Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara si a bauturilor ...

26
3.2.4 Expunerea la conditii de temperatura,
umiditate si de iluminat:
Definitie
Prin microclimat se intelege totalitatea factorilor fizici
ai aerului dintr-un spaţiu delimitat (loc de muncă), care
îşi exercită acţiunea asupra funcţiei de termoreglare.
Componentele microclimatului se normează în raport cu
degajarea de căldură în organismul uman determinată de
efortul fizic.
Factorii componenţi ai microclimatului profesional sunt
următorii:
temperatura aerului,
umiditatea relativă a aerului,
viteza curenţilor de aer,
radiaţia calorică,
temperatura suprafeţelor de lucru.
Prin iluminatul la locul de munca se intelege ansamblul de
dispozitive de iluminat care sunt instalate pentru a genera un
nivel de iluminare adecvat destinatiei spatiilor si sarcinilor
de munca. Asigurarea unui iluminat raţional are drept scop
evitarea suprasolicitărilor analizatorului vizual, stimularea
proceselor activităţii nervoase superioare, creşterea
capacităţii de muncă, prevenirea unor boli profesionale, a
accidentelor de muncă şi oboselii cronice.
Originea riscului
Lucrul in industria alimentara prezinta in principiu, prin
caracteristicile sale intrinseci, (prezenta unor niveluri ridicate
de umiditate, temperaturi scazute, etc) un ansamblu de
probleme legate de confortul termic al lucratorilor, de aici
si necesitatea imbunatatirii conditiilor de confort termic prin
controlul umiditatii si temperaturii la locurile de munca.
Efectele nocive asupra sanatatii lucratorilor care pot fi
provocate de conditiile de microclimat depind de urmatoarele
variabile: temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer din
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
incinte si temperatura medie radianta.
Majoritatea materiilor prime, produselor intermediare si
produselor finite din industria alimentara sunt perisabile,
astfel ca in zonele de manipulare, depozitare si procesare
este necesara mentinerea unor temperaturi scazute sau
foarte scazute (in cazul congelatoarelor).
In schimb, alte produse, pe durata procesului de transformare
din materie prima in produs finit, sufera tratamente termice:
coacere, sterilizare, deshidratare, oparire, etc ceea ce
presupune un mediu de munca expus unor temperaturi
ridicate, peste limita confortului termic.
In anumite zone de lucru din industria alimentara se
inregistreaza temperaturi extreme. Activitatea se poate
desfasura in camere frigorigice, la temperaturi de –18 °C sau
mai mici; in centrele de munca din industria carnii temperatura
trebuie mentinuta intre 7 si 10°C. Pe de alta parte, in industria
panificatiei si a pastelor fainoase sau in sectorul mancarurilor
preparate sunt zone in care temperaturile depasesc limita
maxima a confortului termic al lucratorilor.
Caldura si frigul sunt agenti care ar putea genera riscuri
pentru sanatatea lucratorilor astfel:
Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau
cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli
profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele
cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele
acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor
termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor
de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura;
dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata.
Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub
forma de soc de caldura sau hiperpirexie.
Afectiunile datorate temperaturilor scazute sunt de 2 categorii,
dupa in functie de actiunea temperaturii, directa sau
indirecta. Afectiunile prin actiune directa, rare si accidentale,
sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala
(degeraturile), fie depasirii capacitatii de termoreglare
generala (hipotermia). Prin actiune indirecta, temperatura
scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore”. Bolile
„a frigore” sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta,
variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la
frig, umiditatea crescuta si curentii de aer. Formele clinice