Analiza economica a industriei alimentare - Riscuri Profesionale Zero
Analiza economica a industriei alimentare - Riscuri Profesionale Zero
Analiza economica a industriei alimentare - Riscuri Profesionale Zero
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
GUVERNUL ROMÂNIEI<br />
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI<br />
PROTECŢIEI SOCIALE<br />
Organismul Intermediar Regional<br />
POSDRU Regiunea Sud-Est<br />
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A<br />
SINDICATELOR DIN INDUSTRIA<br />
ALIMENTARĂ<br />
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013<br />
Adaptabilitatea firmelor şi muncitorilor din industria alimentară din<br />
România la Normativa de Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă<br />
INVESTEŞTE ÎN OAMENI!<br />
<strong>Analiza</strong> <strong>economica</strong> a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
vol.1
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013<br />
Produs în cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor şi muncitorilor din industria<br />
alimentară din România la Normativa de Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă<br />
Editat sub egida: Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară<br />
Continutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii<br />
Europene sau a Guvernului României.<br />
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274<br />
Informaţii detaliate proiect: www.riscurizero.ro<br />
2<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong>
Cuprins<br />
1. Introducere ..................................................................................................................... 6<br />
2. Industria alimentara in piata comunitara ....................................................................... 7<br />
3. Comertul Uniunii Europene ............................................................................................ 10<br />
4. Consumul produselor <strong>alimentare</strong> ................................................................................... 14<br />
5. TVA-ul produselor <strong>alimentare</strong> ......................................................................................... 17<br />
6. Distributia produselor <strong>alimentare</strong> .................................................................................... 18<br />
7. Preturi si salarii ............................................................................................................... 20<br />
8. Atitudinea consumatorului .............................................................................................. 22<br />
9. Introducere ..................................................................................................................... 26<br />
10. Pozitionarea mediului economic ..................................................................................... 27<br />
11. Agricultura ...................................................................................................................... 28<br />
11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB ..................................................................................................... 28<br />
11.2 Fondul funciar .............................................................................................................................................. 28<br />
11.3 Structura exploatatiilor agricole .................................................................................................................. 29<br />
11.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei ............................................................................. 30<br />
12. Industria alimentara ....................................................................................................... 31<br />
12.1 Structura <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> din romania ................................................................................................. 31<br />
12.2 Productia ..................................................................................................................................................... 33<br />
12.3 Salarii si salariati ......................................................................................................................................... 34<br />
12.4 Cifra de afaceri ............................................................................................................................................ 35<br />
12.5 Comertul cu produse <strong>alimentare</strong> ................................................................................................................. 36<br />
12.6 Repartizare companii .................................................................................................................................. 37<br />
12.7 Preturi .......................................................................................................................................................... 59<br />
12.8 Consumul .................................................................................................................................................... 60<br />
13. Concluzii ......................................................................................................................... 68<br />
14. Bibliografi e ...................................................................................................................... 69<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 3
Industria alimentara in Uniunea Europeana
6<br />
1. Introducere<br />
Industria alimentara este unul din sectoarele <strong>industriei</strong> cele<br />
mai dinamice si mai importante din Uniunea Europeana.<br />
Aceasta detine in raport cu alte spatii similare importante<br />
resurse agricole si piscole, diferentiate si cimplementare.<br />
Astfel in nordul mai rece si cu solul in care se mai vad<br />
urmele retragerii ghetarilor ultimei glaciatiuni, avem resurse<br />
de porumb, cartofi, sfecla de zahar in timp ce in zonele<br />
apropiate mediteranei avem importante resurse de cereale,<br />
vita de vie, citrice si maslini.<br />
Astfel nu intamplator, aceasta industrie este compusa din<br />
aproximativ 310 000 de companii, ocupa mai mult de 4<br />
milioane de persoane si are o cifra de afaceri care depaseste<br />
900 de miliarde de euro.<br />
Acest important sector industrial se confrunta insa, datorita<br />
mecanismelor economice insuficient reglementate in<br />
interiorul Uniunii Europene cu unele probleme legate de:<br />
demersuri administrative anevoioase;<br />
lipsa finantarii;<br />
dificultati in obtinerea materiilor prime.<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Uniunea Europeana isi propune pentru ameliorarea<br />
acestor probleme consolidarea reglementarilor comerciale,<br />
incheierea de acorduri preferentiale cu partenerii<br />
extracomunitari, in special cei din pietele emergente.<br />
Dintre atuurile <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> comunitare in raport<br />
cu alte industrii similare de pe piete concurentiale, se pot<br />
enumera securitatea la locul de munca si securitatea<br />
produselor <strong>alimentare</strong> si incercarea obtinerii unui echilibru<br />
intre aceasta si competitivitate.<br />
Unitatea „Industria alimentara” a Comisiei isi desfasoara<br />
politica folosind o serie de instrumente, dintre care:<br />
Regimul de restitutie la export;<br />
Perfectionarii active.<br />
ambele fiind concepute in special pentru produsele agricole<br />
transformate, cum ar fi ciocolata, produsele de cofetarie,<br />
bauturile dulci, biscuitii, etc;<br />
Negocierile comerciale vizand ameliorarea accesului<br />
intreprinderilor europene la piata mondiala;<br />
Contributia la redactarea si punerea in aplicare a legislatiei<br />
privind industria alimentara.
2. Industria alimentara in piata comunitara<br />
Sectorul <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> este unul din cele mai mari<br />
si mai importante sectoare din spatiul comunitar european<br />
care utilizeaza munca manufacturiera, fiind al doilea dupa<br />
cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri<br />
de 14, 5% din total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE- 27.<br />
Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind<br />
din sectorul <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> este de 14%.<br />
Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din<br />
intreprinderile acestui sector sunt mici si medii (SMEs), doar<br />
1 % fiind reprezentat de multinationale.<br />
Pozitia puternica pe aceasta piata este urmarita prin<br />
cresterea competitivitatii, stimularea inovarii si diversificarea<br />
productiei. Respectul fata de mediu este si pentru acest<br />
sector industrial o componenta a dezvoltarii durabile si<br />
sustenabile.<br />
In 2009, fotografía <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> si a bauturilor in<br />
Uniunea Europeana era urmatoarea:<br />
Cifra de afaceri: 954 miliarde euro;<br />
Numar de angajati: 4,2 milioane persoane;<br />
Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala<br />
de afaceri si 62,8% din total numar de angajati;<br />
Comertul (suma neta):<br />
Exporturi: 53,7 miliarde euro;<br />
Importuri: 50,8 miliarde euro;<br />
Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro;<br />
Numar de companii: 310.000.<br />
Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6%<br />
Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe<br />
aceasta fotografie:<br />
48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde<br />
euro;<br />
47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95<br />
miliarde euro;<br />
62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati;<br />
99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi,<br />
aproximativ 308.000 IMM-uri;<br />
Daca ar fi sa detaliem analiza pe segmente a ponderii<br />
intreprinderilor mici si mijlocii in ceea ce priveste total cifra<br />
de afaceri si numar de angajati vom observa:<br />
Cifra de afaceri: 7% sunt microintreprinderi (pana in 10<br />
angajati), 14% sunt companii mici cu 10- 49 angajati si 27%<br />
companii medii (peste 50 angajati);<br />
Angajati: 16% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati),<br />
22% sunt companii mici (10- 49 angajati) si 25% sunt<br />
companii medii (peste 50 angajati).<br />
Ponderea pe state comunitare a acestor IMM-uri indica<br />
semnificative diferente, astfel:<br />
In ceea ce priveste cifra de afaceri:<br />
Spania- 61%<br />
Belgia- 55%<br />
Polonia- 45%<br />
Romania- 42%<br />
Marea Britanie- 28%<br />
In ceea ce priveste ponderea angajatilor:<br />
Spania- 71%<br />
Belgia- 67%<br />
Olanda- 67%<br />
Ungaria- 62%<br />
Marea Britanie- 33%<br />
Daca am privi in relationare cu alte industrii, ponderea IMMurilor<br />
din industria alimentara si de bauturi ar conduce la<br />
urmatoarea fotografie:<br />
Industria textila: 73%<br />
Alimentara si bauturi: 63%<br />
Echipamente de masini: 56%<br />
Chimica: 35%<br />
Automobile: 18%<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 7
8<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Unitati Persoane angajate Cifra de afaceri<br />
1995 2005 1995 2005 1995 2005<br />
EU-27 - 309.702 - 4.688.100 - 850.333<br />
BE - 7671 99251 96681 26289 30423<br />
BG 6715 5937 113909 106962 1192 2812<br />
CZ 5979 6082 - - - 9049<br />
DK 2409 1778 91633 85133 17136 19809<br />
DE - 32709 878862 844755 148758 148506<br />
EE - 425 - 17365 846 1094<br />
IE 694 - 46259 49438 13393 21884<br />
EL - 15195 - 83691 - 10146<br />
ES 26753 29353 363573 389065 53650 87785<br />
FR 71589 67985 619352 649143 129618 142794<br />
IT 64199 - 429257 440892 72588 94717<br />
CY - 960 9571 12671 666 1269<br />
LV - 778 - 35461 - 1376<br />
LT 1074 1434 56394 52355 1273 2216<br />
LU 217 190 - - - -<br />
HU - 6766 131735 121826 6094 9729<br />
MT - - - - - -<br />
NL 5905 4585 143424 124379 41680 48708<br />
AT 4736 4134 - 75885 11783 12994<br />
PL 17978 16998 413665 438833 18601 34502<br />
PT 7684 10268 112484 104942 9103 11588<br />
RO - 10820 289093 203840 4490 7171<br />
SI 1185 826 - - 1421 1649<br />
SK - - - 46936 1923 2624<br />
FI 1965 1861 45167 39961 8136 8989<br />
SE 2586 3288 - - - -<br />
UK 8265 6994 488553 463988 84429 107521<br />
In 2005, erau aproximativ 310 000 companii in sectorul<br />
alimentar (inclusiv produse pentru hrana animalelor)<br />
companii producatoare in UE-27, furnizand personal de 4.7<br />
millioane de persoane si generand 850 mld cifra de afaceri.<br />
Franta si Italia au cele mai multe intreprinderi in sector,<br />
Tabel 1: Principalii indicatori pentru industria alimentara<br />
urmate la ceva distanta de Germania, Spania si Polonia.<br />
Oricum, Germania are cel mai mare numar de forta de munca<br />
din sector, urmata de Franta si UK. (Fiecare acoperind peste<br />
10% din forta de munca a statelor membre UE-27). In timp ce<br />
aceleasi 3 state membre au si cea mai mare cifra de afaceri,<br />
un grad relativ ridicat al cifrei de afaceri specializat s-a
observat in Olanda, Irlanda si Belgia, aceste state membre<br />
contribuind mult la totalul cifrei de afaceri a UE- 27 decat in<br />
totalul fortei de munca a UE-27.<br />
In termeni de ocupare a fortei de munca si cifra de afaceri,<br />
Produse <strong>alimentare</strong><br />
Intreprinderi<br />
(nr.)<br />
cele mai multe subsectoare (bazate pe nivelul de 3 digit a<br />
NACE Rev. 1.1) sunt in fabricarea de alte produse <strong>alimentare</strong><br />
(incluzand, de exemplu, produse de panificatie, zahar, ceai<br />
si cafea si paste fainoase) si carne si produse fabricate din<br />
carne.<br />
Angajati<br />
(nr.)<br />
Cifra de afaceri<br />
(mil. euro)<br />
TOTAL 309702 4688100 850333<br />
Carne si produse din carne 45347 1029700 175613<br />
Peste si produse din peste 4035 129500 21006<br />
Legume si fructe 10200 283000 52205<br />
Uleiuri si grasimi animale si vegetale 9010 72600 38625<br />
Produse lactate 13098 400000 120000<br />
Produse de morarit- panificatie 8300 124700 31687<br />
Alte produse <strong>alimentare</strong> 191909 2000000 230000<br />
Bauturi 22600 468900 129139<br />
Tabel 2: Principalii indicatori, UE-27, 2005<br />
Fig. 1 - Distributia cifrei de afaceri, a fortei de munca si valorii adaugate in subsectoare<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 9
10<br />
3. Comertul Uniunii Europene<br />
Proiectul european se fundamenteaza pe ideea unei piete<br />
comune, la inceput pentru produsele de carbune si otel- in<br />
anii 50. Nasterea pietei comune europene a determinat apoi<br />
constituirea si a altor piete comericale, in interiorul carora<br />
frontierele politice sunt depasite printr-un sistem de scutiri<br />
fiscale si acorduri comerciale intre parti.<br />
Piata Uniunii Europene, dupa cum se observa si din dátele<br />
prezentate mai jos, relationeaza distincte in relatie cu<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
celelalte blocuri comerciale ale lumii. Observam un volum de<br />
11562 milioane de euro al exporturilor spre Piata NAFTA si<br />
un volum apropiat al importurilor de 11452 milioane de euro<br />
importuri din piata MERCOSUR. Aceste volume un indica in<br />
mod necesar o intensitate schimburilor ci relatii de marime<br />
piete economice foarte mari, cu importante resurse prime<br />
pentru industria alimentara.<br />
COMERTUL UNIUNII EUROPENE<br />
(milioane euro)<br />
Bloc comercial* EXPORTURI IMPORTURI BALANTA<br />
NAFTA 11562 3835 7727<br />
ANDEAN 632 1826 -1194<br />
MERCOSUR 863 11452 -10589<br />
RUSIA 4894 780 4114<br />
EFTA 6218 5264 954<br />
BALCANI 1879 849 1030<br />
ASEAN 2985 9493 -6508<br />
ACP 4787 4890 -103<br />
GCC 2607 173 2434<br />
TOTAL 36427 38562 -2135<br />
Tabel 3: Comertul UE<br />
*<br />
NAFTA Canada, SUA, Mexic<br />
ANDEAN Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru Venezuela<br />
MERCOSUR<br />
RUSIA<br />
Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay<br />
EFTA Spatiul European de Comert Liber<br />
BALCANI Spatiul fostei Iugoslavii plus Albania<br />
ASEAN Asia de Sud Est<br />
ACP Africa, Pacific si Caraibe<br />
GCC State din Peninsula Araba
Relatia cu cele doua mari piete, NAFTA si MERCOSUR este<br />
explicata de relatia económica pe care Uniunea Europeana<br />
o are cu state membre ale celor doua piete. Astfel pentru<br />
NAFTA- líder in exporturile comunitare, SUA si Canada<br />
ocupa primul si respectiv locul 6, amandoua impreuna avand<br />
un volum egal cu suma dintre exporturile Rusiei, Elvetiei si<br />
Japoniei, adica locurile 2,3 si 4 in topul partenerilor comerciali<br />
pentru exporturi ai Uniunii Europene.<br />
TOPUL PARTENERILOR COMERCIALI AI UNIUNII EUROPENE<br />
(milioane euro)<br />
EXPORTURI IMPORTURI<br />
SUA 9298 BRAZILIA 5899<br />
RUSIA 4894 ARGENTINA 5062<br />
ELVETIA 4018 CHINA 3114<br />
JAPONIA 3027 SUA 2951<br />
NORVEGIA 2032 ELVETIA 2857<br />
CANADA 1792 INDONEZIA 2426<br />
CHINA 1657 THAILANDA 2227<br />
HONG KONG 1393 TURCIA 1601<br />
AUSTRALIA 1301 NOUA ZEELANDA 1506<br />
ARABIA SAUDITA 1103 NORVEGIA 1502<br />
SINGAPORE 951 CHILE 1316<br />
UCRAINA 878 INDIA 1129<br />
KOREEA DE SUD 829 MALAEZIA 1057<br />
In relatia cu MERCOSUR, volumul importurilor se observa<br />
si din topul partenerilor pentru acest tip de relatii comerciale.<br />
Astfel, prímele doua pozitii sunt date de Brazilia si Argentina,<br />
state cu importante resurse de materii prime pentru industria<br />
alimentara.<br />
<strong>Analiza</strong>nd pe produse structura exporturilor si importurilor<br />
comunitare, putem distinge noi aspecte ale relatiilor<br />
Tabel 4: Topul partenerilor comerciali ai UE<br />
economice cu cele doua piete nord si sud americana.<br />
Astfel, in cazul exporturilor unde NAFTA detine intaietatea,<br />
observam volumen mari pentru bauturile alcoolice spirtoase,<br />
vin, preparate <strong>alimentare</strong> si branza. In cazul importurilor<br />
unde MERCOSUR detine intaietatea observam unitati mari<br />
de volum pentru file de peste, peste conservat si preparate<br />
de peste, crustacee, vin, ulei de palmier, zahar, carne de vita<br />
si oaie, etc.<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 11
12<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Topul exporturilor si importurilor pe produse<br />
(milioane euro)<br />
Spirtoase 5719 File de peste 3998<br />
Vin 5395 Crustacee 3415<br />
Preparate <strong>alimentare</strong> 3078 Ulei de palmier 2666<br />
Branza 2364 Vin 2334<br />
Extract de malt 2079 Preparate si conserve de peste 2056<br />
Carne porc 2074 Sucuri de fructe 1505<br />
Bere 1959 Preparate de carne 1414<br />
Ciocolata 1883 Zahar 1277<br />
Patiserie/ biscuiti 1813 Carne de vita 1203<br />
Concentrate de lapte 1682 Peste congelat 1192<br />
Organe si carne de pui 1572 Preparate fructe 1141<br />
Bauturi fine 1281 Carne de oaie 1104<br />
Ulei de masline 1175 Conserve semipreparate 1091<br />
Tabel 5: Topul comertului UE pe categorii de produse <strong>alimentare</strong><br />
Produs Importuri Exporturi Net<br />
Carne si preparate din carne 1563 2624 1061<br />
Produse lactate si oua 324 2512 2188<br />
Peste si crustacee 4982 1531 -3452<br />
Cereale 22260 19791 -2467<br />
Legume proaspete, refrigérate, congelate 5398 3058 -2340<br />
Fructe conservate si preparate 1640 465 -1176<br />
Zaharuri, zahar preparat si miere 5809 2181 -3627<br />
Cafea, ceai, cacao 5447 1097 -4350<br />
UE-27 a fost importatorul net al produselor <strong>alimentare</strong><br />
(inclusiv cafea,ceai si cacao) in 2007, deficitul comercial<br />
pentru aceste produse totalizand 25.1 mld euro in valoare,<br />
si cam 23.3 milioane de tone in cantitate.Figura 6 pana la<br />
27 furnizeaza o analiza a importurilor statelor UE-27 la 10<br />
categorii de produse <strong>alimentare</strong>: pentru fiecare din aceste<br />
categorii o analiza este furnizata pentru cantitatea de<br />
importuri intre 2000 si 2007 (de mentionat ca scalele<br />
Tabel 6: Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone)<br />
de grafice variaza considerabil) la fel si o comparatie a<br />
schimbarii de origine a acestor importuri.<br />
Importul de cereale a sarit de la 11.7 millioane tone in 2006<br />
la 22.3 millioane tone in 2007, in principal datorita cresterii<br />
importurilor de porumb. Cresterea din 2007 a inversat<br />
tendinta de scadere care s-a amplificat din 2002. Din 2007<br />
Brazilia a devenit principala sursa pentru importul de cereale
a UE -27 , furnizand mai mult de 30% din total, intrucat in<br />
2000 nu era in topul celor 5 furnizori.<br />
Cantitatea de importuri de carne si preparate din carne a<br />
crescut in fiecare an intre 2000 si 2006, inainte de scaderea<br />
cu 6.6 % in 2007. De-a lungul perioadei dintre 2000 pana<br />
in 2007, importurile per total au crescut rapid pentru carnea<br />
proaspata si refrigerata de vaca si porc, chiar daca importurile<br />
de carne de porc au scazut in 2007.<br />
Statele membre UE-27 au inregistrat o reducere mare la<br />
importuri la carnea congelata de vita si de pasare in 2007.<br />
Brazilia furnizeaza mai mult de jumatate din importurile<br />
de carne pentru UE- 27 in 2007, in timp ce ponderea Noii<br />
Zeelande a scazut cu 14%.<br />
Intre 2000 si 2007, importurile statelor UE-27 de peste si<br />
fructe de mare au crescut in termeni cantitativi la o medie<br />
de 4.2 % pe an, cu cresteri in 5 ani din 7 ani; fructe de<br />
mare(crustacee) si peste procesat (file de peste si alte tipuri<br />
de carne de peste) a inregistrat mari cresteri.<br />
In 2007, Norvegia era singura furnizoare de peste si fructe<br />
de mare pentru statele membre UE-27, cu China pe pozitia<br />
a 2 a, SUA si Vietnam intrand in top 5.<br />
Cantitatea de importuri de lactate si oua a scazut la o medie<br />
de 3.0 % pe an intre anii 2000 si 2007. In ciuda ponderii Noii<br />
Zeelande la importurile UE-27 de lactate si oua, cresterea<br />
de la 30 % la 33 % intre anii 2000 si 2007, a fost detronata<br />
de pe pozitia ei de principal importator al statelor UE- 27, de<br />
catre Elvetia (care si-a dublat ponderea la 38% in perioada<br />
mentionata.<br />
Importurile de legume proaspete si congelate au fost relativ<br />
instabile intre anii 2000 si 2007, au scazut in 2003, revenind<br />
viguros in 2004, inainte repetandu-se acest model de<br />
declin urmat de revigorarea din 2007 – vezi Figura 14. In<br />
2007, Thailanda a fost principala sursa a statelor UE-27 la<br />
importurile de legume proaspete, refrigerate sau congelate,<br />
desi ponderea ei s-a injumatatit mai mult de 53 % in 2000 la<br />
23 % in 2007.<br />
In contrast, importurile de legume conservate si preparate<br />
au crescut intre anii 2000 si 2007, in ciuda declinului din<br />
2005 si 2006 – vezi Figura 16. China si Turcia la un loc<br />
furnizau in jur de 3/5 din importurile de legume conservate<br />
si preparate in UE-27 in 2007. Importurile de fructe si alune<br />
in statele membre UE-27 au crescut fiecare si in fiecare<br />
an intre 2000 si 2007, media cresterii fiind de 4.6 % pe<br />
an.Principalii furnizori raman relativ neschimbati intre anii<br />
2000 si 2007 – vezi Figura 3.19. Conservarea si prepararea<br />
fructelor si alunelor au inregistrat cresteri neintrerupte intre<br />
anii 2000 si 2007 – vezi Figura 20 – cu o medie de 6.0% pe<br />
an. Thailanda ramane principala sursa de importuri in 2007,<br />
inainte de China a carei pondere a crescut de la 6 % in 2000<br />
la 16 % in 2007.<br />
Cantitatea de zahar (si preparatelor din zahar si miere)<br />
importat a fluctuat intr-un interval relativ ingust intre anii<br />
2000 si 2007. Importurile de melasa a scazut brusc in 2005,<br />
dar s-a recuperat in 2007, intrucat trestia de zahar si sfecla<br />
a crescut in perioada studiata, in ciuda scaderilor din anii<br />
2003 si 2007. Din 2007, India a fost inlocuita de Pakistan ca<br />
principala sursa de import de zahar pentru statele UE-27,<br />
aceasta din urma ajungand pe pozitia a 4-a.<br />
Importurile de cafea , ceai si cacao au crescut in 6 din cei 7<br />
ani dintre 2000 si 2007 ,scazand doar in 2002 , iar originea<br />
acestor importuri nemodificandu-se prea mult intre 2000 si<br />
2007. Dupa cum s-a mentionat anterior, UE-27 a fost un<br />
importator net de produse <strong>alimentare</strong> in 2007, chiar daca<br />
pentru unele din produsele <strong>alimentare</strong> a fost un exportator<br />
net asa cum se poate vedea in tabelele 5 si 6.<br />
Cel mai mare surplus comercial, in termeni cantitativi si<br />
valoare, a fost pentru produsele lactate si oua; in valoare<br />
surplusurile comerciale s-au inregistrat de asemenea la<br />
cereale si la legume conservate si preparate.<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 13
14<br />
4. Consumul produselor <strong>alimentare</strong><br />
Acest capitol se axeaza pe consumatori, in special la<br />
disponibilitatea la consum de alimente si bauturi, cheltuielile<br />
pe alimente si bauturi, preturi platite, si de asemenea aportul<br />
adus din punct de vedere al sanatatii si opiniile referitoare la<br />
productia alimentara, practicile si politicile din sector.<br />
Alimentele si bauturile sunt cele mai importante articole<br />
de consum si care satisfac nevoile fiziologice de baza, de<br />
mancare si de baut, si care formeaza cea mai importanta<br />
cheltuiala pentru pentru majoritatea gospodariilor din UE.<br />
Este o mare diversitate in UE cu privire la produsele <strong>alimentare</strong><br />
si produsele de bauturi, si adesea acestea formeaza o parte<br />
din identitatea locala, regionala si nationala.<br />
In acelasi timp sunt exemple de convergenta in modelele<br />
de consum, reflectand probabil o mai mare sensibilizare<br />
a consumatorilor si mai multe retele internationale de<br />
distributie.<br />
Exista problemele legate de sanatate pentru produsele<br />
<strong>alimentare</strong> care nu sunt direct legate de siguranta produselor<br />
<strong>alimentare</strong>, ci de nivelul si echilibrul de consum. GDA-urile<br />
sunt ghiduri pentru cantitatea de energie si nutrienti pe care<br />
un adult tipic sanatos ar trebui sa il consume zilnic, inclusiv<br />
procentul de grasimi, carbohidrati, proteine, fibre precum<br />
si sodiu (sare). Multi nutritionisti si experti in domeniul<br />
sanatatii considera ca obiceiurile <strong>alimentare</strong> sanatoase ar<br />
trebui stabilite de la o varsta frageda si pentru acest motiv,<br />
obiceiurile de consum ale tinerilor sunt de interes special, o<br />
preocupare deosebita fiind data ratei de crestere a obezitatii<br />
in randul copiilor.<br />
Consumatorii europeni iau in considerare nu numai pretul ci<br />
si calitatea produsului cumparat.<br />
UE lucreaza pentru a proteja calitatea produselor <strong>alimentare</strong><br />
in mai multe moduri, cu politicile privind siguranta si igiena<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
alimentelor, etichetarea si informatiile nutritionale, aditivi<br />
alimentari, normele de sanatate si bunastare, precum si<br />
restrictiile privind rezidurile de pesticide. Un aspect practic<br />
in ceea ce priveste siguranta alimentara in UE este sistemul<br />
de alerta rapida pentru alimente si furaje (RASFF), care<br />
este un sistem de notificare pentru preocuparile legate de<br />
alimente si bauturi (inclusiv bauturi alcoolice), care asigura<br />
un sistem de schimb rapid de informatii intre statele membre<br />
si coordoneaza actiunile de raspuns la amenintarile la<br />
adresa sigurantei produselor <strong>alimentare</strong>.<br />
Instrumente speciale au fost dezvoltate pentru a cunoaste<br />
originea sau calitatea produselor <strong>alimentare</strong> specifice.<br />
Acestea includ norme privind indicatiile geografice protejate<br />
(IGP) si a denumirilor de origine protejate (DOP) ale<br />
produselor agricole si <strong>alimentare</strong>. Aceste reguli au fost create<br />
in 1992 cu scopul de a proteja nume specifice produselor<br />
impotriva abuzurilor si imitatiilor si de a ajuta consumatorii,<br />
oferidu-le informatii privind caracteristicile produselor.<br />
Categorie produs %<br />
Alimente si bauturi non-alcoolice 13,1<br />
Cultura si recreere 9,1<br />
Intretinere, apa si energie 22,9<br />
Transporturi 13,2<br />
Restaurante si hoteluri 8,5<br />
Altele 33,2<br />
TOTAL 100<br />
Tabel 7: Cheltuielile de consum ale gospodariilor<br />
pentru bunuri si servicii UE, 2009 (% din totalul<br />
cheltuielilor aferente consumului casnic)
In Uniunea Europeana, in zona mediei de 13,1% sunt state<br />
precum Cipru, Slovenia, Italia, Spania, Belgia, Franta,<br />
Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Austria si Germania.<br />
Sub zona acestei medii sunt Irlanda si Luxemburg. La<br />
o pondere de 28%- cea mai mare din pacate din spatiul<br />
comunitar se afla Romania, urmata de Lituania, Estonia si<br />
Bulgaria.<br />
Alimentele si bauturile (inclusiv serviciile de catering)<br />
insumeaza combinat 23.2 % din cheltuielile aferente<br />
consumului casnic in UE-27 in 2006, in conformitate cu<br />
ponderile utilizate pentru indícele armonizat al preturilor de<br />
consum. O analiza a acestui total este evidentiat in tabelul de<br />
mai jos, cu 14.0 % cheltuieli pentru mancare, 1.3 % pentru<br />
bauturi nealcolice, 1.8 % pentru bauturi alcoolice, si 8.0 %<br />
pe servicii de catering. Cu exceptia Bulgariei, la categoría<br />
de alimente aratate in aceste tabele la produsul carne a<br />
reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor de consum<br />
casnic, media este de 3.6 % in UE iar in Romania atinge un<br />
nivel record de 9.1 %. La categoría de alimente altele decat<br />
paine si cereale, sau lapte, branzeturile si ouale au avut in<br />
general ponderea urmatoare mare, cu o medie de 2.5% si<br />
2.1% in UE, respectiv Portugalia a fost exceptia la ponderea<br />
cheltuielior de consum la peste si fructe de mare(3.2%) care<br />
a fost mai mare decat celelalte categorii in timp ce Spania a<br />
avut un procent (3.1%) mai mare la aceeasi categorie decat<br />
la lapte, branzeturi si oua.<br />
Ponderea cheltuilelilor de consum, in cadrul UE ca intreg,<br />
la categoria bauturi alcoolice a fost impartita in mod egal<br />
impartit intre spirtoase, vin si bere, chiar daca sunt variatii<br />
mari in unele tari membre.<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 15
16<br />
Alimente si servicii<br />
de catering<br />
Paine si cereale<br />
Carne<br />
Peste si fructe de<br />
mare<br />
Lapte, branza si<br />
oua<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Ulei si grasimi<br />
Fructe<br />
Legume<br />
EU-27 23.2 2.5 3.6 1.0 2.1 0.5 1.1 1.6 1.1 0.4 0.4 0.9 0.5 0.7 0.6 8.0<br />
BE 24.0 3.1 4.6 1.0 2.0 0.4 1.1 1.6 1.1 0.6 0.4 1.3 0.2 1.1 0.5 6.7<br />
BG 33.0 4.9 4.4 0.5 3.7 1.0 1.2 3.6 2.4 0.5 0.4 0.7 0.8 0.2 0.4 9.8<br />
CZ 24.1 2.9 4.1 0.5 3.1 0.8 1.3 1.5 1.1 0.7 0.6 1.2 1.5 0.8 2.2 6.3<br />
DK 19.9 2.3 3.1 0.6 2.0 0.3 1.0 1.7 1.6 0.5 0.4 1.3 0.4 1.3 0.9 5.0<br />
DE 15.7 1.9 2.5 0.4 1.5 0.6 1.0 1.1 0.9 0.4 0.5 0.9 0.2 0.5 1.1 4.2<br />
EE 26.5 3.0 5.2 0.9 3.4 0.3 1.2 2.0 1.5 0.5 0.7 0.8 2.6 1.8 1.9 6.7<br />
IE 27.7 2.3 3.0 0.4 1.5 1.6 1.0 1.8 1.0 0.9 0.3 0.8 0.7 1.7 0.9 14.6<br />
EL 32.4 2.2 3.8 1.3 3.1 0.9 1.3 2.0 0.7 0.4 0.3 0.9 0.2 0.4 0.3 13.5<br />
ES 35.4 3.3 5.5 3.1 3.0 0.4 1.9 1.9 1.0 0.6 0.5 0.9 0.5 1.0 0.2 5.8<br />
FR 22.2 2.3 4.4 1.3 2.3 0.9 1.1 1.5 1.0 0.6 0.5 0.9 0.5 1.0 0.2 5.8<br />
IT 25.9 3.3 4.0 1.2 2.4 0.6 1.2 1.9 1.2 0.0 0.2 1.0 0.2 0.7 0.1 8.6<br />
CY 28.6 2.9 4.0 0.7 3.1 0.6 1.5 2.3 0.9 0.3 0.3 1.6 0.2 0.3 0.5 10.4<br />
LV 31.4 4.3 6.5 1.2 4.3 0.9 1.6 2.1 1.8 0.6 1.1 0.7 1.8 0.8 1.4 6.4<br />
LT 32.3 4.8 6.8 1.6 3.3 1.0 1.3 1.8 2.0 0.9 1.0 1.1 2.6 1.3 1.7 6.7<br />
LU 17.7 2.1 2.2 0.6 1.5 0.3 0.7 0.9 0.8 0.4 0.4 1.1 1.2 1.1 0.6 6.8<br />
HU 25.9 3.3 3.9 0.1 3.6 1.0 1.2 1.8 1.2 0.7 0.9 1.7 1.7 0.8 1.9 6.3<br />
MT 24.2 3.0 3.6 0.9 2.4 0.5 1.5 1.9 0.8 0.4 0.5 1.6 0.3 0.7 0.8 7.1<br />
NL 18.7 2.5 2.6 0.5 1.7 0.2 1.0 1.3 1.1 1.2 0.3 0.7 0.4 0.7 0.5 5.5<br />
AT 22.9 2.2 2.8 0.3 1.9 0.4 0.9 1.3 1.0 0.4 0.4 0.9 0.1 0.5 0.5 10.5<br />
PL 22.6 3.5 5.3 0.6 2.8 1.1 0.9 2.0 1.4 0.7 0.7 0.9 1.9 0.7 2.0 2.7<br />
PT 31.4 3.0 4.8 3.2 2.2 0.8 1.5 1.9 0.5 0.2 0.2 0.5 0.1 0.7 0.2 12.6<br />
RO 37.6 8.4 9.1 1.1 5.8 1.7 1.9 3.7 1.8 0.6 1.0 1.3 0.3 0.3 0.7 1.1<br />
SI 23.3 2.9 3.8 0.5 2.4 0.6 1.1 1.9 1.3 0.6 0.6 1.2 0.4 0.7 0.8 6.4<br />
SK 24.7 2.3 4.2 0.2 3.0 0.8 1.1 1.8 1.1 0.5 0.7 1.1 0.9 0.5 1.5 7.9<br />
FI 22.8 2.7 3.1 0.6 2.7 0.3 1.2 1.5 1.4 0.4 0.4 1.0 1.1 1.3 1.6 7.4<br />
SE 20.2 2.2 2.7 0.9 2.3 0.4 1.1 1.4 1.7 0.6 0.5 1.0 0.6 1.2 0.7 5.6<br />
UK 22.2 1.5 2.1 0.4 1.2 0.2 0.9 1.4 1.1 0.2 0.3 1.0 0.5 0.9 0.4 11.9<br />
Zahar, gem, miere,<br />
ciocolata<br />
Alte produse<br />
<strong>alimentare</strong><br />
Cafea, cacao si<br />
ceai<br />
Tabel 8: Structura cheltuielilor de consum, 2007 (%)<br />
Apa, racoritoare<br />
Spirtoase<br />
Vin<br />
Bere<br />
Servicii de catering
5. TVA-ul produselor <strong>alimentare</strong><br />
Chiar daca guvernele in sine ale statelor membre au un grad<br />
relativ mare de libertate in stabilirea accizelor, ratele TVA<br />
sunt mai putin variate intre statele membre. Este o intelegere<br />
de o rata minima de 15 % la TVA la mai toate bunurile si<br />
Tabel 9: rata TVA in UE, Iulie 2011<br />
serviciile: un standard ridicat este permis intre niste limite<br />
certe la fel cum este permis si rate mici si scutiri la cateva<br />
tipuri de produse.<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 17
18<br />
6. Distributia produselor <strong>alimentare</strong><br />
Produsele <strong>alimentare</strong>, odate intrate pe piata económica<br />
europeana sunt distribuite in acele micro-piete oferite de<br />
marii retaileri de tip hypermarket supermarkete.<br />
Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-au constituit lanturi de<br />
retail, printre cele mai mari putand enumera Billa, Carrefour,<br />
Lidle, Kaufland, Real. Aceste lanturi sunt completate de<br />
retaileri cu retele nationale precum Sklavenitis, Mercadona,<br />
Modelo.<br />
Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene - 2010<br />
Austria 40,4 Billa, Hofer, Spar<br />
Belgia 38,5 Colruyt, Aldi, Carrefour<br />
Bulgaria 18 Kaufland, CBA, Billa<br />
Cehia 40 Kaufland, Rewe, Ahold<br />
Danemarca 38,5 Superbest, Netto Dansk, Superbrugsen<br />
Franta 34,9 Leclerc, Carrefour, Intermarche<br />
Germania 34,3 Aldi, Lidl, Kaufland<br />
Grecia 53 Sklavenitis, Carrefour, AB<br />
Ungaria 26,1 Tesco, Spar Hungary, Lidl<br />
Irlanda 61 Tesco, Dunnes, Supervalu<br />
Italia 23 Coop, Conrad, Esselunga<br />
Olanda 44,6 Ahold/ AH, C1000, Aldi<br />
Marea Britanie 41,8 Tesco Super, Asda, Sainsbury-supermarket<br />
Polonia 19,6 Biedronka, Tesco, Real<br />
Portugalia 39,7 Continente, Pingo Doce, Modelo<br />
Romania 15,2 Kaufland, Carrefour, Real<br />
Spania 30,5 Mercadona, Carrefour Hyper, Dia<br />
Slovacia 49,6 Coop Jednota, Tesco, Lidl<br />
Suedia 79,6 Ahold/ ICA, Coop, Axfood<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Tabel 10: Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene- 2010<br />
Acesti retaileri acopera o medie a pietei interne a Uniunii<br />
Europene de 26,96%, restul fiind acoperita de magazine de<br />
cartier si piete agro<strong>alimentare</strong>. Fata de aceasta medie, cota<br />
ce-a mai mica de acoperire o avea in 2010 Romania, cu doar<br />
15,2%. Aici se impun únele precizari, intre timp in Romania<br />
au mai intrat Lidle si Billa. Aproape de procentul de acoperire<br />
al Romaniei sunt Bulgaria cu 18% si Italia cu 23%. Cel mai<br />
mare grad de acoperire il are Suedia cu 79,6%, Irlanda cu<br />
61% si Grecia cu 53%.
Dintre companiile prezente in aceste lanturi de retail, volume<br />
foarte mari in ceea ce priveste vanzarile, in miliarde de euro,<br />
putem mentiona cele ale Nestle, Unilever, Vion, Heineken,<br />
Danone cu o cifra impreuna de peste 65 miliarde de euro<br />
si cu un numar de angajati de peste 200.000 de angajati.<br />
Dintre aceste companii, majoritatea sunt deja prezente pe<br />
piata romaneasca.<br />
Indicatori ai companiilor agro-<strong>alimentare</strong> din UE<br />
Nume companie<br />
Vanzari<br />
(miliarde de euro)<br />
Angajati (x1000) Tip produse<br />
Nestle 25,1 91 Multi-Produse<br />
Unilever Plc/ Unilever Nv 12 29 Multi-Produse<br />
Heineken N.V. 11 38 Bere<br />
Groupe Danone 9,4 46 Lactate, Apa, Hrana Sugari<br />
Vion 8,2 22 Multi-Produse, Ingrediente<br />
Associated British Food 7,9 73 Zahar, Amidon, Produse Preparate<br />
Carlsberg 7,3 41 Bere<br />
Ferrero 6,3 16 Cofetarie<br />
Danish Crown 6,1 23 Preparate Carne<br />
Sudzucker 5,7 17 Zahar, Multi-Produse<br />
Friesland Campina 5,7 14 Produse Lactate<br />
Oetker Group 5,1 24 Multi-Produse<br />
Anheuser-Busch Inbev 4,6 Bere<br />
Tate&Lyle 4 2 Ingrediente Alimentare<br />
Barilla 4,1 15 Bauturi, Cofetarie<br />
Nutreco 3,6 6 Hrana Animale<br />
Diageo Plc 3,2 3 Bauturi Alcoolice<br />
Kerry Group 3 23 Multi- Produse<br />
Pernod Ricard 2,9 3 Bauturi Alcoolice<br />
Hj Heinz Company 2,5 8 Produse Preparate<br />
Ebro Foods 1,7 3 Orez, Paste, Sosuri<br />
Barry Callebaut 1,4 4 Cacao Si Produse De Ciocolata<br />
Parmalat 1 2 Lapte, Bauturi Din Fructe<br />
Danisco 0,7 3 Ingrediente<br />
Tabel 11: Indicatori ai companiilor agro-<strong>alimentare</strong> din UE<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 19
20<br />
7. Preturi si salarii<br />
In 2005 preturile la produsele <strong>alimentare</strong> din Romania au fost<br />
mai mari decat media din Uniunea Europeana, in 2006 aceste<br />
preturi au ajuns si chiar au coborat sub media europeana<br />
urmand pana spre sfarsitul anului 2010 o fluctuatie similara<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
pe piata comunitara. Sfarsitul anului 2010 marcheaza o<br />
explozie a acestor preturi dupa care o prabusire pana la<br />
nivelul lunii ianuarie a anului 2012, sub media europeana.<br />
Fig. 2 - Evolutia Indicelui preturilor pentru produsele <strong>alimentare</strong> in Uniunea Europeana si Romania (2005- 2012)<br />
In Romania evolutia preturilor este data de recoltele obtinute<br />
la principalele produse agricole ce influenteaza pretul<br />
produselor <strong>alimentare</strong>, in mod deosebit la cartofi si cereale.<br />
Acest indicator al preturilor la produsele <strong>alimentare</strong> are o<br />
incarcatura deosebita in evolutia indecelui inflatiei in tara<br />
noastra, cu impacta asupra cursului leu- euro si implicit cu<br />
consecinte asupra importurilor de produse agro-<strong>alimentare</strong>.<br />
Productivitatea in industria alimentara (euro/angajat) x 1000<br />
2008 2009<br />
Australia 238<br />
SUA 236 237<br />
Canada 242<br />
Uniunea Europeana 214 214<br />
Japonia 157 159<br />
Coreea 122<br />
Mexic 103 109<br />
Brazilia 74<br />
China 49<br />
Tabel 12: Productivitatea in industria alimentara<br />
65
Productivitatea muncii in industria alimentara inregistreaza<br />
cel mai inalt nivel in Australia, Uniunea Europeana ocupand<br />
locul 4. In Australia sau SUA foarte multi oameni pot munci<br />
12 ore/zi la intensitate maxima, o intensitate pe care state<br />
precum China, o suplinesc prin numarul mare de lucratori.<br />
O alta explicatie a acestui clasament poate fi costul diferit<br />
Salariul mediu este calculat de Organizatia Internationala<br />
a Muncii si este publicat de BBC. Calculul, care este<br />
aproximativ, este realizat pe baza datelor din 72 de tari,<br />
fiind omise cele mai sarace tari ale lumii. In studiu au fost<br />
inclusi salariatii, nu si persoanele care desfasoara activitati<br />
independente.<br />
Astfel, la nivel mondial, salariul mediu este de 1.480 dolari,<br />
aproximativ 4.880 lei.<br />
Cei mai bine platiti angajati din lume se gasesc in<br />
Luxembourg, unde salariul mediu este de 4.089 dolari, locul<br />
doi fiind ocupat de salariatii din Norvegia, cu o remuneratie<br />
Fig. 3 - Grila salarizarii la nivel mondial (conform BBC, aprilie 2012)<br />
al fortei de munca din diverse state. Intre costul mic al<br />
fortei de munca si productivitatea scazuta exista o corelare<br />
pozitiva, deoarece companiile care se inregistreaza costuri<br />
salariale mari investesc mai mult in echipamente de crestere<br />
a productivitatii, pentru a putea concura cu producatorii care<br />
au costuri reduse.<br />
medie de 3.678 dolari. Pe locul trei sunt austriecii, cu un venit<br />
de 3.437 dolari. Locurile patru si cinci in lume sunt ocupate<br />
de SUA si Marea Britanie, cu 3.263 dolari respectiv 3.065<br />
dolari.<br />
Romania se afla pe locul 47, cu un salariu mediu lunar de<br />
954 de dolari, foarte aproape de Belarus cu un salariu mediu<br />
lunar de 959 euro.<br />
Dupa Romania, dintre statele comunitatii europene urmeaza<br />
Bulgaria cu 750 euro si state din afara Uniunii Europene<br />
precum Ucraina, Armenia si Republica Moldova.<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 21
22<br />
8. Atitudinea consumatorului<br />
In atitudinea consumatorului ni s-a parut interesant de<br />
mentionat un sondaj Eurobarometru efectuat la sfarsitul<br />
anului 2005, sondaj care s-a axat pe problemele de sanatate<br />
care leaga si produsele <strong>alimentare</strong>, precum si activitatea<br />
fizica.<br />
O dieta saraca si lipsa de activitate fizica au fost printre<br />
pricipalii factori de risc identificate de respondenti pentru<br />
diverse boli. Dar ce constituie o dieta sanatoasa? Figura<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
de mai jos arata raspunsurile la aceasta intrebare. Nevoia<br />
unui regim alimentar echilibrat a fost raportat de doua treimi<br />
dintre respondenti, o proportie similara s-a raportat si la<br />
nevoie de a manca mai multe fructe si legume. Alti factori<br />
care au reiesit au fost ca cel putin 10% din respondenti sunt<br />
preocupati de consumul de grasimi, zahar, sare, carne, peste<br />
si aditivi, limitarea in acelasi timp a consumului de calorii a<br />
fost mentionat.<br />
Fig. 4 - Ce considerati ca implica mancarea si o dieta, UE-25, 2005 (%)
Legislatia UE cu privire la produsele <strong>alimentare</strong> modificate<br />
genetic (GM) se bazeaza pe principii care trebuie sa<br />
fie sigure, etichetare facandu-se correct in asa fel incat<br />
consumatorul sa aiba libertatea alegerii.<br />
In 2005 sondajul Eurobarometru intreba consumatorii<br />
cu privire la parerea lor cu privire la diferite biotehnologii,<br />
inclusiv produsele modificate genetic (GM). In mare analizele<br />
Fig. 5 - Suportul pentru produsele GM, 2005 (%)<br />
rezultatelor releva ca produsele modificate genetic adesea<br />
sunt considerate de catre europeni ca fiind nefolositoare, din<br />
punct de vedere moral sunt inacceptabile si ca prezinta un<br />
risc pentru societate.<br />
Suportul pentru tehnologia GM variaza mult intre tari, un<br />
procent mare fiind in Cehia (46%) si un procent mic a fost<br />
inregistrat in Luxemburg (13%).<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 23
Industria alimentara in Romania
26<br />
9. Introducere<br />
Sectorul <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> romanesti difera de alte<br />
industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in<br />
marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte<br />
diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai<br />
degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile<br />
duc de multe ori lipsa de resurse, de personal calificat si de<br />
timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa,<br />
sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede,<br />
dar se implica mai rar in activitati de cercetare- dezvoltare,<br />
din cauza resurselor limitate; sectorul <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de<br />
preferinta sanatoase.<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de<br />
operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din<br />
cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si<br />
a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice<br />
si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O<br />
parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta<br />
la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu<br />
un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un<br />
prim rezultat fiind disponibilizarea salariatilor.<br />
Scopul acestei analize este identificarea stadiului actual<br />
al <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> romanesti, compararea evolutiei<br />
in ultimii ani si identificarea tendintelor pentru urmatoarea<br />
perioada.
10. Pozitionarea mediului economic<br />
Banca Mondiala a realizat pentru tara noastra o descriere<br />
destinata mediului economic international, intitulat Doing<br />
Business:<br />
Regiune: Europa de Est- Centrala<br />
Categorie venit: Nivel mediu inalt<br />
Populatie: 21,449,980<br />
Venit national brut GNI per<br />
capita (US$):<br />
7,840.00<br />
Doing Business 2012<br />
rating:<br />
72<br />
Doing Business 2011 rating: 65<br />
Schimbari in rating: -7<br />
Tabel 13: Rating Romania<br />
Observam in aceasta analiza o scadere a ratingului de<br />
business pentru Romania cu 7 puncte in 2012 fata de 2011.<br />
Acest raiting de 65 plaseaza Romania in a doua categorie de<br />
state cu un mediu economic favorabil investitiilor.<br />
Fata de o medie europeana a acestui raiting de 77, alte state<br />
din zona Romaniei se prezinta astfel:<br />
Tara Rating<br />
Slovacia 48<br />
Ungaria 51<br />
Bulgaria 59<br />
Polonia 62<br />
Cehia 64<br />
Moldova 81<br />
Tabel 14: Rating zona Romania<br />
Observam ca Romania are indicatori de raiting extrem de<br />
nefavorabili unui mediu propice de investitii din care pentru<br />
industria alimentara putem sublinia capitolele de plata a<br />
taxelor, achizitie de energie eléctrica si al mecanismului de<br />
insolventa pentru persoanele juridice.<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 27
28<br />
11. Agricultura<br />
Dintr-o suprafata totala de 23,8 milioane ha, suprafata agricola a Romaniei numara aproape 14,9 milioane ha (62% din<br />
total). Media UE este de 41%. Terenul arabil reprezinta aproximativ 63% din suprafata agricola, culturile permanente 3%, iar<br />
pasunile permanente 33%. In plus, 28% din suprafata Romaniei este impadurita.<br />
11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB<br />
Populatia rurala a Romaniei reprezinta aproape 50% din populatie contribuind sub forma agriculturii, silviculturii si pisciculturii<br />
in formarea Produsului Intern Brut cu 6% (conform Directiei Generale Politici in Sectorul Vegetal din cadrul Ministerului<br />
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale).<br />
11.2 Fondul funciar<br />
Suprafata agrícola utilizata in exploatatiile agricole reprezinta 56% din teritoriul Romaniei. Acest fond funciar este reprezentat<br />
astfel:<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Fig. 6 - Fondul funciar din Romania<br />
80% din suprafata arabila (jumatate din fondul funciar) este reprezentata de cereale si oleaginoase:
11.3 Structura exploatatiilor agricole<br />
In Romania, cele mai multe exploatatii agricole sunt cele care au intre 2-5 ha.<br />
Fig. 7 - Structura exploatatiilor agricole pe clase de marime, eligibile SAPS<br />
In functie de culturi, procentul cel mai mare (63.9%) este ocupat de cereale pentru boabe.<br />
Fig. 8 - Structura exploatatiilor agricole pe tipuri de culturi<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 29
30<br />
11.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei<br />
Romania trebuie sa isi adapteze rapid economia agricola si<br />
de dezvoltare rurala pentru a se putea integra in piata interna<br />
a Uniunii Europene si a adopta in totalitate Politica Agricola<br />
Comuna (PAC).<br />
Politica Agricola Comuna isi deplaseaza accentul de la<br />
subventiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre<br />
dezvoltarea integrata a economiei rurale si spre protejarea<br />
mediului inconjurator (pilonul II al PAC).<br />
Contine prevederi in ceea ce priveste conformarea la cerintele<br />
comunitare a fermelor de animale de lapte, modernizarea si<br />
retehnologizarea unitatilor de taiere si alinierea la cerintele<br />
europene a unitatilor de procesare a carnii, a laptelui,<br />
organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare<br />
lapte in mod special a laptelui crud, incadrarea in catebgorii<br />
a zonelor viti- vinicole, defrisarea a 30.000 ha cu vita de<br />
vie hibrid si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis<br />
Vinifera cu recunoasterea dreptului de replantare, dreptul<br />
de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musutrilor in<br />
zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor,<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
recunoasterea si protectia denumirilor de origine si<br />
geografice pentru 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv<br />
tuica, horinca, tur si 5 bauturi spirtoase din distilat de vin<br />
respectiv vinars.<br />
De asemenea, Romania a obtinut posibilitatea utilizarii<br />
a 20% din fondurile destínate dezvoltarii rurale pentru<br />
suplimentarea platilor directe<br />
Dintre formele de sprijin in sectorul vegetal, intreprinse<br />
de guvernul Romaniei, pornind la legislatia europeana si<br />
prevederile Tratatului de aderare, putem mentiona:<br />
Plata única pe suprafata (SAPS);<br />
Platile nationale complementare directe (CNDP);<br />
Subventionarea accizei la motorina utilizata in agricultura.<br />
Sprijinul pentru asigurarea productiei agricole;<br />
Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol<br />
Sprijin financiar acordat producatorilor din sectorul legume-<br />
fructe.
12. Industria alimentara<br />
Pe aceasta structura a sectorului agricol ce avantajeaza<br />
Romania si o pozitioneza alaturi de state ale Uniunii<br />
Europene precum Franta, Polonia, Spania si Italia, s-a<br />
construit o industrie alimentara bine articulata in perioada<br />
economiei socialiste, aceasta fiind principala contribuitoare la<br />
plata integrala a datoriei statului roman pentru imprumuturile<br />
externe din anii 70.<br />
Din nefericire, aceasta industrie se prabuseste imediat dupa<br />
1989 urmarind de aproape faramitarea marilor exploatatii<br />
agricole de stat, subfinantarea incurajarii lucrarii individuale<br />
a loturilor si a neincurajarii procesului de asociere libera a<br />
acestora. Primele care se vor prabusi vor fi depozitele de<br />
cereale plasate de obicei in apropierea garilor, urmate de<br />
pepinierele pomicole si statiunile de cercetare, ambele care<br />
vor accelera declinul contributiei agriculturii si <strong>industriei</strong><br />
<strong>alimentare</strong> in PIB. Au urmat céntrelele de morarit din mediul<br />
rural, sectoarele industriale de panificatie si conservare a<br />
fructelor si legumelor. Odata cu declinul sectorului <strong>industriei</strong><br />
<strong>alimentare</strong> romanesti, si celelalte ramuri industriale vor intra<br />
12.1 Structura <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> din romania<br />
in declin, pronind de la industria constructoare de masini,<br />
industria chimica pana la infrastructura feroviara odata cu<br />
reducerea fluxului de navetisti si in final la degradarea unor<br />
medii sociale precum cel rural si urban mic si mediu agroindustrial.<br />
Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de<br />
afaceri de aproape 9,76 miliarde de euro in 2010, avand o<br />
contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand<br />
locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati,<br />
potrivit datelor Federatiei Patronale Romane din Industria<br />
Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii<br />
detine cea mai importanta contributie in sectorul <strong>industriei</strong><br />
<strong>alimentare</strong>, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro,<br />
urmata de panificatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile<br />
racoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro. De asemenea,<br />
cu o pondere de 840 de milioane de euro in total industrie<br />
alimentara se afla ramura de productie a carnii, iar produsele<br />
lactate inregistreaza o cifra de afaceri de 800 de milioane de<br />
euro.<br />
Tinand cont de codurile CAEN, industria alimentara poate fi grupata in urmatoarele subramuri:<br />
PROCESARE CARNE<br />
Productia si conservarea carnii<br />
Prelucrarea si conservarea carnii de pasare<br />
Fabricarea produselor din carne<br />
PROCESARE PESTE<br />
Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor<br />
FABRICARE CONSERVE VEGETALE<br />
Prelucrarea si conservarea cartofilor<br />
Fabricarea sucurilor de fructe si legume<br />
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 31
32<br />
PROCESARE GRASIMI<br />
Fabricarea uleiurilor si grasimilor<br />
Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare<br />
PROCESARE LACTATE<br />
Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor<br />
Fabricarea inghetatei<br />
MORARIT- PANIFICATIE<br />
Fabricarea produselor de morarit<br />
Fabricarea amidonului si a produselor din amidon<br />
Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie<br />
Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie<br />
Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare<br />
FABRICARE DULCIURI, CEAI, CAFEA, ALTE ALIMENTE<br />
Fabricarea zaharului<br />
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase<br />
Prelucrarea ceaiului si cafelei<br />
Fabricarea condimentelor si ingredientelor<br />
Fabricarea de mancaruri preparate<br />
Fabricarea preparatelor <strong>alimentare</strong> omogenizate si alimentelor dietetice<br />
Fabricarea altor produse <strong>alimentare</strong><br />
FABRICARE HRANA PENTRU ANIMALE<br />
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma<br />
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie<br />
FABRICARE BAUTURI<br />
Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice<br />
Fabricarea vinurilor din struguri<br />
Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare<br />
Fabricarea berii<br />
Fabricarea maltului<br />
Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Tabel 15 - Industria alimentara- subramuri (grupare dupa codurile CAEN)
12.2 Productia<br />
Geografic, exista diferente de productie pentru aceste<br />
sectoare si datorita diferentelor culturale dintre regiuni. De<br />
asemenea in consumul pe fiecare dintre aceste sectoare<br />
observam specificitati; este insa difícil de estimat in ce<br />
masura in perioada 2008- 2010 productia principalelor<br />
produse industriale <strong>alimentare</strong> a fost influentata de modificari<br />
de comportament de consum. Mai degraba fluctuatiile pot<br />
fi explicate prin distorsionarile de piata generate de criza<br />
económico- financiara mondiala.<br />
Principalele produse industriale Unitati de masura<br />
Anul 2008<br />
PERIOADA<br />
Anul 2009 Anul 2010<br />
Carne Tone 457489 516438 546326<br />
Preparate din carne Tone 368168 376592 368544<br />
Conserve din carne Tone 33678 29989 29404<br />
Semiconserve din peste Tone 9830 9104 9174<br />
Conserve din peste Tone 411 328 261<br />
Conserve de legume Tone 75840 83791 63990<br />
Conserve de fructe Tone 4093 4290 2819<br />
Uleiuri comestibile Tone 157764 184789 225285<br />
Margarina Tone 60417 55062 69912<br />
Lapte de consum Hectolitri (100 l) 2028937 2226105 2262247<br />
Produse lactate proaspete<br />
Hectolitri echivalent<br />
3,5% grasime<br />
3504490 3170349 3481274<br />
Unt Tone 7080 8296 8357<br />
Branzeturi Tone 79266 69473 65879<br />
Faina de grau si secara<br />
(echivalent grau)<br />
Tone echivalent<br />
grau<br />
1796521 1698416 1860529<br />
Zahar din sfecla de zahar Tone 130899 93998 99342<br />
Zahar rafinat din zahar brut din import Tone 358670 321704 176350<br />
Produse zaharoase<br />
de cofetarie si patiserie<br />
Tone 196238 176081 169189<br />
Vin pentru consum Hectolitri (100 l) 5369189 4957315 3287241<br />
Bere Hectolitri (100 l) 20240425 18090181 16656378<br />
Tabel 16 - Productia principalelor produse industriale <strong>alimentare</strong> - serie PRODROM<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 33
34<br />
12.3 Salarii si salariati<br />
Numarul mediu de salariati din industria alimentara a fluctuat in ultimii ani. Cresterea din perioda 2005-2008 s-a datorat<br />
cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Scaderile din ultimul an s-au<br />
datorat inchiderii multor unitati de productie ca urmare a dificultatilor economice generate de instabilitatea la nivel mondial.<br />
- mii persoane- 2005 2006 2007 2008 2009<br />
Industrie 1672 1632 1578 1557 1550<br />
Industria prelucratoare, din care: 1425 1409 1373 1357 1350<br />
Alimentara si bauturi 166 175 180 185 176<br />
Pondere industrie alimentara in total industrie (% ) 9,9 10,7 11,4 11,9 11,4<br />
Subsector Nr. Salariati<br />
Total 192442<br />
Morarit- panificatie 81480<br />
Carne 40325<br />
Bauturi 29800<br />
Lactate 15710<br />
Dulciuri, ceai, alte alim. 14805<br />
Conserve vegetale 5617<br />
Grasimi 3340<br />
Hrana animale 2234<br />
Peste 1365<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Tabel 17 - Evolutia numarului de salariati in industria alimentara<br />
Tabel 18 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010 Fig. 9 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010, repartitie grafica<br />
In anul 2009 1 cei mai multi salariati sunt in morarit- panificatie (81480) urmati de subsectorul procesarii carnii (40325).<br />
Castigul salarial mediu brut lunar din industria alimentara si a bauturilor a inregistrat o crestere in anii analizati.<br />
- lei/salariat - 2005 2006 2007 2008 2009<br />
Industrie 942 1079 1312 1515 1682<br />
Industria prelucratoare, din care: 829 950 1162 1338 1477<br />
Alimentara si bauturi 744 863 1070 1239 1364<br />
1 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)<br />
Tabel 19 - Evolutia castigului salarial mediu brut
In decembrie 2010, evolutia salariului din industria alimentara a fost urmatoarea:<br />
CASTIGUL SALARIAL MEDIU IN LUNA DECEMBRIE 2010<br />
Brut Net<br />
LEI % fata de noiembrie 2010 LEI % fata de noiembrie 2010<br />
TOTAL ECONOMIE 2067 108,8 1496 108,6<br />
Industria alimentara 1349 104,7 993 104,4<br />
Fabricarea bauturilor 2590 113,2 1866 113,0<br />
Tabel 20 - Evolutia salariului din industria alimentara, 2010<br />
Fata de luna anterioara, se remarca o crestere a salariului mediu net in industria alimentara cu 4,4%.<br />
12.4 Cifra de afaceri<br />
In anul 2009 industria alimentara a inregistrat o cifra de afaceri de peste 9 miliarde de euro.<br />
Subsector Cifra de afaceri 2009 (eur)<br />
Total 9.619.933.745<br />
Bauturi 2 2.405.243.165<br />
Carne 2.270.941.237<br />
Morarit- panificatie 1.833.641.845<br />
Dulciuri, ceai, alte alim. 1.174.558.518<br />
Lactate 889.786.223<br />
Conserve vegetale 382.669.327<br />
Grasimi 367.330.787<br />
Hrana animale 221.467.395<br />
Peste 74.295.246<br />
Tabel 21 - Cifra de afaceri industria alimentara, 20092 Fig. 10 - Cifra de afaceri industria alimentara, 2009, repartizare grafica<br />
Subsectoarele procesarii carnii si cel al bauturilor au cea mai mare cifra de afaceri dintre tóate subsectoraele <strong>industriei</strong><br />
<strong>alimentare</strong>. Pe ultimul loc se afla procesarea pestelui.<br />
2 subsectorul bauturi: date 2008<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 35
36<br />
12.5 Comertul cu produse <strong>alimentare</strong><br />
Produsele agro<strong>alimentare</strong> reprezinta in 2010 6.3% din totalul importurilor si 7% din exporturi.<br />
In ultimii ani analizati, exporturile <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> au inregistrat cresteri anuale, dar fara sa depaseasca totusi valoarea<br />
importului.<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Fig. 11 - Comertul international cu produse agricole, 2010<br />
Intre 2005-2009, evolutia comertului cu produse <strong>alimentare</strong>, se prezinta astfel:<br />
Fig. 12 - Evolutia comertului exterior, mil euro
Valoric, modificarile in comertul cu produse <strong>alimentare</strong> se prezinta astfel:<br />
Cod NC Export FOB/Import CIF 2008 2009<br />
TOTAL<br />
Animale vii<br />
si produse animale<br />
Produse vegetale<br />
Grasimi si uleiuri<br />
animale sau vegetale<br />
Produse <strong>alimentare</strong>,<br />
bauturi si tutun<br />
Export 33725 29116<br />
Import 57240 38897<br />
Export 278 326<br />
Import 1191 1108<br />
Export 1198 1116<br />
Import 1259 998<br />
Export 106 88<br />
Import 227 160<br />
Export 583 704<br />
Import 1669 1544<br />
Tabel 22 - Comertul international cu bunuri pe sectiuni, conform Nomenclatorului Combinat (milioane euro)<br />
12.6 Repartizare companii<br />
Majoritatea companiilor din industria alimentara sunt IMM-uri ce au pana in 9 angajati.<br />
CAEN Rev.1 - Clase de marime ale Anul 2006<br />
Ani<br />
Anul 2007 Anul 2008<br />
diviziuni<br />
intreprinderilor<br />
UM: Numar<br />
Numar Numar Numar<br />
Industria alimentara<br />
si a bauturilor<br />
Total 10571 9993 9551<br />
- 0-9 persoane 7392 6901 6582<br />
- 10-49 persoane 2458 2382 2252<br />
- 50-249 persoane 599 575 592<br />
- 250 persoane si peste 122 135 125<br />
Tabel 23 - repartizarea companiilor din industria alimentara, dupa nrumarul de angajati<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 37
38<br />
Numarul de companii din industria alimentara in anul 2009 3 a fost de 9263, dintre care cele mai multe in morarit- panificatie<br />
(5597).<br />
3 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Fig. 13 - Companii industria alimentara, 2009, repartitie grafica<br />
Subsector Nr. companii<br />
TOTAL 9263<br />
Morarit-panificatie 5597<br />
Bauturi* 856<br />
Carne 842<br />
Dulciuri, ceai, alte alim. 721<br />
Lactate 587<br />
Conserve vegetale 265<br />
Grasimi 211<br />
Hrana animale 149<br />
Peste 35<br />
Tabel 24: Companii industria alimentara, 2009
Judet Nr. companii<br />
Total 9593<br />
Mun.Bucuresti 995<br />
Timis 421<br />
Constanta 352<br />
Prahova 349<br />
Dolj 345<br />
Bihor 336<br />
Cluj 325<br />
Maramures 293<br />
Mures 282<br />
Arges 263<br />
Brasov 254<br />
Suceava 252<br />
Iasi 247<br />
Sibiu 247<br />
Bacau 235<br />
Alba 231<br />
Arad 231<br />
Galati 230<br />
Buzau 225<br />
Ilfov 222<br />
Hunedoara 214<br />
Neamt 187<br />
Vrancea 179<br />
Satu Mare 178<br />
Botosani 177<br />
Dambovita 174<br />
Vaslui 164<br />
Teleorman 163<br />
Valcea 163<br />
Harghita 161<br />
Covasna 155<br />
Olt 154<br />
Bistrita-Nasaud 147<br />
Gorj 147<br />
Caras-Severin 138<br />
Braila 125<br />
Ialomita 125<br />
Mehedinti 111<br />
Tulcea 111<br />
Calarasi 110<br />
Salaj 99<br />
Giurgiu 76<br />
Repartítia pe judete a fabricilor de industria alimentara din Romania este aproape<br />
uniforma, concentrand insa un numar mare in zona Bucuresti-Ilfov.<br />
Fig. 14 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria alimentara<br />
421<br />
138<br />
231<br />
Tabel 25 - Industria alimentara. Repartítia pe judete<br />
336<br />
178<br />
99<br />
111<br />
325<br />
214<br />
231<br />
147<br />
293<br />
345<br />
247<br />
163<br />
147<br />
282<br />
154<br />
263<br />
254<br />
163<br />
252<br />
161<br />
174<br />
155<br />
187<br />
349<br />
955 B<br />
222 IF<br />
76<br />
177<br />
235<br />
225<br />
125<br />
179<br />
257<br />
110<br />
125 111<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 39<br />
164<br />
230<br />
352
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA<br />
40<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
177<br />
293<br />
252<br />
178<br />
257<br />
147<br />
99<br />
187<br />
336<br />
161<br />
325<br />
164<br />
282<br />
235<br />
231<br />
231<br />
155<br />
230<br />
179<br />
254<br />
247<br />
421<br />
214<br />
225<br />
125 111<br />
349<br />
174<br />
263<br />
163<br />
147<br />
138<br />
125<br />
955 B<br />
352<br />
110<br />
222 IF<br />
154<br />
111<br />
163<br />
76<br />
345<br />
Fig. 15 - Industria alimentara. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. companii<br />
carne<br />
Mun.Bucuresti 65<br />
Timis 43<br />
Cluj 34<br />
Prahova 33<br />
Maramures 30<br />
Sibiu 29<br />
Alba 28<br />
Ilfov 27<br />
Suceava 27<br />
Caras-Severin 26<br />
Hunedoara 26<br />
Arges 25<br />
Botosani 24<br />
Brasov 24<br />
Mures 23<br />
Bacau 21<br />
Bihor 21<br />
Buzau 21<br />
Calarasi 19<br />
Covasna 19<br />
Dolj 19<br />
Constanta 18<br />
Arad 17<br />
Harghita 17<br />
Satu Mare 16<br />
Dambovita 15<br />
Galati 15<br />
Braila 14<br />
Ialomita 14<br />
Olt 14<br />
Teleorman 14<br />
Gorj 12<br />
Iasi 12<br />
Vaslui 12<br />
Bistrita-Nasaud 11<br />
Neamt 11<br />
Vrancea 10<br />
Tulcea 9<br />
Giurgiu 8<br />
Valcea 8<br />
Salaj 7<br />
Mehedinti 4<br />
Industria alimentara - CARNE (Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne<br />
de pasare, Productia si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de<br />
pasare). Repartitia pe judete<br />
Fig. 16 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria carnii<br />
43<br />
Tabel 26 - Industria carnii. Repartítia pe judete<br />
17<br />
21<br />
26<br />
16<br />
4<br />
7<br />
26<br />
34<br />
12<br />
28<br />
30<br />
19<br />
11<br />
29<br />
8<br />
23<br />
14<br />
25<br />
27<br />
17<br />
24<br />
14<br />
15<br />
19<br />
11<br />
33<br />
27 IF<br />
65 B<br />
8<br />
24<br />
21<br />
21<br />
14<br />
10<br />
12<br />
19<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 41<br />
12<br />
15<br />
14<br />
18<br />
9
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CARNE<br />
(Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne de pasare, Productia<br />
si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de pasare)<br />
42<br />
24<br />
27<br />
30<br />
16<br />
12<br />
11<br />
7<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
11<br />
17<br />
34<br />
21<br />
12<br />
23<br />
21<br />
28<br />
17<br />
15<br />
19<br />
10<br />
29<br />
43<br />
24<br />
26<br />
21<br />
26<br />
9<br />
14<br />
33<br />
15<br />
25<br />
12<br />
8<br />
14<br />
27 IF<br />
4<br />
18<br />
19<br />
65 B<br />
14<br />
14<br />
8<br />
19<br />
Fig. 17 - Industria carnii. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. companii<br />
peste<br />
Mun.Bucuresti 6<br />
Constanta 5<br />
Arad 4<br />
Galati 3<br />
Tulcea 3<br />
Alba 2<br />
Bacau 2<br />
Ilfov 2<br />
Braila 1<br />
Calarasi 1<br />
Cluj 1<br />
Hunedoara 1<br />
Mehedinti 1<br />
Mures 1<br />
Timis 1<br />
Vaslui 1<br />
Arges 0<br />
Bihor 0<br />
Bistrita-Nasaud 0<br />
Botosani 0<br />
Brasov 0<br />
Buzau 0<br />
Caras-Severin 0<br />
Covasna 0<br />
Dambovita 0<br />
Dolj 0<br />
Giurgiu 0<br />
Gorj 0<br />
Harghita 0<br />
Ialomita 0<br />
Iasi 0<br />
Maramures 0<br />
Neamt 0<br />
Olt 0<br />
Prahova 0<br />
Salaj 0<br />
Satu Mare 0<br />
Sibiu 0<br />
Suceava 0<br />
Teleorman 0<br />
Valcea 0<br />
Vrancea 0<br />
Industria alimentara - PESTE (prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si<br />
molustelor). Repartitia pe judete<br />
Fig. 18 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria pestelui<br />
1<br />
4<br />
Tabel 27 - Industria pestelui. Repartítia pe judete<br />
0<br />
0<br />
0<br />
1<br />
0<br />
1<br />
1<br />
0<br />
2<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
1<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
2 IF<br />
6 B<br />
8<br />
0<br />
2<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
1<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 43<br />
1<br />
1<br />
3<br />
5<br />
3
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN PRELUCRAREA<br />
SI CONSERVAREA PESTELUI, CRUSTACEELOR SI MOLUSTELOR<br />
44<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
0<br />
0<br />
1<br />
0<br />
1<br />
1<br />
2<br />
2<br />
4<br />
3<br />
0<br />
0<br />
0<br />
1<br />
0<br />
1<br />
0<br />
0<br />
3<br />
1<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
2 IF<br />
1<br />
5<br />
1<br />
6 B<br />
0<br />
0<br />
8<br />
0<br />
Fig. 19 - Industria pestelui. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. companii<br />
conserve<br />
vegetale<br />
Mun.Bucuresti 28<br />
Cluj 22<br />
Ilfov 18<br />
Arges 10<br />
Iasi 10<br />
Maramures 10<br />
Bihor 9<br />
Buzau 9<br />
Dambovita 9<br />
Timis 9<br />
Braila 8<br />
Constanta 8<br />
Olt 8<br />
Prahova 8<br />
Hunedoara 7<br />
Salaj 7<br />
Suceava 7<br />
Satu Mare 6<br />
Bistrita-Nasaud 5<br />
Brasov 5<br />
Covasna 5<br />
Dolj 5<br />
Gorj 5<br />
Harghita 5<br />
Sibiu 5<br />
Alba 4<br />
Calarasi 4<br />
Galati 4<br />
Mures 4<br />
Caras-Severin 3<br />
Ialomita 3<br />
Mehedinti 3<br />
Neamt 3<br />
Arad 2<br />
Bacau 2<br />
Teleorman 2<br />
Vaslui 2<br />
Tulcea 1<br />
Botosani 0<br />
Giurgiu 0<br />
Valcea 0<br />
Vrancea 0<br />
Industria alimentara - CONSERVE VEGETALE (Prelucrarea si conservarea<br />
fructelor si legumelor, Prelucrarea si conservarea cartofilor, Fabricarea sucurilor<br />
de fructe si legume). Repartitia pe judete<br />
Fig. 20 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici<br />
din industria conservelor vegetale<br />
9<br />
2<br />
3<br />
9<br />
6<br />
3<br />
7<br />
7<br />
Tabel 28 - Industria conservelor vegetale. Repartítia pe judete<br />
22<br />
5<br />
4<br />
10<br />
5<br />
5<br />
0<br />
5<br />
4<br />
8<br />
10<br />
7<br />
2<br />
5<br />
5<br />
9<br />
5<br />
3<br />
8<br />
18 IF<br />
28 B<br />
0<br />
0<br />
2<br />
9<br />
3<br />
0<br />
10<br />
4<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 45<br />
8<br />
2<br />
4<br />
8<br />
1
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CONSERVELOR<br />
VEGETALE (Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, Prelucrarea<br />
si conservarea cartofilor, Fabricarea sucurilor de fructe si legume)<br />
46<br />
0<br />
7<br />
10<br />
6<br />
10<br />
5<br />
7<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
3<br />
5<br />
22<br />
9<br />
2<br />
4<br />
2<br />
4<br />
2<br />
4<br />
5<br />
0<br />
5<br />
9<br />
5<br />
7<br />
9<br />
3<br />
1<br />
8<br />
8<br />
9<br />
10<br />
5<br />
0<br />
3<br />
18 IF<br />
3<br />
8<br />
4<br />
28 B<br />
8<br />
2<br />
0<br />
5<br />
Fig. 21 - Industria conservelor vegetale. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. companii<br />
grasimi<br />
Vaslui 25<br />
Galati 22<br />
Teleorman 22<br />
Dolj 13<br />
Mun.Bucuresti 12<br />
Timis 11<br />
Botosani 10<br />
Iasi 9<br />
Buzau 8<br />
Constanta 7<br />
Cluj 6<br />
Olt 6<br />
Vrancea 6<br />
Arges 5<br />
Bacau 5<br />
Calarasi 5<br />
Bihor 4<br />
Giurgiu 4<br />
Alba 3<br />
Braila 3<br />
Ialomita 3<br />
Ilfov 3<br />
Prahova 3<br />
Suceava 3<br />
Brasov 2<br />
Mehedinti 2<br />
Satu Mare 2<br />
Covasna 1<br />
Dambovita 1<br />
Hunedoara 1<br />
Maramures 1<br />
Mures 1<br />
Neamt 1<br />
Tulcea 1<br />
Arad 0<br />
Bistrita-Nasaud 0<br />
Caras-Severin 0<br />
Gorj 0<br />
Harghita 0<br />
Salaj 0<br />
Sibiu 0<br />
Valcea 0<br />
Industria alimentara - GRASIMI (fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea<br />
margarinei si a altor produse comestibile similare). Repartitia pe judete<br />
Fig. 22 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria grasimilor<br />
11<br />
0<br />
0<br />
Tabel 29 - Industria grasimilor. Repartítia pe judete<br />
4<br />
2<br />
2<br />
0<br />
1<br />
6<br />
0<br />
3<br />
1<br />
13<br />
0<br />
0<br />
0<br />
1<br />
6<br />
5<br />
3<br />
0<br />
2<br />
22<br />
1<br />
1<br />
1<br />
3<br />
3 IF<br />
12 B<br />
4<br />
10<br />
5<br />
8<br />
3<br />
6<br />
9<br />
5<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 47<br />
25<br />
22<br />
3<br />
7<br />
1
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR GRASE<br />
(fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea margarinei<br />
si a altor produse comestibile similare)<br />
48<br />
10<br />
3<br />
1<br />
2<br />
9<br />
0<br />
0<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
1<br />
0<br />
6<br />
4<br />
25<br />
1<br />
5<br />
3<br />
0<br />
22<br />
1<br />
6<br />
0<br />
11<br />
2<br />
1<br />
8<br />
0<br />
1<br />
3<br />
3<br />
1<br />
5<br />
0<br />
0<br />
3<br />
3 IF<br />
2<br />
7<br />
5<br />
12 B<br />
6<br />
22<br />
4<br />
13<br />
Fig. 23 - Industria grasimilor. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. Companii<br />
lactate<br />
Constanta 64<br />
Suceava 45<br />
Timis 27<br />
Maramures 24<br />
Mun.Bucuresti 24<br />
Bihor 23<br />
Botosani 23<br />
Tulcea 22<br />
Bistrita-Nasaud 21<br />
Sibiu 21<br />
Braila 20<br />
Mures 20<br />
Brasov 18<br />
Covasna 16<br />
Cluj 14<br />
Harghita 14<br />
Prahova 14<br />
Alba 13<br />
Arges 13<br />
Neamt 13<br />
Bacau 11<br />
Iasi 11<br />
Dolj 10<br />
Salaj 10<br />
Teleorman 10<br />
Buzau 8<br />
Ilfov 8<br />
Arad 7<br />
Galati 7<br />
Gorj 6<br />
Satu Mare 6<br />
Vaslui 6<br />
Olt 5<br />
Valcea 5<br />
Vrancea 5<br />
Dambovita 4<br />
Giurgiu 4<br />
Hunedoara 4<br />
Ialomita 4<br />
Calarasi 3<br />
Caras-Severin 3<br />
Mehedinti 1<br />
Industria alimentara - LACTATE (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor,<br />
Fabricarea inghetatei). Repartitia pe judete<br />
Fig. 24 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria lactatelor<br />
27<br />
7<br />
Tabel 30 - Industria lactatelor. Repartítia pe judete<br />
23<br />
3<br />
6<br />
1<br />
10<br />
4<br />
14<br />
6<br />
13<br />
24<br />
10<br />
21<br />
21<br />
5<br />
20<br />
5<br />
13<br />
45<br />
14<br />
18<br />
10<br />
4<br />
16<br />
13<br />
14<br />
8 IF<br />
24 B<br />
4<br />
23<br />
11<br />
8<br />
4<br />
5<br />
11<br />
3<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 49<br />
6<br />
7<br />
20<br />
64<br />
22
REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR LACTATE<br />
(Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, Fabricarea inghetatei)<br />
50<br />
23<br />
45<br />
24<br />
6<br />
11<br />
21<br />
10<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
13<br />
14<br />
14<br />
23<br />
6<br />
20<br />
11<br />
13<br />
7<br />
7<br />
16<br />
5<br />
21<br />
27<br />
18<br />
4<br />
8<br />
3<br />
22<br />
20<br />
14<br />
4<br />
13<br />
6<br />
5<br />
4<br />
8 IF<br />
1<br />
64<br />
3<br />
24 B<br />
5<br />
10<br />
4<br />
10<br />
Fig. 25 - Industria lactatelor. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. companii<br />
moraritpanificatie<br />
Mun.Bucuresti 525<br />
Timis 231<br />
Dolj 230<br />
Bihor 229<br />
Prahova 218<br />
Cluj 200<br />
Constanta 170<br />
Mures 170<br />
Iasi 169<br />
Bacau 162<br />
Arad 160<br />
Arges 160<br />
Maramures 154<br />
Galati 148<br />
Brasov 141<br />
Buzau 140<br />
Hunedoara 139<br />
Alba 137<br />
Suceava 136<br />
Sibiu 125<br />
Neamt 123<br />
Olt 122<br />
Dambovita 121<br />
Satu Mare 105<br />
Mehedinti 101<br />
Valcea 100<br />
Botosani 91<br />
Gorj 91<br />
Braila 89<br />
Covasna 84<br />
Caras-Severin 83<br />
Bistrita-Nasaud 81<br />
Vrancea 80<br />
Teleorman 77<br />
Ilfov 75<br />
Harghita 74<br />
Salaj 72<br />
Vaslui 68<br />
Calarasi 65<br />
Tulcea 55<br />
Ialomita 52<br />
Giurgiu 44<br />
Industria alimentara - MORARIT-PANIFICATIE (Fabricarea painii; fabricarea<br />
prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie; Fabricarea produselor de<br />
morarit; Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor<br />
conservate de patiserie; Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor<br />
produse fainoase similare; Fabricarea amidonului si a produselor din amidon).<br />
Repartitia pe judete<br />
Fig. 26 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici<br />
din industria morarit-panificatie<br />
231<br />
229<br />
160<br />
83<br />
105<br />
101<br />
Tabel 31 - Industria morarit-panificatie. Repartitia pe judete<br />
72<br />
139<br />
200<br />
6<br />
137<br />
154<br />
230<br />
81<br />
125<br />
100<br />
170<br />
122<br />
160<br />
136<br />
74<br />
77<br />
141<br />
121<br />
84<br />
123<br />
218<br />
75 IF<br />
525 B<br />
44<br />
91<br />
162<br />
140<br />
52<br />
80<br />
169<br />
65<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 51<br />
68<br />
89<br />
148<br />
55<br />
170
Repartitia pe judete a fabricilor din MORARIT- PANIFICATIE (Fabricarea painii; fabricarea<br />
prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie; Fabricarea produselor de morarit;<br />
Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate<br />
de patiserie; Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase<br />
similare; Fabricarea amidonului si a produselor din amidon)<br />
52<br />
91<br />
136<br />
154<br />
105<br />
169<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
81<br />
72<br />
123<br />
74<br />
200<br />
229<br />
68<br />
170<br />
162<br />
137<br />
160<br />
148<br />
84<br />
80<br />
125<br />
231<br />
141<br />
139<br />
140<br />
83<br />
55<br />
89<br />
121<br />
218<br />
160<br />
6<br />
100<br />
52<br />
75 IF<br />
101<br />
170<br />
65<br />
525 B<br />
122<br />
77<br />
44<br />
230<br />
Fig. 27 - Industria morarit-panificatie. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. companii<br />
dulciuri, alte<br />
alim. etc.<br />
Mun.Bucuresti 140<br />
Ilfov 52<br />
Constanta 36<br />
Cluj 29<br />
Bihor 28<br />
Buzau 27<br />
Brasov 25<br />
Mures 24<br />
Prahova 23<br />
Timis 22<br />
Iasi 21<br />
Sibiu 20<br />
Maramures 19<br />
Braila 16<br />
Galati 15<br />
Arges 15<br />
Alba 15<br />
Valcea 14<br />
Dambovita 14<br />
Hunedoara 13<br />
Dolj 13<br />
Harghita 12<br />
Bacau 12<br />
Gorj 10<br />
Covasna 10<br />
Suceava 9<br />
Teleorman 8<br />
Arad 8<br />
Olt 7<br />
Neamt 7<br />
Vaslui 6<br />
Satu Mare 6<br />
Mehedinti 6<br />
Caras-Severin 6<br />
Vrancea 5<br />
Giurgiu 5<br />
Calarasi 5<br />
Bistrita-Nasaud 5<br />
Salaj 4<br />
Ialomita 4<br />
Tulcea 3<br />
Botosani 2<br />
Industria alimentara - DULCIURI, CEAI, ALTE ALIMENTE (Fabricarea produselor<br />
din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea altor produse<br />
<strong>alimentare</strong> n.c.a.; Fabricarea zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea<br />
condimentelor si ingredientelor; Fabricarea de mancaruri preparate; Fabricarea<br />
preparatelor <strong>alimentare</strong> omogenizate si alimentelor dietetice). Repartitia pe judete<br />
Fig. 28 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici<br />
din industria dulciuri, ceai, alte alimente.<br />
22<br />
8<br />
28<br />
6<br />
6<br />
6<br />
4<br />
13<br />
29<br />
10<br />
15<br />
Tabel 32 - Industria dulciuri, ceai, alte alimente. Repartitia pe judete<br />
19<br />
13<br />
5<br />
20<br />
14<br />
24<br />
7<br />
15<br />
9<br />
12<br />
25<br />
8<br />
14<br />
10<br />
7<br />
23<br />
52 IF<br />
140B<br />
5<br />
2<br />
12<br />
27<br />
4<br />
5<br />
21<br />
5<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 53<br />
6<br />
15<br />
16<br />
36<br />
3
Repartitia pe judete a societatilor din domeniile: Fabricarea produselor din cacao, a<br />
ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea altor produse <strong>alimentare</strong>.; Fabricarea<br />
zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea condimentelor si ingredientelor;<br />
Fabricarea de mancaruri preparate; Fabri carea preparatelor <strong>alimentare</strong> omogenizate si<br />
alimentelor dietetice<br />
54<br />
2<br />
9<br />
19<br />
6<br />
21<br />
5<br />
4<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
7<br />
12<br />
29<br />
28<br />
6<br />
24<br />
12<br />
15<br />
8<br />
15<br />
10<br />
5<br />
20<br />
22<br />
25<br />
13<br />
27<br />
6<br />
3<br />
16<br />
23<br />
14<br />
15<br />
10<br />
14<br />
4<br />
52 IF<br />
6<br />
36<br />
5<br />
140B<br />
7<br />
8<br />
5<br />
13<br />
Fig. 29 - Industria de Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea<br />
altor produse <strong>alimentare</strong> n.c.a.; Fabricarea zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea<br />
condimentelor si ingredientelor; Fabricarea de mancaruri preparate; Fabricarea preparatelor <strong>alimentare</strong><br />
omogenizate si alimentelor dietetice. Repartía grafica pe judete.
Judet<br />
Nr. companii<br />
hrana animale<br />
Mun.Bucuresti 12<br />
Ilfov 10<br />
Ialomita 9<br />
Timis 8<br />
Botosani 8<br />
Buzau 7<br />
Mures 6<br />
Covasna 6<br />
Vaslui 5<br />
Teleorman 5<br />
Maramures 5<br />
Dolj 5<br />
Olt 4<br />
Galati 4<br />
Cluj 4<br />
Calarasi 4<br />
Brasov 4<br />
Bihor 4<br />
Salaj 3<br />
Prahova 3<br />
Dambovita 3<br />
Arges 3<br />
Arad 3<br />
Vrancea 2<br />
Valcea 2<br />
Sibiu 2<br />
Satu Mare 2<br />
Neamt 2<br />
Braila 2<br />
Bistrita-Nasaud 2<br />
Bacau 2<br />
Alba 2<br />
Tulcea 1<br />
Suceava 1<br />
Mehedinti 1<br />
Iasi 1<br />
Gorj 1<br />
Caras-Severin 1<br />
Hunedoara 0<br />
Harghita 0<br />
Giurgiu 0<br />
Constanta 0<br />
Industria alimentara - HRANA ANIMALE (Fabricarea preparatelor pentru hrana<br />
animalelor de ferma; Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de<br />
companie). Repartitia pe judete<br />
Fig. 30 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici<br />
din industria de hrana pentru animale<br />
8<br />
3<br />
1<br />
4<br />
2<br />
1<br />
3<br />
0<br />
Tabel 33 - Industria de hrana pentru animale. Repartitia pe judete<br />
4<br />
1<br />
2<br />
5<br />
5<br />
2<br />
2<br />
2<br />
6<br />
4<br />
3<br />
1<br />
5<br />
0<br />
4<br />
3<br />
6<br />
2<br />
3<br />
10 IF<br />
12 B<br />
0<br />
8<br />
2<br />
7<br />
9<br />
2<br />
1<br />
4<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 55<br />
2<br />
5<br />
4<br />
0<br />
1
Repartitia pe judete a fabricilor de hrana pentru animale<br />
56<br />
8<br />
1<br />
5<br />
2<br />
1<br />
2<br />
3<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
2<br />
0<br />
4<br />
4<br />
5<br />
6<br />
2<br />
2<br />
3<br />
4<br />
6<br />
2<br />
2<br />
8<br />
4<br />
0<br />
7<br />
1<br />
1<br />
2<br />
3<br />
3<br />
3<br />
1<br />
2<br />
9<br />
10 IF<br />
1<br />
0<br />
4<br />
12 B<br />
4<br />
5<br />
0<br />
5<br />
Fig. 31 - Industria de hrana pentru animale. Repartítia pe judete
Judet<br />
Nr. companii<br />
bauturi<br />
Mun.Bucuresti 123<br />
Vrancea 77<br />
Prahova 35<br />
Timis 35<br />
Bacau 31<br />
Buzau 31<br />
Maramures 31<br />
Dolj 26<br />
Satu Mare 26<br />
Ilfov 25<br />
Harghita 24<br />
Bihor 23<br />
Constanta 22<br />
Valcea 22<br />
Mures 21<br />
Galati 19<br />
Sibiu 19<br />
Cluj 17<br />
Dambovita 17<br />
Iasi 17<br />
Arges 16<br />
Braila 16<br />
Alba 15<br />
Tulcea 15<br />
Brasov 14<br />
Neamt 14<br />
Arad 13<br />
Suceava 13<br />
Teleorman 13<br />
Vaslui 13<br />
Calarasi 11<br />
Covasna 11<br />
Hunedoara 11<br />
Bistrita-Nasaud 9<br />
Botosani 8<br />
Gorj 7<br />
Olt 7<br />
Salaj 7<br />
Caras-Severin 6<br />
Ialomita 6<br />
Mehedinti 6<br />
Giurgiu 4<br />
Industria alimentara - BAUTURI (Fabricarea berii; Fabricarea vinurilor din struguri;<br />
Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice; Productia de bauturi racoritoare<br />
nealcoolice; Productia de ape minerale si alte ape imbuteliate).Repartitia pe<br />
judete<br />
Fig. 32 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici<br />
din industria de bauturi<br />
35<br />
13<br />
23<br />
6<br />
Tabel 34 - Industria de bauturi. Repartitia pe judete<br />
26<br />
6<br />
7<br />
11<br />
17<br />
7<br />
15<br />
31<br />
26<br />
9<br />
19<br />
22<br />
21<br />
7<br />
16<br />
13<br />
24<br />
14<br />
13<br />
17<br />
11<br />
14<br />
35<br />
25 IF<br />
103 B<br />
4<br />
8<br />
31<br />
31<br />
6<br />
77<br />
17<br />
11<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 57<br />
13<br />
19<br />
16<br />
22<br />
15
Repartitia pe judete a fabricilor de bauturi<br />
58<br />
8<br />
13<br />
31<br />
26<br />
17<br />
9<br />
7<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
14<br />
24<br />
17<br />
23<br />
13<br />
21<br />
31<br />
15<br />
13<br />
19<br />
11<br />
77<br />
19<br />
35<br />
14<br />
11<br />
31<br />
6<br />
15<br />
16<br />
35<br />
17<br />
16<br />
7<br />
22<br />
6<br />
25 IF<br />
6<br />
22<br />
11<br />
103 B<br />
7<br />
13<br />
4<br />
26<br />
Fig. 33 - Industria de bauturi. Repartítia pe judete
12.7 Preturi<br />
Ascensiunea brusca si pronuntata a preturilor cerealelor si<br />
produselor <strong>alimentare</strong> a provocat ingrijorare si a accentuat<br />
preocuparile multor state, dar si a unor organisme<br />
internationale pentru soarta a milioane de oameni care<br />
traiesc la limita saraciei si sunt expusi pericolului malnutritiei<br />
si chiar foametei.<br />
In tarile membre UE, inflatia la produsele <strong>alimentare</strong> a atins<br />
cote alarmante, iar pentru consumatorii europeni acest<br />
avant al preturilor a fost agravat si de cresterile simultane<br />
ale preturilor energiei, care a afectat direct costurile de<br />
productie din industria alimentara, scumpind ingrasamintele,<br />
pesticidele, motorina, dar marind si costurile legate de<br />
procesare si transport. Indirect, cresterea rapida a pretului<br />
titeiului a marit cererea de biocombustibili, care la randul ei,<br />
a adancit deficitul de cereale.<br />
Toate aceste fenomene au impus, la nivelul UE, actiuni<br />
recente de atenuare a efectelor cresterilor de pret prin<br />
ajustari ale Politicii Agricole Comune:<br />
suspendarea in anul 2008 a obligatiei fermierilor de a nu<br />
cultiva 10% din suprafata arabila;<br />
suspendarea taxelor vamale la importul de cereale, cu<br />
toate ca aceasta masura ar putea sa aiba un impact limitat<br />
din cauza nivelului scazut al acestora;<br />
cresterea cu 2% a cotelor productiei de lapte, incepand<br />
cu 2008.<br />
Si in tara noastra grupa marfurilor <strong>alimentare</strong> a devenit<br />
grupa de produse cu o contributie determinanta la cresterea<br />
inflatiei.<br />
Fig. 34 - Cresterea medie a preturilor pe total in anul 2010 fata de precedentele 12 luni (ianuarie 2009 - decembrie 2009) determinata<br />
pe baza IPC si cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum este de 6,1%.<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 59
60<br />
12.8 Consumul<br />
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura<br />
cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul<br />
de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de<br />
consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in<br />
urban fata de rural cu 405 lei, cel pentru consumul alimentar<br />
este mai mare cu numai 34 lei. Aceasta deriva din faptul ca,<br />
Profilul consumatorului din Romania<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
in rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar<br />
reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.<br />
In urban, consumul de produse <strong>alimentare</strong> din resurse proprii<br />
a acoperit 20,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.<br />
Fig. 35 - Structura cheltuielilor totale de consum, pe destinatii, in trimestrul IV 2010<br />
Putem face o analiza a profilului consumatorului roman<br />
in functie de categoria socio-profesionala, de ponderea<br />
cheltuielilor in cosul zilnic si de cantitatea de produse agro<strong>alimentare</strong><br />
consúmate comparativ in 1990 si 2010. Astfel,<br />
extrem de ingrijorator, doar o categorie socio-profesionala-<br />
salariatii sunt in proportie de 6 din 10 care isi pot acoperi<br />
cheltuielile din gospodarie in raport cu veniturile realizate.<br />
Somerii, pensionarii, agricultorii si lucratori pe cont propriu un<br />
isi pot acoperi intr-o proportie de 6 pana la 8 din 10 persoane<br />
din aceste catogorii. Cheltuielile dentro gospodarie in raport<br />
cu venitul realizat. Situatie cu atat mai ingrijoratoare cu cat,<br />
intre aceste categorii avem agricultorii si lucratorii pe cont<br />
propriu.<br />
Ca o medie generala, jumatate din gospodariile din Romania<br />
nu isi pot acoperi integral cheltuielile in raport cu veniturile<br />
realizate, cu influenta asupra tipului de produse agro<strong>alimentare</strong><br />
consúmate.
Categorii socio-profesionale<br />
Ponderea gospodariilor care, in raport cu venitul realizat<br />
fac fata cheltuielilor (%) nu fac fata cheltuielilor (%)<br />
salariati 60,5 39,3<br />
lucratori pe cont propriu 46,7 53,3<br />
agricultori 34,4 65,6<br />
someri 21,5 78,5<br />
pensionari 44,7 55,3<br />
total 48,9 51,1<br />
Tabel 35 - Capacitatea gospodariilor din Romania de a-si acoperi cheltuielile prin veniturile realizate, in anul 2006 4<br />
Categorii de<br />
Gospodarii de:<br />
cheltuieli<br />
Total gospodarii Salariati Agricultori Someri Pensionari<br />
1997 2007 1997 2007 1997 2007 1997 2007 1997 2007<br />
RON lunar pe o gospodarie<br />
Cheltuieli totale de 96,9 1104,7 115,6 1456,2 98,9 779,4 89,5 931,8 81,7 881,0<br />
consum<br />
procente<br />
Alimente si bauturi 58,8 48,2 58,1 43,4 58,8 65,5 63,3 53,5 59,4 51,3<br />
Imbracaminte si<br />
incaltaminte<br />
Locuinta si<br />
7,5 6,8 9,5 7,9 6,3 5,8 7,7 6,1 5,3 5,2<br />
inzestrare cu<br />
bunuri<br />
19,3 20,1 14,4 20,4 27,4 15,2 15,3 19,0 23,7 21,1<br />
Medicamente si<br />
ingrijire medicala<br />
2,0 3,9 1,6 2,2 0,7 1,9 1,3 2,4 2,8 6,9<br />
Transport si<br />
telecomunicatii<br />
Cultura,<br />
6,0 11,0 7,9 13,7 3,5 6,3 6,3 10,1 4,1 8,1<br />
invatamant,<br />
educatie<br />
Alte cheltuieli<br />
2,7 4,5 3,9 6,6 1,1 2,6 2,3 4,4 1,8 4,2<br />
pentru uz<br />
personal<br />
3,7 4,6 4,6 5,8 2,2 2,7 4,0 4,5 2,9 3,2<br />
4 Coordonate ale nivelului de trai in Romania<br />
5 Veniturile si consumul populatiei in anul 2006, INS, Cambir A., 2007<br />
Tabel 36 - Venitul si consumul populatiei, 1997-2007 5<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 61
62<br />
Astfel, ponderea cheltuielilor cu produse <strong>alimentare</strong> in cosul<br />
zilnic a oscilat in perioada 1997- 2007 intre aproximativ 60%<br />
si 50%, ceea ce inseamna ca in momentul aderarii Romaniei<br />
la spatiul comunitar, jumatate din venituri mergeau pe<br />
produse stricte de consum agro-alimnetar.<br />
Privind si analizand evolutia consumului de produse<br />
agro<strong>alimentare</strong> in perioada 1990- 2010 putem observa<br />
cresteri si scaderi ale consumului pentru anumite produse,<br />
ceea ce inseamna in primul rand o recalibrare si diversificare<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
a ponderii produselor agro-alimnetare in consumul zilnic al<br />
cetateanului roman.<br />
Este foarte cunoscut, perioada anilor 80 in Romania marcata<br />
de lipsuri mari la produse de baza precum carnea, ouale,<br />
produsele lactate si rationalizarea drástica a consumului de<br />
produse de panificatie si a asa numitului pachet lunar de<br />
alimente ce insemna o cota pe numar de persoana/ persoane<br />
din familie pentru produse precum zahar, ulei, faina, malai.<br />
Principalele produse <strong>alimentare</strong> si bauturi Unitati de masura<br />
Anul 1990<br />
Ani<br />
Anul 2000 Anul 2010<br />
Cereale si produse din cereale in echivalent boabe Kg 213,6 219,7 199,6<br />
Grau, secara in echivalent boabe Kg 170 170,3 162<br />
Porumb in echivalent boabe Kg 40,3 45,2 34,7<br />
Orez in echivalent boabe Kg 3,3 4,2 2,8<br />
Alte cereale in echivalent boabe Kg : : 0,1<br />
Cereale si produse din cereale in echivalent faina Kg 152,5 165,8 150,4<br />
Grau, secara in echivalent faina Kg 127,5 127,7 121,5<br />
Porumb in echivalent malai Kg 21,7 33,9 26<br />
Orez Kg 3,3 4,2 2,8<br />
Cartofi Kg 59,4 86,5 98,2<br />
Leguminoase boabe Kg 3,9 1,5 2,8<br />
Legume si produse din legume in echivalent legume<br />
proaspete<br />
Kg 110,8 114,9 147,1<br />
Tomate Kg 44,1 31,4 37,8<br />
Ceapa uscata Kg 12,2 15 18,6<br />
Varza Kg 22 30,3 40,1<br />
Radacinoase comestibile Kg 7,4 10,4 12<br />
Ardei Kg 7,5 7,6 11,7<br />
Mazare verde Kg 4 1,1 1,2<br />
Fasole verde Kg 1,3 2 2,2<br />
Castraveti Kg 3,3 4,4 7,5<br />
Alte legume Kg 9 12,7 16<br />
Fructe si produse din fructe in echivalent fructe proaspete Kg 59,5 44,5 63,3<br />
Mere Kg 27 16,1 21,3<br />
Prune Kg 5,8 4,4 4,8<br />
Caise - zarzare Kg 2 1,2 1,2
Cirese - visine Kg 3 2,9 3,3<br />
Piersici Kg 3 1,2 1,5<br />
Struguri Kg 7,4 4,9 5,1<br />
Fructe meridionale si exotice Kg 4,9 9,1 19,8<br />
Alte fructe Kg 6,4 4,7 6,3<br />
Pepeni Kg 12,3 17,9 24,5<br />
Zahar si produse din zahar in echivalent zahar (inclusiv<br />
miere)<br />
Kg 27,3 23 22,1<br />
Carne si produse din carne in echivalent carcasa Kg 56,9 42,9 56,6<br />
Carne de bovine Kg 10,9 7,3 5,4<br />
Carne de porcine Kg 25,1 20,4 31,4<br />
Carne de ovine caprine Kg 3,1 2,4 2,2<br />
Carne de pasare Kg 17,3 12,6 17,2<br />
Alte feluri de carne Kg 0,5 0,2 0,4<br />
Organe comestibile Kg 4,1 3,4 3,4<br />
Grasimi vegetale si animale (greutate bruta) Kg 18,2 16,5 18,2<br />
Grasimi de porcine (greutate bruta) Kg 3 3,1 2,8<br />
Ulei comestibil (greutate bruta) Kg 11,5 10,7 11,9<br />
Unt (greutate bruta) Kg 2,1 0,3 0,6<br />
Margarina (greutate bruta) Kg 1,6 2,4 2,9<br />
Grasimi vegetale si animale (100% grasimi)<br />
Kg echivalent<br />
100% grasimi<br />
16,2 14,9 16,4<br />
Grasimi porcine (100% grasimi)<br />
Kg echivalent<br />
100% grasimi<br />
2,4 2,5 2,2<br />
Ulei comestibil (100% grasimi)<br />
Kg echivalent<br />
100% grasimi<br />
10,9 10,2 11,3<br />
Unt (100% grasimi)<br />
Kg echivalent<br />
100% grasimi<br />
1,6 0,2 0,5<br />
Margarina (100% grasimi)<br />
Kg echivalent<br />
100% grasimi<br />
1,3 2 2,4<br />
Lapte si produse din lapte in echivalent lapte 3,5% grasime<br />
(exclusiv unt)<br />
Kg 180,5 198,8 230,7<br />
Lapte si produse din lapte in echivalent lapte 3,5% grasime<br />
(exclusiv untul)<br />
Litri 140,1 193 224<br />
Oua Bucati 246 208 239<br />
Peste si produse din peste in echivalent peste proaspat Kg 5,1 2,6 4,6<br />
Vin si produse din vin Litri 18,5 23,2 18,5<br />
Bere Litri 43,5 55 76,8<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 63
64<br />
Bauturi alcoolice distilate (alcool 100%)<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Litri alcool pur<br />
(100%)<br />
3,2 1,8 1,6<br />
Bauturi nealcoolice Litri 18,9 51,3 154,7<br />
Consum total de alcool (alcool 100%)<br />
Litri alcool pur<br />
(100%)<br />
Tabel 37 - Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse <strong>alimentare</strong> si bauturi<br />
7,6 7,3 7,4<br />
Astfel, fluctuatii mari in consum se pot observa pentru perioada 1990- 2010 la cereale, carne, legume proaspete si cartofi.<br />
Fig. 36 - Evolutia consumului de legume<br />
Consumul de legume proaspete si produse din legume in echivalent legume proaspete a crescut cu 32,77%. La cartofi<br />
insa, cresterea consumului a fost de peste 65% de la 59,4 kg / an la 98,2 kg/ an; aici putem gasi explicatii prin degradarea<br />
nivelului de trai dupa 1990 si lipsa unei piete de desfacere organizate a cartofului in Romania ceea ce a determinat un
astfel de consum la intalnirea pretului scazut la producator, al pretului angrosistului din marile orase si multitudinea de roluri<br />
pentru cartof in bucataria romaneasca; de neneglijat este si piata fastfood-urilor si a chips-urilor din cartofi, cu o crestere<br />
exponentiala dupa 1989, in mod deosebit in randurile adolescentilor.<br />
Fig. 37 - Evolutia consumului de cereale<br />
Scaderea usoara, in linie a consumului de cereale poate fi explicata in corectarea comportamentului de consum in Romania<br />
dupa 1989 prin reducerea usora a consumului de produse de panificatie in mod deosebit la mesele de seara si completarea<br />
aportului de substante din astfel de produse prin consum de produse similare precum paste, cartofi, etc.<br />
Fig. 38 - Evolutia consumului de fructe<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 65
66<br />
La fructe observam cateva fluctuatii ce pot fi explicate prin analiza comparata a mediilor economice romanesti imediat dupa<br />
12989 si la 20 de ani dupa, trei ani de la aderarea in spatiul común. Astfel, consumul de fructe exotice a crescut exponential<br />
cu peste 400%, a pepenilor cu usor peste 100%; au scazut in schimb consumul de mere, ceea ce poate fi explicat odata<br />
prin completarea acestui tip de consum cu fructe exotice, mérele fiind extrem de accesibile inainte de 1989 insa si prin<br />
prabusirea pietei traditionale romanesti pentru acest produs dupa 1989 si chiar prin renuntarea cultivarii in livezi mari a<br />
acestui pom fructifer.<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Fig. 39 - Evolutia consumului de carne, grasimi si peste<br />
La consumul de carne observam diferente mari in acesti 20 ani intre consumul de carne de porc si cel de carne de vita.<br />
Romania anului 2010 consuma carne de porc cu aproape 80 % mai mult insa consuma mai putina carne de vita unde avem<br />
o scadere de la 10.9 kg/an/ persoana la 5,4 kg/ an/ persoana.<br />
Fig. 40 - Evolutia consumului de lapte, unt, margarina
O crestere a consumului observam si la lapte si produse lactate, de inteles avand in vedere privatiunile accesului la un astfel<br />
de consum pana in 1989. De asemenea sa un uitam, piata lactatelor si a produselor din lactate este in 2010 cu mult mai<br />
diversificata avand in vedere gama de sortimente pentru iarturi, sana, smantana, lapte batut, branzeturi si cascavaluri, etc.<br />
Fig. 41 - Evolutia consumului de bauturi<br />
In privinta consumului de bauturi nealcoolice si de bere, observam din nou o crestere exponentiala. Sa nu uitam, pana in<br />
1989, Romania avea un consum de bere limitat strict la marcile comune, populare, de masa consúmate strict cu marile<br />
evenimente in familie sau cele oferite de stat la 1 mai si 23 august. Dupa 1989 piata berii din Romania se diversifica,<br />
aparand sortimente noi precum cele de lux, non alcoolice, lemon.<br />
De asemenea, pana in 1989 piata bauturilor non alcoolice de tip fresh direct din fructe era inexistenta; gama sucurilor<br />
acidúlate era limitata la sucurile din zmeura sau de tip brifcor, cele pe baza de cola fiind aproape inaccesibile consumului<br />
larg de tip social.<br />
Fig. 42 - Evolutia consumului de zahar si oua<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 67
68<br />
13. Concluzii<br />
Industria alimentara europeana, la fel ca si cea romaneasca,<br />
se caracterizeaza prin fragmentare. Sunt doar cateva<br />
companii multinationale din Europa competitive la nivel<br />
mondial cu o mare varietate de produse, dar in rest, 99% din<br />
toate companiile din sectorul alimentar sunt de dimensiuni<br />
mici si medii (SMEs).<br />
Marimea pietei comune europene detine numeroase<br />
oportunitati pentru companii, dorindu-se cresterea<br />
productivitatii lor, prin utilizarea eficienta a economiilor de<br />
scara.<br />
Penuria de finante, lipsa de oportunitati in cercetare-<br />
dezvoltare si dificultatile de accesare a materiilor prime<br />
sunt numai cateva din obstacolele principale care trebuie<br />
clarificate ca UE sa se pozitioneze mai puternic pe pietele<br />
internationale.<br />
Industria alimentara din UE trebuie sa urmareasca stimularea<br />
inovatiei si dezvoltarea noilor produse in vederea cresterii<br />
competitivitatii si prosperitatii generale. Toate acestea trebuie<br />
facute cu respectarea mediului inconjurator si garantarea<br />
accesului la materii prime agricole sigure.<br />
Dezvoltarea unui regim comercial care pune afacerile<br />
europene pe un teren de egalitate cu concurentii straini,<br />
precum si stabilirea unor acorduri preferentiale pentru<br />
a oferi <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong> din UE un acces mai mare la<br />
pietele externe, sunt printre cele mai importante masuri ce se<br />
doresc implementate de catre autoritatile europene pentru a<br />
raspunde problemelor existente in prezent in acest sector.<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
Nevoia de educare a consumatorului si de crestere a<br />
cunostiintelor acestuia privind impactul stilului de viata<br />
asupra sanatatii impune noi abordari ale <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong><br />
romanesti si largirea perspectivei imediate. Preferintele<br />
consumatorilor vor continua sa se schimbe, iar producatorii<br />
vor fi nevoiti sa lanseze noi categorii de produse, menite sa<br />
raspunda nevoilor create.<br />
La toate acestea se adauga constrangerile crizei economice<br />
de la nivel mondial, amprenta ei fiind simtita din plin de fabricile<br />
din sector, iar invadarea pietei cu produse comunitare mai<br />
ieftine si inexistenta unor masuri legislative protectioniste<br />
adecvate, nevenind in ajutorul producatorilor autohtoni.<br />
Proiectand imaginea <strong>industriei</strong> romanesti in orizontul<br />
viitorilor 3 ani, producatorii vad ca solutie indispensabila<br />
consolidarea acesteia. Numarul de actori din industria va<br />
scadea considerabil, lasand in acelasi timp insa, loc tendintei<br />
crescande din ultimii ani- aceea a dezvoltarii retailului de<br />
proximitate.<br />
Incepand cu anul 2010, decalajul dintre importuri si exporturi<br />
a inceput sa se dimnueze, inregistrandu-se o tendinta<br />
semnificativa de crestere a exporturilor, Ministerul Agriculturii<br />
si dezvoltarii Rurale sperand intr-o balanta pozitiva in 2016.<br />
Fara doar si poate, industria alimentara trece printr-un proces<br />
intensiv de schimbare, dictat nu numai de conditiile pietei si<br />
de situatia económica mondiala, dar si de responsabilitatea<br />
sociala a companiilor.
14. Bibliografie<br />
Cambir, A., Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei in anul 2006, Bucuresti, INS,<br />
2007, p. 56.<br />
Mihailescu, A., Evolutii in sfera minimului de trai din Romania, in „Calitatea Vietii”, nr. 1–2, 4. 2006, p. 117–131.<br />
Popovici, C., Veraart, R., van de Kerk, G., Indicele Societatii Durabile, Romania 2008,<br />
Romania catre o societate durabila, ANPM, SSF, 2008.<br />
Regnard, P., Population and Social Conditions, Minimum Wages 2008, Eurostat, Statistics in Focus, 2008, disponibil<br />
online la http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-105/EN/KS-SF-08-105-EN.PDF, 2008.<br />
Stoian, C., Bancile, acuzate ca nu dau credite fermierilor si franeaza dezvoltarea,<br />
http://www.zf.ro/eveniment/bancile-acuzate-ca-nu-dau-credite-fermierilor-si-franeaza-dezvoltarea-5008928/, 2009.<br />
Voineagu, V. (coord.), Starea sociala si <strong>economica</strong> a Romaniei, 2005–2006, Bucuresti, INS, 2008.<br />
23 CONSUMUL POPULATIEI DIN ROMANIA IN ULTIMELE DOUA DECENII 273<br />
*** Anuarul Statistic al Romaniei 1991...2008, Institutul National de Statistica, 1991...2008.<br />
*** Balanta de plati a Romaniei, INS, BNR, 2002–2009.<br />
*** Buletinul Statistic trimestrial de venituri si cheltuieli 1990–2008, INS, 1990...2008.<br />
*** Countries by income, Global Human Development Reports, http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2009/.<br />
*** Eurostat regional yearbook, Eurostat, disponibil online la http://epp.eurostat.ec. europa.eu/portal/page/ portal/eurostat/home,<br />
2008.<br />
*** Evaluarea rapida a impactului crizei economice asupra saraciei in Romania, UNICEF, Banca Mondiala si MMFPS,<br />
2010.<br />
*** Households’ Wealth and Debt Monitor, 2002–2009, CEE, (Raportul de monitorizare a starii economice a gospodariilor<br />
din Europa centrala si de est, Unicredit, disponibil online la http://www.bankaustria.at/en/19752.html), 2009.<br />
*** Indicele Gini, INS, Eurostat, disponibil online la http://www.demorg.mpg.de/cgi-bin/databases.<br />
*** Produsul intern brut al Romaniei, Global Human Development Reports, disponibil online la http://hdr.undp.org/en/<br />
reports/global/hdr2009/.<br />
*** Romania Urbana, Incotro ne indreptam? Perceptii asupra situatiei actuale, Gallup, disponibil online la http://www.<br />
gallup.ro/download/RomaniaUrbana_1_directia.pdf, 2009.<br />
*** Satisfaction with life and public service delivery in EU 8+2 countries, World Bank, Regular Economic Report, disponibil<br />
online la http://siteresources.worldbank.<br />
Study Data & Trends of the European Food and Drink Industry 2010, CIAA<br />
Study Food: from farm to fork, Eurostat<br />
Newsletters Food for Life ETP, http://etp.ciaa.be/asp/index.asp<br />
Data base Eu food related projects:<br />
http://etp.ciaa.be/asp/links/research_result.asp<br />
http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/9919/1/sp07po03.pdf<br />
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-30-08-339/EN/KS-30-08-339-EN.PDF<br />
http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/information_sources/fs_publications_en.htm#<br />
http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/vat_rates_en.pdf<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 69
70<br />
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/competitiveness/index_en.htm<br />
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/competitiveness/prices_monitoring_en.htm<br />
http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/dyna/enews/index.cfm#Food%20and%20Feed%20Safety<br />
http://www.fooddrinkeurope.eu/publications/category/reports/<br />
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/eu-market/processed-products/index_en.htm<br />
Images from: channelingmyself.com; actionpkg.com; dreamstime.com; genevalunch.com; pattie-tude.blogspot.com;<br />
cleopatraholdings.com; fr.toonpool.com;<br />
Romania in cifre, Institutul National de Statistica<br />
Comunicate de presa Institutul National de Statistica<br />
Date statistice obtinute de la Institutul National de Statistica<br />
Food for Life Romania- Viziunea 2020, IBA<br />
Surse internet:<br />
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/index_ro.htm<br />
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database<br />
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_en.htm<br />
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/health_safety_work/data/database<br />
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=22<br />
http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/documente-cheie-249-articol.html<br />
http://osha.europa.eu/en/sector/agriculture<br />
http://osha.europa.eu/en/publications/reports/?b_start:int=0&-C=<br />
http://www.ciaa.eu/asp/documents/brochures.asp<br />
http://www.recolta.eu/rubrica/industria-alimentara/page/9/?nomo=true<br />
http://www.ziare.com/cautare/industria+alimentara<br />
http://www.euro.who.int/en/where-we-work/member-states/romania/publications2<br />
http://www.who.int/countries/rou/en/<br />
http://www.ispt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=41<br />
http://www.cpss.ro/index.html/publications/sectionID_2/Public/health.html<br />
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=182&Itemid=221<br />
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=202&Itemid=244<br />
http://www.enwhp.org/workplace-health-promotion.html<br />
http://www.enwhp.org/european-toolbox.html<br />
http://www.ms.ro/?pag=57,http://www.protectiamuncii.ro/ro/statistics<br />
http://www.eurofound.europa.eu/ewco/cc/fs_romania.htm<br />
http://www.protectiamuncii.ro/ro/publications/publicatii_agentie.shtml<br />
http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/agriculture<br />
http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/horeca/accident_prevention.html<br />
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_ro.htm<br />
http://www.eurofound.europa.eu/ewco/2008/04/RO0804019I.htm<br />
<strong>Analiza</strong> economică a <strong>industriei</strong> <strong>alimentare</strong>
http://www.mmuncii.ro/en/statistical-bulletin-190-view.html<br />
http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/p1e.html<br />
http://www.inspectmun.ro/RAPORT%20ANUAL/raport%20anual.html<br />
http://www.ilo.org/dyn/cisdoc/index_html?p_lang=e,http://laborsta.ilo.org/STP/guest<br />
http://www.ilo.org/dyn/natlex/natlex_browse.country?p_lang=en&p_country=ROM<br />
http://www.incsmps.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=43<br />
http://www.evz.ro/detalii/stiri/vinul-romanesc-o-industrie-de-500-de-milioane-de-euro-842775.html<br />
http://www.standard.money.ro/articol_556/profit_dublu_la_karom_drinks__anul_trecut.html<br />
http://www.standard.money.ro/articol_77908/criza_alimentara_continua_sa_i_afecteze_pe_cei_mai_saraci__atentioneaza_banca_mondiala.html<br />
http://www.zf.ro/companii/industria-alimentara-in-2015-investitorii-straini-se-vor-uita-mai-atent-la-romania-si-vor-iesi-lacumparaturi-5490603/<br />
http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cumparatorii-de-actiuni-la-producatori-de-ulei-sau-carne-protejati-de-scumpireaproduselor-8273469<br />
http://www.gandul.info/financiar/romanii-mananca-si-beau-mai-putin-cu-10-industria-alimentara-produce-someri-in-pascu-restrangerea-consumului-sindicatele-se-asteapta-la-cresterea-importurilor-si-la-scumpiri-6882969<br />
http://www.zf.ro/search?search=search-zf&q=industria+alimentara<br />
http://www.gandul.info/news/harta-alimentelor-in-romania-unde-se-gaseste-cea-mai-ieftina-mancare-7933888<br />
<strong>Riscuri</strong> <strong>Profesionale</strong> <strong>Zero</strong> în Industria Alimentară 71
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013<br />
Produs în cadrul proiectului: Adaptabilitatea fi rmelor şi muncitorilor din industria<br />
alimentară din România la Normativa de Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă<br />
Editat sub egida: Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară<br />
Continutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofi cială a Uniunii<br />
Europene sau a Guvernului României.<br />
© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro