;<br />
realizata de personal d<strong>in</strong> domeniul sanitar (medici specialisti<br />
<strong>in</strong> Medic<strong>in</strong>a Muncii, absolventi ai medic<strong>in</strong>ei de <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>dere<br />
sau a<strong>si</strong>stente medicale specializate) cu competenta<br />
tehnica, <strong>in</strong>struire <strong>si</strong> pregatire acreditata;<br />
realizata cu resurse materiale adecvate, participativa,<br />
gratuita, <strong>si</strong>stematica, documentata;<br />
efectuata pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul examenelor medicale <strong>in</strong>dividuale<br />
<strong>in</strong>itiale(<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te de angajare), periodice specifice <strong>si</strong><br />
dupa absenta prelungita (acordand o atentie speciala la<br />
protejarea lucratorilor care fac parte d<strong>in</strong> grupurile sen<strong>si</strong>bile,<br />
m<strong>in</strong>ori sau t<strong>in</strong>eri lucratoarelor <strong>in</strong>sarc<strong>in</strong>ate, care alapteaza <strong>si</strong><br />
postnatala);<br />
dezvoltata cu autorul <strong>in</strong>dicatorilor care permit evaluarea<br />
<strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>, periodic <strong>si</strong> la toate nivelurile organizationale.<br />
Pr<strong>in</strong>tre activitatile desfasurate <strong>in</strong> cadrul supravegherii<br />
sanatatii trebuie subl<strong>in</strong>iata importanta fundamentala a<br />
examenelor medicale <strong>in</strong>dividuale. Scopul pr<strong>in</strong>cipal ale<br />
acestora este depistarea precoce a bolilor <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> <strong>si</strong><br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
a problemelor de sanatate legate de munca <strong>si</strong> evaluarea<br />
modului <strong>in</strong> care locul de munca se preteaza caracteristicilor<br />
<strong>in</strong>dividuale ale lucratorilor, pentru a preveni astfel evolutia<br />
acestor afectiuni.<br />
Conform HG nr. 355 d<strong>in</strong> 2007, exista urmatoarele tipuri de<br />
examene medicale <strong>in</strong>dividuale:<br />
Examenul medical la angajarea <strong>in</strong> munca<br />
Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a<br />
stabili aptitud<strong>in</strong>ea, aptitud<strong>in</strong>ea conditionata, <strong>in</strong>aptitud<strong>in</strong>ea<br />
permanenta sau <strong>in</strong>aptitud<strong>in</strong>ea temporara <strong>in</strong> munca pentru<br />
profe<strong>si</strong>a/functia <strong>si</strong> locul de munca <strong>in</strong> care, <strong>in</strong> calitate de<br />
angajator, doriti sa il desemnati pe viitorul lucrator.<br />
Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la<br />
angajarea <strong>in</strong> munca pentru:<br />
lucratorii pe care urmeaza sa ii angajati cu contract <strong>in</strong>dividual<br />
de munca pe perioada determ<strong>in</strong>ata sau nedeterm<strong>in</strong>ata;<br />
lucratorii carora le schimbati locul de munca sau pe care<br />
ii detasati <strong>in</strong> alte locuri de munca ori <strong>in</strong> vederea altor activitati;<br />
lucratorii care i<strong>si</strong> schimba meseria sau profe<strong>si</strong>a.<br />
Examenul medical la angajare se f<strong>in</strong>alizeaza pr<strong>in</strong> completarea<br />
de catre medicul de medic<strong>in</strong>a muncii a fisei de aptitud<strong>in</strong>e<br />
<strong>in</strong> doua exemplare: unul pentru angajator <strong>si</strong> unul pentru<br />
angajat. Fisa de aptitud<strong>in</strong>e trebuie sa cont<strong>in</strong>a concluzia<br />
examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, <strong>in</strong>apt<br />
temporar sau <strong>in</strong>apt pentru locul de munca respectiv. Modelul<br />
pentru fisa de aptitud<strong>in</strong>e se regaseste <strong>in</strong> Anexa nr. 5 la H.G.<br />
nr. 355/2007 cu modificarile <strong>si</strong> completarile ulterioare.<br />
Examenul medical de adaptare<br />
Examenul medical de adaptare <strong>in</strong> munca se efectueaza la<br />
<strong>in</strong>dicatia medicului specialist de medic<strong>in</strong>a muncii, <strong>in</strong> prima<br />
luna de la angajare, <strong>si</strong> are drept scopuri:<br />
sa completeze examenul medical la angajarea <strong>in</strong> munca,<br />
<strong>in</strong> conditiile concrete ale noului loc de munca, respectiv organizarea<br />
fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile<br />
om-mas<strong>in</strong>a, relatiile p<strong>si</strong>hosociale <strong>in</strong> cadrul colectivului de<br />
munca;
sa ajute organismul celui angajat sa se adapteze la noile<br />
conditii;<br />
sa determ<strong>in</strong>e depistarea unor cauze medicale ale<br />
neadaptarii la noul loc de munca <strong>si</strong> sa recomande masuri de<br />
<strong>in</strong>laturare a acestora.<br />
Examenul medical periodic<br />
Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu pentru<br />
toti lucratorii <strong>si</strong> are drept scopuri:<br />
confirmarea sau <strong>in</strong>firmarea la perioade de timp stabilite a<br />
aptitud<strong>in</strong>ii <strong>in</strong> munca pentru profe<strong>si</strong>a/functia <strong>si</strong> locul de munca<br />
pentru care s-a facut angajarea <strong>si</strong> s-a eliberat fisa de aptitud<strong>in</strong>e;<br />
depistarea aparitiei unor boli care constituie contra<strong>in</strong>dicatii<br />
pentru locurile de munca <strong>si</strong> activitatile cu expunere la<br />
factori de risc profe<strong>si</strong>onal;<br />
diagnosticarea bolilor <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>;<br />
diagnosticarea bolilor legate de profe<strong>si</strong>e;<br />
depistarea bolilor care constituie risc pentru viata <strong>si</strong> sanatatea<br />
celorlalti lucratori <strong>in</strong> cadrul aceluia<strong>si</strong> loc de munca;<br />
depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea<br />
unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu<br />
care lucratorul v<strong>in</strong>e <strong>in</strong> contact pr<strong>in</strong> natura activitatii sale.<br />
Frecventa examenului medical periodic este stabilita pr<strong>in</strong><br />
fisele <strong>in</strong>tocmite conform modelului prevazut <strong>in</strong> Anexa nr. 1 la<br />
H.G. nr. 355/2007 <strong>si</strong> poate fi modificata numai la propunerea<br />
medicului specialist <strong>in</strong> medic<strong>in</strong>a a muncii, cu <strong>in</strong>formarea<br />
angajatorului. Examenul medical periodic se f<strong>in</strong>alizeaza de<br />
asemenea pr<strong>in</strong> completarea de catre medicul de medic<strong>in</strong>a<br />
muncii a fisei de aptitud<strong>in</strong>e <strong>in</strong> doua exemplare: unul pentru<br />
angajator <strong>si</strong> unul pentru angajat.<br />
Examenul medical la reluarea activitatii<br />
Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa<br />
o <strong>in</strong>trerupere a activitatii de m<strong>in</strong>imum 90 de zile, pentru<br />
motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, <strong>in</strong><br />
termen de 7 zile de la reluarea activitatii <strong>si</strong> are drept scopuri:<br />
confirmarea aptitud<strong>in</strong>ii lucratorului pentru exercitarea profe<strong>si</strong>ei/functiei<br />
avute anterior sau pentru exercitarea noii profe<strong>si</strong>i/functii<br />
la locul de munca respectiv;<br />
stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca<br />
<strong>si</strong> a unor activitati specifice profe<strong>si</strong>ei sau functiei, daca este<br />
cazul;<br />
reorientarea spre un loc de munca nou, care sa ii a<strong>si</strong>gure<br />
lucratorului ment<strong>in</strong>erea sanatatii <strong>si</strong> a capacitatii sale de<br />
munca.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 53
54<br />
Extras d<strong>in</strong> Anexa 1 a HG 355/2007 priv<strong>in</strong>d supravegherea sanatatii luctratorilor<br />
FISE priv<strong>in</strong>d serviciile medicale profilactice detaliate <strong>in</strong> functie de expunerea profe<strong>si</strong>onala<br />
PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE<br />
A BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)<br />
Fisa 128. Sectorul alimentar<br />
1. Personalul care manipuleaza carnea cruda d<strong>in</strong> unitatile de <strong>in</strong>dustrializate a carnii.<br />
2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor <strong>in</strong> bucatariile unitatilor de alimentatie publica<br />
<strong>si</strong> colectiva, <strong>in</strong> laboratoare de semipreparate cul<strong>in</strong>are, de cofetarie, de <strong>in</strong>ghetata <strong>si</strong> de bauturi racoritoare.<br />
3. Personalul d<strong>in</strong> unitatile de colectare <strong>si</strong> <strong>in</strong>dustrializare a laptelui<br />
4. Personalul d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria semiconservelor de peste <strong>si</strong> oua<br />
5. Restul personalului d<strong>in</strong> unitatile de alimentatie publica <strong>si</strong> colectiva<br />
6. Restul personalului d<strong>in</strong> fabricile <strong>si</strong> sectiile de preparate de carne<br />
7. Personalul d<strong>in</strong> unitatile de imbutelierea apelor m<strong>in</strong>erale <strong>si</strong> d<strong>in</strong> fabricile de bauturi racoritoare<br />
8. Personalul d<strong>in</strong> unitatile <strong>si</strong> punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente neambalate<br />
9. Personalul d<strong>in</strong> fabricile de produse zaharoase<br />
10. Personalul d<strong>in</strong> fabricile <strong>si</strong> sectiile de conserve sterilizate<br />
11. Personalul d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria de panificatie, a pastelor fa<strong>in</strong>oase, <strong>bauturilor</strong> alcoolice<br />
OBS: Cont<strong>in</strong>utul <strong>si</strong> prevederile acestei fise se aplica numai persoanelor care v<strong>in</strong> <strong>in</strong> contact direct cu alimente<br />
neambalate<br />
Examen medical la angajare:<br />
a) conform datelor d<strong>in</strong> Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor <strong>si</strong> mucoaselor)<br />
b) - examen coprobacteriologic<br />
- examen coproparazitologic<br />
- VDRL<br />
Examenul medical periodic:<br />
examen cl<strong>in</strong>ic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor <strong>si</strong> mucoaselor)<br />
examen coprobacteriologic - <strong>in</strong> trimestrul II <strong>si</strong> trimestrul III<br />
examen coproparazitologic - anual<br />
VDRL - anual<br />
Contra<strong>in</strong>dicatii:<br />
afectiuni dermatologice transmi<strong>si</strong>bile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);<br />
boli <strong>in</strong>fectocontagioase <strong>in</strong> evolutie pana la v<strong>in</strong>decare<br />
leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania
5.4 Instruirea<br />
Def<strong>in</strong>itie:<br />
Este activitatea pr<strong>in</strong> care lucratorii beneficiaza de o formare<br />
teoretica <strong>si</strong> practica suficienta <strong>si</strong> adecvata <strong>in</strong> domeniul<br />
securitatii <strong>si</strong> sanatatii muncii <strong>in</strong> conformitate cu caracteristicile<br />
centrului de munca <strong>si</strong> postului de lucru, <strong>in</strong> special sub forma<br />
de <strong>in</strong>formatii <strong>si</strong> <strong>in</strong>structiuni de lucru.<br />
Cadru legal:<br />
Caracteristicile <strong>si</strong> periodicitatea activitatii de <strong>in</strong>formare <strong>si</strong><br />
<strong>in</strong>struire precum <strong>si</strong> cont<strong>in</strong>utul de baza al documentarelor de<br />
<strong>in</strong>struire sunt reglementate pr<strong>in</strong> Legea 319/2006 (capitolul<br />
3, sectiunea a 7-a, art. 20 <strong>si</strong> 21) <strong>si</strong> HG 1425/2006 cu<br />
modificarile <strong>si</strong> completarile ulterioare (capitolul V,<br />
articolele 74 ÷ 100).<br />
Caracteristici:<br />
Instruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, a<br />
datelor <strong>si</strong> <strong>in</strong>formatiilor priv<strong>in</strong>d mediul de munca <strong>si</strong> conditiile<br />
de munca, evidenti<strong>in</strong>d-se zonele cu risc ridicat <strong>si</strong> specific<br />
precum <strong>si</strong> celelalte riscuri identificate, consec<strong>in</strong>tele <strong>si</strong><br />
gravitatea lor <strong>si</strong> masurile de prevenire <strong>si</strong> protectie adoptate.<br />
Instruirea este o unealta esentiala pentru implementarea<br />
unei culturi a prevenirii <strong>riscurilor</strong> pr<strong>in</strong> formarea <strong>si</strong> consolidarea<br />
unor practici <strong>si</strong> obiceiuri <strong>si</strong>gure de munca <strong>si</strong> trebuie sa<br />
raspunda la nece<strong>si</strong>tatile concrete ale fiecarei companii d<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong>, urmar<strong>in</strong>d:<br />
Respectarea legislatiei existente priv<strong>in</strong>d <strong>in</strong>struirea lucratorilor<br />
– Capitolul 6 d<strong>in</strong> HG 1425 d<strong>in</strong> 2006 cu modificarile <strong>si</strong><br />
completarrile ulterioare;<br />
Promovarea <strong>si</strong> imbunatatirea bunelor practici <strong>in</strong> materie<br />
de securitate <strong>si</strong> sanatate <strong>in</strong> munca pentru lucratori;<br />
Informarea lucratorilor <strong>in</strong> ceea ce priveste ultimele schimbari<br />
normative <strong>si</strong>/sau tehnologice priv<strong>in</strong>d securitatea <strong>si</strong> sanatatea<br />
<strong>in</strong> munca.<br />
Angajatorul trebuie sa se a<strong>si</strong>gure ca fiecare lucrator va<br />
beneficia de o <strong>in</strong>struire teoretica <strong>si</strong> practica suficienta <strong>si</strong><br />
adecvata <strong>in</strong> ceea ce priveste securitatea <strong>si</strong> sanatatea <strong>in</strong><br />
munca.<br />
5.5 Actiuni <strong>in</strong> caz de urgenta<br />
De<strong>si</strong> domeniul <strong>si</strong>tuatiilor de urgenta este reglementat<br />
pr<strong>in</strong>tr-un set de acte normative, vom presenta mai jos<br />
cateva masuri de prevenire a <strong>in</strong>cendiilor <strong>si</strong> cateva reguli<br />
priv<strong>in</strong>d actiunile <strong>in</strong> caz de <strong>in</strong>cendiu <strong>si</strong> evacuare:<br />
5.5.1 Actiuni <strong>in</strong> caz de <strong>in</strong>cendiu <strong>si</strong> masuri de<br />
prevenire a <strong>in</strong>cendiilor <strong>in</strong> centrel de munca:<br />
Evitarea depozitarii <strong>in</strong> afara locurilor special amenajate<br />
a unei cantitati de materiale <strong>in</strong>flamabile <strong>si</strong> combustible mai<br />
mari decat necesarul zilnic<br />
Interzicerea fumatului <strong>si</strong> semnalizarea <strong>in</strong>terdictiei <strong>in</strong> tot<br />
centrul de munca;<br />
Semnalizarea <strong>si</strong> degajarea ie<strong>si</strong>rilor de urgenta;<br />
Det<strong>in</strong>erea unei <strong>in</strong>stalatii electrice antideflagrante <strong>in</strong> zonele<br />
unde exista riscul de atmosfere <strong>in</strong>flamable;<br />
Verificarea <strong>si</strong> ment<strong>in</strong>erea <strong>in</strong>stalatiilor electrice izolate <strong>si</strong><br />
protejate;<br />
Elim<strong>in</strong>area electricitatii statice generata de echipamentele<br />
de munca (mas<strong>in</strong>i-unelte, utilaje, etc.);<br />
Instalarea <strong>si</strong>stemelor de detectie <strong>si</strong> alarmelor de <strong>in</strong>cendii;<br />
Afisarea <strong>in</strong>tr-un loc vizibil a planului de evacuare;<br />
Plasarea de st<strong>in</strong>gatoare <strong>si</strong> hidranti de <strong>in</strong>cendiu adecvati<br />
fiecarei clase de <strong>in</strong>cendiu, mentenanta echipamentelor <strong>si</strong><br />
realizarea de exercitii periodice de <strong>si</strong>mulare pentru evacuare<br />
<strong>in</strong> caz de <strong>in</strong>cendiu.<br />
Daca este vorba de un <strong>in</strong>cendiu <strong>in</strong> faza <strong>in</strong>cipienta, se<br />
va <strong>in</strong>cearca st<strong>in</strong>gerea acestuia cu mijloacele disponibile, <strong>in</strong><br />
coordonare cu lucratori d<strong>in</strong> zona <strong>in</strong> care s-a declansat <strong>in</strong>cendiul;<br />
Utilizarea ext<strong>in</strong>ctorului adecvat fiecarui tip de <strong>in</strong>cendiu;<br />
Este <strong>in</strong>terzisa asumarea <strong>riscurilor</strong> <strong>in</strong>utile <strong>in</strong> cazul <strong>in</strong> care<br />
<strong>in</strong>cendiul nu poate fi st<strong>in</strong>s cu mijloace proprii;<br />
Daca se apr<strong>in</strong>de imbracam<strong>in</strong>tea, este <strong>in</strong>terzisa fuga, lucratorul<br />
se va <strong>in</strong>t<strong>in</strong>de pe jos <strong>si</strong> va <strong>in</strong>cerca st<strong>in</strong>gerea focului<br />
pr<strong>in</strong> rostogolire.<br />
Actiuni <strong>in</strong> caz de evacuare:<br />
Realizarea evacuarii rapid <strong>si</strong> ordonat, conform planului<br />
de evacuare, evitandu-se alergarea;<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 55
56<br />
Recuperarea obiectelor personale se va face dupa <strong>in</strong>cetarea<br />
starii de urgenta <strong>si</strong> nu <strong>in</strong> timpul evacuarii;<br />
Inchiderea tuturor ferestrelor <strong>si</strong> deconectarea echipamentelor<br />
electrice de la sursa;<br />
Cadru legal:<br />
Hotararea de Guvern Nr. 1489 d<strong>in</strong> 9 septembrie 2004 priv<strong>in</strong>d<br />
organizarea <strong>si</strong> functionarea Comitetului National pentru<br />
Situatii de Urgenta.<br />
Hotararea de Guvern Nr. 259 d<strong>in</strong> 31 martie 2005 priv<strong>in</strong>d<br />
<strong>in</strong>fi<strong>in</strong>tarea <strong>si</strong> stabilirea atributiilor Centrului National pentru<br />
Securitate la Incendiu <strong>si</strong> Protectie Civila.<br />
Ordonanta Nr. 88 d<strong>in</strong> 30 august 2001 priv<strong>in</strong>d <strong>in</strong>fi<strong>in</strong>tarea,<br />
organizarea <strong>si</strong> functionarea serviciilor publice comunitare<br />
pentru <strong>si</strong>tuatii de urgenta.<br />
Ordonanta de urgenta Nr. 21 d<strong>in</strong> 15 aprilie 2004 priv<strong>in</strong>d<br />
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta.<br />
Legea Nr. 481 d<strong>in</strong> 8 noiembrie 2004 priv<strong>in</strong>d protectia civila.<br />
Legea Nr. 307 d<strong>in</strong> 12 iulie 2006 priv<strong>in</strong>d apãrarea impotriva<br />
<strong>in</strong>cendiilor.<br />
Ord<strong>in</strong> Nr. 1184 d<strong>in</strong> 6 februarie 2006 pentru aprobarea<br />
Normelor priv<strong>in</strong>d organizarea <strong>si</strong> a<strong>si</strong>gurarea activitatii de evacuare<br />
<strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatii de urgenta.<br />
Ord<strong>in</strong> nr. 132 d<strong>in</strong> 29/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei<br />
de elaborare a Planului de analiza <strong>si</strong> acoperire a <strong>riscurilor</strong><br />
<strong>si</strong> a Structurii-cadru a Planului de analiza <strong>si</strong> acoperire<br />
a <strong>riscurilor</strong>.<br />
Ord<strong>in</strong> nr. 130 d<strong>in</strong> 25/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei<br />
de elaborare a scenariilor de securitate la <strong>in</strong>cendiu.<br />
Hotararea de Guvern nr. 1739 d<strong>in</strong> 06/12/2006 pentru<br />
aprobarea categoriilor de constructii <strong>si</strong> amenajãri care se supun<br />
avizãrii/autorizãrii priv<strong>in</strong>d securitatea la <strong>in</strong>cendiu.<br />
Norme Generale de Aparare Impotriva Incendiilor (OMI<br />
163/2007).<br />
Ord<strong>in</strong> Nr. 1023 d<strong>in</strong> 15 noiembrie 1999 priv<strong>in</strong>d aprobarea<br />
Dispozitiilor generale de ord<strong>in</strong>e <strong>in</strong>terioara pentru prevenirea<br />
<strong>si</strong> st<strong>in</strong>gerea <strong>in</strong>cendiilor - DG P.S.I.-001.<br />
Ord<strong>in</strong> Nr. 712 d<strong>in</strong> 23/06/2005, modificat <strong>si</strong> completat de<br />
Ord<strong>in</strong> 786 d<strong>in</strong> 02/09/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale<br />
priv<strong>in</strong>d <strong>in</strong>struirea salariatilor <strong>in</strong> domeniul <strong>si</strong>tuatiilor de<br />
urgenta, care abroga D.G.P.S.I. - 002.<br />
Ord<strong>in</strong> Nr. 88 d<strong>in</strong> 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor<br />
generale priv<strong>in</strong>d echiparea <strong>si</strong> dotarea constructiilor,<br />
<strong>in</strong>stalatiilor tehnologice <strong>si</strong> a platformelor amenajate cu mi-<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
jloace tehnice de prevenire <strong>si</strong> st<strong>in</strong>gerea <strong>in</strong>cendiilor, abrogat.-<br />
D.G.P.S.I. – 003.<br />
Ord<strong>in</strong> Nr. 108 d<strong>in</strong> 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor<br />
generale priv<strong>in</strong>d reducerea <strong>riscurilor</strong> de <strong>in</strong>cendiu<br />
generate de <strong>in</strong>carcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004<br />
Ord<strong>in</strong> Nr. 138 d<strong>in</strong> 5 septembrie 2001 pentru aprobarea<br />
Dispozitiilor generale priv<strong>in</strong>d organizarea activitatii de aparare<br />
impotriva <strong>in</strong>cendiilor, abrogat.- D.G.P.S.I. - 005.<br />
Ord<strong>in</strong> Nr. 476 d<strong>in</strong> 14 septembrie 2004 priv<strong>in</strong>d aprobarea<br />
Listei standardelor romane care adopta standarde europene<br />
armonizate referitoare la echipamente <strong>si</strong> <strong>si</strong>steme protectoare<br />
dest<strong>in</strong>ate utilizarii <strong>in</strong> atmosfere potential explozive.<br />
Ordonanta de urgenta Nr. 75 d<strong>in</strong> 30 septembrie 2004<br />
pentru modificarea <strong>si</strong> completarea Legii nr. 359/2004 priv<strong>in</strong>d<br />
<strong>si</strong>mplificarea formalitatilor la <strong>in</strong>registrarea <strong>in</strong> registrul comertului<br />
a persoanelor fizice, asociatiilor familiale <strong>si</strong> persoanelor<br />
juridice, <strong>in</strong>registrarea fiscala a acestora, precum <strong>si</strong> la autorizarea<br />
functionarii persoanelor juridice.<br />
Ord<strong>in</strong> nr. 1822/2004 d<strong>in</strong> 07/10/2004 pentru aprobarea<br />
Regulamentului priv<strong>in</strong>d cla<strong>si</strong>ficarea <strong>si</strong> <strong>in</strong>cadrarea produselor<br />
pentru constructii pe baza performantelor de comportare la<br />
foc.<br />
Anexa Ord<strong>in</strong> 1822/2004 - Regulament d<strong>in</strong> 07/10/2004<br />
priv<strong>in</strong>d cla<strong>si</strong>ficarea <strong>si</strong> <strong>in</strong>cadrarea produselor pentru constructii<br />
pe baza performantelor de comportare la foc.<br />
Normativ d<strong>in</strong> 08/07/2004 priv<strong>in</strong>d elaborarea planurilor de<br />
aparare <strong>in</strong> cazul producerii unui dezastru provocat de seisme<br />
<strong>si</strong>/sau alunecari de teren.<br />
Normativ d<strong>in</strong> 05/06/2006 pentru a<strong>si</strong>gurarea <strong>in</strong>depl<strong>in</strong>irii<br />
cer<strong>in</strong>telor priv<strong>in</strong>d <strong>si</strong>guranta <strong>in</strong> exploatare <strong>si</strong> securitatea la<br />
<strong>in</strong>cendiu pentru <strong>in</strong>stalatiile care produc sau utilizeaza acetilena.<br />
Regulament d<strong>in</strong> 22/10/2004 pentru autorizarea <strong>si</strong> verificarea<br />
persoanelor fizice care desfasoara activitati de proiectare,<br />
executie <strong>si</strong> exploatare <strong>in</strong> sectorul gazelor naturale.<br />
Regulament priv<strong>in</strong>d atestarea conformitatii produselor<br />
pentru constructii.<br />
Reglementari tehnice priv<strong>in</strong>d proiectarea <strong>si</strong> executarea<br />
cladirilor de locuit <strong>si</strong> social-culturale.<br />
Reglementari tehnice priv<strong>in</strong>d proiectarea <strong>si</strong> executarea<br />
<strong>in</strong>stalatiilor de apa <strong>si</strong> canalizare.<br />
Reglementari tehnice priv<strong>in</strong>d proiectarea <strong>si</strong> executarea<br />
<strong>in</strong>stalatiilor electrice.<br />
Reglementari tehnice priv<strong>in</strong>d proiectarea <strong>si</strong> executarea<br />
<strong>in</strong>stalatiilor termice, conditionarea aerului, gaze.
Reglementari tehnice priv<strong>in</strong>d verificarea calitatii <strong>si</strong> receptia<br />
lucrarilor de constructii <strong>si</strong> <strong>in</strong>stalatii.<br />
5.5.2 Actiuni de prim ajutor<br />
Primul ajutor este un ajutor temporar acordat <strong>in</strong> caz de<br />
urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii<br />
ulterioare <strong>si</strong> ameliorarea sufer<strong>in</strong>telor pana <strong>in</strong> momentul <strong>in</strong> care<br />
un serviciu medical adecvat poate sa <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>a. Acordarea<br />
de prim ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat <strong>si</strong><br />
<strong>in</strong>struit d<strong>in</strong> cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a,<br />
art. 10 <strong>si</strong> 11 d<strong>in</strong> Legea 319/2006) iar <strong>in</strong> lipsa acestuia de<br />
orice persoana aflata la locul accidentului <strong>si</strong> care are notiuni<br />
de baza (cele d<strong>in</strong> documentarele de <strong>in</strong>struire periodica)<br />
priv<strong>in</strong>d acordarea primului ajutor.<br />
Trebuie subl<strong>in</strong>iat ca de atentia imediata <strong>si</strong> de calitatea<br />
primului ajutor primit, dep<strong>in</strong>d starea <strong>si</strong> evolutia ulterioara a<br />
leziunilor accidentatului/accidentatilor.<br />
Interventiile de prim ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt<br />
doar actiuni de urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor<br />
<strong>si</strong> stabilizarea starii accidentatului.<br />
Exista zece con<strong>si</strong>derente de baza care trebuie sa fie<br />
<strong>in</strong>totdeauna respectate <strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatia unui accident de munca<br />
<strong>in</strong> cadrul companiei:<br />
1. PASTRAREA CALMULUI: ment<strong>in</strong>erea calmului este<br />
esentiala pentru a actiona corect, eficace <strong>si</strong> rapid.<br />
2. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica<br />
actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunost<strong>in</strong>tele<br />
necesare pentru a actiona <strong>in</strong> caz de accident.<br />
3. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDEN-<br />
TUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii<br />
<strong>si</strong>tuatiei, <strong>in</strong> mod special pentru identificarea po<strong>si</strong>bilelor<br />
riscuri care pot per<strong>si</strong>sta la locul accidentului, <strong>si</strong> a altor po<strong>si</strong>bile<br />
victime care nu sunt la vedere.<br />
4. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va<br />
muta accidentatul fara o anterioara evaluare a leziunilor suferite,<br />
CU EXCEPTIA ocaziilor <strong>in</strong> care exista pericol im<strong>in</strong>ent<br />
la locul accidentului. O miscare <strong>in</strong>utila sau neadecvata poate<br />
agrava con<strong>si</strong>derabil starea de sanatate a accidentatului.<br />
5. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o<br />
prima evaluare dest<strong>in</strong>ata sa identifice acele <strong>si</strong>tuatii care pot<br />
presupune o amen<strong>in</strong>tare imediata a vietii accidentatului.<br />
Ulterior, cand exista <strong>si</strong>guranta ca accidentatul i<strong>si</strong> ment<strong>in</strong>e<br />
toate functiile vitale, se vor evalua <strong>si</strong> alte po<strong>si</strong>bile leziuni<br />
care pot astepta pana la so<strong>si</strong>rea serviciilor de urgenta.<br />
6. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de<br />
aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de<br />
munca prezenti sa <strong>in</strong>cerce sa le imbunatateasca starea<br />
de spirit <strong>si</strong> sa le ofere <strong>si</strong>guranta <strong>si</strong> l<strong>in</strong>iste. Este recomandat<br />
sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului,<br />
cu atat mai put<strong>in</strong> <strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatia <strong>in</strong> care acesta este<br />
constient.<br />
7. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul<br />
uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele<br />
de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai<br />
ales atunci cand exista pierderi de sange.<br />
8. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGU-<br />
RANTA: Obiectivul pozitiei de <strong>si</strong>guranta este acela de a<br />
preveni asfixia <strong>in</strong> caz de varsaturi. Se recomanda asezarea<br />
accidentatului <strong>in</strong> aceasta pozitie de asteptare, daca este<br />
<strong>in</strong>constient <strong>si</strong> daca nu prez<strong>in</strong>ta leziuni sau rani.<br />
9. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului<br />
accidentat nu este pusa <strong>in</strong> pericol, trebuie asteptata so<strong>si</strong>rea<br />
serviciilor medicale care determ<strong>in</strong>a cum <strong>si</strong> unde va fi<br />
mutat accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala,<br />
nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor <strong>si</strong> se<br />
vor astepta serviciile medicale specializate.<br />
10. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDI-<br />
CAMENTE SAU ALIMENTE: Decizia de a se adm<strong>in</strong>istra<br />
accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apart<strong>in</strong>e<br />
serviciului medical specializat.<br />
Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa i<strong>si</strong> uite<br />
niciodata care le sunt limitele <strong>si</strong> trebuie sa aiba mereu<br />
<strong>in</strong> m<strong>in</strong>te:<br />
Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice;<br />
Sa actioneze <strong>in</strong> limita cunost<strong>in</strong>telor sau tehnicilor de prim<br />
ajutor.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 57
58<br />
Activarea <strong>si</strong>stemului de urgenta: P.A.S.<br />
In orice accident de munca, persoanele care acorda primul<br />
ajutor accidentatului trebuie, <strong>in</strong> primul rand sa, activeze<br />
<strong>si</strong>stemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim v<strong>in</strong>e de la trei<br />
<strong>si</strong>tuatii secventiale:<br />
“P” de PROTECTIE:<br />
Ina<strong>in</strong>te de a actiona, trebuie sa ne a<strong>si</strong>guram ca atat lucratorul<br />
accidentat cat <strong>si</strong> celelalte persoane care se gasesc la locul<br />
accidentului, nu sunt expu<strong>si</strong> la niciun pericol.<br />
“A” de ALERTARE:<br />
Odata a<strong>si</strong>gurata securitatea persoanelor, se va anunta<br />
producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta<br />
(externe, <strong>in</strong> cazul <strong>in</strong> care nu exista un serviciu medical <strong>in</strong>tern)<br />
<strong>in</strong>dicandu-le:<br />
Tipul <strong>si</strong> locul unde s-a produs accidentul;<br />
Numarul ranitilor;<br />
Datele personale (numele <strong>si</strong> prenumele) ale celui<br />
care anunta accidentul;<br />
Orice <strong>in</strong>formatie suplimentara solicitata de <strong>in</strong>terlocutor.<br />
“S” de SALVARE:<br />
In ultimul rand vom evalua starea ranitului/ranitilor, analizand<br />
<strong>si</strong>tuatiile care presupun o amen<strong>in</strong>tare pentru viata lucratorului<br />
accidentat.<br />
Dupa activarea <strong>si</strong>stemului P. A. S. Incepe evaluarea starii<br />
generale a victimei, pentru a stabili prioritatile <strong>si</strong> adoptarea<br />
masurilor necesare fiecarui caz.<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania<br />
1. PRIMA FAZA SAU EVALUAREA PRIMARA<br />
Se <strong>in</strong>cearca identificarea <strong>si</strong>tuatiilor care presupun o<br />
amen<strong>in</strong>tare pentru viata accidentatului. Se analizeaza,<br />
<strong>in</strong>totdeauna <strong>in</strong> urmatoarea ord<strong>in</strong>e:<br />
A) Stadiul de constienta: raspunde?, nu raspunde?,<br />
vorbeste?, se plange?<br />
B) Semne vitale: respiratie (proba ogl<strong>in</strong>zii , observarea<br />
urcarii <strong>si</strong> coborarii toracelui) <strong>si</strong> puls (luarea pulsului la artera<br />
carotida)<br />
2. FAZA SECUNDARA SAU EVALUAREA SECUNDARA<br />
Depa<strong>si</strong>ta faza anterioara ne vom ocupa de analizarea cu<br />
atentie a accidentatului, pentru identificarea po<strong>si</strong>bilelor<br />
leziuni pe regiuni anatomice<br />
Cap:<br />
cautarea de leziuni <strong>si</strong> semne de lovituri pe pielea capului<br />
<strong>si</strong> pe fata,<br />
observarea existentei unor eventuale hemoragii pe<br />
gura, nas sau urechi<br />
po<strong>si</strong>bile leziuni oculare<br />
aspectul fetei palida, transpirata<br />
Gat:<br />
luarea pulsului carotidian<br />
slabirea pre<strong>si</strong>unii ha<strong>in</strong>elor<br />
Torace<br />
cautarea po<strong>si</strong>bilelor rani, fracturi costale<br />
observarea respiratiei <strong>si</strong> daca apar dificultati<br />
Abdomen:<br />
cautarea po<strong>si</strong>bilelor leziuni exterioare, a durerii abdom<strong>in</strong>ale<br />
<strong>si</strong> verificarea con<strong>si</strong>stentei la palpare<br />
Membre<br />
observarea po<strong>si</strong>bilelor rani, fracturi, deformari articulare<br />
la ma<strong>in</strong>i <strong>si</strong> picioare<br />
verificarea existentei de leziuni medulare
Trebuie subl<strong>in</strong>iat ca de atentia imediata <strong>si</strong> de calitatea<br />
primului ajutor primit, dep<strong>in</strong>d starea <strong>si</strong> evolutia ulterioara a<br />
leziunilor accidentatului/accidentatilor.<br />
Interventiile de prim ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt<br />
doar actiuni de urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor<br />
<strong>si</strong> stabilizarea starii accidentatului.<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 59
60<br />
6. Bibliografie<br />
1. Agencia Europea para la Seguridad y la Salud en el Trabajo (2003). Cómo abordar los problemas p<strong>si</strong>cosociales y<br />
reducir el estrés relacionado con el trabajo. Luxemburgo: Ofic<strong>in</strong>a de Publicaciones Oficiales de las Comunidades Europeas.<br />
2. Agencia Europea para la Seguridad y la Salud en el Trabajo (2007). Riesgos emergentes. Observatorio Europeo de<br />
Riesgos. http://www.osha.europa.eu.<br />
3. ACGIH. „Threshold Limit Values for Chemical Substances and Phy<strong>si</strong>cal Agents”.<br />
4. AINIA. Instituto Tecnológico Agroalimentario, La <strong>in</strong>dustria cárnica.<br />
5. BLASCO MAYOR, ANTONIO, La Prevención de Riesgos Laborales en la Ganadería, I Congreso Nacional de<br />
Prevención de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundación I.D.E.A<br />
6. CORPORACION FINACIERA INTERNACIONAL(GRUPO DEL BANCO MUNDIAL), Guías sobre medio ambiente,<br />
salud y seguridad para el procesamiento de alimentos y bebidas, aprilie 2007<br />
7. FELLOWS, P., Tehnologia de procesare a alimentelor, Acribia, Zaragoza, 1994,<br />
8. FERNANDO MANSILLA IZQUIERDO, Riesgos p<strong>si</strong>cosociales en el trabajo: teoría y práctica<br />
9. Fundación para la Prevención de Riesgos Laborales(DI-0016/2009), Guía para la Prevención de Riesgos<br />
P<strong>si</strong>cosociales en la Industria Láctea, iulie 2010<br />
10. Fundación para la Prevención de Riesgos Laborales,AIN-GUIA para la EVALUACION DE RIESGOS en INDUSTRIAS<br />
ALIMENTARIAS<br />
11. FIAB, FIA-UGT, Federación Agroalimentaria de CC.OO.,AGRUCON,IFI Prevención de Riesgos Laborales en la<br />
Industria de Conservas Vegetales, Diciembre, 2008<br />
12. FIAB, FTA-UGT, Federación Agroalimentaria de CC.OO., Código de buenas prácticas en la Industria Alimentaria,<br />
2004<br />
13. FIAB, FTA-UGT, Federación Agroalimentaria de CC.OO.,Fichas de Seguridad, Riesgos derivados del uso de<br />
equipos de trabajo<br />
14. FTA-UGT, Federación Nacional de Industrias Lácteas,Prevalia CGP, SL,Guía para la mejora de la Gestión de la<br />
Prevención de Riesgos Laborales en las actividades laborales del sector lácteo”<br />
15. García Mol<strong>in</strong>a, Carlos, INSHT- IBV, Manual para la Evaluación y Prevención de Riesgos Ergonómicos y P<strong>si</strong>cosociales<br />
en PYME Madrid, 2003<br />
16. GARCÍA MOLINA, CARLOS, Evaluación de riesgos asociados a la carga fí<strong>si</strong>ca en el sector comercio-alimentación.<br />
Valencia: IBV, 2000<br />
17. GENERALITAT DE CATALUNYA, DEPARTAMENT DE TREBALL ,Direcció General de Relacions Laboral I Seguretat<br />
en el treball, Manual para la identificación y evaluación de riesgos laborales, Barcelona, decembrie 2006<br />
18. GUASH, J. y otros técnicos del INSHT. Higiene <strong>in</strong>dustrial. INSHT, 2002.<br />
19. Guía técnica para la evaluación y prevención del riesgo eléctrico. Real decreto 614/2001<br />
20. Guía técnica para la evaluación y prevención de los riesgos relativos a la utilización de los equipos de trabajo. Real<br />
decreto 1215/1997<br />
21. Instituto Asturiano para la Prevención de Riesgos laborales, II Guía de Recursos sobre la Prevención de Riesgos<br />
Laborales”<br />
22. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, Guía técnica para la evaluación y prevención de los riesgos<br />
relativos a la utilización de los lugares de trabajo<br />
23. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, LA SALUD Y EL TRABAJO EN LAS INDUSTRIAS<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania
CÁRNICAS<br />
24. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, Manual de procedimientos de prevención de riesgos<br />
laborales. Guía de elaboración (NIPO 211-05-025-5)<br />
25. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo (INSHT). Guía técnica de manipulación manual de cargas,<br />
elaborada a raíz de la dispo<strong>si</strong>ción f<strong>in</strong>al del Real Decreto 487/1997<br />
26. Instituto Navarro de Salud Laboral, Protección de la salud y la seguridad de los trabajadores expuestos a los<br />
riesgos derivados de ATMÓSFERAS EXPLOSIVAS en el lugar de trabajo, martie 2009<br />
27. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Región de Murcia,Consejeria de Educación, Formación y<br />
Empleo,Manual Bá<strong>si</strong>co de Prevención de Riesgos laborales en el sector Agrario<br />
28. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Región de Murcia,Consejeria de Educación, Formación y<br />
Empleo,Manual Bá<strong>si</strong>co de Prevención de Riesgos laborales en las Industrias Alimentarias<br />
29. LORENZO GARCIA, JAVIER, Curso de Higiene Industrial, Evaluación de Agentes Químicos, MAZ<br />
30. Junta de Andalucía, Persal, Cuaderno Prevención de Riesgos laborales en Industrias Alimentarias<br />
31. LÓPEZ SÁNCHEZ ANA,Ponencia-Seguridad laboral en la Industria Alimentaria, I Congreso Nacional de Prevención<br />
de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundación I.D.E.A<br />
32. MUTUA UNIVERSAL, 2002, Buenas Prácticas para reducir enfermedades <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong>s derivadas de riesgos<br />
ergonómicos en PYMES de Sectores <strong>in</strong>dustriales<br />
33. NIOSH. Ecuación de NIOSH revisada para evaluar el levantamiento de cargas, 1994<br />
34. ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO, Enciclopedia de la Seguridad y la Salud en el Trabajo, Capitulo<br />
67, Industria Alimentaria<br />
35. OIT. OFICINA INTERNACIONAL DEL TRABAJO Directrices sobre <strong>si</strong>stemas de gestión de la seguridad y la salud<br />
en el trabajo. G<strong>in</strong>ebra, aprilie 2001<br />
36. Proyecto SEGURA 2001 (Asturias), Prevención de Riesgos laborales, Manual de Buenas Prácticas en<br />
Agroalimentación<br />
37. RANKEN, M. D., Manual de <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong>. 2da. ed., Zaragoza, Acribia, 1993<br />
38. UGT, Guía de prevención de riesgos laborales. Trastornos músculo esqueléticos. Pamplona: 2004<br />
39. Directiva 89/391/CEE, d<strong>in</strong> 12 iunie 1989, priv<strong>in</strong>d <strong>in</strong>troducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii<br />
<strong>si</strong> sanatatii lucratorilor la locul de munca.<br />
40. Legea securitatii <strong>si</strong> sanatatii <strong>in</strong> munca nr. 319 d<strong>in</strong> 14 iulie 2006<br />
41. Nórmele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile <strong>si</strong> completarile ulterioare)<br />
42. Directiva 89/654/CEE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de sanatate <strong>si</strong> securitate pentru locul de munca<br />
43. H.G. nr. 1091/2006 priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru locul de munca<br />
44. Directiva 89/655/CEE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de sanatate <strong>si</strong> securitate pentru folo<strong>si</strong>rea de catre lucratori a<br />
echipamentelor de lucru la locul de munca<br />
45. H.G. nr. 1146/2006 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru utilizarea <strong>in</strong> munca de catre lucratori<br />
a echipamentelor de munca<br />
46. Directiva 89/656/CEE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a<br />
echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie la locul de munca<br />
47. H.G. nr. 1048/2006 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a<br />
echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie la locul de munca<br />
48. Directiva 89/686/CEE priv<strong>in</strong>d armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente <strong>in</strong>dividuale de<br />
protectie<br />
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 61
62<br />
49. H.G. nr. 809/2005 - Priv<strong>in</strong>d stabilirea cer<strong>in</strong>telor esentiale de securitate ale echipamentelor <strong>in</strong>dividuale de protectie <strong>si</strong><br />
a conditiilor pentru <strong>in</strong>troducerea lor pe piata<br />
50. Directiva 90/269/CEE priv<strong>in</strong>d conditiile m<strong>in</strong>ime de sanatate <strong>si</strong> securitate pentru manipularea manuala a<br />
<strong>in</strong>carcaturilor <strong>in</strong> <strong>si</strong>tuatiile <strong>in</strong> care exista un risc pentru lucratori, <strong>in</strong> special de afectiuni ale spatelui<br />
51. H.G. nr. 1051/2006 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate pentru manipularea manuala a maselor care<br />
prez<strong>in</strong>ta riscuri pentru lucratori, <strong>in</strong> special de afectiuni dorsolombare<br />
52. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii <strong>si</strong> securitatii lucratorilor impotriva <strong>riscurilor</strong> legate de agentii<br />
chimici la locul de munca<br />
53. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita <strong>in</strong>dicative pr<strong>in</strong> implementarea Directivei Con<strong>si</strong>liului 80/1107/<br />
CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva <strong>riscurilor</strong> legate de expunerea la agenti chimici, fizici <strong>si</strong> biologici la locul de<br />
munca<br />
54. H.G. nr. 1218/2006 - Priv<strong>in</strong>d stabilirea cer<strong>in</strong>telor m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate <strong>in</strong> munca pentru a<strong>si</strong>gurarea<br />
protectiei lucratorilor impotriva <strong>riscurilor</strong> legate de prezenta agentilor chimici<br />
55. Directiva 92/58/CEE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime pentru semnalizarea de securitate <strong>si</strong>/sau sanatate la locul de munca<br />
56. H.G. nr. 971/2006 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime pentru semnalizarea de securitate <strong>si</strong>/sau de sanatate la locul de munca<br />
57. Directiva 1999/92/CE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime pentru imbunatatirea protectiei securitatii <strong>si</strong> sanatatii lucratorilor<br />
expu<strong>si</strong> la potentiale riscuri <strong>in</strong> atmosfere explozive<br />
58. H.G. nr. 1058/2006 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime pentru imbunatatirea securitatii <strong>si</strong> protectia sanatatii lucratorilor care<br />
pot fi expu<strong>si</strong> unui potential risc datorat atmosferelor explozive<br />
59. Directiva 2000/54/CE priv<strong>in</strong>d protectia lucratorilor contra <strong>riscurilor</strong> legate de expunerea la agenti biologici la locul<br />
de munca<br />
60. H.G. nr. 1092/2006 - Priv<strong>in</strong>d protectia lucratorilor impotriva <strong>riscurilor</strong> legate de expunerea la agenti biologici <strong>in</strong><br />
munca<br />
61. Directiva 2002/44/CE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de sanatate <strong>si</strong> securitate referitoare la riscurile ce decurg d<strong>in</strong><br />
expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii)<br />
62. H.G. nr. 1876/2005 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile<br />
generate de vibratii<br />
63. Directiva 2003/10/CE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la<br />
riscuri generate de agenti fizici (zgomot)<br />
64. H.G. nr. 493/2006 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile<br />
generate de zgomot<br />
65. Directiva 2004/40/CE priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la<br />
riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice)<br />
66. H.G. nr. 1136/2006 - Priv<strong>in</strong>d cer<strong>in</strong>tele m<strong>in</strong>ime de securitate <strong>si</strong> sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri<br />
generate de campuri electromagnetice<br />
Imag<strong>in</strong>i preluate d<strong>in</strong> <strong>si</strong>te-urile:<br />
1. http://www.123rf.com/stock-photo/<br />
2. http://www.fotosearch.com/<br />
3. http://www.isplonl<strong>in</strong>e.com/<br />
4. http://www.safetyposter.com/<br />
<strong>Studiul</strong> <strong>riscurilor</strong> <strong>profe<strong>si</strong>onale</strong> In <strong>in</strong>dustria <strong>alimentara</strong> <strong>si</strong> a <strong>bauturilor</strong> d<strong>in</strong> Romania
Riscuri Profe<strong>si</strong>onale Zero în Industria Alimentară 63
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013<br />
Produs <strong>in</strong> cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor <strong>si</strong> muncitorilor d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria<br />
<strong>alimentara</strong> d<strong>in</strong> Romania la Normativa de Siguranta <strong>si</strong> Sanatate la locul de munca<br />
Editat sub egida: Federatia Nationala a S<strong>in</strong>dicatelor d<strong>in</strong> Industria Alimentara<br />
Cont<strong>in</strong>utul acestui material nu reprez<strong>in</strong>ta <strong>in</strong> mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii<br />
Europene sau a Guvernului Romaniei.<br />
© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro