Studiul riscurilor profesionale in industria alimentara si a bauturilor ...

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI
PROTECŢIEI SOCIALE
Organismul Intermediar Regional
POSDRU Regiunea Sud-Est
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A
SINDICATELOR DIN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din
Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
INVESTESTE IN OAMENI!
Studiul riscurilor profesionale in industria
alimentara si a bauturilor din Romania
Analiza celor mai importante riscuri din industria alimentara
vol.5

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274
Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro
2
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Cuprins
1. Introducere .................................................................................................................... 5
2. Securitatea si Sanatatea in Munca in Industria Alimentara ............................................ 6
3. Analiza riscurilor din industria alimentara ....................................................................... 7
3.1 Riscuri derivate din conditiile de securitate ................................................................................................. 8
3.2 Riscuri derivate din igiena industriala .......................................................................................................... 22
3.3 Riscuri derivate din conditiile ergonomice ................................................................................................... 32
4. Consideratii despre factorii de risc psihosociali in industria alimentara ......................... 36
5. Masuri generale de prevenire ....................................................................................... 42
5.1 Semnalizare ................................................................................................................................................ 42
5.2 Echipamente individuale de protectie – EIP ................................................................................................ 45
5.3 Medicina muncii. Supravegherea sanatatii lucratorilor ................................................................................ 51
5.4 Instruirea ..................................................................................................................................................... 55
5.5 Actiuni in caz de urgenta ............................................................................................................................. 55
6. Bibliografie ...................................................................................................................... 60
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 3

4
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

1. Introducere
Industria alimentara si a bauturilor 1 este structurata in mai
multe subsectoare, reprezentative fiind: Industria moraritului
si panificatiei, Industria carnii, Industria lactatelor, Industria
conservelor din fructe si legume, Industria bauturilor
(racoritoare si alcoolice).
Diversitatea proceselor de productie in industria alimentara
incepe cu micile societati traditionale in care procesul
de productie este in intregime manual, ajungand pana la
procese de productie complet automatizate, in cazul marilor
societati romanesti sau multinationale.
In general, in cadrul proceselor de productie din industria
alimentara si a bauturilor (transformare, preparare,
conservare si ambalare, etc.) riscurile privind securitatea
si sanatatea lucratorilor sunt controlate, totusi incidenta
accidentelor de munca din acest sector este inca foarte
mare.
Majoritatea riscurilor existente in industria alimentara este
consecinta dezvoltarii tehnice considerabile a sectorului,
specific, a echipamentelor de lucru si a sarcinilor de munca
complexe derivate din adoptarea noilor tehnologii. In plus,
absenta sau superficialitatea formariii-informarii lucratorilor
determina perceptia eronata a riscurilor sau, in cel mai
nefericit caz, lipsa constientizarii existentei riscurilor.
1 inglobeaza un “set de activitati industriale dedicate tratamentului, transformarilor, prepararii,
conservarii si ambalarii produselor alimentare” care utilizeaza materii prime de origine vegetala sau
animala de diverse proveniente (ferme agricole, zootehnice si pescarii).
Activitatile si procesele de productie din industria alimentara
implica prezenta a numerosi factori de risc profesional:
zgomot si vibratii peste limita admisa, generate de utilajle;
contaminanti biologici; contaminanti chimici; manipularea
greutatilor, pozitiile fortate si miscarile repetitive;
microclimatul si iluminatul necorespunzator; mijloacele de
transport si manevrat marfuri; etc.
Conform statisticilor, principalele cauze ale accidentelor
de munca din industria alimentara din Romania sunt:
caderile de la acelasi nivel, prinderile/blocarile intre obiecte
(consecinte: entorse, contuzii, zdrobiri-fracturi, la maini si
brate); suprasolicitari fizice si pozitii fortate (consecinte:
afectiuni dorso-lombare); folosirea defectuoasa sau fara
echipament de protectie a obiectelor si instrumentelor
utilizate (consecinte: taieturi, loviri).
In acest capitol, care nu are pretentia de a acoperi exhaustiv
domeniile tratate, vor fi prezentate principalele riscuri
profesionale din industria alimentara si masurile preventive
asociate, cu un obiective teoretice (informare si consultanta)
si practice (aplicarea masurilor preventive pe proces
productiv si post de lucru) clare.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 5

6
2. Securitatea si Sanatatea in Munca in Industria Alimentara
Complexitatea industriei alimentare, definita prin diversitatea
intreprinderilor si a proceselor de productie, determina
necesitatea analizarii detaliate a aspectelor privind
securitatea si sanatatea lucratorilor.
Un pas extrem de important in domeniul securitatii si
sanatatii muncii a fost facut in 2006 prin promulgarea Legii
Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 2006 2 ,
act normativ care transpune Directiva Consiliului Europei
nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru
promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la
locul de munca.
Asigurarea Securitatii si Sanatatii in Munca, impune
societatilor din sector implementarea masurile adecvate
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, determinate
de evaluarea riscurilor profesionale si, de asemenea,
executarea monitorizarii periodice si corecte a starii de
sanatate a angajatilor in scopul detectarii precoce a
posibilelor probleme de sanatate in randul lucratorilor, in
concordanta cu caracteristicile posturilor de lucru.
Conditiile desfasurarii activitatilor profesionale - starea
instalatiilor din centrele de munca, procedurile sigure de
lucru, utilajele si echipamentele de lucru utilizate, factorii
ambientali ai mediului de munca, factorii specifici sarcinilor
de munca (efort depus, oboseala, durata zilei de lucru, etc)
– schiteaza si definesc munca in conditii de siguranta sub
toate aspectele si contribuie la asigurarea securitatii si
sanatatii profesionale a lucratorilor.
Identificarea riscurilor profesionale si a masurile de
prevenire a acestora (evaluarea riscurilor, elaborarea
planului de prevenire si protectie, planificarea preventiva)
pentru procesele de productie din industria alimentara
2 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006 si
Hotararea Guvernului nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotarârea
Guvernului nr. 1.425/2006 . Monitorul Oficial nr. 661 /27 .09. 2010
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
trebuie completata cu activitati concrete, conform planului de
prevenire si protectie, a caror implementare este obligatorie.
Masurile preventive si implementarea lor trebuie sa fie
adaptate caracteristicilor fiecarei intreprinderi, fiecarui post
de lucru si fiecarui lucrator.
In acest sens, industria alimentara este o industrie complexa
din perspectiva diversitatii factorilor de risc, multi dintre
acestia prezenti in toate sectoarele industriale, dar si multi
altii care sunt specifici doar proceselor de productie specifice
subsectoarelor acestei industrii:
Conditii termohigrometrice nefavorabile datorate necesitatii
mentinerii unei temperaturi scazute in zonele de productie
sau, din contra, tempeaturi ridicate datorate operatiunilor
executate, coacere, oparire, etc.;
Miscari repetitive, pozitii fortate sau manipularea manuala
a maselor;
Mecanizarea proceselor de productie;
Contacte cu materii prime de origine animala sau vegetala
susceptibile de a provoca boli profesionale;
resurse financiare reduse destinate implementarii prevederilor
legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii muncii;
incompatibilitatea dintre procesele de productie si principiile
prevenirii riscurilor profesionale;
lipsa pregatirii profesionale in domeniul securitatii si sanatatii
muncii adaptata nevoilor specifice sectorului alimentar;
De asemenea, managementul prevenirii riscurilor trebuie
sa fie adaptat caracteristicilor organizatorice, productive si
socio-profesionale specifice, de subliniat fiind:
Utilizarea pe scara larga a unei game variate de unelte de
mana si a unor substante chimice in procesele de elaborare
si fabricare a produselor alimentare;
Temporalitatea muncii, datorata caracterului sezonier al
anumitor procese de productie;
Tipul programului de lucru (de noapte, in zile de sarbatoare,
in schimburi, etc);

3. Analiza riscurilor din industria alimentara
Conform celor mai recente statistici ,in anul 2010, in industria
alimentara si a bauturilor 3 s-au inregistrat 171 de accidente
de munca, reprezentand 4,6% din totalul accidentelor de
munca la nivel national, in crestere cu 0,58% comparativ cu
anul 2009 cand s-au inregistrat 170 accidente.
Modalitatea si directia de abordare a securitatii si sanatatii
muncii s-au schimbat in ultimii ani, de la intrarea in vigoare
a Legii 319/2006, trecandu-se de la modelul de prevenire
a riscurilor profesionale „a posteriori” (in care actiunile
preventive sunt adoptate dupa aparitia unor incidente
periculoase, accidente de munca sau boli profesionale) la
modelul de prevenire „a priori” (in care actiunile preventive
sunt adoptate in urma analizei riscurilor inainte ca acestea
sa se materializeze in incidente periculoase, accidente de
munca sau boli profesionale).
Pentru a intelege mai bine conceptul de risc profesional este
necesara definirea termenilor „pericol” si „risc”. Continutul
definitiilor nu este intotdeauna acelasi, nici in legislatiile
statelor membre ale Uniunii Europene, nici in diversele
discipline stiintifice. In general, sunt utilizate urmatoarele:
pericol – proprietatea sau capacitatea intrinseca prin
care un element (materii, materiale, metode si practici de
munca, tehnologii, etc) este susceptibil sa conduca la materializarea
unui eveniment nedorit;
risc – probabilitatea ca evenimentul nedorit sa se realizeze
cu o anumita gravitate, in conditii de utilizare si/sau
expunere date.
Factorii de risc 4 care pot cauza accidente profesionale sunt:
unelte manuale sau mecanice, organe de masini in miscare,
materiale, contacte electrice, termice, inhalari si contacte
cu produse toxice, elementele ambientale ale mediului de
munca, etc.
3 Ministerul Muncii Studiu, Satistica Conditiilor de munca, 2010.
4 Prin factori de risc se intelege un ansamblu de elemente care sunt prezente in conditiile de munca
si care determina o diminuare a nivelului securitatii si sanatatii lucratorilor, favorizand aparitia
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
In ceea ce priveste aparitia riscurilor profesionale, factorii
de risc sunt direct legati de conditiile de munca5 :
caracteristicile generale ale istalatiilor, echipamentelor de
munca si produselor prezente in centrul de munca.
natura agentilor chimici, fizici si biologici prezenti in mediul
de lucru si concentratiile, intensitatile si nivelurile acestora
procedurile pentru utilizarea agentilor anterior mentionati
si influenta acestora in generarea de riscuri profesionale
caracteristicile locului de munca, inclusiv aspecte legate
de management si organizare, care pot influenta dimensiunea
riscului la care lucratorul este expus.
Riscurile profesionale prezente in industria alimentara si a
bauturilor din Romania pot fi analizate folosind urmatoarea
clasificare:
riscuri derivate din elementele de securitate a muncii;
riscuri derivate din elementele de igiena industriala;
riscuri derivate din ergonomia muncii.
5 Orice característica a muncii care poate avea o influenta seminficativa in generarea de riscuri
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 7

8
Analiza se axeaza pe:
Definitia riscului sau conceptul;
Descrierea originii riscurilor. In industria alimentara sunt
generatoare de riscuri: expunerea la temperaturi extreme,
folosirea uneltelor/instrumentelor manuale, lucrul cu animale
vii, expunerea la pulberi inflamabile (faina, etc.)
Masuri preventive, scopul acestora fiind evitarea accidentelor
de munca si bolilor profesionale. Este de specificat
ca pentru fiecare risc vor fi expuse masurile de prevenire
specifice, cele cu caracter general urmand a fi prezentate in
sectiunea 4 a acestui studiu.
3.1 Riscuri derivate din conditiile
de securitate
Securitatea muncii este disciplina care studiaza conditiile
materiale care pot pune in pericol integritatea fizica a
lucratorilor. Sunt riscurile derívate din lipsa sau insuficienta
elementelor de securitate (ecrane de protectie, etc.) si din
elemente materiale (locul de munca, unelte, scule, mijloace
de transport si ridicat, instalatii electrice, etc) care pot genera
accidente de munca.
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
In continuare vor fi descrise riscurile profesionale derívate din
conditiile de securitate, originea lor si masurile de prevenire
specifice pentru a elimina sau reduce probabilitatea
producerii accidentelor.

3.1.1 Caderi de persoane
Caderi de persoane de la diferite niveluri
Definitie
Sunt caderile de la inaltime (de
pe cladiri, utilaje, pomi,etc) si
caderile in adancime (gropi,
santuri, deschideri in sol, etc)
datorate pierderii echilibrului
(prin alunecare, impiedicare,
etc).
Originea riscului
Caracteristicile specifice ale centrelor de munca si ale
proceselor de productie din industria alimentara implica, in
cadrul sarcinilor de munca regulate sau ocazionale, activitati
la instalatii si in zone unde exista riscul caderilor de la
inaltime sau in adancime.
Utilizarea pasarelelor, platformelor, scarilor, rampelor
pentru accesul personalului la si de la locurile/posturile de
munca;
Prezenta puturilor, canalelor de drenaj, bazinelor de epurare,
deschiderilor in sol, luminatoarelor;
Utilizarea scarilor mobile si a platformelor elevatoare
pentru lucrarile de mentenanta sau curatenie;
Existenta diferentelor de nivel in cazul rampelor de incarcare-descarcare.
Masuri preventive
Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de protectie colectiva
(garduri, balustrade, borduri, capace/acoperitori armate
si fixate peste deschiderile in sol, etc). In zonele in care
exista posibilitatea, datorita diferentei de nivel, ca un lucrator
sa cada de la o inaltime mai mare de 2 metri;
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista riscul caderilor
de la inaltime, chiar daca sunt instalate mijloce de
protectie;
Balustradele vor avea o inaltime de minimum 90 cm si
vor fi concepute si asamblate in asa fel incat sa nu permita
caderea persoanelor sau a obiectelor pe sub si printre ele.
Verificarea periodica a existentei si starii elementelor de
protectie impotriva caderilor de la inaltime;
Blocarea accesului in zonele de lucru unde diferentele
de nivel 2 metri si lipsesc elementele de protectie colectiva;
Accesul la platforme de lucru sau in spatiile de depozitare
aflate la inaltime se va face prin intermediul scarilor fixe sau
mobile, asigurate conform procedurilor si respectandu-se limita
de incarcare a acestora;
Mentinerea curateniei platformelor de lucru pentru a se
evita alunecarea, acestea trebuind a avea o suprafata antiderapanta
si o latime minima de 60 cm;
Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteorologice
nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare.
Caderi de persoane de la acelasi nivel
Definitie
Sunt caderile la acelasi nivel la
posturile de munca, pe caile de
acces, in zonele auxiliare,
etc, peste obiecte sau nu,
datorate pierderii echilibrului
prin alunecare, impiedicare, etc.
Originea riscului
Caderile la acelasi nivel sunt consecinta:
suprafetelor/pardoselilor alunecoase in spatiile de productie,
caracteristica constructiva si/sau datorata lipsei curateniei
(resturi organice, uleiuri, grasimi, apa, etc);
suprafetelor umede in camerele frigorifice si inghetate in
congelatoare;
prezentei denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor;
lipsei ordinei si curateniei la locurile de munca (obiecte,
materiale, etc, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza
deplasarea);
lipsei iluminatului sau insuficientei acestuia;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 9

10
folosirii incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau
suprafetelor de la locul de munca.
Masuri preventive
Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intretinerea si
curatarea corespunzatoare a acestora
pardoselile, pavajele si treptele trebuie sa fie impermeabile,
antiderapante, rezistente si ignifuge, usor de curatat si de
dezinfectat
sunt necesare instalatii de drenaj pentru a se evita retentia
de apa sau de alte lichide si/sau gratare pentru a elimina
acumularile de lichide
instalarea sistemelor de canalizare cu dispozitive adecvate
de inchidere hidraulica care sa elimine posibilitatea deversarii
deseurilor lichide;
Mentinerea ordinei, curateniei si intretinerea locului de
munca
implementarea unui program de curatenie periodica la
locul/postul de munca;
constientizarea lucratorilor privind mentinerea ordinei si
curateniei in centrul de munca si la postul de lucru;
eliminarea rapida a deseurilor organice, a petelor de grasime
sau ulei, a reziduurilor periculoase;
ordonarea uneltelor, a materiilor prime si a materialelor
necesare sarcinilor de munca conform principiului: „fiecare
lucru la locul sau si un loc pentru fiecare lucru”;
eliminarea din zona locului/postului de munca a uneltelor,
materialelor si obiectelor inutile .
Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot fi
eliminate;
Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj umede, a
treptelor si diferentelor de nivel ale spurafetelor de tranzit.
Mentinerea curateniei si iluminatul corespunzator ale cailor
de acces si culoarelor.
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
3.1.2 Caderea de obiecte datorata prabusirii,
manipularii si desprinderii
Definitie
Caderea de obiecte prin prabusire. Este evenimentul prin
care, din cauza unor conditii sau
circumstante fizice incorecte
sau anormale, un intreg sau o
parte a unui intreg isi pierde
starea de echilibru.
Sunt incluse prabusirile
de ziduri, schele, marfuri,
alunecarile de teren, pietre, etc.
Caderea de obiecte datorata manipularii. Este acel
eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat
caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin
intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de
munca (motostivuitoar, grui, benzi transportoare, etc.).
Include caderile de unelte, materiale, etc., peste un lucrator,
accidentatul fiind cel care a generat evenimentul..
Caderea de obiecte datorata desprinderii. Se defineste ca
fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se
desprind din locatia lor din diferite motive.
Include caderea de unelte, materiale, etc., peste un lucrator,
accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul.
Originea riscului
Depozitarea la inaltime a materiilor prime si materialelor;
Prezenta locurilor/posturilor de munca situate in zone/locuri
inalte ale centrelor de munca;
Existenta containerelor, rezervoarelor, bazinelor si a puturilor
Manipularea greutatilor, materialelor si echipamentelor
de lucru
Posibila stivuire defectuoasa al materialelor, materiilor
prime, produselor, etc.;
Utilizarea a echipamentelor de ridicat si transport (motos-

tivuitoarele, transpaletatii, lifturi,etc.)
Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate,
paletilor, etc
Masuri preventive
Stabilirea si semnalizarea interdictiei de a merge pe sub
sarcinile suspendate;
Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectueaza lucrari
care pot cauza desprinderi de materiale, unelte, etc;
Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare – descarcare
si evitarea stationarii in aceaste zone;
Asigurarea stabilitatii stivelor de materii prime si bunuri,
strangerea si ancorarea ferma pe rafturi a elementelor solide
si plasarea sarcinilor grele pe rafturile joase, respectiv la
baza stivelor;
Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute pentru depozitarea
bunurilor;
Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod corect. A nu
se depasi capacitatea maxima de incarcare a dispozitivelor
de ridicat si transport;
Verificarea si monitorizarea periodica de catre specialisti
a starii echipamentelor de ridicare si acordarea unei atentii
speciale dispozitivelor de siguranta a carligelor;
Efectuarea operatiunilor de intretinere a structurilor/sistemelor
de depozitare (rafturi, rack-uri, etc) cu scopul de a
remedia eventualele deficiente, cum ar fi, de exemplu, posibilele
deteriorari generate de lovituri la manuirea transpaletilor,
motostivuitoarelor, etc.;
Verificarea structurilor/sistemelor de depozitare si a depozitelor:
Suprafata solului, pardoselilor trebuie sa fie stabila,
perfect plana, fara denivelari sau diferente de nivel;
Marfa nu trebuie depozitata pe sol blocand caile de
acces, zonele si arterele de circulatie si caile de evacuare;
Nivelul de iluminare recomandat pentru depozite nu
trebuie sa fie mai mic de 200 lucsi, iar pentru rampele de
incarcare – descarcare, mai mic de 150 lucsi;
Structura de depozitare trebuie sa fie fixata in solul
zonei de depozitare si/sau in pardoseala prin intermediul
unor dispozitive concepute si abilitate in acest scop;
Efectuarea verificarii si intretinerii periodice a echipamentelor
(motostivuitoare, transpalete, lifturi pentru marfa, etc.);
Respectarea zonelor de siguranta pentru benzi transportoare,
aparate de ridicat, instalarea de bariere si sisteme de
blocare automata pentru instalatiile hidraulice;
Instalarea de structuri sau dispozitive de protectie pentru
a preveni caderea obiectelor/marfurilor de pe rafturi;
Utilizarea uneltelor adecvate pentru fiecare activitate si
interzicerea folosirii acestora in alte scopuri decat acelea
pentru care au fost proiectate;
Mentinerea elementelor de actionare (manere, etc) ale
echipamentelor/dispozitivelor curate, astfel incat sa nu fie
compromisa buna functionare a acestora;
Este interzisa manipularea greutatilor sau a uneltelor cu
mainile umede sau impregnate cu grasime ori cu alte substante
alunecoase.
3.1.3 Lovituri, taieturi, etc. datorate calcarii
pe unelte, materiale, etc.
Definitie
Este evenimentul, altul decat caderea, care se produce
datorita impiedicarii sau calcarii
de/pe obiecte (materiale,
unelte, mobilier, deseuri, etc.) si
neregularitati ale solului.
Sunt incluse accidéntele
datorate calcarii/impiedicarii
pe/de obiecte intepatoare sau
taioase, a caror consecinta
sunt leziunile la nivelul membrelor inferioare, respectiv laba
piciorului.
Originea riscului
Deplasarile in orice zona a centrului de munca unde sunt
prezente – datorita necesitatilor procesului de productie
(ambalare in recipiente din sticla, depozite ambalaje, etc.),
mentenantei, specificului zonei - obiecte ascutite si/sau
taioase, ambalaje, deseuri, etc., si unde exista posibilitatea
calcarii/impiedicarii pe/de acestea.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 11

12
Masuri preventive
Semnalizarea corespunzatoare a zonelor de circulatie si
a iesirilor , precum si inlaturarea obstacolelor (cutii, unelte,
etc.) din aceste zone;
Mentinerea ordinei si curateniei la locurile de munca;
Strangerea uneltelor si a materialelor la finalul activitatii,
colectarea si depozitarea imediata a deseurilor in spatii sau
containere special destinate.
Semnalizarea zonei afectate sau in care exista posibilitatea
aparitiei acestui risc, pentru a se evita tranzitul persoanelor
pana la curatarea sau strangerea definitiva a obiectelor,
deseurilor, etc.
Utilizarea de mijloace auxiliare de iluminat daca acesta
nu este suficient sau nu este adecvat.
3.1.4 Lovituri de obiecte stationare
Definitie
Posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de
munca fixe, obiecte, materiale, etc. aflate in stare de repaus.
Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinámica,
acesta lovindu-se de un obiect care un se afla in miscare.
Originea riscului
Caracteristicile centrelor de munca din industria alimentara
proiectate in functie de tipul materiei prime utilizate si tipul
procesului de productie. Existenta unei varietati de structuri,
utilaje, materiale, etc., implica aparitia riscului lovirii de
obiecte stationare in urmatoarele situatii:
Deplasarea pe caile de acces si circulatie unde exista
materiale, obiecte sau diverse structuri;
Existenta unor numeroase echipamente de munca si utilaje
in spatii subdimensionate;
Cai de acces la/de la posturile de munca subdimensionate;
Spatii mici intre utilaje;
Depozitarea obiectelor/materialelor in locuri nepermise
sau inadecvate.
Masuri preventive
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Respectarea dimensiunilor minime pentru culoare, porti,
spatii intre utilaje;
Dupa utilizare, echipamentele de lucru si uneltele, se vor
pastra in locuri special amenajate;
Maxima precautie la deplasarile prin locurile de munca si
evitarea grabei;
Semnalizarea partilor componente ale utilajelor care obtureaza
sau ingusteaza spatiile destinate deplasarii;
Raza de actiune a elementelor mobile ale utilajelor nu
trebuie sa intersecteze zonele de trecere;
Semnalizarea pe pardoseala a zonelor in care raza de
actiune a elementele mobile ale utilajelor se afla in imediata
apropiere a zonelor de trecere;
Ancorarea sau fixarea ferma a rafturilor de elemente solide,
cum ar fi pereti sau podele;
Instalarea usilor pendulare care permit vizibilitatea in
zona unde se doreste accesul;
Asigurarea in centrele de munca a unor culoare sau pasarele
cu o latime corespunzatoare, raportata la numarul de
persoane le tranziteaza in mod curent, si adaptarea acestora
la nevoile lucratorilor. In lipsa unui act normativ care sa
reglementeze amnajarea spatiilor de lucru, a centrelor de
munca, etc. vor fi prezentate cateva specificatii din Normele
Tehnice de Prevenire 434: „Spatii de lucru sigure” ale Institutului
National de Securitate si Igiena a Muncii din Spania:
0,80 m intre utillaje/echipamente de munca;
1,20 m latimea culoarelor principale;
1 m latime culoarelor secundare;
Inaltimea incintelor de cel putin 3 m, asigurandu-se
o suprafata libera pentru lucrator de 2 m2 si un volum de
aer de 10 m3 ;
Asigurarea in zonele de tranzit a unui iluminat corespunzator,
conform standardelor, natural, artificial sau mixt;
Respectarea raportului dintre valoare minima si cea
máxima a luminozitatii, la trecerea dintr-o zona in care nu se
impune un iluminat intens, intr-o zona in care iluminatul este
intens, si care nu trebuie sa depaseasca 1/3, regula fiind
valabila si pentru situatia inversa (ex: de la o intensitate de
50 lucsi se va trece la o intensitate nu mai mare de 150 lucsi;
de la o intensitate de 300 lucsi se poate trece la o intensitate
nu mai mica de 100 lucsi);

Asigurarea spatiilor necesare atat pentru depozitare de
lunga durata, cat si pentru cea temporara, specifica anumitor
procese de productie;
Delimitarea si semnalizarea spatiilor de lucru.
3.1.5 Lovituri, taieturi si contacte cu elementele
mobile ale echipamentelor de lucru
Definitie
Lovituri, taieri, zgarieturi, etc., nefiind incluse in aceasta
categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc.,
provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite
in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc).
Originea riscului
Automatizarea pe scara larga a proceselor de productie,
a schimbat destinatia si executarea majoritatii sarcinilor
de munca catre utilaje (benzi transportoare, malaxoarele,
masinile de tocat, depelatoare, utilaje de filetat, masini de
ambalat, masinile de taiat – cutere, etc.), care transforma,
transporta si ambaleaza produsele, ceea ce implica existenta
organelor de masini mobile actionate prin intermediul a
diverse tipuri de energie (electrica, pneumatica, hidraulica,
etc.).
Utilizarea acestor categorii de echipamente de lucru
determina aparitia riscurilor de lovire, taiere, zgariere,
proiectare de particule, etc.
Riscul apare in timpul
Realizarii operatiilor de curatare, mentenanta sau revizie a
echipamentelor de lucru (ajustari, a reglaje, reparatie avarii,
etc);
Utilizarii masinilor si a uneltelor in conditiile dezactivarii
dispozitvelor de protectie;
Utilizarii masinilor si a uneltelor fara dispozitive de protectie;
Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari
defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea
elementelor periculoase pentru indepartarea unor
deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea
unei piese sau a unui produs, etc.;
Instalarea sau inlocuirea defectuoasa a unei/unor piese;
Executarea defectuoasa sau intr-o secventa gresita a ordinelor
sau instructiunilor;
Masuri preventive
Achizitionarea si utilizarea masinilor si echipamentelor de
lucru care au marca CE sau declaratia de conformitate;
Adaptarea echipamentelor de lucru care nu indeplinesc
aceste cerinte in conformitate cu legislatia in vigoare prin
care sunt stabilite cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea acestora de catre lucratori (HG 1146/2006);
Semnalizarea riscurilor care nu pot fi evitate prin intermediul
indicatoarelor corespunzatoare (semnalizarea utilajelor
si a partilor mobile ale acestora, semnale de avertizare sonore
si/sau vizuale)
Asigurarea unui iluminat suficient si adecvat in toate zonele
de lucru unde sunt folosite aceste categorii de echipamente
de munca;
Asigurarea unui spatiu suficient (latimea culoarelor de
trecere, distanta dintre utillaje, suprafata si locul ocupat de
operator) pentru tóate operatiunile;
Semnalizarea si protejarea cailor de acces spre zonele
unde exista echipamente de lucru care genereaza acest risc;
Stabilirea si respectarea programelor periodice de curatare,
intretinere, revizie a echipamentelor de lucru si executarea
acestor lucrari de catre personal abilitat;
Deconectarea si verificarea deconectarii de la orice sursa
de energie si blocarea dispozitivelor de pornire ale echipamentelor
de lucru pe timpul executarii lucrarilor de mentenanta,
pentru a se evita pornirea accidentala;
Semnalizarea executarii lucrarilor de mentenanta prin intermediul
indicatoarelor;
Executarea urmatoarelor tipuri de lucrari de mentenanta
a echipamentelor de lucru:
Predictiv: Consta in detectarea defectelor inainte
ca acestea sa se produca, oferind astfel timp pentru a le
corecta fara a aduce niciun prejudiciu procesului de productie.
Acestea se pot desfasura continuu sau periodic in
timpul perioadei de repaus a echipamentelor de lucru;
Preventiv: Consta in planificarea inspectiilor (ajus-
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 13

14
tari, reparatii, curatire, calibrare, etc), in mod regulat si se
bazeaza pe o planificare prestabilita, de obicei, de fabricantul
echipamentului de lucru;
Corectiv: Consta in corectarea defectiunilor dupa
aparitia acestora;
Verificarea prezentei dispozitivelor de securitate si siguranta
ale utilajelor, precum dispozitivele pentru oprirea de
urgenta, aparatori fixe, de interblocaj, detectoare de prezenta,
etc.;
Instalarea, in lipsa acestora, a dispozitivelor de siguranta
manuale sau automate pentru deschidere, inchidere, ajustare
sau fixare, etc.;
Utilizarea dispozitivelor de protectie ale utilajelor (ecrane
protectoare, grilaje de protectie, etc), respectand specificatiile
tehnice ale producatorului, astfel incat accesul la elementele
mobile sa fie restrictionat;
Respectarea instructiunilor de securitate indicate in documentatia
echipamentelor de munca oferita de producator;
Interzicerea indepartarii/dezactivarii dispozitivelor de protectie:
capace, ecrane protectoare, bariere protectoare, duble
comenzi, etc., si verificare eficientei acestor dispozitive;
3.1.6 Lovituri si taieturi cauzate de obiecte
sau unelte
Definitie
Sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului
cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul
suferind o leziune datorata unui obiect sau unei unelte care
se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei.
Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc., fiind
excluse loviturile datorate caderilor de obiecte.
Originea riscului
Uneltele de mana sunt in continuare folosite in anumite
subsectoare ale industriei alimentare, in special in etapele
de prelucrare primara a matreiilor prime (transare carcase;
decapitare, eviscerare, depelare peste; decojire curatire
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
legume/fructe; etc.). Sarcina de munca a lucratorilor
presupune utilizarea si intretinerea acestor unelte (cutite,
cuttere, foarfece, fierastraie, etc.), activitati care sunt cauza
unui mare numar de accidente de munca, nu intotdeauna
usoare. De asemenea, nu numai uneltele pot cauza aceste
tipuri de leziuni (lovituri, taieturi, intepaturi), ci si suprafetele
sau obiectele cu forme periculoase (benzi/muchii metalice
sau din alte materiale, borduri, ambalaje de diferite tipuri,
sticla, etc)
Masuri preventive
Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE;
Utilizarea uneltelor trebuie facuta numai de persoanele
desemnate de angajator si de cele a caror sarcina de lucru
presupune utilizarea acestui gen de unelte, persoane care
au urmat o forma de pregatire specifica si care au fost informate
si instruite privind posibilele riscuri;
Utilizarea uneltelor in conformitate cu instructiunile producatorului
si numai in acele locuri de munca pentru care au
fost concepute, precum si evitarea suprasolicitarii acestora;
Asigurarea de spatii adecvate pentru pastrarea uneltelor,
interzicandu-se lasarea acestora in alte locuri decat cele
destinate depozitarii temporare (cutitele, dupa utilizare, se
vor introduce in suporturi sau teci care acopera complet
lama);
Mentinerea curateniei manerelor uneltelor folosite, pentru
a se evita accidentele de munca provocate de prinderea/
manuire deficitara;
Interzicerea pastrarii temporare a uneltelor in buzunare
sau in alte locuri in care pot compromite integritatea fizica a
lucratorilor;
In cazul deteriorarii uneltelor, se interzice repararea acestora,
fiind necesara inlocuirea lor;
Cand nu sunt folosite, este obligatorie protejarea partilor
taioase ale uneltelor cu: aparatori mobile, cu aparatori retractabile,
etc.;
Dispunerea de aparatori fixe (bariere, ecrane) sau distantiere
daca nu este necesara patrunderea in zona periculoasa.

3.1.7 Proiectarea de fragmente, particule,
jet de fluide etc.
Definitie
Sunt situatiile in care se
pot produce leziuni datorita
pieselor, fragmentelor de piese,
materii prime sau materiale,
fluide sau gaze sub presiune,
etc., proiectate spre un lucrator
de un echipament de lucru
manual, electric, hidraulic sau
pneumatic.
Originea riscului
Acest risc este specific:
Operatiunii de transare a carcaselor cu ajutorul fierastraielor
electrice;
Dezosarii mecanice;
Cutterizarii;
Echipamentelor de lucru care utilizeaza fluide sau gaze
sub presiune;
Echipamentelor de lucru ale caror organe de masini mobile
se misca cu viteza sau frecventa mare, existand astfel
riscul desprinderii unei piese sau unui fragment de piesa;
Insatalatiilor de umplere a sacilor din industria moraritului;
Atelierelor mecanice etc.
Masuri preventive
Achizitionarea si utilizarea echipamentelor de lucru cu
marcajul CE, cu elemente/dispozitive de protectie (ecrane,
aparatori, etc) impotriva proiectarii de fragmente si particule,;
Achizitionarea de accesorii de taiere conforme echipamentelor
de lucru si materialelor/materiilor prelucrate (discuri,
cutite, etc) si realizarea unei mentenante adecvate;
Adaptarea utilajelor si echipamentelor de lucru care nu
au marcajul CE pentru indeplinirea cerintelor minime de
securitate si sanatate privind echipamentele de lucru (HG
1049/2006)
Respectarea instructiunilor de exploatare si recomandarilor
din documentatiile tehnice ale echipamentelor de lucru;
Evitarea suprasolicitarii echipamentelor de lucru peste
limitele recomandate de producator;
Utilizarea doar a uneltelor si accesorilor omologate;
Interzicerea modificarii sistemelor/dispozitivelor de protectie,
cu atat mai putin anularea acestora;
Instalarea, in limita posibilitatilor, a sistemelor de aspiratie
la masinile de taiat;
Utilizarea aparatorilor si ecranelor de securitate si verificarea
utilizarii acestor sisteme de protectie de catre conducatorii
locurilor de munca si responsabilii SSM.
3.1.8 Blocari, prinderi, zdrobiri, etc.
datorate organelor de masini in miscare
ale echipamentelor de munca
Definitie
Sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui
lucrator este prins/prinsa de o
parte sau intr-un mecanism al
unui echipament de munca.
Este inclusa si posibilitatea
introducerii voluntare a unei
parti a corpului in deschideri
sau mecanisme in miscare ale
echipamentelor de munca.
Originea riscului
Utilizarea echipamentelor de lucru fara elemente de securitate
(scuturi, ecrane de protectie, etc.);
Lucrarile de mentenanta la echipamentele de munca;
Deschiderile sau zonele neprotejate ale echipamentelor
de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul
de productie;
Zonele in care procesul de productie implica utilizarea
conveierelor, etc.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 15

16
Masuri preventive
Achizitionarea echipamentelor de lucru care au marcajul
CE si indeplinesc cerintele de securitate privind utilizarea
echipamentelor de lucru;
Adaptarea echipamentelor de lucru care nu au marcajul
CE, astfel incat sa indeplineasca cerintele minime de securitate
privind utilizarea echipamentelor de lucru;
Interzicerea operarii sau executarii oricaror alte lucrari de
ajustare sau mentenanta la echipamentele de lucru, de catre
personal necalificat si/sau neautorizat;
Respectarea standardelor care reglementeaza iluminatul
la locul de munca;
Verificarea deconectarii echipamentelor de lucru de la
orice sursa de energie inainte de inceperea operatiunilor de
mentenanta, cu exceptia cazurilor in care fabricantul utilajului
recomanda altfel;
Pe timpul mentenantei sa va afisa intr-un loc vizibil avertizarea
„ATENTIE, SE LUCREAZA! NU CONECTATI!”;
In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au inceput lucrarile
de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil „ATENTIE,
UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!”
Lucrarile de mentenenata vor fi executate doar de personal
instruit si autorizat;
Protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori
mobile cu blocare automata, aparatori reglabile sau retractabile
sau dispozitive electronice de siguranta (senzori de
miscare, celule fotoelectrice, etc.);
Pozitionarea intrerupatoarelor pentru oprirea de urgenta,
in locuri accesible si vizible care permit oprirea utilajului intrun
timp foarte scurt si in conditii de siguranta;
Verificarea periodica a eficacitatii dispozitivelor de protectie
prin simulare;
Acoperirea cu carcase protectoare a transmisiilor motoarelor
si a angrenajelor cu orice tip de actionare: mecanica,
electrica sau manuala;
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
3.1.9 Blocari, prinderi etc. datorate
echipamentelor de transport, ridicat
Definitie
Este situatia in care un lucrator sau o parte a corpului unui
lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de
transport si ridicat materiale
(elevatoare, motostivuitoare,
etc) care, datorita manevrarii
si/sau incarcarii defectuoase,
si-a pierdut stabilitatea,
rasturnandu-se, etc.
Originea riscului
Orice echipament de transport sau ridicat materiale si orice
utilaj auxiliar atasat acestora existent in central de munca
este susceptibil de a genera acest factor de risc datorita
manevrarii defectuoase sau neatentiei in manevrare,
incarcarii necorespunzatoare sau a altor conditii, situatii in
care echipamentele respective si-ar putea pierde stabilitatea,
rasturnandu-se, etc.
Masuri preventive
Derivate din caracteristicile masinilor sau vehiculelor utilizate
Achizitionarea si utilizarea masinilor sau vehiculelor prevazute
cu sisteme anti-rasturnare;
Montarea de cabine, cadre de siguranta, centuri de siguranta
pe echipamentele de transport si ridicat materiale
(motostivuitoare, etc.) care nu au fost dotate de producator
cu astfelm de dispozitive;
Manevrarea cu viteza minima la coborarea sau urcarea
rampelor si evitarea denivelarilor;
Evitarea urcarii sau coborarii pantelor/rampelor abrupte;.
Examinarea periodica a presiunii si integritatii anvelopelor
si a suruburilor de fixare;
Blocarea celor doua pedale de frana;
Verificarea periodica a sistemelor de semnalizare vizuala
si auditiva ale acestor echipamente;
Obligativitatea executarii reviziilor tehnicwe periodice,
conform specificatiilor producatorului;

Derivate din utilizarea echipamentelor
Pastrarea curateniei zonelor si locurilor de trecere ale
masinilor/vehiculelor pentru a se evita derapajele;
Interzicerea utilizarii acestui tip de echipamente de lucru
de catre personal neautorizat;
Derivate din operatiunile de incarcare-descarcare
Verificarea greutatii incarcaturii ce urmeaza a fi deplasata,
pentru a nu depasi sarcina maxima admisa;
Asigurarea fixarii incarcaturii si verificarea executarii corespunzatoare
a acestei operatiuni;
Preluarea incarcaturii astfel incat furcile motostivuitoarelor
sa fie centrate pe palet si interzicandu-se ridicarea incarcaturii
cu un singur brat al furciii
Inainte de coborarea incarcaturii se va verifica suprafata
pe care va fi depozitata pentru a elimina orice posibilitate de
rasturnare sau prabusire a acesteia;
Respectarea distantelor de siguranta fata de echipamentele
de lucru care executa activitati de incarcare, descarcare
sau transport de materiale.
Derivate din conducerea masinii sau vehiculului
Pastrarea contactului vizual cu calea de rulare/traseul de
deplasare;
Evitarea pornirilor si franarilor bruste, cat si a virajele
stranse sau rapide pentru a se evita caderea incarcaturii sau
dezechilibrarea vehiculului;
Este necesara o atentie sporita la intersectii, colturi, usi,
etc, acestea fiind puncte cu vizibilitate minima si cu risc
maxim de accident, in aceste situatii fiind obligatorii reducerea
vitezei si semnalele de averitzare sonora;
In situatia in care incarcatura obtureaza vizibilitatea, este
recomandata deplasarea in marsarier;
La urcarea unei rampe, incarcatura trebuie sa fie plasata
intotdeauna inainte motostivuitorului;
La coborarea rampei, incarcatura trebuie sa fie plasata
intotdeauna in spatele motostivuitorului;
Parcarea se va face doar in zonele desemnate, in afara
culoarelor sau a zonelor de trecere;
Interzicerea transportului de persoane, exceptand situatiile
in care vehiculul permite din constructie acest lucru;
Utilizarea permanenta a centurii de siguranta.
3.1.10 Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau
de catre vehicule
Definitie
Sunt incluse accidentarile de persoane de catre vehicule in
miscare, indiferent daca persoana/persoanele accidentata/
accidentate sunt in repaus
sau in deplasare, in centrul de
munca si in timpul programului
de munca. Nu sunt incluse
accidentele de trafic.
Sursa riscului
Procesele de productie din industria alimentara implica
transportul intern si extern (materii prime, ingrediente,
produse finite, etc.), depozitarea si alte procese care includ
utilizarea regulata a vehiculelor (camioane, motostivuitoare,
tractoare, etc) in centrele de munca.
Circulatia acestor vehicule in incinta centrelor de munca
datorita necesitatilor proceselor de productie reprezinta
principala cauza de accidentari, lovituri sau ciocniri pe care
le pot suferi lucratorii.
Alte cauze de risc sunt reprezentate de activitatea
motostivuitoarele in centrele de munca, semnalizare
deficitara a cailor de circulatie, viteza neadecvata.
Masuri preventive
Delimitarea in centrele de munca a zonelor si traseelor
de circulatie a vehiculelor, a zonelor de stationare a acestora
si zonelor de alimentare cu combustibil;
Interzicerea utilizarii vehiculelor din toate categoriile de
catre personal neautorizat s fara o instruire adecvata privind
sanatatea si securitatea muncii;
Includerea in documentarul de instruire periodica
a instructiunilor privind deplasarea pietonilor, vehiculelor
si manevrarea acestora in conditii de siguranta;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 17

18
Instruirea adecvata si suficienta a lucratorilor care lucreaza
in zone circulate de vehicule. Este interzis transportul de
persone in vehicule neamenajate pentru astfel de activitate;
Semnalizarea zonelor si traseelor de circulatie regulata
a vehiculelor, a zonelor destinate operatiunilor de incarcaredescarcare,
a trotuarelor, etc.;
Semnalizarea si adaptarea vitezei maxime de circulatie
la caracteristicile cailor de circulatie si la conditiile centrului
de munca;
Achizitionarea, in limita posibilitatilor, a echipamentelor
dotate cu sisteme de semnalizare vizual si/sau acustica a
suprincarcarii, cu dispozitive de blocare de siguranta, sisteme
de franare de urgenta, cabine de protectie, etc. sau
adaptarea celor existente la cerintele de siguranta;
In situatia deplasarii vehiculelor in marsarier se recomanda
semnalizarea manuala acustica si luminoasa, atunci
cand vehiculele nu sunt dotate cu semnalizare automata;
Este interzisa stationarea in raza de actiune a vehiculelor
si este recomandata pastrarea unei distante de siguranta
fata de acestea;
Este interzisa apropierea de vehicule prin partile laterale
sau prin spatele acestora, datorita posibilitatii intrarii in
„unghiul mort”;
Daca este necesara apropierea de vehicule este obligatoriu
sa se indice conducatorului acest lucru, iar acesta trebuie
sa opreasca masina si sa o imobilizeze pe pozitie;
Verificarea periodica a sistemelor de semnalizare, directie
si franare ale autovehiculelor;
Daca vehiculele nu sunt echipate cu oglinzi retrovizoare,
se recomanda dotarea imediata a acestora cu respectivele
accesorii;
Accesoriile vehiculelor (remorci, etc.) trebuie dotate cu
sisteme de semnalizare luminoase si cu semne reflectorizante;
Inainte de a se initia orice manevra a vehiculelor, se recomanda
semnalizarea acesteia in mod adecvat;
Utilizarea centurii de siguranta in timpul este obligatorie;
Stabilirea si respectarea programelor de mentenanta a
vehiculelor vehicule. Se va efectua revizia periodica a mecanismelor
principale (sistemul de directie, sistemul de franare,
sistemele electrice, etc) si comunicarea deficiente detectate
persoanelor responsabile;
3.1.11 Contacte electrice
Definitie
Este contactul dintre oricare
parte a corpului unui lucrator
si partile componente ale
mijloacelor de munca aflate in
mod normal sau accidental sub
tensiune. Sunt incluse toate
accidentele de munca cauzate
de curentul electric.
Originea riscului
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Acest factor de risc este specific tuturor sectoarelor de
activitate, neexistand practic entitati economico-sociale
care sa nu utilizeze curentul electric, fie si numai pentru
iluminat. O particularitate a anumitor subsectoare ale
industriei alimentare – lactate, abatorizare si procesare
carne, conserve din fructe si legume, sucuri din fructe - este
umiditatea excesiva (vapori in aer; condens la nivelul solului,
peretilor, echipamentelor de munca; acumulari de lichide
la nivelul solului; etc.) care favorizeaza si/sau potenteaza
conductivitatea, aparand astfel riscul de electrocutare.
Instalatiile de joasa tensiune (instalatiile cu mai putin de
1.000 volti nominali) sunt caracteristice majoritatii utilajelor.
Cerintele energetice ale instalatiilor de incalzire (cuptoare,
pasteurizatoare) si de frig (camere de refrigerare si de
congelare) fac necesara existenta transformatoarelor si a
retelelor de inalta tensiune, extrem de periculoase pentru
lucratori.
Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare
în munca în urmaroarele situatii:
Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente
conductive ale instalatiei electrice care se afla normal sub
tensiune sau este scoasa de sub tensiune , dar a ramas încarcata
cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea
descarcarii acestora dupa deconectare ; a fost scoasa de
sub tensiune , dar se afla sub o tensiune indusa pe cale
electromagnetica de alte instalatii , prin omiterea legarii la
pamant a elementelor deconectate;

Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element
conductiv care în mod normal nu este sub tensiune, dar care
a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei , contacte
electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc.), prin
el trecând „ curenti de defect „ ( curenti care circula pe alte
cai decât cele destinate trecerii curentului electric ) ;
tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua
puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) aflate
la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamânt a unui
curent electric; tensiunile de pas pot sa apara în apropierea
unui conductor cazut la pamânt, a unei linii aflate sub tensiune
sau în apropierea unei prize de pamânt de exploatare sau
de protectie prin care trece un curent electric.
In general, acest factor de risc apare datorita defectiunilor de
izolare si/sau intreruperii impamantarii putand aparea astfel,
accidental, tensiune electrica in carcasele sau in alte parti
metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod
normal nu sunt sub tensiune.
Metodele de lucru folosite, echipamentele de lucru si
materialele electrice utilizate de catre lucratori, precum si
mentenanta acestora ar trebui sa asigure protectia impotriva
acestui factor de risc.
Masuri preventive
Utilizarea sistemelor de impamantare in combinatie cu
intrerupatoare diferentiale si magnetotermice;
Interzicerea folosirii prelungitoarelor improvizate;
Efectuarea reviziilor periodice la instalatiile electrice.
Aceste vor fi executate doar de personal autorizat;
Verificarea zilnica a cablurilor, a prizelor si echipamentelor
electrice;
In caz de avarii se recomanda deconectarea alimentarii
cu energie electrica, atat de la intrerupator cat si direct de la
retea si comunicarea evenimentului;
Utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune
in spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/
sau a apei;
Este interzisa utilizare aparatelor electrice cu mainile
umede;
Inainte de curatire, echipamentele alimentate cu energie
electrica vor fi deconectate de la retea;
Intrerupatorul principal trebuie sa fie vizibil si accesibil,
tabloul electric trebuie sa ramana inchis iar pericolul de electrocutare
trebuie sa fie semnalizat;
Pentru o siguranţă maximă a persoanelor ce lucrează
pe partea de sarcină a circuitului, se poate stabili o legătură
temporară la pământ a părţii superioare a circuitului, pentru
a ne asigura că nu este posibilă în niciun fel apariţia unei
căderi de tensiune la bornele sarcinii.
Dacă este posibil, se va inchide întotdeauna alimentarea
reţelei electrice înainte de atingerea oricăror elemente
de circuit. Trebuie de asemenea asigurate toate sursele de
energie înainte ca un sistem să poate fi considerat sigur. Asigurarea
faptului că în circuit nu se află energie periculoasă
(starea de energie zero) se face prin înlăturarea energiei
potenţiale sau stocate din circuit.
Pentru instalatiile de inalta tensiune si transformatoare:
Acestea trebuie amplasate in afara incintelor, in carcase
distincte protejata si in mod clar marcate;
Trebuie mentinuta o curatenie perfecta;
Accesul in zonele instalatiilor si transformatoarelor
de inalta tensiune va fi permis doar personalului specializat
si autorizat.
Pentru instalatiile de joasa tensiune:
Verificarea periodica si imbunatatirea izolarii, unde
este cazul, a traseelor conductorilor ficsi, a conductorilor
flexibili si a elementelor de legatura dintre conductori, precum
si a traseelor conductorilor din interiorul echipamentelor
de munca;
Utilizarea combinata a protectiei prin impamantare si
intrerupatoare diferentiale;
Proiectarea sau adaptarea instalatiilor electrice –
corpuri de iluminat, tablouri si circuite electrice, etc – conform
actelor normative care reglementeaza acest domeniu;
Uneltele electrice portabile fara impamantare, trebuie sa
aiba protectie prin dubla izolare;
Cablurile, prizele si conectoarele trebuie sa fie conform
standardelor si in stare buna;
Utilizarea echipamentelor si materialelor adecvate pentru
executarea lucrarilor la panourile electrice, tablourile electrice
sau alte instalatii electrice. Printre acestea amintim:
Accesorii electroizolante (paravane, covoare, mansoane,
etc) pentru acoperirea elementelor sub tensiune
sau a maselor;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 19

20
Unelte si accesorii izolante sau izolate (scurtcircuitoare,
surubelnite, clesti, creioane de tensiune, etc);
Prajini telescopice electroizolante;
3.1.12 Explozii
Definitie
Explozia este reactia chimică sau fizică foarte rapidă,
violentă, insotita de efecte mecanice, sonore, termice,
luminoase etc., provocate de descompunerea substantelor
explozive.
Originea riscului
Cauzele principale ale explozieiilor sunt amestecurile
combustibile si concentratiile critice de gaze, vapori, pulberi
sau particule ale unei singure substante care intra in contact
cu o sursa de aprindere (suprafete fiebinti, flacari, gaze
fierbinti, scantei de origine mecanica sau electrica, material
electric, electricitate statica, curenti electrici parazitari,
radiatii, unde electromagnetice si de radiofrecventa, reactie
exotermica - autoaprindere).
In industria alimentara, riscul de explozie este specific
industriei moraritului si panificatiei in situatiile concentratiilor
mari de pulberi specfice (faina), dar si industriei alcoolului.
Cauze generale de explozie
Generarea de gaze sau vapori inflamabili in incinte inchise,
care ajung la o concentratie critica;
Functionarea incorecta a recipientilor sau a utilajelor care
utilizeaza fluide sau gaze sub presiune: tuneluri de uscare,
echipamente de sterilizare, pasteurizare, fermentare si
deshidratare, echipamente de racire si congelare, etc. Este
necesara mentinerea in bune conditii a robinetelor, valvelor,
conectoarelor, etc, a dispozitivelor de control al temperaturii
si indicatoarelor de presiune;
Lipsa dispozitivelor de control si siguranta;
Lipsa unui program de mentenanta a instalatiei, care sa
includa revizii periodice.
Masuri preventive
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Eliminarea sau controlul scurgerilor si emisiilor de gaze,
vapori, pulberi care ar putea genera risc de explozie;
Evaluarea zonelor si centrelor de munca cu potentiale atmosfere
explozive;
Adoptarea sau adaptarea masurilor de protectie pentru
cel mai pesimist scenariu al unei eventuale explozii in zonele
sau centrele de munca clasificate ca avand atmosfere
explozive;
Semnalizarea si avertizarea zonelor de lucru unde exista
riscul de explozii;
Identificarea materiilor prime utilizate, a substantelor si
produselor finite capabile de a forma atmosfere explozive;
Identificarea, analizarea si controlul instalatiilor, proceselor
si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in
amestec cu aerul, atmosfere explozive;
Este interzisa stocarea la locurile de munca unde sunt
folosite substante inflamabile a unei cantitati ce depaseste
necesarul unei zile de munca;
Este recomandabila depozitarea produselor inflamabile
in locuri separate, ventilate si izolate corespunzator si, in
masura posibilitatilor, cat mai indepartate de zonele de productie;
Eliminarea potentialelor surse de energie de activare si
realizarea ventilatiei naturale sau artificiale corespunzatoare
a zonelor de risc;
Verificarea periodica a concentratiilor de gaze, vapori,
pulberi, etc, in zonele de risc;
Realizarea, independent de tipul masurilor tehnice de
prevenire, a reviziilor periodic si a mentenantei corespunzatoare
a instalatiilor (electrice, de gaz, de aer comprimat, etc)
ca masuri esentiale de prevenire a riscului de explozie;
Eliminarea sau izolarea flacarilor deschise, suprafetelor
fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice, descarcarilor
electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor
electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui
surse de aprindere:
Interzicerea executarii de lucrari la orice instalatie sau
echipament electric sub tensiune in locuri cu atmosfere potential
explozive.

3.1.13 Contacte termice
Definitie
Sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui
lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante
(indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme
(fierbinte sau foarte rece).
Originea riscului
In Industria Alimentara cele mai importante surse de risc
sunt:
Prezenta echipamentelor de lucru care servesc procesului
de tratament termic al produselor in care se dezvolta
temperaturi inalte (sterilizatoare, pasteurizatoare, etc.);
Manipularea ambalajelor care pot atinge temperaturi inalte,
dupa ce au fost supuse proceselor de pasteurizare si
sterilizare;
Contacte care se pot produce cu lichide de temperatura
ridicata folosite in procesarea alimentelor (apa, ulei);
Contact cu suprafetele fierbinti ale echipamentelor de
munca (conducte de abur, cuptoare de coacere, pasteurizatoare,
cazane).
Instalatiile de refrigerare si congelare;
Recipientele si conductele de transport ale agentilor de
refrigerare/congelare (ex. azot lichid);
Masuri preventive
Acordarea atentiei si respectarea semnalizarilor existente
in locurile si la instalatiile unde exista acest factor de risc
(camere in care sunt cazane, cuptoare, etc.);
Evitarea potentialelor scurgeri si/sau stropiri la manipularea
lichidelor fierbinti sau foarte reci;
Protejarea prin panouri si/sau separarea zonelor de risc,
semnalizandu-le corespunzator;
Izolarea termica a obiectelor si uneltelor care prezinta riscul
supraincalzirii (manere, etc);
Izolarea termica a suprafetelor fierbinti ale echipamentelor
de munca si a instalatiilor auxiliare cu materiale termoizolante,
iar in situatiile in care izolarea nu este posibila,
este obligatorie semnalizarea si/sau delimitarea zonelor de
siguranta;
Dotarea cu mijloace de interventie in caz de accident datorat
contactului termic;
Folosirea unei protectii adecvate la executarea lucrarilor
de sudura (viziere, sorturi ignifuge, etc)
Raportarea imediata a situatiilor de supraincalzire a echipamentelor
de munca sau a instalatiilor electrice (cabluri,
motoare electrice) si luarea masurilor stabilite pentru astfel
de evenimente;
Achizitionarea echipamentelor de munca cu marcajul CE,
plasat pe utilaj in mod clar, vizibil sau afisarea declaratiei CE
de Conformitate;
Respectarea prevederilor manualelor de instructiuni ale
producatorilor, pentru instalarea, utilizarea si mentenanta
echipamentelor de munca;
3.1.14 Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate
de organisme vii
Definitie
Sunt accidentele suferite de lucratori in timpul executarii
sarcinilor de munca, provocate in mod direct de persoane
sau animale, cum ar fi intepaturi, muscaturi, lovituri, etc.
Originea riscului
Acest factor de risc este in special prezent in sectorul
abatorizarii in faza de receptie a animalelor vii si inaintea
si in timpul etapei de sacrificare. De asemenea, prezenta
insectelor in anumite perioade ale anului (viespi, albine),
in special in sectorul procesarii fructelor, poate genera
acest gen de accidente in fazele de receptie si depozitare
a materiilor prime.
Masuri preventive
Manevrarea cu prudenta a animalelor tinandu-se cont de
impredictibilitatea comportamentului acestora.
Mentenanta adecvata a sistemelor de iluminat artificial
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 21

22
pentru a se evita orice problema care ar pute genera o rectie
nesateptata a animalelor.
Cunoasterea caracteristicilor comportamentale ale
speciilor de animale destinate sacrificarii.
Evitarea atribuirii de sarcini de munca personelor cu hipersensibilitate
la intepaturi de insecte, in zonele unde exista
acest factor de risc.
3.2 Riscuri derivate din igiena industriala
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Dotarea truselor medicale cu produse antihistaminice.
Utilizarea manusilor de protectie, castilor de protectie la
manevrarea animalelor vii.
Stabilirea unei proceduri de actiune pentru situatiile de
soc anafilactic.
Factorii de risc derivati din igiena industriala sau din mediul de munca includ factorii de risc fizici, chimici si biologici.
3.2.1 Expunerea la zgomot
Definitie
Zgomotul profesional se defineste ca fiind „un complex de
sunete cu intensităţi şi înălţimi diferite, cu caractere diferite
(zgomot obişnuit, impulsiv, ritmice sau aritmice), produse
continuu sau discontinuu de maşini, instrumente, aparate,
mijloace de transport, vocea omenească, etc, în timpul
activităţii profesionale”.
Originea riscului
Principalele surse de zgomot din industria alimentara sunt
utilajele folosite in sector (masini de ambalat, masini de
impachetat, ferastraie, masini de centrifugare, masini de
tocat, masini de spalat sticle, etc) care pot afecta sanatatea
lucratorilor, atat a celor care le deservesc cat si a celor care
executa sarcini de munca in imediata apropiere a acestora.
Expunerea la acest factor de risc este foarte mare in
industria conservelor datorita specificului acestui sector in

care liniile de productie - unele linii avand o viteza de pana la
1.000 unitati pe minut - incepand de la prelucrarea primara si
pana la ambalare, sunt dispuse in general in acelasi spatiu.
De asemenea si in sectorul procesarii carnii se inregistreaza
valori ale zgomotului peste limita admisa, in majoritatea
zonelor de productie.
In sectorul lactate, valori ale zgomotului ce depasesc
limita specificata in standard se inregistreaza in sectiile de
centrifugare, pasteurizare si ambalare.
In general, in sectiile de ambalare, indiferent de sector, se
inregistreaza depasiri al nivelului admis al zgomotului.
Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive,
cauzeaza in mod frecvent leziuni auditive progresive care nu
se manifesta pana la un anumit moment si care pot duce la
pierderea definitiva a auzului.
Alte efecte ale expunerii la zgomot sunt: tulburarile respiratorii,
cardiovasculare, digestive sau vizuale. Nivelurile inalte de
zgomot pot provoca tulburari ale somnului, iritabilitate si
oboseala. De asemenea, zgomotul scade randamentul,
diminueaza nivelul de atentie, puterea de concentrare si
mareste timpul de reactie al individului in fata diversilor
stimuli, ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori si,
prin urmare, a accidentelor.
Masuri preventive
Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru cu
marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul zgomotului produs,
specificat in documentatia tehnica;
Dezvoltarea unui program de masuri active pentru reducerea
nivelului de zgomot concentrat pe sursele emisiilor:
inlocuirea, in limita posibilitatilor, a echipamentelor,
utilajelor, etc;
instalarea de carcase izolante fonic in situatiile in
care caracteristicile constructive ale echipamentelor de
munca permit aceasta solutie;
izolarea fonica a zonelor, etc.
Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului individual
de protectie impotriva zgomotului;
Efectuarea unei mentenante adecvate a utilajelor si uneltelor;
Izolarea, atunci cand este posibil, a surselor de zgomot,
instalandu-le cat mai departe de zona de lucru;
Reducerea timpului de expunere prin implementarea de
masuri organizatorice (ture, rotatii);
Delimitarea si semnalizarea zonelor expuse la zgomot;
Efectuarea periodica de controale medicale pentru verificarea
sistemului auditiv al lucratorilor expusi;
Realizarea unei evaluari initiale privind expunerea la zgomot
pentru fiecare post de lucru, in functie de a carei rezultate
vor fi identificate masurile de protectie adecvate;
Utilizarea de materiale de acoperire care sa absoarba
zgomotul pentru pereti si tavane;
Instalarea utilajelor auxiliare (motoare ventilatoare, generatoare,
etc) cat mai departe posibil de zonele de lucru;
Efectuarea mentenantei a echipamentelor de munca
conform programarii si indicatiilor producatorilor acestor
echipamente;
Inlocuirea, acolo unde este posibil, a semnalelor acustice
cu semnalele luminoase sau cu afise;
Delimitarea posturilor de lucru si restringerea accesului,
in limita posibilitatilor.
3.2.2 Expunerea la vibratii
Definitie
Miscarea oscilatorie periodica a unui corp efectuata in jurul
unei pozitii de echilibru.
Originea riscului
Originea vibratiilor in industria alimentara se datoreaza in mod
principal, cresterii gradului de mecanizare a proceselor de
productie. Lucratorii din industria alimentara care utilizeaza
utilaje cum sunt: fierastraiele pentru despicat carcase, cutite
electrice, malaxoare, etc., sunt expusi riscului de vibratii.
Mai mult, temperaturile joase amplifica efectele vibratiilor.
Riscul este de asemenea prezent in cazul conducatorilor de
vehicule care executa activitati specifice mai mult de cateva
ore consecutiv pe zi (ex. 3-4 ore in cazul motostivuitoarelor).
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 23

24
Masuri preventive
Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru cu
marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul de vibratii produse
si conceptia ergonomica;
Efectuarea mentenantei a echipamentelor de munca
conform programarii si indicatiilor producatorilor acestor
echipamente;
Selectarea vehiculelor si a altor mijloace de transport
care, in timpul functionarii, emit vibratii cu o intensitate redusa;
Utilizarea vehiculelor dotate cu scaune sa fie antivibratii
sau adaptarea celor existente;
Selectarea de anvelope antivibratii;
Nivelarea cailor de circulatie si limitarea vitezei de circulatie;
3.2.3 Expunerea la radiatii
Definitie
Radiatiile (razele) sunt emisiile si propagarile in spatiu a unor
unde (radiatii ondulatorii) sau particule (radiatii corpusculare)
insotite de un transport de energie. Sursele de radiatii pot fi
naturale sau artificiale.
Expunerea la acest factor de risc include leziunile sau
afectiunile cauzate de actiunea razelor de lumina, caldura
sau alta energie.
Originea riscului
Din punct de vedere al protecţiei împotriva radiaţiei, radiaţiile
se împart în 2 categorii: ne-ionizante şi ionizante, pentru a
sublinia pericolul la adresa sănătăţii lucratorilor.
Radiaţiile ne-ionizante sunt: radiatiile electromagnetice,
lumina, radiatiile ultraviolete, radiatiile infrarosii, undele
radio, microundele, ultrasunetele.
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Radiatiile ionizante sunt radiatiile α, β, γ. Radiatiile ionizante
au efect microbicid si pot fi folosite pentru sterilizarea
diferitelor medii.
Dintre radiatiile ionizante, în industria alimentara, se
folosesc radiatiile γ, deoarece au o putere mare de ionizare
si pot sa patrunda în produsul iradiat pe o distanta de pâna
la 8 cm. Aceste radiatii se folosesc doar pentru sterilizarea
ambalajelor deoarece în alimente determina modificarii de
gust (gust de iradiat) si modificari de culoare. De asemenea
sunt folosite si la:
Prevenirea germinarii si incoltirea cartofilor si a altor
radacinoase;
Dezinfectarea cerealelor, fructelor, legumelor si fructelor
confiate;
Intarzierea maturarii si imbatranirii legumelor si fructelor;
Prelungirea duratei de viata a pestelui, fructelor de
mare, carnii proaspete si carnii de pasare;
Prevenirea afectiunilor transmisibile pe cale alimentara
prin eliminarea microorganismelor patogene.
Pe de alta parte, dintre radiatiile ne-ionizante, microundele
au fost folosite in ultimii ani in procesele de productie din
industria panificatie (procesul de uscare al pastelor fainoase)
conserve vegetale a conservelor vegetale (oparire fructelegume),
pasteurizarea alimentelor ambalate si pentru a
cresterea temperaturii produselor congelate.
In industria lactatelor, microundele sunt de asemenea folosite
in tratamentul untului congelat, in tratamentul de pasteurizare
(la temperatura inalta si pe durata scurta si UHT) al laptelui,
smantanei, iaurtului, sosuri si piureuri. Pasteurizarea prin
microunde se aplica de asemenea mancarurilor preparate si
alimentelor ambalate.
De asemenea, in sterilizare sunt folosite si radiatiile
ultraviolete, de exemplu in sterilizarea painii, care ulterior
este ambalata ermetic.

Masuri preventive
Radiatii ne-ionizante
Prevederi comune tuturor activitatilor care utilizeaza surse
generatoare de radiatii neionizante:
La locurile de munca unde sunt utilizate surse de radiatii
neionizante vor fi repartizate numai persoane care cunosc
echipamentele tehnice generatoare de radiatii neionizante si
procedeele de lucru, au calificarea si autorizarea necesara
si au fost instruite din punctul de vedere al securitatii muncii;
La executarea sarcinilor de munca care implica utilizarea
surselor generatoare de radiatii neionizante vor fi repartizati
numai lucratori care au fost declarat apti in urma controlului
medical obligatoriu solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii
pentru lucrul in medii cu radiatii neionizante;
Se interzice lucrul la sursele generatoare de radiatii neionizante
persoanelor care prezinta afectiuni ale ochilor si/sau
ale pielii, constatate la controlul medical;
In incaperile in care se desfasoara activitati cu surse generatoare
de radiatii neionizante se vor afisa la loc vizibil
instructiuni specifice de securitate a muncii;
In spatiile de lucru in care exista pericolul aparitiei electricitatii
statice, imbracamintea si incaltamintea vor fi antistatice.
Se interzice utilizarea imbracamintei sintetice, generatoare
de sarcini electrice;
Toate caile de acces ale spatiilor de lucru vor fi mentinute
in stare de curatenie permanenta, libere de orice obstacol si
vor fi marcate vizibil pentru a se evita expunerea personalului
lucrator la radiatiile periculoase;
Se interzice accesul persoanelor neautorizate in spatiile
de lucru cu surse de radiatii neionizante periculoase (peste
limitele admisibile);
Activitatile care utilizeaza surse generatoare de radiatii
neionizante periculoase se vor desfasura in incaperi special
amenajate;
In cazul in care o incapere serveste desfasurarii si altor
activitati productive decat cele care utilizeaza surse de radiatii
neionizante, sursele vor fi separate de restul spatiilor
de lucru prin utilizarea de paravane sau pereti despartitori;
Paravanele sau peretii despartitori vot fi confectionate din
materiale rezistente la foc, la temperaturi inalte, care sa nu
degaje noxe chimice si sa prezinte un coeficient de reflexie
cat mai mare sau cat mai mic, dupa caz;
Ecranarea surselor de radiatii neionizante in vederea
protejarii personalului lucrator se va realiza cu ecrane sau
filtre din materiale cu coeficient de absorbtie corespunzator
radiatiei fata de care se face protectia;
Pentru sursele de radiatii neionizante pentru care exista
indicatoare de securitate standardizate, usile incaperilor vor
fi inscriptionate conform standardelor in vigoare.
Peretii, tavanul, pardoseala, usile si ferestrele incaperilor
in care functioneaza surse de radiatii neionizante vor fi, dupa
caz, supuse unor amenajari speciale, in asa fel incat radiatiile
generate de surse sa nu fie directionate spre personalul
lucrator.
Iluminatul incaperilor in care se desfasoara activitati cu
surse de radiatii neionizante se va realiza in asa fel incat sa
se asigure acomodarea ochilor la solicitarile vizuale intense,
acolo unde este cazul;
Verificarea periodica a starii de functionare si lucrarile de
intretinere si reparatie a echipamentelor generatoare de radaitii
neionizante vor fi efectuate numai de catre personal calificat
si autorizat in acest scop, la solicitarea conducatorului
locului de munca si conform unui grafic de revizie si reparatii,
ce va fi respectat intocmai. Periodicitatea de executie a lucrarilor
va fi cea mentionata de producatorul instalatiei.
Radiatii ionizante
Izolarea si/sau ecranarea adecvata a echipamentelor de
lucru;
Respectarea instructiunilor de lucru;
Semnalizarea zonelor cu risc, indicand clasa si categoria
radiatiiei;
Utilizarea echipamentului individual de protectie corespunzator;
Reducerea la maxim a expunerii la radiatii;
Utilizarea uneltelor si materialelor adecvate;
Interzicerea accesului in zonele expuse riscului persoanelor
ale caror sarcini de munca nu justifica prezenta in respectivele
zone;
Respectarea in orice moment a distantei de securitate
fata de sursele de radiatii;
Semnalizarea zonelor expuse riscului de iradiere;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 25

26
3.2.4 Expunerea la conditii de temperatura,
umiditate si de iluminat:
Definitie
Prin microclimat se intelege totalitatea factorilor fizici
ai aerului dintr-un spaţiu delimitat (loc de muncă), care
îşi exercită acţiunea asupra funcţiei de termoreglare.
Componentele microclimatului se normează în raport cu
degajarea de căldură în organismul uman determinată de
efortul fizic.
Factorii componenţi ai microclimatului profesional sunt
următorii:
temperatura aerului,
umiditatea relativă a aerului,
viteza curenţilor de aer,
radiaţia calorică,
temperatura suprafeţelor de lucru.
Prin iluminatul la locul de munca se intelege ansamblul de
dispozitive de iluminat care sunt instalate pentru a genera un
nivel de iluminare adecvat destinatiei spatiilor si sarcinilor
de munca. Asigurarea unui iluminat raţional are drept scop
evitarea suprasolicitărilor analizatorului vizual, stimularea
proceselor activităţii nervoase superioare, creşterea
capacităţii de muncă, prevenirea unor boli profesionale, a
accidentelor de muncă şi oboselii cronice.
Originea riscului
Lucrul in industria alimentara prezinta in principiu, prin
caracteristicile sale intrinseci, (prezenta unor niveluri ridicate
de umiditate, temperaturi scazute, etc) un ansamblu de
probleme legate de confortul termic al lucratorilor, de aici
si necesitatea imbunatatirii conditiilor de confort termic prin
controlul umiditatii si temperaturii la locurile de munca.
Efectele nocive asupra sanatatii lucratorilor care pot fi
provocate de conditiile de microclimat depind de urmatoarele
variabile: temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer din
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
incinte si temperatura medie radianta.
Majoritatea materiilor prime, produselor intermediare si
produselor finite din industria alimentara sunt perisabile,
astfel ca in zonele de manipulare, depozitare si procesare
este necesara mentinerea unor temperaturi scazute sau
foarte scazute (in cazul congelatoarelor).
In schimb, alte produse, pe durata procesului de transformare
din materie prima in produs finit, sufera tratamente termice:
coacere, sterilizare, deshidratare, oparire, etc ceea ce
presupune un mediu de munca expus unor temperaturi
ridicate, peste limita confortului termic.
In anumite zone de lucru din industria alimentara se
inregistreaza temperaturi extreme. Activitatea se poate
desfasura in camere frigorigice, la temperaturi de –18 °C sau
mai mici; in centrele de munca din industria carnii temperatura
trebuie mentinuta intre 7 si 10°C. Pe de alta parte, in industria
panificatiei si a pastelor fainoase sau in sectorul mancarurilor
preparate sunt zone in care temperaturile depasesc limita
maxima a confortului termic al lucratorilor.
Caldura si frigul sunt agenti care ar putea genera riscuri
pentru sanatatea lucratorilor astfel:
Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau
cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli
profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele
cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele
acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor
termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor
de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura;
dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata.
Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub
forma de soc de caldura sau hiperpirexie.
Afectiunile datorate temperaturilor scazute sunt de 2 categorii,
dupa in functie de actiunea temperaturii, directa sau
indirecta. Afectiunile prin actiune directa, rare si accidentale,
sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala
(degeraturile), fie depasirii capacitatii de termoreglare
generala (hipotermia). Prin actiune indirecta, temperatura
scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore”. Bolile
„a frigore” sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta,
variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la
frig, umiditatea crescuta si curentii de aer. Formele clinice

sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot aparea rinite,
faringite, laringite, bronsite, bronhopeumopatii, pneumopatii;
la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita
obliteranta, cardiopatia ischemica, hipertensiunea
arteriala, etc.
Utilizarea apei din abundenta in procesele de productie sau
ca element de curatare a mainilor, uneltelor, ustensilelor,
podelelor, echipamentelor de munca etc, contribuie la
crearea unei atmosfere saturata de vapori de apa.
Nivelul de umiditate este, de asemenea, un factor determinant
al conditiilor ambientale ale unui loc de munca. Un nivel de
umiditate necorespunzator are un impact negativ nu numai
asupra lucratorilor, ci si asupra calitatii produselor.
Confortul organic se situeaza in intervalul 30 - 70% :
sub 30 %, apar repercusiuni negative asupra structurilor
si functiilor mucoasei respiratorii care asigura eliminarea
impuritatilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat;
peste 70 %, in conditiile prestarii unor activitati care
necesita un consum energetic mare, actioneaza negativ
asupra procesului de termoliza (se poate ajunge pana la
soc caloric).
In cazul iluminatului, sursa riscului o constituie, in general,
insuficienta sau subdimensionarea surselor de lumina
naturale si/sau artificiale din zonele de munca. Neasigurarea
unui iluminat corespunzator, conform standardelor SR EN
12464-1 si 12464-2, are drept consecinte suprasolicitarea
analizatorului vizual, diminuarea capacităţii de concentrare
si implicit a capacitatii de munca, aparitia oboselii cronice,
favorizand de asemenea accidentele de munca.
Masuri preventive
Respectarea prevederilor „Ordonantei de urgenta nr. 99
din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele
cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor
încadrate în munca”.
Reglarea temperaturii la locul de munca in conformitate
cu cerintele climatice (incalzire, aer conditionat);
Ecranarea surselor de caldura radianta;
Reglarea umiditatii din incinta, evitandu-se totusi curentii
de aer;
Instalarea, dupa caz, a sistemelor de ventilatie fortate;
Limitarea expunerii prin micsorarea duratei sarcinilor de
munca desfasurate in zonele cu temperaturi extreme. Este
recomandata rotatia personalului pe sarcini si pusturi de lucru;
Asigurarea perioadelor de odihna in camere climatizate
corespunzator si asigurarea, dupa caz, a bauturilor calde
sau racoritoare;
Izolarea si/sau semnalizarea proceselor, echipamentelor
sau suprafetelor acestora foarte reci sau fierbinti pentru a se
evita contactul;
Realizarea examenelor medicale specifice, la angajare
si periodice;
Evitarea expunerii la schimari bruste de temperatura.
Este recomandata o perioada de aclimatizare;
Evaluarea conditiilor de microclimat si furnizarea de echipament
individual de protectie, in conformitate cu rezultatele
evaluarii;
Izolarea termica corespunzatoare a incintelor;
Umiditate
Reducerea umiditatii prin intermediul unui sistem de
drenaj, care trebuie reviziuit periodic, pentru a se evita blocarea
acestuia cu deseuri.
Instalarea de sisteme de ventilatie care sa asigure
reimprospatarea aerului adaptate volumelor incintelor si
numarului de lucratori care desfasoara sarcini de munca
in spatiile respective.
Caldura
In situatia lipsei unui sistem de climatizare, se recomanda
limitarea volumului de munca fizica, planificand
activitatile care necesita un consum mare de energie in
timpul perioadelor mai racoroase;
Climatizarea corespunzatoare a incintelor, tinanaduse
cont de volumul acestora si de numarul de lucratori expusi;
Eliminarea aerului cald din imediata apropiere a surselor
de caldura prin instalarea echipamentelor de evacuare
a aerului adaptate specificului situatiei;
Asigurarea apei potabile si a sarurilor pentru rehidratare
in apropierea locurilor de munca;
Furnizarea articolelor de imbracaminte care protejaza
impotriva caldurii;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 27

28
Frig
Dotarea sistemelor de distributie a aerului rece cu
elemente difuzoare de aer, pentru elimina sau diminua actiunea
directa a jetului de aer pe lucratori;
Reducerea timpului petrecut in camerele frigorifice,
utilizand mijloace mecanice pentru transport si depozitare,
pentru a evita executarea manuala a acestor sarcini;
Monitorizarea regimului alimentar al lucratorilor, care
va trebui sa fie bogat in calorii;
Reducerea sau eliminarea sarcinilor simple de supraveghere
care implica o activitate fizica redusa;
Iluminat
Evitarea iluminatului natural direct prin montarea de
draperii sau jaluzele;
Intensitate adecavata tipului de activitate de activitate,
conform standardelor mai sus amintite;
Distribuitia nivelurilor de iluminare trebuie sa fie cat
mai uniforma posibil;
Evitarea efectului de orbire cauzat de lumina directa
a soarelui sau a altor surse de lumina artificiala cu luminanta
ridicata. Sursa de lumina nu va fi plasata in campul
vizual al lucratorului, iar atunci cand din motive obiective
nu poate fi schimbat locul sursei de iluminat, se vor monta
filtre de protectie;
Combinarea luminii artificiale cu cea naturala.
3.2.5 Expunerea la noxe biologice, noxe chimice
si substante periculoase
Definitie
Noxe - agenti, factori care pot exercita o acţiune nocivă
asupra organismului si care se raspandesc in atmosfera în
timpul proceselor tehnologice.
Substanţe periculoase - orice substanţă lichidă, gazoasă
sau solidă care reprezintă un risc pentru sănătatea şi
securitatea lucrătorilor.
Noxe chimice: Sunt substante, elemente sau compusi
chimici sub forma de aerosoli, gaz sau vapori care, in
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
contact cu organismul uman, pot provoca efecte negative
asupra sanatatii.
Noxe biologice: Sunt microorganismele prezente in mediul
de munca capabile de a provoca afectiuni respiratorii,
dermatologice, circulatorii, etc. Riscurile profesionale
generate de noxele biologice apar in general, la locurile
de munca unde sunt prezente animale vii si/sau unde sunt
procesate materii prime sau produse de origine animala sau
vegetala.
Noxe chimice
Originea riscului
In categoria noxelor chimice trebuie mentionat praful care
rezulta in timpul proceselor de productie din industria de
morarit - panificatie, lactate si la fabricarea produselor
dietetice si liofilizate.
Praful produs de unele produse alimentare cum sunt: faina,
cerealele, cafeaua solubila, zaharul, laptele praf, cartofi
pudra sau supe pudra, pot fi sursa a doua tipuri de risc
pentru lucratori:
Pot crea atmosfere extrem de inflamabile cu risc de
incendiu si explozie;
Inhalarea de praf poate provoca probleme respiratorii,
cum ar fi astmul bronsic profesional sau iritatii ale ochilor,
nasului si pielii (dermatite profesionale).
Se recomanda utilizarea echipamentelor de protectie
respiratorie, intretinerea adecvata a echipamentelor de
productie, sisteme de ventilatie pentru a elimina sau reduce
cantitatea de praf si o intretinere corespunzatoare a acestor
sisteme;
Toate noxele chimice sunt capabile sa provoace efecte
negative asupra sanatatii lucratorilor in conditiile expunerii la
acest factor de risc. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi
imediat, pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate aparea
in timp, generand boli profesionale (intoxicatii cronice).

In sectorul alimentar se utilizeaza un numar mare de compusi
chimici care pot provoca leziuni sau afectiuni personalului
care le manipuleaza sau care se afla in imediata apropiere.
Sunt de amintit:
Agenti frigorifici ( amoniacul anhidru, clorura de metil
si alte hidrocarburi halogenate alifatice, dioxidul de carbon,
etc) utilizati in procesele de refrigerare sau de congelare si
in camere frigorifice prezinta riscuri de intoxicatii si arsuri chimice.
Pesticidele si produsele fumigene previn aparitia daunatorilor
pe durata depozitarii si transportului de materii prime
alimentare, utilizate obligatoriu importiva insectelor si a
rozatoarelor in centrele de munca.
Dioxidul de carbon care se produce in sectiile de produse
afumate care nu dispun de o ventilatie corespunzatoare,
silozuri de cereale, beciuri de fermentare sau magazine de
peste, poate provoca intoxicatii.
PVC-ul utilizat pentru materialele de ambalare si pentru
impachetarea alimentelor. La incalzirea unei pelicule de
PVC, produsele de degradare termica irita ochii, nasul si gatul.
Aditivii alimentari, folositi in elaborarea multor produse
finite pot ajunge sa afecteze, odata cu trecerea timpului, sanatatea
lucratorilor, daca sunt utilizati intr-un mod necontrolat
si de catre lucratori care prezinta sensibilitati la substante
din componenta acestora. Pot apare, de exemplu, dermatite
de contact.
Trebuie evidentiate efectele contaminantilor asupra
organismului uman, deoarece acestea sunt multiple:
Corozive: distrugerea tesuturilor asupra carora actioneaza
substanta toxica;
Iritante: iritatia pielii sau a mucoaselor in contact cu
substanta toxica;
Pneumoconioze: afectiuni pulmonare provocate de particule
solide;
Asfixiante: oprirea respiraţiei care poate provoca încetarea
bătăilor inimii şi moartea;
Anestestezice si narcotice: Stare caracterizată prin
pierderea cunoştinţei, relaxare musculară, diminuarea
sensibilităţii şi a reflexelor;
Alergenice: efectul alergic al contaminantului inainte de
prezenta toxicului
Cancerigene, mutagene: provoaca aparitia cancerului,
mutatii genetice ereditare;
Sistemice: tulburari ale organelor interne.
Principalele cai de patrundere in organism a noxelor chimice
sunt: prin inhalare, cutanat si digestiv. In functie de calea
de patrundere in organism a noxelor, factorii de risc sunt
urmatorii:
Risc de inhalare (nas, gura):
Concentratia ambientala si tipul de expunere (acuta, cronica);
Durata zilnica de expunere, cantitatea si starea surselor
de emisie;
Distanta dintre lucrator si sursele de emisie ;
Volumul de gaze, vapori sau aerosoli generat;
Sistemele de ventilatie general si local insuficiente sau
subdimensionate;
Proceduri de lucru inadecvate;
Grupurile sensibile la riscuri (art. 35 din Legea nr.
319/2006);
Expunerea simultana la diferite noxe.
Riscuri prin absorbtie cutanata:
Locul si suprafata de contact;
Durata si frecventa de contact;
Cantitatea sau concentratia substantelor periculoase;
Temperatura si umiditatea mediului de munca;
Utilizarea incorecta a echipamentelor individuale de protectie
(EIP);
Proceduri de lucru neadecvate;
Categoriile de lucratori de sensibili la riscuri (art. 35 din
Legea nr. 319/2006)
Expunerea simultana la mai multi agenti;
Contact direct cu substantele periculoase sau cu suprafete
contaminate;
Contact cu materiale, imbracaminte sau manusi contaminate;
Condensarea vaporilor pe piele sau imbracaminte;
Particule de aerosoli;
Absorbtia de gaze si vapori;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 29

30
Riscul la contactul cu pielea:
Tipul de pericol (coroziv, iritant, nociv);
Suprafata corpului expusa si frecventa de expunere;
Utilizarea incorecta a echipamentelor individuale de protectie;
Proceduri de lucru nedecvate;
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Lipsa de metode de control pentru scurgeri si deversari;
Ambalaje neadecvate;
Sisteme de transfer defecte sau nersepectarea procedurilor
de transfer;.
CATEGORII DE PERICOLE PRIVIND SUBSTANTELE SI PREPARATELE PERICULOASE
Categoria Definitii Simbol Pictograma
Explozibili
Combustibile
Extrem de
inflamabili
Inflamabili
Foarte toxici
Toxici
Nocivi
Iritante
Corozive
Periculoase
pentru mediul
ambiental
Substante si preparate care chiar si in lipsa oxigenului din aer pot
sa reactioneze exoterm si rapid (pot exploda).
Substante si preparate care, in contact cu alte substante, in special
cu substante inflamabile, produc o reactie puternic exotermica.
Substante care se aprind usor prin actiunea unei surse de initiere,
inclusiv sub temperatura de 0°C.
Substante care se aprind in prezenta unei flacari, a unei surse de
caldura sau a unei scantei.
Substante si preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanata in cantitare foarte mica pot provoca efecte acute sau
cronice si inclusiv deces.
Substante si preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanata pot provoca efecte acute sau cronice si inclusiv deces.
Substante si preparate non-corozive care, in contact scurt, prelungit
sau repetat cu pielea sau mucoasele pot provoca o reactie
inflamatorie.
Substante si preparate care, in contact cu tesuturile vii pot avea o
actiune distructiva a acestora.
Substante si preparate care prezinta sau pot prezenta un pericol
imediat sau viitor pentru una sau mai multe componente ale
mediului ambiental.
Pentru depozitarea substantelor periculoase, trebuie adoptate toate masurile necesare pentru a proteja lucratorii importiva
incendiilor, exploziilor sau a altor efecte periculoase datorate caracteristicilor acestor substante. Din aceaste motive trebuie
respectate o serie de reguli atunci cand se depoziteaza aceste substante, separand agentii chimici incompatibili.
E
O
F+
F
T+
T
Xn
Xi
C
N

Masuri preventive
Pentru a preveni efectele toxice, masurile de prevenire
trebuie aplicate in ordinea prioritatilor: asupra sursei, asupra
mediului si asupra lucratorilor.
Asupra sursei:
Alegerea echipamentelor de munca adecvate care
nu implica folosire substantelor periculoase;
Inlocuirea, atunci cand este posibil, a produselor
toxice sau nocive;
Inchiderea proceselor si inlocuirea tehnologiei atunci
cand acestea sunt generatoare, fara posibilitati de eliminare
sau reducere, de noxe chimice;
Stocarea substante periculoase in depozite specifice
prevazute cu ventilatie speciala;
Realizarea mentenantei preventive a instalatiilor si
echipamentelor de lucru: verificarea periodica a starii conductelor
prin care circula gazele, depozitarea buteliilor
care contin gaze in locuri izolate si bine ventilate.
Asupra mediului:
Realizarea curateniei periodice;
Semnalizarea riscurilor conform actelor normativa in
vigoare;
Dispunerea de sisteme de ventilatie generale
adecvate sau chiar de hote de extractie (filtrele acestor
aparate trebuie curatate periodic);
Instalarea sistemelor de alarma in locuri cu risc de
scurgeri de gaze, de lichide, etc.;
Prelevarea de probe de aer va fi facuta periodic;
Asupra persoanelor expuse (receptori):
Evitarea contactului intre aceste produse si alimente;
Izolarea lucratorului de sursa de contaminare prin
utilizarea echipamentelor individuale de protectie specifice.
Stabilirea unor proceduri standard de manipulare si
utilizare a substantelor periculoase;
Adoptarea unui plan de interventie pentru situatiile
de urgenta: deveresare accidentala, accidente de munca
in care au fost implicate substantele periculoase sau noxele
chimice, etc.;
Noxe biologice
Originea riscului si consecinte
Infectiile si bolile infectioase
sau parazitare raspandite de
animale sau de produse de
origine animala sunt probleme
comune in industria alimentara.
Lucratorii din industria
alimentara pot contacta
zoonoze, cum sunt: antraxul,
bruceloza, leptospiroza, tuberculoza bovina etc si o gama
larga de infectii ale pielii.
Lucratorii din subsectoarele de carne si lactate - ca rezultat
al contactului direct cu animale vii ori diferite parti sau organe
rezultate din procesul de abatorizare, posibil infectate - sunt
cei mai expusi la boli infectioase si parazitare de origine
animala, prin intermediul leziunilor pielii sau altor parti
sanatoase ale organismului .
Dermatitele de contact si alergiile de piele sau de sistem
respirator provocate de produsele organice, animale sau
vegetale, sunt de asemenea frecvente. Dermatiele pot fi
datorate actiunii produselor iritante, a frictiunii produsa la
operatiunile de colectare si ambalare a fructelor, manipularea
zaharului, etc. De asemenea, prafurile organice generate
de cereale sau de faina pot cauza boli respiratorii (“astmul
brutarului”).
In ceea ce priveste microbiologia aplicata in productia de
alimente, in general, majoritatea microorganismelor utilizate
se considera a fi inofensive. In elaborarea vinului, branzei,
iaurtului si aluatului sunt folosite procese microbiologice
pentru obtinerea produselor consumabile. Ca rezultat,
sporii de ciuperci si actinobacteriile se gasesc din belsug in
procesele de prelucrare a multor produselor alimentare.
Aspergillus si Penicilium de obicei sunt prezente in
atmosfera in procesele de panificatie. Al doilea se regaseste
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 31

32
de asemenea si in centrele de productie de lapte si carne,
in maturarea branzei, carnatilor si salamurilor crud-uscate.
Modalitatile de curatare a membranei produselor, ulterioare
maturarii, favorizeaza dispersarea acestor microorganisme
in aer, lucratorii putand dezvolta alveolita alergica. Cazurile
de astm profesional sunt asociate cu actiunea multor dintre
aceste organisme, in timp ce altele sunt suspectate ca ar
putea cauza infectii sau produce micotoxine.
Masuri preventive
Inlocuirea agentilor biologici nocivi sau utilizarea lor in
medii controlate si etanse;
Reducerea riscului biologic la un nivel cat mai scazut
prin intermediul urmatoarelor masuri:
Stabilirea unor proceduri standard de lucru;
Reducerea, la un nivel minim posibil, a numarului de
lucratori expusi;
Adoptarea de masuri de siguranta la receptia, manipularea
si transportul agentilor biologici in incinta zonelor
de productie;
Amenajarea de grupuri sanitare adecvate dotate cu
produse pentru spalarea ochilor si antiseptice pentru piele;
Respectare unei igiene corespunzatoare si a curateniei
la locul de munca;
Semnalizarea riscurilor biologice;
Stabilirea masurilor de izolare a agentilor biologici si
evitarea raspandirii acestora;
Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor infectioase;
Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente impermeabile;
Mentinerea unui grad ridicat al igienei personale;
Evitarea riscului biologic produs de microorganisme
(bacterii, virusi, acarieni din praf, etc), subproduse animale
(resturi, materii fecale si par de animale, etc) sau animale:
Intocmirea unui program de curatenie si a unei intretineri
adecvate a sistemelor de ventilatie sau climatizare;
Eliminarea apei reziduale (canale de drenaj, etc)
Reducerea umiditatii excesive din aer, de pe pereti,
acoperisuri, podele;
Evitarea intepaturilor de insecte, aparitiei mucegaiului la
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
locul de munca si in depozite;
Stabilirea si executarea unui program de curatenie si
dezinfectare in centrele de munca;
Instalarea sistemelor de ventilatie (naturale sau fortate)
si a hotelor locale acolo unde sunt necesare;
Utilizarea vopselei antifungice pentru pereti si tavane;
Efectuarea inspectiilor periodice pentru detectarea
fungilor;
Eliminarea corecta a deseurilor;
Instalarea plaselor de tantari sau capcanelor impotriva
insectelor;
Izolarea zonelor de preparare si manipulare a produselor
alimentare.
3.3 Riscuri derivate din conditiile
ergonomice
3.3.1 Riscuri ergonomice determinate de
pozitii fortate
Definitie
Pozitii de munca care, datorita sarcinilor de munca, implica
una sau mai multe regiuni anatomice care inceteaza a
mai fi intr-o pozitie naturala si confortabila, fiind astfel
suprasolicitate si putand cauza leziuni osteomusculare.
Originea riscului
Riscul este prezent in operatiunile de incarcare si descarcare,
datorita greutatii si/sau volumului materiilor prime si a
produselor finite, operatiuni care, de multe ori, implica
manipularea manuala a acestora.
De asemenea, pozitii fortate pot aparea si in zonele de

ambalare, impachetare sau paletizare datorita rapiditatii
miscarilor si rotatiilor si/sau incovoierii mici dar continue ale
trupului/articulatiilor.
Caracteristicile anumitor sarcini de munca implica adoptarea
unor pozitii incomode, cu trunchiul aplecat sau rotit si bratele
ridicate deasupra capului (toaletarea animalelor, despicarea
carcaselor, etc), care impreuna cu greutatile si/sau
dimensiunile materialelor manipulate, favorizeaza aparitia
leziunilor si afectiunilor osteomusculare.
Masuri preventive
Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor, a proceselor
in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte pozitii fortate;
Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu reglare
pe inaltime) cu un design ergonimic, adecvat evitarii
pozitiilor fortate;
Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea tensiunii
musculare necesara mentinerii echilibrului atunci cand este
necesar sa se stea mult timp in picioare, mentinandu-se
aceeasi pozitie;
Asezarea uneltelor si alte mijloace de lucru la indemana;
Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si asezat )si
repaus in timpul lucrului (scaune sau trepte de repaus);
Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu se vor
intinde bratele mult si nu se va inclina spatele, este indicata
deplasarea in lateral;
Corpul trebuie sa stea in pozitie verticala (prevenirea problemelor
la coloana);
Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de lucru
la necesitati si la dimensinile antropometrice ale lucratorilor;
Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lucratorului in
cazul sarcinilor de lucru executate sezànd (linii de ambalare,
etichetare, etc.);
Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajustabile la
inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de sustinere, material,
etc);
Utilizarea accesoriilor: genunchiere, banci, plataforme
pentru sprijin, etc.
Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.
3.3.2 Supraeforturi la manipularea manuala a
maselor
Definitie
Conform HG 1051/2006, prin
manipularea manuala maselor
se intelege orice tip de transport
sau sustinere a unei mase de
catre unul sau mai multi lucratori,
inclusiv ridicarea, asezarea,
impingerea, tragerea, purtarea
sau deplasarea unei mase care,
datorita caracteristicilor acesteia (volum, forma, greutate,
etc) sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta
riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, in special
afectiuni dorsolombare si hernii.
Originea riscului
Desi operatiunile din industria alimentara sunt in prezent
mecanizate in mare masura, in multe centre de procesare
a alimentelor, in unele etape ale proceselor de productie
– despicare carcase, transare, incarcare-descarcare,
ambalare, paletizare, etc. - sunt necesare si activitati
manuale care implica, pe langa repetitivitatea miscarilor,
un efort fizic considerabil, in special in cazul manipularii
manuale a greutatilor.
Acest risc apare in principal la acele locuri de munca in
care exista urmatorii factori: ritm de lucru ridicat, manipulare
manuala de greutati mai mari de 3 kg, neadaptarea posturilor
de lucru la caracteristicile antropometrice ale lucratorului..
Manipularea manuala a greutatilor este responsabila,
in multe cazuri, de aparitia oboselii fizice sau a leziunilor,
care se pot produce imediat sau prin cumularea de mici
traumatisme aparent neglijabile. Pot suferi leziuni atat
lucratorii care manipuleaza greutati regulat cat si cei care
manipuleaza greutati ocazional.
Leziunile frecvent intalnite sunt: contuzii, taieturi, rani,
fracturi si mai ales leziuni osteomusculare. Se pot produce
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 33

34
in orice zona a corpului, cele mai sensibile fiind membrele
superioare si spatele, in special zona dorsolombara.
Masuri preventive
Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor
care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorso lombare;
Monitorizarea sarcinilor care necesita adoptarea de pozitii
extreme, eforturi fizice considerabile si un ritm intens al
miscarilor repetitive. Combinatiile dintre acesti factori agraveaza
problemele de sanatate care pot aparea;
Aplicarea de masuri tehnice si organizatorice pentru a
evita manipularea manuala a greutatilor cum ar fi:
Utilizarea motostivuitoarelor, meselor hidraulice de
ridicare, benzilor transportoare, etc
Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru
transportul si manipularea manuala a greutatilor: lize manuale
sau electrice, carucioare, transpaleti, rafturi rulante,
etc
Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea manuala
a greutailor nu poate fi evitata;
Trebuie luate in considerare recomandarile pentru manipularea
manuala a maselor:
Sprijinirea ferma a picioarelor cu toata talpa pe sol si
adoptarea unei distante de aproximativ 50 cm intre talpi;
Se vor flexa usor genunchi pentru a ridica greutatea;
Spatele se va mentine drept;
Nu se va rasuci trunchiul in timpul sustinerii greutatii;
Se va pastra greutatea cat mai aproape de corp posibil;
Se profita eficient de greutatea corpului pentru impingerea
obiectelor sau tragerea acestora;
Nu se vor ridica o sarcina grea mai sus de talie dintro
singura miscare;
Se vor tine bratele aproape de corp si cat mai intinse
posibil;
Se va cere ajutorul unui coleg atunci cand sarcina
este extrem de grea sau dificil de manipulat;
Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situatia o
permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele recomandate
de reglementarile in vigoare.
3.3.3 Miscari repetitive
Definitie
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Grupul de miscari continue sau repetate cu o frecventa ridicata
care implica folosirea aceluiasi ansamblu osteomuscular
provocand: oboseala musculara, suprasolicitarea
articulatiilor si/sau a mischilor, dureri si , in timp, afectiuni
sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc.
Consecinte
Printre leziunile provocate de miscarile repetitive se
numara inflamatiile de tendoane (tendinite) si a invelisului
tendonului (tenosinovite), distonie focala, etc.
Sunt afectiuni des intalnite printre lucratorii ale caror sarcini
de munca implica realizarea miscarilor repetitive. Activitatile
care solicita in mod repetat indoirea incheieturii mainii,
apucarea, strângerea, rotirea, etc., pot cauza sindrom de
tunel carpian care este o afectiune patologica datorata
inflamatiei articulatiilor incheieturilor, care preseaza nervii
si se caracterizeaza prin aparitia senzatiei de furnicaturi in
degetul mare, aratator, mijlociu si inelar.
Distonia focala este contractia involuntara prelungita ce
afecteaza o singura portiune a organismului sau o singura
grupa musculara (ex. gat, mana). Cele mai comune tipuri de
distonie focala sunt blefarospasmul si torticolis-ul.
Oboseala musculara si leziuni osteomusculare datorate
pozitiilor statice.

Originea riscului
Automatizarea centrelor de productie si impunerea ritmului
de lucru de catre utilajele sau liniile de productie cu benzi
transportoare (sortare, ambalare), afecteaza in prezent un
numar mare de lucratori din industria alimentara. Activitatile
din aceste centre de productie sunt adesea monotone,
lucratorii executand aceleasi miscari pe toata durata
programului de munca concomitent cu pozitii statice (ex.:
transare, sortare fructe-legume, ambalare, etc)
Masuri preventive
Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, analizandu-se
procedurile de lucru cu scopul de a elimina sau reduce
miscarile repetitive;
Efectuarea de evaluari specifice privind miscarile repetitive
si pozitiile fortate, atat la nivelul echipamentelor de lucru
cat si a procedurilor de lucru, pentru a identifica masurile ce
pot fi implementate pentru a elimina sau reduce acesti factori
de risc;
Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si respectarea
unei periodicitati a pauzelor;
Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate in
mod frecvent;
Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identificarea
posibilelor afectiuni osteomusculare;
Automatizarea, acolo unde este posibil si exista disponibilitate
financiara, a etapelor proceselor de productie unde
exista acest factor de risc;
Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic;
Realizarea examenelor medicale specifice si periodice;
Dotarea lucratorilor care executa activitati in pozitia sezut
cu scaune ergonomice reglabile;
Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul exercitiilor
fizice recomandate de medicul de medicina a muncii;.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 35

36
4. Consideratii despre factorii de risc psihosociali in industria
alimentara
In aceasta sectiune vor fi prezentate cateva notiuni de
baza despre factori de risc psihosociali. Trebuie subliniat
ca, data fiind natura acestor factori de risc, nu este posibila
confirmarea sau infirmarea existentei generalízate a
acestora. Fiecare companie trebuie sa evalueze daca
sistemul de munca (organizare, caracteristici procese de
productie, etc.) genereaza acest tip de factori de risc.
“Conceptul de factori de risc psihosociali se refera la acele
conditii care sunt intalnite intr-un sistem de munca si care
sunt in relatie directa cu organizatia, specificul muncii si
realizarea sarcinilor de munca, si care au capacitatea
de a afecta starea de bine (fizica, psihica sau sociala) a
lucratorilor”(Martin si Perez, 1996).
Definitie
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Riscurile psihosociale sunt considerate ca fiind acele
aspecte ale proiectării, organizării şi managementului
muncii, ale contextului social şi ambiental al muncii, care pot
duce la vătămări psihologice, sociale sau fizice.
Originea riscului
Factorii de risc psihosociali profesionali sunt consecinte
ale interactiunii lucratorului cu mediul de munca si cu
organizarea si conducerea muncii. In continuare vor fi
enumerati factorii de risc proprii celor doua sisteme:

Mediul de munca
Organizarea si conducerea muncii
Factorul de risc Consecinte psihologice, fiziologice şi comportamentale
Conditiile ambientale (zgomot, vibratii,
iluminat, temperatura, etc);
Designul postului de lucru (spatiu alocat,
dimensiuni adaptate caracteristicilor
lucratorului, etc)
Pauzele si odihna;
Programul de lucru;
Turele de munca sau programul de
noapte;
Functii si sarcini de munca;
Ritmul de munca;
Monotonia muncii;
Autonomia;
Incarcatura mentala;
Pregatirea profesionala;
Responsabilitatile;
Criteriile de performanta;
Comunicarea la locul de munca;
Stilul de conducere;
Participarea la luarea deciziilor;
Relatiile interpersonale;
Tipul contractului de munca;
Motivatia si satisfactia profesionala;
Dezvoltarea profesionala.
Tulburări cognitive:
restrângerea scopului percepţiei
diminuarea capacitatii de concentrare
tulburări de memoriei
ezitări în luarea deciziilor
scăderea creativităţii, etc.
Reacţii emoţionale:
sentimente de deposedare plictiseală, vină, tensiune emoţională, anxietate,
presiune, iritare, îngrijorare, tristeţe, pesimism, lipsă de speranţă în legătură
cu viitorul, stare depresivă
apatie, scăderea satisfacţiei profesionale
stare de jenă, de disconfort şi ameninţare, etc.
Imaginea despre sine însuşi:
scăderea încrederii în sine însuşi
Modificări biochimice la nivelul:
funcţiei neuroendocrine (secreţia de hormoni)
mecanismelor imunologice
lipidelor şi hidraţilor de carbon din sange
secreţiei de acizi alimentari, etc.
Alterarea activităţii unor organe sau sisteme:
creier, activitatea sa electrică (EEG )
muşchi (EMG)
piele, funcţii electrodermice (GSR)
tract gastrointestinal (electrogastrogramă)
sistem cardiovascular (FC şi alţi indicatori ai ECG, activitate vasomotorie,
TA)
poziţie (postură)
vedere, etc.
Generale:
consum excesiv de cafea, tutun, alcool şi medicamente (în special tranchilizante
şi stimulente)
tulburări de somn
izolare sociala
apelarea excesivă la serviciile medicale sau evitarea acestora
schimbarea stilului de viaţă
acţiuni, comportamente antisociale
suicid, etc. În muncă:
absenteism şi amânarea îndatoririlor de serviciu
productivitate redusa
greseli si accidente
probleme disciplinare
comportament riscant
costuri marite in urma compensatiilor si ingrijirilor medicale,
etc.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 37

38
Datorita complexitatii domeniului factorilor de risc psihosociali,
in continuare vor fi tratate neexhaustiv incarcatura mentala
la locul de munca si anumite elemente de organizare si
conducere a muncii care genereaza riscuri psihosociale
notabile.
Incarcatura mentala la locul de munca
Definitie
Incarcatura mentala este ansamblul de solicitari mentale,
cognitive si intelectuale la care este supus un lucrator in
timpul programului de munca; este nivelul activitatii mentale
sau al efortului intelectual necesar executarii sarcinilor de
munca (INSHT, 2002).
Incarcatura mentala la locul de munca inseamna solicitarea
cognitiva sau gradul de mobilizare al energiei si capacitatii
mentale pe care un lucrator le dedica pentru a-si indeplini
sarcinile de munca si, de aceea, este rezultatul interactiunii
complexe dintre factorii individuali, tehnici, social si
organizationali.
Originea riscului
Dezvoltarea tehnologica din ultimii ani a influentat decisiv
evolutia volumului de munca, crescand in paralel incarcatura
mentala asociata. Cu fiecare implementare a unei noi
tehnologii se reduce contactul direct al lucratorului cu
produsele si prelucrarea acestora, lucratorul/lucratorii avand
responsabilitatea supravegherii si controlului functionarii
echipamentelor de munca, activitate solicitanta psihic
datorita atentiei deosebite la semnalele intrinseci si
extrinseci emise, trebuind sa stie semnificatia acestora si
actiunile corespunzatore acestor semnale.
In studiul incarcaturii mentale trebuie luati in considerare
urmatorii factori:
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Cantitatea si complexitatea informatiilor care trebuie
prelucrate si care sunt determinate, in mare parte, de tipul
activitatii care se realizeaza (referitoare la ritmul de lucru) si
de introducerea de noi tehnologii;
Timpul disponibil pentru dezvoltarea unui raspuns, cantitatea
de timp in care trebuie mentinuta atentia (starea de
alerta) si posibilitatea de a face pauze sau de a alterna cu
alte tipuri de sarcini;
Aspectele individuale. Capacitatea persoanelor de a
suporta incarcatura mentala este foarte variata, depinzand
de o serie de caracteristici individuale, printre care se pot
enumera: varsta, personalitatea, atitudinea fata de munca,
capacitatea de invatare (experienta la locul de munca si instruirea
profesionala) si gradul de oboseala.
De asemenea, nu numai supraincarcare mentala, ci si
subincarcarea - in cazul sarcinilor monotone care nu
necesita nici un efort mental – poate genera probleme pentru
securitatea si sanatatea lucatorilor. Societatea ar trebui sa
elimine sau sa reduca locurile de munca ale caror sarcini
sunt lipsite de continut si nu cer lucratorului un minim de
efort mental.
Masuri preventive
Asigurarea pentru fiecare etapa a procesului de productie
a timpului necesar prelucrarii informatiilor si luarii deciziilor;
Evitarea aparitiei oboselii, fiind recomandate pauze scurte
si frecvente in locurile de munca cu cerinte mentale ridicate
sau posibilitatea de alternare cu un alt tip de activitate
care necesita un nivel mai mic de atentie;
Reducerea volumului de munca in cazul turelor de noapte,
perioada in care capacitatea de raspuns a organismului
uman la cerintele sarcinii de munca este diminuata;
Luarea in considerare a nivelului de experienta si de pregatire
profesionala a lucratorului in realizarea sarcinilor de
munca, dat fiind faptul ca sunt variabile care influenteaza in
mod decisiv incarcatura mentala;
Asigurarea unei perioade suficiente pentru ucenicie si
informare/instruire profesionala, de fiecare data când se introduc
schimbari tehnologice, operative sau organizationale.

Organizarea si conducerea muncii
Definitie
In ceea ce priveste cauzele care dau nastere la riscuri
psihosociale, ele pot fi:
Caracteristicile sarcinii de munca (repetitivitatea, monotonia,
responsabilitatea, ritmul excesiv de lucru, etc)
Structura organizationala (conflicte de roluri, atributii y
lipsa definirii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc)
Organizarea muncii (lucrul in ture, de noapte sau la
sfarsit de saptamana, etc).
Stilul de conducere.
Originea riscului
Gradul de dezvoltare tehnologica, de automatizare si
mecanizare a activitatii afecteaza mediul psihosocial al
societatilor din industria alimentara (organizarea sarcinilor
de lucru in functie de sex, sisteme de salarizare, control si
monitorizare).
In multe faze ale procesului de productie si prelucrare a
diferitelor subproduse si produse alimentare (industria carnii,
lactatelor, conserve, etc), diferitele activitati la conveier
(selectare, taiere, ambalare, etc) sunt caracterizate de
monotonie, repetitivitate si de un nivel de interactiune sociala
intre lucratori si de comunicare cu responsabilii de productie.
Organizarea muncii poate genera o diversitate de probleme
care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor astfel ca,
lipsa unei organizari adecvate si prevalenta criteriilor tehnice
sau productive pot provoca stres, insatisfactie profesionala,
absenteism, conflicte, etc.
Stilul de conducere influenteaza mediul de munca si relatiile
dintre lucratori, relatiile dintre lucratori si sefi, deoarece
actiunile si/sau comportamentul superiorilor se repercuteaza
direct sau indirect asupra lucratorilor si atmosferei de munca.
Masuri preventive
Definirea clara a competentelor si sarcinilor pentru fiecare
post de lucru;
Furnizarea de echipamente si unelte adecvate pentru
desfasurarea activitatilor;
Consultarea lucratorilor la stabilirea orarelor si schimburilor
de lucru;
Stabilirea rotatiei de personal in activitatile care necesita
incarcatura fizica sau mentala ridicata;
Stabilirea unui canal de comunicare activ intre lucratori si
personalul de conducere;
Alocarea de resurse umane suficiente pentru fazele proceselor
de productie in care ritmul de lucru este ridicat;
Planificarea activitatilor anticipand posibilele varfuri de
lucru;
Distribuirea pauzelor pe toata durata zilei de lucru si conforme
cu ritmul activitatilor;
Proiectarea sarcinilor postului de lucru astfel incat sa includa
exigente rezonabile si cu sens pentru persoana care
le executa;
Responsabilizarea lucratorului oferindu-i posibilitatea de
reglare a ritmului de lucru, de alegere a metodelor, de planificare
a muncii, de a interveni in rezolvarea incidentelor;
Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor referitoare
la ceea ce se asteapta de la el si la limitele initiativelor;
Stabilirea unei politici de resurse umane privind formarea
continua specifica si dezvoltarea profesionala;
Proiectarea unui sistem care sa favorizeze comunicarea
interpersonala a lucratorilor;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 39

40
Incarcatura
si ritmul de
lucru
Orarul de
munca
Viitorul
profesional
Mediul
social
Continutul
sarcinii de
munca
Directii de actiune pentru prevenirea
riscurilor psihosociale. NIOSH
Pentru a evita atat subincarcarea cat
si supraincarcarea la locul munca este
necesara recuperarea fizica in urma
eforturilor sustinute si permisiunea ca
lucratorii sa poata controla, in anumite
limite, caracteristicile sarcinii de munca.
Conceput ca sa fie compatibil cu exigentele
si responsabilitatile extraprofesionale,
avand in vedere in acest sens orarul de
munca flexibil, rotatia schimburilor de
munca si a sarcinilor de munca.
Evitarea ambiguitatii in cazul promovarilor
ierarhice, a planurilor de cariera si a
securitatii locului de munca.
Oferind ajutor si oportunitati pentru
promovarea interactiunii intre angajati.
Conceperea unor sarcini de munca cu
un sens clar si definit, care sa stimuleze
si sa dea posibilitatea lucratorilor de a
pune in practica cunostintele profesionale
dobandite si sa obtina altele noi.
Unul dintre cei mai importanti factori de risc derivati
din organizarea munci, extrem de intalnit in industria
alimentara, este „programul de noapte si/sau turele
de munca”. Aceste tipuri de program de munca
implica anumite riscuri pentru sanatatea lucratorilor
datorita dereglarilor functiilor fiziologice, consecinta
a modificarii ritmului circadian (modificarea orelor de
somn, de masa).
In lipsa unui act normativ care sa reglementeze acest tip de
organizare a muncii in Romania, mai jos vor fi prezentate
cateva consideratii extrase din Normele Tehnice de
Prevenire din Spania, „NTP 455: Munca in schimburi si de
noapte: aspecte organizatorice”
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Anumiti parametri biologici, cum ar fi secretia endocrina,
tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, etc., au valori mai
scazute in timpul noptii. In acesta perioada de minima
dispozitie pentru munca, lucratorii din schimburile de noapte
sunt nevoiti sa depuna eforturi fizice si/sau psihice pentru
indeplinirea sarcinilor de munca.
Desincronizarea bioritmului si socioritmului specifica acestor
tipuri de program de munca, afecteaza in principal aparatul
digestiv si sistemul nervos, care la randul lui poate potenta
efectele negative suferite de aparatul digestiv.
Din punct de vedere nutritional, aliméntele sunt defectuos
repartizate de-a lungul zilei si au si un mare continut caloric,
datorita tendintei de a consuma alimente bogate in grasimi; in
timpul programului de noapte se inregistreaza si un consum
ridicat de cafea, tigari sau energizante, pentru combaterea
oboselii.

Problemele de sanatate frecvente consecinte ale acestui tip
de program sunt:
Dispepsiile
Gastritele
Colitele
Ulcere
Flatulenta
Cresterea in greutate/obezitatea, datorata ritmului metabolic
scazut.
RECOMANDARI
In situatia muncii in schimburi sau programului de noapte,
este indicata aplicarea urmatoarelor masuri preventive:
In baza clasificarii alimentelor in patru grupe realizata
de FAO/OMS, pentru asigurarea unei diete echilibrate este
necesar a se manca zilnic doua portii din grupa carnurilor
(carne, peste, oua, etc.), doua portii din grupa laptelui si derivatelor
(lapte, branza, etc.), patru portii din grupa legume si
fructe si patru portii din grupa paine si cereale. Toate acestea
trebuie repartizate de-a lungul unei zile, avandu-se grija ca
fiecare masa sa contina alimente din cele patru grupe.
In cazul in care companía are restaurant sau cantina,
este indicat ca alimentatia sa fie controlata de un specialist
in nutritie.
Dezvoltarea unui plan de educatie sanitara cu scopul de
a explica celor interesati principiile unei alimentatii sanatoase.
Este necesar sa se tina cont ca problemele de adaptare
al aceste tipuri de programe de munca se detecteaza in prímele
luni, de aceea lucratorii trebuie supravegheati pentru a
se pute preveni eventualele problema de sanatate datorate
neadaptarii.
Evitare expunerii la aceste tipuri de program a lucratorilor
mai mici de 25 de ani si mai mari de 50 de ani.
Asigurarea unei pauze suficient de mari pentru a permite
lucratorilor servirea unei mese calde in timpul orelor de
munca.
Reducerea sarcinilor de munca pe timpul noptii.
Schimbarea turelor este indicata a se face: dimineata intre
6 si 7, la pranz intre 14 si 15 si seara intre 22 si 23. In
cazul muncii in schimburi, este preferabila rotatia la fiecare
2/3 zile.
Dupa doua sau trei ture de noapte este necesara asigurarea
cel putin a unei zile libere.
Toate turele trebuie sa aiba sfarsitul de saptamana liber,
doua zile consecuttive.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 41

42
5. Masuri generale de prevenire
5.1 Semnalizare
Fiecare companie din industria alimentara din Romania are
propriile caracteristici tehnice si functionale din punct de
vedere al proiectarii sau al productiei, cu toate acestea,
una dintre cele mai importante masuri generale comune de
prevenire este semnalizarea corespunzatoare a riscurilor
profesionale.
Semnalizarea este o masura preventiva complementara
care, singura, nu poate elimina riscul si nu inlocuieste alte
masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (instruire si
informare).
In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fi evitate
sau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a muncii,
societatile au obligatia legala de a asigura semnalizarea
corespunzatoare de securitate si sanatate la locul de munca.
Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita doar in urma
evaluarii riscurilor profesionale.
Modalitatile de semnalizare si caracteristicile semnelor si
semnalelor sunt reglementate prin HG 971 din 2006 privind
cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca.
Definitie
Conform H.G. nr. 971 din 2006, semnalizarea de securitate
si/sau de sanatate este semnalizarea care se refera la un
obiect, o activitate sau o situatie determinata si furnizeaza
informatii ori cerinte referitoare la securitatea si/sau
sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un
semnal luminos ori acustic, o comunicare verbala sau un
gest-semnal.
Modalitati de semnalizare
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
1. Permanenta:
Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismentelor
sau obligatiilor;
Pentru localizarea si identificarea mijloacelor de salvare,
urgenta, prim ajutor, etc.;
Pentru localizarea si identificarea materialelor si
echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor;
Pentru marcarea recipientelor in care sunt depozitate
substante sau preparate periculoase si a conductelor
care transporta acest tip de substante sau preparate;
Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor in care
exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor;
Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie.
2. Ocazionala:
Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor
sau situatiilor temporare;
Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor;
Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre
ce presupun un risc de accidentare.
Reguli pentru o semnalizare eficienta
Nu se vor folosi mai multe panouri de semnalizare la
distanta mica unul fata de celalalt;
Nu se vor utiliza concomitent doua semnale luminoase
care pot fi usor confundate;
Nu se vor utiliza semnale luminoase in apropierea
altor surse luminoase asemanatoare;
Nu se vor folosi doua semnale sonore in acelasi timp;
Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul din
jur este prea puternic.

Tipuri de semnalizare
Semne de avertizare
Sunt semne de forma triunghiulara, cu pictograma neagra pe fond galben si margine neagra (partea galbena trebuie sa
acopere cel putin 50% din suprafata panoului). Avertizeaza un risc sau pericol, recomanda precautia sau verificarea.
Semne de interdictie
Sunt semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie trebuie sa
acopere cel putin 35% din suprafata panoului). Interzice un comportament care ar putea provoca un pericol.
Semne de obligativitate
Sunt semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe fond albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel putin 50% din
suprafata panoului). Obliga la un comportament sau actiune specifica sau la purtarea unui anumit echipament individual de
protectie.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 43

44
Semne de salvare si acordarea primului ajutor
Sunt semne de forma rectangulara sau patrata, cu pictograma alba pe fond verde (partea verde trebuie sa acopere cel putin
50% din suprafata panoului). Ofera informatii cu privire la iesiri de urgenta, prim ajutor sau la dispozitive de salvare.
Semnale pentru localizarea materialelor sau echipamentelor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor
Sunt semne de forma dreptunghiulara sau patrata, cu pictograma alba pe fond rosu (partea rosie trebuie sa acopere cel putin
50% din suprafata panoului). Ofera informatii cu privire la locul de amplasare a echipamentelor de stingere a incendiilor.
Semne pentru riscurile de cadere, ciocnire sau lovire
Marcajul este realizat din dungi galbene si negre. Dungile trebuie sa aiba o inclinatie de aproximativ 45°.
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

5.2 Echipamente individuale de protectie – EIP
Definitie
Conform legislatiei comunitare, echipamentele individuale de protecţie, denumite in continuare „EIP”, reprezintă orice
dispozitiv sau articol destinat purtării sau utilizării de către un individ ca mijloc de protecţie împotriva unuia sau mai multor
riscuri pentru sănătate şi siguranţă 6 .
Cadru legal
HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locule de munca;
HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a
condiţiilor pentru introducerea lor pe piata, modificata cu HG 809/2005.
Standardele romanesti armonízate standardelor europene si/sau internationale care reglementeaza caracteristicile fiecarei
categorii de echipamente individuale de protectie.
Lista orientativa si neexhaustiva a echipamentelor individuale de protectie conform Anexei 2
din HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
Tipuri de EIP Exemple
Protectia capului Casti de securitate (santiere, minerit si industrii diverse)
Casti de protectie contra lovituri si impacturi
Imbracaminte de protectie pentru cap(cozoroace, basti, cagule din material textil )
Casti de protectie cu utilizari speciale (contra focului, produselor chimice, etc.)
Protectia
Protectori auditivi tip dopuri
impotriva
Protectori auditivi tip aparatori pentru urechi cu curelusa de fixare sub barbie
zgomotului Protectori auditivi
Casti de protectie antizgomot
Protectori auditivi in functie de nivelul de zgomot
Protectori auditivi dotate cu intercomunicatoare
Protectia
Ochelari de protectie cu rama de tip universal, integral (uni/binocular), caus
ochilor
Protectori ai ochilor si fetei
si a fetei
Masti si filtre pentru sudura (care se pot cupla la castile de protectie)si tehnici conexe
Protectia
Aparate de protectie respiratorie filtrante impotriva particulelor (daunatoare, toxice sau radioactive)
respiratorie Aparate de protectie respiratorie filtrante impotriva gazelor si vaporilor.
Aparate filtrante mixte
6 DIRECTIVA 89/686/CEE din 21 decembrie 1989
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 45

46
Aparate de protectie respiratorie autonome cu circuit deschis
Aparate de protectie respiratorie izolante autonome cu circuit deschis
Aparate de protectie respiratorie cu masti ,semi masti sau cagule pentru sudura
Protectia
Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice (taieturi, perforatii, vibratii, etc)
mainilor
Manusi de protectie impotriva riscurilor chimice
si a bratelor Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice si termice
Manusi si protectori pentru brate
Protectia
Incaltaminte de securitate
picioarelor Incaltaminte de protectie
si a gambelor Incaltaminte de lucru
Incaltaminte si galosi de protectie impotriva caldurii si a frigului
Incaltaminte de protectie impotriva contactelor electrice
Incalataminte de protectie rezistenta la taiere cu fierastrau cu lant
Protectori detasabile pentru bombeuri
Talpi detasabile de protectie impotriva calduriii, transpiratiei , perforarii
Jambiere si genunchiere
Protectia pielii Creme si alifii de protectie pentru piele
Protectia
Geci, salopete si sorturi, de protectie impotriva riscurilor mecanice(perforari, taieturi, proiectii de
trunchiului si a particule de metale topite)
abdomenului Veste, geci si sorturi de protectie impotriva rscurilor chimice
Veste termogenice
Veste de salvare
Sorturi de protectie impotriva radiatiilor X
Centuri de sustinere a trunchiului
Centuri antivibratii
Protectia
Echipament de protectie impotriva caderilor la inaltime
intregului
Opritoare de cadere cu alunecare
corp
Centuri complexe
Absorbitoare de energie
Centuri de pozitionare in timpul lucrului
Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor mecanice (taieturi, perforari)
Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor chimice
Imbracaminte de protectie impotriva proiectiilor de particule de metale topite si a radiatiilor infrarosii
Imbracaminte de protectie impotriva surselor de caldura sau a stresului termic
Imbracaminte de protectie impotriva temperaturilor joase
Imbracaminte de protectie impotriva contaminarii radioactive
Imbracaminte de protectie antigaz si impotriva pulberilor
Imbracaminte de protectie si accesorii (manusi) de semnalizare (reflectante, fluorescente)
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Descriere
Echipamentele individuale de protectie sunt ultima bariera
intre persoana si risc, neactionand asupra sursei de risc,
ci asupra persoanei expuse si nu elimina riscul, ci doar
diminueaza consecintele acestuia.
Identificarea categoriilor de EIP necesare activitatilor precum
si a caracteristicilor acestora va fi facuta in urma evaluarii
riscurilor profesionale, avandu-se grija ca dimensiunile
EIP sa sa fie personalizate astfel incat purtarea lor sa nu
constituie un disconfort pentru cei ce le utilizeaza.
Factorii de risc din industria alimentara sunt consecinta
activitatilor specifice desfasurate si pot fi de:
Origine mecanica (taieturi, intepaturi, proiectari de particule,
lovituri, caderi, etc)
Origine electrica (contacte electrice)
Origine termica (suprafete firebinti sau foarte reci, lichide
si/sau vapori fierbinti, flacari deschise, etc)
Origine chimica (praf, fum, pulberi, gaze, vapori, etc)
Origine fízica (zgomot, vibratii, radiatii ionizante, radiatii
ne-ionizante, etc)
Origine biologica (ciuperci, virusi, bacterii, etc).
Tipuri de echipamente individuale de protectie
cel mai des utilizate in industraia alimentara
Imbracaminte de protectie
In plus fata de imbracamintea de protectie clasica (salopete,
sorturi texitile, etc – standard EN 340 CE – “Imbracaminte
de protectie. Cerinte generale”), in industria alimentara, in
special in industria procesarii carnii, este necesara utilizarea
unor echipamente individuale de protectie speciale:
Sorturi, pantaloni si haine de protectie impotriva taierilor
si loviturilor cutitului de mana, standard EN ISO 13998 CE;
Protectie pentru utilizatorii ferastraului cu lant tinut cu
mana, standard EN 381 CE;
Manusi de protectie
Manusile de protectie sunt un echipament individual de
protectie care, in general, protejeaza mana sau o parte din
ea impotriva riscurilor, desi in unele cazuri poate acoperi si
antebratul sau bratul.
Tipuri de riscuri de care pot proteja manusile de protectie:
Riscuri mecanice
Riscuri termice
Riscuri chimice
Riscuri biologice
Riscuri electrice
Riscuri cauzate de vibratii
Radiatii ionizante
Radiatii ne-ionizante
Tipul de manusi specific fiecarui tip de risc este determinat
de asa-numitul „nivel de randament sau eficienta”. Diferitele
niveluri de eficienta pentru diferite tipuri de manusi sunt
prezentate in continuare:
Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice
Sunt stabilite patru niveluri (primul este de protectie minima
si 4 cel de protectie maxima) pentru fiecare dintre parametrii
urmatori:
rezistenta la abraziune
rezistenta la taierea cu cutitul (in acest caz exista cinci
niveluri)
rezistenta la rupere
rezistenta la perforare
Standarde europene:
Manusi de protectie. Cerinte generale, standard EN 420
CE;
Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice, standard
EN 388 CE;
Protectie pentru utilizatorii fierastraului cu lant tinut cu
mana, standard EN 381 CE;
Manusi si protectori pentru brate impotriva taierii si lovirii
cu cutite de mana, standard EN 1082 CE.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 47

48
Manusi impotriva riscurilor termice (caldura, foc,
temperaturi extreme)
Se stabilite, de asemenea, patru niveluri de eficienta (primul
este de protectie minima si 4 cel de protectie maxima) pentru
fiecare dintre parametrii urmatori:
comportament la flacara
rezistenta la caldura de contact
rezistenta la caldura de convectie
rezistenta la caldura radianta
Standarde europene:
Manusi de protectie. Cerinte generale, standard EN 420
CE;
Manusi de protectie impotriva frigului, standard EN 511
CE;
Manusi de protectie impotriva riscurilor termice (caldura
si/sau foc), standard EN 407 CE;
Manusi impotriva produselor chimice
Pentru fiecare material constitutiv al manusilor se defineste
o scara de sase niveluri de protectie (primul este de protectie
minima si 6 cel de protectie maxima).
Acesti „índici de protectie” se determina in functie de un
parametru asa numit „Breakthrough Time” (BT) care indica
timpul in care produsul chimic distruge materialul.
Manusile trebuie sa protejeze mainile lucratorului de
leziunile produse de agentii chimici utilizati si care pot afecta
sanatatea generala a lucratorului.
Selectarea manusilor implica realizarea unei corecte
identificari si evaluari a riscurilor pentru a se determina gradul
de protectie necesar si pentru a se defini caracteristicile
produsului.
Manusi de protectie impotriva produselor chimice si microorganismelor,
standard EN 374 CE.
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Echipamentele individuale de protectie
utilizate pentru protectia respiratorie
Cand noxele chimice existente in mediul de lucru au fost
identificate si evaluate si daca nu este posibila eliminarea
acestora prin intermediul masurilor organizatorice si de
protectie colectiva, este necesara identificarea EIP adecvat.
Cum principala cale de intrare in organism a noxelor chimice
este sistemul respirator, in situatiile in care este prezent
acest factor de risc, se impune folosirea EIP pentru protectia
respiratorie.
Primul pas consta in identificarea categoriilor de noxe
chimice prezente: particule (praf, fibre, pulberi, fum, etc),
gaze sau vapori, urmand ca alegerea EIP sa fie facuta
in urma determinarii concentratiei noxei/noxelor in aerul
respirat.
Standarde europene:
Aparate de protectie respiratorie. Masca completa, standard
EN 136 CE;
Aparate de protectie respiratorie autonome cu circuit
deschis, cu aer comprimat, cu masca completa, standard
EN 137 CE;
Aparate de protectie respiratorie. Semimasti si sferturi
de masti, standard EN 140 CE;
Aparate de protectie respiratorie. Filtre de particule,
standard EN 143 CE.
Aparate de protectie respiratorie. Semi-masti filtrante impotriva
particulelor, standard EN 149 CE;
Aparate de protectie respiratorie pentru evacuare. Aparate
filtrante cu cagula pentru evacuarea din incendiu, standard
EN 403 CE;
Aparate de protectie respiratorie. Semimasti filtrante cu
supape impotriva gazelor sau impotriva gazelor si particulelor,
standard EN 405 CE;
Aparate de protectie respiratorie. Aparate de protectie
respiratorie izolante autonome cu circuit deschis cu aer comprimat
cu cagula pentru evacuare, standard EN 1146 CE;
Aparate de protectie respiratorie. Aparate filtrante cu ventilatie
asistata, cu casca sau cagula, standard EN 12941 CE;
Aparate de protectie respiratorie. Aparate de protectie
respiratorie izolante, autonome, cu circuit inchis pentru eva-

cuare, standard EN 13794 CE
Aparate de protectie respiratorie. Filtre impotriva gazelor
si filtre combínate, standard EN 14387 CE;
Incaltaminte de protectie
Selectarea incaltamintei de protectie se realizeaza in functie
de riscurile identificate si trebuie sa aiba marcajul de calitate
(CE), avand in vedere ca orice incaltaminte cu marcajul de
calitate CE indeplineste caracteristicile tehnice stabilite de
standarde.
Odata identificate si analizate riscurile de la locul de
munca., se procedeaza la definirea caracteristicilor pe care
ar trebui sa le indeplineasca incaltamintea de securitate
pentru o protectie corespunzatoare a lucratorilor. Ulterior,
incaltamintea de protectie va fi aleasa astfel incat sa
indeplineasca cerintele stabilite si conform urmatoarelor
standarde:
Incaltaminte de securitate, standard EN ISO 20345 CE
Categorii de protectie stabilite prin standardul
EN ISO 20345 CE
SB - protectie de baza
S1 - proprietati antistatice si antisoc in zona calcaiului
S1P - proprietati antistatice, antisoc si lamela metalica pe
talpa
S2 - proprietati antistatice, antisoc si partea superioara
impermeabila
S3 - proprietati antistatice, antisoc, partea superioara
impermeabila si lamela metalica pe talpa
S4 - proprietati antistatice, antisoc si partea superioara total
impermeabila
S5 - proprietati antistatice, antisoc si lamela de metal pe
talpa
P - talpa cu lamela de metal
A - proprietati antistatice
C - incaltaminte conductiva
CI - izolatie impotriva frigului
HI - izolatie impotriva caldurii
WRU - partea superioara rezistenta la infiltrarea apei
HRO - talpa rezistenta la temperaturi pana la 3000 C
Incaltaminte de lucru, standard EN ISO 20347 CE
Incaltaminte cu bombeu rezistent la 100 J. Codurile
PB, P1, P2 si P3 reprezinta incaltamintea cu nivel ridicat
de protectie, standard EN 20346 CE
Incaltaminte pentru pompieri, standard EN 15090 CE
Incaltaminte de securitate rezistenta la taiere cu ferastrau
cu lant, standard EN ISO 17249 CE
Echipamente pentru protectia ochilor si a capului
Criteriile pentru selectarea si utilizarea EIP pentru protectia
ochilor si a fetei/capului sunt stabilite in urma evaluarii
riscurilor profesionale.
Odata analizate riscurile, se procedeaza la definirea
caracteristicilor/proprietatilor pe care trebuie sa le aiba
echipamentele pentru protectie ochilor si a fetei/capului,
luandu-se in considerare urmatorii factori:
Rezistenta la impact cu particule mici solide proiectate cu
mare viteza;
Gradul de fixare al EIP;
Rezistenta la coroziune a elementelor metalice folosite in
fabricarea EIP;
Gradul de inflamabilitate si/sau combustie a materialelor
non-metalice folosite in fabricarea EIP;
Rezistenta la conditii extreme de temperatura si umiditate
relativa;
Aerisirea directa sau indirecta;
Rezistenta la actiunea dizolvantilor, uleiurilor, etc.
Standarde europene:
Protectie individuala a ochilor, standard EN 166 CE;
Protectie individuala a ochilor. Filtre pentru sudura si teh-
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 49

50
nici conexe, standard EN 169 CE;
Casti de protectie pentru uz industrial, standard EN 397
CE;
Protectie individuala a ochilor. Protectori ai ochilor si fetei,
de tip sita, standard EN 1731 CE;
Casti electroizolante pentru utilizare in instalatii de joasa
tensiune, standard EN 50365 CE;
Casti de protectie, de tip usor, pentru industrie, standard
EN 812 CE.
Echipamente de protectie pentru lucrul la inaltime
Centura de siguranta/hamul este echipament individual de
protectie care trebuie folosit intotdeauna in orice activitate
desfasurata la inaltime, indiferent de orice alte masuri de
protectie adoptate.
Alegerea echipamentului individual de protectie va fi facuta
tinandu-se cont de doi factori specifici originii si tipului
riscului:
Caracteristicile constructive, definite in baza activitatilor
ce se vor desfasura la inaltime;
Rezistenta materialelor din care sunt confectionate centurile/hamurile,
corzile, elementele de legatura si fixare, etc.
raportata la conditiile existente in zona unde se vor desfasura
activitatile la inaltime (medii corozive, conditii atmosferice
defavorabile, solicitari mecanice, etc.).
Standarde europene:
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime. Coboratoare, EN 341 CE;
Echipament individual de protectie pentru prevenirea caderilor
de la inaltime. Centura scaun, EN 813 CE;
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime. Mijloace de legatura, EN 354 CE;
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime. Absorbitoare de energie, EN 355 CE;
Echipament individual de protectie pentru pozitionare in
timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Centuri
de pozitionare in timpul lucrului si limitare a deplasarii si mijloace
de legatura pentru pozitionare in timpul lucrului, EN
358 CE;
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime. Opritoare de cadere retractabile, EN 360 CE;
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime. Centuri complexe, EN 361 CE;
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime. Piese de legatur,a EN 362 CE;
Echipament individual de protectie pentru prevenirea caderilor
de la inaltime. Corzi cu miez cu coeficient redus de
alungire, EN 1891 CE;
Echipament de alpinism si escaladare. Casti pentru alpinisti.
Cerinte de securitate si metode de incercare, EN 12492
CE;
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime. Sistem de acces cu corzi, EN 12841 CE;
Echipament individual de protectie impotriva caderilor de
la inaltime - Opritoare de cadere cu alunecare pe suport de
ancorare rigid, EN 353 CE.

5.3 Medicina muncii.
Supravegherea sanatatii lucratorilor
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), definea in 1950
obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: “promovarea si
mentinerea unui nivel inalt de bunastare fizica, mentala si
sociala al lucratorilor din toate profesiile, prevenirea oricarui
prejudiciu adus sanatatii acestora din cauza conditiilor de
munca, protejarea acestora impotriva riscurilor la locul de
munca, in activitatile pe care le desfasoara si mentinerea
lucratorilor pe posturile de lucru care sunt in concordanta
cu abilitatile lor psihologice si fiziologice „ sau, mai concis.
“adaptarea muncii la om si a fiecarui om la locul sau de
munca”.
Cadru legal:
Codul Muncii
HG nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
Legea nr. 346 din 2002 privind asigurarea pentru accidente
de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pacientului;
Legea nr. 418/2004, privind statutul profesional specific
al medicului de medicina a muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare;
ORDIN Nr. 875 din 8 noiembrie 2002 privind stabilirea
atributiilor medicului de medicina generala/medicina de familie
cu competenta in medicina de intreprindere;
Ordinul ministrului sanatatii nr. 240 din 3 martie 2004 privind
aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea
cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal
de dotare a acestora;
Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii
la locurile de munca;
Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind
masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca.
Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sanatatii
publice
Concepte
Sanatatea Ocupationala: se poate intelege ca fiind efortul
societatii si a companiilor pentru prevenirea problemelor
de sanatate legate de munca si promovarea sanatatii
lucratorilor. Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale
sunt: prevenirea imbolnavirilor profesionale, accidentele de
munca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca.
Medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza
relatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea
muncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitate
medicala extrem de vasta, de relatie, care inglobeaza
cunostinte din toate celelalte specialitati medicale.
Medicina muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea
si managementul bolilor profesionale si a celor legate
de profesiune, a accidentelor de munca, precum si cu
promovarea sanatatii si productivitatii muncitorilor.
Printre activitatile desfasurate, in plus fata de supravegherea
sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele:
Identificarea patologiilor relationate cu munca;
Cercetarea epidemiologica;
Planificari si informari privind sanatatea;
Actiuni de prim ajutor.
Supravegherea Sanatatii este unul dintre domeniile de
actiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa de
identificarea impactului conditiilor de munca pentru sanatatea
lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau daunatoare
derivate din aceste conditii si de evaluarea masurii in care
modalitatile de prevenire adoptate pot sa elimine sau sa
reduca riscurile la care este expus lucratorul.
Termenul de supraveghere a sanatatii include o serie de
activitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ si
vizeaza prevenirea riscurilor profesionale, avand urmatoarele
obiective:
Cunoasterea starii sanatatii individuale si colective a lucratorilor
;
Corespondenta dintre starea de sanatate individuala si
colectiva si expunerea la riscuri profesionale;
Adoptarea masurilor preventive necesare pentru con-
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 51

52
trolul riscurilor identificate si adaptarea conditiilor de munca
astfel incat sa nu afecteze sanatatea lucratorilor;
Evaluarea eficacitatii masurilor preventive si detectarea
situatiilor de risc care au fost insuficient evaluate si
controlate.
Caracteristici
Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care
apartine Medicinei Muncii, presupune o relatie de
interactiune si complementaritate cu celelalte specialitati
tehnice specifice prevenirii riscurilor profesionale (securitate
si igiena industriala, ergonomie si psihosociologie).
Supravegherea sanatatii cauta sa inteleaga mai bine
impactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor,
sa identifice efectele adverse asupra sanatatii pentru a
evita evolutia acestora, cu obiectivul fiind imbunatatirea a
conditiilor de munca.
Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa fie:
garantata, specifica, voluntara, confidentiala, etica, pe
timp indelungat, sa aiba un continut stabilit si planificat;
realizata de personal din domeniul sanitar (medici specialisti
in Medicina Muncii, absolventi ai medicinei de intreprindere
sau asistente medicale specializate) cu competenta
tehnica, instruire si pregatire acreditata;
realizata cu resurse materiale adecvate, participativa,
gratuita, sistematica, documentata;
efectuata prin intermediul examenelor medicale individuale
initiale(inainte de angajare), periodice specifice si
dupa absenta prelungita (acordand o atentie speciala la
protejarea lucratorilor care fac parte din grupurile sensibile,
minori sau tineri lucratoarelor insarcinate, care alapteaza si
postnatala);
dezvoltata cu autorul indicatorilor care permit evaluarea
riscurilor profesionale, periodic si la toate nivelurile organizationale.
Printre activitatile desfasurate in cadrul supravegherii
sanatatii trebuie subliniata importanta fundamentala a
examenelor medicale individuale. Scopul principal ale
acestora este depistarea precoce a bolilor profesionale si
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
a problemelor de sanatate legate de munca si evaluarea
modului in care locul de munca se preteaza caracteristicilor
individuale ale lucratorilor, pentru a preveni astfel evolutia
acestor afectiuni.
Conform HG nr. 355 din 2007, exista urmatoarele tipuri de
examene medicale individuale:
Examenul medical la angajarea in munca
Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a
stabili aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea
permanenta sau inaptitudinea temporara in munca pentru
profesia/functia si locul de munca in care, in calitate de
angajator, doriti sa il desemnati pe viitorul lucrator.
Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la
angajarea in munca pentru:
lucratorii pe care urmeaza sa ii angajati cu contract individual
de munca pe perioada determinata sau nedeterminata;
lucratorii carora le schimbati locul de munca sau pe care
ii detasati in alte locuri de munca ori in vederea altor activitati;
lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.
Examenul medical la angajare se finalizeaza prin completarea
de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitudine
in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru
angajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluzia
examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt
temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Modelul
pentru fisa de aptitudine se regaseste in Anexa nr. 5 la H.G.
nr. 355/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.
Examenul medical de adaptare
Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la
indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima
luna de la angajare, si are drept scopuri:
sa completeze examenul medical la angajarea in munca,
in conditiile concrete ale noului loc de munca, respectiv organizarea
fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile
om-masina, relatiile psihosociale in cadrul colectivului de
munca;

sa ajute organismul celui angajat sa se adapteze la noile
conditii;
sa determine depistarea unor cauze medicale ale
neadaptarii la noul loc de munca si sa recomande masuri de
inlaturare a acestora.
Examenul medical periodic
Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu pentru
toti lucratorii si are drept scopuri:
confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a
aptitudinii in munca pentru profesia/functia si locul de munca
pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine;
depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii
pentru locurile de munca si activitatile cu expunere la
factori de risc profesional;
diagnosticarea bolilor profesionale;
diagnosticarea bolilor legate de profesie;
depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea
celorlalti lucratori in cadrul aceluiasi loc de munca;
depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea
unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu
care lucratorul vine in contact prin natura activitatii sale.
Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin
fisele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 la
H.G. nr. 355/2007 si poate fi modificata numai la propunerea
medicului specialist in medicina a muncii, cu informarea
angajatorului. Examenul medical periodic se finalizeaza de
asemenea prin completarea de catre medicul de medicina
muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru
angajator si unul pentru angajat.
Examenul medical la reluarea activitatii
Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa
o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru
motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in
termen de 7 zile de la reluarea activitatii si are drept scopuri:
confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exercitarea profesiei/functiei
avute anterior sau pentru exercitarea noii profesii/functii
la locul de munca respectiv;
stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca
si a unor activitati specifice profesiei sau functiei, daca este
cazul;
reorientarea spre un loc de munca nou, care sa ii asigure
lucratorului mentinerea sanatatii si a capacitatii sale de
munca.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 53

54
Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor
FISE privind serviciile medicale profilactice detaliate in functie de expunerea profesionala
PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE
A BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)
Fisa 128. Sectorul alimentar
1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii.
2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor in bucatariile unitatilor de alimentatie publica
si colectiva, in laboratoare de semipreparate culinare, de cofetarie, de inghetata si de bauturi racoritoare.
3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui
4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua
5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva
6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne
7. Personalul din unitatile de imbutelierea apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare
8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente neambalate
9. Personalul din fabricile de produse zaharoase
10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate
11. Personalul din industria de panificatie, a pastelor fainoase, bauturilor alcoolice
OBS: Continutul si prevederile acestei fise se aplica numai persoanelor care vin in contact direct cu alimente
neambalate
Examen medical la angajare:
a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor)
b) - examen coprobacteriologic
- examen coproparazitologic
- VDRL
Examenul medical periodic:
examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)
examen coprobacteriologic - in trimestrul II si trimestrul III
examen coproparazitologic - anual
VDRL - anual
Contraindicatii:
afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);
boli infectocontagioase in evolutie pana la vindecare
leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

5.4 Instruirea
Definitie:
Este activitatea prin care lucratorii beneficiaza de o formare
teoretica si practica suficienta si adecvata in domeniul
securitatii si sanatatii muncii in conformitate cu caracteristicile
centrului de munca si postului de lucru, in special sub forma
de informatii si instructiuni de lucru.
Cadru legal:
Caracteristicile si periodicitatea activitatii de informare si
instruire precum si continutul de baza al documentarelor de
instruire sunt reglementate prin Legea 319/2006 (capitolul
3, sectiunea a 7-a, art. 20 si 21) si HG 1425/2006 cu
modificarile si completarile ulterioare (capitolul V,
articolele 74 ÷ 100).
Caracteristici:
Instruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, a
datelor si informatiilor privind mediul de munca si conditiile
de munca, evidentiind-se zonele cu risc ridicat si specific
precum si celelalte riscuri identificate, consecintele si
gravitatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate.
Instruirea este o unealta esentiala pentru implementarea
unei culturi a prevenirii riscurilor prin formarea si consolidarea
unor practici si obiceiuri sigure de munca si trebuie sa
raspunda la necesitatile concrete ale fiecarei companii din
industria alimentara, urmarind:
Respectarea legislatiei existente privind instruirea lucratorilor
– Capitolul 6 din HG 1425 din 2006 cu modificarile si
completarrile ulterioare;
Promovarea si imbunatatirea bunelor practici in materie
de securitate si sanatate in munca pentru lucratori;
Informarea lucratorilor in ceea ce priveste ultimele schimbari
normative si/sau tehnologice privind securitatea si sanatatea
in munca.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca fiecare lucrator va
beneficia de o instruire teoretica si practica suficienta si
adecvata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca.
5.5 Actiuni in caz de urgenta
Desi domeniul situatiilor de urgenta este reglementat
printr-un set de acte normative, vom presenta mai jos
cateva masuri de prevenire a incendiilor si cateva reguli
privind actiunile in caz de incendiu si evacuare:
5.5.1 Actiuni in caz de incendiu si masuri de
prevenire a incendiilor in centrel de munca:
Evitarea depozitarii in afara locurilor special amenajate
a unei cantitati de materiale inflamabile si combustible mai
mari decat necesarul zilnic
Interzicerea fumatului si semnalizarea interdictiei in tot
centrul de munca;
Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;
Detinerea unei instalatii electrice antideflagrante in zonele
unde exista riscul de atmosfere inflamable;
Verificarea si mentinerea instalatiilor electrice izolate si
protejate;
Eliminarea electricitatii statice generata de echipamentele
de munca (masini-unelte, utilaje, etc.);
Instalarea sistemelor de detectie si alarmelor de incendii;
Afisarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare;
Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiu adecvati
fiecarei clase de incendiu, mentenanta echipamentelor si
realizarea de exercitii periodice de simulare pentru evacuare
in caz de incendiu.
Daca este vorba de un incendiu in faza incipienta, se
va incearca stingerea acestuia cu mijloacele disponibile, in
coordonare cu lucratori din zona in care s-a declansat incendiul;
Utilizarea extinctorului adecvat fiecarui tip de incendiu;
Este interzisa asumarea riscurilor inutile in cazul in care
incendiul nu poate fi stins cu mijloace proprii;
Daca se aprinde imbracamintea, este interzisa fuga, lucratorul
se va intinde pe jos si va incerca stingerea focului
prin rostogolire.
Actiuni in caz de evacuare:
Realizarea evacuarii rapid si ordonat, conform planului
de evacuare, evitandu-se alergarea;
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 55

56
Recuperarea obiectelor personale se va face dupa incetarea
starii de urgenta si nu in timpul evacuarii;
Inchiderea tuturor ferestrelor si deconectarea echipamentelor
electrice de la sursa;
Cadru legal:
Hotararea de Guvern Nr. 1489 din 9 septembrie 2004 privind
organizarea si functionarea Comitetului National pentru
Situatii de Urgenta.
Hotararea de Guvern Nr. 259 din 31 martie 2005 privind
infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului National pentru
Securitate la Incendiu si Protectie Civila.
Ordonanta Nr. 88 din 30 august 2001 privind infiintarea,
organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare
pentru situatii de urgenta.
Ordonanta de urgenta Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta.
Legea Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila.
Legea Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apãrarea impotriva
incendiilor.
Ordin Nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare
in situatii de urgenta.
Ordin nr. 132 din 29/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei
de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor
si a Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire
a riscurilor.
Ordin nr. 130 din 25/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei
de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.
Hotararea de Guvern nr. 1739 din 06/12/2006 pentru
aprobarea categoriilor de constructii si amenajãri care se supun
avizãrii/autorizãrii privind securitatea la incendiu.
Norme Generale de Aparare Impotriva Incendiilor (OMI
163/2007).
Ordin Nr. 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea
Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea
si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001.
Ordin Nr. 712 din 23/06/2005, modificat si completat de
Ordin 786 din 02/09/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de
urgenta, care abroga D.G.P.S.I. - 002.
Ordin Nr. 88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor
generale privind echiparea si dotarea constructiilor,
instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mi-
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
jloace tehnice de prevenire si stingerea incendiilor, abrogat.-
D.G.P.S.I. – 003.
Ordin Nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor
generale privind reducerea riscurilor de incendiu
generate de incarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004
Ordin Nr. 138 din 5 septembrie 2001 pentru aprobarea
Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare
impotriva incendiilor, abrogat.- D.G.P.S.I. - 005.
Ordin Nr. 476 din 14 septembrie 2004 privind aprobarea
Listei standardelor romane care adopta standarde europene
armonizate referitoare la echipamente si sisteme protectoare
destinate utilizarii in atmosfere potential explozive.
Ordonanta de urgenta Nr. 75 din 30 septembrie 2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind
simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului
a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor
juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea
functionarii persoanelor juridice.
Ordin nr. 1822/2004 din 07/10/2004 pentru aprobarea
Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor
pentru constructii pe baza performantelor de comportare la
foc.
Anexa Ordin 1822/2004 - Regulament din 07/10/2004
privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii
pe baza performantelor de comportare la foc.
Normativ din 08/07/2004 privind elaborarea planurilor de
aparare in cazul producerii unui dezastru provocat de seisme
si/sau alunecari de teren.
Normativ din 05/06/2006 pentru asigurarea indeplinirii
cerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea la
incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena.
Regulament din 22/10/2004 pentru autorizarea si verificarea
persoanelor fizice care desfasoara activitati de proiectare,
executie si exploatare in sectorul gazelor naturale.
Regulament privind atestarea conformitatii produselor
pentru constructii.
Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea
cladirilor de locuit si social-culturale.
Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea
instalatiilor de apa si canalizare.
Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea
instalatiilor electrice.
Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea
instalatiilor termice, conditionarea aerului, gaze.

Reglementari tehnice privind verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii.
5.5.2 Actiuni de prim ajutor
Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de
urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii
ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care
un serviciu medical adecvat poate sa intervina. Acordarea
de prim ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat si
instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a,
art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia de
orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni
de baza (cele din documentarele de instruire periodica)
privind acordarea primului ajutor.
Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea
primului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a
leziunilor accidentatului/accidentatilor.
Interventiile de prim ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt
doar actiuni de urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor
si stabilizarea starii accidentatului.
Exista zece considerente de baza care trebuie sa fie
intotdeauna respectate in situatia unui accident de munca
in cadrul companiei:
1. PASTRAREA CALMULUI: mentinerea calmului este
esentiala pentru a actiona corect, eficace si rapid.
2. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica
actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunostintele
necesare pentru a actiona in caz de accident.
3. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDEN-
TUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii
situatiei, in mod special pentru identificarea posibilelor
riscuri care pot persista la locul accidentului, si a altor posibile
victime care nu sunt la vedere.
4. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va
muta accidentatul fara o anterioara evaluare a leziunilor suferite,
CU EXCEPTIA ocaziilor in care exista pericol iminent
la locul accidentului. O miscare inutila sau neadecvata poate
agrava considerabil starea de sanatate a accidentatului.
5. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o
prima evaluare destinata sa identifice acele situatii care pot
presupune o amenintare imediata a vietii accidentatului.
Ulterior, cand exista siguranta ca accidentatul isi mentine
toate functiile vitale, se vor evalua si alte posibile leziuni
care pot astepta pana la sosirea serviciilor de urgenta.
6. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de
aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de
munca prezenti sa incerce sa le imbunatateasca starea
de spirit si sa le ofere siguranta si liniste. Este recomandat
sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului,
cu atat mai putin in situatia in care acesta este
constient.
7. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul
uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele
de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai
ales atunci cand exista pierderi de sange.
8. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGU-
RANTA: Obiectivul pozitiei de siguranta este acela de a
preveni asfixia in caz de varsaturi. Se recomanda asezarea
accidentatului in aceasta pozitie de asteptare, daca este
inconstient si daca nu prezinta leziuni sau rani.
9. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului
accidentat nu este pusa in pericol, trebuie asteptata sosirea
serviciilor medicale care determina cum si unde va fi
mutat accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala,
nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor si se
vor astepta serviciile medicale specializate.
10. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDI-
CAMENTE SAU ALIMENTE: Decizia de a se administra
accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apartine
serviciului medical specializat.
Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa isi uite
niciodata care le sunt limitele si trebuie sa aiba mereu
in minte:
Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice;
Sa actioneze in limita cunostintelor sau tehnicilor de prim
ajutor.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 57

58
Activarea sistemului de urgenta: P.A.S.
In orice accident de munca, persoanele care acorda primul
ajutor accidentatului trebuie, in primul rand sa, activeze
sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei
situatii secventiale:
“P” de PROTECTIE:
Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul
accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul
accidentului, nu sunt expusi la niciun pericol.
“A” de ALERTARE:
Odata asigurata securitatea persoanelor, se va anunta
producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta
(externe, in cazul in care nu exista un serviciu medical intern)
indicandu-le:
Tipul si locul unde s-a produs accidentul;
Numarul ranitilor;
Datele personale (numele si prenumele) ale celui
care anunta accidentul;
Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor.
“S” de SALVARE:
In ultimul rand vom evalua starea ranitului/ranitilor, analizand
situatiile care presupun o amenintare pentru viata lucratorului
accidentat.
Dupa activarea sistemului P. A. S. Incepe evaluarea starii
generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si adoptarea
masurilor necesare fiecarui caz.
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania
1. PRIMA FAZA SAU EVALUAREA PRIMARA
Se incearca identificarea situatiilor care presupun o
amenintare pentru viata accidentatului. Se analizeaza,
intotdeauna in urmatoarea ordine:
A) Stadiul de constienta: raspunde?, nu raspunde?,
vorbeste?, se plange?
B) Semne vitale: respiratie (proba oglinzii , observarea
urcarii si coborarii toracelui) si puls (luarea pulsului la artera
carotida)
2. FAZA SECUNDARA SAU EVALUAREA SECUNDARA
Depasita faza anterioara ne vom ocupa de analizarea cu
atentie a accidentatului, pentru identificarea posibilelor
leziuni pe regiuni anatomice
Cap:
cautarea de leziuni si semne de lovituri pe pielea capului
si pe fata,
observarea existentei unor eventuale hemoragii pe
gura, nas sau urechi
posibile leziuni oculare
aspectul fetei palida, transpirata
Gat:
luarea pulsului carotidian
slabirea presiunii hainelor
Torace
cautarea posibilelor rani, fracturi costale
observarea respiratiei si daca apar dificultati
Abdomen:
cautarea posibilelor leziuni exterioare, a durerii abdominale
si verificarea consistentei la palpare
Membre
observarea posibilelor rani, fracturi, deformari articulare
la maini si picioare
verificarea existentei de leziuni medulare

Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea
primului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a
leziunilor accidentatului/accidentatilor.
Interventiile de prim ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt
doar actiuni de urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor
si stabilizarea starii accidentatului.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 59

60
6. Bibliografie
1. Agencia Europea para la Seguridad y la Salud en el Trabajo (2003). Cómo abordar los problemas psicosociales y
reducir el estrés relacionado con el trabajo. Luxemburgo: Oficina de Publicaciones Oficiales de las Comunidades Europeas.
2. Agencia Europea para la Seguridad y la Salud en el Trabajo (2007). Riesgos emergentes. Observatorio Europeo de
Riesgos. http://www.osha.europa.eu.
3. ACGIH. „Threshold Limit Values for Chemical Substances and Physical Agents”.
4. AINIA. Instituto Tecnológico Agroalimentario, La industria cárnica.
5. BLASCO MAYOR, ANTONIO, La Prevención de Riesgos Laborales en la Ganadería, I Congreso Nacional de
Prevención de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundación I.D.E.A
6. CORPORACION FINACIERA INTERNACIONAL(GRUPO DEL BANCO MUNDIAL), Guías sobre medio ambiente,
salud y seguridad para el procesamiento de alimentos y bebidas, aprilie 2007
7. FELLOWS, P., Tehnologia de procesare a alimentelor, Acribia, Zaragoza, 1994,
8. FERNANDO MANSILLA IZQUIERDO, Riesgos psicosociales en el trabajo: teoría y práctica
9. Fundación para la Prevención de Riesgos Laborales(DI-0016/2009), Guía para la Prevención de Riesgos
Psicosociales en la Industria Láctea, iulie 2010
10. Fundación para la Prevención de Riesgos Laborales,AIN-GUIA para la EVALUACION DE RIESGOS en INDUSTRIAS
ALIMENTARIAS
11. FIAB, FIA-UGT, Federación Agroalimentaria de CC.OO.,AGRUCON,IFI Prevención de Riesgos Laborales en la
Industria de Conservas Vegetales, Diciembre, 2008
12. FIAB, FTA-UGT, Federación Agroalimentaria de CC.OO., Código de buenas prácticas en la Industria Alimentaria,
2004
13. FIAB, FTA-UGT, Federación Agroalimentaria de CC.OO.,Fichas de Seguridad, Riesgos derivados del uso de
equipos de trabajo
14. FTA-UGT, Federación Nacional de Industrias Lácteas,Prevalia CGP, SL,Guía para la mejora de la Gestión de la
Prevención de Riesgos Laborales en las actividades laborales del sector lácteo”
15. García Molina, Carlos, INSHT- IBV, Manual para la Evaluación y Prevención de Riesgos Ergonómicos y Psicosociales
en PYME Madrid, 2003
16. GARCÍA MOLINA, CARLOS, Evaluación de riesgos asociados a la carga física en el sector comercio-alimentación.
Valencia: IBV, 2000
17. GENERALITAT DE CATALUNYA, DEPARTAMENT DE TREBALL ,Direcció General de Relacions Laboral I Seguretat
en el treball, Manual para la identificación y evaluación de riesgos laborales, Barcelona, decembrie 2006
18. GUASH, J. y otros técnicos del INSHT. Higiene industrial. INSHT, 2002.
19. Guía técnica para la evaluación y prevención del riesgo eléctrico. Real decreto 614/2001
20. Guía técnica para la evaluación y prevención de los riesgos relativos a la utilización de los equipos de trabajo. Real
decreto 1215/1997
21. Instituto Asturiano para la Prevención de Riesgos laborales, II Guía de Recursos sobre la Prevención de Riesgos
Laborales”
22. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, Guía técnica para la evaluación y prevención de los riesgos
relativos a la utilización de los lugares de trabajo
23. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, LA SALUD Y EL TRABAJO EN LAS INDUSTRIAS
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

CÁRNICAS
24. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo, Manual de procedimientos de prevención de riesgos
laborales. Guía de elaboración (NIPO 211-05-025-5)
25. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo (INSHT). Guía técnica de manipulación manual de cargas,
elaborada a raíz de la disposición final del Real Decreto 487/1997
26. Instituto Navarro de Salud Laboral, Protección de la salud y la seguridad de los trabajadores expuestos a los
riesgos derivados de ATMÓSFERAS EXPLOSIVAS en el lugar de trabajo, martie 2009
27. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Región de Murcia,Consejeria de Educación, Formación y
Empleo,Manual Básico de Prevención de Riesgos laborales en el sector Agrario
28. INSTITUTO DE SEGURIDAD Y SALUD LABORAL, Región de Murcia,Consejeria de Educación, Formación y
Empleo,Manual Básico de Prevención de Riesgos laborales en las Industrias Alimentarias
29. LORENZO GARCIA, JAVIER, Curso de Higiene Industrial, Evaluación de Agentes Químicos, MAZ
30. Junta de Andalucía, Persal, Cuaderno Prevención de Riesgos laborales en Industrias Alimentarias
31. LÓPEZ SÁNCHEZ ANA,Ponencia-Seguridad laboral en la Industria Alimentaria, I Congreso Nacional de Prevención
de Riesgos Laborales en el Sector Agroalimentario, Fundación I.D.E.A
32. MUTUA UNIVERSAL, 2002, Buenas Prácticas para reducir enfermedades profesionales derivadas de riesgos
ergonómicos en PYMES de Sectores industriales
33. NIOSH. Ecuación de NIOSH revisada para evaluar el levantamiento de cargas, 1994
34. ORGANIZACIÓN INTERNACIONAL DEL TRABAJO, Enciclopedia de la Seguridad y la Salud en el Trabajo, Capitulo
67, Industria Alimentaria
35. OIT. OFICINA INTERNACIONAL DEL TRABAJO Directrices sobre sistemas de gestión de la seguridad y la salud
en el trabajo. Ginebra, aprilie 2001
36. Proyecto SEGURA 2001 (Asturias), Prevención de Riesgos laborales, Manual de Buenas Prácticas en
Agroalimentación
37. RANKEN, M. D., Manual de industria alimentara. 2da. ed., Zaragoza, Acribia, 1993
38. UGT, Guía de prevención de riesgos laborales. Trastornos músculo esqueléticos. Pamplona: 2004
39. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii
si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
40. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006
41. Nórmele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare)
42. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca
43. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
44. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a
echipamentelor de lucru la locul de munca
45. H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca
46. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
47. H.G. nr. 1048/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
48. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente individuale de
protectie
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 61

62
49. H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si
a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
50. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a
incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui
51. H.G. nr. 1051/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
52. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii
chimici la locul de munca
53. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea Directivei Consiliului 80/1107/
CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de
munca
54. H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea
protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
55. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
56. H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
57. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor
expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive
58. H.G. nr. 1058/2006 - Privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care
pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive
59. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul
de munca
60. H.G. nr. 1092/2006 - Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in
munca
61. Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din
expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii)
62. H.G. nr. 1876/2005 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de vibratii
63. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscuri generate de agenti fizici (zgomot)
64. H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot
65. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice)
66. H.G. nr. 1136/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri
generate de campuri electromagnetice
Imagini preluate din site-urile:
1. http://www.123rf.com/stock-photo/
2. http://www.fotosearch.com/
3. http://www.isplonline.com/
4. http://www.safetyposter.com/
Studiul riscurilor profesionale In industria alimentara si a bauturilor din Romania

Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 63

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro